Page 1

ROMÂNIA

NR. 118 I 27 IANUARIE 2008 I 3,5 RON

INVESTI}II INTELIGENTE SITUA}IA ESTE GREA, DAR IAT~

UN NOU PLAN PENTRU DEP~{IREA CRIZEI

DDEPOZITE OBLIGA}IUNI OBL AC}IUNI VALUTE FONDURI MUTUALE M AUR


BUSINESS WEEK

INTERVIU

Nu crede c` exist` o criz` real` \n pia]a de publicitate din România. Doar o schimbare de vitez` de la o cre[tere de 25-30%, la una de 5-10%. Iordache, [eful uneia dintre cele mai mari agen]ii de publicitate din Romånia, crede c` situa]ia actual` decurge din pruden]a u[or exagerat` a romånilor, dar m`surile luate \n principal pe plan extern vor face ca criza global` s` se \ncheie \n acest an. Totu[i, spune [eful Leo Burnett&Target, presa scris` va fi prima care avea de suferit de pe urma precau]iei excesive a companiilor \n leg`tur` cu bugetele de publicitate pentru 2009. El recomand` clien]ilor pu]in curaj \n aceast` perioad` dificil`, pentru c` vremurile bune nu sunt atât de departe.

{TEFAN IORDACHE, MANAGING PARTNER LEO BURNETT & TARGET

SORIN STANA / VISTA

de RALUCA COM~NESCU

RALUCA COM~NESCU Cât de afectat` este pia]a de publicitate [i media? {TEFAN IORDACHE Criza se vede [i \n publicitate prin faptul c` exist` decizii clare, ferme de bugete mic[orate, de[i sunt [i clien]i care le men]in. Dar \n general exist` o presiune pe diminuarea bugetelor, exist` o presiune pe negocieri suplimentare ale costurilor externe, o incertitudine despre perfoman]ele pe care poate s` le aib` fiecare client. Implicit, dac` pân` acum erau angajamente ferme de genul “vom cheltui bugetul de atât”, \n acest moment acestea sunt “bugetul e atât, vedem cum func]ioneaz` [i dac` e cazul, mai supliment`m.” Clien]ii nu \[i mai asum` ca pân` acum un buget ferm pe un an de zile. Pentru c` nu [tiu ce se va \ntâmpla. Unii sunt mai optimi[ti, al]ii mai pesimi[ti. Cei pesimi[ti provin din ]`ri unde efectele crizei sunt mult mai vizibile, multina]ionale care, de[i se afl` pe o pia]` care cât de cât mai are cre[tere, se comport` ca [i cum ar fi \n pie]ele unde \[i au sediul central, iar criza este mult mai dur`. Cred c` cele mai importante dou` lucruri pentru România [i pentru pia]a de publicitate sunt urm`toarele: primul este faptul c` România nu mai este o pia]` de cre[tere mare, iar cel de-al doilea este imprevizibilul. 27 IAN UAR I E 2009 l BUSINESSWEEK

15


BUSINESS WEEK

16 Care sunt avantajele [i dezavantajele crizei? Cred c` cel mai mare avantaj este cel al resurselor umane. Dac` pân` acum se punea problema “dac` nu \mi dai dublu, de mâine plec”, de anul trecut de prin octombrie-noiembrie, nu am mai sim]it aceast` atitudine. |ns` cam acesta este singurul avantaj al crizei.

|N ROMÂNIA ESTE O CRIZ~ FA}~ DE ANUL PRECEDENT. NU CRED C~ O S~ VEDEM PESTE TREI LUNI MAI MUL}I CER{ETORI PE STRAD~. TREBUIE DOAR PU}IN CURAJ

Un avantaj poate fi considerat [i faptul c` o s` supravie]uiasc` doar cei mai buni, cei mai mari care dispun de resurse? |ntr-o pia]` cu o cre[tere de 20-30% era loc pentru absolut toat` lumea. Faptul c` erai mai bun putea s` \]i determine o cre[tere mult mai mare decât media pie]ei. Am evaluat posibilitatea ca doar agen]iile mari s` aib` de câ[tigat \n perioad` de criz` ca o consecin]` a orient`rii clien]ilor c`tre agen]ii unde performan]a e mai aproape de certitudine. Dar nu e atât de simplu. |n România, lucrurile nu se schimb` de azi pe mâine. Totu[i, \n perioadele de criz`, exist` situa]ii de consolidare. Dac` pân` acum un client cu patru brand-uri \n portofoliu lucra cu patru agen]ii, acum apare posibilitatea ca acel client s` vrea s` lucreze cu o echip` mai valoroas`, care s` poat` s` preia mai multe atribu]ii, s` aib` mai multe avantaje legate de performan]e [i de modul de contractare. Deja exist` astfel de cazuri [i cred c` pot s` men]ionez InBev, care [i-a consolidat toate brandurile cu noi la crea]ie. Momentul maxim al crizei va fi \n 2009? Eu cred c` anul acesta o s` fie punctul maxim. Nu m` refer la ce fac guvernan]ii din România, ci dac` ]inem cont de ce fac guvernan]ii din lume, care iau decizii politice acum care s` afecteze pozitiv economia. Cred c` efecte pozitive vor ap`rea spre sfâr[itul anului, \nceputul anului viitor. Anul viitor, lumea va [ti mai bine cum s` gestioneze lucrurile. Care sunt sau vor fi cele mai afectate domenii din media? La noi \n pia]` primul o s` fie presa scris`. O s` dispar` multe titluri. La pozitiv, eu cred c` \n continuare o s` fie internetul. S-ar putea ca multe titluri s` treac` astfel de la print la versiuni online. Este posibl ca [i pe outdoor s` existe efecte negative ale crizei. Dar pe TV [i radio nu v`d efecte semnificative. Totu[i, pauzele publicitare pe TV sunt tot mai mici [i mai rare. Da, este adev`rat. Comparativ cu 2007, noiembrie-decembrie 2008 a avut mai pu]ine inser]ii publicitare. |n acela[i timp, \n ianuarie sunt mult mai pu]ine inser]ii decât \n celelalte luni ale anului. Este firesc ca sfâr[itul lui 2008 s` fi fost a[a. Toat` lumea a \ncercat s` gestioneze \ntr-un fel criza. Care este sfatul vostru pentru clien]i? Trebuie evaluate studii de caz precedente. Toate acestea vin din situa]ii de criz`, dar punctuale. To]i juc`torii care au continuat s` comunice, au avut de câ[tigat. Comparativ cu anul trecut, cu cât o s` scad` businessul? Nu cred c` o s` scad` fa]` de anul trecut din cauza crizei.

