Page 1

www.romanialibera.ro /Vineri, 13 august 2010

Ziua Marinei SOLUŢIE. CNAPMC construiește un pod de 23 milioane euro din fonduri europene

Investiţii pe timp de criză

Z

iua Marinei este un prilej de sărbătoare pentru lucrătorii portuari, dar și de bilanţ, iar Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime are cu ce se lăuda în acest an. CNAPMC a reușit atragerea de fonduri europene pentru realizarea unor proiecte vitale pentru dezvoltarea capacităţilor portuare. Unul dintre acestea a fost inaugurat luna trecută. Este vorba despre podul rutier de la km 0 + 540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră, obiectiv finanţat din fonduri structurale ale Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial-Transporturi. Lucrările includ execuţia po­ dului rutier peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, a viaductelor de acces la pod, a drumurilor de acces spre port și pentru conexiunea cu varianta ocolitoare a municipiului Constanţa, precum și a pasajelor de trecere la nivel cu calea ferată, parcărilor, clădirilor de la porţile 7 și 10 ale portului. Valoarea investiţiei este de 23 milioane euro. Podul rutier peste canal va fi amplasat în aval de ecluza Agigea, fiind necesar pentru a descongestiona traficul greu din zonele orașului Constanţa. Această investiţie pre­zintă avantajul conectării părţii de sud a Portului Constan­ ţa cu Autostrada București-Con­ s­tanţa, dar și realizarea legăturii între cele două părţi ale portului, eliminându-se traficul greu prin municipiul Constanţa. Podul rutier de la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră este inclus în cadrul proiectului „Mo-

editorial

Cum a fost învinsă criza cristian.hagi @romanialibera.ro

CNAPMC a dat de lucru constructorilor

Podul rutier peste canal va fi amplasat în aval de ecluza Agigea, fiind necesar pentru a descongestiona traficul greu din zonele orașului Constanţa. dernizarea și dezvoltarea infra­ structurii naţionale de transport în afara Axelor Prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport“. Acesta nu este însă singura investiţie a CNAPMC. Citiţi detalii în acest supliment.

PREZENTARE În top 10 european Portul Constanţa se află la intersecţia rutelor ­comerciale care fac legătura între Europa Centrală și de Est cu Asia Centrală și Orientul Îndepărtat. Este în topul primelor 10 porturi europene ca trafic. Este ­conectat la Europa prin viitoarele coridoare pan-europene de transport: Coridorul VII - Dunărea (fluvial) și Coridorul IV (rutier și feroviar). În apropierea sa sunt situate cele două porturi-satelit, Midia și Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim românesc aflat sub coordonarea Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa.

02 Proiecte

de 327 milioane euro

03 Istoria  de 2.600 de ani

a portului Constanţa

04 Interviu

cu Ioan Bălan, director general CNAPMC

LA MULŢI ANI! Data de 15 august are o semnificaţie aparte pentru Constanţa, pe lângă însemnătatea religioasă dată de sărbătorirea Sfintei Maria. Este Ziua Marinei, celebrată pentru prima dată în anul 1902. România Liberă urează tuturor lucrătorilor portuari, marinarilor, celor care își serbează numele și tuturor celor născuţi și crescuţi lângă mare LA MULŢI ANI!

Portul Constanța a resimțit, fără îndoială, criza economică și financiară care a zguduit lumea întreagă. Traficul a scă­zut, unora dintre angajații operatorilor le-au scăzut salariile, alții au fost disponi­ bilizați. Cu toate acestea însă, portul, motorul economiei locale, nu s-a oprit. A mers poate într-o treaptă mai mică, dar a continuat să înainteze. Sute de locuri de muncă au fost astfel salvate, iar sala­ria­ ții și patronii așteaptă acum, mai liniștiți și încrezători, vremuri mai bune. Acestea au început deja să se arate. Traficul portuar este în creștere în primul semestru din 2010 faţă de perioada similară a anului trecut, iar creșterea este bazată pe exporturi. Unul dintre rolurile hotărâtoare pentru această stare de fapt îi aparține conducerii Companiei Naționale Admi­nistrația Porturilor Maritime Constanța, care a luat măsurile necesare pentru a impulsiona activitatea portuară. Mai important însă este faptul că, deși e o perioadă dificilă, managementul companiei a demarat proiecte vitale pentru dezvoltarea viitoare a portului. Remarcabil este că o bună parte din zecile de milioane de euro necesare sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. În contextul în care chiar și FMI a avertizat că atragerea fondurilor comunitare este una dintre bilele negre ale economiei românești, ceea ce a reușit CNAPMC este un exemplu demn de urmat.


