Page 1

ROMĂ‚nia

Nr. 123 i 3 martie 2009 i 3,5 RON

sosesc executorii? B~ncile se feresc pentru moment de m~suri dure

dar dac~ nu pl~tim?

6 421847 000086

00123


OPINII

62

BURS~ MIHNEA ANASTASIU

Salturi mortale Trebuie s` ai nervi de o]el pentru a te num`ra printre pu]inii investitori care au mai r`mas activi la Bursa de Valori Bucure[ti! Cum altfel ai putea face fa]` unei s`pt`mâni \n care pia]a s-a pr`bu[it zdrav`n \n primele dou` [edin]e de tranzac]ionare, apoi a recuperat spectaculos, pentru ca \n final s` revin` la trendul accentuat descendent care a caracterizat evolu]ia BVB \n ultima perioad`? A[a cum anticipam s`pt`mâna trecut`, o dat` ce pragul de 9.000 de puncte pentru indicele BET-FI [i cel de 2.000 de puncte pentru BET au fost dep`[ite, c`derea pie]ei de la Bucure[ti a devenit una de-a dreptul dramatic`. În [edin]a din 18 februarie, indicele BET-FI a atins cota]ia minim` de 8.026,08 puncte, valoare nemaiatins` de societ`]ile de investi]ii

EVOLU}IA INDICELUI BET-FI puncte 10.000 9.600 9.200 8.800 8.400 8.000

13 feb.

16 feb.

17 feb.

18 feb.

19 feb.

20 feb.

Sursa: BVB

financiare de la sfâr[itul anului 2003. Ulterior, \ns`, se pare c` \n jurul pragului de 8.000 de puncte s-au activat mai multe ordine de cump`rare, indicii revenind pe parcursul zilei [i \ncheind [edin]a de tranzac]ionare de miercuri \n câ[tig. Declicul acestei sc`deri masive de 18 procente la nivelul indicelui BET-FI \n decurs de doar 3 zile a fost anun]ul agen]iei de rating Moody’s privitor la riscurile crescute asumate de grupurile financiare vest-europene care de]in majoritatea re]elelor bancare din Europa Central` [i de Est [i sunt vitale pentru men]inerea unui flux continuu de finan]are c`tre aceste pie]e. Acest raport a generat un val de sc`deri masive pe sectorul financiar \n mai toate pie]ele de capital europene. S-a ajuns ca, \n decurs de o s`pt`mân`, titlurile Erste Bank cotate la BVB s` piard` peste 26%, ac]iunile BRD s` sufere o corec]ie de 19,23%, iar cele ale B`ncii Transilvania de 8,8%. “E greu de spus cum ar putea evolua pia]a \n viitor. Sunt voci care spun c` s-ar putea ca SIF-urile s` ajung` [i la 5.000 de puncte. Cert este c` investitorii ar trebui s`-[i contureze o strategie pe termen mai lung, de aproximativ 2 ani, [i s` profite de aceste pre]uri foarte sc`zute ale ac]iunilor”, crede Marius Vel]an, director general adjunct al Carpatica Invest, societatea de brokeraj a b`ncii Carpatica. Per ansamplu, s`pt`mâna trecut` indicele BET al celor mai lichide zece titluri de la BVB a pierdut 7,85%, \n vreme ce indicele BET-FI a sc`zut cu 15,8%.

Alro, profit cu 44% mai mic \n 2008 Transelectrica, tras` \n jos de leu Produc`torul de aluminiu Alro Slatina (ALR) a raportat un rezultat net preliminat de 244 de milioane de lei \n 2008 (cca. 97 de milioane de dolari), cu 44% mai mic decât profitul net de 436 de milioane de lei atins \n 2007. Rezultatul vine pe fondul unei u[oare sc`deri a cifrei de afaceri, de la 2,04 miliarde de lei \n 2007 la 1,96 de miliarde de lei anul trecut. Profitul raportat de Alro ar putea suferi, \ns`, noi diminu`ri, pe m`sur` ce societatea constituie provizioane asupra activelor. Combinatul din Slatina a procesat 288.000

BUSINESSWEEK l 3 MARTI E 2009

de tone de aluminiu primar anul trecut, dar \n acest an se urm`re[te reducerea produc]iei cu 65.000 de tone, pe fondul sc`derii pre]ului aluminiului cu peste 50% fa]` de cota]iile maxime atinse \n prima jum`tate a anului trecut, dar [i al reducerii cererii. Tot la capitolul de sc`dere a costurilor, compania preg`te[te noi disponibiliz`ri, pe lâng` cele de anul trecut, care au dus la concedierea a 936 de angaja]i. Societatea este controlat` de grupul Vimetco NV, companie \nregistrat` \n Olanda, dar având ac]ionariat rus.