BUSINESSWEEK l 27 IAN UAR I E 2009

Cât la sut` dintre clien]i [i-au redus bugetele? Nici acolo nu o s` fie modific`ri. Pentru c` unii clien]i le-au sc`zut, dar al]ii le-au crescut. Exist` categorii care sunt mai afectate. Mai pu]in de jum`tate dintre clien]i [i-au sc`zut bugetele. Restul le-au men]inut sau le-au crescut. Media este de o cre[tere mic` a bugetelor. Ce strategie ave]i pentru perioada crizei? Noi am fost [i suntem personal implica]i \n business. {tim businessul, [tim pia]a. Suntem o agen]ie care a inventat un soft de organizare intern` \n publicitate. |ncerc`m tot timpul s` optimiz`m procesele interne, astfel \ncât s` putem s` livr`m cu mai pu]ine erori [i rapid proiectul final. Strategia va include [i noi disponibiliz`ri? Noi le spunem restructur`ri. Au fost ni[te modific`ri interne ca urmare a estim`rii modific`rilor industriei de publicitate [i au avut leg`tur` cu restructur`rile f`cute \n a doua parte a anului trecut. Au fost determinate [i de schimbarea portofoliului de clien]i. Dac` vorbim ca grup, la \nceputul anului trecut eram 180 de persoane, iar la sfâr[itul anului eram 160 de persoane. Pro sau contra restructur`ri \n timpul crizei? Pro. De fapt, este prima oar` când avem management \n perioad` de criz` sau de stagnare a businessului. Noi pân` acum nu am fost obi[nui]i cu astfel de modific`ri. |n vest, \n ]`ri cu sui[uri [i coborâ[uri economice, este un proces normal. Ne-a sc`zut businessul, ne-a plecat un client, din start anun]i c` reduci personalul. Noi am fost transparen]i atât fa]` de colegii no[tri, cât [i fa]` de clien]i. Asta este. Punct. Cum o s` arate pia]a peste un an? Mai profesionist. Clientul are nevoie de rezultate mai bune. Cum o s` arate Leo peste un an? Mai profesionist. Ca grup estim`m anul acesta o cre[tere a cifrei de afaceri de 10%. Ca [i profitabilitate o s` fie o mic` sc`dere, ca [i cifr` absolut` o s` fie stabil`. Un sfat c`tre client? S` aib` pu]in curaj. Trebuie pu]in curaj. |n România nu e chiar o criz`. Exist` o schimbare de vitez` de la cre[tere de 25-30% la una de 5-10%. {i, din aceast` perspectiv`, spunem c` suntem \n criz`. Criza este \n America, \n Anglia, unde s-a inventat bursa. |n România este o criz` fa]` de anul precedent. Este o criz` pentru c` noi românii suntem mai precau]i \n general. Nu cred c` o s` vedem peste trei luni mai mul]i cer[etori pe strad`. Trebuie doar pu]in curaj. ê


18

22 Steve Jobs las` Apple f`r` miez 23 Alro \[i leag` speran]ele de o comand` de stat

PETROLUL, TERMINALUL {I INVESTI}IILE Operatorul portuar Oil Terminal este for]at s` ia m`suri radicale pentru a supravie]ui, îns` bâlbâielile guvernamentale îi fac via]a dificil`

VALI MIREA / VISTA

De Magda Munteanu

Ultimul lucru de care are nevoie o companie care a pierdut aproape 40% din afaceri \n ultimele luni este un vid de putere. Operatorul portuar de stat Oil Terminal se afl` exact \ntr-o astfel de situa]ie, de[i o parte dintre problemele actuale fuseser` anticipate cu aproape doi ani \n urm`, când Rompetrol a anun]at c` inten]ioneaz` s`-[i construiasc` propriul terminal la Marea Neagr`. Pân` \n decembrie, când noul terminal a devenit opera]ional, Oil Terminal avusese monopol asupra portului Constan]a [i fusese practic singura alternativ` pentru companiile care BUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009

doreau s` importe [i s` stocheze ]i]ei sau produse chimice lichide. În câteva luni, situa]ia s-a schimbat dramatic. Rompetrol, ale c`rui opera]iuni reprezentau 25% din cifra de afaceri a acestuia, \[i desf`[oar` acum mare parte din activit`]i prin intermediul propriului terminal. Companiile din domeniul chimic, precum InterAgro sau Oltchim, care aveau o pondere de 15% din afacerile societ`]ii operatorului portuar, [i-au redus activitatea pân` aproape de zero. Rafin`ria Rafo One[ti, care \n 2007 avea [i ea o pondere de 20%, ar fi trebuit s`-[i reia opera]iunile anul acesta, \ns` nu d` semne de revenire.

FOCUS


A[a \ncât, pentru a se men]ine pe linia de plutire, Oil Terminal se vede for]at s` se reinventeze [i s` g`seasc` noi ni[e de business. Lucru deloc u[or pentru o companie \n care statul de]ine 60% din ac]iuni, iar ac]ionarul minoritar semnificativ este Fondul Proprietatea, cu o cot` de 10% din companie. Instala]iile [i conductele sunt vechi [i ineficiente, marea majoritate datând din anii ‘70, iar investi]iile necesare pentru modernizarea lor au multe zerouri \n coad`. Deciziile strategice se iau \ns` greu, c`ci managerii se schimb` peste noapte, \n func]ie de interesele politice, iar proiectele de restructurare trebuie aprobate de institu]ii birocratice. AZI E, MÂINE NU E

Compania se afl` acum \ntr-un moment critic. Pentru s`pt`mâna aceasta a fost anun]at` o Adunare General` a Ac]ionarilor (AGA), al c`rei scop este alegerea unui pre[edinte al consiliului de administra]ie [i director general, dup` ce fostul manager, Mihai Lupu, [i-a dat demisia \n decembrie, dup` ce a fost ales deputat din partea Partidului Na]ional Liberal. Sunt \ns` [anse mari ca AGA s` fie amânat` cu cel pu]in o lun`, ca urmare a bâlbâielilor cauzate de o ordonan]` dat` de noul guvern. Potrivit acesteia, cei 60% de]inu]i de stat \n Oil Terminal sunt muta]i din portofoliul Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), care a administrat pân` acum societatea, \n portofoliul Ministerului Economiei. Transferul de proprietate \ntre institu]iile statului creeaz`, \ns`, o stare de haos [i de pasare a responsabilit`]ii care, dac` se prelunge[te, risc` s` d`uneze serios companiei. Contacta]i de BusinessWeek România, reprezentan]ii AVAS spun c` Oil Terminal nu se mai afl` \n subordinea lor, deci nu pot s` comenteze \n leg`tur` cu situa]ia acesteia. Tudor {erban, noul secretar de stat \n cadrul Ministerului Economiei, care se va ocupa de strategia companiei const`n] ene, nu a fost disponibil pentru comentarii. Iar reprezentan]ii Fondului Proprietatea au declarat 300 din cei c` \n aceast` perioad` 1300 de angaja]i sunt preocupa]i de ai Oil Terminal problemele lor interne urmeaz` s` fie disponibiliza]i de organizare [i c` nu 27 IAN UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

19


20

M~SURI DIFICILE

Odat` ales, noul director va avea o misiune grea, iar m`surile pe care va fi for]at s` le ia nu-i vor asigura mult` popularitate \n rândul celor 1.300 de angaja]i ai companiei. Terenul i-a fost preg`tit de Lupu care a ini]iat, la sfâr[itul lunii octombrie, o discu]ie cu reprezentan]ii AVAS \n leg`tur` cu situa]ia actual` a companiei. Propunerile vizau reducerea costurilor pe termen scurt [i mergeau \n dou` direc]ii: externalizarea unor servicii indirect productive, cum ar fi paza, “Viitorul director va trebui s` ia m`suri dure [i sec]iile electrice s` fac` investi]ii. A[a nu se mai poate” VASILE [i mecanice sau pompierii, [i diMIU, DIRECTOR INTERIMAR AL OIL TERMINAL sponibilizarea a cel

BUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009

pu]in 300 de angaja]i. M`surile ar fi trebuit s` fie concret luate \n discu]ie cu AVAS la \nceputul acestei luni, \ns` au fost stopate ca urmare a transferului de proprietate [i se a[teapt` reac]ia noului ac]ionar majoritar. O analiz` f`cut` \n 2006 a ar`tat c` Oil Terminal ar avea nevoie de investi]ii de 30 de milioane de euro pentru a-[i moderniza [i automatiza instala]iile [i pentru ecologizare. Cel pu]in 60% din conductele sale ar trebuie schimbate \n \ntregime. Este greu de crezut, \ns`, c` societatea va avea puterea s` atrag` o finan]are de asemenea dimensiuni \n contextul financiar actual nefavorabil. Cel mai probabil va opta pentru o variant` \n care modernizarea s` se fac` treptat. Într-o prim` faz` s-ar putea disponibiliza 300 de oameni [i, cu o investi]ie de 5 milioane de euro, terminalul [i-ar cre[te eficien]a cu 40%. Dac` fondurile ob]inute \n acest fel sunt folosite eficient, compania s-ar putea automatiza [i mai mult \ntr-o a doua faz`, ajungând \n final s` aib` nevoie de numai 700 de angaja]i.

Cel pu]in 60% dintre conductele Oil Terminal trebuie \nlocuite

VALI MIREA / VISTA

au timp s` fac` declara]ii \n leg`tur` cu societ`]ile pe care le au \n portofoliu. În aceste condi]ii, directorul interimar a Oil Terminal, Vasile Miu, se afl` pentru moment pe cont propriu [i trebuie s` ia \n calcul posibilitatea c` societatea trebuie s` se descurce, cel pu]in \n viitorul apropiat, cu ce are, f`r` un ajutor semnificativ din partea ac]ionarului majoritar. “Viitorul director va trebui s` ia m`suri dure [i s` fac` investi]ii. A[a nu se mai poate”, spune Miu care este, de altfel, [i singurul candidat la func]ia de pre[edinte al consiliului de administra]ie al companiei. În opinia sa, dac` nu se fac schimb`ri radicale, anul acesta compania ar avea o [ans` s` ob]in` un profit minim, dar din 2010 [ansa aceasta ar disp`rea \n totalitate. De[i rezultatele financiare pentru 2008 nu au fost f`cute publice \nc`, anul trecut cifra sa de afaceri s-a mic[orat fa]` de cea din 2007,

când a fost de 37 milioane de euro, iar profitul era de 2,3 milioane de euro. Veniturile \i sunt grevate [i de redeven]ele pe care societatea trebuie s` le pl`teasc` c`tre Agen]ia Na]ional` pentru Resurse Minerale (ANRM), care a concesionat c`tre Oil Terminal mare parte din sistemul de operare [i care de]ine aproximativ 75% din conductele acestuia. Potrivit lui Dorin Cojocaru, director general adjunct la ANRM, valoarea redeven]elor ce trebuie pl`tite se ridic` la 10% din cantitatea de ]i]ei transportat` de companie. Anul trecut, prin conductele Oil Terminal au trecut aproximativ 12 milioane de tone de ]i]ei.


FOCUS

Disponibiliz`rile sunt, \ns`, o sabie cu dou` t`i[uri, c`ci contractul colectiv de munc` are o clauz` care prevede c`, \n astfel de situa]ii, compania trebuie s` pl`teasc` disponibiliza]ilor o sum` egal` cu un salariu [i jum`tate \nmul]it cu num`rul de ani petrecu]i \n societate. Cum mare parte din personal este \mb`trânit, disponibilizarea a 300 de oameni \nseamn` pentru companie, potrivit lui Miu, costuri adi]ionale de aproximativ 12 milioane de euro. “Nu e normal s` dea oamenii afar`. Este problema lor c` nu au folosit bine banii privind repara]iile [i investi]iile”, spune Aurel Gheorghe, liderul de sindicat din Oil Terminal. O surs` poten]ial` de finan]are ar fi valorificarea terenurilor de]inute de companie. Din cele 70 de hectare pe care opereaz`, aproximativ 60% \i apar]in. Dac` activitatea ar fi eficientizat` [i aceste terenuri vândute, compania ar putea ob]ine chiar [i 80 de milioane de euro, având \n vedere c` pre]ul mediu pe metru p`trat de teren \n acea zon` este de 200 de euro. “Terenul trebuie vândut. Eu asta preconizam s` fac. Noul director e obligat s` o fac`”, spune Lupu, fostul director general, care a condus compania \n ultimii patru ani.

Directorul interimar Vasile Miu este singurul candidat la func]ia de pre[edinte al consiliului de administra]ie al companiei

{ansa Oil Terminal vine acum din dou` direc]ii. În primul rând, trebuie s` creeze un echilibru \ntre capacit`]ile sale de \nc`rcare [i de desc`rcare sau, cu alte cuvinte, \ntre activit`]ile de import [i cele de export. Dac` \n ultimul deceniu aten]ia a fost concentrat` aproape SE CERE O SCHIMBARE exclusiv c`tre cele de imIndiferent de modul \n care port, conjunctura for]eaz` va ob]ine finan]area, Oil compania s` acorde mai Terminal are nevoie de o remare aten]ie [i procesului pozi]ionare \n pia]`, trebuie opus, de export. Aceast` s`-[i schimbe abordarea activitate i-ar fi folosit fa]` de clien]i [i s` ofere noi mai ales la \nceputul servicii. Zilele bune, \n care anului trecut, când comrafin`riile [i companiile din panii precum Oltchim industria chimic` veneau mergeau \n plin [i aveau singure [i cereau s` \ncheie sunt investi]iile de nevoie s`-[i exporte contracte cu operatorul care Oil Terminal produsele. Dar pentru portuar, ]in de domeniul are nevoie pentru moderniz`ri [i aceasta compania trebuie trecutului. ecologizare s` investeasc` \ntr-un Compania trebuie Sursa: Compania sistem de desc`rcare a neap`rat s`-[i reorienteze containerelor \n vase [i activitatea comercial`. \ntr-un nod de cale ferat`. Pân` acum exista un singur Discu]ii referitoare la aceast` dezvoltare circuit prin care aceasta desc`rca ]i]eiul \ncepuser` \n urm` cu câteva luni cu sau produsele chimice lichide [i fie le AVAS, \ns` au fost sistate complet. stoca \n depozitele sale, ce au o capaciÎn paralel, operatorul portuar ar putea tate maxim` de 1,7 milioane de tone, fie le transfera direct c`tre conductele de]i- s` \nceap` s`-[i foloseasc` terminalul, atât pentru depozitare, cât [i pentru nute de transportatorul de stat Conpet, marii traderi. Un \nceput timid \n acest prin care ajungeau \n interiorul ]`rii.

