Page 1

ROMĂ‚nia

Nr. 124 i 10 martie 2009 i 3,5 RON

scenariul

pesimist

Cum ar ar~ta economia romĂĽneasc~ |n 2009 dac~ cele mai sumbre previziuni ar deveni realitate?

6 421847 000086

00124


ANALIZ~

39

Europenii ajut`, dar controlul exercitat este foarte strict

AJUTOR |N STIL MARE EUROPEAN COMMUNITY

De Magda Munteanu

De ce ajutorul de stat, colacul de salvare la care tot mai multe companii privesc cu interes, este o sabie cu dou` t`i[uri

Delega]ia Oltchim care va merge la Bruxelles zilele acestea pentru o \ntâlnire informal` cu membrii Comisiei Europene (CE) va trebui s` conving` oficialii europeni c`, f`r` ajutorul financiar al statului român, combinatul chimic din Râmnicu-Vâlcea nu poate supravie]ui crizei economice. “Nu cerem ajutor de stat”, spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. Potrivit acestuia, pentru a supravie]ui, combinatul este for]at s` fac` o majorare de capital de 135 de milioane de euro [i s` investeasc` alte 485 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor, protejarea mediului [i cre[terea eficien]ei. Investi]iile propriu-zise ar fi doar par]ial finan]ate de stat, restul sumei urmând s` fie atras` din alte surse. “Planul nostru va fi bine argumentat. Sunt optimist c` cererea va fi acceptat` de Comisia European`”, spune Roibu. La \nceputul anului, Oltchim a solicitat statului român un ajutor sub forma unei garan]ii de 86 de milioane de euro, pe baza c`reia s` poat` accesa credite. Dac` aceast` metod` este acceptat`, statul ar deveni un garant al crean]elor contractate de Oltchim. Procesul prin care statul poate acorda suport financiar unei companii nu este \ns` nici u[or, nici lipsit de riscuri. 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK


40

Regula spune c` ajutorul de stat poate fi pus \n aplicare doar dup` ce Comisia European` (CE) l-a notificat [i autorizat. Excep]ie fac \mprumuturile pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii, de maximum 500.000 de euro, care pot fi acordate f`r` acordul Comisiei pentru o perioad` de doi ani, cu scopul de a ajuta firmele s` dep`[easc` dificult`]ile financiare curente generate de contextul actual. Pentru sumele mari, situa]ia se complic` [i este nevoie de acordul CE pentru fiecare caz \n parte. Teoretic, orice fel de companie poate solicita ajutorul statului, indiferent dac` are ac]ionariat public sau privat. De unde ar putea veni primele solicit`ri? Din partea acelor companii care au fost \n mod acut afectate de criz`, deoarece [i-au dezvoltat activit`]ile pe baza \mprumuturilor, pe care acum nu le mai pot refinan]a. “Nu m-am gândit la un ajutor de stat, pentru c` am crezut c` situa]ia se va redresa. Dar acum \l voi lua \n calcul”, spune Ioan Niculae, proprietarul holdingului InterAgro. Acesta adaug` c` are nevoie de un \mprumut de 25-30 de milioane de euro pentru a-[i pune pe picioare fabricile din industria chimic`, \mprumut pe care ar putea s`-l ramburseze \n doitrei ani, când va exista activitate economic`. CU LITER~ DE LEGE

Întregul proces se “sugrum`” \n stadiul \n care autorit`]ile trebuie s` notifice Comisia European` de faptul c` iau \n calcul acordarea unui ajutor. “Pân` acum nu am primit nici o notificare din partea României referitor la m`surile de criz` planificate sau pe care le-a pus deja \n practic`”, spune Herbert Ungerer, director general adjunct al Direc]iei Generale pentru Competi]ie din cadrul Comisiei Europene, responsabil cu problema ajutorului de stat. Câteva m`suri legislative s-au luat totu[i, cel pu]in pentru companiile aflate \n portofoliul Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) [i al Ministerului Economiei. Anul trecut, a fost aprobat` o ordonan]` care creeaz` cadrul general pentru acordarea de ajutoare de stat \n vederea salv`rii [i restructur`rii firmelor aflate \n dificultate sub form` de credite [i e[alon`ri la plata obliga] iilor fiscale, comerciale [i bancare. Pe baza acestei ordonan]e, a fost creat un sistem de ajutor de stat pentru salvarea societ`]ilor din portofoliul AVAS aflate \n dificultate. Sistemul presupune o schem` de ajutor de stat de salvare a IMM-urilor, precum [i posibilitatea de a acorda ajutoare de stat individuale. Potrivit lui Gheorghe Oprescu, pre[edintele Consiliului Concuren]ei, reprezentan]ii CE au primit o pre-notificare legat` de acest sistem de ajutor de stat urmând ca, “\n func]ie de pozi]ia reprezentan]ilor acesteia, s` se efectueze notificarea formal` \n vederea ob]inerii unei decizii de aprobare”. Tot \n stadiu de pre-notificare a Comisiei se afl` [i un proiect de hot`râre de guvern prin care se inten]ioneaz` crearea cadrului legal pentru acordarea de ajutoare de stat pentru restructurare. Acestea vor fi incluse \n cadrul unei scheme de ajutor de stat sau ca ajutoare individuale pentru IMM-urile [i pentru companiile mari din subordinea AVAS [i a Ministerului Economiei.