Unicul transportator român de energie electric` CNTEE Transelectrica (TEL) a \nregistrat un profit net de 39,3 milioane de lei, potrivit datelor financiare preliminate neconsolidate comunicate BVB. Rezultatul net al Transelectrica din 2008 este mai mic cu 24,4% decât profitul net \nregistrat \n 2007. În acela[i timp, rezultatul brut din 2008 este cu peste 40% mai mic decât cel prognozat \n Bugetul de Venituri [i Cheltuieli al companiei pentru anul trecut. Rezultatul financiar a surprins nepl`cut investitorii, ace[tia bazându-se pe faptul c` \n primele nou` luni din

2008 Transelectrica raportase un profit net de peste 132,9 milioane de lei. Potrivit oficialilor companiei, rezultatele sub a[tept`ri au la baz` deprecierea leului \n raport cu monedele \n care sunt denominate \mprumuturile pe termen lung ale companiei. Potrivit datelor preliminate de bilan], datoriile pe termen lung ale societ`]ii \nsumeaz` peste un miliard de lei. Se adevere[te \nc` o dat` constatarea c` societ`]ile române[ti din domeniul utilit`]ilor listate la BVB sunt printre cei mai imprevizibili emiten]i din punct de vedere al rezultatelor financiare.


OPINII

TEHNOLOGIE PENTRU TINE

63

DE DAN {ERB~NESCU

Vista SP2 în beta cu circuit închis Versiunea Release Candidate a noului Service Pack rezolv` 691 de probleme \n Vista

Cu ocazia lans`rii primului Service Pack pentru Vista, scriam c` abia a[tept SP2. Ei bine, este chiar dup` col], iar dup` ce testerii \[i vor spune cuvântul, sper s` reu[esc s` scap, \n sfâr[it, de enervantele probleme cu care m-am confruntat \n Vista SP1, inclusiv, mai nou, inabilitatea de a-[i folosi propriul codec WMV. Noul Service Pack \]i va rezolva cel pu]in 691 de probleme pe care poate nici nu [tiai c` le ai [i promite sporuri de performan]` semnificative, dincolo de ce a fost capabil SP1. Versiunea Release Candidate a lui Service Pack 2 pentru Windows Vista deserve[te, \n egal` m`sur`, [i Windows Server 2008, fiind accesibil, de la sfâr[itul s`pt`mânii trecute, mai \ntâi testerilor \nregistra]i Microsoft Connect. Potrivit Arstechnica. com, release-ul beta nu este unul public Microsoft avertizând utilizatorii obi[nui]i s` “a[tepte lansarea final` \nainte de a instala acest service pack”, iar testerilor reamintindu-le c` “un Service Pack nu este o colec]ie de caracteristici noi”. La fel ca [i precedentele Service Packuri, SP2 va include toate actualiz`rile [i patch-urile lansate anterior pentru sistemul de operare. Dincolo de repara]ii [i noi plasturi, este anun]at` [i o caracteristic` \n care \mi pun ceva speran]e, [i anume instrumentul Service Pack Clean-up (Compcln.exe), care va ajuta la recuperarea spa]iului pe disc ocupat inutil de versiuni anterioare ale fi[ierelor (din release-urile RTM [i SP1) pe care promite s` le [tearg` definitiv. |n ce m`sur` va afecta asta folderul “winsxs”, care \n sistemul meu ([i nu numai \n al meu) tinde s` ia propor]ii de dependent de fast-food, r`mâne de v`zut... SP2 adaug` suport pentru proce-

soarele pe 64-bi]i create de VIA Technologies [i integreaz` Windows Vista Feature Pack for Wireless, care con]ine suport pentru Bluetooth v2.1 [i Windows Connect Now (WCN) Wi-Fi Configuration. Bluetooth v2.1 este cea mai recent` specifica]ie pentru tehnologia de transfer de date wireless Bluetooth. O alt` \mbun`t`]ire a SP2 este performan]a sporit` a conexiunilor Wi-Fi dup` repornirea sistemului din sleep mode. SP2 include [i actualiz`ri pentru Principala cerin]` a SP2 este ca SP1 s` fie performan]e [i deja instalat, pentru a reduce dimensiunea viteze de r`spuns fi[ierului de instalare ce trebuie desc`rcat mai bune ale sidebarului RSS.

