Page 1

ROMĂ‚nia

Nr. 121 i 17 februarie 2009 i 3,5 RON

e vremea schimb~rii iar profiturile vor sc~dea dramatic plus

6 421847 000086

00121

Dup~ haga: cui am promis marea cu sarea?

|n SUA capitalismul de stat prinde vitez~


18

focus

21 Interex ignor` criza [i deschide [ase supermarketuri 22 Sorin Oprescu promite investi]ii de un miliard de euro 24 GM a frånat [i \n China 25 Va [ti Costtel totul despre tarifele telecom?

B~t~lia din adâncuri Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagr` ob]inute prin decizia Cur]ii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de drepturile de exploatare

5ani

BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009

totodat` liderul Partidului Social Democrat, Mircea Geoan`, a acuzat vechiul Cabinet c` ar fi acordat pe final de mandat concesiuni de explorare [i exploatare \n perimetrul aflat la acel moment \n litigiu \ntre România [i Ucraina. Cine va exploata z~c~mintele

Aceste concesiuni de explorare au fost acordate companiei Petrom [i societ`]ii canadiene Sterling Resources Limited, prin intermediul Midia Resources SRL, firm` \nregistrat` \n România. Într-a­ dev`r, pe 12 noiembrie anul trecut, cabinetul T`riceanu emitea o Hot`râre de Guvern (nr. 1446/2008) prin care era aprobat actul adi]ional 11 la contractul de concesionare c`tre Sterling Resources Ltd. a perimetrelor marine XIII Pelican

wintershall

posibilitatea României de a \ncepe procedurile pentru valorificarea resurselor Zeci de miliarde de metri cubi de gaze de hidrocarburi presupuse a se afla pe naturale [i milioane de tone de petrol platforma continental` a M`rii Negre \n vor putea fi exploatate de România zona economic` exclusiv` a României. dup` pronun]area sentin]ei Cur]ii De acum \nainte, rolul principal \n Interna]ionale de Justi]ie de la Haga punerea \n valoare a resurselor poten]ia(CIJ), prin care statului român i se le din subsolul platoului continental recunoa[te jurisdic]ia suveran` asupra românesc revine Agen]iei Na]ionale unui perimetru de 9.700 de kilometri pentru Resurse Minerale p`tra]i \n largul coastelor (ANRM), aceasta urmând M`rii Negre. “În aceast` a trasa perimetrele care zon` sunt estimate a fi vor putea fi oferite spre alocate prin linia trasat` concesio­nare societ`]ide Curte aproximativ 70 lor petroliere interesate de miliarde de metri cubi \n cadrul unor licita]ii de gaz [i 12 milioane de interna]ionale. Numai c` tone de petrol”, spune este perioada \n atmosfera de s`rb`toare Bogdan Aurescu, agentul care gazele naturale de dup` anun]area României la CIJ \n cazul din zona acordat` deciziei Cur]ii de la Haga procesului cu Ucraina, Romåniei ar acoperi nu a durat prea mult numit recent \n func]ia consumul intern c`ci, dup` nici 24 de ore, de secretar de stat \n Sursa: Compania pre[edintele Se­natului [i cadrul MAE. Decizia d` De Mihnea Anastasiu


[i XV Midia. Anexa acestui act normativ a r`mas clasificat`, fapt explicat de c`tre reprezentan]ii Autorit`]ii Na]ionale pentru Resurse Minerale drept procedura standard când vine vorba de resursele minerale ale ]`rii, considerate a fi de importan]` strategic`. “Trebuie s` spun c` exist` o umbr` sever` de \ndoial` cu privire la drepturile statului român cu privire la exploatarea acestui platou continental”, a declarat Mircea Geoan` \n cadrul unei conferin]e de pres` desf`[urat` la Cluj. Ulterior acestor declara]ii, pre[edintele Comisiei pentru Industrii [i Servicii din Camera Deputa-