2

RomÂnia LiberĂ, vineri, 13 august 2010

actualitate

PROGRAM. O parte din lucrări au început deja

Proiecte de 327 milioane euro Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa are în derulare, dar și în perspectivă, realizarea unor investiţii vitale pentru creșterea și îmbunătăţirea capacităţilor de operare. Vi le prezentăm mai jos pe cele mai importante dintre ele. 1. Finalizarea Digului de Larg în Portul Constanţa – ­extindere cu 1.050 m

Proiectul constă în realizarea unui complex feroviar sistematizat în sectorul fluvio-maritim al portului Constanţa, care să asigure deservirea optimă și unitară a actualilor și viitorilor operatori portuari. În prima etapă, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care deservesc actualii operatori pe baza previziunilor de trafic până în anul 2020.Valoarea estimată a proiectului: 17,6 milioane euro.

Obiectiv: îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare prin diminuarea agitaţiei valurilor în întreg acvatoriul portuar, sporirea siguranţei navelor prin asigurarea unei protecţii a șenalelor de circulaţie a navelor și reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incinta portuară. Valoarea estimată a proiectului: 121 milioane euro. Pro­cedura de 4. Portul Constanţa Sud. Pod achiziţie publică pentru execupeste canalul de legătură ţia lucrărilor s-a suspendat din în zona fluvio-maritimă cauza contestaţiilor. și racorduri cu reţeaua 2. Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră

de ­drumuri interioară și exterioară a portului.

Lucrările la acest pod au fost începute înainte de 1989, dar au fost sistate după 1990. Proiectul reprezintă o necesitate vitală pentru dezvoltarea insulei și a zonei situate la vest de bazinul fluvio-maritim al portului Constanţa. De realizarea acestei investiţii depinde dezvoltarea insulei, care ca potenţial comercial și de operare reprezintă cât portul Constanţa Nord. Valoarea estimată a lucrărilor este de 36,2 milioane euro, iar durata de realizare este de circa 36 luni.

Proiectul a apărut ca o necesitate datorită, pe de o parte, posibilităţii conectării portului Constanţa la Autostrada București-Constanţa prin varianta ocolitoare a municipiului și crearea unei alternative prin executarea unei bretele de conectare la șoseaua naţională existentă, iar pe de altă parte, asigurarea unei legături directe între zonele de nord și de sud ale portului Constanţa, fără tranzitarea orașului. Valoarea estimată a proiectului: 5. Finalizarea adâncirii 30,14 milioane euro. Lucrările ­ azinelor portului b au început pe 5 iulie 2010, sunt Constanța la cotele de estimate să dureze 11 luni. proiect – dragaj de investiţii,

Pentru dezvoltarea capacităţii feroviare se vor cheltui aproape 18 milioane de euro

în port au fost prevăzute dane la care au acces nave de până la 165.000 tdw. Danele au fost construite, însă nu au fost realizate adâncimile necesare pentru acostarea navelor de mare capacitate. Pentru asigurarea adâncimilor prevăzute, este necesar un volum de dragaj de investiţii, respectiv derocări, de aproximativ 1.115.000 mc. Valoarea estimată a lucrărilor este de 40 milioane euro. 6. Mol IIIS

