Page 1

Vremea vineri... min. -10C max. 50C

Cerul va prezenta înnorări şi vor fi condiţii de burniţă.

...sâmbătă... min. -20C max. 50C

Vremea va fi foarte rece, mai ales dimineaţa şi noaptea.

...duminică min. -30C max. 60C

Cerul va fi variabil, iar dimineaţa şi noaptea va fi ceaţă.

00 exemplare j 50.0 Tira

ul I l 25 noiembrie - 1 decembrie 2 uit l Nr. 22 An 011l 16 nal grat pagin tămâ i p ă S

TEATRU

Radu Beligan revine cu „Egoistul“ la TNB

SPECIAL

Spectacolul, ce are la activ sute de reprezentaţii susţinute cu casa închisă, revine pe scena de la TNB, Sala Amfiteatru, sâmbătă şi duminică, de la ora 20.00. (pag. 7)

Gaudeamus, bastion cultural rezistent la criză Cea de-a 18-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte, în curs de desfăşurare, a înregistrat o creştere a numărului de expozanţi la peste 400, în ciuda crizei economice care, printre altele, a afectat şi segmentul cultural în ţara noastră. (pag. 9)

KNOW-HOW

Monica Tatoiu: „Se poartă hainele din blană naturală“ Fosta directoare Oriflame ne dă câteva sfaturi despre ce se poartă anul acesta, dar şi ce piese din garderoba mamei, chiar şi a bunicii, ar putea fi purtate cu stil în ziua de azi. (pag. 11)

Publicaţie editată de

Un ziar de bun-simţ

PAG.

0 2

STELA POPESCU: Eram deputat de Centrul Vechi când zona a fost ocupată cu forţa www.ringincentrulvechi.ro


PAG.

0 2

INTERVIU

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

50

de ani de carieră a împlinit anul acesta îndrăgita actriţă Stela Popescu.

n Este energică, fermă în exprimare, fermecătoare, un pic nostalgică, un pic moralistă, are principii la care nu renunţă şi, peste toate, crede cu tărie în lucrul făcut cu profesionalism. O caracterizare succintă a actriţei Stela Popescu ar putea suna aşa: o auroră boreală a comediei. O artistă al cărei talent este un joc seducător de lumini, integrat perfect în locul pe care nu-l va părăsi niciodată în lumea aceasta: scena. „Centrul Vechi” vă invită la un interviu-spectacoleveniment. Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Doamna Stela, care sunt cele mai îndepărtate amintiri pe care le aveţi cu Bucureştiul? Când am venit la facultate, am locuit prima dată tocmai în Crângaşi. Era la capătul lumii atunci Crângaşiul, era mahalaua mahalalelor. Dar în mahalaua asta, unde stăteam pe o străduţă mică, ei bine, la colţul acestei străzi era o cârciumioară. În fiecare seară cânta un taraf acolo. Miros de mititei şi muzică românească! Şi era muzică frumoasă, lăutarii de pe-atunci cântau poveşti, texte adevărate, nu prostioare

luate din viaţa reală. Cântece ţigăneşti, cu oful ţiganului, care era sărac, şi cântece pentru oameni cu bani. Era splendid! Asta a fost prima mea întâlnire cu Bucureştiul. Cum era viaţa oraşului în acele vremuri, cum erau oamenii? Viaţa în Bucureşti era mult mai paşnică, de sute de ori mai paşnică. Pe străzile Bucureştiului nu circulau, cred, mai mult de 100 de maşini. Era divin oraşul! De la Piaţa Romană până la fosta Piaţă Stalin (n.r. – Piaţa Aviatorilor), erau numai alei cu trandafiri. Ieşeam la plim-

bare, singură sau cu băieţii, dar nu exista să-ţi fie frică că te agaţă cineva. Sigur că băieţii încercau să intre în vorbă, dar dacă nu le dădeai atenţie nu îndrăzneau să fie agresivi niciodată. „Sunt de acord cu legalizarea prostituţiei!” Să fi fost aşa pentru că încă mai exista Crucea de Piatră? Crucea de Piatră a mai funcţionat puţin timp după război. Când treceam pe acolo, vedeam femei îmbrăcate în capoate de zanana, aşa se chema materialul. Erau dintr-un material lucios şi aveau flori ca model. După

asta erau recunoscute, pentru că fetele ieşeau în stradă îmbrăcate astfel. Apropo de Crucea de Piatră, ce părere aveţi despre legalizarea prostituţiei? Părerea mea este că ar fi mai bine. Decât să le smulgă de mână şi să le violeze prin parc, mai bine să existe case unde bărbaţii cu nişte instincte sexuale mai dezvoltate şi mai pe post de vânător, cum se spune, să aibă unde să-şi găsească un loc. Sunt de acord cu legea prostituţiei! Ar exista şi un control medical, pentru că este importantă şi sănătatea oamenilor.

„Nu mai pot să trăiesc cu oricine” Sunteţi o femeie frumoasă, inteligentă, dar singură. V-aţi gândit vreodată să vă recăsătoriţi? Nu am găsit un alt bărbat. Actoria este o meserie foarte interesantă, pentru că te ţine în priză de nu-ţi mai trebuie nici de mâncare. Dacă eşti pasionat de această meserie, lucrurile celelalte nu mai au importanţă. Teatrul are importanţă! Eu am avut un bărbat foarte bun. Noi am ţinut unul la celălalt foarte tare. Nu am întâlnit un bărbat care să-mi inspire dorinţa de a sta cu el. Nu am întâlnit! Am întâlnit bărbaţi frumoşi, tineri! Păi, vrei să iau un bătrân şi să încep eu să-l îngrijesc? Nu pot să fac asta, nu am timp. Dacă mai trăia marele nostru intelectual Alexandru Paleologu, poate m-ar fi impresionat. Aş fi stat lângă un bărbat extraordinar de deştept, dar fără să am relaţii intime cu el. Aş fi fost o damă de companie extraordinară! Bărbatul meu era şi deştept, şi cu haz, şi frumos, şi sportiv. Nu mai pot, aşadar, să trăiesc cu oricine!

www.ringincentrulvechi.ro

„E o plăcere să te plimbi prin Centrul Vechi” Revenind la oraş, ce credeţi despre cum arată în prezent Centrul Istoric? E mult mai frumos, este superb acum. E o plăcere să te plimbi pe acolo. Acum e mai modern făcut, e mai artistic, adică s-a investit şi în imaginea asta, s-a înfrumuseţat, dacă vreţi, istoria. Au vrut să readucă parfumul de odinioară, dar este făcut cu mijloace moderne, ceea ce e foarte bine. Când ajung pe acolo, îmi face plăcere să mă plimb. Nu am eu prea mult timp, dar îmi face plăcere să merg pe acolo. Chiar e minunat. Cum vi s-ar părea dacă oamenii de acum 50 de ani ar popula Bucureştiul de acum? Ar fi mai bine, dar nu putem opri timpul în loc. Ţara asta a fost răscolită la revoluţie. Revoluţia a răscolit totul, inclusiv mizeria. Au venit în Bucureşti oameni care nu aveau ce să caute aici, care nu-şi mai găsesc rostul, care o duc mai prost decât înainte. Îi atrage lumina Bucureştiului, oportunităţile pe care ţi le poate da oraşul ăsta. Totul e să ai calităţi să poţi face ceva. Vii la Bucureşti, dar dacă nu faci

nimic... Dar povestea asta e peste tot, nu numai la noi. Peste tot, lumea s-a încrâncenat, s-a înrăutăţit, e o disperare a banului... Banul e diavolul în toată povestea asta. Goana după bani şi după bunăstare distruge caractere. „Am fost deputat în zona Centrului Vechi pe vremea lui Ceauşescu” Este adevărat că aţi fost deputat în Bucureşti înainte de 1989? Da, începuseră cei de la partid să atragă oameni cu popularitate în sistem, ca să aibă influenţă asupra cetăţenilor. Şi atunci m-au ales pe mine, pentru că lumea mă iubea. Ei puteau să-şi aplice ideile numai prin oamenii care erau iubiţi. Lumea nu-i mai asculta pe activiştii de partid, şi atunci au fost câţiva artişti care au fost făcuţi deputaţi, ca mine sau Carmen Stănescu, de pildă. Eu am acceptat, pentru că sunt şi inimoasă. M-am gândit că putem să facem ceva! Şi cum s-a consumat acest mandat pe care l-aţi avut, ce aţi reuşit să faceţi? Am făcut rost de butelii la unul sau doi, am mai aranjat pe cineva cu o casă,


PAG. PAG.