RÂS {I PLÂNS

Cum situa]ia interna]ional` pare s` se complice pe zi ce trece, este de a[teptat ca tot mai multe companii mari, confruntate cu dificult`]i financiare, s` apeleze la cele dou` tipuri de ajutor de stat care pot fi aprobate de Comisia European`: de salvare [i de restructurare. Ajutorul pe care-l vor primi \i va face \ns` s` râd` cu un ochi [i cu altul s` plâng`. Pe de o parte, vor putea s` treac` cu bine de o perioad` critic`. Pe de alta, vor intra la “st`pân” [i vor fi obligate s` suporte consecin]ele de rigoare. Ca regul`, pot primi ajutor doar firmele aflate \n dificultate, iar legea consider` firm` \n dificultate acea companie care nu este capabil`, fie prin resurse proprii, fie cu fondurile pe care le poate ob]ine, s`-[i acopere pierderile, explic` Raluca Vasilache, partener [i coordonator al departamentului de dreptul concuren]ei la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Pierderi care, pe termen mediu sau scurt, o vor condamna s` ias` din afaceri dac` statul nu intervine. În contextul crizei financiare, conceptul de firm` aflat` \n dificultate a fost temporar modificat, a[a \ncât intr` \n aceast` categorie doar cele care nu aveau acest statut \nainte de 1 iulie 2008. Ceea ce ar ridica unele semne de \ntrebare referitor la capacitatea Oltchim de a se \ncadra \n normele impuse de Comisie. Exist`, \ns`, o mare diferen]` \ntre obliga]iile pe care cele dou` tipuri de ajutor, de salvare [i de restructurare, le impun companiilor. Ajutorul de salvare este practic un \mprumut pe termen scurt, de maximum [ase luni, acordat la dobânda pie]ei din acel moment. Banii ar trebui s` ajute compania s` se men]in` pe linia de plutire \n aceast` perioad` de [ase luni, timp \n care trebuie s` elaboreze un plan de restructurare sau de lichidare. “Pe perioada ajutorului, statul poate impune politica de management [i de dividende”, avertizeaz` Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA). Dac` dup` [ase luni suma \mprumutat` nu este returnat`,

„ROMÂNIA ARE O ECONOMIE COMPLET DEZARTICULAT~. CONSECIN}A ESTE C~ ACUM NU POATE LUA DECÂT M~SURI PROCICLICE” ANALISTUL FINANCIAR ILIE {ERB~NESCU

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009

statul devine ac]ionar \n cadrul companiei respective cu un procent echivalent ajutorului acordat. În ultima perioad`, num`rul ajutoarelor de stat acordate companiilor s-a \nmul]it semnificativ, având \n vedere criza financiar` interna]ional`. Majoritatea au fost oferite sub forma unor \mprumuturi, a acord`rii de garan]ii pentru contractarea de \mprumuturi sau a injec]iilor de capital. În special \n domeniul bancar, Comisia European` a acceptat unele m`suri de recapitalizare a b`ncilor, pentru a asigura func]ionarea coerent` a pie]elor financiare. Este cazul unor state precum Austria, Belgia, Germania, Grecia, Slovenia sau Letonia. Cel mai recent exemplu este al b`ncii Royal Bank of Scotland (RBS), care se afl` \n pragul na]ionaliz`rii, dup` ce s`pt`mâna trecut` guvernul britanic a fost de acord s`-i asigure lichidit`]i \n valoare de 25,5 miliarde de euro. Aceast` infuzie de capital va m`ri participa]ia guvernului Marii Britanii de la 70% la 90% din cadrul b`ncii.


