Page 1


S U M A R

Cupele concasoare MB „aleargã” prin India......................................34

MEGATEHNIC Construirea reøelelor subterane prin metodele forajelor orizontale...................................................................18

NOUTÃØI TERRA ROMÂNIA vine în pra g de primãvarã

ADVERTORIAL

cu o promoøie extrem de atractivã la toatã

LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ:

gama de BULDOEXCAVATOARE JCB........................................................48

Powertek Group oferã soluøii multiple.......................................................36

Remorci ušoare din oøel ondulat...................................................................50

Terex Finlay – specialist al concasãrii.......................................................60

Ditch Witch lanseazã utilaje noi......................................................................62

INFO – NEWS

CERCETARE& ŠTIINØÃ

Pompierii german i achiziøioneazã macaraua Liebherr.............16

Sisteme de acøionare hidraulicã ut ilizate

CNH Construction ši dealerii sãi Case ši

la construcøia miniexcavatoarelor..................................................................40

New Holland ši-au unit eforturile de recuperare în Haiti........32 TEHNOLOGII EVENIMENT

Stabilirea parametrilor cupelor

Kärcher a dat ca premiu un Mini Cooper..............................................10

de excavator pe baza modelelor statistice..........................................53

Încãrcãtoarele frontale de talie medie pe pneuri de la Cat împlinesc 50 de ani...............................................12

ECHIPAMENTE DE LUCRU

Bosch intrã pe piaøa sistemelor de securitate

Soluøii tehnice moderne ši tehnologii ecologice

din Republica Moldova.............................................................................................30

pentru protecøia mediului, aplicate în construcøia de motoare diesel supraalimentate............ .................................................64

ŠANTIER Macaraua Potain, o piesã importantã

ANIVERSARE

în construcøia pasajului Basarab....................................................................26

Ioan Bãrdescu – profesionalism ši abnegaøie..................................74

8. Noua familie de rotopercutoare Hilti TE 30 Versatilitate ši confort de lucru inegalabil Sculele din noua generaøie Hilti TE 30 se diferenøiazã prin performanøele mari, nivelul redus de vibraøii ši versatilitatea pentru o gamã largã de aplicaøii...

12. Încãrcãtoarele frontale de talie medie pe pneuri de la Cat împlinesc 50 de ani

26. Macaraua Potain, o piesã importantã în construcøia pasajului Basarab

În decembrie 1959, primul

Macaralele Potain sunt echipamente ideale de ridicat, atât pentru proiectele complexe, cât ši pentru cele care se desfãšoarã în spaøii restrânse sau în condiøii grele de šantier ...

încãrcãtor frontal produs de Cat, numit Traxcavator 944, a fost dus la linia de asamblare a grupului Caterpillar din Aurora. Echipat cu o cupã de 1,5 m3 ...

4 Revista de Unelte ši Echipamente n

februarie 2010

50. Remorci ušoare din oøel ondulat O capacitate mai ridicatã de încãrcare ši o economie mai mare la operare – aceste proprietãøi caracterizeazã noua remorcã dezvoltatã de cãtre compania spaniolã LeciTrailer. Oøelul performant de înaltã rezistenøã ši o nouã abordare a designului ...


Publisher: Dan Buøiu reDactor-šef: Dragoš Nicolae art-Director: Iulian Filache reDactor colaborator: Bogdan Oproiu, Viorica Moraru consiliul štiinøific: prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator) 0721-784.914 prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu conf. univ. dr. ing. Ioan Petrea prof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbu conf. univ. dr. ing. Ion Ionescu drd. ing. Oana Tonciu corecturã texte: Marius Iancu aDvertising sales Manager: Claudiu Tudose

Din 2010 ne gãsiøi ši pe internet

P

Marketing Manager: Bogdan Mireanu revista unelte ši echiPaMente este o publicaøie lunarã a

roblemele economice ši inovaøiile tehnologice împing presa tipãritã din întreaga lume pe internet, de unde poate fi accesatã pe calculator, pe telefonul mobil sau, mai nou, pe iPad-uri sau eBook-uri. Pentru cã

muløi consumatori apeleazã tot mai des la internet, ziarele ši revistele îši reduc tirajul, scãzând costul de producøie ši de distribuøie, dar câštigând la capitolul imagine eco, printr-o cantitate mai micã de hârtie ši energie consumatã. Azi, cele mai multe publicaøii pãstreazã încã ambele forme de publicare, însã balanøa pare sã încline tot mai mult cãtre cea electronicã, odatã cu trecerea timpului. O inovaøie interesantã legatã de presa pe internet a fost fãcutã de editorii unor reviste importante din Statele Unite, care constã în oferirea posibilitãøii de a citi publicaøia respectivã în format PDF, integral. Practic, tot ce apare în forma tipãritã poate fi gãsit ši online, sub aceeaši formã, doar cã pe monitorul calculatorului. Pentru o sumã mult mai micã, cititorii online îši pot

Director general: Adrian Rus Director vânzãri Publicitate: Radu Gãvruš Director eDitorial: Diana Ionescu Director De ProDucøie: Mihai Voivod Prelucrare iMagine: Daniel Dragomir abonaMente: Mariana Gheorghe Tel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti coresPonDenøã: O.P. 33, C.P. 52, Bucurešti e-mail: rue@hiparion.com www.hiparion.com

de hârtie. Din 2010 puteøi citi gratuit Revista de Unelte ši Echipamente în for-

aDresa: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3; Tel.: 021-202.82.70, Fax: 021-202.82.69

mat PDF. Nu doar cã o puteøi citi, dar aveøi posibilitatea sã o descãrcaøi, sã vã

MeMbru fonDator: Cãtãlin Berari

descãrca revistele preferate, le pot arhiva ši le pot rãsfoi, aša cum fac cu cele

organizaøi propria colecøie ši sã focalizaøi imaginea pe un detaliu care vã intereseazã mai mult. Desigur, o puteøi trimite prietenilor, partenerilor de afaceri ši oricui credeøi cã ar putea fi interesat de ultimele noutãøi, evenimente ši povešti din domeniul utilajelor pentru construcøii. Cum am spus, ideea au avut-o aløii înaintea noastrã, însã în România suntem, dupã cunoštinøele mele, pionieri în acest format. Vestea bunã este cã revista noastrã va apãrea în continuare ši în formã tipãritã, sub acelaši tiraj ši cu aceeaši distribuøie. Practic, forma PDF este oferitã ca bonus, pentru a ne crešte numãrul de cititori ši a promova importanøa acestui domeniu, vital pentru economia României.

Dragoš Nicolae

tiPar: Mega Press holdings s.a. Tel: 021/461.08.08; Fax: 021/461.08.09 Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTION TUTUN ŠI ZIARE SYMMETRIA revista de unelte ši echipamente este marcã înregistratã

issn 1582-4217 copyright hiParion Magazines Reproducerea integralã sau parøialã a textelor sau ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente este posibilã numai cu acordul prealabil scris al HIPARION MAGAZINES. Întreaga rãspundere privind corectitudinea informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.


N O U T ã ø I

Noile scule pentru găurire şi demolare de la Hilti Versatilitate ši confort de lucru inegalabil Uneltele Hilti de ultimă generaţie se diferenøiazã de concurenţă prin performanøe net superioare, nivel redus de vibraøii ši versatilitate pentru o gamã largã de aplicaøii unde se potrivesc perfect.

oile rotopercutoare TE 30 de la Hilti au fost create special pentru cele mai comune lucrãri zilnice pe šantier - gãurire ši dãltuire. Gama TE 30 oferã nu doar un raport perfect putere/greutate (masã sub 4 kg, putere pânã la 900 watt),

dar ši cel mai mic nivel de vibraøii din clasa sa. Echilibrul perfect ši designul ergonomic ši compact sunt factori suplimentari de confort. Peste toate acestea, noile unelte conøin numai componente de înaltã calitate ši, împreunã cu carcasa din fibrã de sticlã ranforsatã, rezistã la cele mai dure condiøii din šantier la o utilizare zilnicã. Cel mai versatil dintre membrii familiei TE 30 este TE 30-M AVR, o unealtã capabilã de dãltuire la fel ca un combipercutor. Dispune de a 2-a treaptã de vitezã la gãurire cu vitezã mare în lemn ši metal, este idealã pentru gãuri de ancore în beton ši zidãrie, penetrãri ši gãuri pentru dozele electrice, ši are percuøia suficient de puternicã pentru lucrãrile de dãltuire ušoare, fiind astfel un adevãrat multifuncøional. Aceastã gamã variatã de funcøionalitãøi va fi apreciatã în primul rând de companiile care lucreazã în construcøii generale, construcøii metalice, industrie, întreøinere, dar ši lucrãri de renovare. Al 2-lea membru al familiei TE 30, ce

N

8

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

are, de asemenea, AVR ši funcøie de dãltuire, este TE 30-C AVR. Pe lângã gãuri prin rotopercuøie, aceastã unealtã este potrivitã pentru lucrãri ocazionale de dãltuire în zidãrie sau lucrãri de corectare ši finisare în beton. Aceste caracteristici o fac idealã pentru o gamã largã de aplicaøii în lucrãri de construcøii generale, construcøii metalice ši instalaøii. Pentru a asigura performanøe ši fiabilitate maxime noilor rotopercutoare TE 30, Hilti livreazã burghie ši dãløi special produse pentru cele mai bune rezultate în aplicaøii particulare. La Hilti, uneltele ši sculele, cum ar fi burghie ši dãløi, sunt întotdeauna concepute ši testate împreunã, astfel fiind garantatã superioritatea performanøelor sistemului Hilti Power Effect. Deøinãtorii de unelte din familia TE 30 beneficiazã, de asemenea, de Hilti Lifetime Service, ce va menøine în permanenøã costurile sub control. Acest pachet de servicii include garanøie de fabricaøie pe viaøã, reparaøii fãrã costuri timp de 2 ani de la data achiziøiei ši reparaøii cu cost limitat pe viaøã.


N O U T ã ø I

Noul expert în demolare Simøi acum confortul ši puterea incredibilã a lui TE 1000-AVR - demolatorul ce duce performanøa în demolãri la un nivel nou, menøinând în acelaši timp nivelul de vibraøii la un minim absolut. Datoritã sistemului avansat AVR de la Hilti, ce reduce vibraøiile la doar 6.5 m/s2, acest demolator face regulile în clasa sa. Cu motorul fãrã perii extrem de rezistent, de 1600 W, acest nou demolator scurteazã munca la lucrãrile de demolare a podelelor ši pereøilor. Datoritã butonului de reducere a percuøiei la 70%, TE 1000-AVR face posibile lucrãrile ušoare de dãltuire ši retušare acolo unde e nevoie de fineøe. Motor puternic, duratã de viaøã foarte mare În inima acestei unelte ši a performanøei impresionante stã un foarte puternic mecanism de percuøie pneumatic, pus în mišcare de un motor SR fãrã perii, unic. TE 1000-AVR este echipat cu un sistem activ de rãcire ši 3 camere etanše de lubrifiere ce øin praful înafara pãrøilor interne. Aceste caracteristici pun bazele unor intervale de service foarte mari ši au o duratã de viaøã de câteva ori mai mare decât a demolatoarelor convenøionale. Mai mult decât atât, motorul SR dezvoltã performanøe chiar ši în cazul fluctuaøiilor de curent (multe cabluri prelungitoare, generatoare). Acest nou demolator este extrem de manevrabil datoritã formei simetrice ši a unui nou design al mânerului, ce este imediat apreciat de utilizatori. Cu o carcasã extrem de rezistentã, din fibrã de sticlã ranforsatã, TE 1000AVR este bine echipat pentru a face faøã tratamentului dur la care este supus în munca zilnicã pe šantier. n Revista de Unelte ši Echipamente

n

decembrie 2009 februarie 2010

9


E V E N I M E N T

Kärcher a dat ca premiu un Mini Cooper Pe o zi vijelioasã de 15 decembrie, la sediul Kärcher din Strada Odãi nr. 439 a fost premiat norocosul câštigãtor al unui splendid Mini Cooper, în persoana domnului Claudiu Oltean din Arad. Concursul a fost organizat de Kärcher cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la începerea producøiei de echipamente de uz casnic.

n 1984, Kärcher dezvoltã pentru prima datã la nivel mondial aparatele de curãøat cu jet de aer portabile. Cu ocazia aniversãrii a 25

de ani de la acest moment, compania a organizat un concurs ce a avut ca premiu un autoturism marca Mini Cooper. Câštigãtorul, desemnat prin

Î

10

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

tragere la sorøi, a fost dl. Claudiu Oltean din Arad. „Mã bucur cã sunteøi fan Kärcher, domnule Oltean, ši daøi-mi voie sã


E V E N I M E N T

vã înmânez cheile acestei bijuterii, cum aøi numit-o dumneavoastrã”, a declarat Gabriel Niøã, Director General Kärcher România. La rândul sãu, dl. Oltean a spus: „Muløumesc foarte mult! Sunt fan Kärcher de mai mult timp ši vreau sã vã spun cã, deši am acasã mai multe aparate produse de firma dumneavoastrã, cât m-am uitat acum prin showroom am remarcat deja câteva echipamente noi pe care intenøionez sã le cumpãr în viitorul apropiat.” „Sperãm sã participaøi în continuare la concursurile noastre. În 2010 vom aniversa 75 de ani de la înfiinøarea firmei Kärcher ši, prin urmare, vã invitãm cãlduros sã aveøi în vedere concursul care va începe undeva prin luna aprilie. Este bine cã acum aveøi mašinã, însã dacã pânã acum

un aøi fost în Statele Unite ale Americii, vã recomand sã participaøi la concurs”, a mai spus dl. Niøã. Dânsul s-a arãtat muløumit de impactul concursului spunând cã: „numãrul mare de participanøi dovedešte cã promoøia a fost un real succes atât pentru Kärcher, cât ši pentru dealerii noštri.” Date ši fapte Concernul German Kärcher este Nr. 1 mondial în domeniul curãøãrii ši oferã pentru orice aplicaøie cea mai bunã soluøie. Kärcher s-a specializat în distribuøia, dezvoltarea ši producøia de tehnici de curãøare pentru uz privat, comercial ši industrial. Kärcher are în întreaga lume 6.845 de angajati, în 41 de øãri. De asemenea, 40.000 de centre de service în peste 160 de øãri asigurã satisfacerea efi-

cientã a clienøilor din întreaga lume. Kärcher oferã soluøii complete pentru o multitudine de sarcini de curãøat. Compania furnizeazã produsele ei atât firmelor, cât ši persoanelor fizice. Printre clienøii principali se numarã service-uri auto, curãøãtorii profesionale de clãdiri, restaurante ši hoteluri, agricultori, meštešugari, întreprinderi industriale ši comune. Pentru gospodãrii, Kärcher oferã instalaøii de curãøat pentru exterior (aparate de curãøat cu înaltã presiune ši mašini de mãturat), precum ši produse pentru interior (curãøitoare cu abur ši aspiratoare). Aparatele pentru uz casnic sunt vândute prin lanøurile de magazine (Hornbach, Metro, Obi, Praktiker, Baumax) ši cei 67 de distribuitori. n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

11


A N I V E R S A R E

Încãrcãtoarele frontale de talie medie pe pneuri de la Cat împlinesc 50 de ani În decembrie 1959, primul încãrcãtor frontal produs de Cat, numit Traxcavator 944, a fost produs pe linia de asamblare a grupului Caterpillar din Aurora. Echipat cu o cupã de 1,5 m3 ši cu un motor diesel sau pe gaz de 105 CP, modelul 944 era rezultatul unei munci susøinute de dezvoltare, desfãšuratã pe o perioadã de šapte ani. Totodatã, apariøia noului produs a coincis ši cu începutul dominaøiei pieøei mondiale de încãrcãtoarele pe pneuri ale companiei Caterpillar.

ominaøia pieøei în acest sector – timp de 50 de ani – a acestor produse s-a bazat pe recunoašterea din punct de vedere calitativ (fiabilitate ši durabilitate) venitã din partea clienøilor, la care s-au adãugat uneltele de lucru, piesele de schimb ši asistenøa tehnicã de service. Începând cu 1960, modelului 994 i s-au alãturat alte douã modele, ši anume 922, de 80 CP ši cu o gamã de cupe cuprinsã între 0,92 ši 2,1 m3, ši modelul 966, de 140 CP ši cu o paletã de cupe cuprinsã între 1,25 ši 2,75 m3. În 1960, un comunicat de presã emis de Caterpillar spunea: “Aceste utilaje sunt operate cu ajutorul comenzilor convenøionale, au douã viteze pentru mersul înainte, douã pentru mersul înapoi, transmisie

D

12

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


A N I V E R S A R E

power shift ši sunt capabile sã atingã cu spatele o vitezã de 48km/h”. Comunicatul îl cita ši pe dl. W.S. Zeigler, manager de vânzãri pe o piaøa internã, care a însumat øelurile pe care noua linie de încãrcãtoare de la Caterpillar ši-o propusese: “Aceste noi traxcavatoare vor permite operatorilor sã execute repede ši bine sarcinile pe care le au, în condiøii sigure de lucru.” Îmbunãtãøiri tehnologice apar permanent în acest domeniu, dar calitãøile de bazã ale acestor încãrcãtoare au rãmas aceleaši de-a lungul acestor 50 de ani de redefinire tehnologicã continuã, iar o parte din merit poate fi atribuitã clienøilor prin feedback-ul primit de la ei pentru cele peste 100.000 de încãrcãtoare frontale de talie medie produse pânã acum. Deši în ziua de azi gama de încãrcãtoare frontale pe pneuri variazã între 5 t (modelul 906H) ši 195 t (modelul 994F), cele opt modele din clasa medie, adicã 938H, IT38H, 950H, 962H, IT62H, 966H, 972H ši 980H rãmân cel mai mare segment de piaøã. Aceste modele oferã cupe de încãrcare standard de 2,3 - 6,1 m³, pot fi echipate cu o diversitate de accesorii de lucru ši sunt capabile sã opereze în cele mai dure locuri de muncã cu cele mai diverse aplicaøii: în cariere, balastiere, manipularea materialelor, reciclarea dešeurilor, lucrãri forestiere.

rea de prototipuri virtuale, iar inginerii pot efectua în câteva ore mai multe evaluãri decât puteau sã facã omologii lor de atunci în luni de testare pe teren. Dar filozofia de bazã a procesului de dezvoltare a produselor Caterpillar nu s-a schimbat; la proiectarea încãrcãtorului 944, inginerii

au întrebat clienøii ce caracteristici ar vrea sã aibã utilajul. Ideea este cã inginerii Caterpillar încã pun aceste întrebãri. Aša au aflat proiectanøii echipamentului 944, de exemplu, cã operatorii preferã încãrcãtoarele cu braøul ši cilindrul hidraulic la o distanøã mai mare de cabinã.

Cinci decenii de rafinament Dezvoltarea de noi produse în anii 1950 a fost un proces lung ši laborios, necesitând mai multe modele prototip ši mii de ore de testare. Astãzi, desigur, puterea de proiectare asistatã de calculator permite testaRevista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

13


A N I V E R S A R E

emise ši o putere pe care inginerii din anii ΄50 nu le-ar fi crezut posibile.

O idee bunã, deoarece la cele mai multe încãrcãtoare cupa trecea foarte aproape de postul de operare. Aša a apãrut designul braøelor la modelul 944, o concepøie exclusiv Caterpillar. De-a lungul deceniilor, sfaturile primite de la clienøi au ajutat compania sã proiecteze utilaje de cea mai înaltã tehnologie, mai sigure ši mai fiabile. La modelul 944, camera de precombustie a motorului diesel, de exemplu, a fost punctul de pornire pentru motorul cu injecøie din anii ΄80, cu un consum mult eficientizat, mai apoi pentru motoarele cu injecøie electronicã ši, în sfâršit, pentru motoarele diesel Cat ACERT®, care au un consum mult redus de combustibil, oferã un control al noxelor

14

Revista de Unelte ši Echipamente

Caterpillar a fost un pionier al sistemelor de direcøie prin introducerea šasiului articulat la încãrcãtoarele frontale, lucru care a îmbunãtãøit mult manevrabilitatea utilajelor. Astãzi, opøiunea Command Control Steering permite blocarea articulaøiei atunci când poziøia roøii este de ± 700. Transmisiile power shift, odatã controlate prin cuplare mecanicã, sunt acum gestionate electronic datotitã sistemului Variable Shift Control care coreleazã shimbarea vitezei în funcøie de aplicaøie. În comparaøie cu modelul 944, încãrcãtoarele frontale produse acum de CAT aproape cã ’’gândesc’’ inde-

n

februarie 2010

pendent. Exclusivul Cat Monitoring System verificã încontinuu funcøionabilitatea utilajului, iar sistemul prin satelit Product Link furnizeazã informaøii vitale despre operarea acestuia precum orele de funcøionare, consumul de combustibil, poziøia geograficã, istoricul deplasãrilor, intervalele de service etc. Cuvintele lui W.S. Zeigler sunt încã valabile pentru încãrcãtoarele medii produse de Cat; aceste utilaje „permit operatorilor sã efectueze munca rapid ši bine, în condiøii de lucru mai sigure.” Utilajele de azi oferã productivitate, durabilitate ši siguranøã în exploatare (de fapt, specificul încãrcãtoarelor Cat încã de la început) ši se bazeazã pe perseverenøa ši rafinamentul predecesoarelor lor. n


I N F O

-

N E W S

Pompierii germani achiziøioneazã macaraua Liebherr Brigada de pompieri Bochum din Germania a achiziøionat o macara LTM 1070-4.2 pentru incendii, cu o capacitate de 70 de tone. Unitatea de pompieri va înlocui vechea macara Liebherr LT 1045 a brigãzii de pompieri, care funcøioneazã din 1981.

raøul telescopic de 50 de metri al macaralei LTM 1070-4.2 este proiectat pentru ca pompierii sã ajungã la incendiile din clãdirile foarte înalte sau când casele nu sunt accesibile direct din stradã. De asemenea, poate fi utilizat ši pentru a se ajunge pe acoperišul din spatele unei clãdiri, având o cabinã de salvare atašatã.

