Page 1

ROMĂ‚nia

Nr. 124 i 10 martie 2009 i 3,5 RON

scenariul

pesimist

Cum ar ar~ta economia romĂĽneasc~ |n 2009 dac~ cele mai sumbre previziuni ar deveni realitate?

6 421847 000086

00124


52

TEHNOLOGIE |NCASTRAT~ |N BETON {I O}EL De Steve Hamm Fotografie de Jonathan Chapman

Tehnologii inteligente care fac infrastructura mai sigur` [i mai eficient` sunt disponibile chiar când guvernul SUA aloc` bani \n aceast` direc]ie

Dac` sta]i sub podul St. Anthony Falls din Minneapolis v` pute]i imagina haosul de pe 1 august 2007. Sute de oameni erau \n trafic la o or` de vârf \n acea zi fierbinte de var`, când, la ora 18.00, vechiul pod s-a pr`bu[it \n fluviul Mississippi \n câteva secunde. Zeci de ma[ini au c`zut \n ap`. Au murit 13 oameni [i al]i 145 au fost r`ni]i Noul pod nu este prea ar`tos. Structura cu o lungime de 365 de metri are un aspect mai degrab` utilitar. Dar acest pod nu va ceda, ca predecesorul s`u. Este plin de senzori [i echipamente electronice care monitorizeaz` permanent betonul, pentru a detecta orice problem`. Podul St. Anthony Falls este unul dintre cele mai “inteligente” poduri din SUA. Tehnologia folosit` \n proiectarea [i construc]ia sa a f`cut posibil` finalizarea

Jon Chiglo sub podul St. Anthony Falls, a c`rui construc]ie a coordonat-o

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

lucr`rilor \n doar un an. Podul a fost inaugurat \n septembrie 2008, cu trei luni \nainte de termen, aducând constructorilor un bonus de 25 de milioane de dolari. Senzorii nu doar avertizeaz` ce lucr`ri de \ntre]inere sunt necesare. |n iernile reci din Minnesota, ei monitorizeaz` condi]iile meteo [i pun automat \n func]iune un sistem care previne \nghe]area carosabilului. “Tehnologia \nseamn` vitez`, calitate [i eficien]`”, spune Jon Chiglo, inginerul


ANALIZ~

53


care a gestionat proiectul de 234 de milioane de dolari pentru Departamentul Transporturilor din Minnesota. Podul lui Chiglo ne ofer` o idee despre viitor. |n urm`torii cinci ani, SUA vor cheltui peste 500 de miliarde de dolari \n infrastructur`, mai mult decât suma cheltuit` pentru construc]ia sistemului na]ional de autostr`zi. Banii vor veni din pachetul de stimulare a economiei al pre[edintelui Barack Obama [i dintr-un alt plan pe care Congresul urmeaz` s`-l aprobe \n septembrie. Avalan[a de lichidit`]i vine chiar \n momentul \n care a[a-numitele tehnologii inteligente fac posibil` construc]ia mai rapid` [i operarea mai eficient` a [oselelor, podurilor, sistemelor de transport public, [colilor, spitalelor [i re]elelor electrice. Exist`, \ns`, disensiuni legate de gradul de adoptare al acestor tehnologii. Pe de o parte, liderii din domeniul tehnologiei vorbesc despre o oportunitate f`r` precedent pentru ca SUA s` prind` din urm` ]`ri din Asia [i Orientul Mijlociu, care au cheltuit miliarde de dolari pentru ora[e ale viitorului [i alte proiecte de acest gen \n ultimii ani. “Infrastructura mai inteligent` este de departe cea mai bun` solu]ie pentru a crea acele locuri de munc` noi, competitive, care s` stimuleze cre[terea economic`”, spunea \n ianuarie directorul executiv al IBM, Samuel J. Palmisano, dup` o \ntâlnire cu Obama.

Pr`bu[irea podului din Minneapolis, pe 1 august 2007, s-a soldat cu 13 mor]i

SCEPTICII TEHNOLOGIEI

Desigur, IBM [i alte companii au mult de câ[tigat de pe urma investi]iilor \n infrastructura inteligent`. Dintre gigan]ii IT, Cisco Systems, Accenture [i Hewlett-Packard au anun]at ini]iative pentru a profita de pe urma acestei oportunit`]i. Marile companii de construc]ii Bechtel [i Fluor \[i dezvolt` expertiza \n domeniul tehnologiei pentru a ob]ine un avantaj competitiv, acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu produc`torii de echipamente ca General Electric [i Siemens. IDC estimeaz` c` vânz`rile de IT pentru proiecte de infrastructur` ar putea dep`[i 122 de miliarde de dolari \n 2012. De cealalt` parte a baricadei se afl` grupurile tradi]ionale de construc]ii [i mul]i politicieni. Ace[tia spun c` accentul ar trebui s` cad` pe crearea rapid` a unui num`r cât mai mare de locuri de munc`, a[a c` proiectele clasice par mai potri-