ANALIZ~

41

OLTCHIM: RIPOSTA GERMAN~

CHERYL EMPEY

Ac]ionarul minoritar al combinatului, PCC SE, va cere demiterea directorului general

|n timp ce conducerea companiei \ncearc` s` ob]in` ajutor de stat, principalul ac]ionar minoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, societatea german` PCC SE, va solicita schimbarea din func]ie a directorului general al companiei, Constantin Roibu, a declarat \n exclusivitate pentru BusinessWeek România Wojciech Zaremba, Business Development Director al PCC SE. Solicitarea vine dup` ce conducerea Oltchim, de comun acord cu AVAS, cu Ministerul Economiei [i cu cel al Finan]elor, au revenit la vechea ini]iativ` vizând conversia \n ac]iuni a datoriilor Oltchim fa]` de stat. Primul pas \n aceast` direc]ie l-a reprezentat recenta respingere de c`tre Senatul României a Ordonan]ei de

Urgen]` a Guvernului 163/2008 privind abrogarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului 45/2006, prin care se dispunea conversia datoriilor \n ac]iuni. În prezent, actul normativ se afl` pe ordinea de zi a Camerei Deputa]ilor, având recomandare de respingere din partea Senatului [i a Guvernului. “Oficialii Comisiei Europene au muncit foarte mult s` conving` cabinetul T`riceanu s` renun]e la m`sura conversiei datoriilor Oltchim \n ac]iuni ale statului, deoarece aceasta contravine legisla]iei europene cu privire la ajutorul de stat. Acum observ`m c` noul Cabinet vine exact cu aceea[i propunere”, a declarat Zaremba. Dac` ordonan]a nu va fi aprobat`, PCC SE \[i va continua demersurile de contestare a m`surii \n cadrul organismelor

europene competente \n materie de libera competi]ie [i ajutor de stat, iar \n cel mai r`u caz se va intenta o ac]iune \n instan]` \mpotriva acestui demers al statului român. Ministrul Economiei, Adriean Videanu a declarat s`pt`mâna trecut`, \n cadrul unei vizite efectuate la Oltchim, c` societatea nu va mai fi scoas` la privatizare \n contextul economic actual [i c` statul va c`uta s` deruleze un proces investi]ional [i de restructurare, pentru a ajuta Oltchim s` dep`[easc` momentul dificil actual. Videanu s-a ar`tat \ncrez`tor c` autorit`]ile europene vor accepta planul de conversie a datoriilor \n ac]iuni, precum [i programul investi]ional de aproape jum`tate de miliard de euro avut \n vedere de stat la Oltchim. Practic, acest plan va consta \n garan]ii de stat pentru creditele contractate de Oltchim pentru ca societatea s` poat` s` \[i deruleze programele de modernizare [i eficientizare, precum [i s` achizi]ioneze activitatea de petrochimie de la Arpechim. Reprezentan]ii Petrom spun c` sunt \n negocieri avansate cu Oltchim pentru vânzarea Petrochemicals Arge[. Potrivit acestora, Oltchim i s-ar solicita doar un pre] modic pentru combinat, la care s` se adauge sumele pe care combinatul din Râmnicu Vâlcea le datoreaz` Petrom pentru materiile prime livrate. “Este vorba de 20 sau 30 de milioane de euro”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom. Îns`, rafin`ria Arpechim va avea nevoie de un plan de investi]ii mult mai mare pentru a deveni eficient` din punct de vedere energetic [i viabil` economic, pe care tot Oltchim trebuie s` [i-l asume. Potrivit ministrului de Finan]e Gheorghe Pogea, combinatul Oltchim va fi sprijinit \n perioada urm`toare [i prin alte m`suri, incluzând rambursarea de TVA \n cuantum de peste 13,4 milioane de lei, precum [i accesul la contracte de furnizare a energiei electrice la pre]uri mai mici. Implicarea sus]inut` a statului vine dup` ce combinatul vâlcean a raportat pierderi tot mai mari de la an la an, \n 2008 pierderile Oltchim situându-se la nivelul de 226, 6 milioane de lei, iar datoriile totale ale societ`]ii ajungând s` dep`[easc` 1,72 miliarde de lei. – Mihnea Anastasiu

10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK


42

Un exemplu similar este [i cel al grupului olandez de servicii financiare ING, care a primit la sfâr[itul anului trecut un ajutor de 10 miliarde de euro de la guvernul olandez, pentru a putea face fa]` efectelor crizei financiare. Mai mult, \n luna ianuarie, ING a ob]inut [i garantarea unei mari p`r]i din creditele sale neperformante.

