Geomentis 2016

Page 1

Revista studenților Facultății de Geografie și Geologie Iași

G

Numărul IV, 2016

eomentIS

)

PE STRAZILE BERGENULUI )

CULOARE, NATURA, POVESTE

De vorbă cu Omul Timpului: pg. 16 INTERVIU CU PROF. DR. ALEXANDRU UNGUREANU Facultatea de Geografie și Geologie prin ochii studenților pg. 5

GIS și dezvoltarea gândirii geo-spațiale pg. 14


FOTOGRAFIA EDIȚIEI

Peisaj în Munții Rarău

FOTO: Simona Mădălina ANASTASIU

Colectivul de redacție COLABORATORI:

2

Redactor-șef:

Alexandra CEHAN

Redactor-șef adjunct:

Evelina Corina FRUNZETE

Corectori:

Ema CORODESCU Anca Teodora BULAI

Tehnoredactor:

Evelina Corina FRUNZETE

Design și imagine: Alexandra CEHAN

Maria-Alexandra AMOȘIESEI Simona Mădălina ANASTASIU Anca Teodora BULAI Alexandra CEHAN Ema CORODESCU Ioana DICU Cezara-Ionela DULCE Evelina Corina FRUNZETE Vicențiu-Robert GABOR Rareș Adrian MIHĂILĂ Petrică NIȚOAIA Elena NOROCEA Lucian ROȘU Caterina STRĂUNEANU Teodora VRABIE Ioana-Alexandra ZIGMAN

Geomentis, 2016


geomentis PĂREREA STUDENȚILOR

Facultatea de Geografie și Geologie prin ochii studenților, Alexandra CEHAN , Evelina Corina FRUNZETE INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOGRAFIA FIZICĂ

Raritatea fenomenului de secetă din 2007 în estul Europei, Ioana DICU INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOGRAFIA UMANĂ

Cum ne putem folosi de Social Media pentru a crea baze de date spațiale? Anca Teodora BULAI INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOLOGIE

Din lumea geologiei - Cueva de los Cristales, Alexandra Maria AMOȘIESEI GEOGRAFIA ÎN SOCIETATE

GIS și dezvoltarea gândirii geo-spațiale, Lucian ROȘU FĂURITORII GEOGRAFIEI IEȘENE

Interviu cu Prof. Univ. dr. Alexandru Ungureanu, Rareș Adrian MIHĂILĂ DE VORBĂ CU PROFESORII NOȘTRI

Interviu cu domnul profesor Ionuț Minea, Evelina Corina FRUNZETE RUBRICA DE VACANȚĂ

Pe străzile Bergenului - culoare, natură, poveste, Alexandra CEHAN RUBRICA DE VACANȚĂ

Mărginimea Sibiului - sanctuar turistic și inimă etnografică a României, Cezara Ionela DULCE ACTUALITATEA GEOGRAFICĂ LOCALĂ

Orașul Iași, capitală culturală a..., Rareș Adrian MIHĂILĂ EXPERIENȚA MEA ERASMUS

Czech it, live it, love it!, Elena NOROCEA EXPERIENȚA MEA ERASMUS

Vive la Belgique! Leve Belgie!, Caterina STRĂUNEANU EXPLORATORI PRINTRE NOI

Interviu cu Petrică CIOBANU, Simona Mădălina ANASTASIU

Numărul IV 2016

5 8 10 13 15 17 20 22 25 27 29 30 32

OFERTA EDUCAȚIONALĂ A FACULTĂȚII

34

CREȘTE PERSONAL ȘI PROFESIONAL

De ce să mergem la simpozioane studențești, Ema CORODESCU

36

10 ani pentru L.S.G.G., Teodora VRABIE

37

Masterele de la Geografie,Vicențiu-Robert GABOR, Petrică NIȚOAIA

CREȘTE PERSONAL ȘI PROFESIONAL FILMUL GEO

38

CUNOAȘTE IAȘII!

40

SAMSARA - enciclopedia lumii în imagini, Ioana-Alexandra ZIGMAN Despre orașul studenției noastre, Evelina-Corina FRUNZETE

Geomentis, 2016

3


EDITORIAL Viteză, mobilitate, schimbare, nerăbdare, ciocniri, elan sunt doar câteva din fenomenele care bulversează, la modul universal, viața în secolul XXI. Fie că termenii asociați lor sunt utilizați cu titlu de clișeu, fie că descriu experiențe reale, au devenit parte din noi zi de zi…Și nasc întrebări, din care se conturează opinii: uneori exprimate, alteori reprimate; uneori auzite, alteori ignorate; uneori conforme, alteori revoluționare; uneori în armonie, alteori contradictorii. GEOmentIS reprezintă un proiect apărut din dorința studenților de la Facultatea de Geografie și Geologie de a își face auzite ideile, de a-și împărtăși experiențele și de a scrie despre ceea ce îi pasionează. În prezent aflată la a 4-a ediție, Revista a apărut pentru prima oară în anul 2010, munca studenților de atunci și din anii următori, pasiunea lor pentru Geografie și Geologie și dorința lor de împărtăși această pasiune făcând posibilă și apariția acestei ediții. Actualul număr al Revistei își propune să ducă la îndeplinire toate scopurile menționate anterior, cu accent pe un aspect care ni s-a părut nouă esențial pentru o revistă studențească: evidențierea modului în care ceea ce i-a unit pe toți studenții Facultății, deci domeniul de studiu al Geografiei și Geologiei, se regăsește în toate aspectele vieții foștilor și actualilor studenți ai acestei Facultăți. Ce i-a adus pe actualii studenți la Geografie și Geologie? În ce măsură se regăsește Geografia în viața absolvenților chiar și la peste 10 ani de la absolvire? Cum văd actualii sau foștii profesori Geografia în prezent? Cum era aceasta în timpul studenției lor? Ce oportunități îți oferă Geografia și Geologia în viață, atât ca domeniu de studiu, cât și ca Facultate? Sunt doar câteva dintre întrebările la care colaboratorii acestui număr au încercat să răspundă...Cum? Rămâne de apreciat de către voi/dvs., dragi cititori. S-ar putea ca paginile de față să vă inspire ori să vă indigneze...ori să reprezinte o invitație la a vă prezenta o opinie, o idee, o amintire în numărul viitor. Oricum, speranța noastră e că nu vă vor lăsa indiferenți! Vă dorim lectură plăcută!

Redacția

4

Geomentis, 2016


Facultatea de Geografie și Geologie prin ochii studenților Alexandra CEHAN Evelina Corina FRUNZETE

Orice Facultate este definită, înainte de toate, de studenții ei. Mai mult decât prin rezultatele examenelor și proiectelor, care reprezintă cea mai accesibilă formă de evaluare a unei instituții de învățământ, studenții își reprezintă Facultatea prin modul în care se raportează la ea și, implicit, prin ceea ce transmit mai departe despre instituția în care au ales să își petreacă studenția. Am dorit prin urmare să aflăm, direct de la studenții Facultății de Geografie și Geologie, ce reprezintă aceasta pentru ei, pornind de la imaginea la care se raportau înainte de a deveni parte din această Facultate și ajungând la așteptările și dorințele pe care le au în ce privește posibilitatea ca Geografia să facă parte din viața lor și după absolvire.

Nu mai puțin de 132 de studenți au fost doritori să ne arate ce înseamnă Facultatea de Geografie și Geologie pentru ei, aproape toate specializările având măcar un reprezentant în rândul celor care și-au exprimat opinia. Au predominat cei din ciclul de licență (91), urmați de un procent mai redus al masteranzilor (37) și de cei 4 reprezentanți din rândul doctoranzilor. Una dintre concluziile evidente ale acestui studiu este că Facultatea de Geografie și Geologie este o Facultate care se face din pasiune. 75% dintre respondenți și-au declarat pasiunea pentru geografie sau geologie drept principalul motiv în alegerea Facultății. O mică parte a studenților însă s-au văzut pur și simplu lăsați fără alte opțiuni, încercându-și, se pare, norocul cu Geografia/Geologia. Un caz aparte îl reprezintă un student al cărui principal scop a fost să scape de matematică. Sunt șanse destul de mari, credem, ca cel în cauză să fi fost dezamăgit în această privință. ”Îmi place că există o relație de amiciție între student și profesor pe care nu o găsești la altă facultate” Pentru a afla mai multe despre percepția studenților asupra Facultății, ne-a interesat, după motivele pentru care au ajuns aici, care sunt motivele pentru care se bucură de alegerea făcută. Întrebați care sunt lucrurile care le plac cel mai mult în Facultate, studenții au oferit răspunsuri variate, mai toți axându-se însă pe 4 aspecte principale: profesorii,

Geomentis, 2016

Motivele alegerii Facultății 120 100 80 60 40 20 0

Series1 Studenți

Pasiunea pentru geografie/ geologie 101

Probabilitatea găsirii unui loc de munca

Influenta familiei/ prietenilor

Lipsa unei optiuni mai bune

42

12

17

călătoriile/practicile, spiritul de colegialitate și stagiile de studiu și practică. Materiile studiate și posibilitatea desfășurării voluntariatului în cadrul LSGG se află de asemenea în rândul cauzelor pentru care studenții iubesc această Facultate. Toate aspectele care se încadrează în preferințele studenților sunt de altfel interconectate. ”Pasiunea profesorilor pentru materia pe care o predau”, ”deschiderea lor către studenți” și faptul că ,,nu există piedici în a comunica cu profesorii” sunt aspecte descoperite și cultivate nu doar în cadrul orelor de curs și seminar, cât mai ales în aplicațiile de teren. Și în cadrul acelorași aplicații practice și excursii, dar și prin proiectele de voluntariat, studenții și-au făcut prieteni și au descoperit o atmosferă aparte, la crearea căreia au și contribuit. Interesant de observat este și măsura în care

5


studenții asociază materiile pe care le studiază și toată activitatea din cadrul Facultății cu viitorul lor. Astfel, deși nu foarte mulți sunt 100% convinși de probabilitatea ca domeniul de studiu actual să reprezinte și domeniul în care vor lucra, majoritatea studenților înclină în orice caz spre a considera că studiile actuale le pot asigura în viitor un loc de muncă, existând în viziunea lor măcar șanse medii pentru o carieră în această direcție. În procent de 30% studenții sunt mai degrabă descurajați în ce privește această probabilitate, motivele provenind fie din cunoașterea experiențelor unor foști studenți, fie din propriul eșec în momentul încercării de a se angaja.

Probabilitatea de angajare în domeniu 60 40 20 0

Redusă

Crescută

Studenți Series1 Cu toate că percepția studenților asupra șanselor de angajare în domeniu nu debordează de optimism, dorințele lor privind viitorul nu se desprind de domeniul Geografiei și al Geologiei. Exceptând 6 cazuri în care meseriile vizate pentru viitor nu se încadrează în domeniul studiat – deși știm oricum că aplicații ale geografiei putem găsi și în cele mai nebănuite locuri, toți studenții au indicat cariere puternic conectate de domeniul lor de studiu. Cu 24 de cadre didactice în devenire, 20 de viitori agenți de turism și 16 studenți care aspiră la titlul de ghid turistic, viitorul profil al forței de muncă furnizate de Facultatea de Geografie și Geologie este promițător. Măcar din punct de vedere al dorințelor și aspirațiilor actuale ale studenților. Printre meseriile pentru care se pregătesc actualii studenți se numără și cele de analist GIS, cercetător, meteorolog, inginer geolog sau biolog marin. A nu se uita de dorința unuia dintre studenți de a îmbrățișa cariera de călător. Dar nu toți visăm la asta ? Materiile studiate au scopul de a-i pregăti pe studenți pentru viitoarele cariere. Dar care materii consideră studenții că le-au furnizat cunoștințe ce le vor fi de folos în viitor? Materii din domeniul turismului, mai exact Geografia turismului, Cursul practic de inițiere în ticketing și Regiuni și centre

6

turistice se află printre primele 10 materii despre care studenții cred că le vor fi utile în viitor. Rezultatul nu este surprinzător, dată fiind și optarea multora dintre studenți pentru meserii din domeniul turismului și, respectiv, dat fiind faptul că studenții de la specializările conexe Turismului sunt cei mai mulți. Hidrologia, Meteorologia și Climatologia, dar și materiile centrate pe Sistemele Informaționale Geografice sunt de asemenea în top, mulți studenți considerând că studierea acestora le-a asigurat o bază teoretică sau practică consistentă pentru viitorul profesional. Optarea pentru fiecare dintre materii este în mod evident influențată de un cumul de factori alcătuit din aspectele teoretice specifice, priceperea și dedicarea profesorilor în transmiterea informațiilor la fiecare dintre materii și, respectiv, modul în care studentul a reușit să conștientizeze aplicabilitatea pe care ceea ce studiază la un curs sau altul o poate avea în viitoarea sa carieră. Studenții ne-au mărturisit ce i-a adus aici, ce le place și ce anume cred ei că le va folosi pe viitor cel mai mult din ceea ce studiază acum. Dar am dorit să știm și în ce măsură această imagine pe care o au acum despre Facultatea de Geografie și Geologie corespunde cu imaginea pe care o aveau înainte de a deveni studenți geografi/geologi. Pentru mulți, așteptările li s-au îndeplinit într-o măsură medie, fiind de altfel mai mare numărul celor care înclină spre un nivel ridicat al corespondenței dintre așteptări și realitate, decât al celor pentru care realitatea nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Nu este însă exclus ca pentru o parte dintre aceștia din urmă, lipsa corelației dintre așteptări și realitate să se traducă printr-o realitate care s-a dovedit mult mai satisfăcătoare decât ceea ce s-au așteptat să găsească la Facultate. În ce măsură s-au îndeplinit așteptările avute privind Facultatea de Geografie și Geologie? 60 40 20 0 Series1 Nr. studenți

Mică 1 15

2 18

3 44

4 37

Mare 5 18

Indiferent că sunt de părere că Facultatea de Geografie și Geologie a reprezentat cea mai bună alegere pentru ei sau dimpotrivă, că nu le oferă prea multe perspective de viitor, studenții au oferit sugestii care, cred ei, ar putea aduce îmbunătățirii modului

Geomentis, 2016


de desfășurare a activității din cadrul Facultății, propunerile studenților, propuneri ce vizează modul respectiv nivelului de satisfacție a studenților. de desfășurare a cursurilor, materiile, metodele În cele ce urmează sunt sintetizate de predare ale profesorilor sau aplicațiile practice.

*Metodele de predare în unele cazuri ar putea fi îmbunătățite, pentru a fi mai interactive și cu mai mult accent pe implicarea studenților, prin dezbateri, mai multe sarcini de lucru și proiecte cu caracter practic și aplicativ, nu strict teoretic. *Facultatea ar trebui să dezvolte parteneriate cu instituții specializate pe fiecare domeniu de studiu, în care studenții să desfășoare stagii de practică pe parcursul Facultății (agenții de turism, stații meteorologice, stații de epurare, hoteluri, laboratoare, etc.). *Aplicațiile practice ar trebui să fie mai mult decât simple excursii. Studenții propun practici orientate pe domeniul fiecăruia de studiu, în care să desfășoare efectiv activități relevante pentru ceea ce studiază. Totodată, se vede ca necesară creșterea numărului ieșirilor pe teren. *Programa pentru fiecare specializare ar trebui să se axeze mai mult pe specificul acestor specializări încă din primul an de studiu. *Ar trebui să se pună mai mult accent pe utilizarea SIG la toate specializările. *Unele săli de seminar ar trebui modernizate și ar trebui asigurată o sală de lectură cu condiții propice studiului (spre exemplu cu căldură). *Anumite cursuri și seminarii ar trebui să fie actualizate, în pas cu cerințele și descoperirile actuale în domeniu și mai centrate pe aspecte practice. *Unii profesori ar putea să valorifice într-o măsură mai mare timpul alocat orelor de curs. Obligativitatea ca profesorii să își țină toate cursurile este o altă propunere a studenților. *Introducerea unui examen de admitere atât la Licență, cât și la Master este considerată necesară pentru o selecție a studenților. *LSGG ar trebui să se axeze într-o măsură mai mare și pe proiecte și activități cu implicații științifice. Sugestiile studenților relevă păreri comune ale acestora nu neapărat asupra unor disfuncționalități, cât mai degrabă asupra unor aspecte care pot suferi îmbunătățiri semnificative. Și dacă majoritatea propunerilor sunt, credem noi, demne de luat în seamă și cu potențiale beneficii asupra tuturor actorilor implicați în activitatea Facultății, sugestii precum accesul studenților la lift sau eliminarea supravegherii la examene ar putea rămâne pe o listă de așteptare permanentă fără să provoace multe dezamăgiri. De altfel, urcatul zilnic al scărilor până la etajul 3 poate fi parte a pregătirii pentru ieșirile în teren. Concluzionând mica incursiune în mintea studenților cu referire la Facultatea la care studiază, am dorit să știm un lucru despre care considerăm că e capabil să sintetizeze rezultatele anterior obținute: dând timpul înapoi, ar mai fi ales actualii studenți geografi și geologi Facultatea de Geografie și Geologie având cunoștințele pe care le au în prezent despre această Facultate ?