Business Exchange Citi]i, salva]i, [i ad`uga]i con]inut \n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

Cum poate tehnologia reduce emisiile Raportul “Smart 2020”, realizat de The Climate Group, afirm` c` transformarea modului \n care oamenii [i companiile folosesc tehnologia ar putea reduce emisiile nocive cu 15% pe an. Pentru a citi raportul, accesa]i http://bx.businessweek. com/smart-infrastructure/reference/ Pentru a vedea un clip privind construc]ia podului men]ionat \n articol, accesa]i http://businessweek.com/ go/09/bridge

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

vite. “Problema cu folosirea tehnologiei este c` ar presupune mai pu]ini muncitori. Nu ajut` \n combaterea [omajului”, arat` primarul New Yorkului, Michael Bloomberg. Scepticii vor s` evite dezastrele din trecut. Câteva proiecte bazate puternic pe tehnologie, cum ar fi sistemul E-ZPass de colectare automat` a taxei de autostrad` \n New Jersey, a avut nenum`rate \ntârzieri [i dep`[iri de costuri. Sistemul, \n valoare de 500 de milioane de dolari, a fost lansat cu o \ntârziere de doi ani [i a implicat pentru autorit`]ile locale costuri de 100 de milioane de dolari, \n loc s` se amortizeze prin cre[terea ratei de colectare [i reducerea costurilor cu for]a de munc`, a[a cum se anticipase. Guvernul federal nu a ales o tab`r`. Pachetul de stimulare a economiei spune doar c` banii trebuie investi]i \n proiecte “gata de demarare”. Statele americane vor decide fiecare cum s` cheltuiasc` banii. Chiglo, \n vârst` de 36 de ani, nu este interesat de nici una din taberele implicate \n dezbatere. N`scut \n Minnesota, a crescut privindu-l pe tat`l s`u cum ridic` baraje [i realizeaz` proiecte de evitare a eroziunii solului pe terenurile agricole. Stând \n biroul s`u mic din sediul Departamentului Transporturilor al statului Minnesota, Chiglo explic` faptul c` exist` modalit`]i de a \ncorpora tehnologia \n proiecte mari de construc]ii f`r` a sacrifica viteza de execu]ie sau a spori bugetul, atâta vreme cât situa]ia este corect gestionat`. Costul senzorilor de pe podul construit de el reprezint` mai pu-

PETER MATTHEWS/POLARIS

54


ANALIZ~

55

SENNOTT, RICHARD/STAR TRIBUNE/ZUMA PRESS

Senzorii din noul pod monitorizeaz` betonul, pentru a detecta eventuale defecte

]in de 0,5% din total, adic` circa un milion de dolari. Prioritatea ar trebui s` fie, \n opinia sa, ob]inerea unor beneficii clare f`r` a pl`ti prea mult sau f`r` a fi terenul de testare al unor tehnologii neverificate. “Nu vrem s` facem experimente”, spune Chiglo. Realitatea este c` Chiglo [i omologii s`i din alte state se confrunt` cu op]iuni clare, pe m`sur` ce miliardele \ncep s` vin` de la Washington: infrastructur` inteligent`, mai inteligent`, cea mai inteligent`. S-ar putea s` nu aib` sens pentru ei s` se implice \n proiecte de pionierat, pentru care majoritatea fondurilor sunt investite \n computere de ultim` genera]ie [i consultan]i scumpi. |n acela[i timp, ar fi o prostie s` nu se includ` m`car tehnologii de baz`, care s` sporeasc` eficien]a, s` reduc` timpul de construc]ie [i s` creasc` durabilitatea unei lucr`ri. “Nu facem peticeli. Dorim s` folosim inteligent energia [i resursele \n construirea [i \ntre]inerea infrastructurii”, spune Chiglo. Unele state adopt` aceast` atitudine. Florida a solicitat 6,9 miliarde de dolari de la guvernul federal, inclusiv pentru proiecte cu component` IT. “Includerea unor sisteme inteligente de transport a devenit o parte fireasc` a cerin]elor oric`rui proiect”, spune W. David Lee, de la biroul de politici de dezvoltare al Departamentului Transporturilor din Florida. Dar multe alte state par s` foloseasc` ajutoarele federale pentru proiecte f`r` tehnologie digital`. Lista preliminar` a proiectelor de infrastructur` din state ca Oklahoma [i