Ne-am câştigat această simpatie fantastică a publicului pentru că ceea ce am făcut noi a avut valoare, nu a fost o simplă scălâmbăială.“ Află ştirile de ultimă oră citind www.ziarulring.ro

0 3

„Amantul meu este teatrul şi altul mai bun

ca el nu am găsit” „Nu sunt o femeie puternică” Din apariţiile dvs. pe scenă şi la televiziune se poate trage concluzia că aveţi o personalitate foarte puternică. Aveţi o personalitate puternică? Nu sunt deloc puternică. Am energie, asta recunosc. Am moştenit-o de la mama şi de la tata. La mine este o chestie absolut genetică, deoarece pe mine nu mă mână ambiţia. Nu am fost niciodată ambiţioasă. Eu sunt leneşă de felul meu. Sigur că mama m-a „biciuit”, m-a împins de la spate, dar dacă mă laşi, stau la film până poimâine. Sunt în stare să văd trei-patru filme pe zi. Deci nu sunt ambiţioasă. Sunt mulţumită cu ce am. Pe mine m-a ajutat norocul şi viaţa a fost de partea mea cumva. Adică mi s-au nimerit roluri bune, nu m-am zbătut pentru altele, pentru că nici nu am mai avut timp să mă zbat. Nu am avut încrâncenări, nici pe meserie, nici pe nimic. Toate au venit de la sine, pentru că Dumnezeu, viaţa, m-au ajutat.

dar ce se întâmplă? Toate şedinţele astea pe care le făceau ei pe mine mă costau din buzunar. Munca asta benevolă însemna să mă duc acolo, dar ca să mă duc acolo şi să ajung apoi la teatru trebuia să iau un taxi. Trebuia să mă duc, să stau la şedinţă, să pierd două-trei ore. Iar dacă mă duceam după aceea la cineva ca să rezolv vreo problemă şi ceream ajutor, nu mă ajuta nimeni. Era totul de faţadă. Era un sistem, of! Credeau

oamenii că o să se rezolve, că e Stela acolo şi o să rezolve, dar nu se rezolva nimic. De care zonă a oraşului răspundeaţi? În sectorul 3 eram, chiar pe zona Centrului Vechi. Erau oameni care nu aveau unde să locuiască, intrau mai mult cu forţa, plus că erau nişte case complet distruse. Trăiau foarte prost acolo, erau foarte săraci. Dar, ori apucaseră să trăiască acolo şi nu i-a dat nimeni afară, ori

Comedia este o treabă foarte serioasă. Numai aşa ajunge o comedie perfectă şi faci influenţă mare, dacă o faci serios, dacă realmente crezi în ea.“

intraseră pe nişte locuri goale... Sigur, era în centru, dar trăiau prost, pentru că erau dezafectate toate alea, fără gaze, fără utilităţi. „Nu vorbiţi despre Lenin, vorbiţi despre regele Mihai!” Este adevărat că cei care erau atunci la conducere au lăsat totul intenţionat în paragină ca să demoleze ulterior? Cred că dărâmau totul dacă mai dura regimul comunist. Păi, deja era jumătate dărâmat! Era paragină, era nenorocire. O să se facă foarte frumos Centrul Vechi. Şi nu e normal ca în centrul Bucureştiului să păstrezi măcar ultimele semne ale istoriei? E istoria noastră! Îţi convine sau nu îţi convine sistemul, dar e istoria noastră, fraţilor! Nu vorbiţi despre Lenin, vorbiţi despre regele Mihai! Vă place sau nu, e istoria noastră! Vă place sau nu de Vlad Ţepeş, a fost istoria noastră! Cum s-a terminat aventura dvs. cu deputăţia? Pur şi simplu, am renunţat într-o zi. M-au criticat ei, dar am dispărut pentru că acţiunile mele nu aveau decât un foarte mic efect. Era, din punctul meu

de vedere, foarte mult timp irosit. Mă duceam la şedinţe, dar ăia ne învăţau cum să le luăm banii oamenilor, nu cum să-i ajutăm. Într-o bună zi, am dat bir cu fugiţii. Am zis: păi, mă costă bani taxiurile şi mă duc şi pierd vremea acolo! „Noţiunea de vedetă nu mai există” Aţi aniversat acum câteva zile, împreună cu Maria Ciobanu, 50 de ani de carieră. Vă consideraţi o vedetă? Noţiunea de vedetă nu mai există. Persoanele care apar des la televizor sunt vedete, nu? Actorii ale căror nume sunt puse pe afiş şi vând biletele la spectacol, aceia sunt actori cunoscuţi, populari, hai să zicem. Eu sunt o actriţă populară. Dacă vorbim pe stilul vechi, se putea chema şi vedetă un astfel de actor. S-a demonetizat titulatura. Nu mai reflectă realitatea. Apropo de actori, dl Arşinel mi-a spus că sunt la teatrul de revistă câţiva tineri foarte buni. Sunt câţiva, dar nu reuşesc să devină vedete. Asta se întâmplă din cauză că nu au texte. Una din marile găuri pentru tânăra generaţie este lipsa de texte în divertis-

Stela Popescu a debutat pe marele ecran, alături de nume celebre precum Rodica Tapalagă, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ion Lucian sau Iurie Darie, în pelicula „Alo? Ați greșit numărul“, în anul

’58

ment. Şi atunci de-aia sunt siliţi să facă cine ştie ce porcării, ca să apară neapărat, dar să stea de vorbă degeaba. El vorbeşte, el râde. Păi, el nu trebuie să râdă. El trebuie să vorbească şi ăia din faţa televizorului să râdă.

„Aşa suntem noi, românii, cu coada sus!” Ce părere aveţi despre condiţia actorului nevoit să joace în telenovele sau în reclame? Ai auzit de capra care stă cu coada în sus? Aşa suntem noi, românii, cu coada în sus! Românul nu se duce să vadă Cehov, dar mă judecă pe mine că de ce am făcut reclama aia? Păi, au făcut reclame cei mai mari artişti ai lumii! Ăsta este marketingul de azi! Teatrul nu-l poate plăti foarte bine pe actor, pentru că nu are bani. Şi de ce nu vă place telenovela? Explicaţi-mi şi mie! Telenovela este un gen de film! Actorii fac asta pentru că este un mod de a-ţi câştiga existenţa, până la urmă.

„Eu cred în starea asta de iubire!” Fata pe care aţi înfiat-o împreună cu soţul dvs. vă mai vizitează? Cum să nu?! E copilul meu! Eu am luat-o la 16 ani. O cheamă Doina Maximilian, pentru că este fata fratelui lui Puiu. Asta este legătura de sânge din familie. E un copil foarte bun. Şi dacă tot m-aţi întrebat despre căsătorie, asta este, nu am găsit un bărbat care să-mi stârnească dorinţa de a sta cu el. Ştii cum e cu căsătoria! Găseşti una şi zici: cu asta vreau să stau, gata, nu mai pot fără ea! Eu cred în starea asta de iubire. Nu m-am îndrăgostit de nimeni! Poate că mi-a plăcut cineva, aşa, dar mie îmi plac bărbaţii tineri. N-aş putea să stau cu un bătrân. Nu am nevoie! Amantul meu este teatrul şi altul mai mişto ca teatrul nu am găsit.

www.ringincentrulvechi.ro


PAG.