Pentru ca pe Molul 3S să se poată realiza un terminal specializat, este necesar în primul rând să se zone ce necesită derocări. 3. Dezvoltarea capacităţii fero- Dezvoltarea Portului Constan- finalizeze lucrările de infrastrucviare în zona fluvio-maritimă ţa a fost corelată cu tendinţele tură,care constau,în principal,în în construcţia de nave, astfel că realizarea teritoriilor prin exe­ a Portului Constanţa

Prelungirea digului de larg va aduce o siguranţă sporită în operarea navelor

cutarea umpluturilor cu material rezultat din excavaţiile Canalului Dunăre-Marea Neagră, material depozitat pe malurile acestuia. Finalizarea cheurilor Molului 3S conduce la realizarea

a 6 dane noi,unde pot opera nave de mare capacitate, dar și la rea­ lizarea a aproape 40 de hectare de teren. Valoarea lucrărilor ­este estimată la 80 milioane euro, iar durata de realizare ­este de 4 ani.

TURISM. Peste 16.000 de turiști vor acosta în gara maritimă

Magnet pentru turiștii străini

CNAPMC a redus la jumătate taxele pentru navele de croazieră care vizitează portul Constanţa. Pentru a sprijini și încuraja atra­gerea de turiști în Portul Constanţa, conducerea CN „APM“ SA Constanţa a diminuat de la 5 euro la 2,5 euro tariful pe pasager aplicat navelor maritime. „Considerăm că această diminuare de tarif va spori atractivitatea portului Constanţa și va reprezenta un semnal pozitiv pentru toţi cei implicaţi în industria trans-

porturilor de croazieră, care stabilesc itinerarele navelor de pasageri“, spune Ioan Bălan, directorul general al companiei. În acest an, 75% din navele care și-au anunţat vizita în portul Constanţa vor fi maritime. Din estimările agenţilor de nave și ale agenţiilor de turism, în 2011 numărul navelor maritime de croazieră va continua să crească, saltul fiind considerabil la

traficul de nave mari de croazieră. În acest an și-au anunţat vizita în portul Constanţa 60 de nave de pasageri, cu peste 16.000 turiști străini la bord. Se estimează o creștere de până la 25% a numărului de turiști care vor sosi la terminalul de croaziere, comparativ cu anul trecut. Sezonul 2010 de croaziere a debutat pe 3 aprilie și se va finaliza la mijlocul lunii noiembrie. Peste 60 de vase de croazieră vor sosi în Constanţa în acest an


RomÂnia LiberĂ, vineri, 13 august 2010

3

reportaj

EVOLUŢIE. Portul Constanţa a fost început de greci, dezvoltat de romani, desăvârșit de Saligny

Istoria de 2.600 de ani a portului Constanţa Legenda spune că printre primii călători care au ajuns, navigând pe mare, pe aceste meleaguri, sunt argonauţii lui Ianos, în căutarea lânii de aur. Istoria portului începe însă din secolul VI î.H., când aici exista un adevărat „polis“ elen.

Î

n octombrie 1896, regele Carol I punea temelia Portului Constanţa. Pes­ te aproape 13 ani, mai precis pe 27 septembrie 1909, are loc inaugurarea portu­ lui. Carol I pornește instalaţiile de la prima magazie –siloz și ce­ realele pentru export se încarcă pe vaporul „Iași“.Doi ani mai târ­ ziu se înregistrează deja peste 1,4 milioane tone de mărfuri opera­ te, pentru ca în 1937 traficul por­ tuar să atingă 6,5 milioane tone de mărfuri. Istoria portului înce­ pe însă din secolul VI î.H.