ACORDAREA UNOR AJUTOARE DE STAT, |N CAZURI JUSTIFICATE, POATE AVEA UNELE EFECTE POZITIVE, DEOARECE AR AJUTA MEN}INEREA PE PIA}~ A UNOR COMPANII IMPORTANTE

MAI GREU DECÂT PARE

Sunt, \ns`, [i cazuri \n care companiile aflate \n dificultate nu solicit` ajutor de salvare, ci ajutor de restructurare. O condi]ie de baz` este ca acestea s` prezinte mai multe simptome clare ale “bolii”, cum ar fi cre[terea pierderilor, sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate sau o \ndatorare crescut`. “Starea de dificultate nu este suficient` pentru a ob]ine autorizarea ajutorului de stat”, explic` Laura Mocanu, avocat partener \n cadrul Bo[tin` [i Asocia]ii. Potrivit acesteia, compania trebuie s` demonstreze c` nu se poate redresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii s`i sau din pia]`. Pentru a ob]ine ajutorul mult dorit, compania trebuie s` implementeze [i un plan de restructurare fezabil, coerent, realist [i care s` includ` [i un studiu de pia]`. Planul trebuie aprobat de Comisia European` [i s` aib` o durat` cât mai scurt`, care s` conduc` la viabilitatea pe termen lung a companiei. Teoretic, planul de restructurare poate con]ine, potrivit lui Mocanu, m`suri precum reorganizarea companiei pe baze mai eficiente, renun]area la activit`]ile aduc`toare de pierderi sau restructurarea financiar` [i a activit`]ilor care pot redeveni competitive.

Un plan similar va \ncerca [i Oltchim s` prezinte Comisiei la Bruxelles. Dar solu]ia este cu dou` t`i[uri. Pe de o parte, i-ar aduce combinatului injec]ia de capital mult dorit`, dar pe de alta, i-ar putea impune condi]ii greu de realizat. “Conform planului, trebuie sc`zut` cifra de afaceri a companiei”, spune Voinea de la GEA, c`ci altfel ajutorul statului este considerat concuren]` neloial`, care ajut` o companie s`-[i creasc` cota de pia]`. Aceast` grij` a evit`rii denatur`rii ilegale a concuren]ei se pune \n special \n cazul ajutoarelor de stat pentru restructurare. Prin urmare, companiile trebuie s` fie extrem de atente la condi]iile pe care Comisia le poate impune, cum ar fi m`suri compensatorii, propor]ionale cu m`rimea [i importan]a firmei [i a pie]elor pe care activeaz`. Sau, explic` Mocanu, m`suri legate de vânzarea activelor companiei, reducerea capacit`]ii de produc]ie sau a prezen]ei \n pia]` [i diminuarea barierelor de intrare pe anumite pie]e. Provoc`rile pe care ajutorul de restructurare le lanseaz` companiilor nu se opre[te, \ns`, aici. Acestea trebuie s` aib` o contribu]ie substan]ial`, din surse pe care s` le poat` dovedi, la suportarea costurilor restructur`rii. În cazul firmelor mari,

CU P~L~RIA-N MÂN~ Tot mai multe companii iau \n calcul posibilitatea de a cere sprijinul statului pentru a trece de criz` Ajutor de stat pentru restructurare

Ajutor de stat pentru salvare

 Compania trebuie s` fie in dificultate: cre[terea pierderilor,

 Ajutorul solicitat trebuie s` se materializeze \ntr-un sprijin cu lichidit`]i a companiei, sub forma unor garan]ii pentru credite sau credite, acordate \n condi]iile pie]ei;  Orice credit [i orice garan]ie trebuie terminate \ntr-o perioad` de maximum [ase luni, dup` transferul primei tran[e c`tre companie;  Ajutorul trebuie s` fie justificat pe motive de dificult`]i sociale majore [i s` nu aib` efecte negative asupra pie]ei comune;  Notificarea ajutorului trebuie transmis` Comisiei Europene \mpreun` cu angajamentul statului care acord` ajutorul, conform c`ruia, \n maximum 6 luni dup` autorizarea ajutorului pentru salvare, va fi prezentat Comisiei un plan de restructurare sau de lichidare, ori dovada c` garan]ia a \ncetat sau creditul acordat a fost rambursat;  S` fie limitat la suma necesar` men]inerii \n activitate a societ`]ii pe perioada pentru care a fost autorizat;  S` respecte principiul “prima [i ultima dat`”.

sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate, flux de capital \n declin, \ndatorare crescut`, sc`derea sau dispari]ia activului net, pierderea semnificativ` a capitalului social \n perioade de timp relativ scurte;  Trebuie s` demonstreze c` nu se poate redresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii s`i sau din surse atrase de pe pia]`;  S` implementeze un plan de restructurare, aprobat de Comisia European`, cu o durat` cåt mai scurt`, care s` conduc` la viabilizarea pe termen lung a companiei. Comisia va monitoriza, anual, |ndeplinirea obiectivelor stabilite;  Ajutorul trebuie s` fie limitat la minimul necesar [i s` respecte principiul “prima [i ultima dat`”, adic` \ntr-un interval de 10 ani s` nu se acorde mai mult de un ajutor de salvare [i/ sau restructurare.