0 4

PARTY

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

2004

n Duminică seară, Old City Franceză te invită la o seară romantică întreţinută de acordurile de chitară şi bandoneon ale lui Alexandru Nuca.

FOCUS

este anul în care Alexandru Nuca a început să cânte la bandoneon.

14 lei

6 lei

7 lei

15 lei

Seară romantică ULTIMA STRIGARE ÎN CAMPANIA „«Centrul Vechi» îţi face cinste“ Campania iniţiată de „Centrul Vechi“ a continuat weekendul trecut. Nouă câştigători s-au aflat în restaurantele Alioli Tapas, Old City şi St. Patrick. Aceştia ştiau despre campania ziarului nostru şi s-au bucurat să afle că au câştigat un voucher în valoare de 50 de lei. În acest weekend va fi ultima oară când „«Centrul Vechi» îţi face cinste“, aşa că nu rata Hot Spot-urile din această săptămână. (C.A.)

de tangou în Old City Franceză Cristina Andrei cristina.andrei@ziarulring.ro

Artistul şi-a descoperit pasiunea pentru muzică de la o vârstă fragedă. Fratele său mai mare, care cânta la chitară, a fost cel care l-a inspirat pe artist şi i-a deschis apetitul muzical. La doar cinci ani, Alexandru a primit în dar o chitară şi în anii ce au urmat a făcut parte din formaţia şcolii generale. În perioada liceului, a făcut parte dintr-o trupă de rock alături de care cânta în subsolul casei de cultură. La sfârşitul anilor ’90, Alexandru Nuca s-a reorientat ca producător muzical şi a colaborat cu artişti precum Mădălina Manole şi Tavi Colen. În paralel, a continuat explorarea universului sonor

PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro

al chitarei şi s-a apropiat de muzica latină studiind flamenco. În anul 2000 s-a îndrăgostit de tangou şi a început căutările în privința acestui gen muzical. „În 2004 am făcut un gest de curaj: am achiziţionat un bandoneon şi am început să studiez cu asiduitate tehnica instrumentală precum şi orchestraţiile de tangou. Astfel mă găseşti azi cântând prin bistrouri mici, înconjurat de prieteni cu ochi strălucitori, cântând tangouri, valsuri, milongas...”, povesteşte artistul pe blogul său. Concertul va începe la ora 19.00 şi va dura două ore, perioadă în care Alexandru Nuca promite să ne ofere un adevărat regal de vals, tangou şi milongas. PUBLICITATE


PARTY

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Club Control

LINE-UP The MOOoD The Mono Jacks Blue Nipple Boy

Discoballs DJ Sauce

Cuantune Silent Strike

Montgomery Clunk Hijack Fouchat Giuser

Club

Berlin

n Cele mai tari trupe româneşti concertează sâmbătă la TAMTAM Music Fest. Vei avea de ales între cinci cluburi, fiecare având un lineup de excepţie.

ROA

“[ranului

Clubul

Elephant Pub

Norzeatic DJ Grigo

de trupe vor concerta în seara evenimentului.

Noapte albă de concerte în CAPITALă

Club Fabrica

Deliric 1, DOC şi VD (CTC)

20

PAG. PAG.

Cristina Andrei cristina.andrei@ziarulring.ro

Noaptea albă de sâmbătă îţi va aduce concerte în câteva dintre cele mai importante cluburi din Capitală: Fabrica, Elephant, Control, Berlin şi Clubul Ţăranului. Fiecare dintre cele cinci propune un anumit line-up ales în funcţie de publicul care trece de obicei pragul.

Astfel, amatorii de electronică mai alertă pot opta între Elephant Pub şi Club Berlin, în funcţie de trupele preferate. În Fabrica se va auzi hiphop, în timp ce la Clubul Ţăranului te vei putea bucura de jazz şi fusion. Nu au fost uitaţi nici amatorii de indie, care îşi vor da întâlnire în Club Control. Concertele vor începe după ora 20.00.

UMANITAR

AJUTAţI UN TÂNăR MEDIC Să SALVEZE VIEţI

Cătălin Sandu are 25 de ani, a absolvit în acest an Medicina cu media 9.60. După examenul de licenţă a fost diagnosticat cu o tumoare rară şi agresivă, sarcom desmoplazic cu celule mici rotunde, pentru care a fost operat, dar a recidivat la doar trei săptămâni, cu infiltrare în aripa osului iliac. Costul procedurilor se ridică la peste 150.000 de euro. Din acest motiv, dr. Cătălin Sandu are nevoie atât de sprijinul nostru moral, dar, mai ales, financiar.

Toţi cei care vor să îi acorde o şansă lui Cătălin pot face donaţii, printr-un simplu click, pe pagina http://drcatalinsandu.wordpress.com/, sau în următoarele conturi RO03RNCB0079124149020002 (euro) RO03RNCB0079124149020002 (dolari) RO30RNCB0079124149020001 (lei) deschise la BCR, Sucursala Titan, pe numele Unga Răducu, ori la teledon 0900 900 080 (apelabil doar din reţeaua Romtelecom): 10 euro/apel.

35 de lei pentru o noapte de distracţie În noaptea de 26 noiembrie vor exista microbuze care se vor plimba între cele cinci cluburi. Dacă nu ţi-ai achiziţionat biletele în avans de pe site-ul metropotam.ro, le vei putea cumpăra de la intrarea în cluburi, în seara evenimentului, la preţul unic de 35 de lei. Trebuie să ştii că un bilet îţi va permite accesul la toate cluburile, pe tot parcursul nopţii.

Fericirea Cubei, în imagini, la Fabrik Studio

SăPTăMÂNA TRECUTă s-a deschis în Bucureşti, pe strada Ion Minulescu 67-93, un nou studio foto: Fabrik. Prima expoziţie găzduită prezintă Cuba autentică, neturistică, aşa cum s-a văzut prin obiectivul unui tânăr fotograf: Horia Manolache. Despre experienţa cubaneză, dar şi despre materializarea ei într-o

expoziţie, Horia Manolache povesteşte: “Anul acesta, în septembrie, am participat la un workshop de fotografie organizat de Cosmin Bumbuţ în Cuba. Nu știam mare lucru despre ei: comunişti, baseball, Che Guevara, trabucuri și poate ceva despre amestecul de arhitectură din Havana, dar Cuba este ceea ce este datorită lor, cubanezilor. După ce am trăit această experienţă pe pielea mea, am realizat că Republica Cuba ar trebui să fie sinonimă cu fericirea unui trai simplu, o societate în care concurenţa înseamnă colaborare și prietenie, în care banul este un mijloc, nu un scop. Am întâlnit un profesor de engleză care trăiește cu 13 CUCI pe lună (aprox 11 euro), am văzut 12 oameni

0 5

într-o mașină, oameni călătorind noaptea într-un tren fără lumină și toţi râdeau. Un râs pe care-l au oamenii când ceva greu îi unește sau când tocmai au evitat un dezastru. Toate astea am încercat să le aduc cu mine într-un fel sau altul și pe multe le veţi simţi şi voi la expoziţia fotografică din noul studio Fabrik”. Mai multe detalii despre evenimentele viitoare puteţi găsi pe site-ul studiofabrik.ro şi pe pagina de Facebook - studiofabrik.

www.ringincentrulvechi.ro

UMANITAR


PAG.