INEDIT Festival hipic la Mangalia

Epoca elenă

Vechea cetate Tomis devenea, atunci, un centru de schimb în­ tre navigatorii greci și populaţia băștinașă (deși există și legen­ de care spun că marinarii de pe Argo au atins aceste ţărmuri, cu mulţi ani înainte de izbucnirea războiului Troiei, în căutarea mito­logicei lâni de aur). Se for­ mase ceea ce istorici numesc un „polis“ elen. În ­secolul I d.H., Do­ brogea intră sub stăpânirea ro­ mană,iar portul cunoaște o viaţă economică prosperă în secolele ­următoare. Schimburile comer­ ciale se desfășoară cu precădere în „Edificiul roman cu mozaic“, construcţie care poate fi admi­ rată și acum în Piaţa Ovidiu, în imediata vecinătate a portului. Urmează epoca bizantină, când zona cade într-o oarecare diz­ graţie a istoriei. Portul este însă menţionat în continuare în por­ tulanele și hărţile veneţiene și genoveze. Primul far care îi ghi­ da pe marinari se mai numește și acum „genovez”, în amintirea negustorilor și navigatorilor pro­ veniţi din acest oraș italian. Do­ brogea este ocupată de ienicerii Imperiului Otoman, iar portul rămâne principalul nod comer­ cial. În 1857, autorităţile turce con­ cesionează construirea Portului Constanţa și a căii ferate Cer­ navodă-Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbo­ ur Company Ltd.“. Pentru prima ­dată încep sistematizarea zonei

Portul Constanţa se întinde pe o suprafaţă de 3.962 de hectare

și dotarea portului cu instalaţii moderne. După Razboiul de In­ dependenţă, în anul 1878, Dobro­ gea revine României. Regele sta­ tului, Carol I, spunea că „Portul Constanţa va deveni unul dintre cele mai însemnate porturi ale Orientului și un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă“. Statul ro­ mân a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engle­ ză, a contactat specialiști străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului și a investit în construirea podului de la Cer­ navodă.

ile de silozuri,fiecare cu o capaci­ tate de 30.000 tone, staţia de pri­ mire a petrolului, care dispunea de 56 de rezervoare, bazinul de petrol cu patru dane, uzina elec­ trică dotată cu motoare diesel. Programul de amenajare a pri­ mit recunoașterea oficială abia pe 27 septembrie 1909.Actul prin care portul deschidea Ro­mâniei căile nesfârșite ale mărilor a fost zidit în partea dinspre mare a primei magazii cu silozuri. Pe 1 iunie 1914, Ţarul Nicolae II-lea sosește în portul Constanţa cu iahtul Sandard.

Viziunea inginerilor români

Proiecte de extindere

După obţinerea independen­ ţei de stat, România a acordat o atenţie deosebită modernizării Portului Constanţa. În cele din urmă, s-a optat pentru o soluţie românească, planurile pentru construcţia și exploatarea por­ tului ale inginerilor I.B. Canta­ cuzino,Gheorghe Duca și Anghel Saligny. Inaugurarea lucrărilor de construcţie și modernizare a Portului Constanţa a avut loc pe 16 octombrie 1896, în prezenţa familiei regale, a membrilor gu­ vernului, a oficialilor locali și a reprezentanţilor portuari.Au fost construite,rând pe rând,magazi­

După o scurtă perioadă de ocu­ paţie militară, din 1918 începe ridicarea de noi construcţii,che­ iuri, dragaje, platforme, diguri. În 1928, platforma portuară era dispusă pe o suprafaţă de 130 de hectare, iar în 1931 încep lucră­ rile de construcţie a uscătoriei de porumb și a Gării Maritime. Cinci ani mai târziu, demarează construirea bazinului docului plutitor, iar în 1940 se aprobă primul proiect de extindere a portului până la 328 de ha te­ ren, 190 de ha bazine și 48 de ha pentru zona liberă, iar după 1961 – cel de-al doilea proiect. În 1963,

începe construcţia digurilor de adăpostire, care au înghiţit 8 milioane tone de rocă de carieră. Din 1971 începând programul de modernizare care a permis con­ struirea navelor de mare tonaj, începâd cu 55.000 TDW – mine­ ralierul Tomis. În 1976 se deschide prima plat­ formă de foraj marin Gloria. La finalul anilor 1982-1983, portul extins atingea 722 ha, iar rada portuară se întindea pe o su­ prafaţă de 4x4 mile marine. În urma lucrărilor de extindere s-au conturat două zone: zona veche, între digul de larg și mo­ lul I, cu un bazin și zona extinsă, cu ­patru bazine de operare măr­ furi generale și alte trei pentru nave petroliere, cu platforme de ­depozitare, siguri de apărare și 80 km de căi rutiere. În 1984 se inaugurează Canalul Dună­ re-Marea Neagră, urmează apoi exinderea Portului Constanţa Sud Agigea, terminalele Ro-Ro, Lash și Ferry-boat. Trafic-record în 1988

