Partea I, Allegro Introducere
Expoziție = 68 măs. Tema A
punte
Tema B
Concluzie
sol m
sol m → Sib M
Sib M
Sib M
8+2 m
4+6+4+4 = 18
8+8+2+8 = 26 m
8+8m
9m
1–10
11–28
m 29–54
m 55–62/63–70
m 71–78
Dezvoltare = 50 măs. Prelucrarea temelor A și B m 79 – 127 = 50 m
Repriza = 69 măs. Tema A
punte
Tema B
Coda
sol m
sol m → Sol M
Sol M
Sol M
128–145
m 145–168
m 169–184
184–197
Fig. 27. Haydn, Cvartetul op. 74 nr. 3, partea I. Forma de sonată
Prima parte are formă de sonată clasică, cu două teme contrastante, precedate de o Introducere austeră, dar energică, în scriitură omofonică, cu discurs ascendent:
Ex. 46. Haydn, Cvartetul op. 74 nr. 3, partea I, Introducere (măs. 1–10)
Compozitorul apelează și aici, ca în multe alte lucrări ale sale, la pauzele de expresie. Aceste „tăceri” întrerup brusc discursul muzical, suspendă sunetul, măresc tensiunea expresivă, devenind semn distinctiv al stilului haydnian. Ele preiau pulsația metro-ritmică, nu sunt coroane la dispoziția interpreților, de aceea trebuie păstrate riguros în metrica cerută de partitură.
103