|n plus, SP2 va introduce [i abilitatea de a \nregistra date pe medii Blu-ray Disc, pe lâng` \mbun`t`]irile aduse Windows Media Center (WMC) \n materie de protec]ie a con]inutului TV. De asemenea, SP2 va accelera c`ut`rile cu Windows Search 4.0, tehnologie care dispune de un sistem de indexare [i relevan]` a rezultatelor \mbun`t`]ite. Acum, c` Release Candidate a ap`rut, singurul lucru pe care \l mai are de f`cut Microsoft este s` lanseze buildul final, dac` lucrurile se vor desf`[ura potrivit planului anun]at \n octombrie trecut, când testerilor le-a fost oferit primul beta. |n decembrie a ap`rut [i un beta public al SP2, dar ambele versiuni, [i cea privat` [i cea public` trebuie dezinstalate \nainte de un update la versiunea curent`. Principala cerin]` a SP2 (presupunând c` nu sunt detectate drivere incompatibile, caz \n care installerul este programat s` blocheze orice instalare, pentru a permite instalarea unui driver compatibil cu Vista) este ca SP1 s` fie deja instalat. Motivul este legat de dimensiunea fi[ierului de instalare care trebuie desc`rcat prin Windows Update (aproximativ 41 MB pentru Vista x86 [i 60 MB pentru Vista x64). Microsoft vrea, a[adar, o dimensiune cât mai redus` a lui SP2 (dac` ar fi fost cumulativ, fi[ierul de desc`rcat ar fi fost uria[). |n mod normal, ar trebui s` fiu mul]umit c` apare, \n sfâr[it, [i Vista SP2. Dar, dup` o \ncurajatoare incursiune \n recent lansata versiune beta a lui Windows 7, care chiar [i rulând \ntr-o ma[in` virtual` s-a comportat peste a[tept`ri, a[ fi fost mai degrab` tentat s` titrez: “Apare Vista SP2, abia a[tept Windows 7”. Dar, cum r`bdarea este o virtute, [i de asta nu duc lips`... ê 3 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK


OPINII

64

IDEI JEAN-MICHEL VIOLA

Când va trece România la economia bazat` pe cunoa[tere? |n ultimii ani, România a fost v`zut ca un mic “tigru” european. |n ciuda dificult`]ilor, a avut rezultate economice bune \n ceea ce prive[te PIB-ul, salariile [i investi]iile str`ine. Economia a crescut \n medie cu 6% pe an \n ultimii opt ani. Mai mult, \n ciuda crizei actuale, liderii politici [i economici ai României sunt \nc` optimi[ti. Aceast` \ncredere \n viitor se bazeaz` \n esen]` pe atractivitatea economiei locale pentru investitorii str`ini. Dar riscul major pentru România este s` cread` c`, dup` criz`, lucrurile vor reveni la normal. Pericolul const` \n ignorarea faptului c`, indiferent de criz`, euforia economic` a ultimilor ani s-a \ncheiat [i c` ]ara trebuie acum s`-[i dezvolte urgent competitivitatea \n afara modelelor facile ale ultimului deceniu. De aceea, criza actual` ar trebui s` devin` o oportunitate pentru ca România s` intre \n era economiei bazate pe cunoa[tere. Dincolo de reformele structurale, recentul succes s-a bazat pe o ecua]ie simpl`: pia]` mare + for]` de munc` educat` [i ieftin` + integrarea european` = investi]ii str`ine directe = cre[terea PIB [i a salariilor. Cre[terea a fost \n mare parte extern`, alimentat` de investi]ii str`ine [i de cre[terea consumului intern. Criza actual` va accelera probabil schimb`ri structurale \n domenii cheie. |n ultimul deceniu de cre[tere accelerat`, factorul esen]ial pentru multe companii a fost existen]a unor capacit`]i de produc]ie suficient de mari pentru a face fa]` cererii \n cre[tere rapid`. Companiile au avut nevoie de investi]ii \n produc]ie [i de for]` de munc` calificat`. Când ritmul de cre[tere \ncetine[te, cre[te concuren]a BUSINESSWEEK l 3 MARTIE 2009