30

VALI MIREA / VISTA

milioane euro

sens este contractul pe care Oil Terminal l-a semnat \n ianuarie cu Litasco, divizia de trading a Lukoil, potrivit c`ruia acesta aduce [i depoziteaz` aici aproximativ 80.000 de tone de ]i]ei lunar. Discu]ii similare au avut loc [i cu compania azer` de stat Socar, \ns` nu au putut fi finalizate. Chiar [i cu Rompetrol continu` colaborarea, de[i la un volum redus. “Folosim propriul terminal pentru nevoile noastre [i Oil Terminal pentru trading”, spune Dan Ionescu, [eful diviziei de trading din cadrul grupului Rompetrol. Potrivit acestuia, compania sa a \ncheiat cu Oil Terminal un contract pe un an, de 150.000 de tone de ]i]ei pe lun`. Soarta companiei const`n]ene depinde acum de rapidiatatea cu care va fi capabil` s` se replieze la noile condi]ii de pia]`. Nu-i va fi u[or s` compenseze pierderea unui client mare, precum Rompetrol, prin parteneriate cu alte companii regionale sau europene. Pia]a de tranzit maritim de produse petroliere este pentru moment \n recul la nivel mondial [i de aceea este posibil s` asist`m la o diminuare a traficului prin portul Constan]a. “Profitabilitatea Oil Terminal fusese deja afectat` \nc` din 2008 [i nu se \ntrev`d surse de \mbun`t`]ire imediat` a performan]ei”, spune Cristian Tudorescu, director general al Explore Asset Management. În opinia sa, anul acesta nu este oportun` investi]ia \n aceste ac]iuni, care sunt cotate la categoria \ntâi a Bursei de Valori Bucure[ti. Dac` AGA nu are loc s`pt`mâna aceasta, [i sunt [anse mari s` se \ntâmple acest lucru, \ntregul proces va fi amânat cu \nc` o lun`. Timp \n care investi]iile stagneaz`, nu poate fi luat` nici o decizie strategic`, iar Oil Terminal continu` s` piard` teren \n fa]a concuren]ei. ê

27 IAN UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK

21


24

UNDE INVESTIM |N 2009

STRATEGII DE INVESTI}II

CINE SE TEME DE 2009? VISTA

De Alice Taudor

Entuziasmul dobânzilor mari la depozite ar putea disp`rea curând. În acela[i timp, bursa [i pia]a imobiliar` cad, totul sub spectrul [omajului. {i atunci, unde investim \n 2009?

Cu Jupiter \n casa a doua a bugetului [i a finan]elor, ar trebui ca economia s` mearg` bine. Cel pu]in a[a previzioneaz` astrologul Dan Ciubotaru. Iar dac` economia merge bine, nu ne vom pierde locul de munc`, ba s-ar putea chiar s` ne creasc` salariile [i s` avem bani de investit [i \n 2009. Dar, dac` astrologia predispune, tot omul dispune. Guvernul condus de Emil Boc anticipeaz` o cre[tere economic` de 2,5% \n 2009. Departamentul de cercetare al OTP Bank Ungaria e ceva mai pesimist [i estimeaz` pentru BusinessWeek România o cre[tere economic` \n anul \n curs de doar 2%. Agen]iile de rating, foarte agresive \n prognoze negative referitoare la România \n cursul anului trecut, se p`streaz` cel pu]in la fel de pesimiste. Kenneth Orchard, Senior Analyst al Moody’s \[i men]ine concluziile analizei din luna noiembrie a anului trecut, [i anume c` economia va sc`dea cu 0,3% \n 2009, “dac` nu chiar mai mult de atât”. “Gospod`rii, comBUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009

panii, autorit`]i, vor fi for]ate s` strâng` cureaua”, dup` cum declar` analistul pentru BusinessWeek România. Chiar dac` scenariul negru al Moody’s nu se va produce, o \ncetinire de la 9,1% potrivit estim`rilor Comisiei Na]ionale de Prognoz` sau de la peste 7% cât anticipeaz` guvernul, la 2-3% \nseamn` [omaj, reduceri sau \nghe]`ri de salarii, intr`ri \n incapacitate de plat` ale persoanelor fizice [i ale companiilor. Cine se va afla printre cei noroco[i care \[i vor p`stra locul de munc` [i salariul nediminuat va vedea cum, de fapt, venitul \i scade din cauza infla]iei. Moody’s previzioneaz` o rat` a infla]iei \n decembrie 2009 de 4,5%. Departamentul de cercetare al OTP merge pân` la 5,6%, \n timp ce prognozele oficiale ale BNR sunt de 6,7% \n 2008 [i de 4,5% \n 2009. Anul trecut \ns`, infla]ia a fost de 6,13%, potrivit datelor Institutului Na]ional de Statistic`.


025

27 IAN UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK


PERSPECTIVE STRATEGII DE INVESTI}II Infla]ia depinde, la rândul ei, \n mare m`sur`, de cursul valutar, care \n ultima s`pt`mân` i-a surprins [i pe cei mai pesimi[ti. Raportul leu/euro a trecut \n a doua s`pt`mân` a lunii ianuarie de pragul de 4,2, ceea ce \nseamn` un record istoric al aprecierii monedei europene. Întrebarea guvernatorului Mugur Is`rescu “Vi se pare mult?” a dat fiori reci \mprumuta]ilor \n valut`. Vom vedea curând un euro de cinci lei? {i ce ar putea aduce cu el un astfel de scenariu? Dan Bunea, fost [ef al Trezoreriei BCR crede c` un nivel de durat` al cursului de schimb de 4,14,2 lei pentru un euro ar putea genera efecte negative semnificative, iar un raport de 4,5-4,6 probleme majore pentru sistemul financiar. Consultantul e de p`rere c`, dac` vrem s` p`str`m rela]ii favorabile cu institu]iile financiare interna]ionale, o condi]ie necesar` este p`strarea unui curs de 4 - 4,2 pentru primul semestru [i unul mediu de cel mult 4 lei la un euro pentru tot anul. Lumini]a Runcan, director de trezorerie la Banca Transilvania, estimeaz` c` deprecierea maxim` a leului fa]` de euro va fi de 10% în 2009, iar cursul mediu va fi de 4,2 lei/euro. Obliga]i s` “strângem cureaua”, cu veniturile roase de infla]ie [i ratele umflate de cursul valutar, ce am putea face ca m`car banii economisi] i s` aib` o soart` mai bun` \n 2009? Vitrinele b`ncilor par a r`spunde f`r` a fi nevoie de prea mult` analiz`. Pentru cât` vreme va mai fi \ns` depozitul bancar o min` de aur? L~SA}I BANII S~ VIN~ ÎN B~NCI

Gabriela Gean`, de 35 de ani, Marketing Manager la Arctic, [i-a ]inut banii anul trecut \n depozite la termen la dou` b`nci. A procedat a[a pentru c` “nu risc nimic”, dup` cum spune, [i \n acela[i timp poate avea un câ[tig care dep`[e[te rata infla]iei, acum neimpozitat. La fel va face [i \n 2009. {i, dac` ne uit`m la oferta din pia]`, \i d`m dreptate. Emporiki Bank a anun]at recent lansarea unor produse de economisire cu dobânzi care pot ajunge progresiv la 24%. “Acum e momentul s` ]inem banii \n b`nci”, spune Monica Ionescu, [efa departamentului Private Banking de la UniCredit }iriac. Randamentele mari nu pot decât s` ne bucure, sunt o variant` bun` la c`derea pie]elor de ac]iuni. Dar sunt un semn de s`n`tate a sistemului financiar? “M` \ngrijoreaz` dobânzile la depozitele \n lei care dep`[esc nivelul de 15%”, afirm` Dan Bunea. Acestea reflect` de fapt, \n opinia consultantului, probleme de lichiditate, dar [i capacit`]i reduse de manevr` fa]` de riscuri din ce \n ce mai mari. Dac` ne gândim [i la declara]ia lui Ion Dr`gulin, directorul direc]iei de stabilitate financiar` din Banca Na]ional`, dat` la finele anului trecut, potrivit c`reia dac` o banc` mic` va c`dea, ar putea crea o reac]ie \n lan], apare un sentiment de panic`. |ns`, dincolo de dezbaterile asupra stabilit`]ii sistemului, exper]ii recomand` practic s` depunem banii \n b`nci. Fondul de garantare a depozitelor asigur` \napoierea banilor depu[i \n b`nci \n caz de faliment pân` la 50.000 de euro, iar suma ar putea fi m`rit` la 100.000 de euro \n 2010, dac` este aprobat` propunerea Comisiei Europene \n acest sens. Depunerea banilor \n b`nci pare a fi solu]ia BUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009