Geomentis, 2016

În procent de 62%, studenții nu și-ar schimba opțiunea, iar 25% dintre ei sunt indeciși asupra acestui aspect. Pe de altă parte, un procent mai mic, dar ce nu trebuie ignorat, de 13%, nu ar mai face această alegere. Fie că este vorba despre orientarea încă de la început spre un domeniu de studiu care nu li se potrivea, fie că realitatea întâlnită nu a corespuns așteptărilor, poate luarea în considerare a propunerilor studenților anterior menționate ar fi în măsură să transforme acest procent deja destul de redus, într-unul și mai mic. Un studiu al percepției studenților asupra Facultății poate fi mult mai amplu, orientarea către fiecare specializare în parte și spre preferințele, părerile și propunerile studenților de la acestea având potențialul de a aduce rezultate mult mai detaliate. În cazul de față însă, rezultatele obținute pot fi un punct de plecare în a cunoaște mai bine, într-o manieră generalizată, pe cei care reprezintă această Facultate, studenții geografi și geologi.

7


INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOGRAFIA FIZICĂ

Raritatea fenomenului de secetă din 2007 în estul Europei. Metode de analiză a valorilor maxime de temperatură Ioana DICU Geografia deschide, pe lângă alte nenumărate opțiuni de carieră, și posibilitatea de a lucra în cercetare, atât în cadrul studiilor doctorale (sau chiar înaintea lor), cât și după terminarea acestora. Marele avantaj al celor mai multe ramuri ale geografiei este că acestea pot fi cercetate fără resurse tehnice impresionante, precum laboratoare performante, cu aparatură de ultimă generație; adesea, un computer bun, un soft open source, o bază de date de calitate disponibilă online și, mai ales creativitatea și rigoarea cercetătorului sunt suficiente pentru a obține o serie de rezultate interesante. Dovada ne-o prezintă Ioana Dicu, doctorandă la Facultatea de Geografie și Geologie, care, în articolul de mai jos, dezvoltă un adevărat tutorial pentru o metodologie de cercetare în studiul secetei.

Una din cele mai importante baze de date pentru studiile din climatologie/ecologie se găsește foarte ușor accesând site-ul http://www.ecad. eu, ce cuprinde valori lunare/sezonale/anuale ale precipitațiilor, temperaturii și nu numai. Este o bază de date creată de către Institutul Roial de Meteorologie din Olanda, iar descărcarea eletronică a datelor se realizează fără niciun cost. Pentru această analiză am ales variabila codată TXx – Valoarea maximă absolută a temperaturii zilnice, pentru lunile de vară – Iunie/Iulie/August – din perioada 1980 – 2015 și am selectat o serie de stații meteorologice situate în cadrul climatului temperat continental, după cum urmează: Arad, BucureștiFilaret, Buzău, Călărași și Iași, Chișinău (Republica Moldova), Minsk (Belarus), Kiev (Ucraina), Alexandrov, Astrahan, Rostov, Kursk și Moscova (Federația Rusă – partea europeană).

Conform Glosarului din IPCC (2007), definiția acordată unui eveniment climatic extrem este următoarea: ”fenomen rar din punct de vedere al distribuției statistice”. Ideea de ”raritate” variază, desigur în funcție de caracteristicile locului în care evenimentul se produce și tot timpul va fi analizată în comparație cu fenomenele din trecut. Bineînțeles, percepția noastră umană joacă un rol la nivel local, fiind bazată pe simțurile celor implicați, iar aici mă refer în primul rând la persoanele meteosensibile care sunt afectate în mod direct și sunt mult mai vulnerabile în cazul unor fenomene de secetă prelungită, de exemplu. Astfel, mi-am pus întrebarea: cât de rară a fost seceta din vara anului 2007? Și știm cu toții că nu e de ajuns să ne amintim doar că ”a fost foarte cald”. O simplă analiză statistică a rarității acelui eveniment meteorologic se poate face calculând valorile celei de-a 90 și 95-a percentilă, numere ce adesea exprimă valorile apropiate de maximă. Astfel, se pot compara valorile observate ale maximelor din vara anului 2007 cu cele ale percentilelor din perioada 1980 – 2015 (fără să fie inclus anul 2007). Dacă valoarea observată din iunie/iulie/august 2007 a fost mai mare decât percentila multianuală 1980 – 2015, se poate scoate foarte bine în evidență raritatea secetei din acel an. De asemenea, reprezentarea grafică poate constitui mai departe o analiză a repartiției în teritoriu a severității fenomenului. Spre exemplu, dacă realizăm un studiu la nivel regional și avem date de la multe stații

Figura 1. Repartiția percentilelor

8

Geomentis, 2016


meteorologice, distribuite uniform în teren, putem descrie repartiția secetei pe trepte altitudinale sau chiar pe clase de utilizare a terenului, cu implicații în domeniul agricol, forestier, ș.a.m.d. Un alt mod de a analiza raritatea unui fenomen este calculul probabilității de nedepășire sau de depășire a acestuia, prin asigurarea empirică, ce reprezintă raportul dintre numărul de ordine al variabilei ordonate descrescător și numărul total de termeni ai șirului + 1 .

Figura 2:Asigurarea empirică a temperatrilor maxime absolute de vară (1980 - 2015)

Spre exemplu, valorile maxime absolute de temperatură ce corespund unei asigurări de 7% sunt maxime istorice din cadrul intervalului de timp analizat și s-au produs în orașul rusesc Alexandrov în anul 2011 – 42.9 de grade Celsius, în luna iulie. Legat de seriile de timp, în climatologie este foarte important să se cunoască trendul sau direcția spre care tind valorile analizate, în scopul realizării predicțiilor. O metodă de o acuratețe mare este aplicarea testului Mann – Kendall. Această analiză poate fi aplicată cu ușurință în R, iar răspunsul întors poate fi o valoare numită ”tau”- pozitivă sau negativă. Un număr pozitiv sau negativ justifică prezența unui trend crescător și respectiv descrescător. Odată ales, trebuie ținut cont de faptul că sunt necesare cel puțin 30 de valori de date, pentru ca testul să fie valabil. Aplicat pentru perioada 1980 – 2015 pentru toate cele 13 stații meteorologice selectate, am observat un trend crescător al valorilor de temperatură maximă absolută a perioadei de vară, cele mai însemnate creșteri înregistrându-se la stațiile meteoologice: Astrahan, Chișinău, Iași, Kiev, Kursk și Minsk (tau > 0.4). Astfel, în urma acestui test se poate concluziona că pe viitor există o probabilitate ca valorile maxime să fie depășite. Bineînțeles, în cazul de față trendul nu poate fi extrapolat la tot teritoriul analizat, din cauza numărului mic de stații și al ariei foarte mari, însă exemplul e la nivel de exercițiu. În concluzie, am ales aceste trei metode de analiză deoarece ele au o aplicație largă la nivelul cercetării și pot constitui un mod mult mai corect și

Geomentis, 2016

concret prin care se poate percepe și ulterior analiza un fenomen, în cazul de față seceta meteorologică. Geografia, împreună cu toate ramurile ei este în continuă dezvoltare, astfel că, de exemplu, Rstudio este o unealtă didactică disponibilă, iar calculele statistice pot ridica nivelul general al unei lucrări prin acuratețea rezultatelor și nu numai, motiv pentru care am descris mai jos liniile de cod prin care cele două metodologii se pot calcula simplu și rapid. 1. Calcularea percentilelor utilizând softul R: Primul pas constă în salvarea tabelului în care avem baza de date, în formatul .csv, în care variabila este ordonată pe 3 coloane, cu cap de tabel! De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că majoritatea pachetelor în care se găsesc librăriile trebuie instalate. >require (stats) #pentru a încarca libraria stats, dedicata analizelor statistice >iasi<- read.csv(file.choose(), header = TRUE) #read.csv va deschide o fereastra în care puteți alege și încărca baza de date. De asemenea, iasi← este noul nume sau cod sub care baza de date din fișierul csv va fi accesată. Pentru a o verifica , este de ajuns să tastăm acest nume desemnat, iasi in cazul nostru, iar softul va afișa automat datele noastre. >quantile(iasi$iunie, c(.90, .95)) #$iunie reprezintă coloana pentru care dorim să calculăm cuantilele, iar c(.90, .95) reprezintă valoarea cuantilelor dorite. Bineînțeles, aceste numere se pot schimba, în funcție de dorințele utilizatorului, însă forma codului trebuie să rămână aceeași. 2. Calcularea testului de trend Mann-Kendall, utilizând softul R: >require (Kendall)#pentru a incarca libraria dedicată efectuării acestui test >MannKendall(iasi$iunie) #din baza de date prezentată anterior, selectăm coloana pentru care dorim să aplicăm testul).

Bibliografie: IPCC Climate Change (2007): Impacts, Adaptation and Vulnerability. Contribution of Working Group II to the Fourth Assessment of the Intergovernmental Panel on Climate Change, Parry M.L., Canziani O.F., Palutikof J.P., van der Linden P.J., and Hansen C.E. (eds), Cambridge University Press, Cambridge, UK, p. 976 Overcenco, A., Potop, V., (2011), Summer heat episodes in the Czech Republic and the Republic of Moldova: A comparative analysis, Journal of Academy of Science of Moldova. Life Sciences, 313, 167 - 178 Patriche, C. V. (2009), Metode statistice aplicate în climatologie, Editura Terra Nostra, Iași, p.27

9


INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOGRAFIA UMANĂ

Cum ne putem folosi de Social Media pentru a crea baze de date spaţiale? Anca Teodora BULAI

Forţele care modelează dinamica unui oraş sunt variate şi complexe; factori de natură culturală, economică, demografică, geografică, graniţele oraşului- toate acestea constrâng textura şi caracterul vieţii urbane, mai ales la scară locală. Pentru ca un „outsider” (ceretător, jurnalist, urbanist) să poată înţelege mecanismele de funcţionare ale unui organism aşa cum este oraşul, sunt necesare sute de ore de observaţii şi interviuri. Bineînţeles că aceste metode oferă destulă informaţie despre multe aspecte din viaţa oraşului, dar nu reuşesc să creeze decât o imagine parţială a modului de funcţionare al acestui organism. Există totuşi o posibilitate prin care se pot completa aceste spaţii lipsă: Social Media. În ultimii ani, proliferarea masivă a telefoanelor inteligente şi a aplicaţiilor bazate pe localizare prin GPS, au făcut ca reţelele de socializare să creeze noi mijloace de interacţiune în mediul online bazate pe localizarea utilizatorilor în spaţiul fizic. Întrebările de la care am pornit în demersul ştiinţific au fost unele destul de simple, adaptate contextului expansiunii reţelelor sociale şi a creşterii semnificative a numărului de utilizatori. Prima problemă pusă în discuţie a fost în ce măsură generalizarea utilizării Social Media transformă reţelele de socializare în surse importante de obţinere a datelor spaţiale, urmând ca în partea a doua să fie clarificată utilitatea unei astefel de baze de date pentru studiul intensităţii utilizării spaţiului. Scopul final este de a evidenţia o serie de tipare de mobilitate spaţială precum şi surprinderea unor comportamente specifice locuitorilor municipiului Iaşi, faţă de persoane care locuiesc în oraş pe o perioadă determinată de timp, cum este de altfel cazul studenţilor. Pentru a oferi răspunsuri cât mai corecte, au fost stabilite o serie de etape de lucru: • crearea unei baze de date care să surprindă anumite trăsături ale locaţiilor analizate, dar mai ales ale persoanelor care le frecventează; • realizarea unor materiale cartografice care să ilustreze diferenţele distribuţiei spaţiale şi comportamentale ale diferitelor categorii de populaţie; • crearea unei tipologii a locaţiilor analizate utilizând algoritmul clasificării ascendent ierarhice; În continuare va fi descrisă metodologia de lucru propriu-zisă. În primul rând datele au fost colectate dintr-o singură sursă, şi anume reţeaua de socializare Facebook. Am ales această reţea datorită numărului extrem de mare de utilizatori dar şi a funcţiei de localizare(„check-in”) de care dispune această reţea, care este practic lucrul cel mai important pentru crearea bazei de date. Scare de lucru a fost cea a municipiului Iaşi. Ideea a fost de a vedea ce categorii de persoane frecventează o serie de locaţii din oraş.

10

La momentul creării bazei de date au fost analizate o serie de locaţii menţionate în suplimentul „Zile şi nopţi”, precum şi alte locaţii cu funcţie academică şi culturală, acestea presupunându-se a fi unele dintre cele mai frecventate locuri de către utilizatorii de Facebook, mai ales că marea majoritate a acestora se încadrează în categoria tinerilor şi a tinerilor adulţi. După stabilirea acestei liste iniţiale cu locaţii, a urmat verificarea existenţei acestora în reţeaua de socializare. Nu toate locaţiile stabilite iniţial aveau o pagină de facebook, astfel că utilizatorul nu putea folosi funcţia de check-in. Etapa următare a constat în colectarea unor informaţii de pe fiecare pagină a fiecărei locaţii: numărul de aprecieri, indicatori de calitatenumărul de stele acordat de utilizatori, adresa. Pasul următor a fost ca pentru fiecare locaţie să fie colectate o serie de date privind persoanele care au frecventat locaţia respectică: vârsta şi locul de rezidenţă (Iaşi/ alte oraşe). Această etapă a durat cel mai mult, pentru că în lipsa unui algoritm de extragere automată a acestor date, verificarea paginii fiecărui utilizator s-a făcut manual. Aceasta a fost etapa finală în realizarea bazei de date. Ceea ce trebuie menţionat este faptul că în cazurile în care utilizatorii nu aveau o pagină de facebook publică, a fost imposibilă verificarea informaţiilor, însă pentru fiecare locaţie s-aasigurat un minim de 30% din numărul de persoane care au frecventat-o; în cazul în care această condiţiei nu a fost îndeplinită, respectiva locaţie a fost eliminată din analiză. Pentru realizarea materialelor cartografice a fost necesară mai întâi localizarea în Google Earth a punctelor de interes, iar apoi importarea în format KML a acestora în soft-ul ArcGIS for Desktop, unde au fost prelucrate. Tot în realizarea hărţilor a fost utilizată reţeaua stradală a municipiului Iaşi, care a

Geomentis, 2016


fost obţinută în mod gratuit prin descărcare de pe siteul celor de la OpenStreetMap. Ca rezultate, au fost obţinute o serie de materiale cartografice, care au scopul de surprinde o

Figura 1. Check-in-uri aferente fiecărei locații

serie de trăsături atât ale locaţiilor cât şi a persoanelor care le frecventează. Mai jos sunt prezentate doar o parte dintre acestea. În Figura 1 este reprezentat numărul de checkinuri al fiecărei locaţii. Se poate observa că locaţiile cele mai frecventate se concentrează în zona Copou, începând cu Grădina Botanică, prelungindu-se mai departe cu Piaţa Unirii şi Pietonalul Ştefan, culminând cu Palatul Culturii sau mai bine zis cu Centrul Comercial Palas. Un alt areal puternic evidenţiat este Centrul Comercial Iulius Mall, fapt datorat campusului studenţesc Tudor. Harta cu cele mai frecventate străzi de către utilizatorii de facebook, de la Figura 2, confirmă cele menţionate mai sus. Se conturează astfel o axă nord-sud, din Bulevardul Carol I până pe Strada Palat, frecvenţa mare datorându-se poziţiei centrale a acesteia. Bineînţeles, o a doua axă este reprezentată de Bulevardul Tudor Vladimirescu.

Figura 2. Determinarea celor mai frecventate artere stradale

Geomentis, 2016

11


Materialul cartografic final (Figura 3) reprezintă o tipologie a locaţiilor analizate, realizată prin metoda clasificării ascendent-ierarhice, pe baza tuturor indicatorilor din baza de date: calitatea locaţiei, vârsta persoanelor care o frecventează, locul de rezidenţă al utilizatorului de reţea socială. În urma acestei analize au rezultat cinci categorii de locaţii. Prima categorie, reprezentată de locaţii foarte frecventate şi de o calitate peste medie, se concentrează pe Pietonalul Ştefan şi în imediata vecinătate a Casei de Cultură a Studenţilor. A doua categorie, a locaţiilor cu cele mai mari valori ale calităţii sunt concentrate în Complexul Palas Mall, fiind şi cea mai

nouă construcţie de acest gen, adăugându-se acestei categorii Palatul Culturii şi Opera Naţională Română. Dintre locaţiile cele mai frecventate, care constituie ce-a de-a treia categorie, amintim Parcul Copou şi Gara. Categoria a patra este reprezentată de locaţiile frecventate de ieşeni, care se concentrează în centrul oraşului, mai ales în jurul Palatului Culturii. În ultima categorie se regăsesc locaţiile frecventate de persoane din afara Iaşului, la o privire mai atentă pe hartă realizând că este vorba de studenţi; aceste locaţii se concentrează în jurul campusurilor universitare, atât cele din Copou cât şi cele din Tudor Vladimirescu.

Figura 3. Tipologia locațiilor din Iași conform datelor din Social Media

Deşi Social Media permite crearea unor baze de date destul de complexe şi aceste mijloace sunt din ce în ce mai folosite, prezintă totuşi limitări, mai ales în privinţa informaţiilor referitoare la utilizatori. Analiza

12

intensităţii utilizării spaţiului nu poate fi realizată doar pe baza unor astfel de date, fiind totuşi necesară elaborarea şi aplicarea unor chestionare, pentru a surprinde cât mai fidel comportamentul indivizilor.

Geomentis, 2016


INCURSIUNE ȘTIINȚIFICĂ ÎN GEOLOGIE

Din lumea geologiei- Cueva de los Cristales Alexandra Maria AMOȘIESEI Ce reprezintă geologia? Geologia este una din științele fundamentale pe care se bazează istoria evoluției Pământului și a tuturor proceselor realizate atât în interor cât și pe suprafața acestuia. Însă, aceasta nu înseamnă doar atât, nu reprezintă definiții grele, formule chimice kilometrice, procese de neînțeles și roci de identificat, ci cu fiecare pas cu care intri în geologie e ca si cum “ai cunoaște sufletul unei persoane, dar fragmentat”. E o plăcere deosebită să îi observi întâi exteriorul minunat, ca mai apoi, să te uimești de ce anume zace în interior Sursa fotografie: www.orangesmile.com și să îți dorești să descoperi tot mai multe. Mina Naica din statul mexican Chihuahua este o mină în lucru, în care se exploatează plumb, zinc și argint. În timpul operațiunilor miniere au fost descoperite diverse peșteri ce conțin cristale de gips. Una dintre cele mai frumoase peșteri, scoasă parcă din poveștile științifico-fantastice conține cristale de gips (sau cristale de selenită, numite astfel după zeița greacă a lunii, Selene, deoarece cristalul este învăluit într-o lumină albă plăcută) de până la 15 m înălțime și 1,2 m în diametru. Încăperea care găzduiește aceste formațiuni spectaculoase a fost denumită Cueva de los Cristales (Peștera Cristalelor). Nimic nu se compară cu giganții găsiți în Cueva de los Cristales. Caverna de calcar și grinzile strălucitoare au fost descoperite în anul 2000 de doi frați, care forau la aproximativ 300 m adâncime în mina Naica. Pentru a facilita cercetarea peșterii, s-a pompat toată apa afară. Pomparea completă a apei amenință cristalele deoarece apa a fost cea care a ajutat la susținerea și păstrarea acestora. Acum cu peștera goală și deschisă la aer, cristalele și-au oprit evoluția și au început să se degradeze (sfărâme) sub propria greutate. Acest lucru a determinat și posibilitatea cercetărilor. Însă, au existat și altfel de cercetători denumiți “prăduitori” care se observă printr-un singur braț lung, subțire care poartă o cicatrice adâncă de unde cineva a încercat să taie prin el, motiv pentru care proprietarii minei au instalat o ușa grea de oțel la intrare. Prin examinarea unor bule de lichid prinse în cristale, câțiva cristalografi au pus cap la cap povestea creșterii cristalelor. Timp de sute de mii de ani, apa subterană saturată cu CaSo4 (sulfat de calciu) s-a infiltrat prin numeroasele peșteri din Naica, fiind

Geomentis, 2016

încălzită de magma aflată sub ea. Pe măsura ce magma s-a răcit, temperatura apei din peștera s-a stabilizat la aproximativ 570 Celsius. La această temperatură, mineralele din apă au început să se transforme în selenit. În alte peșteri de sub acest munte, temperatura a fluctuat sau mediul a fost deranjat, rezultând cristale mai mici. Dar în Peștera Cristalelor condițiile au rămas neschimbate, iar timp de 500 000 de ani, cristalele au crescut formând una dintre cele mai frumoase minuni naturale ale lumii. Multe peșteri și mine au temperatura rece și constantă, însă mina Naica devine din ce în ce mai fierbinte odată cu valorile mai mari în adâncime. Deoarece se află deasupra unei camere cu magmă, care emană fluide hidrotermale ce determină formarea cristalelor neobișnuite. Chiar, în peșteră temperatura depășește 50 grade Celsius, iar umiditatea ajunge până la 90% fiind suficient de cald pentru ca fiecare vizită să prezinte risc de insolație. Procesul de intrare în peșteră este ca și cum teai pregăti de o plimbare în spațiu. Ai nevoie de costum de protecție, căști de protecție, cizme de cauciuc și mănuși. Cu toate astea, pericolul este la fel de mare, încât și putând acele costumele de protecție, după circa 20 de minute, organele încep să cedeze, motiv pentru care peștera a fost vizitată până acum doar de oameni de știință și exploratori. Concluzionând această incursiune în lumea geologiei care pe mine m-a impresionat, vă recomand cu încredere, dacă sunteți curioși de acest subiect, două documentare ce au rezultat în urma expedițiilor acelor specialiști: The Giant Crystal Cave și Return to the Giant Crystal Cave.

13


Cueva de los Cristales - Naica, MEXIC -

Sursă fotografii: www.mercuriopedia.wordpress.com

14

Geomentis, 2016


GEOGRAFIA ÎN SOCIETATE GIS și dezvoltarea gândirii geo-spațiale Lucian ROȘU În ultimii ani, geografia a intrat într-un con de umbră. Numărul orelor de geografie s-a redus treptat atât la liceu cât și la gimnaziu, titularizarea pentru geografie devine din ce în ce mai grea pentru pretendenții la posturile de profesor, marea masă a studenților a ajuns la geografie dintr-un carambol de factori independenți de ei, iar terminarea facultății nu oferă nimănui poziția de geograf pe piața forței de muncă. Este o impresie generală conform căreia utilitatea geografiei dispare în detrimentul unor discipline care formează competențe, deprinderi și o gândire analitică. Statisticile clasează Facultatea de Geografie și Geologie printre ultimele la angajabilitatea studenților în domeniu. În fond, și la urma urmei, cine are nevoie de un angajat cu o cultură generală vastă? În ciuda statisticilor și a poveștilor auzite din anumite surse nedemne de luat în seamă, geografia (chiar și ca profesie) este într-o renaștere. O nouă generație de geografi ia naștere în ultimii ani. Vorbesc despre acei geografi pe care îi găsim în orice domeniu, de la guverne până la companii private sau antreprenori. Acei geografi care și-au dezvoltat o gândire geospațială, au depășit granițele formalului și au legat cunoștințele din manualele clasice cu tehnologia de mâine, iar acum relatează informații, date, spun “povești” cu ajutorul hărților și iau decizii spațiale cu argumente geografice. În opoziție față de așa zisa cădere a geografiei, gândirea geospațială a devenit o componentă de bază cu căutare în rândul angajatorilor. Gândirea (geo) spațială poate fi văzută din multe perspective, dar o definiție cuprinzătoare este :” identificarea, analiza și înțelegerea locației, scării, modelului și a tendinței datelor, problemelor și fenomenelor cu caracter geografic”. Gândirea spațială, modul în care cartografiem spațiul imaginar din jurul nostru, modul în care ne orientăm într-un spațiu necunoscut este esențială în rezolvarea unor probleme, fie că e vorba de citirea unei hărți, parcarea paralelă a unei mașini sau concepția unei străzi pietonale. Gândirea spațială ne ajută să localizăm obiectele, să ne imaginăm forma, volumul, dar și relația dintre ele sau drumul cel mai scurt către acestea. Importanța acestei abordări geospațiale trebuie să se regăsească în educație, viitorii practicieni având “obligația” de a dezvolta o gândire geospațială. Cum? Combinarea abilităților tehnice și a tehnologiilor noi ce utilizează informația spațială împreună cu strategiile didactice ce ar trebui să se regăsească în materiile studiate sunt un punct de plecare spre orientarea către gândirea spațială. De ce?

Geomentis, 2016

Piața forței de muncă are nevoie de angajați care au această combinație unică de cunoștințe, abilități și competențe. Nu e suficient să fii utilizator al programelor de GIS, pentru că ele sunt doar un instrument. Poți în schimb să dezvolți competențe de analiză geostatistică, de cartografie și de GIS pe profilul tău inițial, acela de geograf. Și ele sunt baza plecării spre una din industriile de mai jos, care necesită o specializare avansată. Câteva exemple în care un analist spațial este îndreptățit să lucreze: - Armată & Poliție – inteligență locațională, trasee de intervenție, prioritizarea ariilor de monitorizare, analiza spațio-temporală a infracțiunilor și prevenirea pe viitor a acestora. - Transport – rutarea optimă a unei companii de transport, scenarii de extindere a rețelelor rutiere, - Comunități urbane – utilizarea GIS-ului pentru a eficientiza utilizarea spațiului administrat, făcându-l mai rezilient și prietenos cu locuitorii acestuia. - Administrație publică - Planificare urbană, planuri de dezvoltare, suport decizional, localizarea diferitelor tipuri de investiții necesare. - Mediul de afaceri – localizarea optimă, identificarea spațială a clienților și a nevoilor acestora. - Politică – identificarea bazinelor de simpatizanți politici și a arealelor unde trebuie făcută campanie mai intensă. - Anchete sociologi – introducerea caracteristicii spațiale pentru indivizii statistici chestionați, etc. Pentru a ajunge într-una din aceste industrii, sunt câteva joburi ce te vor propulsa. Primul pas este să găsești un internship, pentru că acolo vei interacționa prima oară cu mediul GIS și îți vei pune în valoare cunoștințele geospațiale. Angajatorul îți va

15


testa abilitățile, dar multe lucruri le vei învăța acolo. Poate e cazul să începi înainte de a termina facultatea, și te poți pregăti separat pentru o bază solidă. Poziția de tehnician (expert) GIS îți va cere să ai abilitatea de a edita vectori, de a corecta baze de date, te va obliga să folosești programe de date de baze (Access sau SQL server), iar tot acolo va trebui să fii capabil să înțelegi proiecția cartografică sau sistemele de coordonate, vei colecta date cu ajutorul GPS-ului și îți vei îmbunătăți abilitățile de cartografie. Pentru a deveni analist GIS, ai nevoie de 2-3 ani de experiență cu softurile GIS. Deja trebuie să știi analize GIS complexe (model builder), dar și management și design de baze de date geospațiale. Trebuie să deții abilități și competențe puternice de cartografie, geografie analitică, programare (python), managementul proiectelor, abilități de comunicare, dar și să fii responsabil cu coordonarea unei echipe de lucru (interni).

O poziție de succes, la care poți ajunge după câțiva ani este cea de GIS coordonator sau manager. Abilitățile tale sunt mai degrabă de a ști să conduci un proiect, să știi să faci un buget pe proiecte GIS, dar trebuie să ai responsabilități tehnice. Deși piața companiilor de GIS din România este una destul de redusă, odată cu explozia domeniului IT și firmele utilizatoare de GIS vor apărea. În momentul acesta sunt 5 companii în Iași care oferă servicii GIS, dar sunt și foarte multe administrațiile publice sau diferitele companii și instituții care caută persoane cu abilități geospațiale, viitorii analiști GIS. Domeniul este într-o expansiune continuă, și tot mai multe organizații înțeleg nevoia de a avea experți din acest areal. Gândirea spațială, prin instrumente precum GIS-ul, poate transforma educația și societatea în general, prin deciziile spațiale ce utilizează perspectivele geografice.

...thinking spatially is something that the modern geographer does everyday to do everyday things.

@ GIS Day în Facultatea de Geografie si Geologie

Sursă fotografie: Lucian ROȘU

16

Geomentis, 2016


FĂURITORII GEOGRAFIEI IEȘENE

De vorbă cu Omul Timpului: interviu cu Prof. univ. dr. Alexandru Ungureanu Rareș Adrian MIHĂILĂ Ema CORODESCU

Geograful Prof. univ. dr. Alexandru Ungureanu este membru corespondent al Academiei Române încă din anul 1995, având o bogată activitate atât științifică, cât și didactică în cadrul Facultății de Geografie și Geologie din Iași. În cele ce urmează, ne dorim să oferim actualilor studenți geografi și geologi, care nu au avut deosebita șansă de a îl avea profesor pe domnul Ungureanu, ocazia de a purta un dialog indirect cu marele academician, dialog prin care se urmărește o scurtă analiză generalizată și multiscalară a mediului în care trăim, cu referire la țară, oraș și Facultate.

1. Privind retrospectiv, care este proiectul de care sunteți cel mai mulțumit, care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea Dumneavoastră? Sunt mai multe teme interesante pe care le-am abordat, frecvent aflate în legături reciproce. Tema la care am lucrat cel mai mult, mai bine de 8 ani, este teza mea de doctorat, ,,Orașele din Moldova. Studiu de geografie umană”. Am abordat acolo totalitatea aspectelor de geografie urbană, cu accentul pe relațiile reciproce dintre orașe și cadrul lor rural. Din cauza restricțiilor de natură economică impuse de regim am fost nevoit să reduc drastic pentru tipar numărul inițial de pagini. Alte restricții, cu fond ideologic, m-au obligat să renunț în întregime la unele capitole, cum a fost cel referitor la structura etnică a populației.

cercetare geografică ? Prin raportare la trecut care ar fi privințele în care acesta a evoluat pozitiv ? Dar negativ ? În sens pozitiv, față de trecutul totalitarist, aș putea da ca exemple accesul la informația statistică și economică, posibilitatea mai mare de a te deplasa pe teren, posibilitatea de a-ți exprima opiniile asupra rezultatelor economice ș.a. În sens negativ, aș putea spune că impunerea unei durate limitate - prea scurtă - pentru elaborarea și susținerea lucrărilor de doctorat induce superficialitate. În mod firesc, durata aceasta, de numai 2-3 ani acum, ar trebui să fie mai lungă, pentru a asigura un demers corect și complet, cu acumulările necesare, cu discernământul necesar și cu redactarea academică, de nivel doctoral.

2. Având în vedere experiența dumneavoastră 3. Unul dintre avantajele sistemului actual este academică, considerați că sunt elemente care ar trebui considerat numărul mare de oportunități de studiu și îmbunătățite în sistemul actual de învățământ și practică în Europa și în lume, prin diferite programe de

Geomentis, 2016

17


burse. Considerați ca fiind constructive sau derutante în dezvoltarea studentului geograf ? Le consider ca fiind foarte bune, reprezentând forma cea mai utilă de contact, schimb de experiență, cunoaștere reciprocă a realităților geografice și sociale. 4. Mai are nevoie societatea de geografi? Dacă da, atunci în ce domeniu ? În actualul moment consider că societatea are nevoie din ce în ce mai mult de geografi din toate specializările. În condițiile în care globalizarea avansează rapid este nevoie de o cunoaștere geografică obiectivă și profundă, începând de la detalii ale nivelului local și regional și terminând cu cel global. Iată un exemplu: dacă fostul președinte dictator al României, Nicolae Ceaușescu, ar fi avut un minimum de cunoștințe geografice probabil multe dintre ideile lui grandomane n-ar mai fi devenit proiecte eșuate, cu pagube imense și s-ar fi salvat astfel multe resurse naturale, financiare și umane.

Există o problemă cu întrebările pe care studenții ar trebui să le adreseze profesorilor la cursuri: lipsa de coparticipare poate fi dăunătoare. Dacă nu adresezi întrebări, nu primești răspunsuri care ar putea deschide și alte perspective asupra temei discutate și îți reduci astfel singur interesul pentru materia respectivă. Aș mai dori să adaug și problema folosirii excesive a internetului de către studentul român. Ca orice exces, poate fi foarte dăunător pentru că te obișnuieste nu numai cu un efort minim de căutare, ci și cu limitarea la prima/primele informații găsite, precum și - ceea ce este foarte rău - cu renunțarea la structurarea logică a informației găsite.

8. Care este pentru dumneavoastră studentul geograf ideal, cum ar trebui respectivul să fie croit? Foarte simplu. Cel care a ajuns la facultate stăpânind bagajul corect de cunoștințe și avînd deprinderea gîndirii logice, care vrea să învețe, care vrea să-și poată folosi cunoștințele, adresează întrebări, dorește să-și completeze informațiile, face asociații, 5. Care credeți că sunt pașii pe care un student geograf verifică. Pentru mine asta înseamnă că respectiva trebuie să-i parcurgă pentru a se putea încadra pe piața persoană s-a întâlnit deja cu niște neajunsuri și ar vrea să acopere acest gol. muncii odată cu absolvirea ? Fiecare absolvent merge într-o altă direcție în învățământ, în cercetare sau în sectorul serviciilor. 9. În legătură cu bunul mers al facultății noastre, Desigur, fiecare sector impune studii și specializări simțiți că ar fi cazul unor îmbunătățiri? Dacă da, atunci adecvate. Pe de altă parte, lipsa de locuri de muncă în ce privință? Primul lucru important în acest sens îl obligă mulți absolvenți să lucreze mult sub nivelul de calificare pe care îl au. Ar trebui ca facultățile să se reprezintă strângerea legăturilor cu biblioteca implice mai mult în comunicarea directă (contacte Facultății. Din păcate pot observa că foarte mulți periodice, stagii de practică în cotutelă ș.a.) cu diverse studenți nu mai vin astăzi la bibliotecă, unii neștiind instituții ale administrației locale, inspectorate școlare, nici unde se găsește aceasta. Cred că o soluție bună ar societăți comerciale etc. În felul acesta, studenții ar fi aceea dacă biblioteca s-ar muta din nou la etajul 3 al cunoaște mai bine și mai din timp diferite posibilități facultății noastre. de angajare, iar angajatorii ar fi mai informați asupra calificării reale a absolvenților de geografie. 10. În urmă cu ceva timp, spuneați la un interviu că industriile fine, de vârf, sunt acelea care au contribuit 6. În cazul celor care-și doresc o carieră didactică, la la dezvoltarea reală a orașului Iași. Putem considera ce vârstă considerați dumneavoastră că ar trebui ca un extinderea domeniului IT o astfel de industrie? tânăr să-și înceapă pregătirea în acest sens ? Este o cale clasică pentru orice oraș cu tradiție intelectuală, în cazul Iașilor lipsa resurselor Nu există un standard. Ideal ar fi ca orice tânăr care se formează prin învățământ superior să-și naturale, precum și o infrastructură modernă a făcut cunoască aptitudinile, să-și definească opțiunile și să ca orientarea generală să fie spre acest domeniu. se pregătească temeinic, cu toată răspunderea, pentru Indiferent în ce domeniu vrei să-ți deschizi o afacere, trebuie să te gândești că în termen scurt trebuie să a fi profesor. înlocuiești totul pentru a putea face față pe piața 7. Cum îl vedeți dumneavoastră pe studentul român comercială. Marii investitori străini urmăresc forța de muncă ieftină și relativ disciplinată. Este o situație astăzi ? Respectivul student renunță cu multă ușurință specială, deocamdată, faptul ca muncitorul român se la disciplină în formarea sa. Optează pentru eforturi încadrează în aceste două cerințe. minime și disparate, are o frecvență slabă la cursuri. În alte Facultăți de geografie, franceze de exemplu, 11. Sub aspect cultural, ce direcții considerați că ar studenții sunt prezenți, urmăresc expunerile, întreabă. trebui dezvoltate în orașul nostru?

18

Geomentis, 2016


Iașii din fericire păstrează încă un fond arhitectural interesant și o viață culturală intensă. Cred că pentru o revitalizare a culturii ar trebui să fie investiți bani în salvarea clădirilor de patrimoniu, precum clădirea Filarmonicii, de exemplu, Casa Braunstein și multe altele. Autoritățile ar trebui să implementeze legea cu privire la monumentele de patrimoniu pentru a nu mai fi în pericol să se degradeze. 12. Puteți aduce o interpretare a rezultatului obținut de Iași în competiția pentru titlul de Capitala Culturală Europeană? Îmi pare foarte rău, dar rezultatul era unul previzibil. Iașii nu puteau să reziste în concurență mai ales cu celelalte orașe mari din Transilvania, care au ajuns în ultima fază a competiției datorită patrimoniului cultural-istoric mult mai bine conservat. E drept că acolo unde există o conducere locală inteligentă și cu viziune de perspectivă se pot face lucruri admirabile pentru oricare oraș. 13. Glisând scara de discuții spre întreaga Românie considerați util și eficient un proiect de regionalizare? Daca da, atunci care ar fi ideile principale pe care ar trebui să se bazeze acesta? Au existat foarte multe proiecte de regionalizare propuse, până acum nu s-a concretizat nimic din simplul motiv că implementarea respectivelor proiecte necesită sume de bani foarte mari. Un astfel de proiect este esențial pentru țara noastră, eu optez pentru revenirea la un sistem administrativ cu trei niveluri. În special trebuie să existe un etaj mijlociu între sat și orașul mare pentru a facilita dezvoltarea orașelor mijlocii. Orașul mijlociu, astăzi neglijat, este acela care poate asigura servirea populației pe plan administrativ, educațional, comercial, cultural, reducând mult ecartul spațial și dimensional dintre sat și orașul mare. În optica acestui demers eu aș opta și pentru redeschiderea centrelor locale medicale, o acțiune strict necesară dacă ne gândim că astăzi principalele orașe nu pot face față fluxului mare de persoane care cer asistență sau ajutor medical.

sens. Din păcate însă, astăzi unii mici funcționari comuniști de dinaintea proclamării independenței din 1991 continuă să influențeze cetățeanul simplu, agățându-se de funcțiile destul de numeroase din ierarhia statului, pe care încă le dețin. Aș dori să mai adaug un lucru. Ziarele rusești care circulă în cea mai mare parte a Moldovei nu fac decât să dezinformeze populația. Un aport mai mare al ziarelor românești în orașele de peste Prut ar trebui luat în considerare de către țara noastră. 15. Ca specialist cu preocupări în geografia populației, cum interpretați dumneavoastră problema refugiaților în Europa? România ar trebui să accepte cotele de imigranți? În Europa există acum o situație nouă. Nici șefii de stat cu experință nu s-au confruntat până acum cu o astfel de problemă. Insistența asupra unei imagini feerice a Occidentului este una dintre principalele cauze care a adus valul atât de mare de imigranți pe teritoriul european. Șansele de a se isca tensiuni între imigranți și populația locală, dintr-o regiune anume, sunt foarte ridicate; din dorința anumitor conduceri de stat de a spori forța de muncă sau de a reîmprospăta demografia, astfel de conflicte pot să apară. În cazul României, cotele impuse nu sunt foarte mari, sunt acceptabile pentru o țară ca a noastră, însă totul trebuie gândit cu minuțiozitate. Eu cred că viitoarele locații pentru găzduire trebuie să ocolească spațiile rurale și zonele subdezvoltate, trebuie să se ofere acestora locuri de muncă în regiunile cele mai active.

16. În ultimul timp societatea civilă românească încearcă să se structureze, iar expresia de ,,schimbare a sistemului” este utilizată foarte frecvent, uneori la modul general sau declarativ, alteori prin acțiuni concrete, dar limitate. Credeți într-o evoluție pozitivă a României pe termen lung? Dacă n-aș crede aș renunța să mai fac ceva! Nu pot crede că nu se mai poate face nimic, cu răbdarea noastră istorică întovărășită de pasivitatea caracteristică am reușit, de-a lungul istoriei, să ne adaptăm diverselor situații cu care ne-am confruntat. 14. Cum interpretați dumneavoastră situația de peste Românul are o capacitate de adaptare foarte mare; Prut? Ar trebui România să se implice mai mult în dacă noile situații îi sunt explicate onest și cu blândețe, relațiile cu Republica Moldova? Credeți într-o viitoare atunci el este cooperant. De exemplu, poate fi un muncitor foarte bun, chiar în condiții grele de muncă. reunificare a celor două țări vecine? România trebuie să devină un bun exemplu Spre exemplu, în Spania, când acum câțiva ani criza pentru vecinii noștri de la răsărit, în special un bun economică ajunsese la paroxism și populația activă exemplu economic și de anticorupție, pentru a fi era în proporție de 25% în stare de șomaj, în multe atractivă în ochii simplului cetățean din Republica întreprinderi muncitorii români nu erau concediați. Moldova. Din punct de vedere strict politic, o Această rezistență pasivă este o soluție bună, chiar reunificare cred că se va face, chiar dacă nu foarte dacă nu pe termen lung. curând, pentru că lucrurile evoluează în acest

Geomentis, 2016

19


DE VORBĂ CU PROFESORII NOȘTRI

Interviu cu domnul profesor Ionuț Minea Evelina Corina FRUNZETE Alexandra CEHAN Întrucât ,,de ce?” este una dintre întrebările cele mai folosite de către noi, oamenii, probabil că această întrebare va surveni și în acest context. Așadar… de ce am ales să adresăm acest interviu domnului profesor Ionuț Minea? Ei bine, răspunsul este simplu! Din punctul nostru de vedere, dumnealui este unul dintre profesorii care reușește să se apropie cu ușurință de studenți, cu un simț al umorului bine dezvoltat și cu un tact didactic mai aparte, dobândit de-a lungul celor aproape 14 ani petrecuți în Facultatea noastră ca profesor. Așadar, în cele ce urmează îl vom cunoaște pe domnul Minea în calitate de fost student geograf, om al naturii și al drumețiilor și, nu în ultimul rând, în calitate de profesor.

*Care a fost momentul în care ați știut că doriți să *De ce anume vă este cel mai dor din perioada fiți profesor de geografie? studenției la Facultatea de Geografie și Geologie? Specializarea din timpul liceului a fost matematică-fizică (liceul absolvit fiind Liceul Teoretic „Ion Neculce” din Târgu Frumos) și mulți dintre colegii mei au mers pe filiera aceasta fiind acum ingineri, economiști sau chiar profesori de matematică. Încă de la începutul clasei a XII-a când la orele de dirigenție trebuia cumva să ne exprimăm opțiunile pentru facultate (de reținut că în 1998 când am finalizat liceul, la facultate se intra cu examen clasic prin proba scrisă) eram sigur că voi da la Facultatea de Geografie...și evident m-am apucat de învatat cu ajutorul profesorului de Geografie, domnul Moroi, care surpins plăcut de opțiunea mea, mi-a dat câteva sinteze de geografie, pe care le-am utilizat ca modele de învățare. Ulterior prin anul al III-lea de facultate, odată cu finalizarea modulului psihopedagogic miam dat seama că pot fi profesor de geografie și apoi ușor, ușor, ușile s-au deschis.

Am facut parte dintr-un grup excepțional de colegi (am fost coleg de facultate și bun prieten cu regretatul profesor Iulian Stângă). Pe lângă practicile obligatorii, obișnuiam ca în fiecare semestru să mergem, cel puțin, într-un grup de 8-10 colegi la munte. Așa am descoperit muntele, din zona Rodnei până în Parang. Mi-e dor de ieșirile acelea fără mari bătăi de cap, doar tren, cort, conserve, oameni, chitară, foc de tabără și peisaje fabuloase.

*Cum l-ați descrie pe studentul Ionuț Minea în 3 cuvinte?

Deschis, activ, perseverent .

*Povestiți-ne un moment amuzant din timpul studenției dumneavoastră.

În ieșirea din Munții Ciucașului ne-a prins un viscol de început de martie. Am plecat de la o cabană *Dacă nu ar fi fost geografie, ați fi ales......? la sfaturile cabanierului că nu se va întampla nimic și dacă sunt probleme ne așteaptă el cu mâncare și ceai Istoria. Sunt foarte multe legături între cald. Evident că după 3-4 ore de rătăcit prin viscol negeografie și istorie care m-au fascinat încă din timpul am întors la cabană, unde cabanierul dispăruse cu tot liceului, astfel încât aceasta ar fi fost cu siguranță o a cu ... sobă și mai ales burlanul acesteia. Era o sobița doua opțiune pentru mine. din aia mică de fier forjat pe care a ascuns-o de frică să nu o fure cineva. Ne-am “bucurat” toată noaptea de

20

Geomentis, 2016


frig și zăpada ...care pătrundea prin gaura burlanului.

*Care credeți că sunt principalele diferențe dintre studentul geograf de astăzi și studentul geograf al generației dumneavoastră? Studentul de astăzi trăiește și învață într-o lume virtualizată (socializarea se realizează mai mult pe internet decât “face to face”, relația profesor-student de asemenea se desfășoară de multe ori via internet, se învață numai prin intermediul informațiiilor provenite de pe internet, fără un fond științific real și mai ales fără verificarea lor). Acum 15 ani totul era real. Am învățat multe pe teren de la profesori și colegi. În Munții Rodnei am mers cu cartea lui Ion Sîrcu după noi, încercând să identificăm ce scria acolo. Acum mulți întreabă dacă au net pe vârful Rarău... sunt două lumi paralele, dar pe care trebuie cumva să le aducem la un numitor comun. Prin practicile de pe teren Geografia reușește acest lucru.

*Ce anume apreciați cel mai mult la actualii studenți ai Facultății de Geografie și Geologie? Studenții de astăzi sunt mult mai pragmatici decât generația mea. Dacă nu identifică o oportunitate personală în orice activitate nu se implică (poate cu excepția voluntariatului, dar și acolo am unele semne de întrebare legate de “capacitatea” unora de a se implica în astfel de activități fără a fi oportuniști). Noi eram mai romantici în atitudine și mai respectuoși în relația cu profesorii.

*În ce măsură și cum anume considerați că sunt pregătiți studenții de astăzi în cadrul Facultății pentru a fi integrați pe piața muncii? Orice domeniu educațional din România este privit doar din perspectiva legată de relația cu piața muncii. Însă, piața muncii este într-o continuă schimbare. Nu poți pregăti un student în perspectiva unei anumite abordări viitoare pe piața muncii, pentru că după 3 sau 5 ani s-ar putea să ai surpriza că tot ceea ce ai facut să fie deja perimat. Sunt nenumărate exemple în acest sens, de module implementate în actul educațional la cererea unor agenți economici și care după ce au fost finalizate, cererea pe piața muncii a

dispărut subit (a se vedea cazul Nokia și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). Planurile de învățământ au o anumită flexibilitate, însă nu pot cuprinde tendințe și inovații ce nu sunt controlate de însăși piața de muncă. Aplicațiile geomatice, cunoștințele detaliate despre factorii de mediu, hărțile tematice, evaluarea riscurilor naturale și a impactului acestora asupra societății și capacitatea de a integra informațiile din cadrul altor discipline sunt punctele forte ale unui geograf în prezent. Să nu uităm flexibilitatea socială și spațială a unui student de la Geografie dată de relațiile interumane și realitățile pe care le vede în fiecare zi la cursuri, pe teren, în aplicațiile practice de studiu sau de muncă.

*Dacă ar fi să schimbați un lucru referitor la activitatea Facultății de Geografie și Geologie din zilele noastre, care ar fi acela?

Trăim de câțiva ani în paradigma aceasta a schimbării. Nimic nu mai pare a fi bun și totul trebuie schimbat. Dar oare ceea ce punem în loc e la fel de bun sau poate mai bun decât ce era înainte? Care sunt factorii care determină schimbarea? Cine cere schimbarea și cine o realizează? Care sunt criteriile pe care le utilizează? Tendința de schimbare e conformă cu cererea societății. Să schimbăm că așa e în trend și apoi vedem noi ce facem...discuții, cuvinte, dorințe, dar foarte puține realizări Se pot schimba multe în cadrul unei facultăți, însă cel mai mult contează schimbarea de atitudine, atât a studenților și mai ales a profesorilor. Prin muncă susținută și necondiționată (și din partea studenților și a profesorilor) printr-o comunicare activă și continuă, prin susținerea ideilor bune venite de la studenți și colegi poți realiza lucruri excepționale...și de aici, va veni și schimbarea ușor, ușor în timp.

*Care sunt momentele care vă oferă cea mai mare satisfacție în meseria de profesor? Un curs pe care simți că l-ai predat bine e cea mai mare satisfacție.

*Ce sfat, sugestie, indicație aveți pentru studenții Facultății de Geografie și Geologie? Oriunde visați sa mergeți, visați un pic de Geografie.

Domnul profesor Ionuț Minea este Lector dr. la Facultatea de Geografie și Geologie în domeniul Hidrologiei și al Oceanografiei. Le este cunoscut studenților de la cursuri și seminarii de Hidrologie și Oceanografie, Metode și tehnici în analiza fenomenelor hidrologice , Aplicații GIS pentru gestionarea resurselor de apă, Hidrologia României sau Gestiunea resurselor de apă.

Geomentis, 2016

21


RUBRICA DE VACANȚĂ

Pe străzile Bergenului: culoare, natură, poveste Alexandra CEHAN

S

ă recomanzi orașul Bergen drept destinație de vacanță unor studenți poate părea nerealist. Prețurile mari care definesc Norvegia – de la transport până la mâncare, dar și distanța care separă orașul Iași de al doilea cel mai mare oraș al Norvegiei, ridică Bergenul mai degrabă la rang de vis, decât de oraș adecvat unui city-break studențesc. Mă încurajează să încerc să vă transform în turiști ai acestui oraș însă încrederea pe care o am în faptul că spiritul geografilor nu se lasă doborât de prețul biletelor de avion sau de tren și faptul că, geografi fiind, puteți găsi oricând diverse căi de manipulare a distanțelor în favoarea voastră. Și cum altfel v-aș putea încuraja în această direcție decât împărtășindu-vă experiența pe care Bergenul mi-a oferit-o mie? Trei zile am petrecut în Bergen și mi-au fost suficiente pentru a mă îndrăgosti de acest oraș. Trei zile ploioase, cu un cer înnorat în fiecare clipă, trebuie menționat, fapt care demonstrează că un loc destinat spre a-și face turiștii să se îndrăgostească de el, își va duce la capăt menirea indiferent de condițiile climatice. Istoria și natura au fost generoase cu acest oraș, generozitate de care localnicii au știut să profite și cu care nu ezită să se mândrească niciodată. Dacă admir ceva la norvegieni, printre alte calități care îi recomandă, este pasiunea și mândria pe care ți le inspiră când vorbesc despre țara lor. Cu impresia aceasta am ajuns în Bergen, încurajată de locuitori ai orașului întâlniți pe alte meleaguri norvegiene, după o călătorie de aproximativ 3 ore, cu plecare de la hotelul care mi-a fost casă timp de 3 luni și jumătate (dar asta este o altă poveste).

am avut ocazia să admir un Bergen acoperit de valuri de ceață de la înălțime, din Turnul Rosenkrantz, fostă reședință regală și actual muzeu. Împreună cu Håkon’s Hall, Turnul face parte din Fortăreața Bergenhus, simbol al orașului cu rol de apărare al acestuia încă din secolul al XIII-lea. La câțiva pași distanță se află Bryggen, una dintre comorile UNESCO ale Norvegiei. În trecut Bryggen a fost destinat comerțului, fiind un cartier aflat în zona portuară, în care membrii Ligii Hanseatice își desfășurau activitatea. În prezent, comerțul încă face parte din viața Bryggenului, casele colorate, reconstituite după modelul vechilor clădiri, fiind principalul punct din care turiștii pleacă încărcați cu suveniruri care să le amintească de vikingi, fiorduri și atmosfera de poveste a Bergenului.

Acesta este cu siguranță locul în care dacă ai ajunge având impresia că nu știi nimic despre Bergen, Bergenul excelează la capitolul atracții turistice, ți-ai schimba părerea imediat: reflecția galbenului, iar trei zile nu mi-au fost suficiente pentru a cunoaște roșului și albului în apa portului, sub forma unei tot ce are de oferit, cu toate că, e adevărat, cele mai inșiruiri de case înalte ți-ar crea instantaneu senzația multe sunt concentrate în centrul orașului. de déjà-vu, aceasta fiind imaginea standard pe care vederile și pozele răspândite pe toate site-urile de Cel mai important este că obiectivele pe care mi profil o promovează când vine vorba despre Bergen și, le marcasem pe hartă am reușit să le vizitez. Astfel, de multe ori despre Norvegia.

22

Geomentis, 2016


Bergenhus poate fi considerat punctul de plecare într-un traseu turistic al orașului, căci de aici, pe orice străduță mi-am îndreptat pașii, am descoperit noi locuri de un farmec aparte. Bisericile cu particularități păstrate sau reconstituite din epoca medievală, muzeele destinate istoriei, personalităților sau artei Bergenului ori simpla înșiruire a bărcilor în port m-au făcut să străbat aceleași străzi de nenumărate ori pe parcursul celor 3 zile. Având în vedere îndelungata tradiție de port a Bergenului, o vizită la Muzeul Maritim este o obligație a oricărui turist sosit aici. Iar eu m-am achitat de această obligație timp de aproape 2 ore, petrecute printre nave ale vikingilor, vase de croazieră sau platforme petroliere, toate în miniatură și toate reconstituind cronologic istoria maritimă a Bergenului și Norvegiei.

Străzile înguste ale Bergenului

În topul atracțiilor din Bergen va fi, pentru orice turist al orașului, Muntele Fløyen, respectiv călătoria cu funicularul până în vârful acestuia. Este o ocazie perfectă să auzi un amalgam de limbi sau de ce nu să ai scurte conversații cu străini (subiectul camerelor foto și al fotografiei se pare că e ideal într-un astfel de caz), căci cozile formate în așteptarea funicularului îți vor garanta în orice moment minute bune petrecute la baza muntelui. Munte poate fi mult spus la cei 320 de metri altitudine, dar perpectiva pe care ți-o oferă asupra orașului acest punct panoramic te face să îngădui aparenta exagerare. Străzile Bergenului pot fi un adevărat labirint. E unul dintre acele orașe care te farmecă din primele minute, fie că te găsește în plină aglomerație în locurile emblematice, fie că te surprinde singur, pe o străduță pustie, în momentul în care luminile serii încep să se reflecte în apele ce înconjoară orașul. Și deși obiectivele turistice ale Bergenului contribuie într-o măsură extraordinară la identitatea acestuia, străzile înguste, pline de culoarea caselor, a florilor și, desigur, a pisicilor așteptând să li se deschidă ușa casei la primele ore ale dimineții, sunt cele care definesc Bergenul cel mai bine pentru mine. Și aș străbate aceste străzi iar și iar în orice moment. Nu poți vorbi despre Bergen însă, fără să te referi la oamenii care îl reprezintă. Și deși ospitalitatea nativilor nu poate fi negată, turiștii definesc într-o măsură mult mai mare un oraș turistic și, cu atât mai mult Bergenul. Și, ca peste tot, există turiști și... turiști. Pot menționa cele două tinere din Luxemburg, colege de cameră în prima noapte, care după 2 zile

Geomentis, 2016

Seara în portul din Bergen

Vedere din Turnul Rosenkrantz

23


în oraș nu păreau tocmai încântate de diversitatea activităților oferite de oraș. La polul opus se află o austriacă cunoscută într-un alt hostel, una dintre cele 15 colege de cameră din cea de a doua noapte. Aceasta se afla la mijlocul unei vacanțe de o săptămână în Bergen – prima călătorie întreprinsă pe cont propriu și nu doar că nu regreta deloc alegerea făcută, dar programul pentru zilele pe care le mai avea de petrecut aici nu îi lăsa timp să se plictisească.

străine de specificul orașului norvegian? Pentru că diversitatea turiștilor acestui loc definește într-o măsură semnificativă orașul prin ceea ce transmite despre acesta dorința unui număr atât de mare de oameni – și atât de diverși - de a-l vizita, iar prin recomandarea de a deveni turist al Bergenului te invit și pe tine să definești acest oraș.

Dacă ești turist în Bergen...

Tabloul multiculturalității din Bergen este completat de aproape orice naționalitate ți-ai putea dori să întâlnești. Asiaticii, omniprezenți în Norvegia și călătorind cu precădere în deja cunoscutele grupuri organizate nu dezamăgeau nici aici prin absență, iar britanicii puteau fi ușor recunoscuți prin accentul lor. Recunosc că nu mică mi-a fost surpriza când mi-am recunoscut propria limbă rostită de două românce grăbite spre următorul vas care se pregătea să părăsească portul din Bergen.

....asigură-te că ești în posesia unui Card Bergen. Pentru aprox. 80 RON (dacă ești student), timp de 24 de ore circuli gratuit cu mijloacele de transport în comun în interiorul orașului și ai reducere sau chiar acces gratuit la diferite muzee și atracții turistice ; ...optează pentru hosteluri pentru cazare. Sunt accesibile ca preț, ai o varietate mare din care să alegi și câștigi șansa de a-ți face prieteni din orice De ce închei pledoaria mea pentru necesitatea de colț al lumii .

a vizita Bergenul cu descrierea unor aspecte aparent

Privind Bergenul de pe Muntele Fløyen Sursă fotografii: Alexandra CEHAN

24

Geomentis, 2016


RUBRICA DE VACANȚĂ

Mărginimea Sibiului – sanctuar turistic și inimă etnografică a României Cezara Ionela DULCE Mărginimea Sibiului este una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpații României, fiind o arie cu o etnografie bogată, reflectată în case, port și obiceiuri tradiționale, serbări specifice sau instalații de tehnică populară. Munții Cindrel, care se impun ca unitate de relief principală în această zonă se caracterizează prin altitudinea maximă de 2244 metri și sunt îmbrăcați de culmi domoale și prelungi, acoperite în cea mai mare parte de pășuni, fapt ce a favorizat păstoritul, ocupația principală a locuitorilor Mărginimii Sibiului. Mărginimea Sibiului, leagănul vieții pastorale ancestrale, bine păstrată aici, constituie o destinație turistică ce oferă o multitudine pe oportunități de petrecere a timpului liber, destinație pe care un student la Facultatea de Geografie și Geologie ar trebui cu siguranță să o viziteze. Vorbim deci despre o zonă care se adresează drumeților și activilor, iubitorilor de cultură și tradiție, turiștilor în căutare de odihnă și relaxare, contemplatorilor de frumusețe și peisaj, turiștilor interesați de cunoaștere științifică ori celor în căutarea experiențelor religioase liniștitoare. Turist fiind aici, ai avea posibilitatea desfășurării unei varietăți extraordinare de activități. Demne de menționat sunt practicarea turismului ecvestru, a drumețiilor montane pe trasee bine marcate, a turismului de odihnă și recreere, explorarea vieţii pastorale ancestrale bine păstrate sau cicloturismul. Dacă menționăm și prezența Stațiunii Păltiniș, situată la 1442 metri, unde se găsește pârtia de ski sau se poate vizita Schitul Păltiniș, tabloul turistic devine încă și mai complet. În pofida diversității profilului turistic al zonei, lumea pastorală rămâne elementul de marcă al acesteia. Fie că vorbim de satul Râul Sadului, Șugag, Tălmaciu, Rășinari ori Jina, locuitorii

Geomentis, 2016

Mărginimii Sibiului păstrează cu sfințenie tradiția de a-și îndruma mioarele către pășunile de vară ale muntelui, precum și îndeletnicirile de a prelucra lâna și laptele necuvântătoarelor. O localitate ce de îndată mi-a acaparat curiozitatea și admirația este Șugag, pe malurile Sebeșului, între Munții Cindrelului și Șureanu, ce se recomandă ca fiind o comună de ciobani și de asemenea fiind renumită pentru meșterul popular, Moș Nicolae Cernat. Moș Nicolae Cernat este binecunoscut în special pentru confecţionarea lingurarului pe lanţ cuprinzând o suită de linguri, atât lingurile cât şi lanţul fiind confecţionate dintr-o singură bucată de lemn, fără înădituri. Motivele decorative dominante în creaţia artistului popular sunt cele geometrice, executate cu mare rafinament, iar sculpturile meșterului au fost medaliate la numeroase expoziţii etnografice din ţară şi străinătate. În Râul Sadului, fost cătun al comunei Rășinari și situat pe Valea Sadului, am avut oportunitatea și imensa bucurie de a-mi desfășura Aplicația Practică a anului II de studenție, un areal plin de tradiție și primitor, care atrage atât turiști români cât și din afara granițelor. Oferă posibilitatea practicării unei game variate de activități, de la drumeții pe traseele din munte la vizitarea barajului Gâtul Berbecului, a Lacului Negovanu, unde timpul încremeneşte într-un decor de poveste sau a hidrocentralelor Sadu. Orașele Cisnădie, Cisnădioara, Sibiu, Răşinari, Muzeul Energetic SADU I (Muzeul Sigmund Dachler), Lacul și Cascada Bâlea sau maiestuosul Transfăgărășan

25


alcătuiesc tabloul turistic al zonei din proximitatea acestui sat, fiind destinații ce alcătuiesc un traseu turistic complet. Comuna Jina, un alt areal reprezentativ al Mărginimii Sibiului, se remarcă nu numai prin conservarea obiceiurilor vechi de secole în creșterea mioarelor, ci și prin găzduirea anuală a Festivalul Naţional de Folclor Sus pe Muntele din Jina, cel mai vechi festival folcloric al judeţului. Este una dintre cele mai prestigioase manifestări care îşi propune păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor, a cântecelor şi jocurilor, a modului de viaţă a oamenilor de la munte, ajungând deja la a 44 - a ediţie. Un element aparte ce îmbie invitații locului îl reprezintă bucatele pregătite conform vechilor rețete păstorești, cel mai căutat fiind balmoşul ciobănesc din făină de mălai, unt, brânza şi lapte, o mâncare foarte apreciată în rândul gurmanzilor. De asemenea, evenimente culturale de mare însemnătate s-au desfășurat în localitate. În cadrul

evenimentului Sibiu, Capitală culturală a Europei a fost lansat programul Ultimii păstori din Europa, având menirea de a conserva cultura păstoritului din Carpați. Programul a debutat a doua zi de Paști cu premiera filmului documentar Zina, în regia lui Dumitru Budrala, ce propunea o nouă viziune asupra culturii păstoritului, cu obiceiurile de altădată (târgurile, nedeile păcurarilor, fluierul și cântatul de dungă, păstoritul transhumant), un film despre viața de odinioară și de astăzi a unei comunități care și-a păstrat intacte ritualurile străvechi. O destinație turistică promițătoare, pliată pe forme de turism variate, precum drumețiile montane, turismul cultural, științific, religios, gastronomic ori de odihnă și relaxare, Mărginimea Sibiului este o zonă mult mai complexă și deosebită decât poate fi descris în două pagini. Să includeți acest areal în viitoarele voastre planuri de călătorie și să îl descoperiți prin propriile experiențe este deci cel mai bun sfat pe care vi-l pot oferi.

Sursă fotografii: www.sibiu-turism.ro

26

Geomentis, 2016


ACTUALITATEA GEOGRAFICĂ LOCALĂ

Orașul Iași, capitală culturală a… Rareș MIHĂILĂ În articolul de față îmi voi propune să analizez cât mai obiectiv cu putință potențialul cultural al orașului Iași, mai exact ceea ce la momentul de față este pus la dispoziția publicului larg, ceea ce poate fi pus în valoare dar înca nu s-a aplicat, precum și importanța titlului de Capitală Europeană a Culturii, așa cum sunt ele văzute de un simplu student. La ce (mai) este bună cultura în zilele noastre ? Dincolo de ce reprezintă cultura pentru fiecare individ în parte, precum și însemnătatea ei impregnată în identitatea popoarelor, cultura mai reprezintă și o sursă de venit. Conform statisticilor, la PIB-ul european, economia culturii are un aport de 3% din total, asigurând aproximativ 6 milioane de locuri de muncă. Ce poate oferi orașul Iașul în momentul de față unui turist străin, fără să mai aducem în discuție veșnicile plângeri legate de distrugerea sau schilodirea patrimoniului istoric de către antecedentul regim, precum și lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul țării ? Așa cum văd eu lucrurile, Iașul nu are o identitate culturală bine stabilită, mare parte din clădirile care ar putea îngloba sau reprezenta această identitate fie sunt într-o stare deplorabilă, aflate la mila timpului, fie unele (deși puține) sunt încă în ample procese de restaurare. Un fapt cert, de necontestat zic eu, este acela că la momentul actual orașul Iași nu are un centru istoric, în adevăratul sens al denumirii! Amalgamul de clădiri moderne din perioada comunistă,împreuna cu cele câteva mai vechi de un secol, plus edificiile religioase amplasate pe Bulevardul Ștefan cel Mare nu cred că pot asigura pentru turistul străin baza unei întoarceri în trecutul îndepărtat al urbei noastre. Singura stradă care ar putea fi socotită ca un centru vechi, sau mai bine zis ca o fereastră spre perioada antebelică și interbelică a orașului o reprezintă Cuza Vodă. Multitudinea de clădiri vechi, cu fațadele pline de basoreliefuri construite în stil baroc sau art Noveau de pe respectiva stradă sunt cel mai elocvent exemplu al opulenței. Din nefericire, exemplul de mai sus cu privire la starea deplorabilă a unor clădiri face o strictă referire la strada Cuza Vodă, mare parte din aceste clădiri fiind acordate ca și locuințe sociale acum câteva decenii, actualii locatari nedeținând resursele financiare necesare pentru a asigura măcar întreținerea fațadelor. Dincolo de motivele invocate de autoritățile locale cu referire

Geomentis, 2016

la incapacitatea de a-i forța pe locatarii respectivi să-și întrețină clădirile, trebuie precizat faptul că în orașul Craiova autoritățile au reușit să găsească soluții pentru că mai toate clădirile cu însemnătate istorică din centrul orașului să aibă fațadele reabilitate. Un alt exemplu de actualitate este dat și de orașul Botoșani. Dacă este să mă raportez la muzee sau la unități culturale atunci pot spune că pe lângă bine cunoscutul muzeu al Unirii, al literaturii (Casa Pogor), Bojdeuca lui Creangă sau Teatrul National, din această primăvară se va redeschide și Palatul Culturii împreună cu Muzeul Municipal. Luate separat fiecare dintre aceste exemple pot servi oricând ca puncte cheie pentru atragerea vizitatorilor, neluând însă în calcul modalităţile de promovare în afara țării. Un alt proiect ambițios, al cărui termen de finalizare nu se cunoaște exact, este cel al reabilitării fostei chesturi de politie din centrul orașului. Odată reabilitată clădirea, pe lângă mutarea prefecturii în acest nou sediu se va dori și înființarea unui muzeu al holocaustului care să amintească de prigoana evreilor din Iași în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Împreună cu sinagoga din oraș, aceste două repere ale istoriei evreiești locale vor juca probabil un rol important în atragerea vizitatorilor, mai ales a celor de confesiune mozaică, scoțând în evidență asumarea și respectarea trecutului unei etnii aparte. Raportându-mă strict la domeniul culturii, este greu de precizat cum viitoare investiții care există doar pe hârtie vor putea lua naștere concret având în vedere că acest domeniu este prima victimă care cade pradă an de an restructurărilor bugetare de la nivel național. Veșnica soluție a muncii în echipă capabilă de realizări mărețe nu se mai poate concretiza fără o viziune realistă asupra prezentului, indiferent dacă toată comunitatea locală va conlucra pentru realizarea unui proiect, cum ar fi cel de a deveni Capitala Europeană a Culturii. Fără să doresc să caut vinovații pentru insuccesul Iașilor de a accede în finala pentru prețiosul titlu,

27


Strada Lăpușneanu, Iași aș dori ca în următoarele rânduri să subliniez semnificația lui. A deveni Capitală Europeană a Culturii preț de un an de zile reprezintă șansa unui oraș de a fi în actualitate; orașul respectiv trebuie săși asume punerea în evidență a diversității culturale, asumându-și o enormă responsabilitate față de Uniunea Europeană. Orice mare oraș este conștient de faptul că prin cultură poate să aducă beneficii economice, fie regenerare urbană sau chiar coeziune socială.

Sursă fotografie: Mihai BULAI orașe înfrățite, Chișinău și Cernăuți. În dosarele de candidatură, orașele finaliste au avut criterii clare de alocare a bugetului propriu, precum și asumarea unei viziuni realiste în ceea ce privește finanțările. Fără să vreau să dezmint sau să aprob cele mai vehiculate motive pentru respectivul insucces, precum lipsa drumurilor moderne, care ar fi fost motivul principal al înfrângerii, trebuie precizat că un astfel de exercițiu a fost întru totul în beneficiul Iașilor.

Fiind puși în temă cu astfel de provocări, putem Cele patru orașe din România care au intrat de acum înainte să ne stabilim pas cu pas prioritățile în finala de la sfârșitul anului 2016 pentru titlu sunt care stau la baza dezvoltării culturii municipale, Baia Mare, Cluj Napoca,Timișoara și București. analizând cu atenție beneficiile pe termen lung care Dacă admitem că acest concurs este strict unul de privesc fiecare investiție. proiecte concrete și de viziune, nu unul de frumusețe Concluzionez cu speranța că niciun ieșean nu-și al patrimoniului, atunci putem spune ca orașul Iași va considera orașul inferior în comparație cu celelalte a avut proiecte nerealiste. Juriul care a ales cele 4 patru amintite mai sus, căci fiecare așezare este unică finaliste a consemnat în cazul acestuia faptul că există prin cultură, istorie și locuitori. Dar depinde de fiecare un dezechilibru între tradiție și creația contemporană, cetățean în parte cât de mult se implică în dezvoltarea precum și lipsa unei strategii concrete cu privire la culturală a propriului oraș. promovarea zonei Moldovei prin parteneriate cu două

28

Geomentis, 2016


Sursă fotografie: Elena NOROCEA

EXPERIENȚA MEA ERASMUS

Czech it, live it, love it! Elena NOROCEA Dobry den! (Bună ziua!) Aceasta este una dintre poveștile acelea legate de experiențele Erasmus în care înveți că lumea nu este compusă doar din ceea ce te înconjoară, ci este mult mai mare, iar tu ai libertatea și dreptul de a o descoperi. În Ostrava, orașul unde mi-am petrecut 4 luni din studenția mea, am ajuns în dimineața de 7 februarie 2015, iar adevărata aventură începe de luni, 9 februarie, când aveam să-i pe cunosc pe cei doi reprezentanți ai Universității din Ostrava (Ostravska Univerzita v Ostrave), Tomas Drobik și Lukas Las. În același timp i-am cunoscut și pe cei din ISC Ostrava, grupul Erasmus din Cehia, care ne-au adus chiar de dimineață, la ușă, buddy-ul dornic să ne inițieze în ale locului. Cursurile le-am început chiar a doua zi, fiindu-mi destul de greu la început, nu neapărat din prisma faptului că erau în limba engleză, ci pentru că singurele cursuri disponibile în limba engleză erau cele la nivel de master, deci nu tocmai la nivelul cu care eram obișnuită că studentă în anul II la Licență. La Universitatea din Ostrava lucrurile sunt diferite față de Iași, Facultatea de Geografie fiind împărțită în două departamente, cel de geografie umană și cel de geografie fizică. Eu am urmat cursuri în ambele părți. La Geografie umană am urmat cursurile Geografia politică a Orientului Mijlociu (Ph.Dr.Tomas Drobik), Limite ale dezvoltării în India și China (Mgr. Lukas Las PhD), Noi abordări în Geografia Culturală (Ph. Dr.Premysl Macha) și Geografie rurală și dezvoltare (David Novak), în timp ce la Geografie fizică am urmat cursurile Mgr. Stanislav Ruman, Hidrologie aplicată și antropogenică și Modelarea mediului. Marele avantaj al acestor cursuri a fost faptul ca am avut parte de profesori care au studiat în diferite părți ale lumii (S.U.A, Marea Britanie, Japonia) și ne-au putut preda și exemplifica materia din experiența proprie, fiind o încântare chiar și accentul britanic pe care îl avea fiecare. Un aspect pe care l-am apreciat și pe care

Geomentis, 2016

mi-ar face plăcere să îl regăsesc și la facultatea noastră, a fost faptul că ne-am putut alege cursurile nefiind împiedicați de faptul că sunt doar cinci oameni care îl frecventează, asta neavând nici o legătură cu faptul că eram studenți Erasmus. O parte din cursuri le-am făcut alături de colegii cehi, context în care am observat alte laturi interesante și, zic eu, demne de luat în considerare de orice Facultate. Astfel, studenții cehi sunt obligați ca un an de studiu să fie făcut în limba engleză, exersându-și astfel cunoștințele, căpătând un limbaj de specialitate și având astfel și o șansă mult mai ridicată de a obține job-uri în afara țării. Acestor aspecte li se adaugă și faptul că pentru fiecare temă săptămânală, de la fiecare obiect, am avut un deadline, care era respectat de toată lumea, lucru surprinzător pentru mine. În acest fel cursurile nu se mai rezumau la predat și scris, ci la discutat efectiv pe baza temelor și a bibliografiei consultate. Frumos a fost că și aici am făcut multe lucrări practice pe teren, acesta fiind un lucru care îmi lipsea de la noi din Facultate. Aceste lucrări practice au fost exclusiv pe partea de geografie umană , lucru care m-a făcut să văd cu alți ochi acest domeniu. Concluzionând, pot spune că am fost mult mai solicitată acolo decât sunt aici, la Facultatea din Iași, petrecându-mi mult mai mult timp învățând și lucrând și astfel dormind mai puțin, dar asta nu înseamnă că nu aveam timp pentru activități în afara cursurilor. Ai în principiu posibilitatea de a-ți organiza timpul în așa fel încât să poți munci, majoritatea colegilor din Cehia având cel puțin un job. În cazul meu această posibilitate de organizare a timpului liber a fost investită în participarea la evenimentele organizate de grupul Erasmus. Aceste evenimente variau de la teatru și volei, cărora le erau dedicate zilele de luni, la cățărat și lecții de dans, marțea. Ziua de miercuri era dedicată întâlnirilor cu toți studenții Erasmus. Nu în ultimul rând, timpul liber mi-a permis să călătoresc și să cunosc Cehia mai bine. Am avut deci ocazia să învăț o grămadă de lucruri, să cunosc o mulțime de oameni care mi-au rămas prieteni și să descopăr noi culturi, analizând felul lor de a se comporta în anumite situații, împrejurări...A fost interesant! Într-un astfel de articol, din păcate, nu pot cuprinde toate experiențele trăite, dar sper că v-am făcut curioși și că astfel veți fi mai mulți dornici să aplicați pentru un stagiu de studiu. Vă garantez că nu veți aplica doar pentru o bursă Erasmus, ci pentru o șansă la noi cunoștințe, la noi prieteni și chiar la o nouă personalitate. Erasmus can really change your life!

29


EXPERIENȚA MEA ERASMUS

Vive la Belgique! Leve België! Caterina STRĂUNEANU Stagiile de practică nu mai sunt de mult un subiect necunoscut la Facultatea de Geografie și Geologie, însă nu toți cunosc detaliile despre beneficiile, experiențele și specificul unui astfel de stagiu. Caterina Străuneanu, stagiară în vara anului 2015 în Belgia, Bruxelles la Hotel NH Stephanie ne oferă în următoarele rânduri perspectiva ei asupra experienței ERASMUS trăite. Un cuvânt care ar descrie cel mai bine experienţa mea Erasmus din Bruxelles ar fi : « the unexpected » , în sensul în care nu mă aşteptam să mă adaptez atât de bine la o nouă ţară și o nouă limbă - fiindcă pe lângă franceza cu care eram obişnuită, am auzit şi flamanda, o limbă de zici că-i un măr situat în vârful copacului, la care ajungi cu greu, da’ ce bun e când reuşeşti să-l iei şi să-l mănânci!. Nu mă aşteptam nici să îmi placă atât de mult să muncesc şi să mă trezesc la ora 5 dimineaţa în zilele de sâmbătă, spre exemplu. Întreg procesul premergător acestui stagiu a fost puţin obositor, încât am ajuns să mă întreb dacă întradevăr merită să mai fac vreun pas, dar la începutul lunii iunie, când aveam toate documentele în mână, biletul de avion deja cumpărat, valizele făcute şi mii de vise în minte, nimic nu mai părea imposibil. Ah, da! era să uit, singurul lucru dificil cu adevărat a fost găsirea unui loc în care să stăm (la plural, fiindcă am fost în total 7 persoane, la 3 hoteluri diferite). Până la urmă am găsit o casă frumoasă şi spaţioasă, printr-un prieten al unui prieten de familie de al tatălui unei fete dintre noi - detalii întortocheate. Trecând la munca propriu-zisă, eu am avut şansa să activez în două domenii: food&beverage şi front-office, deşi în zilele când terminam munca mai repede îl mai ajutăm şi pe colegul de la housekeeping, deci știu, în mare, cu ce se „mănâncă” şi asta. O zi normală de muncă la bucătărie începea la ora 7 şi presupunea să lucrez în echipă cu una dintre colegele mele mai experimentate, care de altfel mi-au şi fost mentor. La început le ajutam în orice lucru aveau nevoie: aranjam marfa nouă pe rafturi, spălam vase când era sala de mese plină-ochi, tăiam legume şi aranjam platouri cu mâncare, întâmpinam oaspeţii la masă, făceam minibarul în camerele din care s-au decazat oaspeţii. După a două săptămână am început să capăt independenţă şi nu mai era nevoie să mi se ceară să fac ceva, ci lucrul ăsta venea de la sine.

30

Aici am descoperit ce diferenţă mare poate face o atitudine optimistă şi un zâmbet în interacţiunea cu personalul, dar şi cu oaspeţii; este foarte important ca în momentele stresante să îţi aminteşti că este normal să faci greşeli. Un lucru care mi-a atras atenţia în mod pozitiv a fost că la ora 12 toţi angajaţii veneau în sala de mese şi luam cu toţii prânzul ca o mare familie. Cred că asta ne-a făcut să ne acceptăm mai lesne unul pe altul, deşi eram atât de diferiţi ca vârste, interese, rase etc. Să lucrez la recepţie mi s-a părut mai interesant decât la bucătărie - deşi amândouă meserii prezintă avantaje şi dezavantaje, deoarece am avut şansa să văd şi lucrurile mai puțin plăcute legate de hotel: „plângerile” oaspeţilor, anumite probleme legate de management, comunicare precară între angajaţi etc. În perioada în care am lucrat la recepţie, am învăţat că pentru a fi un bun recepţioner trebuie să fii descurcăreţ într-ale tehnologiei şi să poţi stăpâni întrun timp scurt programe, software-uri şi alte minuni din astea. Apoi, e foarte important să ştii a vorbi mai multe limbi străine, sau măcar să le înţelegi... Off, ce greu e să comunici cu cineva care ştie o singură limbă şi, întâmplător, aceea e mandarina! Nu ar strica să ştii nici limbajul semnelor.. şi câte n-ar mai trebui să ştii! În principiu, mulţi dintre oaspeţi se aşteaptă de la recepţioner să le dea ponturi bune despre locuri din oraş, restaurante, activităţi plăcute, aşa că este important să fii un mic aventurier curios, care răsfoieşte toate pliantele, este atent la detalii, întoarce pe toate părţile hărţile şi se descurcă de unul singur într-un oraş nou, pentru a putea îndruma şi pe alţii. Aşa am făcut şi eu când le-am recomandat unor englezi căutători de comori să meargă la piaţa Jeu de Balle, loc pe care îl vizitasem şi eu şi se afla foarte aproape de hotel şi deci știam că acolo vor găsi toate nebuniile posibile, de la bijuterii fine până la tablouri cu câini care joacă poker. Le-am printat şi o hartă a

Geomentis, 2016


traseului ca să nu se rătăcească şi m-am trezit că-mi şi oferă bacşiş, când tot ceea ce am făcut eu a fost să îmi aduc aminte de un loc frumos pe care l-am văzut... Ideea pe care încerc s-o expun este că toate lucrurile văzute şi făcute în timpul liber vă vor fi de folos cândva şi cumva. Pe tot parcursul şederii în Belgia, am profitat cu toţii că avem sub 26 de ani şi avem reducere la transportul cu trenul şi am mers într-un alt oraş aproape în fiecare săptămână, fie în grupuleţe mai mici, fie pe cont propriu, fiindcă uneori programul de muncă nu se sincroniza pentru toţi. Este foarte interesant să observi cum fiecare oraş are aceeaşi structură: gara ultra-modernă construită nu foarte departe de centrul istoric, un grote markt (ad litteram „piaţă mare”), cu clădiri, primării, biserici superbe, apoi străzi în care găseşti magazine ale brandurilor renumite. Nu în ultimul rând, chiar peste tot găseşti mici chioşcuri cu frites, cartofi prăjiţi sau, sub denumirea lor familiară,

mici bucăţele galbene de fericire. În vara aceea am făcut multe lucruri pentru prima dată: am stat în chirie, am mers cu TGV-ul spre Paris la prima cursă a dimineţii fiindcă autobuzul cu care trebuia să mergem nu a venit in staţie, am lucrat!, am primit primul salariu, am cheltuit primul salariu, am înnoptat pe o bancă în Amsterdam, am ieşit în oraş cu necunoscuţi şi multe altele... Şi, zic eu, a fost o vară foarte productivă! Am învăţat multe din punct de vedere profesional, mi-am îmbunătăţit înţelegerea limbii franceze, am învăţat să iubesc diversitatea, ba mai mult, să tânjesc după ea, am învăţat că e mult mai uşor să supravieţuieşti stând în chirie curăţând vasele după tine, am învăţat că puntea dintre tine şi omul de alături este reprezentată de un zâmbet optimist, însă n-am învăţat un singur lucru şi acesta mi-ar fi fost de mare folos: să nu-mi fie dor de Belgia...

Sursă fotografii: Caterina STRĂUNEANU

Geomentis, 2016

31


EXPLORATORI PRINTRE NOI

Interviu cu Petrică Ciobanu - absolvent al Facultății de Geografie și Geologie -

Simona Mădălina ANASTASIU Petrică Ciobanu este unul dintre foștii studenți ai Facultății de Geografie și Geologie pentru care Geografia a făcut și face parte din viața lui permanent, sub diferite forme. Pasionat de călătorii încă de mic, în prezent, Petrică a devenit un expert în ale drumețiilor și expedițiilor, însoțit cel mai adesea de motocicleta sa, datorită căreia cucerește cele mai îndepărtate țări și zone despre care majoritatea dintre noi reușim doar să învățăm la cursuri. De câțiva ani, Petrică reușește să le insufle și altora această pasiune a lui, prin activitățile desfășurate în cadrul proiectului Bucovina Adventure. 1. Ești absolvent al Facultății de Geografie și din Rarău și Călimani. Care sunt factorii care te-au Geologie din Iași. Care sunt motivele pentru care ai determinat să alegi această meserie și care sunt cele ales să studiezi la această Facultate? mai plăcute aspecte în a fi meteorolog? De mic toate excursiile cu părinții mei erau la munte, cu rucsacul și cortul în spate, cu barca pe râuri, cu bicicleta, iar iarna cu schiurile, tot la munte. Când a venit vremea să aleg ce facultate aș urma, a fost firesc să aleg o facultate care să fie în ton cu pasiunile mele.

Tatăl meu a fost meteorolog toată viața lui; ulterior și mama a devenit meteorolog și cam ăștia au fost factorii. Dacă ar fi fost stomatologi probabil ca eram un foarte bun dentist în acest moment. Meteorologia este o știință foarte frumoasă și care cere foarte multe de la cel care o studiază, natura creează 2. Ce aspecte ai apreciat cel mai mult la tot timpul situații unice și provocări în înțelegerea fenomenelor care apar la un moment dat. Din păcate studenția la Geografie? sistemul meteorologic din România nu te lasă să În afară de faptul că informațiile pe care le primești evoluezi în această carieră, motiv pentru care după 11 pe parcursul ei sunt foarte frumoase, utile și pe care le ani am renunțat la această meserie. întâlnești zilnic în viața cotidiană (deci le poți folosi), După ce ai renunțat la a fi meteorolog, ți-ai cred că e singura facultate care are practici de 40-50 5. studenți la un loc (itinerante sau staționare), timp dedicat mare parte a timpului proiectului Bucovina de o saptămână, cu 2 profesori care explică non-stop Adventure. Cum anume ți-a venit ideea acestei ce e cu mediul în care trăim, cum s-a format, de ce e afaceri? vremea așa cum e la un moment dat etc. ...iar studenții asimilează informațiile de plăcere. De mic am trăit în natură și în compania oamenilor de munte care fac alte lucruri decât cele 3. În ce măsură și cum anume a contribuit normale, banale. În momentul în care am decis să Facultatea de Geografie și Geologie în definirea renunț la meteorologie am cautat variante de a face bani pentru a supraviețui, dar nu oarecum, ci făcând celui care este astăzi Petrică Ciobanu? bani din ceea ce îmi place. Mai mult de nevoie am Am mai dobândit niște cunoștinte pe care pornit această idee, am conturat niște pachete turstice care să fie unice și să atragă, după care am adunat altfel nu le-aș fi aflat. oameni pricepuți în jurul meu și am dat drumul la 4. Ai lucrat în trecut la stațiile meteorologice aventură... care a funcționat.

32

Geomentis, 2016


6. Consideri că Geografia, domeniul tău de 9. Ai fost în pericol vreodată în aceste studiu, este conectată cu activitățile desfășurate de expediţii? Bucovina Adventure? În ce fel? Din păcate în perioada în care am studiat eu nu exista un curs despre turismul de aventură; de fapt nici nu cred că am auzit vreodată despre acest concept: turism de aventură. Această problemă e la nivel național și în prezent, facultățile nu au un curs separat pentru acest segment de turism. Cred că UAIC este singura care pune accentul pe acesta de câțiva ani.

Nu am considerat niciodată că am fost în pericol în aceste călătorii, dar contează cum vezi acest pericol. 70 % sută dintre cunoștinte cred că e periculos să mergi cu motocicleta pe asfalt prin România, iar să mergi în Mongolia este nebunie curată. Pentru mine a fost o excursie pe care era normal să o fac la un moment dat în viață. Se spune că există în corpul uman o genă a aventurii pe care dacă o ai, riscurile sunt inexistente în comparație cu recompensa pe care o primești. Daca nu ai gena asta, până și mersul pe jos poate părea periculos.

7. Ai avut ocazia să călătorești în multe locuri la care majoritatea geografilor doar visează. Care este cheia succesului tău în această privință față de cei pentru care aceste călătorii rămân doar un vis? 10. Destinația vizitată în expedițiile tale la care te-ai întoarce în orice moment este...? De ce?

Secretul este să fii pasionat în orice faci și să Momentan sunt încă euforic când mă gândesc folosești toate resursele pe care le ai în direcția pe care la Asia Centrală și îmi imaginez cum ar fi ca tot acolo ți-o propui. Eu merg pe principiul că nimic nu e prea departe și nimic nu e de neatins; trebuie doar să vrei. să merg și la anul, dar lumea este mare și trebuie văzută toată. Dacă ar fi posibil, nu cred că m-aș opri din călătorit niciodată.

8. Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învăţat despre tine însuţi în aceste călătorii?

11. În final, ai un sfat pentru actualii studenți Nu cred ca am învățat ceva despre mine în geografi?

aceste călătorii, dar timpul pe care l-am petrecut cu Să își propună obiective frumoase în viață și mine singur prin pustietăți probabil că se reflecta în să muncească mult în acea direcție, pentru că le vor comportamentul și deciziile pe care le iau în acest atinge mai devreme sau mai târziu. moment.

Sursă fotografii: Petrică CIOBANU

Geomentis, 2016

33


OFERTA EDUCAȚIONALĂ A FACULTĂȚII

Masterele de la Geografie: cui se adresează, ce presupun și ce faci după? Vicențiu-Robert GABOR Petrică NIȚOAIA

Articolul de față are principalul scop de a-i informa pe studenții de la licență care este oferta Facultății în materie de continuare a studiilor pe linia Geografiei. Neavând pretenția unui ghid complet al studenților, acest articol evidențiază principalele aspecte specifice fiecărui program de Master în parte, dorind să faciliteze luarea deciziilor de către studenți în alegerea unui master sau măcar să le trezească curiozitatea pentru a descoperi mai multe despre acestea pe cont propriu.

Geomatică Acest master se adresează tuturor persoanelor interesate de domenii in care se utilizează informația geografică și care au in prealabil cunoștințe de matematică și SIG, competențele în programare fiind oricând utile. Masterul este unul tânăr, începând cu anul 2014, dar continuând tradiția utilizării sistemelor informaționale geografice de la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul UAIC. Facultatea asigură toate facilitățile necesare: laboratoare moderne de tehnică de calcul şi software SIG de ultimă generație accesibil gratuit studenților. Cursurile din programă urmăresc în primul rând obținerea competențelor de bază şi avansate, conceptuale, teoretice şi practice ale SIG şi teledetecţiei. Scopurile principale ale acestui Master vizează și dezvoltarea abilităților din sfera informaticii (programare, surse și sisteme de gestiune a bazelor de date) sau aplicarea SIG în diferite domenii geografice. Masterul oferă astfel discipline opționale ce permit studenților să se specializeze pe un anumit domeniu ce utilizează SIG, cum ar fi analiza biodiversității și a utilizării terenurilor sau geomorfologie. Deasemenea, Facultatea sprijină și realizarea de către studenți de stagii de practică, în străinătate, în domeniul Sistemelor Informaționale Geografice, pe perioada unei veri sau a unui semestru. Studenții interesați trebuie să țină cont că este un domeniu tehnic care va necesita mult interes și timp din partea lor, iar fiind un master la început de drum părerea lor va fi foarte importantă în determinarea direcțiilor viitoare, acest aspect implicând faptul că inclusiv materiile se pot plia în funcție de interesele grupului de studenți. Aplicațiile practice ale SIG sunt nenumărate, si aici ne referim la job-uri. Conform Businss Insider un job conex cu acest domeniu este una dintre extraordinarele oportunități de carieră pe care

34

studenții le ignoră. Asta pentru că, prin acest master și implicarea personală joburi în domeniile următoare pot fi obținute: cartografie (sau making maps pentru companii ce produc GPS-uri, Google sau Garmin), interpretarea imaginilor satelitare, planificare civilă, business integration, catografierea poluării, a răspândirii microbilor sau a orice.

Riscuri Naturale și Amenajarea Teritoriului Masterul își propune să formeze specialiști nu numai în evaluarea și identificarea tipurilor de risc, dar și în metode de prevenire și combatere, în special prin disciplinele de planificare teritorială. Facultatea asigură toate facilitățile necesare studiului în domeniu, ieșirile frecvente în teren fiind unul dintre elementele de marcă ale acestui Master. Principale aplicații ale Masterului de Riscuri Naturale și Amenajarea Teritoriului vizează: identificarea diferitelor tipuri de risc şi a tipurilor de intervenţie posibile; metode de reducere a riscurilor naturale într-o manieră ce respectă principiile dezvoltării durabile; adoptarea terminologiei specifice în domeniul managementului dezastrelor şi înţelegerea mecanismelor de asigurare a intervenţiei la nivel local sau naţional. Fiind un Master cu specific geografic, nu lipsește accentul pus pe dezvoltarea competențelor cartografice cu ajutorul SIG, competențe axate pe domeniul de studiu. Proaspătul absolvent va fi apt de a ocupa diverse poziții pe piața muncii în cadrul autorităţilor guvernamentale cu responsabilităţi în domeniu, cum ar fi agenţii de mediu, garda de mediu sau diferite structuri administrative ce urmăresc analizarea și prevenirea diverselor hazarde naturale. Trebuie menționate și instituțiile de cercetare sau diferite companii de profil care angajează specialiști din acest domeniu.

Geomentis, 2016


şi organizarea activităţii turistice. De asemenea,

Turism și Dezvoltare Regională/ Turism și absolvenţii preocupaţi de cercetarea ştiinţifică a Dezvoltare Regională în Limba Franceză fenomenului turistic vor putea realiza studii de Principalul scop al acestui Master este aprofundarea pregătirii într-un domeniu de mare actualitate, specific lumii contemporane, cel al Turismului. Masteranzii se vor specializa în cunoaşterea sistemelor spaţiale turistice, în rezolvarea problemelor concrete ale organizării şi amenajării turistice a teritoriului, în elaborarea proiectelor privind dezvoltarea durabilă a teritoriului dintr-o perspectivă turistică. Cursurile sunt interdisciplinare, fiind predate de profesori de la Departamentul de Geografie, dar și de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. De câțiva ani se încearcă să se pună accentul pe aplicații practice din domeniul turismului, Cursul practic de inițiere în Ticketing fiind doar un exemplu în acest sens.. Disciplinele asigură, prin urmare, formarea competenţelor necesare unui viitor specialist în turism: • Analiza spaţială a potenţialului turistic local şi regional; • Analiza, diagnoza şi prognoza sistemelor teritoriale cu funcţionalitate turistică; • Fundamentarea teoretică şi aplicativă a problematicii turismului în cadrul proiectelor de dezvoltare regională; • Managementul strategiilor şi al proiectelor de dezvoltare şi amenajare turistică; • Elaborarea şi aplicarea tehnicilor de anchetă pentru studii de marketing turistic şi de promovare turistică; • Iniţierea de afaceri în domeniul turistic. Prin cursurile urmate şi activităţile practice realizate, absolvenţii vor putea activa cu reale şanse în instituții ce vizează economia turismului sau în instituţiile abilitate în planificarea teritorială

doctorat în Geografia turismului, în Economia turismului sau în domenii conexe, domenii atât de ofertante în contextul actual. Agențiile de turism, hotelurile, companiile aeriene sunt alte exemple în cazul cărora un absolvent al acestui Master ar avea un avantaj față de alți candidați la un post.

