Issuu on Google+

BUSINESS WEEK

06

PERSPECTIVE IONU} VI{AN

PREA MICI PENTRU O CRIZ~ ATÂT DE MARE Bugetul aprobat la finele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste, bazate pe venituri greu de realizat Adoptarea proiectului de buget de c`tre Parlament a clarificat situa]ia bugetar` pe anul \n curs. Sigur, nefiind un buget multianual, posibilitatea rectific`rilor bugetare r`mâne ca o variant` de modificare a structurii financiare. Principalele probleme legate de sustenabilitatea sa sunt ]inta stabilit` pentru deficitul bugetar de 2% [i colectarea veniturilor la bugetul de stat. “Din punctul meu de vedere, colectarea real` a veniturilor va fi mai mic` decât nivelul previzionat”, crede Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). În condi]iile \n care colectarea veniturilor bugetare a sc`zut din luna decembrie a anului trecut, guvernul ar fi trebuit s` ia \n calcul o sc`dere a acestora \nc` de la \ntocmirea bugetului. Numai \n decembrie 2008, veniturile colectate au sc`zut cu peste 23%. “Este greu de anticipat cum va evolua colectarea taxelor \n anul \n curs, deoarece firmele care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]i vor r`mâne \n special restante la stat”, consider` Gabriel Staicu, lector universitar doctor la ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului de Economie [i Libertate (ECOL). Ca atare, nu este exclus ca tot mai mul]i angajatori s` prefere anumite modalit`]i de a sc`pa de povara fiscal` asociat` veniturilor salariale, ca urmare a major`rii contribu]iilor sociale. “Cred \ns` c`, \n al doilea semestru, colectarea contribu]iilor [i taxelor va fi mai bun` comparativ cu prima parte a anului”, spune Staicu. }inta stabilit` pentru deficitul bugetar pare a fi mai mult decât optimist`. O solu]ie pentru a atinge nivelul previzionat ar fi de cre[tere a impozit`rii, coloborat` cu reducerea cheltuielilor administrative. Spre exemplu, de[i era anun]at` cre[terea cu “doar” 3,3 puncte procentuale a contribu]iilor sociale, aceasta au fost m`rite cu 3,8%. Obiectivul de reducere a cheltuielilor poate fi destul de greu de atins, \n condi]iile \n

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

care cuantumul cheltuielilor exigibile ale \nal]ilor func]ionari publici nu se reduce. Numai bugetul Camerei Deputa]ilor a crescut cu 22% fa]` de anul trecut. În aceste condi]ii, un acord cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau cu Banca Mondial` ar putea fi absolut necesar pentru finan]area deficitului bugetar. Un astfel de acord ar da un semnal investitorilor str`ini c` economia româneasc` are \ntr-adev`r probleme, dar c` exist` semnele de revenire. Dar Gabriel Staicu consider` c` o \n]elegere cu un organism financiar interna]ional nu are cum s` transmit` investitorilor mesaje de lini[te [i \ncredere fa]` de ]ara contractant`. “Prin urmare, dac` analiz`m \n mod ra]ional, o economie nu are cum s` fie upgradat` din perspectiva riscului investi]ional o dat` cu semnarea acordului cu FMI, ci mai degrab` downgradat`”, spune el. |ns` Liviu Voinea crede c` un acord cu FMI ar reprezenta o posibilitate pentru România de a atrage capital din str`in`tate la dobânzi mai mici. Este un avantaj important, dac` ne gândim c`, prin sc`derile recente ale ratingului de ]ar` efectuate de agen]iile interna]ionale de profil, România va lua credite la dobânzi mai mari \n str`in`tate. Semnalele contradictorii continu`, \ns`, chiar la nivel guvernamental. La câteva zile de la adoptarea bugetului, ministrul Transporturilor, Radu Bercea-

nu, a declarat c`, \n acest an, construc]ia de autostr`zi nu este o prioritate pentru guvern. Aceast` declara]ie vine dup` ce premierul Boc afirmase c` infrastructura este o prioritate \ntr-un stat care a construit 5 kilometri de autostrad` \n intervalul 2004-2008. “Trebuie s` \n]elegem c` domeniile \n care sunt direc]iona]i banii publici nu sunt, de cele mai multe ori, corespunz`toare intereselor generale ale societ`]ii”, spune Staicu. Guvernul României ar fi putut aloca sume mai mari pentru infrastructur`, pe de o parte pentru a oferi un stimulent economic, iar pe de alt` parte, pentru a mai reduce deficitul uria[ de kilometri de autostr`zi pe care-l avem \n compara]ie cu ceilal]i membri UE. Recentele proiecte ale statelor din vestul Europei [i din Statele Unite de a acorda ajutoare de stat sau de a face chiar na]ionaliz`ri fac Europa de est s` arate tot mai mult ca ultimul bastion al capitalismului. S` fie aceste proiecte doar m`suri disperate de salvare sau sunt datorate lipsei experien]ei comuniste \n aceste state? Polonia reduce cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de euro, iar Cehia reduce fiscalitatea. “Cred c` Europa de Est nu dispune de fonduri pentru astfel de m`suri”, spune Liviu Voinea. |n acela[i timp, astfel de m`suri trebuie s` respecte regulile europene de concuren]` [i ajutor de stat. Este o dilem` din care guvernul român cu greu poate ie[i. ê


Prea mici pentru o criza atat de mare