Issuu on Google+

Ecoul

1

EMINESCU CUNOAŞTE ORICÂND UNIVERSUL LUMINII

„Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate.” (Glossă)

Fondat la 15 iunie 2004 ÎN NUMĂR:

w Chișinăul citește pag. 2

Editat de Centrul Academic Internaţional Eminescu

Nr. 11, noiembrie 2016

wDedicaţii lirice: Nichita Stănescu w La sfârșit tot ce-ai Eminescu wNoutăţi editoriale: Amintiri despre lăsat vorbește pag. 2-3 pag. 3 pag. 4 Eminescu

w Prețuiește prezentul

Ne cheamă muza Echipa Centrului Academic Internaţional Eminescu, şi-a propus de mai mult timp să organizeze un salon muzical-literar, cu un sugestiv generic: Ne cheamă muza. Fiind gazde primitoare vom deschide uşile pentru vizitatori de diferite categorii de vârstă. Vom invita personalităţi din domeniul literaturii, muzicii, artişti cunoscuţi, dar şi artiști în devenire. Îi vom atrage pe cei, care fac primii paşi în literatură, dar şi pe cei care aştern primele vibraţii ale sufletului pe portativ, iar publicul nostru dintotdeauna vor fi elevii, tinerii şi alţi doritori de a participa şi a se manifesta. Salonul  Ne cheamă muza  îşi deschide prima şedinţă cu o întâlnire deosebită. Invitatul nostru ales este Compozitorul, muzicologul, publicistul, cronicarul.

Un om cu multe merite. Membru al mai multor Uniuni de creaţie din Moldova, într-un cuvânt Omul de Cultură Constantin Rusnac. La această primă şedinţă ne-au sosit copiii clasei a IV-a „C”, de la L.T. „Nicolae Iorga”, însoţiţi de învăţătoarele  lor, doamnele: Aida Gonţa, care este şi directoarea liceului şi Angela Bandalac. Cât de fericiţi şi mândri se cere să fim numai pentru faptul că avem aşa oameni înzestraţi cu har precum este şi invitatul nostru, compozitorul Constantin Rusnac. Orice ţară civilizată credem că şiar dori să aibă asemenea oameni. Prin muzica Domniei sale noi căpătăm verticalitate, suntem mai bogaţi cu sufletul. Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creaţii muzicale folclorice, a compus

POEZIA LUNII NOIEMBRIE

Scopul: promovarea poeziei eminesciene. Obiectivul: să învăţăm o poezie în decurs de o lună. 135 de ani de la prima publicare

Oricât de mult am suferit Oricât de mult am suferit În lunga-nstrăinare, Pururi în visu-mi te-am zărit Cu luna, pe valuri de mare. Pe marea tristă te-am cătat Cu depărtate maluri Și numai tu te-ai arătat Pe mare, cu luna, din valuri. Tu numai dulce îmi răsai Și blândă-ntotdeauna, Cu al tău dulce chip bălai Din valuri de mare, cu luna.

Tipărită în volum în ed. Perpessicius, vol. IV, p. 543 (t.); vol. V, p. 617 (n.v.).

Continuare

pag. 2


2 muzică pentru diverse instrumente muzicale; muzică folclorică, sinfonică, cântece pentru voce, pian şi cor. Un loc aparte îl ocupă cântecele pentru copii:  Pomul, Pisicul la şcoală,  Iepuraşul, Anişoara,  a scis şi editat cărţi de romanţe, muzică corală, acrostihuri, rugăciuni, autor de emisiuni  radio şi TV, CD-uri, sute de articole, multiple întâlniri, spectacole, etc. Moderatoarea activităţii îi provoacă pe elevi la dialog, adresându-le câteva întrebări:  Dragi copii, ce ştiţi voi despre Constantin Rusnac?Credeţi că este greu să devii compozitor?  Învăţaţi într-un liceu, unde pe lângă disciplinile de cultură generală se mai studiază muzica, coregrafia. Cine dintre voi vrea să-şi consacre viaţa

Evenimente culturale muzicii, este un tărâm foarte greu...? Copii foarte activ răspund, demonstrând că ştiu foarte multe despre Constantin Rusnac. Dar în acelaşi timp îi adresează întrbări şi invitatului :  Care a fost primul cântec pe care la-ţi compus? Ce cântece, dintre cele compuse vă plac mai mult? (îmi plac toate, dar mai ales cele mai reuşite), Ce compozitori clasici vă plac mai mult? (depinde de starea mea interioară, dacă sunt trist, or vesel, îmi plac şi-i ascult pe mai mulţi, dar foarte des ascult Iosif Haidn, Mozzart, ceva fantastic, etc.) Dumnealui se implică în discuţie şi le răspunde cu drag, povesteşte mai multe din viaţa lui de copil, dar şi de matur. La finalul întâlnirii, Cristina Pintilie, împreună cu toţi copiii prezenţi interpretează