optim` pentru moment, cu atât mai mult cu cât dobânzile mari nu vor fi o caracteristic` a \ntregului an 2009. Dup` cum estimeaz` Dan Bunea, pentru primul semestru, depozitele ar putea continua s` aib` dobânzi de pân` la 15%, dar un buget bine construit [i politici fiscale [i monetare aplicate consecvent ar putea duce la rate medii de 12,5 - 13,5% pentru primul semestru [i de 10,5 - 11,5% pentru cel de al doilea. În caz c` nu se va \ntâmpla a[a, \nseamn`, \n opinia analistului, c` sistemul financiar are caren]e, ceea ce ar genera corec]ii economice severe determinate de incapacitatea de finan]are. Dac` dobânzile la lei trec noi praguri de la o zi la alta, [i cele la euro au reu[it s` bat` recorduri de peste 7%. Iar dobânzilor li se adaug` [i aprecierea monedei europene. Dobânzile depozitelor \n euro ar putea cobor\ eventual numai \n al doilea semestru, dup` cum precizeaz` Bunea, [i \ntr-un ritm mai lent decât \n cazul depozitelor \n lei, 6,75-7% reprezentând un nivel maxim, sustenabil economic, influen]at [i de dobânzile pie]ei interna]ionale. Cum s` p`str`m deci economiile, \n lei sau valut`? “A[ p`stra dou` treimi din economii \n valut`”, sugereaz` fostul [ef al Trezoreriei BCR. Pentru cei care au un apetit mai ridicat de acceptare a riscului el recomand`, \n afara plasamentelor \n euro, [i pe cele \n dolari, \ntrucât economia american` va transmite \n cursului anului 2009 semnale pozitive mai clare decât cea din zona euro. Mihail Ion, pre[edintele Raiffeisen Asset Management atrage aten]ia c` e foarte important [i nivelul de curs la care se decide alegerea uneia sau alteia dintre

DIANA TROPOE / VISTA

26


27 [i restul euro. Aceasta pentru c` dolarul s-ar putea aprecia pe viitor.

GHID

Ce facem cu 100.000 de euro? Pentru cine tr`ie[te sub deviza c` f`r` risc nu exist` nici câ[tiguri substan]iale, anul crizei e, de fapt, o oportunitate pentru a cump`ra ieftin. Pentru un investitor cu apetit mare la risc, dac` orizontul de de]inere este unul mai lung de un an, la o sum` disponibil` de 100.000 de euro, Mihai Ion, de la Raiffeisen Asset Management, recomand` investi]iile \n ac]iuni sau fonduri de ac]iuni, care au poten]ial de randament mai ridicat pe viitor. Dac` apetitul la risc este moderat, este potrivit un portofoliu mixt ac]iuni-obliga]iuni sau un fond diversificat. Indiferent de apetitul la risc, dac` orizontul de de]inere al fondurilor este scurt, pân` la finalul anului, atunci un plasament \n depozite sau fonduri monetare este cel mai potrivit, dup` cum precizeaz` Ion. La aceea[i sum`, Eugen Voicu, [eful Aviva Investors, crede c` cea mai bun` mutare ar fi deschiderea unui cont la o Societate de Administrare a Investi]iilor (SAI). “Cred c` nu exist` variant` mai bun` pe pia]a local`”, arat` Voicu. Administratorul contului poate face investi]ii \n obliga]iuni, depozite negociate cu b`ncile [i la un moment dat [i \n ac]iuni. Echilibrul dintre active va fi modificat \n func]ie de condi]iile de pia]` [i astfel se poate ob]ine un raport optim \n ceea ce prive[te riscul asumat, dar [i un randament bun care, \n opinia lui Voicu, ar trebui s` treac` de 20%. Monica Ionescu, de la UniCredit }iriac, sugereaz` ca cea mai mare parte din cei 100.000 de euro s` fie plasa]i \n depozite bancare [i maxim 30% \n ac]iuni. Cel pu]in \n primele luni ale anului, “pân` se mai lini[tesc pie]ele”. În a doua parte a anului, \n circa 3-4 luni s-ar putea ivi oportunit`]i pe pie]ele interna]ionale, \n fondurile de ac]iuni sau obliga]iuni, pe pie]e cum sunt cele din Asia sau SUA. Re]eta poate fi valabil` pentru o persoan` de pân` \n 35 de ani, cu apetit mare de risc. Pentru conservatori, dobânzile bancare, obliga]iunile [i titlurile de stat sunt cele mai potrivite. Expertul \n investi]ii recomand` celor conservatori ca, eventual \n a doua parte a anului, s` fac` achizi]ii bune pe burs`, \n ideea de acumulare la pre] mic a unor ac]iuni cu poten]ial de cre[tere.

monede, mai ales \n contextul volatilit`]ii cursului de schimb. De exemplu, la un raport de peste 4,1 lei pentru un euro, un plasament \n lei s-ar putea dovedi mai profitabil decât unul \n valut`, pân` la finalul anului sau chiar pe un termen mai lung. În opinia [efului RAM, moneda de depozitare ar trebui s` fie aleas` [i \n func]ie de valuta \n care sunt utiliza]i banii ulterior. Astfel, pentru cei care economisesc cu scopul de a-[i stinge datorii \n valut` sau investitorii care urm`resc achizi]ia unor active al c`ror pre] se stabile[te \n valut`, ar fi recomandabil un plasament \n moneda respectiv`. Monica Ionescu, [efa departamentului de Private Banking de la UniCredit }iriac, recomand` \n cazul unei sume economisite de 100.000 de euro o pondere de 50% euro [i restul lei, ca valut` de depozitare. Pentru sume mai mari, 50% lei, 20-30% dolari

Economia \n 2009 Produsul Intern Brut (nominal)