0 6

LIVE MUSIC

200

de lei costă cel mai scump bilet la concertul trupei Pasărea Colibri, iar cel mai ieftin tichet disponibil valorează 80 de lei.

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Traian Racu traian.racu@ziarulring.ro

de

PASăREA COLIBRI

n Vineri seară, de la ora 19.30, îndrăgita trupă folk va susţine un concert aniversar la Sala Palatului. PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro

5

Pittiş s-a stins, răpus de cancerul de prostată.

Povestea Păsării Colibri începe în 1992. Atunci, cu ocazia unui Colibri vs Phoenix festival desfăşurat la Pasărea Colibri albume a scos, de-a lungul carierei, trupa Pasărea a fost considerată o Râmnicu Vâlcea, Mircea Baniciu şi Mircea Colibri: „În căutarea timpului rivală a legendarei Vintilă – doi titani ai pierdut“ (1996), „Ciripituri“ formaţii Phoenix. folkului românesc – ur- (1998), „Cântece de bivuac“ Plecarea lui Baniciu (1999), „Încă 2000 de ani“ mau să concerteze îm(2002) şi „10 ani“ (2003). din trupa lui Nicu preună. După ce i-a Covaci a fost şi prezentat, regretatul Florian Pittiş a întâmplarea care l-a inspirat pe rămas pe scenă. „Moţu“ îl cooptase, Pittiş, în 1992, să aleagă denumirea încă din culise, şi pe „clăparul“ Vlady noului proiect. Repertoriul Păsării Cnejevici, care se afla acolo cu trupa Colibri include atât coveruri după Compact. A ieşit un concert de im- piese Phoenix, cât şi compoziţii proprovizaţie memorabil şi de atunci, prii. La şapte ani după destrămare, vreme de 10 ani, cei patru au făcut în 2009, respectând parcă mitul furori pe toate scenele din România. păsării... Phoenix, Pasărea Colibri În 2001, Pittiş s-a retras din trupa s-a reunit, concertând mai mult care, după doi ani, avea să se desfiin- pentru românii din diaspora. ţeze şi a activat ca redactor-şef al postului Radio3net.ro, care aparţinea În memoria lui „Moţu“ de Radiodifuziunea Română şi emiConcertul din seara de vineri se tea exclusiv pe internet. În 2007, vrea şi un omagiu adus lui Florian

Pittiş. Mircea Baniciu şi Mircea Vintilă vor cânta alături de un band format din Vlady Cnejevici, Teo Boar, Cristi Iorga şi Marian Mihăilescu. Repertoriul pregătit include cele mai cunoscute melodii interpretate de Pasărea Colibri, precum: „Eşarfa în dar“, „Miruna“, „Vara la ţară“, „Lăptăria lui Enache“, „Mielul“, „Mugur de fluier“, „Andrii Popa“ sau „Vinovaţii fără vină“.

Scanează QR code-ul alăturat şi poţi asculta piesa „Sfârşitul nu-i aici“, interpretată de regretatul Florian Pittiş împreună cu Pasărea Colibri.


TEATRU

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

50

PAG. PAG.

0 7

de lei costă cel mai scump bilet la acest spectacol.

Radu Beligan revine cu „Egoistul“ la TNB n Spectacolul, ce are la activ sute de reprezentaţii susţinute cu casa închisă, revine pe scena de la TNB, Sala Amfiteatru, sâmbătă şi duminică, de la ora 20.00. magazin@ziarulring.ro

telnicu, Mihai Niculescu şi Lamia Beligan.

Noua punere în scenă a piesei reprezintă, cu siguranţă, o sursă de relaxare şi bună dispoziţie pentru toţi cei care se vor afla în Capitală şi vor opta pentru o seară în care umorul exploziv este garantat. Pe lângă Radu Beligan – maestrul scenei teatrale româneşti, prezent atât în postura de actor, cât şi în cea de regizor, distribuţia „adăposteşte“ artişti de calibru precum Damian Crâşmaru, Silviu Biriş, Medeea Marinescu, Simona Bondoc, Ileana Olteanu, Sanda Toma, Tomi Cristin, Cesonia Pos-

Jean Anouilh, sub chipul maestrului Radu Beligan Piesa biografică, adaptată de Beligan în colaborare cu Liviu Dorneanu, va arăta publicului o viziune lucidă, puţin cinică, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi căsnicie, despre părinţi şi copii, despre sănătate şi boală, despre prietenie, egoism şi generozitate şi, nu în ultimul rând, despre teatru şi dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare şi o eleganţă verbală rar întâlnită vor domina întregul

Iris Păun

2004 este anul în care a avut loc premiera piesei scrise de Jean Anouilh, în regia maestrului Radu Beligan.

spectacol care a marcat finalul de carieră a unuia dintre cei mai jucaţi dramaturgi ai secolului XX. Textul a pornit de la ultima piesă pusă în scenă de Jean Anouilh, în 1981. Personajul principal este Leon, un autor de texte dramatice

ajuns la bătrâneţe. În jurul său, soţia, copiii, amanta şi prietenii din copilărie îşi dispută locurile pentru actul de moştenire. Însuşi dramaturgul francez a arătat de-a lungul vieţii sale o disponi-

bilitate ieşită din comun pentru adaptarea pieselor semnate de autori celebri. De unde poţi achiziţiona biletele? Fiind unul dintre cele

mai solicitate spectacole ale Naţionalului bucureştean, biletele pot fi cumpărate numai de la agenţia de bilete a teatrului, fiind limitat la patru pentru fiecare cumpărător. PUBLICITATE

PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro


PAG.

0 8

BUCURESTI ,

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

3.000

mp de gheaţă au la dispoziţie bucureştenii care vin să se distreze la patinoarul din Parcul Cişmigiu.

Unde ne putem DA PE GHEAţă n Veste bună pentru bucureşteni: de astăzi se dă startul distracţiei pe gheaţă! Află care sunt principalele locuri din Bucureşti unde îţi vei putea exersa „talentul“ pe patine, probabil până la primăvară. Alina Nicu alina.nicu@ziarulring.ro

Patinoarul Drumul Taberei, din sectorul 6, îşi deschide porţile diseară, de la ora 18.30, iar intrarea va fi liberă. Doar închirierea patinelor va scoate din buzunarele bucureştenilor 10 lei. Tot atât vor costa şi două ore şi un sfert de patinaj de luni până joi, între 12.00 şi 23.00, şi vineri, între 12.00 şi 0.00. În weekend, patinoarul este deschis de la ora 9.00 până la 0.00, sâmbăta, şi 23.00, duminica, când intrarea va costa 15 lei. Mâine este programată şi deschiderea oficială a Patinoarului Floreasca, unde amatorii de distracţie în aer liber vor

putea patina, zilnic, între 10.00 şi 0.00. Preţul biletului de intrare este 15 lei, atât cât costă şi închirierea patinelor. Cu patinele, gratuit, în Cişmigiu şi Herăstrău Dacă vremea va permite, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB), subordonată Municipalităţii, va deschide săptămâna viitoare „primele“ trei patinoare din parcurile aflate în administrare. Cel mai probabil, bucureştenii vor putea încerca gheaţa din Cişmigiu, Herăstrău şi Tineretului chiar de Ziua Naţională. Odată deschise, patinoarele din Cişmigiu şi Herăstrău vor funcţiona de luni până joi între orele 10.00 şi 21.00, vineri şi

PUBLICITATE

„Mihai Flamaropol“, deschis trei zile pe săptămână Bucureştenii se pot distra şi la Patinoarul „Mihai Flamaropol“ al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, din Bd. Basarabia nr. 35-37, în fiecare joi, între orele 16.00 şi 18.00, dar şi sâmbăta şi duminica, între orele 11.00 şi 13.00 şi 16.00 şi 18.00. Aici, intratea costă 15 lei, iar patinele se pot închiria cu 10 lei.

