Ecoul Eminescu, martie, 2023

CUNOAŞTE ORICÂND UNIVERSUL LUMINII

EMINESCU Ecoul

„Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate.” (Glossă) de M.Eminescu Fondat la 15 iunie 2004 Nr.3, martie 2023

ÎN NUMĂR:

Editat de Centrul Academic Internaţional Eminescu

 Alexie Mateevici – Prorocul Basarabiei

 Grigore Vieru: „Un mare și neasemuit educator de suflete”

 De Ziua Mondială a Scriitorilor

 Ion Teleman, un patriot desăvârșit

 Ziua Unirii Basarabiei cu România – 105 ani

Alexie Mateevici – Prorocul Basarabiei (135 DE ANI DE LA NAȘTERE)

„Mateevici a crescut ca un înger, a trăit ca un erou al culturii și a murit ca un sfânt al națiunii”. (Vasile ȚEPORDEI, preot)

Preotul poet Alexie Mateevici, autorul celui mai frumos poem dedicat limbii române, recunoscut de mai mulți cercetători al doilea poet național, după Mihai Eminescu și drept proroc al Basarabiei, a fost comemorat cu prilejul împlinirii 135 de ani de la naștere. Am avut ocazia să particip la două evenimente culturale legate de această aniversare. Cel dintâi a avut loc 16 martie la Căușeni, iar al doilea, la 17 martie la Chișinău. Iată câteva informații de la fața locului.

La Căușeni evenimentul a început de la ora 10:00, în fața bustului din oraș, unde s-au adunat autoritățile locale de la Primărie și de la Consiliul raional Căușeni, de la Direcția Educație, Cultură, Tineret, Sport și Turism, oameni de cultură, elevi și profesori de la Liceul „Alexie Mateevici”. După intonarea imnului cei prezenți au adusomagiupoetuluidinpartealocului.Evenimentulculturalafostmoderat decătre scriitorul Ioan Găină, directorul casei-muzeu „Alexie Mateevici” din satul Zaim, Căușeni, care și-a exprimat bucuria reîntâlnirii în public după doi ani de pandemie și care a zis că avem misiunea de a ne regăsi pe noi înșine în inima spațiului spiritual Mateevici: Căinari, Zaim, Căușeni, Chișinău. Mateevici este modelul cum să trăiești cu sens în timp scurt, a subliniat domnia sa la începutul Ediției cu numărul XXXI a Zilelor Naționale Mateevici. Apoi a recitat poezia sa „Rugă către poet”, scrisă la 17 iunie 1983, când se împlineau 66 de ani de la scrierea poeziei „Limba noastră” Au vorbit despre opera și personalitatea poetului doamna vicepreședinte a raionului

Poezia lunii Martie

Scopul : Promovarea operei eminesciene

De-or trece anii...

De-or trece anii cum trecură, Ea tot mai mult îmi va plăcé, Pentru că-n toat-a ei făptură E-un "nu ştiu cum" ş-un "nu ştiu ce".

M-a fermecat cu vro scânteie Din clipa-n care ne văzum? Deşi nu e decât femeie, E totuşi altfel, "nu ştiu cum".

De-aceea una-mi este mie De ar vorbi, de ar tăcé: Dac-al ei glas e armonie, E şi-n tăcere-i "nu ştiu ce".

Astfel robit de-aceeaşi jale Petrec mereu acelaşi drum... În taina farmecelor sale

E-un "nu ştiu ce" ş-un "nu ştiu cum"

Căușeni Tamara Ambroci-Ivanov, reprezentantul Guvernului în teritoriu, domnul Sergiu Babin, doamna Tatiana Noroșeanu, domnul Andrei Toderașcu, subsemnatul ș.a. Elevii au recitat mai multe poezii din opera lui Mateevici: Limba noastră, Cântecul zorilor, Țăranii, Basarabenilor, Eu cânt, Pietre vechi, Mama, Țara, Frunza nucului ș.a. Au fost interpretare și cântece pe versurile poetului.

Al doilea eveniment cultural a avut loc la 17 martie, la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, începând la ora 13:00. La eveniment a fost prezent scriitorul Ioan Găină, care a povestit elevilor de la colegiul „Alexei Mateevici” din Chișinău despre personalitatea acestui geniu al Basarabiei, care e recunoscut ca cel mai de vază reprezentant al culturii basarabene din vremea sa și despre moștenirea pe care ne-a lăsat-o în doar 11 ani de activitate ca preot, poet, prozator, traducător, folclorist și publicist. Elevii au recitat poezii din opera poetului și au cântat cântece pe versurile lui. Scriitorul Ioan Găină a dăruit elevilor cărți, medalii, calendare și cărți poștale cu chipul poetului Mateevici și de la casele – muzeu din Zaim și Căinari. La final elevii au făcut o poză comună cu