140 miliarde euro

Cre[tere PIB fa]` de 2008

1,7%

Rata [omajului

6,1%

Deficit de cont curent din PIB

8,8%

Curs mediu de schimb Sursa: estim`ri ING

4,43 lei/euro

CONCUREN}A DEPOZITELOR

Tot la categoria instrumentelor cu risc minim, care ar mul]umi clien]ii care vor s` ob]in` câ[tiguri bune, se \ncadreaz` titlurile de stat [i obliga]iunile. “Autorit`]ile publice au [anse minime de a falimenta, iar pân` \n prezent nu s-au \nregistrat cazuri de incapacitate de plat`”, asigur` Valentin Miron, Pre[edinte [i Managing Partner al VMB Partners. Dac` o persoan` fizic` opteaz` pentru achizi]ia de titluri de stat, se poate adresa unei b`nci, care \i poate vinde titluri aflate deja \n portofoliul propriu sau \i poate facilita participarea la pia]a primar` a titlurilor de stat, prin preluarea unui ordin al clientului. Mai \ntâi este nevoie s` fie urm`rit calendarul de emisiune a titlurilor de stat, pe pagina de web a Ministerului Finan]elor Publice (MFP), care precizeaz` datele organiz`rii emisiunilor, scaden]ele [i sumele pe care \[i propune s` le atrag` prin emisiuni. Ministerul a vândut chiar s`pt`mâna trecut` b`ncilor certificate de trezorerie cu scaden]a la trei luni, \n valoare de peste 1,9 miliarde lei, la un randament mediu de 13,46%, apropiat de dobânzile depozitelor bancare. Cât despre obliga]iuni, dup` cum precizeaz` Valentin Miron, randamentul mediu al obliga] iunilor corporative listate [i nelistate la burs` a fost \n anul trecut de aproximativ 10,62% pe an. Obliga]iunile municipale au fost \n 2008 din ce \n ce mai atractive din punct de vedere al dobânzilor, \ntrucât randamentul a urcat odat` cu ratele interbancare. Pentru 2009, oficialul VMB Partners estimeaz` randamente mai mari, corelate cu ratele interbancare, care se situeaz` \n prezent \n jurul a 15%. În opinia lui Cristian Tudorescu, director general al Explore Asset Management, cele mai bune variante de plasament pentru categoria instrumentelor cu venit fix sunt obliga]iunile municipale [i cele emise de Banca Mondial`, care ofer` \n acest moment randamente \ntre 15 [i 18% la lei. Dup` cum calculeaz` Tudorescu, ]inând seama de faptul c` \n 2009 instrumentele tranzac]ionate la burs` nu sunt impozitate, aceste câ[tiguri sunt practic echivalentele unor depozite bancare cu dobânzi de 17–21%. Deocamdat`, astfel de dobânzi nu sunt prezente \n ofertele b`ncilor pentru depozitele clasice [i, dup` cum am v`zut \n opinia exper]ilor, nici nu ar fi de dorit s` existe. Plasamentul \n obliga]iuni reprezint` una dintre variantele la care poate apela orice persoan` fizic`. Explore Asset Management a efectuat deja pentru o mare parte din clien]ii societ`]ii plasamente \n obliga]iuni tranzac]ionate la BVB [i \n titluri de stat denominate \n euro. S` fie pia]a interna]ional` a obliga]iunilor mai atractiv` decât cea local`? Oficialii VMB Partners sunt convin[i c` necesarul de investi]ii din economie va determina pe viitor ca tot mai multe companii private, autorit`]i publice locale sau centrale s` adopte solu]ia finan]`rii prin obliga]iuni. Ceea ce \nseamn` c` va cre[te [i atractivitatea pie]ei interne de obliga]iuni, iar randamentele vor fi similare sau chiar

27 IAN UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK


28

PERSPECTIVE STRATEGII DE INVESTI}II superioare celor din alte pie]e europene. Pe de alt` parte, plasamentele \n euro pot fi avantajoase mai ales \n acest moment, când leul se depreciaz`. Avantajul este \ns` unul pe termen scurt, potrivit lui Valentin Miron, \ntrucât cursul de schimb \nregistreaz` o volatilitate ridicat` “care poate afecta cu foarte mare u[urin]` unele estim`ri legate de randamentele viitoare”. MIRAJUL PARIURILOR

Pentru cine vrea s` fie pe val [i \n vremuri de criz`, riscul este \ns` la fel de mare ca [i investi]ia. Pe pia] a forex se poate pierde \ntr-un minut tot ce ai câ[tigat \ntr-o lun`. Dar 2009 poate aduce câ[tiguri nesperate pentru juc`torii \mp`timi]i. Celor care vor s`-[i asume riscuri foarte mari, Monica Ionescu le recomand` s` mizeze pe perechea euro/dolar, care s-a dovedit a fi volatil` \n ultimele luni [i deci poate oferi oportunit`]i juc`torilor. În condi]ii de volatilitate ridicat`, tendin]a perechilor lira sterlin`/euro [i euro/dolar este \n linii mari predictibil` pentru anul 2009. Se mai pot petrece, \ns`, evenimente ce ar crea oportunit`]i spectaculoase, dup` cum afirm` Dan Bunea. “Cât a]i paria pe o decizie favorabil` adopt`rii euro de c`tre Marea Britanie \n 2009?”, \ntreab` consultantul. Cu toate astea, forwardurile [i swap-urile euro/leu nu sunt recomandabile celor care nu au “nervi de o]el”, cum spune Bunea, [i un portofoliu capabil s` absoarb` mi[c`rile abrupte [i nea[teptate ale cursului de schimb. Tot la categoria pariu s-ar putea \nscrie [i produsele structurate oferite clien]ilor de top din b`nci, cu câ[tiguri \n func]ie de previziunile pe cursul de schimb sau pre]urile m`rfurilor. Pe un trend de reducere a pre]urilor materiilor prime (o]el, ciment) cel pu]in pentru primul semestru, tranzac]iile cu m`rfuri [i instrumente legate de acestea (op]iuni, de exemplu) vor oferi de asemenea

\n acest interval atingându-se \ns` [i valori de peste 85 sau 87 de lei pe gram, potrivit datelor BNR. La fel se poate spune despre bijuteriile [i obiectele de art`. La Casa de licita]ie Alis, de exemplu, \n anii trecu]i ca [i \n prezent s-au vândut cel mai bine lucr`rile semnate de mari nume ale picturii române[ti, urmate la oarecare distan]` de bijuteriile de familie cu manoper` veche, \n stare bun` de conservare [i cu pietre pre]ioase de calitate. La aceste dou` categorii pe care Mihail Papagheorghiu, partener PERECHEA 14 IAN. '09 MARTIE IUNIE SEPTEMBRIE DECEMBRIE al casei de licita]ii, le caracterizeaz` euro / dolar 1,3360 1,40 1,45 1,50 1,50 ca sigure din punct de vedere investi]ional, se adaug` pictura contemporan` euro / yen 119,20 119,0 130,5 142,5 147,0 “selectat` cu grij` [i bun gust”. Faptul dolar / yen 89,23 85,0 90,0 95,0 98,0 c` arta poate fi o variant` de plasament euro / franc elve]ian 1,49 1,45 1,50 1,53 1,53 se verific` prin randamentul ob]inut la Sursa: Erste Bank revânzarea unor lucr`ri, dup` 8-10 ani, la sume al c`ror echivalent \n valut` a oportunit`]i de câ[tig, potrivit lui Dan Bunea. Cele mai riscante, dep`[it valoarea ini]ial` de achizi]ie cu pân` la 1.200%, dup` dar [i cele mai atractive, sunt, \n opinia consultantului, cele legate cum spune Papagheorghiu. de evolu]ia pre]ului petrolului, care ar putea avea o evolu]ie foarte inconstant`. CU CENTURA DE SIGURAN}~ Fie c` investim sau nu pe termen lung sau scurt, o parte din bani vor merge \n 2009 [i \n pensii sau asigur`ri. În ultimele M~RFURI DE “AUR” |n vremuri de criz`, aurul a fost [i va r`mâne \ntotdeauna o marf` 12 luni, fondurile de investi]ii ale Aviva \n lei [i euro pentru de valoare. Fa]` de 2008, \n acest an pre]ul aurului e \n cre[tere, produsele unit linked au avut un randament pozitiv numai pe iar \n primele zile a avut o evolu]ie destul de volatil`, \nregistrând segmentul conservator. Banii vor fi direc]iona]i oricum [i \n 2009 c`tre fondurile de pre]uri de la 81,4 lei gramul pe 5 ianuarie, la 84,8 pe 15 ianuarie,