sâmbătă, de la 10.00 la 22.00, şi duminică, de la 10.00 la 0.00, cu un program de două ore şi pauză o oră. Intrarea va costa, de luni până joi, 10 lei, iar de vineri până duminică, 15 lei, în timp ce patinele se pot închiria cu 10 lei. În plus,

de luni până vineri, între orele 10.00 şi 12.00, accesul va fi gratuit pe patinoarul din Herăstrău până pe 16 decembrie şi pe patinoarul din Cişmigiu până pe 23 decembrie. Patinoarul din Tineretului va fi deschis

zilnic între orele 10.00 şi 22.00, atât intrarea, cât şi închirierea patinelor vor costa câte 10 lei. În perioada următoare se va deschide şi patinoarul din Parcul Unirii. „În funcţie de sezon, punem la dispoziţia vizitatorilor

parcurilor pe care le avem în administrare multiple posibilităţi de a-şi petrece timpul liber, iar patinoarele au devenit locul preferat în perioada Sărbătorilor de Iarnă“, a declarat Radu Popa, directorul ALPAB. PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro


PUBLICITATE

PAG.

0 9

SPECIAL

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Gaudeamus, bastion cultural rezistent la criză n La ediţia de anul trecut a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, aproximativ 385 de expozanţi şi-au etalat „bunătăţile“ la standurile aflate în Pavilionul Central Romexpo. Cea de-a 18-a ediţie, în curs de desfăşurare, a înregistrat o creştere a numărului de expozanţi la peste 400, în ciuda crizei economice care, printre altele, a afectat şi segmentul cultural în ţara noastră. Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Ajuns la maturitate nu numai din punct de vedere al organizării, ci şi din cel al numărului de ani împliniţi - 18 - Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură sfidează criza economică şi demonstrează că inventivitatea şi dorinţa de a face un lucru profesionist pot duce la rezultate neaşteptate. Şi pentru ca lucrurile să aibă un sens cultural aparte, ţara invitată de onoare este Italia – care anul acesta aniversează 150 de ani de la Unirea provinciilor italiene într-un singur stat (1861) – considerată, pe bună dreptate, un

bastion al culturii europene şi mondiale. Rămânând în sfera cifrelor, la târg se preconizează că vor avea loc, în total, peste 650 de lansări şi prezentări de carte, dezbateri şi mese rotunde, expoziţii, întâlniri cu oameni de cultură atât din România, cât şi din străinătate, ceea ce reprezintă un record. Centenarul Gallimard, sărbătorit la Gaudeamus Italia este reprezentată la târg de mai multe personalităţi culturale şi artistice, în frunte cu preşedintele de onoare al acestei ediţii, dl. Luciano de Crescenzo, scriitor, actor şi regizor de film, autor a peste 30 de volume traduse în mai

Vladimir Epstein, Directorul executiv al Târgului Gaudeamus

multe limbi. Sunt prezenţi, de asemenea, Valerio Massimo Manfredi, cunoscut autor de romane istorice, Marco Polillo, preşedintele Asociaţiei Italiene a Editorilor, Gorgio Montefoschi, scriitor şi jurnalist la „Corriere della Sera“, precum şi două personalităţi din

Marco Polillo, Președintele Asociației Editorilor din Italia

partea postului de televiziune RAI, Marco Simeon, director de relaţii internaţionale şi instituţionale, şi Sergio Valzania, director adjunct Radio RAI. Alături de Italia va fi prezentă şi Franţa, care sărbătoreşte la târg centenarul prestigioasei edituri Gallimard.

Istvan Demeter, Director general Radio România

Din programul zilei de sâmbătă, 26 noiembrie

Din programul zilei de duminică, 27 noiembrie

12.00 EDITURA HUMANITAS Eveniment Neagu Djuvara: „Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă“ şi „Thocomerius-Negru Vodă. Un voivod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti“, ediţie adăugită Participă: Neagu Djuvara, Ştefan Andreescu 14.00 EDITURA HUMANITAS Lansarea volumului „Faţă către faţă“ - Andrei Pleşu Participă: Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu 14.30 EDITURA CURTEA VECHE Lansarea volumului „Epoca de aur a incertitudinii“ - Adrian Cioroianu Invitaţi: Adrian Cioroianu, Ovidiu Nahoi, Luca Niculescu 16.00 EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ – Stand Polirom Lansare carte: „Îngerul încălecat“ - Radu Aldulescu Prezintă: Georgiana Sîrbu, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache

13.00 EDITURA HUMANITAS Eveniment Humanitas Multimedia; Serie de 10 audiobookuri: „50 de minute cu Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu“ Participă: Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Tudor Călin Zarojanu 13.30 EDITURA HUMANITAS Lansarea volumului „Întâlnire asupra unei palme zen“ - Gabriel Liiceanu şi Gabriel Cercel 13.30 EDITURA POLIROM Lansare microroman: „Litera din scrisoarea misterioasă“ - Alex Leo Şerban Prezintă: Horia-Roman Patapievici, Marius Chivu 14.00 EDITURA POLIROM Lansare carte: „Cinematograful gol“ - Daniel Cristea-Enache Prezintă: Cristian Tudor Popescu, Dan C. Mihăilescu 14.30 EDITURA POLIROM Lansare carte: „Fraier de Bucureşti“ - Florin Iaru Prezintă: Cristian Teodorescu, Cosmin Ciotloş, Adrian Şerban

www.ringincentrulvechi.ro


PAG.

1 0

1894

ISTORIC

este anul în care a fost dată în folosinţă publicului prima linie de tramvai electric din Capitală.

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

TRAMVAIUL ELECTRIC, romantic, nepieritor n Istoria tramvaiului bucureştean se confundă, practic, cu istoria modernă a oraşului. Deopotrivă hulit şi adorat, tramvaiul este o parte indisolubilă a vieţii Capitalei. De la tramvaiul cu cai şi până la tramvaiul electric, acest mijloc de transport a influenţat, de-a lungul a mai bine de un secol, istoria unei urbe ce s-a dezvoltat odată cu el şi, de ce nu, datorită acestuia.

Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Tramvaiul: o prezenţă pe străzile şi bulevardele Bucureştilor pe care, dintr-o prea mare obişnuinţă, abia dacă o mai percepem. Un mijloc de transport ce face parte din peisajul citadin aşa cum fac parte clădirile sau parcurile pe lângă care trecem. Fără tramvai, fără farmecul inconfundabil pe care îl aduce cu el din timpuri demult apuse, viaţa noastră ar fi cu siguranţă mai săracă. Tramvaiul era odinioară

nu numai un simplu mijloc de transport în comun, ci vehiculul care îi ducea şi aducea pe oameni din şi înspre cartierele mărginaşe. Tramvaiul era mijlocitor al întâlnirilor amoroase sau o punte către distracţiile din centrul Capitalei. Oricine priveşte o fotografie veche în care apare un tramvai din altă epocă, dacă nu a prins acea epocă, are totuşi senzaţia că s-a plimbat, cândva, cu acel tramvai. Inspirator de cântece celebre, tramvaiul îşi are, cum altfel, povestea lui, o poveste ce continuă

Bucureşti este singurul oraş care a cunoscut o gamă atât de largă a mijloacelor de transport, pornind de la trăsură şi până la tramvaiul electric întâlnit şi astăzi.“ ALEXANDRU LANCUZOV