[i se trece de la produc]ie la diferen]iere. Companiile trebuie s` se diferen]ieze prin calitate, servicii, inova]ie, imagine sau cunoa[tere, s` lupte pentru cot` de pia]` \n condi]ii de cre[tere redus`. Capacitatea de diferen]iere este legat` de activele intangibile, care nu sunt cuprinse \n bilan]urile contabile, dar reprezint` componenta esen]ial` a valorii unei companii. Firmele române[ti sunt \n general nepreg`tite pentru b`t`lia diferen]ierii, din cauz` c` nu s-au preocupat de cultivarea [i

\n crearea de cunoa[tere [i proprietate intelectual`. Exist` probabil motive istorice [i structurale pentru aceast` situa]ie. Dar este interesant s` recunoa[tem diferen] a uria[` \ntre creativitatea societ`]ii civile (\n art` de exemplu) [i lipsa de inova]ie din companii. Managementul [i structurile organiza]ionale sunt inadecvate favoriz`rii inova]iei. Motoarele inova]iei sunt cunoscute: putere de decizie, ierarhie simpl`, favorizarea accept`rii ideilor angaja]ilor, re]ele infor-

CULTIVAREA {I FOLOSIREA ACTIVELOR INTANGIBILE VA FI ESEN}IAL~ PENTRU ROMÂNIA, PE M~SUR~ CE COSTURILE CU FOR}A DE MUNC~ DEVIN PREA MARI PENTRU A MAI FI COMPETITIVE folosirea activelor intangibile. Nu avem spa]iu s` vorbim despre calitate, servicii [i imagine. S` analiz`m pe scurt managementul [i inova]ia. Ultima analiz` european` privind inova]ia (2007) plaseaz` România pe locul 37 din cele 38 de economii ale continentului, dep`[ind doar Turcia. Este acela[i loc ocupat din 2003. Mai mult, România este pe ultimul loc

male, stimulente adecvate [i recunoa[terea faptului c` abilit`]ile [i cunoa[terea duc la crearea de valoare. Ce se poate face pentru a remedia situa]ia? Cultivarea [i folosirea activelor intangibile va fi esen]ial` pentru România, pe m`sur` ce costurile cu for]a de munc` devin prea mari pentru a mai fi competitive pe plan global. Exist` dou` perspective.

La nivel guvernamental:

- Stoparea urgent` a declinului sistemului de \nv`]`mânt - Branding de ]ar` pentru \mbun`t`]irea imaginii externe - Crearea de re]ele de cunoa[tere pentru a spori conexiunile sistemului na]ional de inova]ie. La nivel de companii:

- Dezvoltarea unei gândiri strategice clare pentru a \n]elege concuren]a dincolo de reducerea costurilor - Identificarea, dezvoltarea [i folosirea activelor intangibile (imaginea, calitatea, serviciile, inova]ia [i cunoa[terea) pentru a crea valoare - Recunoa[terea faptului c`, \n criz`, cea mai bun` modalitate de a \n]elege [i accepta schimbarea este implicarea oamenilor care intr` \n contact cu schimbarea: angaja]ii care lucreaz` cu furnizorii, clien]ii sau al]i juc`tori din pia]`. Criza actual`, care accentueaz` schimbarea c`tre o concuren]` bazat` pe cunoa[tere, ar putea face procesul mai dificil. Mai ales dac` firmele reac]ioneaz` doar prin reducerea costurilor. Dar, \n acela[i timp, multe crize de pân` acum ne-au demonstrat c` pot fi oportunit`]i extraordinare pentru a promova o paradigm` concuren]ial` nou` pentru România, care s` foloseasc` poten]ialul inovator extraordinar [i \nc` neutilizat al românilor. ê Jean-Michel Viola este Profesor Asociat la CEU Business School Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului

Opinii  

Idei pentru antreprenorul din tine.