Ecoul EMINESCU Nr. 11, noiembrie 2016

cântecul  Copiii Planetei Pământ, acompaniaţi la pian de compozitorul Constantin Rusnac. Moderatoarea Larisa Arseni le-a mulţumit tuturor pentru participare frumoasă şi activă, pentru bucuria clipelor trăite. Domnului Constantin Rusnac i-a urat încă multe realizări pe tărâmul creaţiei. Doamna Elena Dabija la rându-i le-a mulţumit copiiilor, profesorilor, artiştilor, domnului Constantin Rusnac pentru bunăvoinţă şi receptivitate, iar salonului literar-muzical  Ne cheamă muza,  o viaţă cât mai lungă, întâlniri frumoase, diverse cu oameni interesanţi. A fost o întâlnire cognitivă, informativă şi veselă. Larisa ARSENI, Maestru în artă, colaboratoare la CAIE

Chișinăul citește

Programul de lectură „Chișinăul citește”, ajuns la a XIII-a ediție și-a finalizat lucrările cu o conferință despre cartea „Kinderland”, autor Liliana Corobca. Centrul Academic Internațional Eminescu a fost reprezentat de L.T. „Mihai Eminescu”, L.T. „Nicolae Iorga” și L.T. „Mircea cel Bătrân”, în total au participat 21 de elevi însoțiți de doamnele bibliotecare: Aculina Golovatenco, Eugenia Stamatin, Lilia Parasciuc. Elevii s-au manifestat foarte activ, exprimându-și opiniile, impresiile despre carte, rugând-o pe scriitoare să continue romanul și să descrie viața de mai departe a personajelor cărții... Realitatea dură, viața acestor copii rămași să fie mamă și tată, să se confrunte cu probleme peste puterile lor i-a sensibilizat și chiar i-a revoltat pe tinerii prezenți în sală. Se cere o schimbare, trebuie să luptăm... Larisa ARSENI, Maestru în artă, colaboratoare la CAIE

                                                       Unul din atuurile Centrului Academic Internaţional Eminescu este propagarea şi valorificarea personalităţilor notorii ale neamului, în special din domeniul culturii. O personalitate remarcabilă a acestei ţări este Miroslava Metleaeva poetă, prozatoare, eseistă, ziaristă, traducătoare, master în psihologie, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România, membru al

Prețuiește prezentul PEN Clubului Internaţional. la a XIII-a ediţie), un program Anul acesta pentru Miroslava Metleaeva a fost şi este unul semnificativ, şi-a sărbătorit un jubileu, un jubileu, care-i încununează întreaga viaţă de om, dar şi de creaţie cu frumoase realizări şi bucurii. Chiar la începutul anului, Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu” a selectat pentru Programul de lectură  Chişinăul citeşte  (ajuns binevenit, care motivează tinerii,


Ecoul EMINESCU Nr. 11, noiembrie 2016

utilizatorii bibliotecilor noastre să citească, să cunoască noi autori şi noi opere, deci a selectat cartea pentru copii  Când părinţii nu-s acasă  de Miroslava Metleaeva. Bibliotecile au avut misiunea de a o propaga în aşa fel, încât să o citească toţi doritorii. S-au făcut multiple întâlniri cu scriitoarea, s-au făcut discuţii-dezbateri. Echipa Centrului Eminescu la rându-i a organizat întâlniri cu elevii din mai multe licee plasate în Sectorul Botanica şi la fiecare întâlnire participanţii s-au arătat foarte interesaţi şi entuziasmaţi de modul de viaţă a copiilor altei generaţii, care nu aveau telefoane mobile, tablete, şi alte tehnologii moderne, foarte solicitate astăzi de tineri, cum se distrau aceşti copii, ce şotii făceau, cum îşi petreceau timpul liber. Autoarea a fost foarte solicitată cu diverse întrebări... Dar orice început are un sfârşit. Un proverb foarte simplu, dar plauzibil în  contextul întâlnirii noastre de astăzi spune:  Toamna se numără bobocii, deci şi noi neam adunat aici să facem totalurile Programului de lectură  Chişinăul citeşte. Doamna Dabija, directoarea Centrului Eminescu, în cuvântul de început a vorbit despre semnificaţia cărţii, explicându-le copiilor că nu este de ajuns să ai