După anul 1984, portul cunoaște o nouă perioadă de înflorire. În același an are loc inaugurarea Canalului Dunăre –Marea Nea­ gră. În deceniile IX-X, portul se

La sfârșitul acestei săptămâni, în zilele de sâmbătă și duminică va avea loc pe hipodromul de la Mangalia prima ediţie a Festiva­ lului Hipic Mangalia 2010. În ca­ drul acestui eveniment, care se va desfășura în intervalul orar 10.0017.00, vor avea loc prezentări ale raselor de cai de la Mangalia și de la hergheliile invitate, întreceri demonstrative cu atelaje și cai pur­ sânge arab și lecţii de echitaţie atât pentru adulţi (pe celebrii cai pur­ sânge arabi, 80 de lei/oră, cât și pentru cei mici, pe ponei, 50 de lei/ oră). „Va fi o petrecere româneas­ că: nu vor lipsi mititeii, sucurile reci și berea“, promite șe­ful Hergheliei Mangalia, Constantin Ancuţa, care se pregătește să ame­najeze „bufe­ tul“ în așteptarea oaspeţilor.

întinde pe aproximativ 3.600 de ha, beneficiază de 130 de dane, iar în 1988 se atinge un trafic de 63 milioane tone de mărfuri. Mai aproape de zilele noastre, în 2004 are loc inaugurarea terminalului de containere,iar doi ani mai târ­ ziu, traficul de containere atinge 1.037.068 TEU. În noiembrie 2005 se inaugurează și terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 mili­ oane de euro.În septembrie 2009, traficul de cereale înregistrează o cifră-record de 7 milioane to­ ne, practic dublu faţă de aceeași perioadă a anului 2008, conside­ rat anul celei mai mari creșteri economice din România postdecembristă. Criza economică a dus la scăderea traficului, dar al doilea trimestru al anului 2010 a adus din nou creștere.


4

RomÂnia LiberĂ, vineri, 13 august 2010

interviu

INTERVIU. Ioan Bălan, director general CNAPMC:

„Traficul prin portul Constanța a revenit pe creștere“ S-a împlinit un an și jumătate de la numirea dumneavoastră în funcție. Ce v-ați propus și ce ați realizat în această ­perioadă? I.B. Da, chiar un an și jumătate! În această perioadă am promovat proiectul podului peste canal, care este în curs de derulare. Mai avem proiectul prelungirii digului de larg, care este în curs de atribuire. Avem documentația pregătită și urmează să scoatem la licitație extinderea căii ferate în zona fluvio-maritimă. E pregătită documentația, este în curs de aprobare, pentru construirea unui pod peste canalul de legătură, care să lege insula artificială cu portul.

Ioan Bălan lucrează în cadrul CNAPM Constanţa din 2001, îndeplinind funcţiile de şef serviciu Exploatare Portuară, director al Direcţiei Exploatare, Siguranţă şi Securitate Portuară şi consilier al directorului general. Din data de 29 ianuarie 2009 este director general al companiei.

Vreau să le mulțumesc tuturor operatorilor, tuturor colaboratorilor, pentru modul cum am lucrat anul trecut și anul acesta, în prima sa jumătate, și să conteze pe noi că suntem și vom fi alături de ei tot timpul.“

asemenea, un terminal de gaze naturale.