B

Al patrulea ax al macaralei cântãrešte 48 de tone, este complet utilat ši poate contrabalansa o greutate de 10 tone. În spatele autovehiculului este montat un troliu de macara pentru recuperare, dotat cu un cablu de tracøiune de 80 kN ši cu control electric de la distanøã. Echipamentul electric de specialitate include lumini albastre de identificare, sirene, reflectoare reglabile electric la punctul de bazã, mai multe reflectoare pe capul braøului ši lu-

16

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

mini care asigurã mersul înapoi, montate pe oglinzile externe. Montatã în partea din faøã a autovehiculului, bara transversalã pentru încãrcare cântãrešte 30 de tone, putând fi extinsã pânã la 3,5 m pentru a recupera camioanele rãsturnate, de exemplu. Totodatã, brigada de pompieri Bochum sprijinã ši serviciul de transport public. Proiectele au în vedere tramvaiele deraiate. n


I N F O

-

N E W S

Avantajele dispozitivului de la JCB JCB a introdus o nouã versiune a miniexcavatorului 8018 pe piaøa Marii Britanii, lãudând astfel caracteristicile de siguranøã ale industriei, susøine Becca Wilkins. Mašina de 1,6 tone de la JCB a fost lansatã cu scopul de a rãspunde cererii, aflate în creštere, pentru îmbunãtãøirea siguranøei procedurilor de lucru în timpul instalãrii reøelelor subterane. iniexcavatorul 8018 îši pãstreazã capacitatea de excavare ši motorul de 14,2 kw, cu 3 faze de lucru. Pentru a preveni eventualele pagube ale terenului, fereastra de jos a ušii a fost înlocuitã cu un panou de oøel, iar la contraponderea spatelui s-au adãugat benzi de cauciuc pentru protecøie.

Noile cabine vor fi echipate cu un comutator de scaun sensibil la greutate, care sã se asigure cã operatorul stã ašezat înainte de a conduce mašina, ši cu patru puncte suplimentare de pivotare forøatã, situate pe structura de sus, care vor preveni tragerea curelelor pe de lãturi în timpul deplasãrii remorcilor. Totodatã, noul miniexcavator 8018 îmbinã diverse nuanøe de galben, cu grad înalt de vizibilitate. Opøiunile includ un circuit hidraulic cu instrumente manuale, care poate fi folosit pentru forøa de spargere, pompe, ferãstraie rutiere ši o serie de atašamente JCB.

M

Alte mãsuri pentru prevenirea deteriorãrii noii mašini includ aducerea unor dispozitive de protecøie pentru luminile montate pe acoperišul cabinei ši pe braøul excavatorului. De asemenea, noul model mai include ši douã console îndoite în jos, care susøin cupa cu lamã. Aceasta are o bazã de nailon ce atinge suprafaøa drumului în timpul sãpãrii, prevenind astfel deteriorarea asfaltului pe mãsurã ce cupa îl apasã. Consolele de sprijin pot fi îndoite în sus atunci când lama este utilizatã pentru sãpare. Siguranøa înainte de toate! Edward Heath, director general pentru produsele JCB, este de pãrere cã particularitãøile care au fost dezvoltate pe noile mašini contribuie în mod special la îmbunãtãøirea siguranøei ši a stãrii de sãnãtate.

17

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

Potrivit JCB, clienøii care intenøioneazã sã utilizeze în permanenøã o mašinã cu braøul de spargere montat, pot cere o bucšã de mare capacitate pentru a-ši prelungi viaøa ši pentru a preveni defecøiunile. Modelul 8018 este echipat cu toate cablurile necesare clienøilor pentru a se încadra în regimul de servicii EZiDIG, de la cablare din Marea Britanie. Cablarea permite instalarea rapidã ši adâncã a unitãøii de senzor EZiDIG prin folosirea unor magneøi de mare putere, precum ši a unitãøii de afišaj din cabinã. n


M E G AT E H N I C

Construirea reøelelor subterane prin metodele forajelor orizontale Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii

Fig. 2

ificultãøile de ordin tehnic întâmpinate de specialištii angrenaøi în realizarea unor construcøii subterane, aferente reøelei edilitare din intravilane, ši nu numai, ale cãror trasee fie se suprapun peste cele ale unor artere rutiere, fie le traverseazã, sunt cunoscute atât pe plan naøional, cât ši internaøional. Rezolvarea unor astfel de probleme poate fi fãcutã prin douã tipuri de metode tehnologice de lucru: • metode tradiøionale, cu sãpãturi deschise; • metodele moderne, fãrã sãpãturi deschise (“no dig”). Comparând cele douã metode pe baza criteriilor COST (fig. 1), DURATÃ (fig. 2), MANOPERÃ (fig. 3), în condiøiile unei adâncimi date, rezultã avantajele metodei fãrã sãpãturi deschi-

D

Fig. 3

se, chiar fãrã a øine cont de lucrãrile suplimentare impuse de unele devieri de reøele în cazul metodei clasice [2]. Metodele tradiøionale conduc de regulã la soluøii foarte costisitoare pentru bugetul guvernamental sau local, iar în cazul investiøiilor private pot duce la depãširea posibilitãøilor de finanøare ale agenøilor economici implicaøi. Dezavantajele sunt cu atât mai evidente cu cât adâncimea de lucru este mai mare (fig. 4, documentare [2]). Adoptarea tehnologiilor tradiøionale de realizare a unor construcøii

Fig. 1

18

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

subterane, aplicând metoda clasicã a sãpãturii deschise, mai ales în cazul îngropãrii conductelor ši cablurilor din reøeaua edilitarã, conduce în esenøã la pierderi de materiale, timp ši capital serios pentru investitori, beneficiari, executanøi ši proiectanøi, dublate de impactul dezagreabil al acestor lucrãri pentru mediul înconjurãtor. Principalele dezavantaje de ordin tehnic ši tehnologic implicate de pozarea conductelor ši cablurilor prin aceste metode sunt urmãtoarele: • necesitatea decopertãrii terenului ši sãpãrii de šanøuri în intravilan; • necesitatea operaøiilor de transport ši depozitare a materialului excavat; • perturbarea pe timp îndelungat a traficului auto ši pietonal; • apariøia riscurilor de producere a accidentelor datorate semnalizãrii necorespunzãtoare a perimetrelor afectate de lucrãri; • durate mari de realizare a lucrãrilor, poluarea fonicã ši apariøia discontinuitãøilor ši denivelãrilor sistemului rutier care practic nu pot fi eliminate decât prin refacerea totalã a acestuia, Fig. 4


M E G AT E H N I C

fapt ce implicã costuri foarte mari. Acest ultim dezavantaj poate fi apreciat ca unul din principalii factori care au concurat la degradarea carosabilului majoritãøii strãzilor ši šoselelor. Toate aceste neplãceri ši dezavantaje ale procedeelor clasice pot fi evitate prin aplicarea noilor tehnologii, fãrã sãpãturi deschise, care revoluøioneazã practica construcøiilor subterane. Aceste tehnologii prezintã numeroase avantaje economice, tehnice, tehnologice ši ecologice precum: • eliminã sau diminueazã semnificativ operaøiile de transport ši depozitare a materialului excavat prezente la procedeele tradiøionale de execuøie; • permit instalarea conductelor ši a cablurilor în orice anotimp; • structura naturalã a terenului de deasupra zonei poate rãmâne nealteratã; • se pot aplica eficient în zone saturate sau nesaturate din orice tip de teren; • asigurã o rentabilitate economicã a investiøiei prin viteza mare de lucru; • timpul folosit pentru pozarea conductelor sau cablurilor este mult redus în raport cu metodele clasice; • costul lucrãrilor de pozare a conductelor poate fi redus prin utilizarea unui echipament de foraj adecvat; • subtraversarea cãilor rutiere nu implicã întreruperea sau perturbarea sub orice altã formã a traficului; • spaøiile mici ce sunt destinate amplasãrii utilajelor ši operaøiilor tehnologice afecteazã în micã mãsurã circulaøia în zonele pietonale; • metodele au aceeaši eficienøã indiferent de gradul de denivelare al terenului (teren plan, în pantã, accidentat);

20

Revista de Unelte ši Echipamente

• permit evitarea sau subtraversarea cu ušurinøã a obstacolelor de genul: construcøii de dimensiuni mari, construcøii subterane, piste de aeroport, suprafeøe forestiere etc.; • eliminarea decopertãrii terenului ši a sãpãrii de šanøuri în intravilan; • diminuarea semnificativã sau chiar eliminarea cheltuielilor ulterioare operaøiunilor de forare ši pozare a conductelor, materialele excavate ce trebuie transportate ši depozitate fiind în cantitãøi mici, iar reamenajarea perimetrelor în care au fost realizate astfel de lucrãri nu necesitã operaøiuni complexe; • nu este afectatã sub nicio formã crešterea plantelor, putându-se executa astfel de lucrãri în perimetre în care sunt amplasate spaøii verzi (parcuri, alei cu copaci etc); • este protejat ecologic mediul ambiant, evitându-se poluarea fonicã ši atmosfericã din intravilan; • oferã soluøii avantajoase ši eficiente în operaøiunile de decontaminare ši protecøie ecologicã a mediului subteran, fãrã sã afecteze suprafaøa terenului; • reduc riscul contaminãrii cu substanøe poluante a echipei de lucrãtori ši a locuitorilor din zonele de lucru; • permit conservarea monumentelor istorice ši arhitectonice; • sunt evitate prãbuširile de teren ši efectele amplasãrii utilajelor care afecteazã în special zona de la marginea ariei de sãpare deschisã ši care constau în alterarea structurii subsolului prin amestecul de straturi. Progresele tehnologice evidente în domeniul acestor tipuri de lucrãri s-au manifestat, începând cu anii 1980, în urmãtoarele direcøii: • promovarea unor utilaje moderne ši tehnologii de execuøie a lucrãrilor subterane fãrã sãpãturi deschise n

februarie 2010

(TRENCHLESS TECHNOLOGY – termen consacrat de specialištii din domeniu la Conferinøa NO-DIG, 1985); • modernizarea echipamentelor ši tehnologiilor de refacere pe loc ši de renovare a reøelelor subterane existente; • automatizarea ši robotizarea lucrãrilor de diagnozã ši reabilitare; • dezvoltarea ši modernizarea aparaturii necesare activitãøilor conexe de investigare, cercetare a condiøiilor ši detectare subteranã. La lucrãrile de executare a forajelor orizontale, fãrã sãpãturi deschise, sunt necesare, în general, douã tipuri de puøuri, executate în sãpãturã deschisã, pentru acces la nivelul de lucru: • puøuri de lansare; • puøuri finale sau de recepøie. Aceste puøuri servesc în principal ca spaøiu tehnologic pe timpul desfãšurãrii procesului de tunelare. Amplasamentul de început al tunelãrii este puøul de lansare care este folosit, dupã caz, pentru diverse utilizãri tehnologice: • poziøionarea reazemului sau suportului echipamentului tehnologic de acøionare; • poziøionarea iniøialã, pentru start, a mašinii de tunelare; • instalarea echipamentului staøionar al sistemului de mãsurare ši control; • instalarea tronsoanelor de conductã; • îndepãrtarea pãmântului excavat ši evacuat din frontul de lucru. Amplasamentul final este reprezentat de puøul de recepøie, care este folosit, de asemenea, pentru diverse utilizãri tehnologice: • ieširea din tunel a echipamentelor de lucru; • evacuarea, la unele metode, a pãmântului excavat;


M E G AT E H N I C

• introducerea, la unele metode, a altor echipamente de lucru (de exemplu, capetele lãrgitoare) ši a tuburilor de susøinere. Caracterizarea generalã a metodelor, indiferent de echipamentele tehnologice folosite, poate fi fãcutã pe baza a douã criterii principale, ši anume: • modul de acøiune asupra terenului; • modul de direcøionare a echipamentelor. Dupã modul de acøiune asupra terenului se diferenøiazã douã posibilitãøi tehnologice de lucru: a) prin deformarea terenului, fãrã excavare; b) prin excavarea ši evacuarea materialului rezultat. a) Metodele de lucru prin deformarea terenului, fãrã excavare Metoda cu ciocan de deformare – Dislocarea pãmântului se face prin baterea, cu conducere automatã, a unui ciocan acøionat pneumatic. Aceste ciocane (fig. 5, documentare [3] ši [7]; 1 – puøul de lansare, 2 – puøul de recepøie, 3 – ciocanul pneumatic, 4 – compresorul), denumite ši „rachete pneumatice”, pot executa cavitãøi cilindrice drepte cu diametrul de pânã la 200 mm. Proprietãøile de dislocare (deformabilitate) ale diferitelor tipuri de pã-

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

mânturi depind de forma granulelor, gradul de compactare, distribuøia granulometricã ši gradul de umiditate. Teoretic nu existã limitã de lungime a microtunelului, dar limita practicã este de aproximativ 35...50 m. Metoda cu ciocan orizontal ši øeavã închisã – Dislocarea pãmântului se face prin înaintarea øevilor de protec-

øie, al cãror capãt de înaintare este închis, prin baterea cu un ciocan acøionat pneumatic (fig. 6, documentare [3]; 1 – puøul de lansare, 2 – ciocanul pneumatic, 3 – øeava închisã la capãt, 4 – compresorul). Metoda se mai numešte ši øeavã bãtutã. Diametrul øevilor este de aproximativ 200 mm, iar lungimea este între 5 m ši 35 m. Metoda cu sisteme de foraj direcøionat sau tunel pilot – Metoda se aplicã în douã variante. Prima variantã constã în executarea unui foraj pilot prin împingerea hidraulicã a prãjinilor de foraj, folosind un echipament tehnologic specializat (fig. 7a, documentare [3]; 1 – puøul de lansare, 2 – echipamentul hidraulic de împingere, 3 – prãjina pilot de foraj, 4 – puøul de recepøie, 5 – compresorul). Ulterior, tunelul este

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

21


M E G AT E H N I C

larea­tronsoanelor­de­conductã,­care servesc­ la­ ghidarea­ capului­ de­ lãr­gire,­tot­prin­împingere­din­puøul­de lansare.­Capul­lãrgitor­este­recu­pe­rat, de­asemenea,­în­puøul­de­re­cepøie.

lãr­git­ cu­ ajutorul­ unui­ cap­ lãrgitor, atašat­în­puøul­de­recepøie,­care­este tras­pe­mãsurã­ce­prãjinile­pilot­sunt extrase­(fig. 7b, documentare­[3];­6­– prãjina­pilot,­7­–­capul­lãrgitor,­8­–­tu­bul­montat). Metoda­poate­fi­aplicatã­ši­în­cazul forajului­direcøionat­(fig.­7c,­docu­men­tare­ [7]).­ Forarea­ orizontalã­ cu­ tunel pilot,­exe­cutatã­prin­aceastã­metodã –­cea­mai­frecvent­utilizatã!­–­se­exe­cutã­uzual­pentru­diametre­cuprinse între­ 70­ ši­ 200­ mm ši­ lungimi­ de 15...30­m,­iar­în­condiøii­favorabile­se poate­ajunge­la­60­m. A­ doua­ variantã­ se­ desfãšoarã,­ de asemenea,­în­2­etape­succesive: 1.­ Forajul­ pilot,­ care­ este­ fãcut direcøionat­de­la­puøul­de­lansare­cu ajutorul­ unor­ prãjini­ pilot­ de­ de­formare­a­pãmântului,­introduse­prin împingere­cu­un­echipament­hi­dra­u­lic,­fãrã­rotire­(fig. 8,­documentare­[3];

b) Metodele de lucru prin excavarea terenului ši evacuarea materialului. Metoda cu øeavã deschisã, bãtutã cu ciocan orizontal –­ Prin­ aceastã me­todã,­similarã­cu­„metoda cu ciocan orizontal ši øeavã închisã” pre­zentatã­anterior,­o­conductã­de­oøel cu­cap­frontal­deschis,­pentru­exca­vare,­ este­ bãtutã­ în­ pãmânt­ de­ un ciocan­orizontal­acøionat­pneumatic (fig. 9a documentare­[7];­1­–­puøul­de lansare,­2­–­ciocanul­pneumatic,­3­– adaptorul­de­cuplare,­4­–­øeava­des­chisã­ la­ capãt).­ Pãmântul­ pãtrunde în­ interiorul­ øevii­ de­ unde­ este­ eva­cuat­ cu­ ajutorul­ aerului­ comprimat (fig. 9b,­ documentare­ [5];­ 5­ –­ com­pre­sorul,­6­–­pãmântul­evacuat­pne­u­matic,­7­–­puøul­de­recepøie). Diametrele­ la­ care­ se­ ajunge­ fo­lo­sind­aceastã­metodã­de­micro­tune­lare­ aparøin­ intervalului­ (200...2000) mm,­iar­lungimile­ajung­pânã­la­60­m. Metoda cu øeavã împinsã ši forare cu melc –­Metoda­constã­în­împin­ge­rea­øevilor­de­protecøie­ši­excavare în­ acelaši­ timp­ cu­ extragerea­ pã­mântului­ la­ suprafaøã­ prin­ inter­me­-

Fig. 8

1­ –­ prãjinã­ pilot­ de­ deformare,­ 2­ – capul­de­lãrgire­prin­deformare,­3­– conducta­ instalatã).­ Prãjinile­ pilot sunt­recuperate­în­puøul­de­recepøie. 2.­Lãrgirea­forajului­prin­deformare,­la diametrul­specificat.­Lãrgirea­se­face cu­un­cap­lãrgitor,­simultan­cu­in­sta­-

Fig. 9

22

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

diul­ unui­ cap­ de­ forare­ ši­ al­ unui šnec­ (fig. 10,­ documentare­ [3];­ 1­ – puøul­de­lansare,­2­–­capul­de­forare cu­melc,­3­–­echipamentul­hidraulic de­ acøionare,­ 4­ –­ grupul­ ge­nerator hidraulic). Forajele­ orizontale­ executate­ astfel au­diametre­cuprinse­între­150­ši­1400 mm ši­lungimi­de­30...60­m.­ Fig. 10

Metoda forajului pilot prin excavare –­Aceas­tã­metodã­se­desfãšoarã­ca ši­me­to­da­forajului­pilot­prin­deformare, va­rianta­a­doua,­în­2­etape­succe­sive: Prima­etapã­este­cea­a­forajului­pilot, fãcut­direcøionat­de­la­puøul­de­lan­sare­cu­ajutorul­unui­cap­pilot­de­ex­ca­vare­a­pãmântului,­care­este­con­ceput­astfel­încât­sã­asigure­ši­trans­portul­ materialului­ excavat­ (fig. 11, documentare­[3];­1­–­transportor­cu šnec,­2­–­cap­lãrgitor­prin­excavare, 3­–­tubul­de­protecøie).. Forajul­pilot­va­avea­diametre­de­216 sau­ 232­ mm,­ în­ funcøie­ de­ echi­pa­mentul­ales. Dupã­ce­conducta­pilot­a­fost­in­sta­latã­pe­lungimea­necesarã,­procesul este­continuat­cu­o­a­doua­etapã,­ne­­dirijatã,­ constând­ în­ lãrgirea­ fora­jului prin­ forare­ la­ diametrul­ spe­ci­ficat.


UTILAJE DE FORAJ PENTRU FUNDAØIILOR SPECIALE ÎN CONSTRUCØII • • • •

Utilaje de foraj rotativ cu barã tip Kelly pentru piloøi de susøinere sau secanøi Utilaje de foraj rotativ cu burghiu cu elice continuã (CFA) Instalaøii de foraj cu unitãøi de frezare sau de graifere pentru pereøi diafragmã Vibratoare de adâncime

TRACTOR PROIECT COMERT Str. Turnului, Nr. 5, 500152 Brašov, Tel. / Fax: 0268-406406; 0268-548147;

E-mail: office@tpcom.ro; tpcom@rdslink.ro; Web: www.tpcom.ro


M E G AT E H N I C

a forajelor orizontale pot fi: • nedirecøionate; • direcøionate. Acestea sunt cele mai uzuale metode de executare a forajelor orizontale, fãrã sãpãturi deschise, prezentate pe scurt. Selectarea metodelor, în vederea aplicãrii, se face luând în considerare, pe lângã aspectele economice, o serie de criterii tehnice ši tehnologice care se pot împãrøi în douã grupe distincte: • condiøiile de lucru: amplasamentul lucrãrii, natura ši umiditatea terenului, adâncimea de pozare a lucrãrilor etc.; • caracteristicile tunelului: materialul din care sunt fabricate tuburile, lungimea de instalare, diametrul conductei. Printr-o serie de articole ne propunem o sintezã ilustrativã a particularitãøilor constructive, bazate în esenøã pe tehnologiile moderne ale forajului orizontal, cu detalieri rezumative asupra performanøelor tehnice, a echipamentelor tehnologice folosite, a domeniilor ši avantajelor aplicative ale acestor procedee, folosite relativ de puøin timp în România, dar utilizate cu succes, încã din anii ‘80, în numeroase øãri din vestul Europei. În acest sens, se are în vedere elaborarea unor articole care sã trateze procedeele ši echipamentele tehnologice corespunzãtoare urmãtoarelor tipuri de metode de construcøie a reøelelor subterane: • forajul orizontal prin percuøie; • forajul orizontal direcøionat; • forajul orizontal cu freze melc; • forajul orizontal cu øeavã bãtutã; • forajul orizontal cu øeavã împinsã; • forajul orizontal prin microtunelare. Deši caracteristicile lucrãrilor sunt, în general, similare, trebuie reøinut cã metodele de executare a forajelor

Fig. 11

Lãrgirea se face cu un cap lãrgitor de excavare, împreunã cu instalarea øevii, care servešte la ghidarea capului de lãrgire ši totodatã la facilitarea evacuãrii pãmântului spre puøul de lansare. Forajul orizontal prin microtunelare – Metoda implicã împingerea unor conducte noi (conducte ce formeazã structura reøelei construite) sau de protecøie (conducte de susøinere provizorie) ši simultan tãierea pãmântului din faøã cu scutul, urmatã de îndepãrtarea pãmântului (fig. 12, documentare [6]).