Wyoming cuprinde \n general lucr`ri de rutin`, cum ar fi asfaltarea autostr`zilor. Unii exper]i sunt de p`rere c` neincluderea tehnologiei ar putea \nsemna irosirea unei oportunit`]i. “Sunt lucruri relativ ieftine. Iar dac` salvezi vie]i [i evi]i pagube materiale, ob]ii beneficii importante la investi]ia f`cut`”, spune C. Michael Walton, profesor de construc]ii la Universitatea Texas, din Austin. Tehnologii de genul celor folosite la podul St. Anthony Falls sunt relativ u[or de justificat. Re]elele de senzori au fost folosite de ani de zile la baraje [i cl`diri, iar pre]ul lor a sc`zut pân` la punctul \n care folosirea lor este justificat` chiar numai din punct de vedere al siguran]ei oferite. Sistemul anti-\nghe] reprezint` o cheltuial` \n plus, dar economise[te bani, pentru c` nu mai trebuie s` se \mpr`[tie nisip [i sare iarna pe pod. Departamentul american al Transporturilor estimeaz` c` astfel de sisteme pot reduce cheltuielile pentru \ntre]inere pe timp de iarn` cu 10-50%. Sistemele de monitorizare a traficului, care includ camere video, senzori [i transmisii web, aduc profituri clare, mai ales \n zonele metropolitane aglomerate. Cercet`tori de la Universitatea Interna]ional` Florida au estimat c` o cheltuial` anual` de 9,9 milioane de dolari pentru un astfel de sistem \n districtul Broward a adus beneficii de 142 de milioane de dolari prin reducerea timpului petrecut \n trafic, a consumului de combustibil, a emisiilor [i a num`rului de accidente u[oare. 10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK


De ce e atât de inteligent cel mai inteligent pod din SUA

56 “PRODUCTIVITATEA RESURSELOR”

UN PAS |NAINTE PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~ Companiile de utilit`]i investesc \n tehnologie inteligent` De Steve Hamm

Când vine vorba de oportunit`]i \n domeniul infrastructurii inteligente, una dintre cele mai importante este modernizarea re]elei electrice din SUA. Companiile de utilit`]i cheltuiesc deja circa 20 de miliarde de dolari pe an pentru sisteme IT [i, ca parte a planului federal de stimulare a economiei, guvernul va cheltui \nc` 11 miliarde de dolari \n urm`toarele 20 de luni pentru modernizarea re]elei de electricitate. Nu este, deci, de mirare c` gigan]i ca Accenture [i HewlettPackard, dar [i start-up-uri ca Silver Spring Networks \ncearc` s` câ[tige cât mai multe contracte. Premisa de la care se porne[te este c` o re]ea inteligent` va reduce consumul de energie [i va aduce economii atât pentru utilit`]i, cât [i pentru consumatori. Cu contoare

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

inteligente [i alte tehnologii care transmit \n timp real date despre gradul de utilizare al electricit`]ii, consumatorii ar putea alege solu]ii mai inteligente pentru economisire. Dac` pre]urile sunt mai mari seara, ar putea amâna sp`latul vaselor. Dominion Virginia Power spune c`, \n testele pe care le-a realizat, clien]ii cu contoare inteligente au redus consumul de curent electric cu pân` la 30%. Companiile de utilit`]i nu fac asta doar pentru imagine. Dac` tehnologiile inteligente vor determina clien]ii individuali [i industriali s`-[i reduc` consumul la ore de vârf, utilit`]ile nu ar mai fi nevoite s` investeasc` la fel de mult \n capacitate de generare. Renun]ând la construc]ia unor centrale sau la modernizarea celor existente, utilit`]ile pot face economii de miliarde de dolari. O companie care face pionierat \n dome-