Investi]iile pentru exploatarea z`c`mintelor sunt de ordinul miliardelor de euro

]ilor, Iulian Iancu, a precizat c` a solicitat ANRM s`-i prezinte anexele secrete ale contractului de concesionare \ncheiat cu Sterling Resources. În schimb, reprezentan]ii Sterling Resources su]in c` Anexa actului adi]ional 11 semnat` \n 2007 cu ANRM a vizat alinierea prevederilor acordului petrolier de concesionare \ncheiat \n anul 1992 la dispozi]iile legislative actuale, cu prec`dere cele \n materie petrolier`, fiscal` [i de mediu, ceea ce ar permite trecerea la dezvoltarea [i punerea \n produc]ie a z`c`mintelor Doina [i Ana, eviden]iate \n perimetrul Midia. În plus,

spun oficialii companiei canadiene, actul adi]ional n-ar prevedea nici o extindere a perimetrelor concesionate c`tre companie \n zona aflat` pân` de curând \n litigiu \ntre România [i Ucraina. Ba chiar, din cei peste 4.119 de kilometri p`tra]i concesiona]i \n 1992, aproape 4.000 km2 au r`mas bloca]i pân` la pronun]area sentin]ei CIJ de la Haga. În 1992, s-a \ncheiat un acord de concesionare a perimetrelor marine XIII Pelican [i XV Midia c`tre firmele Rompetrol, Enterprise Oil [i Canadiaoxi. Societatea Sterling Resources a \nceput s` se implice \n aceste explor`ri din 1997, iar \n prezent de]ine 100% din acele exploat`ri. “În mod specific, pentru lucr`rile executate \n Marea Neagr` am f`cut investi]ii directe de aproximativ 56 de milioane de dolari, \n vederea realiz`rii de opera]iuni de prospec]iuni seismice [i foraj. În total, inves]iile efectuate \n perimetrele Pelican [i Midia, \ncepând din 1992 [i pân` \n prezent, se ridic` la aproximativ 130 mili­ oane de dolari”, spune Stephen Birrell, vicepre[edinte al Sterling Resources Ltd. El sus]ine [i c`, \n cazul \n care lucr`rile de explorare \n cele dou` perimetre ar eviden]ia existen]a unor z`c`minte exploatabile comercial, punerea \n valoare a acestora ar necesita investi]ii de aproximativ 450 de milioane de dolari, sum` pe care compania ar fi dispus` s` o acopere din surse proprii. În acest context, Sterling estimeaz` c` produc]ia ar putea \ncepe din 2011 sau 2012. În ceea ce prive[te perimetrul maritim acordat \n concesiune c`tre Petrom, perimetrul Neptun, pe care compania \l exploreaz` \n parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, reprezentan]ii Petrom sus]in c` acesta a fost câ[tigat \n urma unei licita]ii interna]ionale [i c` nu [tiu dac` acest perimetru cuprinde [i 17 fe b r uar i e 2009 I BUSINESSWEEK

19


20

suprafe]e aflate pân` acum \n litigiu \ntre România [i Ucraina. De[i au promis explica]ii ample pe aceast` tem`, reprezentan]ii ANRM nu au mai apucat s` o fac`, [eful Agen]iei, Bogdan G`budeanu, fiind demis de c`tre premierul Boc [i \nlocuit cu Gelu Agafiel M`r`cineanu. Premierul Boc a dispus de asemenea \nceperea procedurilor legale pentru declasificarea Anexei la Hot`rârea de Guvern 1446/2008 [i a cerut o anchet` \n acest caz Departamentului de Control al Primului-Ministru. “Victoria” româneasc~