Prognoze pentru amatorii Forex

BUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009


29 ca abia \n lunile martie/aprilie pre]urile caselor s` ating` pragul de jos. În plus, dup` cum afirm` Andrew Prelea, CEO al South Pacific, dezvoltatorii se concentreaz` acum pe cererea local` [i nu pe ceea ce vor speculatorii. Drept urmare, la trendul de sc`dere se va ad`uga [i construirea unor ansambluri de apartamente mai ieftine. “Vom vedea multe apartamente cu pre]uri sub 100.000 euro \n urm`toarele luni”, anticipeaz` oficialul South Pacific. Nici achizi]ia unui teren, oricât de bine ar fi situat, nu mai are un poten]ial de investi]ie. “Vedem \n fiecare zi oferte de vânzare la terenuri cu pre]uri din anul 2006”, spune Andrew Prelea. “Nu cred c` \n 2009 vom asista la vreo cre[tere a pre]urilor terenurilor, ci la o sc`dere”, spune la rândul s`u Ionu] Ciocan, Senior Consultant al departamentului Terenuri la DTZ Echinox. Un poten]ial cump`r`tor ar achizi]iona un teren \n ideea de a-i aduce valoare ad`ugat` prin dezvoltarea unui proiect de birouri, reziden]ial sau industrial, proiect pentru care va trebui s` apeleze la banii b`ncilor. Cum b`ncile sunt extrem de restrictive \n acest moment S~ CUMP~R SAU S~ MAI A{TEPT? Dintr-un El Dorado care oferea oricui proprietar posibilit`]i de \n acordarea de credite, iar dac` o fac, condi]iile sunt draconice, câ[tig de 100%, pia]a imobiliar` s-a transformat doar \ntr-un an, cump`r`torul se vede nevoit s` renun]e la achizi]ie [i s`-[i p`streze \ntr-un ]inut bântuit de confuzie. Mai exist` posibilit`]i de investi]ii lichidit`]ile pentru altceva. F`r` \ndoial`, evolu]ia pre]urilor va fi strâns legat` de cea a \n aceste condi]ii? Pentru cei cu cash, da. “Vor profita cei care de]in lichidit`]i”, afirm` Drago[ Radu, de la departamentul de Re- finan]`rilor imobiliare. O relaxare a condi]iilor de creditare ar search al Atisreal. Ei vor putea negocia cel mai bun pre] [i vor putea determina pe cei nehot`râ]i s` aplice pentru un credit [i astfel s` se dezghe]e pia]a. “Pân` nu avem un r`spuns la putea beneficia de orice oportunitate ap`rut`. Iar oportunit`]i vor fi, ]inând seama c` trendul pie]ei e de \ntrebarea când vor \ncepe b`ncile s` \mprumute din nou, nu sc`dere a pre]urilor. “Dac` loca]ia sau proprietatea nu sunt putem [ti unde se duc pre]urile”, crede Andrew Prelea, de la cu adev`rat unice sau aproape imposibil de replicat, pre]ul va South Pacific. Iar Banca Na]ional` a venit \n \ntâmpinarea celor sc`dea”, afirm` Cristian Ustinescu, Business Development Di- care a[teapt` dezghe]ul pie]ei. BNR a decis \n [edin]a din 15 ianuarie m`rirea gradului de \ndatorare rector la DTZ Echinox, referindu-se la la creditele ipotecare. tot ce \nseamn` pia]` imobiliar`, fie c` Dac` din achizi]ii mai au de câ[tigat vorbim de birouri sau locuin]e. Drept doar cei cu cash, agen]iile imobiliare urmare, un lucru sigur e c` pre]urile Mar. 2009 4,20 [i speculatorii \[i pot \ntoarce fa]a spre sunt \n sc`dere. Singura necunoscut` chirii. Potrivit lui Bogdan Georgescu de este \n ce ritm se vor diminua. Bogdan Iun. 2009 4,00 la Colliers, chiriile spa]iilor de birouri Georgescu, Managing Partner la ColSep. 2009 3,95 [i de depozitare ar trebui s` continue liers International, crede c` evolu]ia Dec. 2009 3,80 s` creasc` \n zonele bune, iar chiriile pie]ei depinde de \ncrederea popula]iei * Estimare centrelor comerciale se vor men]ine \ntr-un viitor mai bun. Iar \ncrederea Sursa: Reuters, Raiffeisen Research constante. Chiriile \ns`, ca [i pre]urile, se bazeaz` pe zvonuri [i pe educa]ie. {i, sunt exprimate \n euro. În consecin]`, ca s` poat` deosebi un zvon de o problem` real`, Bogdan Georgescu \ndeamn` pe toat` lumea “s` in- \n ciuda trendului de sc`dere, pre]urile cresc acum din cauza vesteasc` \n educa]ie, s` citeasc` articole [i c`r]i despre economie, aprecierii monedei europene. În pofida fluctua]iei cursului leueuro, consultan]ii de la Eurometropola nu \ntrev`d o modificare nu doar despre evenimente mondene”. Dac` nu [tim cum va evolua pia]a, cum am putea afla care \n num`rul cererilor pentru \nchiriere. O decizie \n]eleapt` din e momentul potrivit pentru a cump`ra o locuin]`? {eful de la partea chiria[ilor ar fi aceea de a negocia contractul \n lei sau \n Colliers \i \ncurajeaz` pe cei care au nevoie de o cas` [i au nu- euro, dar la un curs prestabilit, care s` nu dep`[easc` un anumit merar, s` [i-o cumpere, f`r` s` mai a[tepte sc`derea pre]ului cu nivel: de exemplu se fixeaz` o chirie de 1.000 euro care se va \nc` 1%-2%, asta pentru c` “o via]` mai bun` nu se m`soar` \n calcula \n lei la cursul zilei, dar nu mai mare de 3,8 lei. Confuzia domne[te \ns` nu doar pe pia]a imobiliar`. Nici un procente, ci \n spa]iu, mai pu]in timp petrecut \n trafic [i mai mult timp cu familia”. Altminteri, “risc`m s` ne irosim via]a manager nu mai are curaj s` fac` planuri pe termen lung, iar angaja]ii se tem de pierderea locului de munc` sau de diminuarea a[teptând un pre] mai bun”, a[a cum spune Georgescu. Cu toate c` nevoia unei locuin]e poate presa pe mul]i s` treac` salariilor. Chiar dac` n-o spunem cu glas tare, tuturor ne e fric` la fapte [i s` cumpere o cas` sau un apartament, num`rul tranzac- de 2009. Anul care a \nceput ne va ar`ta dac` ceea ce am f`cut ]iilor nu promite s` creasc`. “2009 este un an al a[tept`rilor”, pân` acum a fost bine sau dac` putem s-o lu`m de la cap`t. Iar crede Mihaela Pan`, [efa departamentului Reziden]ial al DTZ banii, fie c` vor fi \n b`nci sau fonduri de ac]iuni, vor fi investi]i Echinox. Cei mai mul]i dintre de]in`torii de lichidit`]i se a[teapt` sub semnul pruden]ei. ê pensii obligatorii. Pentru 2009, Eugen Voicu, CEO al Aviva Investors, estimeaz` pentru fondurile de pensii obligatorii [i facultative un randament aproximativ identic, situat \ntre 12-15%. Potrivit datelor Asocia]iei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), \n 2008 fondurile de pensii obligatorii au avut un randament real de circa 2,4-2,8%. Trebuie ]inut seama [i c` banii au \nceput s` fie v`rsa]i \n conturile fondurilor abia la finele lunii mai. Pe de alt` parte, Eugen Voicu spune c` randamentul activului personal al unui participant este diferit de randamentul fondului. Mai exact, un client care a cotizat aceea[i sum` la fondurile din pia]` [i la aceea[i dat`, are mai mul]i bani \n cont la un fond a c`rui valoare a variat, a mai [i sc`zut [i deci a cump`rat ieftin unit`]i de fond la un moment dat. “Nu este o regul` c` fondul cu cel mai mare randament la un moment dat este [i cea mai bun` alegere pe termen lung”, conchide Voicu.