niu este Austin Energy, care alimenteaz` ora[ul Austin, din Texas. Aceasta a \nceput s` foloseasc` termostate wireless pentru locuin]e [i companii \n 2004, urmând s` finalizeze \n acest an o re]ea inteligent` de prim` genera]ie. Austin Energy a devenit deja mai eficient`, pentru c` folose[te contoare inteligente [i senzori care monitorizeaz` echipamentele, \n loc s` trimit` oameni cu ma[ina la fa]a locului. “Toat` lumea ar trebui s` vin` s` vad` ce facem noi”, spune Andres E. Carvallo, director IT la Austin Energy [i arhitectul re]elei electrice inteligente a companiei. Dar [i cele mai avansate companii de utilit`]i avertizeaz` c` tehnologia este \nc` la \nceput. Xcel Energy, din Minneapolis, modernizeaz` re]eaua electric` din Boulder (Colorado) pentru a crea primul ora[ inteligent din SUA. Acesta va avea contoare inteligente, generatoare solare [i un sistem pentru ca proprietarii de vehicule electrice s` poat` vinde curent din acumulatoarele lor companiei de utilit`]i când cererea este foarte mare. Dar compania nu [tie care tehnologii vor da rezultate [i care nu. “Asta \ncerc`m s` determin`m de fapt”, spune Roy Palmer, vicepre[edinte \n cadrul Xcel Energy.

DAVID FOSTER

Folosirea intensiv` a tehnologiei digitale \n proiectele de infrastructur` fizic` reprezint` o nou` direc]ie de dezvoltare pentru industria IT. |n cei 70 de ani de istorie a domeniului, principala sa ]int` a fost Rezisten]a betonului |n timpul sporirea productivit`]ii oamenilor. construc]iei, senzorii din coloanele Acum, cercet`torii se concentreaz` de sprijin au calculat dac` acestea tot mai mult pe folosirea tehnologiei puteau sus]ine greutatea podului. pentru a rezolva problemele legate de resursele limitate ale Terrei – enerSolicitare material` Dou` gie, materiale de construc]ii [i emisitipuri de dispozitive m`soar` ile de dioxid de carbon. contrac]ia [i dilatarea betonului. Noul pod St. Anthony “Tehnologia poate avea acela[i imFalls peste fluviul Mi[care Senzorii urm`resc pact asupra productivit`]ii resurselor Mississippi are mai orice modific`ri ale articula]iilor ca \n cazul muncii umane”, crede multe tipuri de senzori. mobile care pot fi provocate de Iat` ce m`soar` Giulio Boccaletti, analist \n domeniul diferen]ele de temperatur`. ace[tia: administr`rii resurselor naturale la compania de consultan]` McKinsey & Co. La acest gen de lucruri se gândea Alan Phipps când a panie specializat` \n proiectarea de poduri complexe. Era auzit de pr`bu[irea podului din Minneapolis. Phipps este pe aeroportul din Salt Lake City pe 1 august 2007, când un director de opera]iuni la FIGG Bridge Engineers, o com- coleg l-a sunat pe mobil [i i-a spus s` se uite imediat la tele-


ANALIZ~

Temperatura Instrumentele m`soar` temperatura betonului, pentru a putea compara datele cu modificarea curburii podului. Vibra]ii Senzorii percep modific`ri care ar putea indica avarierea podului.

Coroziune Elemente de metal \ncastrate \n suprafa]a de rulare transmit alerte \nainte ca sarea s` \nceap` s` corodeze arm`tura de o]el. Ghea]` Când sunt condi]ii de formare a ghe]ii, un sistem de aspersoare din carosabil \mpr`[tie o solu]ie anti\nghe].

vizor. |n timp ce privea podul disp`rând \n ap`, Phipps a \nceput s` analizeze situa]ia. Statul va dori s` construiasc` rapid alt pod [i va dori ca structura s` reziste mult timp. El mai lucrase la proiecte unde se folosiser` senzori [i software de analiz` a datelor. Proiectul din Minnesota p`rea perfect pentru un “pod inteligent”. PROCESAREA DATELOR

Departamentul Transporturilor din Minnesota a cerut rapid proiecte pentru pod. Patru echipe au depus documentele pân` la termenul limit` din 14 septembrie, inclusiv una format` din FIGG, Flatiron Construction [i Mansion Construction. Aceasta a fost singura care folosea tehnologie inteligent` pentru pod, dar proiectul s`u era mai scump decât celelalte trei. Cinci zile mai târziu, a fost anun]at câ[tig`torul. Comisia de licita]ie a ales echipa Figg datorit` experien]ei, designului [i tehnologiei propuse. Echipa a inclus mai multe elemente tehnologice \n pod. O re]ea de 323 de senzori monitorizeaz` podul, m`surând coroziunea betonului, stresul asupra elementelor de leg`tur` [i alte aspecte structurale. Sistemul anti\nghe] urm`re[te temperatura carosabilului [i \mpr`[tie acetat de potasiu când temperatura scade sub zero grade. Exist` [i un sistem de monitorizare a traficului, care detecteaz` viteza [i masa ma[inilor de pe pod. Dac` se produce un accident care blocheaz` circula]ia, informa]ia este transmis` c`tre centrul de comand` al Departamentului Transporturilor, care poate avertiza [oferii ce se apropie de pod, astfel \ncât ace[tia s` poat` ocoli zona. Procesarea tuturor acestor date nu este simpl`. Departamentul Transporturilor colaboreaz` cu Universitatea din Minnesota pentru a dezvolta noi sisteme care s` analizeze datele [i s` le foloseasc` eficient. Catherine French, profesoar` de construc]ii care conduce acest efort, spune c` mai \ntâi se va stabili o baz` ini]ial` de informa]ii pentru datele referitoare la elementele structurale ale podului.