Măsuri pentru prevenirea accidentelor

să îi fascineze pe cei care, lăsând la o parte ceea ce e neplăcut în orice istorisire, au fost seduşi definitiv de existenţa lui pe străzile Cetăţii lui Bucur. Primul pas: uzina electrică de la Grozăveşti Un prim pas către introducerea tramvaiului electric în Capitală a fost făcut pe 30 noiembrie 1890, când între primărie şi Noua Societate de Tramway a survenit un act de concesiune prin care respectiva societate trebuia să „dea în folosinţă în termen de trei ani de la semnare o linie electrică pe Bulevard“. Ca urmare a acestui fapt, a fost construită o uzină electrică la Grozăveşti, pe partea dreaptă a Dâmbo-

Florian Ciobanu a strâns, în decurs de 13 ani, nu mai puţin de 20.000 de reclame româneşti din perioada 1860-1990. Cu ajutorul câtorva piese din colecţia lui vom crea, număr de număr, o punte peste timp, arătându-vă ce prăvălii şi afaceri de familie erau odinioară în locul cluburilor de astăzi.

www.ringincentrulvechi.ro

viţei, pe un teren dat gratuit de primărie. Inaugurarea uzinei electrice a avut loc în 1892, însă, din cauza problemelor de infrastructură şi a deselor neînţelegeri dintre edili şi concesionar, linia electrică a fost dată în folosinţă publicului abia pe 9 decembrie 1894. Tramvaiul galben a fost la început... verde Prima linie electrică de tramvai din Bucureşti a purtat numărul 14 şi a

www.reclamevechi.ro

avut un traseu care străbătea oraşul de la vest la est. Pleca de la Uzina Electrică, mergea pe Splaiul Independenţei, trecea Dâmboviţa pe Podul Domniţa Maria, traversa Bulevardul Regina Elisabeta via Splaiul Gării Centrale şi îşi continua drumul pe bulevardele Academiei, Carol I şi Pache Protopopescu. Vagoanele produse de firma Siemens & Halske au fost la început de culoare verde, pentru ca Lipscaniul a fost tot timpul un centru de întâlnire al fotografilor. În perioada interbelică, unul dintre cele mai renumite ateliere foto era cel al lui C. Stroian și W. Petri. Astăzi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult iar tradiția fotografică este dusă mai departe de cabinetul „Foto Lipscani“.

mai apoi, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial (1916), să fie de culoare galbenă. Faţă de tramvaiele trase de cai, confortul în ineditul mijloc de transport era mult sporit. Un amănunt interesant este acela că, la acea vreme, vagoanele aveau uşi pe ambele părţi, călătorii putând urca şi coborî pe oriunde doreau.

Cu tot confortul sporit faţă de vechile tramvaie cu tracţiune animală, tramvaiul electric a provocat numeroase accidente. Una dintre primele măsuri pentru prevenirea acestor accidente a fost închiderea permanentă a uşilor de pe partea stângă a vagoanelor. Multe accidente se produceau din cauza vitezei, precum şi a trăsurilor. Măsurile luate pot părea în ziua de azi cel puţin bizare: societăţii care deţinea linia de tramvai i s-a atras atenţia să aleagă cu mai multă grijă personalul, iar agenţii de poliţie publică au primit instrucţiuni ca „vagoanele să circule cu o viteză cât mai redusă“ în zonele cu probleme.


KNOW-HOW

300

PAG. PAG.

de lei este prețul mediu la care poți găsi un guler de blană naturală în magazinele vintage.

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

1 1

Monica Tatoiu: „Se poartă hainele din blană naturală“ n Fosta directoare Oriflame are o colecţie imensă de haine vintage achiziţionate de la diverse târguri atât din străinătate, cât şi din ţară. Fiind o împătimită a acestui curent, Monica Tatoiu ne dă câteva sfaturi când vine vorba despre ce se poartă anul acesta, dar şi ce piese din garderoba mamei, chiar şi a bunicii, ar putea fi purtate cu stil în ziua de azi. Cristina Andrei cristina.andrei@ziarulring.ro

Primul sfat pe care ni-l dă Monica Tatoiu în privinţa tendinţelor acestei ierni este să renunţăm la hainele mulate şi scurte. „Nu se mai poartă scurt. Ăsta este primul lucru de care trebuie să ţinem seama. Trebuie să aruncaţi din şifonier colanţii purtaţi cu chestii foarte scurte. Îmbrăcați haine mulate pe bust până în talie, care cad amplu de la talie în jos. Aceasta este o continuare a modei lansate de Hermes acum vreun an sau doi, când a readus în atenţie moda cowboy-retro. Au reapărut umerii la haine, în stilul anilor ’80. Se pune accent pe bust. Nu se mai poartă sânii siliconaţi pentru că, în momentul în care tu ai din tăietură, din umeri, un bust mărit, dacă mai ai şi sânii mari, arăţi ca Dolly Parton la ceremonie. Se poartă şi nuanţa de nude, dar şi combinaţiile de culori tari, portocaliu, verde, violet. Nici

tricotajele nu trebuie omise“, ne sfătuieşte Monica Tatoiu. Reîntoarcere la feminitate Ea ne mai recomandă ca în acest anotimp să purtăm haine de blană naturală având în vedere că ne așteaptă o iarnă grea. „Mesajul în modă este că femeia se întoarce la femini-

tate, austeritatea în economie trebuie să se transfere la o austeritate a formelor, estetică, dar care să păstreze esenţa feminităţii. Blănurile naturale sunt iarăşi la modă. Manşoanele de blană au revenit cu dublă utilizare: şi ca geantă, şi pentru a-ţi încălzi mâinile… urmează o iarnă grea.“

În club, încearcă să porţi ALB Monica Tatoiu le sfătuieşte pe fetele care vor să se evidenţieze în club să renunţe la vulgaritate şi să aleagă albul. „Muzica house, cluburile şi atmosfera de acolo promovează un tip de personalitate în care esteticul este înlocuit de provocările sexuale. Eu le-aş sfătui pe fete să iasă din rând pentru că în club toate sunt, în general, copy paste. Dacă vrei să ieşi în evidenţă prin altceva decât printr-o atitudine agresivvulgară care place pe moment, dar care te costă pe termen lung, recomand albul, pentru că îţi scoate în evidenţă profilul. Se merge foarte mult pe atitudinea pe care o îmbracă haina, nu haina care creează atitudinea.“

www.ringincentrulvechi.ro


PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro


FILM

7,2

PAG. PAG.

1 3

este ratingul acordat de spectatori filmului „A Dangerous Method“ pe reputatul site de profil IMDb.com.

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

Scanează QR-code-ul alăturat și urmărește trailerul

Freud, Jung şi fractura psihanalizei

PROGRAM HOLLYWOOD MULTIPLEX

Mall Vitan, Calea Vitan 55-59 MOTANUL ÎNCĂLŢAT (avanpremieră) - 20:45

n Premiera săptămânii este „Metodă periculoasă“, un film care prezintă o poveste întunecată despre descoperirea sexuală şi intelectuală. Traian Racu traian.racu@ziarulring.ro

Inspirat din evenimente reale care au avut loc în pragul Primului Război Mondial, filmul aruncă o privire asupra relaţiei turbulente dintre psihanalistul fără experienţă Carl Jung, mentorul său, Sigmund Freud, şi Sabina Spielrein, tulburata, dar frumoasa tânără care a intervenit între cei doi. Printre ei mai apare Otto Gross, un pacient desfrânat, hotărât să forţeze limitele. Pe fondul acestei explorări a senzualităţii, ambiţiei şi înşelăciunii se pregăteşte momentul

culminant când Jung, Freud şi Sabina se găsesc şi se despart, schimbând pentru totdeauna chipul gândirii moderne. Greu de digerat Cu toate că povestea este una extrem de atractivă, ecranizarea poate împărţi cinefilii în două tabere. Există voci care afirmă că... enciclopedicul film este mult prea întunecat, şocant uneori, iar interpretările actorilor lasă de dorit. Pelicula merită vizionată însă, măcar prin prisma de a urmări unele evenimente istorice, avându-i ca protagonişti pe cei doi titani ai psihologiei analitice.