Evolu]ia cursului leu/euro*

27 IAN UAR I E 2009 I BUSINESSWEEK


OPINII

64

IDEI DAVID NICHOLL

Despre eficien]` [i inteligen]` \n managementul energiei Remarcam zilele acestea \n discu]iile cu colegii cum a devenit România “verde” \n urma unei mode sau a unui curent de opinie format \n luni de zile \n jurul companiilor [i al vedetelor. Orice decizie pro-ecologic` nu poate decât s` ne bucure pe noi, cei care lucr`m \n domeniul automatiz`rilor [i al managementului energiei. Dar, dac` pân` \n toamna trecut` argumentele eco erau mai mult o chestiune de imagine [i marketing, din octombrie \ncoace ele \ncep s` capete greutate, \n contextul situa]iei financiare curente, \n care toate costurile fixe conteaz` [i se reevalueaz`. S` ne gândim doar la faptul c`, dup` industrie [i transport, cl`dirile reziden]iale [i ter]iare au cel mai mare consum energetic – adunând 24% din consumul energetic total, adic` aproape un sfert. Dac` renun]area, fie ea [i temporar`, la schimbarea ma[inii a avut deja un impact considerabil asupra industriei auto, costurile legate de \ntre]inerea locuin]ei (chirie sau rat` plus utilit`]i) sunt urm`toarele pe lista de analizat. Pe fondul cre[terii economice, cu venituri \n ascensiune de la an la an, când preocuparea principal` ne-a fost aceea de a ocupa cât mai eficient [i mai repede pia]a, costurile legate de cl`diri [i de managementul acestora au fost suportabile, chiar dac` au avut ascensiunea cea mai accelerat`. Cu niveluri confortabile ale chiriilor, pu]ini proprietari de cl`diri comerciale aveau motive s` se gândeasc` (cu atât mai pu]in s` se \ngrijoreze) de valoarea facturilor la lumin` sau la c`ldur`. Dar, pe m`sur` ce clien]ii domeniului imobiliar sunt mai pu]ini, mai chibzui]i [i au mai greu acces la fonduri, costurile cl`dirilor

\ncep s` devin` o problem` de interes. Exploatarea intensiv` a construc]iilor comerciale sau chiar reziden]iale \ncepe s` ne preocupe. Dac` acum câ]iva ani un sistem de management inteligent al consumului de energie electric` dintr-un mall era un element facultativ, care \ngreuna, aparent cu pu]ine justific`ri, bugetul investi]iei ini]iale, acum, \n situa]ia \n care se pune presiune [i pe chiria[i [i pe proprietari, o

mult mai frecvente [i mai costisitoare. Pentru cl`dirile comerciale, utilit`]ile (dintre care, 60% sunt reprezentate de consumul de energie electric`) se traduc \n costuri fixe \n structura afacerii, costuri cu un impact tot mai mare \ntr-o perioad` nesigur`, \n care se caut` tot felul de surse de economii. Sistemele de automatiz`ri aduc cl`dirilor un nou regim de func]ionare – mai suplu,

SISTEMELE DE AUTOMATIZ~RI ADUC CL~DIRILOR UN NOU REGIM DE FUNC}IONARE – MAI SUPLU, MAI EFICIENT, MAI VERDE {I MAI IEFTIN solu]ie inteligent` economic`, \n stare s` reduc` cu pân` la 30% notele lunare de plat`, e minunat`. Ea permite [i o marj` de manevr` mai bun` proprietarului [i un avantaj semnificativ chiria[ului. Cl`dirile vechi adaug` la problemele cl`dirilor nou construite, f`r` sisteme de management al energiei electrice, uzura [i lipsa unei termoizola]ii corespunz`toare. De aici, costuri mari de \ntre]inere, mai ales \n lunile de iarn`. Iar problemele administrative, \n cazul lor, sunt

BUSINESSWEEK I 27 IAN UAR I E 2009

mai eficient, mai verde [i, nu \n ultimul rând, mai ieftin. Un proiect bun de automatizare a unei cl`diri, care monitorizeaz` consumurile diferitelor sisteme, de la cel de \nc`lzire [i r`cire la cel de iluminare, de securitate, de ventila]ie, care stabile[te activarea sistemelor pe baz` de cartel` sau diferen]iat, pe zone ale cl`dirii, poate cre[te sau men]ine valoarea de pia]` a cl`dirii, fie c` e vorba despre \nchiriere, fie c` e vorba despre vânzare. Un asemenea sistem permite reducerea cos-

turilor cu utilit`]ile [i bugetarea lor cu o predictibilitate mai ridicat`, un alt necesar punct de siguran]` pentru orice manager, fie c` e vreme bun`, fie c` e vreme rea. Între]inerea unei asemenea cl`diri e mai ieftin` [i mai u[or de gestionat, dat fiind c` po]i identifica [i remedia mai u[or orice problem` sau defec]iune \n diferitele sisteme – scad timpii mor]i, orele petrecute \n repara]ii de c`tre administratori, scad nemul]umirile chiria[ilor sau b`taia de cap a proprietarilor. Sistemele de automatizare ale cl`dirilor publice [i reziden]iale, ca [i politicile verzi, nu mai sunt tichie de m`rg`ritar [i nici un simplu slogan public – sunt o tem` de gândire foarte actual` [i pot fi o solu]ie de parcurgere a oric`ror situa]ii financiare cu mai mult` lini[te [i flexibilitate. Gândi]i-v` la ele [i la modul \n care se reflect` \n costul total al unei cl`diri, atunci când analiza]i sau reanaliza]i o afacere imobiliar`. Gândi]i-v` la ele atunci când v` face]i urm`torul plan de business sau urm`torul plan de buget. {i gândi]i-v` c`, atunci când cu ajutorul lor reduce]i de nevoie schema costurilor \n structura de pre], economiile pe care le face]i le ve]i men]ine [i când ve]i ie[i din situa]ia de criz` [i astfel nevoile se vor transforma \n marj` de profit suplimentar`. ê

David Nicholleste Country Manager Schneider Electric România Opinia exprimat` \n acest articol apar]ine autorului

118  

Articole selectate din numarul 118, al BusinessWeek Romania.

Advertisement