La cap`tul unui proces care s-a \ntins pe parcursul a aproape 5 ani, România a ob]inut \n sfâr[it o hot`râre “direct aplicabil`, obligatorie, definitiv` [i executorie imediat” din partea Cur]ii Interna]ionale de la Haga, \n litigiul privitor la delimitarea grani]elor maritime [i a zonelor economice exclusive dintre cele dou` p`r]i. Potrivit sentin]ei CIJ, zona aflat` \n disput` \ntre România [i Ucraina (aproxi­mativ 12.200 km2), a fost \mp`r]it` \ntre cele dou` state, României revenindu-i un perimetru de 9.700 km2 (peste 79,3% din zona \n litigiu), iar Ucrainei restul de 20,6% (2.500 km2). “În baza dreptului interna]ional, supravegherea aplic`rii unei astfel de hot`râri revine Consiliului de Securitate al ONU. Nu a existat pân` \n acest moment nici un fel de moment, nici un caz \n care o astfel de hot`râre dat` de Curtea de la Haga s` nu fie aplicat` [i respectat` \n litera [i spiritul ei”, a precizat ministrul român al ~facerilor Externe, Cristian Diaconescu. Se pune punct astfel unei dispute care dureaz` de mai bine de 50 de ani, din momentul \n care România [i URSS au semnat “tratatul de prietenie” din 1948, f`r` \ns` a ajunge la o solu]ionare definitiv` a chestiunii delimit`rii grani]elor maritime dintre cele dou` ]`ri [i a zonelor economice exclusive. Dup` 1989, Ucraina, din postura de stat succesor al Uniunii Sovietice, a preluat inclusiv

acest litigiu \n ceea ce prive[te delimitarea platoului continental al M`rii Negre la grani]a cu România. În 1997, \n momentul \n care România era \n postura de stat candidat la intrarea \n Alian]a Nord-Atlantic`, ]ara noastr` a fost presat` s` \ncheie Tratatul de coopera­ re [i bun`-vecin`tate cu Ucraina, \ns` chestiunile tehnice de trasare a frontierei terestre [i a celei maritime au fost l`sate \n suspensie. În schimb, anexa tratatului din 1997 prevedea ca \n situa]ia \n care, dac` dup` cel pu]in doi ani de negocieri nu se ajungea la o solu]ie acceptabil` pentru ambele p`r]i \n chestiunea delimit`rii platoului continental, acestea se puteau adresa Cur]ii Interna]ionale de Justi]ie de la Haga pentru arbitrajul chestiunii. În septembrie 2004 dup` mai bine de 7 “În aceast` zon` sunt estimate a fi alocate prin ani de la semna­ linia trasat` de Curte aproximativ 70 de miliarde rea Tratatului cu de metri cubi de gaz [i 12 milioane de tone de Ucraina, România a \naintat o plângere petrol” - Bogdan Aurescu, agentul României la CIJ c`tre Curtea de

BUSINESSWEEK I 17 fe b r uar i e 2009

Linia trasat` de CIJ avantajeaz` clar Romånia

la Haga \mpotriva Ucrainei. Audie­rile propriu-zise \n procesul România vs. Ucraina au \nceput pe 2 septembrie 2008 [i au durat pân` la 19 septembrie. Atât la Bucure[ti cât [i la Kiev decizia CIJ a fost calificat` drept un succes. Pre[edintele Traian B`sescu a declarat c` sentin]a dat` de Curtea de la Haga reprezint` “un mare succes al Ministerului Afacerilor Externe”, \n vreme ce autorit`]ile ucrainiene au calificat aceast` decizie drept “un compromis \n]elept”. Este adev`rat c` României \i revine un perimetru mai mare din suprafa]a aflat` \n litigiu, \n schimb Ucrainei i se d` satisfac]ie de c`tre Curte, recunoscåndu-se Insula {erpilor drept o insul` [i nu o stânc`, a[a cum a sus]inut partea român`. Cu toate acestea, Insulei {erpilor, [i implicit Ucrainei, i-a fost recunoscut doar dreptul la o grani]` maritim` de 12 mile nautice nu [i la o zon` economic` exclusiv`, acceptându-se astfel punctul de vedere român c` Insula {erpilor nu este locuibil` \n mod autonom, neavând surse proprii de ap` [i nici a[ez`ri umane permanente. ê

Batalia din adancuri  

Rezervele importante de hidrocarburi din Marea Neagra obtinute prin decizia Curtii de la Haga sunt deja obiectul unei controverse legate de...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you