MAREA CURSĂ DE CRĂCIUN (foto sus) (premieră) - 11:00, 13:45, 15:30, 16:15, 18:30 METODĂ PERICULOASĂ (premieră) 16:30, 18:45, 21:00, 23:30

CinemaPRO

Str. Ion Ghica nr. 3 METODĂ PERICULOASĂ (premieră) 12:30, 14:45, 17:00, 19:15, 21:30

Keira a vrut să refuze rolul

GRAND CINEMA DIGIPLEX

Frumoasa Keira Knightley a vrut să renunţe la proiect, pentru că-i era teamă că scenele de sex şi comportament sadomasochist îi vor bântui toată cariera. Într-una dintre scenele şocante din film, Sabina, personajul interpretat de tânăra actriţă, îi cere lui Jung să o bată la fund pentru că asta îi oferă plăcere. „Când am citit prima dată scenariul, mi s-a părut fascinantă povestea şi mi-am dorit foarte mult să lucrez cu David Cronenberg. Dar când am ajuns la acele scene, nu mă simţeam capabilă să trec peste. E epoca internetului, acele scene cu mine semigoală şi bătută la fund vor ajunge peste tot. Şi l-am sunat şi i-am explicat de ce refuz“, a spus actriţa pentru Hollywood Reporter. Însă Cronenberg a reuşit să o convingă: „Mi-a spus că acele scene nu vor avea sexualitate gratuită, ci au un scop bine definit, pentru a accentua comportamentul deviat al personajului. Pâna la urmă, am avut încredere în David şi am acceptat“, a spus Knightley.

LEGENDĂ

Băneasa Shopping City - Şos. BucureştiPloieşti 42D MOTANUL ÎNCĂLŢAT (avanpremieră) 17:30

Titlu original: „A Dangerous Method“ Regia: David Cronenberg Distribuţie: Keira Knightley, Michael Fassbender, Viggo Mortensen, Vincent Cassel Gen: biografic, dramă Rating „Centrul Vechi“:

«««¶¶

Rulează la: Grand Cinema Digiplex, Hollywood Multiplex, Movieplex Plaza România, CinemaPRO, Cinema City Cotroceni

««««¶ - bun ««««« - must see ««¶¶¶ - dacă nu ai alternativă socială

«««¶¶ - merge, de gura partenerului «¶¶¶¶- mai bine bagi banii la Loto

JURNALUL UNUI IUBITOR DE ROM (premieră) - 11:15, 13:45, 16:15, 18:00, 20:45, 23:15

ALTERNATIV{

Motanul Încălţat, aşa cum nu l-aţi văzut niciodată

Pentru că a avut atâta succes, motanul spadasin, personajul seducător din seria „Shrek“, primeşte acum un film numai pentru el, ca protagonist. Cu mult timp înainte de a-l întîlni pe Shrek, faimosul luptător, amorez şi proscris Motanul

Încălţat (Antonio Banderas) devine un adevărat erou când porneşte în aventură alături de Pisi-Lăbuţe Pufoase (Salma Hayek) şi Hopa Alexandru Mitică (Zach Galifianakis), pentru a-şi salva oraşul. Dar misiunea lui e îngreunată de

fioroşii nelegiuiţi Jack şi Jill, care fac tot ce le stă în puteri ca să zădărnicească planul eroilor noştri. Aceasta e povestea adevărată a Motanului, a Mitului, a Legendei, şi bineînţeles… a Botinelor! Dacă visaţi să aveţi o seară reconfortantă, atunci vizionaţi cea mai nouă producţie Dreamworks Piuctures, „Motanul Încălţat“, un film plăcut atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Are premiera săptămâna viitoare, dar beneficiază, începând cu acest weekend, de numeroase proiecţii în avanpremieră. (T.R.)

Scanează QR-code-ul alăturat și urmărește trailerul Titlu original: „Puss in Boots“ Regia: Chriss Miller Distribuţie (voci): Antonio Banderas, Salma Hayek, Zach Galifianakis Gen: animaţie, aventuri, comedier Rating „Centrul Vechi“:

«««¶¶

Rulează la: Hollywood Multiplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex

Acest supliment este realizat de ziarul

ring

Tipografia ring print Bucureşti telefon: 0721.291.187

CEL MAI CITIT COTIDIAN LOCAL DIN ROMÂNIA ZIARUL GRATUIT NR. 1 DIN BUCUREŞTI 162.000 cititori pe ediţie* conform Studiului Naţional de Audienţă ianuarie 2009 ianuarie 2010

Redacția: Traian Racu, Cristina Andrei, Andrei David, Răzvan Atanasiu, Costin Marinescu, Vlad Pelinescu-Onciul, Luminița Sandu, Eugenia Oprea, Ionel Vâlcan, Vlad Manolache, Alina Nicu, Gheorghe Deaconu. Departament vânzări publicitate „ring“

Alina Vîlceloiu: 0731.111.486; alina.vilceloiu@ziarulring.ro

www.ringincentrulvechi.ro


PAG.

1 4

CAPITALA VERDE

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

1875

este anul când a fost terminată amenajarea spaţiului verde Grădina Icoanei.

PARCURILE şI GRăDINILE de lângă casă n Nu mai e un secret faptul că Bucureştiul este un oraş sufocat de trafic. În aceste condiţii, cei care vor să fugă de tumultul mecanic al oraşului caută, în mod firesc, zone cu multă vegetaţie care să le ofere un confort cât de mic. Cei care trec, de pildă, prin Piaţa Romană, găsesc mai greu un astfel de loc. „Centrul Vechi“ a mers la pas pe bulevardul Dacia şi a descoperit trei parcuri discrete, cu un farmec aparte.

Parcul „Ion Voicu“

Parcul „Ion I. C. Brătianu“ Gelu Diaconu gheorghe.deaconu@ziarulring.ro

Parcul „Ion I. C. Brătianu“ Aflat pe bulevardul Dacia, între Calea Victoriei şi Piaţa Romană, lângă Muzeul Literaturii Române, micul parc ce poartă numele cunoscutului lider liberal a fost conceput, iniţial, ca o grădină. În 1908 au fost demarate lucrările de construcţie a reşedinţei din strada Lascăr Catargiu nr. 5 (azi strada Piaţa Amzei nr. 5-7), corpul central al imobilului având o frumoasă faţadă posterioară cu vedere spre

grădină. Soţia politicianului, Elisa Brătianu, s-a ocupat de amenajarea grădinii, inaugurarea având loc pe 24 noiembrie 1937. În acelaşi an a fost dezvelită şi statuia lui Ion I. C. Brătianu (care murise în 1927), operă a sculptorului croat Ivan Mestrovic. Monumentul a fost mutat după război, în 1947, fiind readus în scuarul cochetului parc bucureştean abia în 1991. Pe vremea „democraţiei populare“, parcul a purtat numele lui Ilie Pintilie, un fost lider comunist, mort în închisoarea Doftana în timpul cutremurului din 1940.

Parcul „Ion Voicu“ (fost Ioanid) Mergând mai sus de Hotelul Howard Johnson (fost Dorobanţi), pe bulevardul Dacia, la un moment dat se face la dreapta o stradelă ce dă direct într-un parc înconjurat de vile cochete. Terenul, care pe la jumătatea secolului al XVIII-lea era numit Grădina Braslea, deoarece era un loc de plimbare pentru cetăţenii din zonă, a fost cumpărat de librarul Gheorghe Ioanid (1818 – 1906) şi transformat într-un frumos parc de cartier. Având în vedere că locul era mlăştinos,

de acolo izvorând un mic afluent al Dâmboviţei, Bucureştioara, au fost necesare lucrări de asanare. În 1872, odată cu primii paşi în vederea sistematizării zonei, s-a decis amenajarea unui parc, lucrările fiind încheiate în 1875. Terenul fusese cumpărat de Gheorghe Ioanid încă din 1856 de la marele agă Pană Băbeanul contra sumei de 2.100 de galbeni. După moartea librarului, moştenitorii acestuia au vândut proprietatea Primăriei Capitalei. În 2003, când a fost amplasată aici statuia violonistului Ion Voicu, par-

cul a fost rebotezat cu numele marelui artist. Grădina Icoanei Publicistul francez Frederic Dame face, în cartea sa „Bucureştiul în 1906“ (Ed. Paralela 45, 2007), o descriere destul de succintă a zonei: „Grădina Icoanei este situată pe locul unui fost lac, secat în 1870. Grădina a fost terminată în 1875. Are formă triunghiulară, cam tristă şi puţin frecventată“. Delimitat de străzile Polonă, Alexandru Xenopol, Jean-Louis Calderon şi Pictor Arthur Verona, parcul este astăzi una

dintre bijuteriile de arhitectură peisagistică ale Capitalei. Cam în acelaşi timp cu demararea lucrărilor de asanare a zonei din care izvora Bucureştioara, fosta baltă numită odinioară „a Bulindroiului“, sau „balta de la Icoană“, s-a încheiat un contract pentru înfiinţarea unei grădini publice numite „Maidanul Icoanei“. Zona se afla atunci în vecinătatea gropii de gunoi şi a crematoriului, însă odată cu planurile de sistematizare a devenit una dintre cele mai frumoase din târgul Bucureştilor, farmec păstrat până în ziua de azi. Grădina Icoanei

Casa lui Ion I. C. Brătianu

www.ringincentrulvechi.ro

Parcul „Ion Voicu“


CULINAR

NR. 22 l 25 NOIEMBRIE - 1 DECEMBRIE 2011

70

PAG. PAG.

„LE BONNE BOUCHE“, un restaurant cu aer... şi preţuri de Paris

lei costă o porţie de cartofi prăjiţi.

Gastronomia franţuzească din centrul „Micului Paris“ nu ne-a impresionat... sau poate că nu este pe gustul nostru. Am mâncat săptămâna aceasta la „Le Bonne Bouche“, un restaurant cu puţine feluri de mâncare, pe care nu îl recomandăm clienţilor fascinaţi de „porţiile mari la preţuri rezonabile“, ci mai degrabă celor care vor să testeze „altceva“. Din punct de vedere al localului, putem spune cu mâna pe inimă

că pare desprins din centrul Parisului. Muzică de pe malul Senei, culori palide, atmosferă boemă şi ospătari foarte atenţi. Încă de la intrare, am fost conduşi la o masă cochetă şi în doar câteva secunde am avut meniul în faţă. Prima comandă, primul pas greşit OK... am lăudat localul, dar a venit timpul să comandăm. Am găsit în jur de 28 de feluri de mâncare „sofisticată“, dar care nu era neapărat pe gustul nostru

Preţuri pentru buzunare groase „Le Bonne Bouche“ nu pare a fi un restaurant pentru oamenii cu venituri medii. Pentru o salată Nicoise cu ton praspăt veţi scoate din buzunar 47 de lei, pentru un cocoş bio cu sos de vin, 50 de lei, iar pentru o supă de ceapă - 25 de lei. La băuturi, o apă minerală costă 7 lei, un caffe latte - 14 lei, iar un Ursus Premium, la 330 ml, 8 lei.

(probabil că erau foarte multe preparate din peşte). Am comandat un cafe latte, o apă plată

DECI EXIST

Mâncăm sau testăm?

16

vlad.manolache@ziarulring.ro

CONSUM Viorel Copolovici

n Atmosferă de Champs Elysees pe strada Franceză, la numărul 30. Odată ce am intrat în „Le Bonne Bouche“, muzica şi arhitectura franţuzeşti ne-au dat pe spate... La fel şi preţurile.

Vlad Manolache

1 5

de lei costă o porție de mușchi de vită cu cartofi lyonnaise.

şi o supă de dovleac cu smântână şi crutoane (12 lei). A venit comanda: o apă minerală, un caffe latte şi... supă „n-avem“. Am mai făcut o încercare şi am cerut o salată frisee cu bacon şi ou moale, care nu ne-a încântat foarte tare având în vedere că era 23 de lei porţia. Nota de plată însă a fost servită într-o carte a marelui scriitor Albert Camus, care la pagina 44, ne anunţa că avem de plătit 44 de lei... ingenioasă idee.

Vă jur că, pe vremea când mai scriam câte-o cronică de restaurant pe blog, rândurile se aşterneau ca urmare a experienţei personale, ca o încheiere firească a unei mese mai mult sau mai puţin reuşite, într-un loc mai mult sau mai puţin pricopsit. N-am ieşit niciodată la masă cu dorinţa primordială de a verifica, de a analiza sau de a clasifica mâncarea, serviciile sau locul pe care l-am ales. Am ieşit (şi o mai fac din când în când, dar mult mai rar de când am grijă de un restaurant, deci nici cronici nu mai e corect să scriu) de fiecare dată ca să mănânc şi, eventual, să beau, să văd oameni şi să fiu văzut. Deci, ca să mă bucur, ca să mă relaxez, ca să-mi bucur ochiul, nările, papilele şi sufletul. Împărtăşirea experienţei personale e un beneficiu incontestabil al internetului. Îi citeşti pe aceia pe care-i consideri apropiaţi de tine în principii, statut şi obiceiuri. În felul ăsta, beneficiezi de păreri credibile pentru tine, de puncte de vedere în care ai încredere. Partea proastă începe atunci când devenim din ce în ce mai puţin amatori de experienţe şi interacţiuni şi ne transformăm în analişti neautorizaţi. Mâncarea, printre multe altele, este un subiect ce nu poate fi tratat altfel decât subiectiv, altfel decât ca o incursiune a propriilor preferinţe în universul de referinţă. Au dreptul la analiză profesionistă doar aceia care sunt implicaţi şi pot demonstra oricând că şi-au câştigat dreptul şi gradul de relevanţă pentru a scrie sau a vorbi despre subiectul ăsta din poziţia celui care şi-a depăşit condiţia de consumator obişnuit. Şi asta nici măcar în toate situaţiile, căci baza argumentaţiei este de foarte multe ori tot aceea a consumatorului. „Copolovici, voi veni într-o zi să-ţi testez mâncarea şi restaurantul!“ Mai stai puţin, mai întârzie o vreme, nu te grăbi. Eu îţi acord timp suficient cât să-ţi schimbi mentalitatea şi să vii să mănânci. Bucură-te, mai ales, în propria conştiinţă de statutul de oaspete, nu de acela de cobai. Încearcă să te simţi bine, e stupid să intri într-un restaurant cu mentalitatea omului venit cu o treabă, ca la serviciu. Priveşte, adulmecă, bucură-ţi simţurile şi sufletul. Şi te mai rog ceva. Dacă tot vei scrie ceva despre propria experienţă, dacă tot eşti convins de menirea ta în împărtăşirea propriilor interacţiuni, încearcă să nu-ţi mai strici seara alegând pentru o cină copioasă locuri în care buzunarul îţi permite să-ţi iei doar un ceai. „Cronicile“ scrise doar citind meniul şi privind la cei care chiar cinează nu prea interesează pe nimeni. Poate doar pe consumatorii de angoase. http://www.pranzuldincaserola.ro http://www.copolovici.ro

www.ringincentrulvechi.ro


PUBLICITATE

www.ringincentrulvechi.ro

Centrul Vechi, no. 22  

Saptamanal gratiut, distribuit gin Centrul istoric al Bucurestiului.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you