Cum ați reușit să găsiți ­fonduri pentru aceste proiecte? I.B. Tot ce v-am spus – podul peste Canalul Dunăre-Marea Nea­gră, podul peste canalul de legătură, extinderea căii ferate în zona fluvio-maritimă – se face cu bani europeni. Economia românească trece printr-o perioadă de criză. Cum au resimțit CNAPMC, în ­primul rând, și portul Constanța, în al doilea rând, această criză ­financiaro-economică? I.B. Din trimestrul al doilea al anului trecut până în trimestrul al doilea al acestui an, inclusiv, traficul portuar a scăzut cu până la 40%. Din trimestrul al doilea al acestui an, traficul de mărfuri

e­ ste, comparativ cu lunile din anul trecut, în creștere cu 7-8%. În medie, pe primele șase luni (pentru că în primele trei luni am avut totuși pierdere) este în creștere cu aproximativ 3%. Au început să crească exporturile, chiar și la echipamente, nu nu-

mai la cereale. La cereale, exportul este chiar un pic mai mic decât cel de anul trecut. La investiții însă nu s-a observat criza. Dimpotrivă, investitori particulari au băgat în continuare bani. USA (United Shipping Agency – n.r.) și-a realizat ter-

REVIRIMENT. Peste 21 milioane tone marfă tranzitate într-un an

Traficul de mărfuri a crescut în porturile maritime În primul semestru 2010 s-a înregistrat o creştere cu 3,89% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009. Traficul de mărfuri prin porturile Constanţa, Midia şi Mangalia a înregistrat valoarea de 21.135.183 tone la data de 30 iunie 2010. În portul Constanţa, traficul de mărfuri înregistrat în primele şase luni ale anului 2010 este de 18.434.849 tone, faţă de 18.314.633 tone în aceeaşi

perioadă a anului 2009. Traficul de containere în perioada ianuarie-iunie 2010, în portul Constanţa, a totalizat 2.930.032 tone, respectiv 276.769 TEU, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, când au fost înregistrate 2.993.588 tone, Containerele se menţin în topul res­pectiv 311.646 TEU. traficului

minalul de cereale, Northstar îl finalizează și el în următoarea perioadă. Octogon Logistics face la Midia un terminal de gaze naturale, care va fi dat în funcțiune la sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie. La Mangalia e în curs de dezvoltare, de

Ați ajutat în această perioadă operatorii economici? I.B. Am redus cu 50% taxele pentru navele care intră din toate șantierele navale: Constanța, ­Midia, Mangalia. De asemenea, s-au redus tarifele de securitate pentru pasagerele maritime cu 50%. În plus, le-am oferit operatorilor o facilitate, în sensul în că banii pe care trebuia să ni-i achite i-am reeșalonat. Au fost unii care, din cauza iernilor grele, nu au avut încasări și le-am reeșalonat datoriile. Aveam un procent de penalitate de 0,3% pe zi. L-am scăzut de trei ori, la 0,1% pe zi. Nu am mărit nici o taxă, nici anul trecut, nici anul acesta, și intenționăm să le păstrăm și anul viitor, tocmai pentru a crea premise pentru ca operatorii portuari să prindă puțin curaj. SUPLIMENT REALIZAT DE CRISTIAN HAGI

Pe grupe de mărfuri (tone)

Minereuri şi deşeuri neferoase Cereale Produse chimice Articole diverse Minereuri de fier, deşeuri de fier Combustibili minerali solizi Produse petroliere Seminţe uleioase Produse metalice Îngrăşăminte Produse alimentare Minerale brute sau prelucrate Echipamente, maşini Lemn, plută Petrol brut

Sursa: CNAPMC

1 ian./30 iunie 1 ian./30 iunie 2010 2009 1.375.088 4.368.434 635.820 2.926.634 2.302.788 1.524.968 1.100.840 202.936 632.464 799.474 126.941 141.167 126.013 507.608 1.394.634

207.198 5.515.277 256.244 2.998.757 1.804.604 1.324.727 1.230.641 452.906 694.149 310.188 91.443 205.605 69.124 405.048 2.489.013

Supliment Ziua Marinei  

Supliment Ziua Marinei

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you