3

Evenimente culturale cărţi este important să ştii carte, iar aici îţi vin în ajutor cărţile. Doamna Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a felicitat toţi participanţii la concurs, i-a adus sincere felicitări scriitoarei Miroslava Metleaeva cu ocazia împlinirii vârstei înţelepciunii, dar şi cu sărbătoarea cărţii  Când părinţii nu-s  acasă,  care a fost citită, înţeleasă şi foarte solicitată de mulţi copii şi maturi. Cu un cuvânt de felicitare a venit şi poetul, dramaturgul, folcloristul Iulian Filip, dar şi colegul de condei al doamnei Metleaeva. Poetul ne-a vorbit despre mai multe apariţii editoriale, pe care le-a prezentat tuturor celor din sală: o antologie de poezie (de circa 800 de pagini) întitulată sugestiv Aripi şi rădăcini; Motivul vechi de primăvară, (volum de poezie pentru copii); cărţi pentru cei mai mici: La mulţi ani; Copăcel, copăcel;  Noroc poliglot, (poezii traduse în mai multe limbi)  Linii şi cuvinte comunicante (desene şi cuvinte traduse în mai multe limbi); Cartea-n miez şi-n rădăcină,  o apariţie mai veche (1998),  după ce ne-a prezentat cărţile, domnul Iulian Filip le-a dăruit Centrului Eminescu cu toata generozitatea, pentru ca fiecare copil să le poată

citi. Acestea fiind spuse scriitorul Iulian Filip ne-a povestit despre creaţia poetei, traducătoarei şi prozatoarei Miroslava Metleaeva, accentuând, că este o cercetătoare cu o putere de voinţă şi de muncă de invidiat, un traducător excelent prin cunoaşterea şi pătrunderea în miezul mesajului oricărui text. Pentru a face totalurile Programului de lectură  Cişinăul citeşte au fost invitaţi reprezentanţi de la toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” care s-au pregătit  minuţios pentru această întâlnire. Sărbătoarea a continuat cu evoluările copiilor. Au fost prezentate diferite scenete inspirate din nuvelele cărţii  Când părinţii nu-s acasă,  cu diverse întrebări şi alte surprize... S-au evidențiat în mod special cei de la liceele „Mihai  Eminescu”, „Nicolae Iorga”, „Mircea cel Bâtrân”. Cu un program interesant au venit şi cei de la filialele „Ovidius” şi „Nicolae Titulescu”.  A fost o întâlnire de suflet şi pentru suflet. Copiii au mai urcat o treaptă a cunoştinţelor, au mai însuşit o carte, care credem că i-a sensibilizat, i-a făcut mai receptivi mai înţelegători, dar şi mai curioşi. Larisa ARSENI, Maestru în artă, colaboratoare la CAIE

La sfârșit tot ce-ai lăsat vorbește De Ziua Bibliografiei, în incinta Centrului Academic Internațional Eminescu a fost sărbătoare. Pe parcursul întregii zili, biblioteca a avut ocazia și plăcerea să deservească, să informeze, să ghideze toți vizitatorii centrului. La CAIE, întâlnirile cu personalități sunt adevărate sărbători de suflet și pentru suflet. Iată, că în această zi a avut loc o întâlnire cu Galina Furdui poetă, jurnalistă, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova protagonista bibliografiei creată

de CAIE și BM „B.P. Hasdeu”. La această frumoasă întâlnire, unde a dominat bunul simț al cultului, au participat Tudor Palladi, Ion Ciocanu, Marcela Mardare,

voie bună, încredere și farmec. Farmecul cuvintelor, al unui limbaj frumos, unde cuvântul bibliografie a fost la maxim discutat și explicat. Spre exemplu pentru Galina Furdui, bibliografia în viața unui scriitor, înseamnă: La sfârșit tot ce-ai lăsat vorbește.  Evenimentul, a dat viață la un dialog productiv între invitați. Spre final, studenții de la Centrul de Excelență în Electronică Veronica Pîrlea-Conovali și și Energetică au venit cu un recital interpreta de muzică populară de poezie, din creația Galinei și romanțe Viorica Moraru. Furdui. Întâlnirea a transmis multă Echiipa CAIE


4

NOUTĂŢI EDITORIALE

Ecoul EMINESCU Nr. 11, noiembrie 2016

Amintiri despre Eminescu „Noi foștii săi colegi din Viena și mai cu seamă eu care-l cunosc din cea mai fragedă tinerețe, am citit cu nedumerire tot ce s-a scris de viciile lui Eminescu, dar am rămas un Toma necredinciosul. Înaintea ochilor mei păstrez încă icoana blândă, senină și inteligența a lui Eminescu, plin de viață și de sănătate, precum era când ne-a părăsit în Viena. Și, când în toamna anului 1875 m-a vizitat la Cernăuți, era același tânar frumos, sănătos și plin de viață. Aceeași impresie mi-a făcut-o și în vara anului 1878 când am petrecut vreo saptamână cu dânsul în București și erau atunci în societatea noastră și foștii săi amici și colegi din Viena, Ioan Slavici, Vasile Morariu si Alexandru Chibici-Revneanu. Toți am petrecut cu Eminescu de minune, am mâncat serile împreună, și n-am observat nicio schimbare în sanatatea și pornirile sale.” “Eminescu dacă-i era cuiva prieten, ţinea la dânsul cu toată sinceritatea ce-l caracteriza şi care era una din cele mai frumoase virtuţi ale lui. Dar fiind şi foarte modest şi puţin comunicativ, îţi făcea impresia că-şi impune oareşicari rezerve faţă de unul sau altul din prieteni. Numai dacă era cu cineva foarte intim, îşi permitea câte o glumă nevinovată, precum a făcut-o odată cu mine, când mi-a vândut pantalonii, fapt de care a râs el încă multă vreme.”  “Dacă-i lipsea vreo expresie potrivită sau vreo frază frumoasă, el nu se împiedica de lipsa ei de la scris, ci lăsa un loc gol şi trecea mai departe. Când era lucrarea

gata, atunci o cetea de mai multe ori şi acuma începea să corigeze, să netezească, să adauge şi să cizeleze cele ce scrisese, până ce lucrarea căpăta forma frumoasă şi expresia conciză, ce o admirăm în scrierile sale. Cine a avut în mână vreun manuscript al lui Eminescu a văzut câte corecturi cuprindea, câte fraze sunt schimbate şi câte cuvinte şterse şi înlocuite prin altele mai potrivite (…). O particularitate a lui Eminescu era că nu spunea nimănui ce scrie, şi dacă scrisese ceva nu arăta nici colegilor săi din cameră ce a scris, ci încuia m a n u s c r i p t u l . ”  Fragment din volumul: Teodor V. Ştefanelli. Amintiri despre Eminescu. - Iaşi: Junimea, 1983. - 115 p. Această carte semnată de Teodor V. Ştefanelli a apărut pentru prima dată în anul 1914. Ediţia din 1983 apărută în colecţia Eminesciana şi prezentă în colecţia bibliotecii noastre este un document important pentru reconstruirea biografiei lui Mihai Eminescu. Vă invităm să lecturaţi acest document captivant.

Dedicaţii lirice  Nichita Stănescu

Eminescu

  Vânătă ploaie, timp spulberat! Eu îl întrebam întrebarea El nu-mi răspundea răspunsul Înfiorătoare fiinţe altfel decât mine! Eu îl întrebam întrebarea El nu-mi răspundea răspunsul Ce de arbori, ce de umbre de arbori! Eu îl întrebam întrebarea El nu-mi răspundea răspunsul Apoi, ca şi înainte: Vederi, vedenii, lapoviţă, vulturi, zăpadă,viscol, urme. Eu îl întrebam întrebarea El nu-mi răspundea răspunsul 1978

    Autorul a fost coleg de liceu cu Eminescu la Cernăuţi, între 1860 şi 1863, şi l-a reîntâlnit în 1869, la Universitatea din Viena. Ştefanelli a trăit între 1849 şi 1920 şi a fost membru al  Academiei Române. Vera SÂRBU, șef oficiu CAIE

Colegiul de redacţie Adresa:

Elena DABIJA, director; CENTRUL ACADEMIC INTERNAŢIONAL EMINESCU, Vera SÎRBU, şef oficiu; bd. Dacia, nr. 20, MD-2043, or. Chişinău, R. Moldova Olesea BOBOTRÎN, bibliotecar principal; Tel.: 022 77-14-03 Maria CHIRILĂ, bibliotecar; E-mail: centrul2000@gmail.com Diana ŢURCANU, bibliotecar; http://centruleminescubm.blogspot.com// http://orapovesteicaie.blogspot.com/ Vera HARTI, șef oficiu; http://bibliografiicaie.blogspot.com/ Larisa ARSENI-GRIMALSCHI, bibliotecar. Tiraj – 300 ex. Suntem deschişi spre colaborare, aşteptăm opinii şi propuneri pe adresele noastre!


Ecoul Eminescu, noiembrie 2016