BUSINESSWEEK I 10 MARTI E 2009


ANALIZ~

43

aportul acestora trebuie s` fie de minimum jum`tate din costurile totale ale restructur`rii. Aceast` regul` limiteaz` de la sine suma maxim` pe care companiile le-ar putea solicita statului. În general, nu exist` un plafon maxim al ajutorului de stat pentru salvare sau pentru restructurare, \ns` el trebuie limitat la minimul necesar. Companiile trebuie s` analizeze atent [i momentul \n care solicit` acest gen de ajutor, c`ci el se acord` doar o dat` la 10 ani.

SANJA GJENERO

EFECT DE BUMERANG

Consecin]a acestor m`suri este c` statul \ncepe s` joace, la nivel mondial, un rol din ce \n ce mai mare \n cadrul economiilor. Cauza? Lipsa de lichidit`]i din pia]`. Iar riscul aferent este cel al unui deficit bugetar crescut. SUA, de exemplu, [i-au propus un deficit de 12% din Produsul Intern Brut (PIB), cu un risc crescut de infla]ie. Istoria pare c` se repet`. România a mai avut perioade \n care ajutorul de stat pe care \l acorda se ridica la 6% din PIB, cum a fost \n 2001, din cauza Sidex Gala]i. Procentul a sc`zut sim]itor \n anii urm`tori, pân` la 2% din PIB, comparativ cu o medie de 1% la nivelul Uniunii Europene. În acest moment, \ns`, nu mai exist` statistici oficiale la nivelul Uniunii referitor la acest procent. “România are o economie complet dezarticulat`. Consecin]a este c` acum nu poate lua decât m`suri prociclice”, spune analistul financiar Ilie {erb`nescu. În opinia sa, \ntr-un moment \n care totul duce spre o recesiune economic`, România nu poate lua decât m`suri care duc la adâncirea acestei recesiuni. “Ajut`m recesiunea f`r` s` vrem”, spune {erb`nescu.

Pe de o parte, acordarea unor ajutoare de stat, \n cazuri justificate, poate avea unele efecte pozitive, deoarece ar ajuta men] inerea pe pia]` a unor companii importante precum Oltchim, Automobile Craiova sau Sidex. Dac` este acordat conform normelor UE, nu afecteaz` nici comer]ul intra-comunitar. Nu trebuie uitat faptul c` România nu are nici pe departe banii SUA pentru a acorda multe ajutoare de stat. Pentru a ajuta totu[i companiile aflate \n dificultate, statul va trebui s` ob]in` un \mprumut de la Fondul Monetar Interna]ional, care este, \ns`, mai degrab` interesat s` acopere deficitul, decât s` acorde ajutoare de stat. Pe de alt` parte, exist` riscul ca autorit`]ile s` acorde ajutor de stat unor companii care, chiar [i dac` nu ar fi fost criz`, nu ar fi avut resursele necesare pentru a supravie]ui, explic` Vasilache de la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Ceea ce va avea efecte negative asupra companiei atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung. În opinia sa, m`surile de ajutor de stat ce vor fi acordate trebuie \ndreptate c`tre sus]inerea firmelor puternice, care sufer` un declin numai \n contextul crizei [i care vor dispune de resurse pentru a contribui la cre[terea economic` dup` dep`[irea acestui moment. “Cred c` ar trebui s` primeasc` ajutor de stat companiile care au efect de antrenare al economiei, cum sunt cele din industria auto sau construc]ii”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România. R`mâne de v`zut cum va privi Comisia European` solicit`rile de ajutor de stat pe care, inevitabil, le va primi din România \n perioada urm`toare. Prima pe list` este Oltchim, care pare decis s` \[i joace cartea pân` la cap`t. ê 10 MARTI E 2009 I BUSINESSWEEK

Finante  

De ce ajutorul de stat, colacul de salvare la care tot mai multe companii privesc cu interes, este o sabie cu doua taisuri.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you