Oricât de sofisticat ar putea p`rea podul St. Anthony Falls, French spune c` vor fi schimb`ri mari. Podul are o re]ea de senzori conecta]i prin cabluri. Genera]ia urm`toare va fi wireless, ceea ce \nseamn` costuri reduse [i posibilitatea de a spori num`rul de senzori. Unii oameni vorbesc chiar despre senzori aplica]i pe suprafe]e sub form` de vopsea, care s` reac]ioneze exact ca pielea uman`. Cum vor fi alimentate miile sau milioanele de senzori? Un posibil r`spuns st` \n captarea vibra]iilor podului pentru producerea de e nergie. “Acelea vor fi poduri cu adev`rat inteligente”, spune French. Re]elele de senzori sunt \n centrul multor tipuri de infrastructur` inteligent`. San Francisco introduce o re]ea wireless furnizat` de start-up-ul Streetline, care detecteaz` spa]iile de parcare libere. {oferii sunt direc]iona]i c`tre locurile libere fie prin ecrane speciale de pe [osea, fie prin h`r]i disponibile pe telefonul mobil. Astfel de proiecte folosesc, \ns`, pu]in din poten]ialul senzorilor. Hewlett-Packard dezvolt` nano-senzori [i software specializat pentru a crea un sistem nervos central la nivel planetar. “Putem construi viitoarele comunit`]i, fie ele ora[e sau noi forme de aglomerare urban`. Putem crea ecosisteme care folosesc mult mai pu]in` energie”, arat` Chandrakant D. Patel, de la HP Labs. Nu doar \n Statele Unite exist` oportunit`]i pentru infrastructura inteligent`. Guverne [i companii din toat` lumea \[i modernizeaz` sistemele de transport [i re]elele electrice, construind cl`diri mai eficiente sau ad`ugând elemente tehnologice structurilor existente. Abu Dhabi cheltuie[te patru miliarde de dolari pentru infrastructura Masdar City, primul ora[ din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. |n loc de ma[ini, Masdar va avea un sistem de platforme care vor transporta oamenii prin ora[. Guvernul local estimeaz` c` folosirea tehnologiilor de ultim` or` va duce la crearea a 70.000 de locuri de munc` [i va ad`uga peste 2% la produsul intern brut al emiratului. Pân` acum, SUA au avansat precaut \n domeniul infrastructurii inteligente. Anali[tii estimeaz` c` ritmul se va accelera, pe m`sur` ce statele americane [i autorit`]ile locale se vor obi[nui cu tehnologiile [i vor \ncepe s` adopte cele mai bune solu]ii rezultate din experimente derulate peste tot \n ]ar`, cum ar fi sistemul de management al traficului din districtul Broward sau tehnologia privind spa]iile de parcare din San Francisco. |n cele din urm`, s-ar putea ajunge la viziunea gigan]ilor IT: telefoane mobile care alerteaz` [oferii despre accidente produse \n apropiere, [osele care se adapteaz` \n func]ie de trafic [i ma[ini care se conduc singure. Dar acest gen de proiecte nu reprezint` preocuparea unor oameni ca inginerul Jon Chiglo. Pe m`sur` ce guvernul federal \ncepe s` aloce miliarde de dolari pentru proiecte \n SUA, el va avea de spus un cuvânt greu \n alegerea solu]iilor practice. De la finalizarea podului St. Anthony Falls, Chiglo a fost numit la conducerea programului pe zece ani pentru modernizarea sistemului de transport din Minnesota. Bugetul ini]ial este de 1,8 miliarde de dolari, iar statul american a cerut \nc` 500 de milioane de dolari de la Administra]ia Obama. “Vom reconstrui totul pentru viitor”, spune Chiglo. ^ 10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

57

Infrastructura  

Tehnologii inteligente care fac infrastructura mai sigura si mai eficienta sunt disponibile chiar cand guvernul SUA aloca bani in aceasta di...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you