pag. 1-2

pag. 2-3

Un volum corezonat cu valoarea celui evocat – Grigore Vieru: ”Un mare și neasemuit educator de suflete” Osârdia doamnei Lili Bobu, maestra realizatoare a acelor originale cărți de artă bibliofilă de multă vreme neobișnuite în grăbita noastră cutumă culturală, continuă neobosită sub egida Asociației Culturale Regal dˈArt, colecția ”Regal de poezie”. Și această carte, format mare – un Gulliver al cărților! – continuă să reveleze lucruri de mare valoare literară, dar, pare-se, demult uitate sau chiar puțin sau deloc știute, din patrimoniul axiologic al literaturii noastre, de vreme ce au fost scrise în limba română pe pământ românesc străbun. Adică la Chișinăul pe care atâția briganzi necruțători au tot vrut și încercat să-l răpească.

Purtând numărul de ordine VI și numele autorului aprofundat, GRIGORE VIERU, cartea sondează în continuare OPERA POETICĂ a acestui mare – și încă incomplet cunoscut – autor, căci se dedică unei zone mult și luminos performate de aceasta, literatura pentru copii, drept care titlul ales spre a fi postat pe copertă este cel al unei poezii celebre: „Oare cu cine s-a jucat Dumnezeu când era copil? (Botoșani, 2023).

La intrarea în teritoriul atât de consistent al lumii miraculoase a literaturii pentru copii semnată de gingașul poet, stădevegheși de îndrumare, caun cicerone atotcunoscător,prefațaacademicianului basarabean Mihai Cimpoi, cel care a fost acolo, mereu, în toată vremea întrupării a tot ce s-a numit literatură românească.

În data de 3 martie curent, de ziua mondială a scriitorilor, la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” a avut loc întâlnirea scriitorului Iulian Filip cu elevi de clasa a treia de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”.

Doamna învățătoare Eleonora Garaz a venit cu copiii pregătiți foarte bine, cu un program bine închegat, pus la punct așa cum rar se întâmplă.

De la bun început elevii au cântat un cântec pe versurile poetului Iulian Filip, despre Păcală și despre păcălit. Apoi a urmat poezia „Unde s-au pierdut ștrengarii”? Iar întrebarea care a fost adresată scriitorului a fost dacă îi plac cireșele, la care autorul a spus că a mărturisit despre asta în mai multe cerații și copiii au numit câteva din ele. După recitarea poeziei „Făt – Frumos păștea o vacă”, elevii l-au întrebat pe autor care sunt copiii de la Văcărești și aici autorul s-a dezlănțuit, povestind despre dinastia Văcărești și despre întâlnirile lui cu copiii de la Văcărești, care au fost frumoase și care urmează să se mai întâmple. Poezia „Plăcințele cu mărar” despre trei eroi – morarul, mușchetarul și tâlharul – a fost recitată toată și interpretată pe roluri. Autorul i-a întrebat pe copii cine este pedagogul și au stabilit de comun acord cu autorul, că mușchetarul, muștruluindu-l și temperându-l pe tâlhar, este cel ce îi dă lecția de comportament. Poezia „Au vrut melcii să se bată” a stârnit dezbateri interesante, despre ideea melcilor de a se bate, inspirați debătaiaadoiberbecispectaculoasășimomentul hazliu,căpână au ajuns unul la celălalt, le-a trecut cheful de bătaie, uitând acea idee năstrușnică. Următoarele poezii recitate și discutate au fost „Cărucioare-nfloritoare” și „Trezirea deșteptătorului”.

În final elevii au dăruit flori scriitorului, au făcut poze cu el, au cumpărat cărți și s-au înțeles să se mai întâlnească, să mai discute pe marginea celor scrise de scriitorul Iulian Filip, care la vârsta de 75 de ani este inspirat și activ, scriind și având multe

Invitație la lectură

Grigore Vieru: „Un mare și neasemuit educator de suflete”

Profesor Lucia OLARU-NENATI De Ziua Mondială a Scriitorilor

Ion Teleman, un patriot desăvârșit Invitație la lectură

La fiecare activitate de anvergură organizată de Centrul Academic Internațional Eminescu oaspete drag ne este domnul Ion TELEMAN, fost profesor din satul Iurceni, Nisporeni, și fost primar al acestei localități. Este cunoscut în țară ca unul din primii organizatori ai Cenaclului „Mihai Eminescu” în mișcarea de Eliberare Națională din plasa Nisporeni. Domnul profesor a creat în satul său un muzeu de Etnografie, a contribuit la instalarea în centrul satului Iurceni a bustului lui Mihai Eminescu.

