Page 1

BUSINESS WEEK

06

PERSPECTIVE IONU} VI{AN

PREA MICI PENTRU O CRIZ~ ATÂT DE MARE Bugetul aprobat la finele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste, bazate pe venituri greu de realizat Adoptarea proiectului de buget de c`tre Parlament a clarificat situa]ia bugetar` pe anul \n curs. Sigur, nefiind un buget multianual, posibilitatea rectific`rilor bugetare r`mâne ca o variant` de modificare a structurii financiare. Principalele probleme legate de sustenabilitatea sa sunt ]inta stabilit` pentru deficitul bugetar de 2% [i colectarea veniturilor la bugetul de stat. “Din punctul meu de vedere, colectarea real` a veniturilor va fi mai mic` decât nivelul previzionat”, crede Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). În condi]iile \n care colectarea veniturilor bugetare a sc`zut din luna decembrie a anului trecut, guvernul ar fi trebuit s` ia \n calcul o sc`dere a acestora \nc` de la \ntocmirea bugetului. Numai \n decembrie 2008, veniturile colectate au sc`zut cu peste 23%. “Este greu de anticipat cum va evolua colectarea taxelor \n anul \n curs, deoarece firmele care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]i vor r`mâne \n special restante la stat”, consider` Gabriel Staicu, lector universitar doctor la ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului de Economie [i Libertate (ECOL). Ca atare, nu este exclus ca tot mai mul]i angajatori s` prefere anumite modalit`]i de a sc`pa de povara fiscal` asociat` veniturilor salariale, ca urmare a major`rii contribu]iilor sociale. “Cred \ns` c`, \n al doilea semestru, colectarea contribu]iilor [i taxelor va fi mai bun` comparativ cu prima parte a anului”, spune Staicu. }inta stabilit` pentru deficitul bugetar pare a fi mai mult decât optimist`. O solu]ie pentru a atinge nivelul previzionat ar fi de cre[tere a impozit`rii, coloborat` cu reducerea cheltuielilor administrative. Spre exemplu, de[i era anun]at` cre[terea cu “doar” 3,3 puncte procentuale a contribu]iilor sociale, aceasta au fost m`rite cu 3,8%. Obiectivul de reducere a cheltuielilor poate fi destul de greu de atins, \n condi]iile \n

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

care cuantumul cheltuielilor exigibile ale \nal]ilor func]ionari publici nu se reduce. Numai bugetul Camerei Deputa]ilor a crescut cu 22% fa]` de anul trecut. În aceste condi]ii, un acord cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau cu Banca Mondial` ar putea fi absolut necesar pentru finan]area deficitului bugetar. Un astfel de acord ar da un semnal investitorilor str`ini c` economia româneasc` are \ntr-adev`r probleme, dar c` exist` semnele de revenire. Dar Gabriel Staicu consider` c` o \n]elegere cu un organism financiar interna]ional nu are cum s` transmit` investitorilor mesaje de lini[te [i \ncredere fa]` de ]ara contractant`. “Prin urmare, dac` analiz`m \n mod ra]ional, o economie nu are cum s` fie upgradat` din perspectiva riscului investi]ional o dat` cu semnarea acordului cu FMI, ci mai degrab` downgradat`”, spune el. |ns` Liviu Voinea crede c` un acord cu FMI ar reprezenta o posibilitate pentru România de a atrage capital din str`in`tate la dobânzi mai mici. Este un avantaj important, dac` ne gândim c`, prin sc`derile recente ale ratingului de ]ar` efectuate de agen]iile interna]ionale de profil, România va lua credite la dobânzi mai mari \n str`in`tate. Semnalele contradictorii continu`, \ns`, chiar la nivel guvernamental. La câteva zile de la adoptarea bugetului, ministrul Transporturilor, Radu Bercea-

nu, a declarat c`, \n acest an, construc]ia de autostr`zi nu este o prioritate pentru guvern. Aceast` declara]ie vine dup` ce premierul Boc afirmase c` infrastructura este o prioritate \ntr-un stat care a construit 5 kilometri de autostrad` \n intervalul 2004-2008. “Trebuie s` \n]elegem c` domeniile \n care sunt direc]iona]i banii publici nu sunt, de cele mai multe ori, corespunz`toare intereselor generale ale societ`]ii”, spune Staicu. Guvernul României ar fi putut aloca sume mai mari pentru infrastructur`, pe de o parte pentru a oferi un stimulent economic, iar pe de alt` parte, pentru a mai reduce deficitul uria[ de kilometri de autostr`zi pe care-l avem \n compara]ie cu ceilal]i membri UE. Recentele proiecte ale statelor din vestul Europei [i din Statele Unite de a acorda ajutoare de stat sau de a face chiar na]ionaliz`ri fac Europa de est s` arate tot mai mult ca ultimul bastion al capitalismului. S` fie aceste proiecte doar m`suri disperate de salvare sau sunt datorate lipsei experien]ei comuniste \n aceste state? Polonia reduce cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de euro, iar Cehia reduce fiscalitatea. “Cred c` Europa de Est nu dispune de fonduri pentru astfel de m`suri”, spune Liviu Voinea. |n acela[i timp, astfel de m`suri trebuie s` respecte regulile europene de concuren]` [i ajutor de stat. Este o dilem` din care guvernul român cu greu poate ie[i. ê

Prea mici pentru o criza atat de mare  

Bugetul aprobat la finele lunii februarie are tinte mult prea optimiste, bazate pe venituri greu de realizat.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you