Fig. 12

Pentru aceastã metodã, variantele tehnologice se diferenøiazã în funcøie de cele douã procese de bazã, ši anume: • modul de dislocare a pãmântului; • modul de transport, pentru evacuarea din tunel, a materialului rezultat. Diametrele la care se ajunge folosind metoda microtunelãrii aparøin intervalului 250...4000 mm, iar lungimile ajung la 150 m. Dupã modul de direcøionare a echipamentelor, metodele de executare

24

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

orizontale pot diferi considerabil din punctul de vedere al variantelor tehnologice generate de tipurile de echipamente folosite. În aceste articole se vor prezenta pe scurt principiile de acøiune ši metodele de lucru ale diferitelor echipamente. n BIBLIOGRAFIE 1. Sofian, M.; Zafiu, Gh.P.; Manolescu, N., Subtraversãri de drumuri prin foraje orizontale, în “Drumuri, poduri, siguranøa circulaøiei” nr. 36/1997 2. Sofian, M.; Zafiu, Gh.P.; Manolescu, N., Din experienøa S.C. SOPMET S.A. privind modernizarea tehnologiilor la lucrãri edilitare subterane ši de microtuneluri, Comunicare štiinøificã la al VI-lea Simpozion Naøional de Utilaje pentru Construcøii, UTCB, Bucurešti 26-27 iunie 1997 3. Stein, D.; Möllers, K.; Bielecki, R., Microtunnelling Installation and Renewal of Nonman-Size Supply and Sewage Lines by the Trenchless Construction Method, Verlag für Architektur und tehische Wissenschaften, Berlin, 1989 4. Zafiu, Gh.P.; Tonciu, O., Metode de executare a lucrãrilor de microtunelare, în “Revista de unelte ši echipamente”, nr. 65 /2006 5. Zafiu, Gh.P.; Tonciu, O., Microtunelarea prin metoda tuburilor împinse, în “Revista de unelte ši echipamente”, nr. 68 /2006 6. * * * Pipe Jacking With Microtunnelling, documentaøie HERRENKNECHT AG 7. * * * Prospecte tehnice ale firmei TRACTO – TECHNIK 8. http://www.georom.ro 9. http://www.foraj-orizontal.ro 10. http://www.cala.ro/ tehnologia_dich_witch.php


Š A N T I E R

Macaraua Potain, o piesã importantã în construcøia pasajului Basarab Macaralele Potain sunt echipamente ideale de ridicat, atât pentru proiectele complexe, cât ši pentru cele care se desfãšoarã în spaøii restrânse sau în condiøii grele de šantier.

26

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


Š A N T I E R

asajul Basarab, lucrare de infrastructurã deosebit de importantã pentru fluidizarea traficului rutier pe unele dintre marile artere din Bucurešti, ši mai ales pentru închiderea “inelului interior” rutier al Capitalei, a fost subiectul multor dezbateri încã din 2001. Lungimea totalã a întregului pasaj este de aproximativ 1.500 m ši face joncøiunea între zonele Titulescu ši Grozãvešti, trecând peste Calea Griviøei, cãile ferate ce ajung în Gara de Nord, Calea Plevnei ši râul Dâmboviøa. O piesã importantã în angrenajul acestui šantier, care a contribuit în mod substanøial ši încã mai contribuie la ridicarea pasajului suprateran, o constituie macaraua turn POTAIN - MD125B. Nu întâmplãtor a fost aleasã. Datoritã configuraøiei sale, ea rãspunde perfect solicitãrilor constructorului ši condiøiilor de realizare a proiectului. Pilonii de susøinere ai pasajului hobanat – partea cea mai importantã a proiectului – au fost realizaøi cu ajutorul macaralei POTAIN MD125B, care a fost configuratã pentru obøinerea urmãtoarelor caracteristici: - înãløime maximã la cârlig = 91 m (cu douã ancoraje la construcøie); - braø = 40 m; - sarcinã maximã = 6 t; - sarcinã la vârful braøului = 2,7 t.

P

Macaraua POTAIN a transportat betonul necesar realizãrii stâlpilor ši va fi utilizatã în continuare pentru montarea hobanelor ši a predalelor din beton. Principalele repere ale pasajului Bãneasa sunt: viaductul Grozãvešti, podul peste Dâmboviøa (grindã metalicã cu lungimea de 120 m), viaductul Orhideea (cu rampe de urcare-coborâre pentru autovehicule ši Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

27


Š A N T I E R

tram­vai),­pasajul­hobanat­ši­pilonii­de susøinere­ai­pasajului.­Pasajul­ho­ba­nat­ peste­ cãile­ ferate­ are­ lungimea de­361­m ši­este­alcãtuit­din:­tablier metalic,­susøinut­pe­hobane­cu­aju­to­rul­unor­piloni cu­înãløimea­de­80­m, aparate­de­reazem­din­neopren,­cu

nuclee­de­plumb­pentru­menøinerea stabilitãøii­la­seism,­ši­cilindri­cu­lichid vâscos­care­împiedicã­deplasarea­în timpul­seismului.­­ Construcøia­este­proiectatã­sã­re­zis­te­la­cutremure­de­pânã­la­8.1­grade pe­scara­Richter.­­­

Pilonii de­ susøinere­ sunt­ realizaøi­ din be­ton­ de­ o­ clasã­ superioarã,­ utilizatã pen­tru­prima­datã­în­România:­C60/75. Secøiunea­ transversalã­ a­ tablierelor Orhideea­ši­Grozãvešti­este­realizatã în­formã­de­“burtã de pešte”,­pentru crešterea­ aerodinamicitãøii.­ Partea centralã­include­o­secøiune­casetatã, prevãzutã­cu­goluri­umplute­cu­po­lis­tiren­ expandat,­ pentru­ ušurarea struc­turii.­­­ Pe­tablier­existã­4­benzi­de­circulaøie auto­ši­2­linii­de­tramvai,­precum­ši­o staøie­de­tramvai­dotatã­cu­scãri­de acces­cu­escalatoare­ši­lifturi­ce­fac le­gãtura­ cu­ peroanele­ din­ Gara­ de Nord­ši­de­la­metrou. Gama­de­macarale­Potain cuprinde macarale­autoridicãtoare­IGO­ši­ma­carale­ turn­ modulare.­ Domeniile­ de activitate­care­au­confirmat­cali­ta­tea ši­ aplicabilitatea­ macaralelor­ Potain în­lume­sunt:­construcøiile­civile­ši­in­dustriale,­construcøiile­de­drumuri­ši poduri­ (viaducte),­ industria­ ener­ge­ti­cã,­ industria­ construcøiilor­ de­ nave flu­viale­ši­maritime,­depozite­de­mãr­furi­grele­ši­de­dimensiuni­mari.­ Grupul­Manitowoc­deøine­peste­100 de­ fabrici­ de­ producøie­ ši­ servicii­ în 27­de­øãri­din­America,­Europa­ši­Asia. Este­ recunoscut­ faptul­ cã­ Potain­ e cel­ mai­ mare­ furnizor­ de­ echi­pa­men­te­de­ridicat­pentru­industria­de construcøii­din­întreaga­lume,­iar­ga­ma­sa­de­macarale­cuprinde:­ma­ca­rale­šenilate­cu­braø­zãbrelit,­ma­ca­ra­le­turn­(fixe),­macarale­cu­braø­teles­co­pic.­­

În­ România,­ distribuitor­ autorizat­ al mãr­cilor­Potain­ši­­Grove,­membre­ale grupului­Manitowoc,­este­MARCOM RMC ’94,­Otopeni. n

28

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


E V E N I M E N T

Bosch intrã pe piaøa sistemelor de securitate din Republica Moldova În luna decembrie 2009, Divizia de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã a Robert Bosch S.R.L. ši-a extins activitatea ši pe piaøa sistemelor de securitate din Republica Moldova. Noua piaøã va fi acoperitã de doi parteneri locali, DAAC System Integrator ši Justar Tehno, care vor pune la dispoziøia clienøilor tot know-how-ul ši tehnologia de securitate Bosch.

mportanøa strategicã a acestei extinderi este cu atât mai mare cu cât situaøia economicã actualã a dus la restrângerea activitãøii multor firme.

crescutã arãtatã produselor noastre. Sperãm sã începem o colaborare fructuoasã cu partenerii noštri locali“, a afirmat Bogdan Alexandru, director regional de vânzãri, Departamentul de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã, Robert Bosch S.R.L.

I

“Am ales parteneri puternici pe piaøa de securitate din Republica Moldova, tocmai pentru a reuši sã oferim clienøilor finali sisteme ši soluøii Bosch, dar ši servicii de înaltã calitate ši a ne putea integra ušor ši firesc pe piaøa localã de specialitate. Prin evenimentul de lansare am urmãrit sã familiarizãm partenerii noštri, cât ši clienøii acestora, cu potofoliul de produse Bosch Security Systems. Suntem încântaøi de faptul cã lansarea a stârnit un mare interes pe piaøa din Republica Moldova, bucurându-se de un numãr mare de participanøi ši o atenøie

30

Revista de Unelte ši Echipamente

Evenimentul de lansare organizat de Bosch Security Systems ši firmele partenere din Republica Moldova s-a adresat proiectanøilor, inginerilor ši specialištilor IT care activeazã în domeniul securitãøii ši siguranøei. Scopul lansãrii oficiale a fost de a anunøa intrarea pe piaøa din Republica Moldova ši de a face cunoscut domeniul de activitate al Bosch Security Systems România prin prezentarea produselor, sistemelor ši soluøiilor de securitate Bosch. n

februarie 2010

Cu ocazia lansãrii oficiale, managerii de produs din cadrul Departamentului de Tehnicã de Securitate ši Siguranøã Bosch au prezentat produsele ši soluøiile de ultimã generaøie care vor fi disponibile de anul acesta ši pe piaøa din Republica Moldova. Lansarea a atras numeroši clienøi ai celor douã companii partenere, printre care reprezentanøi ai celor mai importante unitãøi bancare din Republica Moldova (Banca de Economii, Banca Socialã, Banca Naøionalã a Republicii Moldova), reprezentanøi ai Centrului Resurselor Informaøionale de Stat, ai Centrului de Telecomunicaøii Speciale, ai Centrului Vamal, ai Institutului de Dezvoltare a Societãøii Informaøionale, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Aeroportului Internaøional Chišinãu, dar ši reprezentanøi ai companiilor


E V E N I M E N T

Moldtelecom sau Orange. Grupul Bosch este, la nivel internaøional, cel mai important producãtor în industria tehnicii pentru autovehicule, a tehnicii industriale, a bunurilor de consum ši a tehnicii pentru clãdiri. În anul 2008, cei aproximativ 282.000 de angajaøi au realizat o cifrã de afaceri de 45 miliarde de euro. Grupul Bosch cuprinde compania Robert Bosch GmbH ši circa 300 de filiale ši reprezentanøe regionale în peste 60 de øãri, iar prin parteneriate Bosch este prezent în alte 150 de øãri. Structura acestui concern mondial de dezvoltare, producøie ši distribuøie susøine politica

de extindere continuã a Grupului. Bosch investešte anual peste trei miliarde de euro pentru cercetare ši dezvoltare, înregistrând peste 3.000 de patente la nivel mondial. Prin produsele ši serviciile oferite, Bosch urmãrešte îmbunãtãøirea calitãøii vieøii, oferind soluøii fiabile ši inovative. Concernul a fost înfiinøat la Stuttgart, în 1886, de cãtre Robert Bosch (1861 - 1942), sub numele de „Atelier de mecanicã finã ši electrotehnicã”. Structura Robert Bosch GmbH asigurã independenøa financiarã, precum ši libertatea antreprenorialã a Grupului Bosch. Aceasta îi permite

companiei sã facã investiøii pentru asigurarea viitorului sãu, precum ši sã respecte responsabilitatea sa socialã. Capitalul social al Robert Bosch GmbH este deøinut în proporøie de 92% de cãtre Fundaøia Robert Bosch. Funcøiile de conducere ale Grupului sunt îndeplinite de Robert Bosch Industrietreuhand KG, care deøine ši majoritatea voturilor. Cealaltã parte este deøinutã de familia Bosch ši de Robert Bosch GmbH.

Pentru mai multe informaøii, accesaøi site-ul www.bosch.com.ro. n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

31


I N F O

-

N E W S

CNH Construction ši dealerii sãi Case ši New Holland ši-au unit eforturile de recuperare în Haiti CNH Construction, furnizorul de utilaje de construcøii Case, New Holland ši Kobelco, a declarat cã dealerii sãi de echipamente din Haiti ši Republica Dominicanã iau parte la eforturile de salvare ši de recuperare desfãšurate în Haiti.

n plus, CNH Construction a donat mai multe echipamente suplimentare în inventarul actual al Organizaøiei Naøiunilor Unite pentru a fi utilizate în eforturile de recuperare ši salvare a victimelor devastatorului cutremur. „Case, New Holland ši Kobelco, dar ši comercianøii acestora din întreaga lume sunt, de obicei, primii care furnizeazã echipamente ši sprijin operator la nivel local în caz de dezastru”, a declarat Jim McCullough, prešedinte ši CEO CNH Construction Equipment Division. Soged SA, distribuitorul Case în Haiti, a pus imediat la dispoziøie excavatoarele din dotare, câteva încãrcãtoare frontale ši alte echipamente care ar putea fi folosite în eforturile de recuperare. Ši Edom-Empresas Dominicanas CA, dealerul din Republica Dominicanã al mãrcilor New Holland ši Kobelco, a reušit sã ofere o livrare de pânã la 10

Î

32

Revista de Unelte ši Echipamente

utilaje în termen de 24 de ore. Comerciantul a spus cã o reacøie rapidã este foarte importantã în eforturile de salvare ši de recuperare a vic-

n

februarie 2010

timelor, subliniind faptul cã lucrãrile de recuperare dureazã întotdeauna mult timp dupã ce mass-media ia concediu. „CNH Construction ši brandurile noastre Case ši New Holland vor continua sã acorde orice sprijin în urmãtoarele sãptãmâni”, a adãugat Jim McCullough. n


Š A N T I E R

Cupele concasoare MB „aleargã” prin India Pentru construcøia primei autostrãzi care va lega orašele indiene Hyderabad ši Bangalore vor fi folosite cupele concasoare MB, echipamente care ies în evidenøã prin caracteristicile lor unice ši inconfundabile. Lungã de aproape 600 de km ši cu trei benzi pe fiecare sens, autostrada va reprezenta o schimbare majorã în infrastructura Indiei, deoarece va intensifica fluxul de transport ši comerø în zona sud-centralã a øãrii ši va duce la o comunicare comercialã mai rapidã, care în momentul de faøã se face pe calea apei.

34

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


Š A N T I E R

B SpA, liderul incontestabil în producøia ši vânzarea cupelor concasoare MB, vede în acest proiect un moment de cotiturã pentru economia indianã, care va progresa din punct de vedere comercial, respectând normele de conservare a mediului înconjurãtor - problemã care este o prioritate de top în filozofia companiei Breganze (în prezent, în procesul de obøinere a certificãrii ISO 14001). Nu este o întâmplare faptul cã aceste cupe concasoare, montate pe excavatoare hidraulice, sunt preferate în detrimentul concasoarelor tradiøionale, deoarece costurile de transport ši de îndepãrtare a dešeurilor au fost reduse, permiøând reciclarea materialelor colectate. La realizarea autostrãzii, constructorii au ales cupele BF 120.4, care vor fi folosite la stabilizarea pavajelor la fiecare 50 de km. Caracteristica deosebitã a lui BF 120.4 este faptul cã acest model este singurul capabil sã zdrobeascã granitul la dimensiuni de 4–20 cm, ušurând operativitatea pe šantier. Constructorii indieni se vor familiariza cu calitatea superioarã a produselor MB ši vor avea ocazia, atunci când le vor vedea în acøiune, sã evalueze calitatea concasãrii ši randamentul în timpul lucrului. “Suntem extrem de optimišti cu privire la situaøia care va urma dupã construcøia autostrãzii ce va lega Hyderabad ši Bangalore, dar ši pentru faptul cã firmele constructoare din aceste oraše s-au arãtat încântate de tehnologia produselor noastre fabricate în Italia. Sperãm ca viitoarea linie de comunicaøie dintre cele douã localitãøi sã fie foarte apreciatã de statul indian”, a declarat Guido Azzolin, managing Director al

M

MB SpA. MB SpA - un nume, o filozofie, o companie care a reušit sã îši impunã poziøia pe piaøã, demonstrând

cã produsele sale au o calitate înaltã, în condiøii de siguranøã, sunt versatile, au duratã lungã de viaøã, sunt inovatoare, sunt 100% Made in Italy. n www.mbcrusher.com

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

35


A D V E R TO R I A L

LUCRÃRI DE INFRASTRUCTURÃ: Powertek Company oferã soluøii multiple Powertek Company ši Terex vã oferã soluøii de la speciališti pentru speciališti, punânduvã la dispoziøie macaraua potrivitã pentru orice tip de aplicaøie. Divizia de macarale Powertek Company gãsešte pentru dumneavoastrã soluøia Terex adecvatã dintr-o gamã foarte variatã de produse. Echipa Powertek vã oferã consiliere în vederea achiziøiei echipamentului dorit, soluøii de finanøare personalizate, precum ši service prompt în orice colø al øãrii.

storia macaralelor este strâns legatã de numele Terex ši de produsele sale. De mai bine de 120 de ani, inginerii Terex au lucrat pentru optimizarea macaralelor, având ca øel crešterea capacitãøii acestora, precum ši îmbunãtãøirea siguranøei ši a confortului de lucru pentru operatori. Terex Cranes este o divizie a Terex Corporation, producãtor de echipamente full-line, destinate în primul rând construcøiilor, infrastructurii, mineritului, industriei civile ši utilitare.

Terex Atlas: macarale montabile pe autošasiuri comerciale 6x4 sau 8x4

I

Model

36

Macaralele articulate montabile pe camion funcøioneazã în regim de

Capacitate Lungime min. Lungime Extensie de ridicare hidraulicã max. manualã (kNm) (m) hidraulicã (m) (m)

automacarale datoritã momentului foarte mare de ridicare, având avantajele unei flexibilitãøi mãrite, a sistemului de comandã prin radio (ce permite operatorului un grad sporit de liberate) ši a unei siguranøe sporite în exploatare. Ceea ce le diferenøiazã de automacaralele clasice este faptul cã pot susøine singure în šasiul purtãtor elementele prefabricate ce urmeazã a fi puse în operã, eficientizând astfel activitatea de transport, precum ši pe cea de montaj.

Unghi rotire (grade)

Lãøime Greutate montaj (mm) proprie (kg)

TLC380.3

380

7,98

20.95

-

360 o

1370

4120

TLC500.2

500

7,64

13.85

15.75

360 o

1520

5350

TLC560.2

560

7,64

13.85

15.75

360 o

1520

5600

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


A D V E R TO R I A L

Terex Bendini: macarale de šantier Terex Bendini, Italia, este încã din 1968 una dintre companiile de top în producøia ši distribuøia de macarale

Model

Lungime Capacitate min. de ridicare hidraulicã (t) (m)

pentru teren accidentat. Macaralele de šantier cuprind o gamã începând cu 30 t, la 3 m capacitate de ridicare, ši ajung pânã la maxim 90, respectiv 100 t (variantã pe pneuri Lungime max. hidraulicã (m)

Viteza Extensie max. de manualã deplasare (m) (km/h)

ši/sau šenile), rãspunzând astfel celor mai dificile cerinøe de exploatare. Aceste echipamente sunt caracterizate de raportul optim între dimensiunile compacte ši capacitatea mare Nr. axe/ Greutate Panta Axe de operare max.(%) viratoare (t)

TC40

40

9,4

30,4

45,4

90

40

33

3/1

TC40L

40

9,5

37,4

45,5

90

40

33

3/1

TC60

60

10,3

40

55

90

42

42,2

4/2

TC60L

60

9,9

44

59,35

90

42

42,2

4/2

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

37


A D V E R TO R I A L

de ridicare, având în acest fel o mobilitate deosebitã. Având moduri diferite de virare a roøilor (axã faøã, cerc, crab), gardã la sol ridicatã sau šenile extensibile lateral automat, aceste mašini pot pãtrunde cu lejeritate în cele mai dificile condiøii de teren întâlnite într-un šantier. TEREX PPM Terex Cranes France PPM este unul din liderii mondiali în producøia de macarale tot teren ši automacarale, precum ši de stivuitoare de containere portuare. Spaøiul de producøie din Franøa este desfãšurat pe o suprafaøã de 34.000 m2, în care se executã: prototipuri, asamblare, sudare, depozitare, la care se adaugã încã 4.000 m2 de birouri. Creat în 1967, PPM a devenit membru Terex în 1995. Terex Cranes France exportã peste 75% din producøia de macarale ši 95% din producøia de stivuitoare de containere portuare. PPM ocupã primul loc în Franøa, al doilea în Europa ši al treilea la nivel mondial. Macaralele rutiere, montate pe šasiuri industriale concepute special pentru a face faøã acestor aplicaøii, se descurcã cu brio ši în condiøii de šantier, datoritã capacitãøii specifice de a vira cu toate roøile. Cu capacitãøi de ridicare cuprinse între 40 ši 60 t ši cu lungimi mari de braø hidraulic, la care se pot adãuga ši extensii manuale, aceste macarale au cea mai mare vitezã de deplasare pe drumurile publice, fiind independente din punct de vedere logistic. Robuste ši în acelaši timp rapide, aceste echipamente sunt ideale pentru a îndeplini sarcini grele în locaøii multiple, indiferent de distanøa care le separã. n

38

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


C E R C E TA R E

&

Š T I I N Ø Ã

Sisteme de acøionare hidraulicã utilizate la construcøia miniexcavatoarelor Conf. dr. ing. Ioan Petrea Universitatea “Dunãrea de Jos“ din Galaøi

În domeniul echipamentelor tehnologice pentru construcøii, optimizãrile unor soluøii din punct de vedere constructiv-funcøional se bazeazã pe o serie de simulãri fãcute cu instrumente de inginerie asistatã, ceea ce permite cunoašterea mai profundã a funcøionãrii sistemelor de acøionare hidraulicã complexe atunci când intervin modificãri de caracteristici constructive sau funcøionale ale unor subansambluri. Acest lucru are o importanøã deosebitã, pe de o parte în etapa de proiectare, când prin simularea regimurilor de funcøionare se poate ajunge la o funcøionare sigurã, economicã ši cu grad ridicat de fiabilitate, în condiøii de testare reale – reducând dependenøa de realizarea fizicã a prototipului –, iar pe de altã parte asigurând reducerea costurilor, a timpului de lansare pe piaøã, deci oferind un avantaj competitiv în condiøii de crizã economicã. Avantajul competitiv rezultã din strategia managerialã a firmei, care, din dorinøa de a se menøine pe piaøã, identificã orice instrument sau proces care sã ducã la îmbunãtãøirea unui produs deja existent, dar ši conceperea unui produs nou, care în final sã aducã profit. Sugerãm, de asemenea, ca în pregãtirea lor, nu numai inginerii, ci ši operatorii de exploatare ši întreøinere sã-ši adjudece conoštinøele de acøionare ši funcøionare ale utilajelor – ambele elemente indispensabile ši orientate cãtre realizarea funcøiilor procesului tehnologic, cu cost minim, fãrã a afecta calitatea ši performanøele în procesul de lucru.

xcavatoarele în construcøie

motiv, sistemele de acøionare ši co-

bazã o schemã-bloc, în alcãtuirea

compactã, de gabarit ši masã

mandã destinate echipãrii miniex-

cãreia se regãsesc elemente sau

reduse, destinate sã lucreze

cavatoarelor sunt extrem de variate

pãrøi componente comune în cadrul

în site-uri urbane (canalizare, apã, ga-

ši cunosc implementãri de structurã,

mašinii de bazã, funcøiuni distincte,

ze etc.) sunt denumite miniexcava-

arie ši profunzime diferite în rândul

dar ši un numãr de axe mecanice

toare. Acestea au masa cuprinsã în-

fabricanøilor.

mobile ale echipamentului care o

E

tre 0,5 ši 5 t.

40

simplificã sau o complicã. Schema-

Mijloacele ši procedeele de realiza-

Structura mecanicã a excavatoa-

bloc constã în alcãtuirea pe module

re a acøionãrilor ši hidraulicii de co-

relor

funcøionale ale structurii mecanice a

mandã sunt influenøate de masa ši

Orice excavator, indiferent de mãri-

excavatorului. Combinaøia dintre

zona de lucru a utilajului. Din acest

mea ši modelul constructiv, are la

aceste module duce la realizarea

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


C E R C E TA R E

oricãrui tip de excavator. Din schemã se desprinde faptul cã, pentru o anumitã mišcare pe o axã, este absolutã nevoie de un anumit motor de acøionare ši de un element de mišcare. Orice tip de excavator ar fi, acesta are la bazã respectiva schemã-bloc, la care, în funcøie de modelul constructiv ales, pot fi eliminate anumite mišcãri sau pot fi adãugate anumite mišcãri. Între mišcãri (de rotaøie sau translaøie) existã cuple cinematice de legãturã. În funcøie de tipul componentei de acøionare se desprind soluøii constructive pentru fiecare mišcare. Particularitãøi ale sistemelor hidraulice folosite la acøionarea miniexcavatoarelor Un sistem hidraulic de acøionare caracteristic unei mašini de construcøii autopropulsate include o serie de componente hidraulice, electrice, electronice ši mecanice care transformã printr-o serie de conversiuni de energie mãrimea mecanicã de intrare (momentul ši turaøia) într-o mãrime mecanicã de iešire (cuplu sau forøã) la mecanismul de iešire, mãrime ce se produce cu o anumitã turaøie sau vitezã. Organizarea unui astfel de sistem presupune existenøa urmãtoarelor componente: un generator de presiune în lichid (pompa hidraulicã); elemente de stabilizare ši control a presiunii; elemente de filtrare a lichidului de lucru; aparate pentrul reglajul parametrilor dinamici ai motoarelor; aparate pentru supravegherea funcøionãrii corecte a schemei hidraulice. Cerinøele procesului de lucru al miniexcavatorului se realizeazã prin sistemul hidraulic conceput, acesta asigurând o anumitã putere ši anu-

mite condiøii de adaptare ši reglare a parametrilor funcøionali în frontul de lucru sau la deplasarea de transport. Problemele de bazã ce caracterizeazã acøionarea hidrostaticã trebuie sã fie îndeplinite (având o influenøã deosebitã asupra parametrilor funcøionali, asupra consumului de energie ši productivitãøii) astfel încât cerinøele procesului de lucru sã fie asigurate în condiøii optime. Mijloacele ši procedeele de realizare a acøionãrilor hidrostatice destinate excavatoarelor, în general, sunt influenøate de principiile ši metodele de preluare a energiei – de la motorul termic la transformãrile la care este supusã aceasta – ši de modul cum ea este transferatã în final echi-

&

Š T I I N Ø Ã

pamentului de lucru, respectiv organului activ. Dupã tipul blocurilor de comandã folosite în circuitele de forøã ale acøionãrilor, sistemele hidraulice pot fi: cu centru deschis; cu centru închis; cu sensibilitate la sarcinã. Sistemele hidraulice întâlnite în acøionarea hidrostaticã a miniexcavatoarelor au în alcãtuire una sau mai multe pompe adoptate dupã criterii prestabilite. Astfel, în hidraulica excavatorului se mai folosesc ši în prezent pompe de debit constant. În cazul sistemelor hidraulice complexe, ce necesitã puteri mari, nu mai pot fi folosite pompele de debit constant, acestea fiind înlocuite cu pompele reglabile,

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

41


C E R C E TA R E

&

al cãror debit se adapteazã consumului prin variaøia cursei pistoanelor. De cele mai multe ori, reglarea se realizeazã de cãtre presiunea din sistemul hidraulic. Evoluøia rapidã a sistemelor hidraulice a determinat dezvoltarea în complexitate a dispozitivelor de comandã adaptivã a grupului de pompare, în conformitate cu condiøiile concrete de interacøiune organ activ-mediu de lucru. Complexitatea dispozitivelor de comandã nu a constituit un scop în sine, ci a apãrut ca o necesitate, în vederea îmbunãtãøirii indicilor tehnicoeconomici de utilizare a excavatorului.

Fig. 1

Sisteme de acøionare ši comandã hidraulice pentru miniexcavatoare Abordarea corectã a problemelor ridicate de tehnica acøionãrilor hidrostatice a miniexcavatoarelor, în vederea implementãrii ši exploatãrii lor optimale, nu se face decât considerând acøionarea ca un sistem, adicã, mai exact, ca un ansamblu de elemente fizice interconectate, prin care se realizeazã conversia hidromecanicã a energiei cu acelaši scop funcøional: efectuarea funcøiilor caracteristice exacavatoarelor. Astfel, la alcãtuirea schemei de acøionare a miniexcavatorului se øine seama de componentele de bazã ale sistemului hidraulic: grupul de pompare, dispozitivul de reglare a pompelor ši mecanismul de rotire (situaøie în care platforma nu este fixã). Prin combinaøia acestor componente, principalii fabricanøi de miniexcavatoare ši-au alcãtuit sisteme hidraulice de acøionare ši comandã, fiecare prezentând caracteristici specifice. În fig. 1, 2, 3 ši 4 sunt prezentate schemele hidraulice de bazã ale

42

Revista de Unelte ši Echipamente

Š T I I N Ø Ã

acøionãrilor folosite la miniexcava-

având drept consecinøã accesul

toare.

facil în timpul intervenøiilor;

Schema din fig. 1 reprezintã acøio-

• Efortul minim din partea operato-

narea unui miniexcavator pe šenile

rului în procesul de conducere, da-

(folositã pentru utilaje cu masa pânã

toritã forøelor reduse ši caracteristi-

la 2,5 t), cu bloc de comandã cu

cilor proporøionale de control la apa-

centru deschis ši trei circuite.

ratele hidraulice de comandã;

Caracteristicile acestui sistem sunt puse în evidenøã de:

MHSTE) pentru alimentarea circui-

• Manopera redusã la montarea

telor de comandã la presiune joasã,

conductelor (rigide) datoritã pompe-

datoritã caracteristicilor bune de

lor de debit constant, cu aspiraøie co-

montaj;

munã ši trei circuite independente; • Configuraøia simplã a acøionãrii, Fig. 2

n

• Utilizarea unitãøii compacte (tip

februarie 2010

• Utilizarea acøionãrilor hidrostatice compacte (tip GFT) la antrenarea


C E R C E TA R E

šenilei cu motor cu pistoane axiale, integrat. În fig. 2 este prezentatã schema hidraulicã de acøionare a miniexcavatoarelor pe šenile cu masa cuprinsã între 2 ši 6 t, cu sistem hidraulic, cu centru deschis ši trei circuite. Caracteristicile sistemului sunt: • Utilizarea pompei axiale tip A12VO cu regulator de putere însumatã pentru mišcãrile principale de lucru; • Pompã încorporatã, cu roøi dinøate, pentru acøionarea rotirii ši a consumatorilor auxiliari; • Manoperã redusã la realizarea grupului de pompare, datoritã aspiraøiei comune a pompelor; • Randament mare la pornire; • Simplificarea instalaøiei, datoritã ventilului de reglare a presiunii încorporat în pompã; • Antrenarea compactã a šenilelor, datoritã utilizãrii GFT; • Design compact, fãrã acøionare secundarã la motorul termic; • Acøionarea rotirii cu unitatea MCR ši frânã integratã. În fig. 3 este datã schema de acøionare cu sistem hidraulic LUDV (distribuøia debitului independent de presiunea de sarcinã ) cu un circuit, utilizatã la miniexcavatoarele pe šenile cu masa de exploatare 2-6 t. Caracteristicile sistemului sunt: • Control fin ši independent al comenzilor pentru diversele funcøii, permiøând comenzi simultane; • Sistem compact, necesitând spaøiu redus ši simplitate în montaj; • Necesitã o singurã pompã; • Distribuøia debitului independent de sarcinã (LUDV); • Alimentarea prioritarã ši controlul cuplului la acøionarea rotirii ši roøilor motoare;

• Acøionarea compactã a šenilei cu unitate GFT; • Acøionarea rotirii cu motor cu pistoane radiale tip MCR, prevãzut cu frânã integratã. Schema este folositã ši la acøionarea miniexcavatoarelor pe roøi cu pneuri.

&

Š T I I N Ø Ã

• Montaj compact; • Eficienøã la sarcini parøiale; • Necesitã o singurã pompã; • Alimentarea prioritarã ši controlul cuplului la acøionarea rotirii ši a roøilor motoare; • Utilizarea unitãøii GFB, pentru func-

Fig. 3

În fig. 4 este datã schema de acøionare a unui miniexcavator pe roøi cu pneuri din clasa 6 -10 t, cu un circuit. Caracteristicile sistemului conform schemei sunt: • Controlul fin ši independent al diverselor funcøii ši realizarea comenzilor simultane;

øia de rotire; • Acøionarea deplasãrii cu motor cu pistoane axiale tip A6VM ši supapã de control al deplasãrii tip MHB, încorporatã; • Manevrabilitate confortabilã. Schema este utilizatã ši la acøionarea miniexcavatoarelor pe šenile.

Fig. 3

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

43


C E R C E TA R E

&

Š T I I N Ø Ã

Sistem de frânare utilizat la miniexcavatoarele pe roøi cu pneuri În fig. 5 este prezentatã schema de principiu a frânei hidraulice de serviciu pentru miniexcavatoare pe roøi cu pneuri, iar în fig. 6 supapa de frânare LT 13. Sistemul prezintã urmãtoarele caracteristici: • Configuraøie simplã a conductelor; • Acøionarea electricã a frânei de parcare; • Posibilitatea de montare directã a acumulatorului; • Contorizare sensibilã. Schema blocurilor funcøionale ale frânei hidraulice folositã la miniexcavatoarele pe roøi cu pneuri este datã în fig. 7, iar în fig. 8 este prezentat blocul de frânare asamblat, alcãtuit din: supapã de frânare LT 19; supapã de încãrcare acumulator LT 06. Fig. 5 Fig. 9

Sistem de direcøie utilizat la miniexcavatoarele pe roøi cu pneuri În fig. 9 este prezentatã schema de acøionare a mecanismului de direcøie hidrostaticã, cu centru deschis (fãrã reacøie), iar în fig. 10 este indicatã schema cu centru închis (fãrã reacøie). În cazul sistemului cu centru desFig. 6

Fig. 7

Fig. 8

chis este permisã circulaøia uleiului hidraulic cãtre rezervor, când direcøia nu este acøionatã. În cazul sistemului cu centru închis, circulaøia uleiului hidraulic este întreruptã, când direcøia nu este acøionatã. De asemenea, schema permite alimentarea frânei printr-o conexiune suplimentarã din ventilul de prioritate. Dacã unitatea de servodirecøie LAGU se defecteazã, este posibilã realizarea direcøiei manuale, iar prin folosirea unitãøii de direcøie LAGC se obøin caracteristici îmbunãtãøite, în cazuri de avarie. Concluzii Din analiza informativã expusã se constatã cã prezentul ši viitorul

44

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


C E R C E TA R E

&

Š T I I N Ø Ã

Fig. 10

avea loc unul dintre cele mai mari târguri internaøionale consacrate industriei constructoare de mašini ši echipamente tehnologice pentru construcøii. Este vorba, aša cum se obišnuiešte, de dorinøa de a oferi, periodic, o imagine de ansamblu a inovaøiilor ši noilor soluøii tehnice propuse pe aceastã temã de cãtre dezvoltatorii de motoare termice, producãtorii de componente de acøionare ši de utilaje de construcøii. Se constatã cã în faøa unor previziuni economice mai puøin faste, prevãzute alternativ în sus ši în jos, firmele din øãrile dezvoltate nu pregetã sã acorde constant atenøie deosebitã inovaøiei, dezvoltãrii ideilor noi ši iniøiativei, în

echipamentelor tehnologice pentru construcøii ridicã multe probleme, atât pentru fabricant, cât ši pentru utilizator, acesta din urmã fiind privit ca o componentã a sistemului de producøie. Abordarea evoluøiei echipamentelor tehnologice pentru construcøii prin prisma prioritãøilor ši cerinøelor utilizatorilor de cãtre cercetãtorii ši proiectanøii din domeniu, în perspectivã, asigurã implementarea celor mai eficiente soluøii tehnice care sã rãspundã tuturor activitãøilor de mecanizare a lucrãrilor de construcøii. Pentru a pune în evidenøã relaøia fabricant-utilizator, în perioada 19-25 aprilie 2010 la New Bauma Trade Fair Centre (Germania) va

46

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

contextul protecøiei mediului ši dezvoltãrii durabile. Multe firme din øãrile menøionate, deši nu exceleazã prin sumele alocate cercetãrii štiinøifice, nici prin prestigiul cercetãtorilor lor, ocupã locuri demne de invidiat pentru succesele înregistrate în activitatea productivã. Raportând aceste aspecte la starea economiei naøionale – consecinøã a lipsei reformãrii instituøiilor statului –, este explicabil de ce acum, la 20 de ani de la cãderea comunismului, capitalismul øãrilor dezvoltate deøine aceeaši superioritate. Mentalitatea unei anumite pãrøi a cetãøenilor care nu se pot lepãda de lumea cea veche, lipsa civilizaøiei, dezinteresul pentru cercetarea autenticã, slaba pregãtire reprezintã aceeaši provocare pentru revelaøiile economiei capitaliste cu tradiøie. Ši nu ar fi nevoie sã relevãm un aspect atât de evident, dacã diagnosticul actual nu ne-ar conduce spre remedii care sunt la 180 de grade de prescripøiile standard ale Uniunii Europene. Se poate reøine faptul cã este fundamental sã existe preocupãri în toate domeniile, în sensul de punere la punct, de reajustare corectivã a preocupãrilor rãu-percepute, un fel de revizie a activitãøii economice a multor firme autohtone, pânã la modificare, astfel încât sã ne aducã, la propriu, în rândul civilizaøiei øãrilor Uniunii Europene. n Bibliografie 1. Petrea, I., Carmen, N., Echipa­men­te­de­lucru­adaptabile­ši­interschim­babile­pentru­utilaje­cu­mašina­de bazã­ excavator­ hidraulic, Editura EVRIKA, Brãila 1999 2. * * * Sisteme­acøionare­ši­coman­dã­ pentru­ miniexcavatoare – Prospecte Rexroth - Bosch Group


N O U T ã ø I

TERRA ROMÂNIA vine în prag de primãvarã cu o promoøie extrem de atractivã la toatã gama de BULDOEXCAVATOARE JCB

48

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


N O U T ã ø I

Finanøare în leasing FÃRÃ COSTURI, cu 0% dobândã! Astfel puteøi achiziøiona, în condiøii superavantajaose, utilaje de excepøie cu performanøe incredibile! Când cumpãraøi un buldoexcavator JCB, cumpãraøi cea mai bunã calitate existentã, dupã cum dovedesc cei peste 50 de ani de dominare a pieøei de cãtre acest renumit brand. ceste utilaje sunt concepute sã vã ajute sã obøineøi o productivitate sporitã ši cel mai profitabil randament al investiøiei fãcute. Majoritatea accesoriilor se potrivesc tuturor utilajelor JCB, indiferent dacã sunt mai vechi sau mai noi.

A

Orice aveøi nevoie, în orice industrie doriøi

JCB înøelege cã anumite industrii ši aplicaøii necesitã soluøii specializate. Din acest motiv, a dezvoltat echipamente, accesorii ši sisteme gândite pentru a rãspunde cerinøelor specifice din anumite domenii de activitate. Aceastã versatilitate face ca buldoexcavatoarele JCB sã fie modul cel mai economic de a duce la bun sfâr-

šit o sarcinã, fãrã întârzieri sau perturbãri. Buldoexcavatoarele JCB sunt printre cele mai bine echipate utilaje din aceastã gamã, scopul lor permanent fiind sã vã ajute sã vã desfãšuraøi lucrãrile în SIGURANØÂ, CU COSTURI MINIME ŠI RANDAMENT MAXIM! n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

49


N O U T ã ø I

Remorci ušoare din oøel ondulat O capacitate mai ridicatã de încãrcare ši o economie mai mare la operare – aceste proprietãøi caracterizeazã noua remorcã dezvoltatã de cãtre compania spaniolã LeciTrailer. Oøelul performant de înaltã rezistenøã ši o nouã abordare a designului au permis proiectanøilor sã reducã greutatea remorcii cu 15%. De asemenea, a permis crešterea capacitãøii de încãrcare cu 1000 kg. LeciTrailer a fost nominalizat la „Swedish Steel Prize 2009” pentru noua sa remorcã.

oua remorcã LeciTrailer va fi o štire interesantã pentru industria de transporturi, anul viitor când va intra în producøie. Este ušoarã ši poate transporta o încãrcãturã mai mare. Oøelurile de înaltã re-

zistenøã au avut un rol decisiv în reducerea greutãøii. Acestea au permis un design nou ši robust, din care au fost eliminate câteva bare transversale, lucru posibil prin intermediul unei podele mai robuste compuse

N

50

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

din trei straturi. Stratul inferior este o placã de oøel performant de înaltã rezistenøã, cu grosimea de 1 milimetru ši o limitã de curgere de minimum 1000 MPa. Deasupra acestuia se aflã urmãtorul strat, format din oøel


N O U T ã ø I

ondulat de aceeaši rezistenøã. Placa din oøelul ondulat determinã rigiditatea torsionalã ši soliditatea podelei. Stratul superior este compus dintr-o placã cu grosimea de 9 milimetri din placã de furnir. ”Podeaua este extraordinar de solidã, chiar dacã am eliminat barele transversale de sub aceasta”, explicã dl. Carlos Martin Lafuente, designer-šef la LeciTrailer. “Ne-am folosit de proprietãøile oøelului de înaltã rezistenøã atât pentru reducerea greutãøii, cât ši pentru a atinge un design mai puternic.”

øire faøã de vechiul tip de oøel care avea un coficient de doar 355 MPa. Grosimea materialului a fost aici redusã pânã la jumãtate. Toate aceste modificãri au avut ca rezultat o remorcã cu 1000 kg sau cu 15% mai ušoarã.

Designerii au studiat de asemenea ši aluminiul ca alternativã, însã costurile ar fi atins cote inacceptabile. Alegerea oøelului performant de înaltã rezistenøã s-a dovedit a fi cea mai bunã combinaøie între reducerea greutãøii ši economia de producøie.

Barele transversale ale šasiului Cele douã bare transversale de aproximativ 30 de metri au fost de asemenea modificate. Acestea sunt fãcute din oøel de înaltã rezistenøã, rulat la cald, cu un coeficient de îndoire de 700 MPa. Este o îmbunãtãRevista de Unelte ši Echipamente

n

decembrie 2009 februarie 2010

51


N O U T ã ø I

Gata de a intra pe piaøã În timpul celor doi ani de dezvoltare, LeciTrailer a lucrat cu universitãøi, designeri industriali ši experøi în materiale ši, înainte de intrarea în producøie, se ašteaptã la o creštere gradualã a cererii pentru noua sa remorcã. Compania va investi într-o nouã linie de producøie, inclusiv noi aparate de sudurã cu laser, pentru a veni în întâmpinarea crešterii ratei de producøie. Capacitatea de producøie va fi de aproximativ 40 de remorci pe zi. Noul design al remorcii deschide o poartã cãtre noi pieøe. Cheltuielile de transport au fost pânã acum o piedicã, însã noua remorcã poate fi desfãcutã în bucãøi ši astfel transportatã într-un container. ”Aceasta ne oferã o serie de noi oportunitãøi de creštere

52

Revista de Unelte ši Echipamente

pe noi pieøe de desfacere”, afirmã Carlos Martin Lafuente, continuând cu explicarea importanøei nominalizãrii la „Swedish Steel Prize 2009”. “Ea demonstreazã în mod clar cã

n

februarie 2010

am gândit corect strategia de lucru ši suntem onoraøi ši mândri sã fim una dintre cele patru companii nominalizate pentru premiul de anul acesta.” n


T E H N O LO G I I

Stabilirea parametrilor cupelor de excavator pe baza modelelor statistice

Prof. univ., doctor abilitat în štiinøe tehnice, M. Andriuøã Universitatea Tehnicã a Moldovei

n ultimii ani, odatã cu adâncirea crizei economice mondiale, se acordã o atenøie specialã problemei sporirii eficienøei mašinilor de terasamente, ši în special a excavatoarelor universale hidraulice, atât din partea utilizatorilor la lucrãri, cât ši a firmelor producãtoare de mašini. Astãzi, firmele constructoare de mašini propun beneficiarilor excavatoare înzestrate cu mai multe cupe schimbabile (de la 3 bucãøi, propuse de uzinele rusešti, pânã la 13-14, propuse de firma germanã Liebherr, sau pânã la 24 de cupe, propuse de firma francezã Poclain). În aceste condiøii, eficienøa exploatãrii excavatoarelor depinde, în mare mãsurã, de echiparea lor cu cupe de cele mai potrivite capacitãøi. Însã, rezolvarea practicã a problemei alegerii celei mai raøionale cupe este destul de dificilã din mai multe motive, ši mai întâi de toate din cauza lipsei unor metode simple ši practice de determinare operativã a categoriei terenurilor, a capacitãøii cupei mašinii pentru lucru eficient în terenuri concrete ši de determinare a

Î

parametrilor dimensionali ši masici ai cupelor. Metodele existente pentru rezolvarea problemelor enumerate mai sus au fost elaborate cu muløi ani în urmã în baza informaøiei privind tehnica învechitã, iar în etapa actualã necesitã precizãri ši perfecøionãri. În afarã de aceasta, relaøiile recomandate pentru determinarea parametrilor dimensionali ai cupelor erau bazate pe informaøia privind capacitatea cupei, care timp de muløi ani sa considerat parametrul principal al excavatorului. Astãzi, conform publicaøiilor recente de specialitate, parametrul de bazã se considerã, pe

bunã dreptate, masa mašinii [1]. Încercarea de rezolvare a acestor probleme actuale o reprezintã studiul, ale cãrui rezultate sunt prezentate în articol. 1. DETERMINAREA CAPACITÃØII NECESARE A CUPEI PENTRU LUCRU EFICIENT ÎN CONDIØII CONCRETE DE TEREN 1.1. Metodele existente de calcul al capacitãøii cupei de excavator Analiza informaøiei tehnico-štiinøifice în domeniul proiectãrii ši producerii echipamentelor de lucru a excavatoarelor utilizate în construcøii aratã

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

53


T E H N O LO G I I

cã la etapa actualã nu existã o pãrere unanimã privitoare la alegerea capacitãøii cupei pentru orice mašinã ši condiøii de lucru. Firmele occidentale precizeazã în prospectele publicitare parametrii dimensionali ši masici ai echipamentelor schimbabile ale excavatoarelor, însã nu publicã indicaøii privind argumentarea alegerii cupei de o anumitã capacitate pentru diferite categorii de terenuri dupã rezistenøa la sãpare. De asemenea, astfel de recomandãri nu sunt nici în literatura de specialitate din fostul spaøiu sovetic. Astfel, în lucrarea [2], excavatoarele hidraulice sunt caracterizate prin masa mašinii M (în t) ši capacitatea nominalã a cupei q (în m3) ca parametru de bazã. Din analiza acestei

54

Revista de Unelte ši Echipamente

informaøii reiese cã relaøia cu care poate fi calculatã capacitatea nominalã a cupei este: q = 0,041M. Aceeaši sursã recomandã determinarea puterii instalaøiei de forøã a mašinii N (în kW), în funcøie de capacitatea cupei q (în m3), cu relaøia: N=88q. Despre categoria terenului pentru care este destinatã cupa standard ši despre posibila utilizare a cupelor schimbabile de alte capacitãøi nu existã indicaøii. În lucrarea fundamentalã [3], în tabelul 45 sunt prezentate patru relaøii ale autorului pentru determinarea capacitãøii cupei standard (nominale) q (în m3) în funcøie de masa mašinii M (în t). Astfel, pentru excavatoare de construcøii q = M/(20...36), pentru cele de cariere q = M/(40...45),

n

februarie 2010

pentru mašinile destinate lucrãrilor de decopertare q = M/(80...100) ši pentru excavatoarele pãšitoare q = M/(70...90). Tot acolo, în tabelul 46, sunt prezentate încã trei relaøii similare, care se numesc precizate ši sunt destinate pentru aceleaši grupe de mašini. Un dezavantaj comun al relaøiilor publicate în [2] ši [3] constã în aceea cã nu se indicã destinaøia lor (pentru mašini cu šenile sau cu pneuri) ši tipul cupelor (lingurã directã sau întoarsã). În lucrarea [4], pe baza analizei informaøiilor difuzate de mai multe firme producãtoare de excavatoare hidraulice cu echipament de cupãlingurã inversã ši considerând ca parametru principal masa mašinii M (în t), se propune o singurã relaøie


T E H N O LO G I I

pentru calculul capacitãøii standard a cupei q (în m3). Astfel, pentru mašini cu masa între 2 t ši 200 t relaøia are forma: q = (0,02...12) M0,333 (1) Rezultatele calculelor exercitate de noi pentru toatã gama de excavatoare produse de FR se deosebesc substanøial de informaøia publicatã în literatura de specialitate [5]. În manualul de specialitate [6] se propune determinarea capacitãøii cupei q (în m3) din graficul funcøiei: q = f(Hc.Rc), (2) unde Hc ši Rc sunt adâncimea maximã, respectiv raza maximã de sãpare, în m. Utilizarea acestei metode presupune cunoašterea valorilor factorilorargumenøi, ceea ce este imposibil la etapa iniøialã de proiectare. În afarã de aceasta nu existã indicaøii privitoare la capacitãøile cupelor schim-

babile pentru lucru în diverse terenuri. În baza analizei efectuate, se poate trage concluzia cã metodele existente de rezolvare a problemelor practice legate de proiectarea ši exploatarea eficientã a excavatoarelor hidraulice universale necesitã perfecøionare. 1.2. Elaborarea modelului statistic pentru calculul capacitãøii cupelor Studiul actual s-a iniøiat cu scopul elaborãrii, în baza materialelor existente ši cu utilizarea informaøiei tehnice recente, a unei metode noi, care ar permite alegerea cupei necesare în funcøie de masã, ca parametru principal al mašinii, ši de categoria terenului, considerânduse comportarea la excavare. În rezultatul analizei materialelor existente ne-a atras atenøia relaøia

propusã cu muløi ani în urmã de profesorul A. Zelenin [7] pentru aprecierea masei cupei excavatorului de urmãtoarea formã: mc = q(0,5+0,04C), în t, (3) unde: q este capacitatea cupei (în m3); C - indicaøiile penetrometrului dinamic de tipul DorNII, în baza cãrora a fost elaboratã renumita clasificare a terenurilor dupã comportarea la excavare. În concepøia autorului, expresia din parantezele relaøiei (1) reprezintã masa specificã a cupei Kg = (0,5+0,04 C), în t/m3. Luând în considerare faptul cã valorile factorului „C” pentru terenurile care pot fi excavate nemijlocit de mašinile de terasamente variazã în gama de la 1 la 35 (toatã gama de terenuri neîngheøate), se poate trage concluzia cã masa specificã a cupelor variazã

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

55


T E H N O LO G I I

în limite considerabile în funcøie de categoria terenurilor. S-ar pãrea cã totul e simplu – introducem în partea dreaptã valorile numerice ale factorilor „q” ši „C” ši se determinã masa cupei. Însã, în aceastã simplã formulã, toøi factorii sunt necunoscuøi. Capacitatea cupei nu poate fi cunoscutã mãcar din simplul motiv cã aceeaši capacitate a cupei o poate avea ši o mašinã grea ši puternicã, dar ši una mult mai ušoarã. De exemplu, din informaøia publicatã în prospectele firmei Liebherr reiese cã o cupã de 5,1 m3 a excavatorului R-984 cu masa de 110 tone cântãrešte 5160 kg, iar cupa de 5,1 m3 a excavatorului R 974 cu masa de 80 tone cântãrešte numai 4160 kg. Aceleaši dependenøe dintre masa cupelor de aceeaši capacitate pentru mašini cu mase proprii diferite se observã ši din analiza datelor din prospectele altor firme cu re-

56

Revista de Unelte ši Echipamente

nume mondial. Din aceastã cauzã nu se štie ce valori raøionale pot fi atribuite factorului „C”. În literatura de specialitate lipsesc recomandãrile privind utilizarea în practicã a relaøiei (1). Din rezultatul analizei informaøiilor difuzate de firmele producãtoare de mašini s-a ajuns la concluzia cã determinarea capacitãøii raøionale a cupei s-ar putea efectua în baza informaøiilor factologice privind masa cunoscutã a cupelor schimbabile realizate recent de firme pentru o gamã cât mai mare de mašini cu diverse mase. Pentru rezolvarea complexã a acestei probleme s-au colectat ši analizat informaøiile fragmentare publicate de cele mai cunoscute firme în domeniul proiectãrii, producerii ši comercializãrii în plan mondial a excavatoarelor universale hidraulice. Astfel, s-au prelucrat informaøiile referitoare la mai mult de 30 de tipuri

n

februarie 2010

de excavatoare hidraulice cu masa de la 9 pânã la 110 tone, cu echipamente schimbabile de cupã-lingurã ši inversã (în total 126 cupe) cu capacitãøile între 0,1 ši 9,6 m3 ši cu masele cupelor respective între 134 ši 6200 kg. Din rezultatul prelucrãrii acestor informaøii, dupã un program special, s-a obøinut relaøia pentru determinarea capacitãøii cupei q (în m3) în funcøie de masa mašinii M (în t) ši de masa specificã a cupei Kg, în (t/m3), de forma: , în m3 (4) Relaøia (4) se caracterizeazã prin abaterea medie a rezultatelor calculelor, de la valorile reale ale cupelor utilizate, ši prin coeficientul de corelare multiplã egal cu 0,9907, ceea ce confirmã posibilitatea utilizãrii ei pentru efectuarea calculelor inginerešti. Relaøia (4) permite determinarea capacitãøii cupei pentru orice


T E H N O LO G I I

Tabelul 1

excavator, dacã se cunoašte masa mašinii ši categoria terenului în care se preconizeazã utilizarea lui. Pentru a demonstra importanøa re­laøiei­(4), în tabelul­1 sunt prezentate rezultatele calculelor capacitãøii cupelor în funcøie de masa mašinilor ši de categoria terenurilor excavate, exprimatã prin numãrul de lovituri ale penetrometrului dinamic de tipul DorNII. Analiza datelor din tabelul­1 ne permite sã afirmãm urmãtoarele constatãri de mare importanøã practicã. Pentru lucrul în terenurile medii de categoria I, cupa excavatorului poate avea capacitatea de circa cinci ori mai mare decât cupa pentru terenurile medii de categoria a IV-a. Pentru terenurile extrem de slabe (C=1), capacitatea cupei poate fi de 11 ori mai mare decât cupa pentru terenurile extrem de tari, cu C=35. Pentru orice excavator, cupa cu masa specificã de 620 kg/m3,­pentru terenuri medii (C=3) de categoria I, cântãrešte de circa 2,2 ori mai mult decât cupa cea mai micã (dar cu masa specificã de 1459 kg/m3), pentru terenurile medii de categoria a IV-a. Pentru lucrul în terenuri de toate categoriile, excavatorul cu masa de 11 ori mai mare (de exemplu, cel cu masa de 110 t, faøã de cel cu masa de 10 t) se va echipa cu cupã cu capacitatea de circa 30 ori mai mare. Rezultatul calculelor exercitate cu metodele cunoscute aratã cã în timpul unui ciclu de lucru de 26 s excavatorul cu masa de 110 t ši cupa de 13,55 m3 va realiza productivitatea teoreticã de 1876 m3/h, iar mašina cu masa de 10 t ši cupa de 0,445 m3 va realiza, în timpul unui ciclu de 14,23 s, productivitatea de 112,6 m3/h.

3

Capacitatea cupei q, în m , (masa Masa excava- cupei, mc, în kg), pentru categoriile de terenuri I – torului, M, IV caracterizate cu indicele „C” conform relaøiei (3) I (C = 3) II ( C = 6) III ( C = 12 ) IV ( C = 24 ) în t 10

0,445 (276)

0,32 (234)

0,184 (181)

0,085 (124)

30

2,19 (1357)

1,52 (1127)

0,876 (858)

0,4 (590)

50

4,42 (2742)

3,145 (2328)

1,8 (1772)

0,84 (1220)

70

7,133 (4422)

5072 (3753)

2,916 (2858)

1,347 (1967)

90

10,19 (6319)

7,247 (5363)

4,167 (4084

1,925 (2810)

110

13,55 (8400)

9,636 (7131)

5,54 (5,430)

2,56 (3737)

Astfel, conform cunoscutului criteriu (productivitatea raportatã la masa mašinii), în aceleaši condiøii de teren, mašina cu masa de 110 t­va avea o eficacitate de 1,5 ori mai mare, respectiv: 171 , 5 m3/(h.t) faøã de 11,26 m3/(h.t). 2. DETERMINAREA LUNGIMII MUCHIEI TÃIETOARE ŠI A LUNGIMII CINEMATICE A CUPEI 2.1. Calculul lungimii muchiei tãietoare Lungimea muchiei tãietoare a cupei determinã parametrul principal de producøie a mašinii, respectiv lãøimea brazdei de pãmânt dislocat din masiv, care este egalã, de regulã, cu lãøimea cupei. Acest parametru dimensional este foarte important atât pentru determinarea eforturilor de învingere a rezistenøei la sãpare a terenului, în procesul de proiectare a excavatoarelor, transmis de la organul de lucru (cupa) spre motorul de acøionare, cât ši la alegerea mašinii pentru anumite condiøii de lucru. Actualmente, lungimea muchiei tãietoare B (în m) se determinã în func-

øie de capacitatea cupei q (în m3), ca parametru de bazã, cu relaøia­pu­bli­catã­în­[6]: , în m, (5) Practica demonstreazã cã în multe cazuri rezultatele calculelor efectuate cu relaøia (5) deviazã considerabil de la valorile reale ale lãøimii cupelor mašinilor moderne. Analiza informaøiilor privind parametrii dimensionali ai echipamentelor moderne de lucru aratã cã lãøimile cupelor de aceeaši capacitate, destinate pentru mašini de diferite mase, se deosebesc considerabil. Astfel, lãøimile cupelor cu aceeaši capacitate, de 3 m3, ale excavatoarelor firmei Liebherr cu masele de 110, 80 ši 64 tone au mãrimile 1300, 1550 ši respectiv 1850 mm. Din aceastã cauzã considerãm cã este necesarã efectuarea unui studiu în scopul perfecøionãrii metodei existente de calcul a lungimii muchiei tãietoare a cupelor. Pentru rezolvarea acestei probleme s-au analizat informaøiile publicate în prospectele firmelor producãtoare de excavatoare performante referitoare

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

57


T E H N O LO G I I

la masa mašinilor, capacitatea cupelor schimbabile ši lungimile muchiilor tãietoare ale cupelor schimbabile (în total 85 de cupe) prezentate în tabelul 2. Din rezultatul prelucrãrii informaøiilor din coloanele 2, 3 ši 4 ale tabelului 2 s-a obøinut relaøia pentru determinarea lungimii muchiei tãietoare a cupelor de tipul lingurã întoarsã, respectiv modelul matematic, de forma: în m, (6)

unde: q este capacitate a cupei, în m3; M – masa excavatorului, în t. Din punct de vedere statistic, relaøia (6) se caracterizeazã prin abaterea medie relativã a rezultatelor de 0,0745 ši valoarea coeficientului de corelare multiplã egalã cu 0,9778. Diferenøa dintre aceastã valoare a abaterii relative medii de 0,0745 ši cea indicatã în coloana a šasea a tabelului 2 se explicã prin faptul cã în aceastã coloanã s-au luat în considerare numai datele privitoare la va-

lorile maxime ši minime ale lãøimilor cupelor (deci numai 24 de variante din cele 85, în baza cãrora s-a elaborat relaøia de mai sus). Analiza datelor tabelului 2 aratã cã rezultatele calculelor efectuate cu relaøia (6) descriu cu un înalt grad de exactitate valorile reale ale lungimilor muchiilor tãietoare pentru toatã gama de cupe existente, ceea ce dovedešte cã lungimea muchiei depinde nu numai de capacitatea cupei, cum se afirma prin relaøia (5). Tabelul 2

Firma producãtoare, numãrul de cupe schimbabile

Masa mašinii, în t

0

1

2

1

Liebherr-11

2

Nr. Crt.

Capacitatea cupelor, min.-max., în m3

Lãøimea cupelor, Bmin.-Bmax., în m

De facto

Calculatã cu relaøia (5) ši (abaterea, %)

Calculatã cu relaøia (6) ši (abaterea, %)

3

4

5

6

110

2,5 - 8

1,3 - 2,4

Liebherr-13

80

2,2 – 6,6

1,2 – 2,5

3

Liebherr-13

64

1,4 - 5

1,05 – 2,45

4

Caterpillar-5

63

1,94 – 3,25

1,08 - 2,06

5

Caterpillar-3

40

2,49 – 3,35

1,8 – 1,93

6

Caterpillar-8

24,6

0,43 – 1,45

0,625 – 1,35

7

Caterpillar-3

19,3

0,5 – 1,2

0,85 – 1,33

8

Caterpillar-5

17,4

0,26 – 0,74

0,5 - 1,2

9

Brãila-5

16,7

0,3 – 0,85

0,52 – 1,2

10

Caterpillar-6

14,8

0,26 – 0,89

0,45 – 1,05

11

Caterpillar-7

13,75

0,22 – 0,72

0,5 – 1,2

12

Poclain-6

9

0,1 – 0,4

0,32 – 0,95

1,92-2,76 (48-15) 1,7-2,57 (23-2,8) 1,43-2,32 (36-5,3) 1,623-1,98 (16,3-39) 1,78-2 (1,1-3,6) 0,88-1,45 (40-0) 0,94-1,34 (10,5-0,7) 0,7-1,1 (0,4-8,3) 0,75-1,17 (44-2,5) 0,7-1,19 (55,5-19) 0,65-1,09 (30-9,2) 0,44-0,85 (37,5-5,5)

1,29-2,8 (0,7-17,3) 1,32-2,76 (10-10) 1,05-2,47 (0-0,8) 1,32-1,86 (22-9,7) 1,81-2,21 (1,6-10,5) 0,66-1,49 (5,6-7,4) 0,79-1,43 (7.05-7,5) 0.53-1.06 (6-11.6) 0,59-1,185 (13.5-1.25) 0,56-1,27 (24,4-21,8) 0,51-1,137 (2-5,2) 0,35-0,886 (9,3-6,7)

28,5-9,2

8,3-9,15

Abaterea medie a rezultatelor de la „de facto”, %

58

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


T E H N O LO G I I

Din conøinutul relaøiei (6) reiese cã, la aceeaši capacitate, lãøimea cupei excavatorului cu masa mai mare trebuie sã fie mai micã. Aceasta se confirmã, de exemplu, din analiza comparativã a datelor prezentate în rândurile 1 ši 5 ale tabelului 2: lãøimea cupei cu capacitatea de 2,5 m3 a excavatorului firmei Liebherr cu masa de 110 t este de 1,3 m (destinat pentru dislocarea celor mai tari terenuri!), iar cupa de aceeaši capacitate a excavatorului firmei Caterpillar cu masa de 40 t are lãøimea mai mare, de 1,8 m (fiind destinat pentru terenuri mai slabe). 2.2. Calculul lungimii cinematice a cupei Acest parametru, împreunã cu lungimea muchiei tãietoare, determinã în mare mãsurã capacitatea cupei, dar reprezintã ši factorul principal dimensional al schemei de calcul ši proiectare atât a mecanismului de sãpare, prin rotirea mânerului, cât ši a celui de sãpare, prin metoda rotirii cupei, ceea ce permite determinarea puterii instalaøiei de forøã a mašinii. Analiza materialelor existente în domeniul calculelor de proiectare ši de exploatare a excavatoarelor hidraulice aratã cã cea mai recentã ši utilizatã este relaøia din manualul de specialitate [6], care reprezintã opinia Institutului Stroidormaš ši prevede determinarea lungimii cinematice a cupei Lc, în metri, în funcøie de capacitatea cupei q, în m3, având forma: (7) Din analiza vizualã a acestei relaøii se înøelege cã ea putea fi folositã în timpurile trecute, când parametrul de bazã al excavatorului se considera

capacitatea cupei, ši cã în condiøiile actuale utilizarea ei prezintã dificultãøi. De aceea, pe baza analizei statistice a informaøiei factologice (masa excavatorului M, în t, capacitatea cupei q, în m3, ši lungimea cinematicã a cupei Lc, în m), publicate de firmele Liebherr ši Caterpillar (un numãr de 73 variante) s-a elaborat modelul matematic pentru calculul lungimii cinematice a cupei, de forma: (8) Aceasta se caracterizeazã prin coeficientul de corelare multiplã de 0,97195, coeficientul de determinare multiplã de 0,97155 ši abaterea medie a rezultatelor calculelor de la valorile reale ale lungimilor cupelor egale cu 0,0417. Factorul „capacitatea cupei” s-a arãtat nesemnificativ. Valorile numerice arãtate mai sus ale caracteristicilor statistice confirmã posibilitatea utilizãrii relaøiei (8) pentru efectuarea calculelor inginerešti. 3. CONCLUZII Analiza informaøiilor tehnice ši štiinøifice în domeniul mašinilor de terasamente a demonstrat cã, la etapa actualã, baza štiinøificã existentã pentru rezolvarea unor probleme importante privitoare la proiectarea ši exploatarea excavatoarelor hidraulice universale, cu care se realizeazã majoritatea lucrãrilor în construcøii, s-a învechit ši necesitã studii speciale pentru perfecøionare. În urma prelucrãrii unui numãr mare de informaøii publicate de principalii producãtori de mašini hidraulice moderne s-a elaborat un model statistic, care permite determinarea, cu mare precizie, a capacitãøii cupei schimbabile pentru excavatoarele hidrauli-

ce universale cu cupã inversã, în funcøie de masa mašinii ši categoria terenului excavat. S-au elaborat modele veridice pentru determinarea celor mai importanøi parametri dimensionali ai cupelor: lungimea muchiei tãietoare ši lungimea cinematicã. Utilizarea modelelor elaborate îi va ajuta pe executanøii de lucrãri în rezolvarea problemei alegerii cupei de capacitatea optimã, în scopul realizãrii productivitãøii maxime în anumite condiøii de teren, iar producãtorii vor rezolva mai eficient problema proiectãrii mašinilor ši echipamentelor de lucru. n

Bibliografie 1. Cuzin, A.I., Stroitelinie mašini. Tom I. Moscva.: Mašinostroienie, 1991, pag. 496 2. Dombrovschi, N.G., Excavatorî, Moscova: Mašinostroienie, 1969, pag. 320 3. Dombrovski, N.G. ši a., Stroitelinie mašini. Moscova: Vîšaia šcola, 1985, pag. 224 4. Pavlov, V.I., Proiectirovanie odnocovšovih excavatorov. Izdatelistvo Crasnoiarscogo Universiteta. Crasnoiarsc, 1988, pag. 188 5. Volcov, D.P., Cricun, V.I. ši a., Stroitelinie mašinîi sredstva maloi mehanizaøii. Moscova: Izdatelischii øentr Academii nauc, 2008, pag. 480 6. Volcov, D.P. ši a., Mašini dlea zemleanih rabot. Moscova.: Mašinostroienie, 1992, pag. 448 7. * * * Stroitelinîe mašini, Spravocinic, tom I. Moscva.: Mašinostroienie, 1976, pag. 502

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

59


A D V E R TO R I A L

Terex-Finlay – specialist al concasãrii Terex-Finlay este renumitã în întreaga lume pentru echipamentele mobile pentru concasare, fiind lider mondial pe acest segment de piaøã. Produsele Finlay se utilizeazã în domenii multiple precum: construcøii, cariere, minerit, gropi ecologice, agregate, asfalt, demolãri, reciclare. Investind permanent în capitalul uman ši în tehnologie, Terex-Finlay este faimos pentru designul inovativ ši pentru calitatea produselor sale, pentru reøeaua extinsã de dealeri ši pentru suportul excelent post-vânzare.

de aplicaøie, în carierã sau pentru reciclare. Construcøia solidã ši dimensiunile compacte, comoditatea la transport, montajul rapid la punctul de lucru, simplitatea în utilizare, costurile mici de întreøinere sunt câteva dintre beneficiile notabile ale concasoarelor Finlay. Trenul de rulare a fost conceput robust pentru a asigura mobilitate ši stabilitate excepøionale. Concasoarele sunt dotate cu sistem hidrostatic, motoare de mare putere ši sisteme avansate de control electronic. Finlay proiecteazã noi modele de concasoare pentru a-ši lãrgi gama.

inlay exportã de peste 45 de ani în peste 80 de øãri din lume, iar crezul sãu este acela de ”a îmbunãtãøi continuu produsele ši serviciile în conformitate cu nevoile clienøilor sãi.”

F

Performanøã, simplitate, versatilitate... Finlay creeazã o gamã extensivã de concasoare mobile: cu fãlci, cu impact ši cu con. Echipamentele demonstreazã o combinaøie perfectã între performanøã, simplitate ši versatilitate. Sunt concepute pentru a avea un randament mare, indiferent

60

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

În centrul acestor proiecte se aflã în permanenøã grija pentru client ši pentru necesitãøile sale. Îmbinând ingineria de top cu fiabilitatea, Finlay produce echipamente de performanøã mare ši costuri reduse de întreøinere pentru o rentabilitate maximã. La aceasta se adaugã serviciile post-vânzare de calitate. Unul dintre echipamentele vedetã, preferat de cãtre proprietarii de cariere, este concasorul cu fãlci J-1175. Jaw Crusher J-1175 este unul dintre cele mai reušite modele din gama concasoarelor mobile.


A D V E R TO R I A L

Este dotat cu renumitul concasor cu fãlci marca “Jaques” ši cu šasiu robust, šenilele conferindu-i mobilitate. Greutatea, ušurinøa în transport ši rapiditatea cu care se instaleazã la punctul de lucru fac din J-1175 concasorul ideal în aplicaøii de concasare în carierã, cât ši în demolare/reciclare. C-1540 - Cone Crusher prezintã nenumãrate beneficii pentru client: acøionare hidraulicã, timp scurt de instalare, capacitate mare de producøie, sistem de control electronic performant, întreøinere facilã etc. C1540 este dotat cu un sistem de pre-sortare. Astfel, vor fi concasate numai materialele necesare, iar capacitatea echipamentului va crešte, în timp ce costurile pentru elementele de uzurã ale concasorului cu con se vor reduce.

Partenerul Terex-Finlay în România este Powertek Company (dealer al întregii game de utilaje de construcøii Terex - www.powertek-company.ro). Cele douã companii se bucurã de succes pe piaøa din România. Reprezentanøii Powertek Company identificã ši propun o serie de insta-

laøii mobile ši fixe de concasare-sortare uscatã sau cu spãlare. Deøinând un service cu acoperire naøionalã ši o experienøã de mai muløi ani în livrarea ši asigurarea de service pentru astfel de echipamente, Powertek Company este un partener sigur ši operativ. n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

61


N O U T ã ø I

Ditch Witch lanseazã utilaje noi Ditch Witch a lansat ultimele modele de mašini pentru montãri de conducte, cu sau fãrã sãpãturi, la cea de-a 9-a aniversare a Zilei Cumpãrãtorului, care a avut loc la Barcelona, în Spania, susøine Becca Wilkins. ai mult de 200 de clienøi ši dealeri au avut šansa sã vadã ši sã testeze noile echipamente ale Ditch Witch, la un eveniment organizat de compania International Underground Systems din Barcelona.

M

Modelele care ši-au fãcut debutul pe plan internaøional au fost JT100 Mach 1, cel mai mare echipament pentru forajul orizontal dirijat al Ditch Witch, sãpãtoarele de šanøuri RT45 ši RT80, cupele de spate ale excavatoarelor de šanøuri RT10 ši RT12 ši sistemul de spargere a øevilor PR100.

operator. RT45 include un post de conducere spaøios pentru operator, comenzi intuitive ši puncte de service ušor accesibile.

este cel mai rapid model din gama sa ši oferã patru combinaøii de moment (cuplu) ši vitezã, ceea ce îl face adaptabil la diferite tipuri de teren.

Între timp, noul RT80, un excavator cu toate utilitãøile de bazã, hidrostatic, cu gabarit redus ši un motor Turbo Diesel de 62 KW înlocuiešte modelul RT75 al companiei. Cu o vitezã maximã de 15,9 km/h, acesta

Printre caracteristicile excavatoarelor pentru šanøuri RT10 ši RT12 se aflã direcøia hidrostaticã, pentru pentru conducerea ušoarã. Ele sunt livrate la alegere cu pneuri de înalã presiune pentru aderenøã excepøionalã ši

RT45 (Stage III A/Tier 3 compliant) reprezintã o perfecøionare a modelului RT40 prin îmbunãtãøirea capacitãøilor de filtrare a aerului ši prin noile aparate de mãsurã ušor de citit, aflate la postul de conducere. RT45 are o gamã de accesorii printre care: o axã sau echipament de sãpare cu dublã poziøie, un plug vibrant, un ferãstrãu rotativ, combinaøia cupã/obturator ši excavator cupã inversã. Compania Ditch Witch susøine cã noul motor silenøios permite mašinii sã acøioneze în zonele urbane sensibile la zgomot, condiøiile de lucru fiind astfel îmbunãtãøite ši pentru

62

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


N O U T ã ø I

stabilitate sau pentru piste de încãrcãturi grele denivelate. Opøiunile disponibile pentru ambele unitãøi includ un vârf ascuøit pe lama de umplere, care acoperã în mod eficient šanøul dupã ce conductele sau cablurile sunt instalate. O altã opøiune, primarã pentru contractori, este Roto Witch, un atašament care permite operatorului sã traverseze trotuarele, drumurile de acces ši alte obstacole. Între timp, PR100 este unul dintre cele mai noi ši mai puternice sisteme de spargere a øevilor din cadrul companiei. Este folosit pentru spargerea sau tãierea oricãrui tip de conductã sau øeavã, permiøând tragerea noilor øevi cu un diametru egal sau chiar mai mare. PR100 oferã sisteme hidraulice mai eficiente, diminuarea zgomotului ši o forøã de impact de 906 kN. Focalizarea produselor Fabrica Ditch Witch din Barcelona sprijinã distribuitorii din Europa, Orientul Mijlociu ši Africa, ajutându-i sã se formeze ši permiøând clienøilor sã vadã gama completã de echipamente Ditch Witch. Joe Smith Jr., director de vânzãri al Ditch Witch în Europa, susøine cã în ciuda condiøiilor dificile de piaøã de anul trecut, compania a introdus noi produse în 2009. Mai precis, în acest an compania a lansat nouã mašini noi. Acesta a adãugat: „am fi putut sã dãm înapoi, sã oprim proiectarea ši testarea ši sã ašteptãm un an, însã am dorit sã continuãm deoarece avem sentimentul cã anul 2010 va fi unul pozitiv în industrie, ši vrem ca atunci când clienøii noštri vor dori sã achiziøioneze produsele noastre, sã le aibã pe cele mai bune”. n Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

63


T E H N O LO G I I

Soluøii tehnice moderne ši tehnologii ecologice pentru protecøia mediului aplicate în construcøia de motoare diesel supraalimentate continuare

dusã în cilindri, la momentul corect de timp. Sistemul Common-Rail cuprinde: - pompa de prealimentare; - pompa de înaltã presiune; - circuitul de control de înaltã presiune pentru rampa de combustibil; - o rampã cu 4 injectoare pe fiecare ramurã (I ši II) a blocului de cilindri în V. Schema spaøialã a sistemului de injecøie Common-Rail este datã în fig. 12 [2].

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu Sârbu Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti laurentiusarbu_utcb@yahoo.com 3. Motorul diesel TDI cu cilindri în V, de 165 kW, combinã performanøele deosebite de exploatare cu o mare economie de combustibil ši emisii mici de noxe la evacuare [2]. 3.1. Sistemul Common-Rail este o nouã alternativã la sistemele de injecøie pentru motoarele diesel moderne. Sistemul de injecøie Common-Rail rãspunde la urmãtoarele deziderate: - genereazã o presiune mare pentru ciclul de injecøie ši distribuøia combustibilului în cilindri; - injecøia este precisã, se calculeazã cantitatea de combustibil intro-

Sistemul Common-Rail este un sistem de injecøie de tipul acumulator de presiune, unde generarea presiunii ši injecøiei de combustibil au loc separat [2]. O pompã separatã de înaltã presiune genereazã presiune continuu. Aceastã presiune este acumulatã în interiorul rampei de combustibil din blocul cilindrilor ši asigurã necesarul pentru injectoare cu ajutorul unor conducte scurte. În fig. 13 este prezentatã pompa de ali-

Fig. 13

a

b

mentare pentru circuitul de joasã presiune: a - pompã cu role; b -pompã cu roøi dinøate [2, 3]. Unitatea de control a motorului controleazã cantitatea de combustibil injectatã în cilindri ši timpii de injecøie cu ajutorul supapelor electrice ale injectoarelor. Avantaje [2, 3]: - presiunea de injecøie poate fi selectatã la întâmplare la nivelul valorii din rampã, fãrã o zonã caracteristicã;

Fig. 12

64

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010


T E H N O LO G I I

- injecøia de presiune mare este asiguratã de o compensare micã a deschiderii clapetei-obturator; - flexibilitatea începutului injecøiei de combustibil cu ciclul de preinjecøie, injecøie principalã ši post-injecøie face ca acest sistem sã aibã un mare potenøial pentru dezvoltarea procesului de combustie la motoarele diesel în viitor. Sistemul asigurã o mare flexibilitate cu privire la injecøia de combustibil.

a început sã meargã. Debitul de combustibil de la pompa cu roøi dinøate este transmis la pompa de înaltã presiune. Avantaje: - fiabilitate; - sensibilitate scãzutã la impuritãøi; - rezistenøã la vibraøii; - debit 3,1 cm3/U: 40 l/h la 300 rot/min ši 120 l/h la 2500 rot/min [2, 3]. Circuitul de înaltã presiune. O pom-

pã cu 3 pistoane controlatã la interior de un drosel restrictor în V asigurã presiunea înaltã de lucru. Pistoanele pompei sunt aranjate la un unghi de 120 de grade. Pistoanele radiale ale pompei sunt acøionate de o camã, cursa de rotaøie asigurând încãrcarea fiecãrui element în mišcare. Momentul maxim de antrenare este de 17 Nm la 1300 bar, iar timpul de operare este de 9 ori mai

Gazele sunt tratate optim dupã evacuarea din cilindri. Performanøele acestui procedeu, în raport cu alte sisteme de injecøie, sunt arãtate în fig. 14 [2, 3]. Presiunea de injecøie în funcøie de turaøia motorului, în rot/min, pentru acest motor este redatã în fig. 14. Circuitul de joasã presiune [2, 3]. Pompa de combustibil G23 (fig. 13a) este o pompã electricã de prealimentare, plasatã în exteriorul rezervorului de combustibil. Douã pompe de prealimentare, G6, asigurã umplerea compartimentului din rezervor (fig. 18). Presiunea este de aproximativ 3 bar la pompa cu roøi dinøate, totdeauna când motorul este pornit. Pompele asigurã pornirea motorului la orice temperaturã a combustibilului. Funcøionarea pompei cu role (fig. 13a) este eliminatã dupã ce motorul a fost pornit. Pompa cu roøi dinøate este acøionatã mecanic, ea primind combustibil de la pompa de prealimentare. Pompa cu roøi dinøate antreneazã combustibilul din compartimentul despãrøitor, iar pompa cu role antreneazã combustibilul în interiorul rezervorului cu ajutorul unei conducte bay-pass (bay-pass-ul se face cu pompa cu role), dupã ce motorul

Fig. 14 Fig. 15

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

65


T E H N O LO G I I

mic decât cel realizat cu o pompã cu distributor rotativ folositã convenøional în tehnologia de injecøie. În fig. 15 este redatã o secøiune prin pompa de înaltã presiune cu pistonaše radiale [2, 3].

ce combustibilul nu mai poate sã scape. Combustibilul este comprimat si se asigurã acum ši legãtura presiunii de la pompa cu roøi dinøate. Presiunea care este produsã acum deschide supapa de evacuare, iar combustibilul intrã în circuitul de înaltã presiune. Elementele pompei distribuie presiunea pânã când pistonul este acøionat de camã ši începe o nouã cursã de aspiraøie.

Specificaøiile fãcute în fig. 15 sunt urmãtoarele: presiunea maximã 1350 bar; turaøia 75-3000 rot/min; debit 0,6-0,7 cm3/U; consum de putere 3,5 kW la viteza de rotaøie a motorului ši la presiunea din rampa centralã de 1350 bar. Notaøii: 1- supapa pentru trecere combustil N290; 2- camera cu orificii; 3- arborele interior; 4- arcurile de presiune; 5- pistonul pompei; 6excentric; 7- secøiune corp pompã; 8- conducta de retur la popa cu roøi dinøate; 9- linia de retur de la rampa de combustibil; 10- de la pompa cu roøi dinøate; 11- la rampa de combustibil. Arborele interior, cu came excentrice, împinge pistoanele în sus dupã traiectoria unei sinusoide. Pompa cu roøi dinøate forøeazã intrarea combustibilului în camera pistonului ši asigurã lubrifierea ši rãcirea la o mare presiune a pompei, prin orificiul restrictor al supapei electromagnetice N290. Dacã presiunea combustibilului din conducta de alimentare este mare, se deschide supapa de siguranøã (0,5-1,5 bar) a pompei cu roøi dinøate, care forøeazã combustibilul sã treacã prin supapa de admisie în elementele pompei. Astfel este asiguratã mišcarea în jos a pistonului pompei în cursa de admisie, când profilul camei nu acøioneazã (fig. 16). Când pistonul trece de punctul mort interior, supapa de admisie se închide, iar presiunea în elementul de pompã începe sã creascã, deoare-

66

Revista de Unelte ši Echipamente

tul de transmitere i = 2/3. La o reglare micã a nivelului clapetei de admisie, care corespunde unei viteze mari a motorului, pompa de înaltã presiune va injecta în cilindri o cantitate mai mare de combustibil. La reducerea puterii comsumate de pompa de înaltã presiune, când nu este necesarã injecøia de combustibil cald de cãtre aceasta, combustibilul poate fi redirecøionat la con-

Fig. 16

În fig. 16 este redatã schema hidraulicã de funcøionare a pompei de combustibil de înaltã presiune [2,3]. Notaøiile fãcute în fig. 16 sunt urmãtoarele: supapa pentru traversarea combustibilului N290; drosel restrictor; piston de reglare; conducta de lubrifiere cu ulei; pompa de înaltã presiune; pistonul pompei; supapa de evacuare; evacuare combustibil la rampã; linia de retur la pompa cu roøi dinøate; supapa de siguranøã; pompa cu roøi dinøate pentru prealimentarea liniei. Componentele Common-Rail [2, 3]. Pompa de înaltã presiune este antrenatã de camele arborelui cu came. La rândul sãu, acest arbore este antrenat de la arborele cotit al motorului, printr-o transmisie având raporn

februarie 2010

ducta de retur cu ajutorul supapei cu comandã electricã N290. Condiøii de operare la energizarea supapei electromagnetice N290. Când bobina electromagneticã este energizatã, supapa este deschisã. Controlul pistonului de reglare face ca forøa elasticã a arcului sã asigure o secøiune minimã de trecere a combustibilului la pompa de mare presiune. Supapa comandatã cu bobina electromagneticã este mai mult sau mai puøin închisã, depinzând ši de viteza motorului. Condiøii de operare la activarea bobinei supapei N290. Când bobina este activatã, supapa este închisã. Controlul presiunii se face cu ajutorul restricøiilor de control ale pistonului de reglare cu legãtura de presiune a pompei. Controlul presiunii, ši


T E H N O LO G I I

astfel poziøia pistonului, se schimbã, variind frecvenøa prin rotaøie. Combustibilul este tãiat la acøionarea bobinei supapei ši se întoarce la pompa cu roøi dinøate. Presiunea din rampa de combustibil se regleazã prin: senzorul presiunii de combustibil ši controlul electric al supapei de presiune a combustibilului, dar ši prin distribuøia combustibilului la cele douã rampe, pânã la presiunea de 1350 bar. Supapa de reglare a presiunii de combustibil N276 (fig. 17). Supapa de reglare este localizatã în rampa de combustibil ši genereazã o presiune diferitã în circuitul de înaltã presiune, în dependenøã cu punctul de operare stabilit. Motor «OFF». Supapa se energizeazã, iar forøa de presiune din arc are o acøiune reconvenøionalã mare asupra presiunii, de la pompa de înaltã presiune. În consecinøã, presiunea din rampã, de aproximativ 100 bar, crešte în continuare. Motor «ON». La crešterea presiunii în rampa de combustibil, forøa electromagneticã de conectare din bobinã se opune presiunii mari a pompei de înaltã presiune prin curentul electric aplicat. Secøiunea de curgere este reglatã, iar cantitatea de combustibil este redirecøionatã. Se face reducerea de combustibil. Astfel, presiunea din

rampã este controlatã optim de unitatea de control, iar fluctuaøiile de presiune din rampa de combustibil pot fi compensate [2]. Cantitatea de combustibil este redirecøionatã de supapa de reglare a presiunii ši se întoarce în rezervor prin linia de retur. În fig. 17 este redatã supapa de reglare a presiunii din rampa de combustibil [2]. Traductorul de presiune al combustibilului G247. Senzorul de presiune a combustibilului mãsoarã în mod curent presiunea din sistemul de înaltã presiune ši transformã semnalul în tensiune electricã la unitatea de control a motorului, prin evaluare electronicã. Variaøia tensiunii, la evaluare electronicã, este de 5V, la o presiune a combustibilului de 1500

Fig. 18

Fig. 17

a

bar. Senzorul de mare presiune este componenta-cheie a sistemului. Circuitul de înaltã presiune. Conøine pompa de înaltã presiune, rampa de combustibil cu supapa de reglare pentru presiunea combustibilului, douã rampe centrale de combustibil pentru ramurile cilindrilor I ši II ši conductele de înaltã presiune de la acestea la injectoare. Acumularea volumului de combustibil acøioneazã simultan pe timp scurt, ca balans pe oscilaøia presiunii cauzate de pompa de înaltã presiune, fãrã sã desemneze combustibilul pe ciclul de injecøie. Schema de lucru a instalaøiei de injecøie Common-Rail la un motor cu 8 cilindri în V este prezentatã în fig. 18 [2]

b

Notaøiile fãcute în schema sistemului de alimentare Common-Rail la motorul V8 TDI, prezentat în fig. 18, sunt urmãtoarele [2]: 1- pompa de combustibil pentru prealimentare Q8, montatã în rezervor; 2- pompa de combustibil G23; 3- supapa de siguranøã cu bypass N312; 4- supapa comandatã cu un element bimetalic pentru preîncãlzirea combustibilului; Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

67


T E H N O LO G I I

5- rãcitor de combustibil (circuit de apã cu temperaturã joasã); 6- filtru de combustibil; 7- pompã cu roøi dinøate; 8- supapã pentru blocarea combustibilului N290; 9- pompã de înaltã presiune; 10- rampã de combustibil cu circuit de control de înaltã presiune; 11- supapã de reglare pentru presiunea combustibilului N276; 12- element de rampã pentru blocul cilindrilor I; 13- idem pentru II; - injectoare 1…4; - injectoare 5…8; 14- rãcirea combustibilului cu aer, cu un rãcitor montat pe bordul vehiculului; 15- supapã mecanicã cu bilã de spargere a presiunii; 16- perete despãrøitor rezervor; 17- trimitere pentru presiune combustibil G247; 18- supapa care controleazã unitatea injectorului. Componentele injectorului: diuza cu 6 orificii; sistemul hidraulic; supapa electricã (cu bobinã); conductele de combustibil. Injectoarele cu diametru mic (de 17 mm) sunt folosite când spaøiul disponibil din capul cilindrilor este limitat. Combustibilul care este trimis de la rampa centralã, prin conexiunea de înaltã presiune, la orificiile de pulverizare, intrã în spaøiul de distribuøie

al supapei prin legãtura cu droselul restrictor. Supapa de distribuøie spaøialã este conectatã la linia de retur a combustibilului, prin intermediul unui restrictor. Întoarecerea prin restrictor poate fi deschisã cu ajutorul bobinei supapei injectorului. Specificaøia injectorului: curent > 20 Amax 300 mili sec; acøionare pânã la 80 V; presiune nivel I 20-1360 bar; orificii de injecøie 6x0,15 mm. Fig. 19 [2, 3] În fig. 19 este redatã o secøiune prin injectorul folosit pentru motoare diesel V 8 TDI [2]. Notaøii: 1- arc injector; 2- supapa de distribuøie spaøialã; 3- restrictor de retur; 4- armãtura supapei electromagnetice; 5- linia de retur a combustibilului la rezervor; 6- conectarea electricã a bobinei supapei; 7bobina supapei; 8- prealimentarea cu combustibil cu presiune înaltã de la rampa de combustibil; 9- bila supapei; 10- restrictor de alimentare; 11- pistonul supapei de distribuøie spaøialã; 12- conducta de înaltã presiune pentru ridicare ac injector; 13camera de volum injector; 14- acul injectorului. Funcøionarea injectorului este redaFig. 20

Fig. 19

a

68

tã în fig. 20, a ši b [2]. Poziøia oprit – motor «OFF». Combustibilul de la rampa centralã din motor este prezent constant în conexiunea de înaltã presiune care merge la injectoare. Combustibilul inundã camera de volum a acului rezemat pe scaunul sãu în interiorul diuzei ši suprafaøa de distribuøie a combustibilului prin legãtura supapei cu droselul restrictor: - este o presiune constantã între camera de volum ši supapa de distribuøie; - bobina supapei electromagnetice închide injectorul. La o presiune de 1,5 ori mai mare decât cea normalã, pe suprafaøa conicã a acului care închide orificiile de pulverizare, injectorul este comandat sã facã ceea ce trebuie. Forøa exercitatã pe pistonul de comandã de presiunea hidraulicã asupra zonei conice a acului injector este cu circa 50% mai mare decât forøa de deschidere a arcului injectorului. Pistonul însã preseazã în continuare acul pe scaunul sãu. Arcul injectorului øine supapa injectorului închisã, la o diferenøã de presiune mai mare de 40 bar, între

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

b


T E H N O LO G I I

camera de volum ši supapa de distribuøie comandatã electromagnetic. Pornirea injectorului – motor «ON». Dacã la bobina supapei se aplicã curent electric, forøa electromagneticã generatã în bobina supapei va fi mai mare decât forøa de închidere a arcului. Bobina deschide supapa, iar returnarea combustibilului se face prin droselul restrictor. Se reduce presiunea combustibilului în supapa de distribuøie, ši astfel se reduce ši forøa de închidere a supapei diuzei injectorului. Rezultatul este un exces de presiune a combustibilului ši/sau din rampa centralã, care crešte presiunea în camera de volum din interiorul diuzei, astfel încât excesul de presiune este de aproximativ 60 bar. În consecinøã, forøa exercitatã pe zona conicã a acului injector face ca acesta sã se ridice de pe scaun, permiøând accesul combustibilului sub presiune la orificiile diuzei de pulverizare. Viteza de ridicare a acului de pe scaunul sãu depinde de aplicarea unui curent electric mare pe timp scurt ši de returnarea combustibilului în legãtura restrictorului prin secøiunea de trecere. Returnarea combustibilului prin secøiunea restrictorului trebuie sã fie mai mare decât cea din secøiunea legãturii de trecere, înainte ca acul injectorului sã se ridice total. 3.2. Managementul motorului Formarea mixturii. Începerea injecøiei combustibilului. Dacã curentul este aplicat la bobina electromagneticã a supapei pentru un timp lung, pistonul de control al supapei ši acul injectorului se ridicã. Diuza injectorului este acum deschisã. Combustibilul este injectat în cilindru aproximativ sub aceeaši presiune cu cea existentã în rampa centralã.

Bobina însã nu deschide complet supapa în timpul fiecãrui ciclu de injecøie, astfel cã numai o micã parte din combustibil este injectatã [2]. La injecøia unei mici cantitãøi de combustibil, bobina supapei este energizatã pentru o scurtã perioadã de timp. Acul injectorului nu se deschide aša de repede la manevra sa, ci numai putin, cu ajutorul forøei electromagnetice generate. Cantitatea injecøiei de combustibil în cilindru este definitã de: - timpul de acøiune al bobinei electromagnetice a supapei; - viteza de deschidere ši închidere a acului; - rata curgerii hidraulice a combustibilului prin duzã; - presiunea din rampã.

nul diuzei. Injectorul este închis. În contrast cu prevederile construcøiei clasice a sistemului de injecøie, închiderea injectorului este controlatã de fiecare datã când presiunea din sistem este mare. Obiectivul preinjecøiei pe ciclu este de a reduce noxele de emisii ši consumul de combustibil. Cantitatea preinjectatã de combustibil este stabilitã prin arderea combustibilului în camera de combustie; la fel ši cantitatea principalã de combustibil necesarã ce trebuie injectatã la presiune ši temperatura datã. Injecøia principalã de combustibil se face direct în antecamerã. În fig. 21 este prezentat ciclul de preinjecøie ši ciclul principal de injecøie: ridicare ac (în microni) în funcøie de timp (în milisecunde) [2].

Fig. 21

Sfâršitul injecøiei. Dacã bobina supapei este dezactivatã, arcul su papei preseazã armãtura bobinei supapei, bila se ašazã pe scaumul sãu, iar supapa se închide. Returnarea combustibilului la droselul restrictor este închisã, iar presiunea în spaøiul de control crešte la presiunea din sistem. Forøa elasticã a arcului închide supapa. Controlul pistonului este mai mare decât forøa de deschidere, iar acul se ašazã pe scau-

În fig. 22 este redatã diagrama presiunii combustibilului în raport cu PMI [2], în care s-au fãcut urmãtoa rele notaøii: linia albastrã – curba de presiune cu ciclu de preinjecøie; linia punctatã rošie – curba de presiune fãrã ciclu de preinjecøie; linia groasã verde – curba de ridicare ac injector. Avantaje (v. fig.21): - durata injecøiei principale este scurtatã;

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

69


T E H N O LO G I I

Fig. 22

- acest sistem produce noxe mai reduse decât în cazul motoarelor diesel convenøionale, deoarece reduce vârfurile de presiune la combustibilul injectat; - conbustie optimã, în funcøie de mixtura de combustibil realizatã. Ciclul de preinjecøie controleazã curba presiunii de combustibil cu ajutorul urmãtoarelor mãrimi variabile: cantitatea de combustibil preinjectat; distanøa acesteia faøã de ciclul principal de injecøie, care are loc la crešterea turaøiei motorului; În fig. 22 este arãtatã diferenøa dintre curbele de presiune a procesului de combustie cu ši farã ciclu de preinjecøie [2].

lerie; G70- debitmetru de aer; G71senzor presiune încãrcãturã; G 246debitmetru de aer 2; unitatea de control a sistemului diesel de injecøie directã; N18- supapa EGR pentru blocul cilindrilor 1; N75- supapa cu bobinã electromagneticã pentru controlul presiunii încãrcãturii; N213-supapa EGR pentru blocul cilindrilor 2; N274- supapa electromagneticã 2 pentru controlul presiunii încãrcãturii; N239- supapa de transfer în gaFig. 23

Managementul motorului (fig. 23) În fig. 23 este redatã schema de supraalimentare cu ajutorul a douã turboîncãrcãtoare pentru motorul V 8 TDI [2]. Notaøiile folosite în fig. 23 sunt urmatoarele: A- pompã de vacuum; B- frânã servo; C- supapã de accelerare; G2/G60- senzor de temperaturã de rãcire; G28- senzor vitezã motor; G40- senzor de ga-

70

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

leria de aspiraøie. Controlul vacuumatic (fig. 23). La motoarele V8 TDI, la antrenarea pompei de vacuum (A) se asigurã motorului o cantitate suficientã de vid la galerii pentru controlul prin vacuum. Suplimentar, servofrâna (B) controleazã vacuumatic gazele de evacuare la turboîncãrcãtoare, supapa EGR ši cele 2 clapete de supape (C) din interiorul modulului de comandã. Presiunea încãrcãturii date de aer este asiguratã prin senzorul de presiune aspiraøie (G71). Semnalul de la cele douã filme de temperaturã ale debitmetrelor de aer (G70/G246) este utilizat pentru controlul turboîncãrcãtorului prin senzorul presiune încãrcãturã limitatã de supape (N75, N274). Clapetele supapelor (C) activeazã admisia încãrcãturii peste supapa N239. Ele sunt operate când motorul este obturat pentru scurt timp. Sistemul de rãcire al motorului V8 TDI se subdivide în trei domenii de temperaturã: a) temperatura înaltã, corespunzãtoare circuitului de rãcire principal; b) temperatura joasã, corespunzãtoare circuitului de rãcire


T E H N O LO G I I

al încãrcãturii; c) temperatura joasã, corespunzãtoare circuitului de rãcire al combustibilului [2, 3]. În fig. 24 este indicat sistemul de rãcire al gazelor recirculate la tehnologia EGR [2, 3].

gazul de evacuare recirculat asigurã temperatura de combustie ši, adiøional, scãderea temperaturii gazelor prin recirculare, astfel încât se reduce cantitatea de gaze care poate fi recirculatã [2, 3].

Fig. 24

Notaøiile fãcute în fig. 24, care se referã la sistemul de rãcire al gazelor recirculate exterior cu tehnologia EGR, sunt urmãtoarele [2, 3]: bobina supapei pentru supapa de transfer N239; supapa EGR; rãcitor EGR; rãcitor pentru încãrcãtura de aer; aspiraøia încãrcãturii de aer; supapa de transfer; supapa EGR; supapa EGR N18/N213. Din tancul EGR, o parte din gazele de evacuare sunt returnate în procesul de combustie. Reducerea oxigenului în mixtura combustibil-aer se face cu un proces de combustie redus. Aceastã tendinøã de a reduce vârfurile de temperaturã a combustiei scade emisiile de oxizi de azot. Cantitatea de gaze recirculate este controlatã de supapa de recirculare a gazelor de evacuare, în acord cu mapa de performanøã a unitãøii de control a motorului. Rãcitorul pentru

Filtrul de particule diesel. La motorul 3,2 litri V6 TDI, emisiile de particule de carbon sunt reduse cu ajutorul filtrului de particule diesel ši, suplimentar, prin mãsurile implementate în interior [3]. Aceste filtre de particule diesel sunt localizate în circuitul de evacuare, la intrarea aerului proas-

pãt în convertorul catalitic de oxigen, care este poziøionat lângã capac. Structura filtrului de particule diesel ši a procesului de regenerare pasivã ši activã este similarã cu cea prezentatã la sistemul folosit la motorul TDI de 125 kW (fig. 10 ši 11). Schema instalaøiei de tratare a gazelor de evacuare la un motorul diesel 6V TDI este prezentatã în fig. 25 [3]. Notaøiile fãcute în fig. 25, referitoare la schema instalaøiei de tratare a gazelor, folosita la motorul diesel V6 TDI [3], sunt urmãtoarele: convertor de oxidare cataliticã; cãmašã catalizator cu filtru de particule; 1- unitatea de control cu display inserat în panoul J265; 2- unitatea de control a sistemului de injecøie diesel direct J265; 3- mãsurarea debitului de aer, debitmetru G70; 4- motorul diesel; 5- senzorul de temperaturã a gazelor evacuate la blocul 1G235; 6turboîncãrcãtor; 7- probe Lambda G39; 8- convertor de oxidare cataliticã; 9- senzor 1 pentru temperatura convertorului catalitic G20 (Touareg); 10- senzor 2 pentru temperatura gazelor de evacuare la blocul 1 G445; 11- filtru de particule; 12- senzor 1 de presiune a gazelor de evacuare. Fig. 25

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

71


T E H N O LO G I I

Concluzii: Din soluøiile tehnice aplicate la motoarele diesel rapide supraalimetate moderne se pot trage urmãtoarele concluzii care se referã crešterea performanøelor de exploatare. Aceste cerinøe pot fi aplicabile ši la unele motoare diesel pentru utilaje:

vehicule, se pot folosi ši la motoarele pentru aplicaøii industriale. În comparaøie cu bujiile incandescente metalice, este recomandatã folosirea celor ceramice, deoarece ating o temperaturã mult mai mare ši au o durabilitate mai mare (aproximativã cu durata de viaøã a motorului).

1. Garnitura de chiulasã, pe lângã funcøia sa principalã de etanšare între blocul cilindrilor ši chiulasã, servešte ši ca element de reglare dimensionalã, grosimea ši caracteristicile elastice ši de compresiune condiøionând volumul camerei de ardere, deci performanøele motorului termic. Cerinøele impuse în prezent garniturii de chiulasã sunt: - potenøial de etanšare ridicat; - asigurarea unei distribuøii cât mai uniforme a presiunii pe întreaga suprafaøã; rezistenøã ridicatã la temperaturã; rezistenøã mecanicã ridicatã; - stabilitate la mediile etanšate; - capacitate de adaptare la suprafeøele de etanšare; -caracteristici elastice care sã se menøinã în timp, astfel încât sã nu necesite restrângerea šuruburilor de chiulasã dupã un numãr de ore de funcøionare ale motorului. Sã necesite forøe de strângere reduse ale šuruburilor în vederea realizãrii la montaj a unei deformaøii minime ale componentelor chiulasã-bloc motorcãmašã cilindru. Grosimea de montaj sã fie în domeniul 0,4-0,5 mm, iar lãøimea porøiunilor de separare a camerelor de ardere sã fie cât mai redusã. Garnitura de chiulasã sã fie confecøionatã dintr-un material nepoluant reciclabil, cu durabilitate ridicatã ši cost cât mai redus la standarde de calitate ridicate.

3. Modificarea lungimii elementului piezoelectric, folosit la comanda injectoarelor piezoelectrice, permite o reglare extrem de finã a injecøiei de combustribil ši o reducere considerabilã a consumului. Tensiunea de comandã este dependentã de temperatura elementului piezo ši de cantitatea injectatã (cca. 100-200 V) . 4. Construcøia filtrului de particule diesel fãrã întreøinere are o importanøã majorã în respectarea normelor de poluare a mediului actuale. Regenerarea între pasiv ši activ a filtrului de particule la motoarele diesel este asiguratã de diferenøa grosimii stratului activ al filtrului catalizator de particule. Pentru o regenerare pasivã, particulele de funingine sunt arse încontinuu, fãrã intervenøia sistemului de management al motorului. Temperatura la gazele de evacuare este de 350-500 ˚C (la mišcarea motorului pe drum), particulele de funingine fiind convertite prin stratul de platinã, prin reacøia cu oxid de azot, la dioxid de carbon. 5. Aplicarea sistemului de recirculare a gazelor de evacuare EGR menøionat este o soluøie folositã frecvent ši la motoarele diesel de capaciate mare pentru utilaje. EGR se aplicã la camioane, la norma EURO 4 ši EURO 5, iar în perspectivã ši la norma EURO6. Reducerea oxigenului în mixtura combustibil-

2. Bujiile incandescente ceramice, moderne la motoarele pentru auto-

72

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

aer se face cu o combustie redusã, care scade vârfurile de temperaturã ale combustiei ši emisiile de oxizi de azot, deci noxele de poluare a mediului. Cantitatea de gaze recirculate este controlatã de supapa de recirculare a gazelor de evacuare în acord cu mapa de performanøã a unitãøii de control a motorului. Rãcitorul gazelor de evacuare recirculate asigurã temperatura de combustie necesarã ši, adiøional, scãderea temperaturii gazelor prin recircularea lor în rãcitor, astfel încât se reduce ši cantitatea de gaze care poate fi recirculatã în motor. n

Bibliografie: 1. * * * - Service Traning, Volkswagen, Audi, Motorizare. Motor diesel TDI, de 2 litri ši 125 kW supraalimentat. 2. * * * - Motorizare Service Trading Volkswagen, Audi, Service Audi 226 3,3 l, V8 TDI Engine – Mechanics, Design and Function Self-Study Programm 226, V 8 TDI Common- Rail. 3. * * * -Motorizare Service Trading Volswagen, Audi, Service Audi 227, 3,6 l V6 TDI Engine-Mechanics, Design and Function Self-Study Programm 227, Common-Rail. 4. * * * - Prospecte motoare pentru utilaje de construcøii de la firmele: MAN, Mercedes Benz, Volvo, Caterpillar, Liebherr, Cummins, Diesel Detroit, etc. 5. * * * - Emission Standards a Clear Explanation, Caterpillar, 2004, Peinting în SUA, pag.11 6. * * * Petroleum Ratings Guide, Caterpillar, 2008. 7. * * * - Kubota Diesel Engine Super Mini Series, Haigh Density in a Smaller Body, Deplacement Range: 479 cm3 - 898 cm3, Output Range: 9,3 kW (12,5 CP)-17,5 kW (23,5 CP), Your Driving Force, Kubota Engine.


A N I V E R S A R E

Ioan BÃRDESCU –

profesionalism ši abnegaøie Dl. Prof. univ. dr. ing. Ioan BÃRDESCU s-a nãscut la 05 ianuarie 1930, în Bucurešti, fapt ce ne determinã sã trecem în revistã câteva dintre componentele complexei sale activitãøi depuse în 55 de ani din cei 80 de viaøã.

executive: Šef de secøie protecøia muncii ši Dispecer-šef la Trustul de Utilaj Greu (T.U.G.); Šef serviciu exploatare utilaje grele de construcøii, la T.U.G. – Secøia nr. 1 Progresul Bucurešti; Šef serviciu producøie – mecanizare în Ministerul Industriei Construcøiilor (M.I.C.) – Direcøia Generalã de Construcøii – Direcøia Mecanizãrii; Consilier I la Trustul de Mecanizare Bucurešti (T.M.B.) din cadrul Ministerului Construcøiilor Industriale (M.C.Ind.); Ing. principal I – Šef serviciu dezvoltare – dotare mecanicã în M.C.Ind. – Direcøia Tehnicã de Dezvoltare, Sectorul de organizare a execuøiei lucrãrilor. Relizãrile marcante obøinute în activitatea din producøie pot fi grupate pe trei secøiuni mai importante: • Participant în 23 de comisii de omologare a echipamentelor tehnologice pentru construcøii, din care la

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIU Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii urmat cursurile Facultãøii de Instalaøii ši Utilaj, Secøia Utilaj pentru Construcøii, a Institutului de Construcøii Bucurešti (ICB), astãzi Universitatea Tehnicã de Construcøii Bucurešti (UTCB), pe care le-a absolvit în 1954, fãcând parte din prima promoøie a acestei facultãøi. Dupã absolvirea facultãøii a fost angajat, cu funcøia de bazã, în cadrul Ministerului Construcøiilor, unde, sub diferitele sale denumiri, ši-a desfãšurat activitatea timp de 19 ani (1954 – 1973), în domenii precum: exploatarea ši repararea utilajelor grele de construcøii, confecøii metalice ši de utilaje, tehnologii de executare mecanizatã a lucrãrilor. În aceastã perioadã a îndeplinit diferite funcøii de conducere ši

A

74

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

12 utilaje ca prešedinte al Comisiei de Omologare; • Elaborarea de normative tehnice pentru utilaje de construcøii (de exemplu, tarife de închiriere, consumuri de carburanøi – lubrifianøi, norme tehnice de exploatare);


A N I V E R S A R E

• Participant în comisii internaøionale de Colaborãri, Asimilãri, Contractãri ši Cooperãri în producøia de utilaje, precum ši la târguri internaøionale: Brno 1963 ši 1970; Moscova 1964; Praga 1963 ši 1967; Detva – C.S.R. 1967; Varšovia 1969 ši 1973; Poznan – Polonia 1970; Leipzig 1972 ši 1973 Timp de trei ani, începând cu anul 1964, a desfãšurat activitãøi didactice la I.C.B. în calitate de cadru didactic asociat, pe postul de šef de lucrãri. În perioada 1966 – 1971 a efectuat cercetãri ši studii în vederea obøinerii titlului štiinøific de Doctor Inginer la Institutul de Construcøii Bucurešti (I.C.B.) cu Teza: „Studiul vibraøiilor la plãcile vibratoare pentru compactarea pãmânturilor”. Din anul 1972 desfãšoarã activitãøi didactice ši de cercetare štiinøificã, în calitate de titular, parcurgând diferite grade didactice: conferenøiar universitar titular (din 1972), profesor universitar titular (din 1990), profesor universitar consultant (din 2000). În activitatea didacticã a avut contribuøii definitorii la modernizarea ši transformarea pe baze štiinøifice a cursurilor de specialitate – Tehnologia de execuøie mecanizatã a lucrãrilor de construcøii; Mecanizarea pe marile šantiere de construcøii; Mecanizarea lucrãrilor de construcøii; Tehnologia ši mecanizarea lucrãrilor de construcøii; Optimizarea exploatãrilor mašinilor de construcøii; Utilaje ši tehnologii pentru lucrãri de finisaj ši prelucrãri pe šantier; Utilaje de micã mecanizare – ši a dezvoltat ši coordonat cercetarea din domeniul tehnologiei ši mecanizãrii lucrãrilor de construcøii. Intuitiv, inovativ ši vizionar, este promotorul includerii în planurile de învãøãmânt a unor noi discipline în pas cu evoluøia tehnologicã modernã.

Activitatea de cercetare štiinøificã ši de proiectare ši-a desfãšurat-o în domeniile: tehnologii de execuøie mecanizatã ši sisteme de mašini pentru lucrãri de pãmânt ši fundaøii de beton; exploatãri de agregate minerale pentru construcøii; montaj utilaj tehnologic; utilaje ši tehnologii pentru lucrãri de finisaj în construcøii; echipamente ši sisteme de mãsurã, comandã ši control asociate utilajelor de construcøii. Componenta educativã ši-a manifestat-o ši prin calitatea de Îndrumã-

tor al anului V ingineri zi, timp de 14 ani fãrã întrerupere (1973 – 1986), unde a organizat sãrbãtorirea „Ulti­mei­ore­de­curs”, ocazie cu care s-a editat „Brošura­seriei­de­absolvenøi” ši s-a realizat „Albumul­cu­fotografii”. Din anul 1990 este conducãtor štiinøific de doctorat în domeniul Inginerie mecanicã, specializarea Mašini ši utilaje pentru construcøii, perioadã în care au fost finalizate, susøinute ši confirmate patru teze pe care le-a condus. O contribuøie importantã are, din anul 1997, în organizarea ši coordonarea

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

75


A N I V E R S A R E

• Membru în Consiliul štiinøific I.C.E.C.O.N. – S.A.; • Membru ši prešedinte în comisii de examen de diplomã ši licenøã; • Membru în 7 comisii de doctorat; • Membru ši prešedinte în 15 comisii de concurs pentru ocuparea posturilor de Asistent, Šef de lucrãri, Conferenøiar, Profesor la I.C.B., I.P.B. ši I.P.Cluj ši Cercetãtor štiinøific pr. 2 ši 3 la I.N.C.E.R.C.

activitãøilor de perfecøionare a cadrelor didactice din învãøãmântul preuniversitar, în calitatea de: Coordonator de Programe la „Departa­men­tul­pen­tru­ Pregãtirea­ Personalului­ Didactic (D.P.P.D.)” din U.T.C.B., precum ši de Profesor coordonator de facultate, membru ši prešedinte în comisiile de examene pentru „Defi­ni­ti­varea­ši obøinerea­gradelor­di­dac­tice­II­ši­I”.

tierul I.C.B.” (1977 – 1978); • Membru în comisia de „Mecani­zare­ši­tehnologii­noi­în­construcøii” M.C.Ind. – I.C.C.P.D.C. (1984); • Membru în comisia de „Recon­strucøie­ ši­ dezvoltare­ economicã­ a Capitalei”, responsabilul subcomisiei „Mecanizarea­ lucrãrilor­ de­ con­strucøii” Primãria Municipiului Bucurešti (1990); • Membru în „Consiliul editorial al I.C.B.” (1979 -1983); • Coordonator al procesului instructiv-educativ (patronare) la Liceul Industrial nr. 18 Bucurešti (1982 – 1990); • Membru în Colegiul de redactare al Revistei „Mecanizarea Construcøiilor” (1971 – 1990); • Membru în Comisii Reglementãri Tehnice (RT) în construcøii M.L.P.A.T. 1996 ši 1997, Comisia de specialitate, Colegiul consultativ, Subcomisia 7.1. M.C.T. - M.L.P.A.T. • Redactor-šef al publicaøiei trimestriale „Monitorul AROTEM” din anul 1997 ši în prezent; • Membru în comisia M.L.P.A.T. de examinare nr. 23 în Construcøii speciale de inginerie geotehnicã, 1996 ši 1997;

A fost ši continuã sã fie membru marcant în numeroase comisii ši colective de speciališti cu contribuøii remarcabile la dezvoltarea mecanizãrii ši automatizãrii lucrãrilor de construcøii: • Membru în colectivul M.C.Ind. – C.M.C.I.B. – Uzina Bucurešti, pentru îmbunãtãøirea normelor ši normativelor de consum, în scopul reducerii consumurilor materiale (1976 – 1979); • Membru în colectivul de speciališti I.C.C.P.D.C. pentru lucrãrile de cercetare „Introducerea­ hidome­cani­zãrii­ la­ decopertarea­ carierelor de­lignit­din­zona­Rovinari” (1977 – 1978); • Membru în colectivul de lucru privind „Mecanizarea lucrãrilor la šan-

76

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

Este membru fondator a trei societãøi ši asociaøii profesionale: • Societatea inginerilor tehnologi ši de utilaje pentru construcøii, SITURO – 1990; • Societatea de Consulting, Management ši Tehnologii în Construcøii – 1995; • Asociaøia Românã pentru Tehnologii, Echipamente ši Mecanizare în Construcøii – AROTEM, 1996. În calitatea de Prim-viceprešedinte al AROTEM ši Redactor-šef al publicaøiei trimestriale „Monitorul­AROTEM”, contribuie permanent la promovarea spiritului ši menøinerea atašamentului pentru profesia de inginer cu specializarea „Utilaj­ tehnologic­ pentru construcøii". Ca o recunoaštere a rezultatelor meritorii, de-a lungul carierei a fost remarcat prin diferite modalitãøi: • „Ordinul­ Muncii", cl. a III-a, pentru merite deosebite în muncã, cu prilejul „Zilei­Constructorului”, ca Šef de serviciu la Direcøia Generalã de Construcøii – Montaj din Ministerul Construcøiilor Industriale, 18 iulie 1968; • Premiul I, pentru Compactometru radiometric, la Salonul Internaøional de Noutãøi Tehnice, Bucurešti, 30 iunie 1995; • Diplomã de excelenøã ši plachetã acordate pentru contribuøia adusã la desãvârširea unor generaøii de


A N I V E R S A R E

ex­cepøie,­pentru­crešterea­prestigiului Facultãøii­de­Utilaj­Tehnologic,­la­cea de-a­50-a­aniversare­de­la­înfiinøarea învãøãmântului­ superior­ de­ mašini pentru­ construcøii­ în­ România,­ de cãtre­Universitatea­Tehnicã­de­Con­strucøii­ Bucurešti­ ši­ Facultatea­ de Utilaj­Tehnologic,­octombrie­2001; •­ Diplomã­ de­ excelenøã­ pentru­ în­treaga­activitate­susøinutã­cu­dãruire ši­ profesionalism­ în­ asigurarea­ por­tofoliului­ de­ materiale­ destinate­ pu­blicãrii­ în­ MONITORUL­ AROTEM, acordatã­de­Asociaøia­Românã­pen­tru­ Tehnologii,­ Echipamente­ ši­ Me­canizare­în­Construcøii,­20.12.2006; •­Inclus­în­„Dicøionarul Specialištilor în Štiinøa ši Tehnica Româneascã” – „D.S.”,­ editat­ în­ 1996­ ši­ 2000­ la Editura­Tehnicã­ši­pe­internet:­Editura Tehnicã­>­Autori­>­Bãrdescu­L.­Ioan, http:­//www.edituratehnica.ro/ detaliiautori.asp?­ ID=16&­ nume­ = bardescu,­ precum­ ši­ în­ publicaøia MONITORUL­AROTEM­Nr.­4/2004; •­Inclus­în­Enciclopedia­Perso­na­li­tã­øi­lor­ din­ România,­ Enciclpedia­ bio­gra­ficã­ a­ femeilor­ ši­ bãrbaøilor­ con­-

temporani­cu­carierã­de­succes­din România,­ Hübners,­ WHO­ IS­ WHO, Zürich­–­Elveøia,­2006. Numeroasele­publicaøii­reprezentate de­ teza­ de­ doctorat,­ trei­ manuale universitare­ tipãrite­ la­ tipografia­ lo­calã­(UTCB),­trei­cãrøi­tipãrite­la­edituri centrale­(EDP),­53­de­lucrãri­štiinøifice elaborate­ (contractate­ cu­ di­verši beneficiari),­peste­125­de­articole­pu­blicate­în­diverse­reviste­tehnice­de specialitate­ ši­ peste­ 135­ de­ co­mu­nicãri­ publicate­ în­ volumele­ unor manifestãri­štiinøifice­naøionale­ši­in­ternaøionale­definesc­o­mare­per­so­na­litate,­ cunoscutã­ prin­ multiplele sale­ preocupãri­ ši­ realizãri,­ din­ cele mai­diverse­domenii: •­ Tehnologii­ de­ executare­ meca­ni­zatã­ ši­ sisteme­ de­ mašini­ în­ con­strucøii;­ •­Mecanizarea­complexã­a­lucrãrilor de­pãmânt;­ •­ Extragerea­ ši­ prelucrarea­ agre­gatelor­minerale­pentru­betoane;­ •­Mecanizarea­complexã­a­lucrãrilor de­beton;­ •­Montajul­utilajului­tehnologic;­

•­ Utilaje­ ši­ tehnologii­ pentru­ lucrãri de­finisaj­ši­prelucrãri­pe­šantiere­de construcøii;­ •­ Echipamente­ ši­ sisteme­ de­ mã­surã,­ comandã­ ši­ control­ asociate utilajelor­de­construcøii;­ •­ Educaøie­ tehnologicã­ în­ spe­cia­lizãrile:­ Energii­ neconvenøionale; Mecatronicã;­Nanotehnologii­etc. Pentru­ numerošii­ colaboratori­ apro­pierea­de­personalitatea­marcantã­a profesorului­Bãrdescu­a­reprezentat nu­numai­sursa­principalã­a­cu­noaš­terii,­ci­ši­modelul­de­profesionalism, competenøã,­ corectitudine,­ consec­venøã,­tenacitate,­minuøiozitate,­spirit novator­ ši­ ordonat,­ øinutã­ aca­de­mi­cã,­ atitudine­ fermã,­ dar­ moderatã, calitãøi­ pe­ care­ aceštia­ au­ încercat per­manent­sã­le­urmeze.­ Cu ocazia celei de-a 80-a aniversãri, vã urãm, Domnule Profesor Ioan BÃRDESCU, ani muløi, putere de muncã ši satisfacøii nelimitate pentru realizãrile numeroase pe care le veøi avea în toate componentele vieøii ce va continua! n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010

77


POZA LUNII


REVIEWS

The Potain Crane, an important part in the Basarsb passage way construction The Potain cranes are the ideal lifting equipments for the complex projects, as well as for the projects developed in small areas or under the on-site harsh conditions. The Basarab passage way, an infrastructure work extremely important for the road traffic cut back on some of the largest trunks from Bucharest, and, especially, for closing the road “inner ring” of the capital, has represented the subject matter of many debates, since year 2001. The total length of the entire passage way is of about 1,500 m and links the Titulescu area with the Grozavesti area, passing over Calea Grivitei, the rail roads leading to the “Gara de Nord” Rail Station, Calea Plevnei and Dambovita River. Equipments designed for geothermal drillings The technical challenges faced by the experts, involved in the execution of underground constructions, afferent to the urban network located within the built up area, whose lay-outs are overlapped on certain trunk lay-outs or crosses them, are well known at national and international level. These kind of problems may be resolved by two types of technological work methods: the traditional methods, characterized by open excavations and the modern methods without open excavations. The traditional methods, usually, lead to solutions highly expensive for the local or governmental budget, and, in the case of private investments may

generate the exceeding of financing abilities of the involved economic operators. The Medium Sized Wheel Front Loaders, designed by Cat, turned 50 In Decembre 1959, the first front loader designed by Cat, named Traxcavator 944, was produced on the assembly line of the Caterpillar Group, located in Aurora. Equipped with a 1.5 m3 bucket and a Diesel or gas fuel engine of 105 HP, model 944 it was the result of a continuous development labor, performed throughout a seven years period. In addition, the release of this new product has coincided with the beginning of the Catepillar company’s loaders on wheels worldwide market domination. The technological improvements are constantly appearing in this domain, but the base qualities of these loaders remained the same throughout these 50 years of continuous technological redefining, and part of the credit can be assigned to the costumers for the feedback received from them with regard to the over 100,000 medium sized frontal loaders produced so far. Kärcher has given away a Mini Cooper, as prize On a stormy 15 December, at the Kärcher headquarters, located at 439 Odai Street, the lucky winner of a wonderful Mini Cooper, was designated mister Claudiu Oltean from Arad. The contest was organized by Kärcher on turning 25 years since the beginning of domestic use equipments production.

80 Revista de Unelte ši Echipamente n februarie 2010

The Germancompany, Kärcher, is the worldwide No. 1 in the cleaning domain, providing the best solution for every application. Kärcher is specialized in the distribution, development and production of cleaning techniques for domestic, commercial and industrial use. INFRASTRUCTURE WORKS: Powertek Group provides multiple solutions Powertek Group andTerex provides solutions from experts to experts, offering you the right crane for any type of application. The Powertek Group Cranes Department finds for you the adequate Terex solution from a broad range of products. The Powertek Team offers you advise on acquiring the desired equipment, customized financing solutions and prompt service anywhere in the country. The MB Bin Breakers are “running” through India For the construction of the first highway, linking the Indian cities Hyderabad and Bangalore, the MB bin breakers shall be used. These equipments stand out by their unique and unmistakable features. With a length of about 600 de km and designed with three lanes on each direction, this highway shall represent a major change in India’s infrastructure, due to the fact that it shall enhance the transport and trade flow in the South-Central area of the country and shall lead to a quicker commercial communication, which, currently, is being performed on water. In the spring doorstep, TERRA


REVIEWS

ROMÂNIA comes with an extremely attractive promotion for the entire JCB BACKHOE products range COSTS FREE leasing financing and 0% interest! Thus, you will be able to acquire, under convenient conditions, exceptional machineries with unbelievable performances! When buying a JCB backhoes, you are buying the best quality possible, as proven by the over 50 years of these renowned brand market domination. These machineries are designed to assist you in obtaining and enhanced efficiency and the most profitable output on the investment made. Corrugated steel light trailers Higher loading capacity and higher operation cost savings – these features characterize the trailers newly developed by the Spanish company, LeciTrailer. The highly resistant and efficient steel and a new approach regarding the design have allowed the designers to reduce the trailer’s weight by 15%. Also, it allowed them to increase the loading capacity by 1000 kg. LeciTrailer was nominated for the „Swedish Steel Prize 2009” for its new trailer. The new LeciTrailer trailer shall make an interesting news for the transport industry, next year when it goes into production. This trailer is light and can transport a bigger load. The new family of Hilti TE 30 drills Unchallenged versatility and work comfort Hilti TE 30 new generation of tools stands out by its high efficiency, low level of vibrations and versatility to a

broad range of applications, for which these tools are a perfect match. To ensure a maximum efficiency and reliability for its TE 30 new drill, Hilti provides borers and hacks especially designed for the best results in particular applications. At Hilti, the tools and accessories, like borers and hacks, are always designed and tested together, guaranteeing the superiority of the Hilti Power Effect system efficiency. Hydraulic drive systems used in mini-excavators construction Within the domain of technological equipments for constructions, the solutions construction and operational optimization is based on a series of simulations, executed with assisted engineering instruments, which allows a better understanding of the complex hydraulic drive systems operation when the sub-assemblies operational or construction characteristics are being modified. The competitive advantage is generated by the company’s management strategy, which, in the desire to maintain its market position, identifies any instrument or process that may lead to the improvement of an existing product, or to the development of a new product, which, in the end, shall generate profit. ESTABLISHING THE EXCAVATOR BIN PARAMETERS, BASED ON THE STATISTIC MODELS Under these circumstances, the excavators’ exploitation efficiency depends, largely, on their equipping with most adequate bins. But, the

practical solving of this problem, namely, selecting the most rational bin, is challenging enough due to various reasons and, first of all, due to a lack of simple and efficient methods of determining the bin size and mass parameters, and of operational determining the soils category, and the bin capacity, suited for effective work on concrete soils. Bosch enters the market of security systems from the Republic of Moldova In December 2009, the Security and Safety Technical Department of Robert Bosch S.R.L. branched its activity to the security systems market from the Republic of Moldova. The new market shall be covered by two local partners, namely, DAAC System Integrator and Justar Tehno, which shall provide the Bosch know-how and security technology for their customers. The strategic importance of this branching is greater due to the fact that the current economic situation has lead to the activity limiting of many companies. Ditch Witch launches new machineries According to Becca Wilkins, Ditch Witch has launched the latest gutter excavator models on the 9th anniversary of the Buyer’s Day, which took place in Barcelona, Spain.. Over 200 customers and dealers had the opportunity to test the new driving equipment, designed by Ditch Witch, during an event, organized by the International Underground Systems Company from Barcelona. n

Revista de Unelte ši Echipamente

n

februarie 2010 81


"

Talon

de

abonamenT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonul împreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului pe adresa: SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI, pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: abonamente@hiparion.com. doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši echipamente pe o perioadã de: n 3 luni

7 lei

n 6 luni

12 lei

n 1 an

22.50 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa: denumirea firmei.................................................................................. domeniul de activitate al firmei:........................................................... numele ši prenumele............................................................................. Funcøia.................................................................................................. departament......................................................................................... adresã: Strada..............................................nr...... bloc.................... Sc........... etaj.......ap............................................................................. localitate.........................................Judeø..........................Sector.......... Cod poštal.............. Telefon..........................Fax.................................... Plata se va face cãtre SC MEDIA GAMMA PUBLISHERS SRL, CIF RO 22254549 cont RO12RZBR0000060009757116 Banca Raiffeisen, Sucursala Unirii. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale. atenøie!!! nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nu afecteazã abonamentul încheiat. Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentru întârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzã acceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sã fie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã de organizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøii similare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute de Legea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Data: ................................

Semnãtura: ................................

OfErtA dE publiCitAtE pEntru 2009: Modul

1 apariøie (Euro)

1/1 A4

900

1/2 A4

500

1/4 A4

300

Coperta 1

2600

Coperta 2

2000

Coperta 3

1600

Coperta 4 2 pag. A4 (spread)

2200 1600

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie; Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie. Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferã un spaøiu informativ ši publicitar profesional, unde se pot desfãšura producãtorii, importatorii ši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor, echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.


Revista de unelte si echipamente - februarie 2010  

Revista de unelte si echipamente - febru