Pe parcursul anilor a adunat în volumele Eminescu. Poezii (în3vol.),edituraMinerva gânduri, cugetări, opinii despre marele Poet al Neamului. Protagoniști ale acestor autografe au fost personalități notorii și oameni simpli, pasionați de opera eminesciană. Vă propunem spicuiri de autografe din aceste volume…

Invitație la lectură

Ziua Unirii Basarabiei cu România – 105 ani

În data de 27 martie 2023 s-au împlinit 105 ani de la Actul Unirii Basarabiei cu Patria – Mamă România prin votul democratic al Legislativului de atunci, intitulat Sfatul Țării. Cu acest prilej la Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu a avut loc o lecție publică, la care am avut-o în calitate de invitată pe profesoara de istorie Veronica Pârlrea – Conovali, scriitoare, autoare a 12 titluri de carte. În timpul dialogului s-a menționat că ziua de 27 martie a fost începutul Marii Uniri, după care a urmat 28 noiembrie

Unirea Bucovinei și s-a încheiat cu 1 decembrie

Unirea Transilvaniei.

S-a adus un omagiu celor 86 de deputați care au votat Unirea Basarabiei cu România și liderilor de atunci: Ion Inculeț, Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Constantin Stere, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan ș.a. Un rol important a jucat în făurirea Unirii Primul Ministru al României Alexandru Marghiloman, regele Ferdinand și mulți alții. Actul Unirii nu a fost anulat, este valabil și astăzi, iar în prezent se prefigurează condiții asemănătoare cu cele din 1918 de Reunire a Republicii Moldova cu România, de unde a fost răpită la 28 iunie 1940 și clasa politică de la Chișinău nu pare să fie pregătită. Reamintim, că Republica Moldova se află pe teritoriul fostei Basarabii, care era parte componentă a României și care după ocuparea de către URSS a fost ciopârțită și la Sud, pe litoral, de la Liman până la Gurile Dunării și la Nord, în Bucovina.

Doamnaprofesoarădeistorieamenționatcădela Iisus Hristos încoaceromânii,începândcustrămoșii noștri, geto-daci, sunt statornici pe aceste meleaguri, în munții Carpați lângă râurile Dunăre, Bug, Nistru, Tisa și pe litoralul Mării Negre, cu vestiții regi Burebista, Decebal ș.a. Poporul român este un exemplu de popor pașnic. Noi nu am năvălit asupra altor popoare, nu am cucerit pământuri străine. Noi ne-am apărat de năvăliri din toate părțile. Am suferit, de la diferite imperii, dar le-am supraviețuit: Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Rus, ultimul și cel mai perfid, care va pleca și el în istorie.

Doamna Veronica Pârlea-Conovali a venit cu o carte veche, în limba română, din care a învățat încă bunicul ei,înperioadainterbelică,1918-1940,cândromâniibasarabenieraucetățeni români,împreunăcutoți ceilalțiromâni, de la Nistru și până la Tisa.Ea a citit din acea carte câtva poezii patriotice, frumoase, despre viața pașnică și despre tricolor, despre lupta și jertfa românilor de a-și apăra moșia și vatra străbună. Și maică-mea, Efrosinia Sofronovici din satul Batîr, Cimișlia, la vârsta de 96 de ani, mai ține minte poezii și cântece care se învățau la școala românească din sat prin anii 1935 – 1940.

Am vorbit despre mișcarea de eliberare națională de sub ocupație sovietică, despre rolul intelectualilor în lupta pentru drepturile noastre, despre creșterea curentului unionist în societate, despre liderii unioniști, dispersați, care prin neînțelegerile dintre ei îi derutează pe oamenii simpli. S-a citit cuvântare lui Alexie Mateevici la Congresul învățătorilor moldoveni din 25 mai 1917. Sfaturile date învățătorilor atunci sunt actuale și azi. Bine ar fi ca toți cei ce stau în fruntea unor partide și mișcări unioniste, să le cunoască, să le respecte și să le îndeplinească. Iată cuvintele prorocului A. Mateevici:

1. Fără Unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem un gând, o inimă, un ideal!

2. Trebuie să știm de unde ne tragem, căci altfel suntem niște nenorociți rătăciți. Trebuie să știm că suntem români, strănepoți de-ai romanilor și frați cu italienii, francezii, spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem și copiilor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumina dreaptă.

3. Să stați cu mare putere la straja intereselor naționale. Să trăim bine și cu străinii, dar să nu trădăm interesele noastre, căci altfel vom cădea pentru totdeauna. Dacă vom fi slabi în lupta pentru viață, vom fi înghițiți de cei mai tari. Să nu ne alipim la partide străine, care nu luptă pentru neamul nostru și să nu luptăm pentru interesele de clasă, ci pentru cele de obște, naționale.

4. Să nu uităm norodul, țărănimea, care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără el. Să-l îndreptăm pe calea adevărului, cu fapte, iar nu cu vorbe. Mântuirea țărănimii e în noi și a noastră în ea

5. În încheiere Mateevici a spus răspicat: N- avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba.