Page 231

230

PĂRINTELE ARSENIE BOCA

PIATRA UNGHIULARĂ -92-

A v e m câteva cuvântări tinute de Iisus în ultimele zile ale Templului din Ierusalim. Dintre acestea e şi pilda lucrătorilor ucigaşi, care arată acoperit istoria trecută şi viitoare a lui Israel. Firea omenească avea rostul să crească şi în dimensiunea ei spirituală, a cunoaşterii şi a iubirii lui Dumnezeu. Acesta era destinul ei pe pământ. Dar via lui Israel se sălbătăcea, cât însuşi Dumnezeu S-a mirat. „Doar viţă de soi bun am sădit, cum acum s-a sălbătăcit şi strugurii ei sunt acri ?" Pentru ca destinele superioare ale neamurilor pământului să nu sufere vreo zădărnicire, pentru ca roadele duhovniceşti ale lui Israel să fie totuşi în sensul Providenţei, Dumnezeu a trimis neamului acestuia rând pe rând Legea şi proorocii. Dar Israel a făcut din Lege o caricatură, iar pe prooroci i-a scos afară din vie şi i-a omorât, trimiţându-i înapoi fară roada care trebuiau să o aducă. Mai rămânea să vie Fiul Stăpânului lumii. A venit. Vorbea cu ei. „Dar lucrătorii au zis: acesta este moştenitorul: hai să-1 omorâm şi moştenirea lui să ne rămână nouă. Şi scoţându-1 afară din vie l-au omorât." A ş a au făcut. De atunci aleargă în toată lumea să cuprindă moştenirea Fiului lui Dumnezeu, silindu-se pe toate căile închipuite să descreştineze lumea; să scoată „definitiv" din natura omenească preocuparea spirituală de Dumnezeu. Numai cât această muncă de Sisif, de a nivela la orizontala vieţii orice preocupare a minţii omeneşti de Cer, se loveşte permanent de Piatra unghiulară aruncată pe pământ care, cu cât e izbită mai tare, cu atât ridică în unghi drept spre Cer orice încercare de-a-o clinti din rostul ei divin. Totuşi iluzia biruinţei vor avea-o. 9

Arsenie boca cuvinte vii  
Arsenie boca cuvinte vii  
Advertisement