Mediul actual si dezvoltare durabilă Programul de master „Mediul actual si dezvoltare durabilă” oferă posibilitatea dezvoltării a numeroase competenţe, printre care: dobândirea de cunoştinţe şi competenţe în fundamentarea şi elaborarea proiectelor şi studiilor de mediu; diversificarea cunostinţelor teoretice privind caracterizarea sistemelor ecologice şi a principiilor de management a impactelor de mediu in zonele afectate de probleme precum poluarea sau proasta administrarea a zonei; antrenarea spiritului novator în formularea de soluţii tehnice noi, la probleme care apar în domeniul managementului integrat al impactelor de mediu; dezvoltarea abilităţii de a forma şi educa specialişti în problema implementării principiilor de dezvoltare durabilă, pentru un management integrat al impactelor de mediu. Pe parcusul celor doi ani de studiu şi îndeosebi în anul II, se acordă o deosebită importanţă practicii de specialitate, care se realizează în mod special în zona depresionară a Moldovei, existând însă și alte areale în care se realizează această practică. Absolvenţii acestui Master, care asigură absolvenţilor o bună ancorare în domeniul respectiv, pot deveni: consilieri pe probleme specifice în instituţii abilitate; inspectori în cadrul agenţiilor şi inspectoratelor teritoriale de protecţie a mediului; cercetători în domeniul ecologiei și protecției mediului.

O concluzie a acestei sinteze a Masterelor din domeniul Geografiei poate veni sub forma unei recomandări. Mai exact, recomandarea ca studenților de la Licență să le fie aduse la cunoștință detalii referitoare la Masterele pe care le pot urma prin mai multe căi. Distribuirea de pliante pentru fiecare dintre Mastere sau organizarea de prezentări, atât ale cadrelor didactice din fiecare domeniu, cât și ale studenților din cadrul fiecărui Master ar putea fi soluții pentru o mai bună informare a viitorilor masteranzi, astfel încât decizia pe care o vor lua să fie documentată și în conformitate cu preferințele, aspirațiile și competențele lor.

Geomentis, 2016

35


CREȘTE PERSONAL ȘI PROFESIONAL!

De ce să mergem la simpozioane studențești? Ema CORODESCU CE COMPETENTE DOBÂNDESC?

PROFESIONAL

PERSONAL

-deprinderea de cercetare -feedback-ul de la profesori și colegi -idei noi pentru cercetări viitoare -experiența profesională pentru CV -contactul cu diverși actori în domeniu, inclusiv anagajatori

-capacitatea de a vorbi în public -interacțiunea cu alți colegi -vizitarea altor centre univeristare -participarea la programe culturale -participarea la excursii

ALTCEVA?

Știați că...

...la cele mai multe simpozioane studențești se oferă premii? ...ca urmare a participării la Simpozionul Național al Studenților Geografi din București, cu o lucrare ce utilizează SIG-ul, puteți urma gratuit cursuri de utilizare a softului ArcGIS la ESRI România? ...unele simpozioane studențești oferă posibilitatea publicării lucrării in extenso? ...simpozioanele studențești sunt recunoscute în CV ca orice alt simpozion/conferință? ...participând la simpozioane puteți obține o bursă de performanță științifică, de la facultate, care se acordă 12 luni/an?

UNDE? CÂND? Numele simpozionului

Locația

Perioada generală

Simpozionul Anual, Național Rarău/Iași noiembrieStudențesc decembrie ”Mihai David” Simpozionul Național al București Anual, finalul Studenților lunii martie Geografi Simpozionul Național al Anual, București Studenților de mai-iunie Geografie Umană și Turism Simpozionul Național al Din 2 în 2 ani, Suceava Invitație la în luna mai Geografie în Bucovina Sesiunea de Comunicări Anual, în luna Științifice Iași mai Studențești în domeniul Studiilor Europene

36

Termen limită înscriere 2016

Taxa de participare (aprox.)

Indisponibil momentan

Indisponibil momentan

100 lei (inclus cazare și masă Rarău)

26-27 martie

7 martie

30 RON

https://www.facebook. com/CCMESI/?fref=ts

16 aprilie

3 aprilie

30 RON

http://geo.unibuc. ro/201602/manifestari_stiintifice_2016. pdf

Indisponibil momentan

Indisponibil momentan

Gratuit

http://atlas.usv.ro/ www/usv/

9-15 mai

30 aprilie

Gratuit

http://www.cse.uaic. ro/conferinta_studenti.htm

Data pentru anul 2016

Contact https://www.facebook. com/SimpozionulNationalStudentescMihaiDavid/?fref=ts

Geomentis, 2016


Sursă fotografie: Teodora VRABIE

CREȘTE PERSONAL ȘI PROFESIONAL!

10 ANI PENTRU L.S.G.G. Teodora VRABIE În anul 2015 au fost sărbătoriți cei 10 ani de activitate ai LSGG printr-un eveniment de amploare intitulat Gala 10 pentru LSGG, organizat de mine, Florin Iosub și Cornel Dumitriu. Tot ce vei citi este adevărat și benefic pentru perioada ce va urma după finalizarea studiilor în facultate. Noi, voluntarii care am participat cu timpul, energia și ideile noastre, fără de care acest eveniment nu ar mai fi avut loc, putem spune că am învățat lecții benefice. Aceste serii de evenimente au fost create de voluntari, pentru vechi voluntari, cadre didactice, alte asociații și nu numai. În aceste rânduri, am extras cele mai importante lucruri pe care eu, ca și coordonator principal de proiect, le-am dobândit. Un aspect important ce ține de coordonare, manageriat sau activități de leadership este următorul: asigură-te că atunci când pornești la deal, să ai caii înhămați. Cum se traduce asta? Dacă nu ai o echipă puternică în spate, lucrurile nu vor funcționa. Un caz concret din perioada acestei coordonări a fost alegerea staff-ului. Menționez că au fost cinci evenimente propriu-zise: Culoarul Istoric, Workshop-Instruire montană, Talkshow - Amintiri din viitor, ConferințăRolul Voluntariatului în Evoluția și Dezvoltarea Societății Civile și Gala 10 pentru LSGG. Nu voi menționa cum ar fi trebuit procedat la selecție, ci doar o să spun că o persoană nepricepută pe un domeniu, va da tot ce poate și va munci cu drag la acel lucru, pentru a învăța tot mai multe, pe când o persoană care pretinde că este priceput de cele mai multe ori poate fi mai lăsător și să-și piardă entuziasmul. Așadar, alege cu grijă oamenii de bază, pentru că în ei te reflecți tu! Un alt fapt important ce trebuie reținut: pentru a avea în subordine pe cineva, trebuie să înveți să faci măcar 40% din munca lui pentru a-l putea verifica. Extrem de important pentru proiectul/ afacerea/ evenimentul pe care-l coordonezi, trebuie să ai o

Geomentis, 2016

echipă capabilă și dornică de muncă. Iar pentru asta trebuie ca echipa ta să fie fericită. Da, fericită! Ce înseamnă un voluntar fericit? Sunt multe răspunsuri probabil, însă cel mai important este că trebuie să existe o atmosferă pozitivă, energizantă și, de ce nu, cu mici bonificații. Oferă-le încrederea ta, răbdarea și cunoștințele tale și, astfel, vei avea o echipă grozavă, care-ți va oferi mai mult decât te aștepți. Știai că ești mai fericit dacă ești activ/ productiv (mai ales făcând ceea ce îți place)? Mie-mi place să zic: great work = happy volunteers Poate că n-are rimă, dar funcționează de minune! În primul an de facultate, am fost fascinată de activitățile de voluntariat de îndată ce am venit la înscriere. Îmi amintesc cum actualul președinte Luca Alexandru stătea la standul pentru primirea bobocilor și mi-a spus să revin în toamnă la Ligă. Un entuziasm incredibil aștepta să iasă la suprafață! A venit toamna și așa a venit și Liga. Pentru că mi s-a adresat deseori întrebarea: ”Cu ce asociezi Facultatea de Geografie și Geologie?”, răspunsul este clar : LSGG. Și voi argumenta de ce. Pentru că de la Ligă a pornit totul: prieteni, oportunități, cunoaștere, dezvoltare, posibilități, excursii și...nu mai spun nimic pentru că oricum te-ai prins. Nu insinuez că partea educațională este neimportantă, ci doar că o facultate nu se rezumă doar la cursuri și seminarii, ci și la evenimente de neuitat (de care doar tu ești responsabil). Când o să am 80 de ani, garantez că nu îmi voi aminti cursurile sau examenele grele, ci oamenii și evenimentele. Revenind la gala 10 pentru LSGG 2015 scriu cum pornind de la lucrul cu Dragoș Marin, ajungând la Cornel Dumitriu și terminând cu Florin Iosub, coordonarea proiectului a fost destul de dificilă. Ajutorul Simonei Cuciureanu, membru Alumni LSGG s-a făcut remarcat pe tot parcursul activităților și nopțile pierdute au dus la o experiență de neuitat. Un alt lucru important este: Fii pe fază. Organizează-te! Documentează-te, citește, fii la curent cu tot ce mișcă (pe activitatea ta) și arată-te sigur pe tine, deși tu poate nu ești. Vei inspira încredere voluntarilor/ oamenilor. Dacă tu ești organizat atunci ceilalți vor ști mult mai bine ce trebuie să facă. Fă lucrurile la timp, nu le amâna! Cel mai bun exemplu pe care îl pot oferi aici este căutarea de sponsori. O ultimă remarcă: Creează-ți oportunitățile. Fii voluntar și Implică-te! Mulțumesc LSGG! Mulțumesc pentru experiențele benefice dezvoltării mele personale!

37


Filmul GEO

SAMSARA enciclopledia lumii în imagini

Ioana - Alexandra ZIGMAN

“It’s a dialogue, but it’s in a feeling form!“ Ron Frike

Sursă fotografii: www.spiritofbaraka.com

38

Geomentis, 2016


F

ilmul, apărut în anul 2011, este realizat de Mark Magidson (producător) împreună cu regizorul american Ron Frike, adept înrăit al meditației, cunoscut și pentru alte două filme, la fel de inspiraționale, ”Chronos” și ”Baraka”. El însuși a descris filmul ca fiind ”un ghid non-verbal pentru meditație”. Realizarea acestuia a durat aproximativ cinci ani, filmările având loc în 25 de țări, de pe cinci continente, în total peste 100 de locații marcante pentru ochiul înnebunit după frumusețea și puterea lumii naturale, dar și efervescența lumii antropice. Pe lângă acestea, filmul iese în evidență prin faptul că nu conține dialoguri, fiind înlocuite de o coloană sonoră care înfrumusețează experiența cu multe sentimente (”It’s a dialogue, but it’s in a feeling form” – Ron Frike). Din motivul că nu are un narator și nu există o poveste clar structurată, filmul este privit și ca un documentar. e scurt, Samsara ne prezintă un circuit al existenței în lume, pe baza formulei naștere-moarte-renaștere a vieții pe Pământ. Sunt prezentate filmări ale unor locuri sacre, minuni ale lumii și relația spirituală a omului cu natura, în contrast cu inhibarea acestor legături în favoarea unei vieți conduse de dezvoltarea tehnologiilor. Peisajele surprinse ne transformă în pribegi, în căutarea de noi minunății și dorința de aventurare în pădurile, munții, văile, câmpiile și apele ale căror frumusețe a putut fi captată în toată splendoarea pe pelicula de 70mm, lipsa naratorului dând frâu liber imaginației și meditației, astfel trecând de la un obișnuit documentar, la o adevărată fantezie non-ficțională. a polul opus, o parte dintre locațiile alese prezintă latura războinică a ființei umane - semne ale dezumanizării care alimentează conflictul. Fiecare dintre noi poartă responsabilitatea de a face parte din sistemul care permite și chiar încurajează spiritul razboinic în detrimentul păcii. Pe lângă această tematică se mai adaugă multe altele: indiferența față de sărăcie, munca în condiții inumane, cruzimea față de animale, etc. untem purtați din templul tibetan Thiksey unde călugării performă ritualul ”mandala”, pe acoperișul turnului Burj Khalifa din Dubai și mai apoi în adâncurile minei de sulf Kawah Ijen din Indonezia; zburăm peste Los Angeles pe timp de noapte, vizităm ghetouri vaste și halde de mărimea unui oraș. Însă în ciuda tuturor discrepanțelor, armonia dintre antropic și natural reușește să domine pe parcursul întregii capodopere. amsara spune povestea lumii noastre, care poate fi interpretată în diferite moduri de către fiecare dintre noi. Filmul este uimitor de urmărit, reușind să dezvăluie semnificația tainicului concept indian ”samsara”, care în cultura noastră este aproape un secret. Pe lângă tematicile filozofice și culturale, acesta reprezintă și un îndemn spre curiozitatea și curajul de a cunoaște planeta noastră mai bine, de a o înțelege și de a-i respecta naturalețea cu sanctitate.

P L

S S

Geomentis, 2016

39


Cunoaște IAȘII !

Despre orașul studenției noastre

Sursă fotografie: Andrei CUCU

40

Geomentis, 2016


De la

27 aprilie 2016

Palatul Culturii va fi redeschis după ce a fost închis timp de 8 ani, perioadă în care a fost supus lucrărilor de restaurare

Geomentis, 2016

41


Cunoaște IAȘII !

Despre orașul studenției noastre Evelina Corina FRUNZETE

* Este cunoscut drept orașul celor 7 coline (Cetățuia, Galata, Copou, BuciumPăun, Șorogari, Repedea și Breazu). *A fost capitală a Moldovei timp de 300 de ani. *Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din țară, inaugurată în anul 1918. * Prima Grădină Botanică din România a apărut aici în anul 1856 și se numește ,,Anastasie Fătu”. * Universitatea Alexandru Ioan Cuza este prima universitate modernă din România. * În orașul Iași există 6 universități. (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei. ) * În anul 1840 a fost înființat primul Teatru Național din țară, ”Vasile Alecsandri”. * Din 2012, aici se găsește unul dintre cele mai mari complexe urbanistice din țară, PALAS. * La Galeriile Anticariat “Dumitru I. Grumăzescu”, pe Strada Lăpușneanu, pot fi văzute unele dintre cele mai mici cărți din Europa. * Principele Alexandru Ioan Cuza, voievodul Dimitrie Cantemir și domnul Moldovei, Vasile Lupu sunt înmormântați la Biserica Trei Ierarhi. * Unele legende spun că Biserica Trei Ierarhi a fost îmbrăcată în aur, motiv pentru care a fost jefuită și incendiată de către turci. * Muzeul Unirii a fost reședința domnitorului Alexandru Ioan Cuza și a regelui Ferdinand, iar în prezent reconstituie, prin exponatele din cadrul său, vremurile în care au trăit aceștia. * Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a avut loc la Iași când s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, la 24 ianuarie 1859. * Muzeului Universității Al. I. Cuza poate fi vizitat gratuit. Aici pot fi observate mărturii ale culturii Cucuteni, dar și câteva dintre simbolurile Universității, de la începuturile istoriei acesteia * Palatul Culturii reprezintă unul dintre principalele simboluri ale orașului, găzduind patru muzee.

42

Geomentis, 2016


Surse fotografii: Mihai BULAI, Alexandra CEHAN


Facultatea de Geografie și Geologie Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași