Page 1


CĂLĂTORII

12

Turism subteran

Pagina realizată de

Top 10 obiective la Salina Turda C u o medie de 350.000 de vizitatori pe an, Salina Turda este una dintre revelaţiile turistice ale ultimilor ani. Modernizată în perioada 2008-2010 printr-un proiect european în valoare totală de şase milioane de euro, salina a devenit un „must see” al judeţului Cluj. Amenajată cu un lift panoramic impresionant şi dotată cu un parc de distracţii subteran, Salina Turda este şi beneficiara unui iluminat futurist, care pune în valoare noile facilităţi turistice. Sarea s-a extras în zona Turdei încă de acum 1.000 de ani, dar exploatarea actualei saline nu a început decât în 1690. Mina de sare a

1. Baza de agrement din Mina Rudolf

Este locul unde au fost amenajate terenurile de sport, pistele de bowling, Roata Mare etc. Principala atracţie a zonei de agrement este Roata Mare, cu o înălţime de 20 de metri. O cursă durează opt minute, viteza imprimată roţii fiind una cât se poate de mică, pentru siguranţă şi pentru a permite admirarea de sus a întregii mine. Tot aici se află şi un amfiteatru cu 180 de scaune încălzite, unde au loc uneori concerte cu o acustică deosebită, sunetul fiind amplificat 10 secunde.

2. Mina Tereza, cu lacul şi „OZN”-urile

Privită de sus, baza de agrement de pe lacul din fundul Minei Tereza seamănă cu o formaţiune de OZN-uri. Este vorba de fapt despre un debarcader şi câteva locuri de odihnă şi promenadă amenajate în 2008-2010. Aspectul nepământean este dat de sistemul futurist de iluminat. Lacul este amplasat la 120 de metri sub pământ şi s-a format în urma unor infiltraţii şi precipitaţii, având o adâncime maximă de 8 metri. Insula pe care se află „OZN-urile” este artificială, fiind formată în urma depozitării aici a deşeurilor de sare rămase în urma exploatării. Acustica zonei este formidabilă, loviturile de vâslă fiind amplificate până la nivelul unui tunet înfundat.

3. Sala Ecourilor

În formă de clopot, Mina Iosif, supranumită Sala Ecourilor, este vizitabilă doar pe o mică porţiune, la vârful ei. Mina este renumită pentru fenomenul acustic care are loc aici: la producerea unui sunet se pot număra cel puţin 16 ecouri ale acestuia. Mina are formă conică, o adâncime de 87 de metri şi circa 60 de metri diametrul la bază.

4. Crivacul şi Sala Puţului

Maşina cu ajutorul căreia era scoasă sarea se numea crivac şi era pusă în mişcare de cai care se mişcau în cerc. Maşina are patru braţe şi la fiecare dintre acestea trăgeau câte doi cai. Este vorba de fapt despre un troliu cu ax vertical, cu ajutorul căreia erau ridicaţi saci cu sare în greutate totală de jumătate de tonă.

În partea superioară a axului rotit de cai era înfăşurată o frânghie de cânepă ale cărei capete erau montate pe doi scripeţi, deasupra puţului de extracţie. Când caii roteau axul, un capăt al frânghiei cobora, iar celălalt urca. La fiecare capăt, frânghia avea un sac din piele de bivol. Când sacul plin ajungea la rampa de descărcare, sacul gol ajungea la baza minei, unde era încărcat. Ridicarea acestuia din urma se realiza prin schimbarea sensului de rotire a crivacului, respectiv prin întoarcerea cailor, care erau puşi să tragă în sens invers. Crivacul este un mecanism unic în România, construit din lemn de brad, în 1881. Frânghia cu care se ridicau şi coborau sacii rula pe doi scripeţi masivi de metal, amplasaţi în Sala Puţului, lipită de sala unde se află crivacul.

5. Sala de apel

Denumită şi Sala Altarului, aici era locul unde începea fiecare zi de muncă. Se făcea prezenţa, se făceau rugăciunile şi apoi începea munca. Pe o latură a încăperii a fost amenajat un altar de rugăciune, săpat în sare. Forma sculpturii este greu de definit. „Putem să interpretăm fiecare după imaginaţia lui semnificaţia acestei sculpturi. Noi zicem că ar fi Maica Domnului cu Pruncul în braţe”, spune ghidul veteran Ananie Hirişcău. În aceeaşi sală se află şi „Scara Bogaţilor”, denumită aşa deoarece era folosită pentru accesul persoanelor de vază care veneau să viziteze mina.

6. Stalactitele şi cascada de sare

Stalactitele de sare din Mina Rudolf se formează pe o porţiune a peretelui sub care accesul este interzis, deoarece, odată ajunse la o lungime de trei metri, stalactitele se rup, din cauza propriei greutăţi, şi lasă loc altora, care cresc cu o viteză de 3-5 centimetri pe an, până ajung la lungimea ce le face să se prăbuşească. Un uimitor perpetuum mobile creat de natură. Cascada de sare, formată pe un perete al Minei Tereza, este rezultatul unei infiltrări a apei suprasaturate cu sare. În timpul infiltrării, apa s-a cristalizat, dând naştere „cascadei”

7. Intrarea principală

La ieşirea din Turda înspre Ploscoş, într-o zonă de dealuri anoste, Salina

Vineri, 4 ianuarie 2013 - Transilvania REPORTER

funcţionat neîntrerupt până în 1932, când a fost închisă din cauza productivităţii scăzute. Între 1950 şi 1992, salina a fost folosită ca depozit de brânzeturi de către întreprinderea locală de comercializare şi industrializare a laptelui. În 1992, salina a fost transformată în obiectiv turistic. Publicăm în premieră un Top 10 al celor mai importante atracţii turistice de la Salina Turda, alcătuit cu sprijinul administraţiei salinei, pe baza informaţiilor furnizate de Ananie Hirişcău (foto), şeful Serviciului Turism-Agrement, care lucrează ca ghid al salinei din 1992.

Turda îşi marchează prezenţa cât se poate de original, printr-o intrare din sticlă şi oţel, cu forme ronde. Din nou, asocierea cu filmele science-fiction este obligatorie, deoarece intrarea în salină seamănă izbitor cu ceea ce regizorii de la Hollywood ne lasă să credem că s-ar construi în alte lumi.

8. Galeria de acces „Franz Josef” Este culoarul care uneşte diferitele puţuri ale salinei cu cele două intrări. Cea mai spectaculoasă parte se află la intrarea Durgău (cea mai cunoscută). În timp ce se coboară pe scări se poate observa impresionantul tunel tăiat prin masivul de sare cu ajutorul dinamitei, în 1992. Cavităţile din sare, care dau pereţilor un aspect de spongios, parcă din butaforia seriei „Alien”, provin de la locaşurile unde a fost amplasat explozibilul. Umiditatea şi aerajul au făcut restul pentru crearea unei intrări spectaculoase înspre adâncul minei.

9. Liftul panoramic

Ascensorul are o adâncime de 40 de metri şi oferă pe parcursul urcării sau al coborârii o imagine spectaculoasă asupra salinei. A fost construit cu ocazia modernizării turistice a minei, pentru a facilita accesul spre vatra Minei Rudolf, unde se află o bază de agrement. În faţa uşii liftului se formează frecvent cozi, acesta având o capacitate de numai şapte persoane. Înainte de existenţa liftului, turiştii trebuiau să urce şi să coboare pe scări echivalentul a 13 etaje, lucru pe care amatorii de mişcare îl pot face şi acum. Pentru o experienţă completă este recomandat coborâtul pe scări şi urcatul cu ascensorul.

Principala atracţie a zonei de agrement - Roata Mare

Sala Ecourilor, este vizitabilă doar pe o mică porţiune

Intrarea din sticlă şi oţel, cu forme ronde

10. Baza de tratament

Deşi nu este un obiectiv turistic propriu-zis, baza de tratament nu poate fi trecută cu vederea. Este un loc unde vin la tratament persoane cu bronşită, astm bronşic etc. O cură completă durează două săptămâni, câte patru ore pe zi. Spaţiul bazei de tratament este dotat cu televizoare, scaune şi fotolii, spaţii de joacă şi jucării.

Ascensorul are o adâncime de 40 de metri


cluj.travel&Transilvania Reporter  

Paginile saptamanale realizate de cluj.travel pentru Transilvania Reporter, in ordina cronologica.