Page 1

20 de ani în fruntea obºtii

Eveniment sportiv internaþional la Vãlenii de Munte Ediþia cu numãrul 42 a Turului României la ciclism va debuta pe 12 iunie la Vãlenii de Pagina 12 Munte.

V

Pagina 2 ºi 3

Interviu cu domnul Stelian Manolescu, primarul oraºului Vãlenii de Munte

Ziarul oraºului Vãlenii de Munte

ÃLENii Anul I,

Nr 1, 1-15 Iunie 2005

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Argument Dupã 76 de ani de la ultima apariþie a unui ziar local (“Vãleni” - ziar apãrut în 1929, prin strãdania avocatului Ioan Dima), iatã cã Vãlenii de Munte are, din nou, o publicaþie. Ea s-a nãscut de la sine. Rãdãcina sa îºi trage seva din adâncurile spiritualitãþii vãlenene. Alþii, în locul nostru, au tras brazda adâncã, sãnãtoasã, au arat ºi-au semãnat. Noi venim acum sã ostoim setea pãmântului care, dacã nu astãzi, atunci mâine, ar fi dat, în mod firesc, o floare. Ioan Alexandru spunea, în drumul sãu spre Moldova, cã “pãmântul e greu de atâta verdeaþã!” Fãrã teama de a greºi facem parafraza: Vãlenii de Munte este greu de atâta spiritualitate. Mai înainte mergãtorii noºtri, oameni buni, au fost: Nicolae Iorga, Dumitru I. Brezeanu, D. D. ªtefãnescu, Ioan Dima. Poate cã nici astãzi nu am fi reuºit sã ne urnim din loc dacã n-ar fi venit sã punã umãrul alãturi de noi primarul acestui oraº, domnul Stelian Manolescu! Aceastã publicaþie nu are culoare politicã. Ea aparþine vãlenenilor. Este o tribunã de la care fiecare cetãþean, la un moment dat, poate sã-ºi facã auzit punctul sãu de vedere, într-o chestiune sau alta. Deocamdatã va apãrea de douã ori pe lunã. Dacã Dumnezeu ne iubeºte (nu vãd motivul pentru care n-ar face-o), va apãrea sãptãmânal, apoi, de ce nu, în viitor, cu ajutorul nostru sau al celor ce vor veni dupã noi, ea va fi un cotidian. Pe pragul de a deveni municipiu, foarte aproape de aderarea României la U.E., Vãlenii de Munte meritã ºi trebuie sã aibã o publicaþie a sa!

9 Mai, ziua oraºului Vãlenii de Munte, ziua Europei, ziua Independenþei de Stat a României.

Ziua învãþãmântului la Provincia Vãlenii de Munte A intrat în tradiþia oraºului, începând cu anul ºcolar 2003-2004, înainte de venirea vacanþei de varã ca ºcolile din localitate sã sãrbãtoreascã Ziua Învãþãmântului. Pagina 4

Povara ºi bucuria celor 100 de ani împliniþi

aºteaptã Parisul

De la Paris, o hotãrâre a familiei Paraschivescu ar reglementa juridic ºi moral posibilitatea înfiinþãrii unei sãli M.R.Paraschivescu în aºezãmintele culturale din oraº.

Pagina 10 Pagina 8


2

ä Administraþie publicã localã

HOTÃRÂREA NR. 35 DIN 27.05.2005 A CONSILIULUI LOCAL

(Privind încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºi încasãrii impozitului pe teren) Începând cu data de 01 ianuarie 2006 se stabileºte încadrarea pe zone a terenurilor situate în intravilanul oraºului Vãlenii de Munte. ZONA A B-dul Nicolae Iorga (de la nr. 57 la nr. 83 - Bl. E 13), de la nr. 56 la nr. 72, Str. Barbu Delavrancea porþiunea de la b-dul N. Iorga la Andrei Mureºanu (de la nr. 1 la nr. 3 Bloc C -, de la nr. 2 la nr. 4, bloc A ºi B), Str. Criºan - de la nr. 2 la nr. 4 (bloc B 17-B 19), Str. Aleea Alunilor, Str. Popa ªapcã de la nr. 2-8, Bl. B5 - B6, Str. Caraiman, Str. General Cristescu, Str. Tudor Vladimirescu (de la nr. 7-9, Bl. C7, C8, C9 - nr. 2-4, C12), Str. Berevoieºti porþiunea de la B-dul N. Iorga la str. Mihai Bravu (de la nr. 1 la nr. 9, Bl. E8-E12 ºi de la nr. 2 la nr. 6), Str. Alunilor.

ZONA B Str. Nicolae Tonitza, Str. Unirii, Str. Berceni, Str. Cojocari, Str. Eaubonne, Str. Florilor, Str., Zambilei, Str. Anton Pann (nr. 35 la nr. 47, porþiunea de la str. Mãrãºeºti la str. Barbu Delavrancea), Str. Cismari, Str. Cireºi, Str. Petru Movilã, Str. 1 Iunie, Str. 23 August, Str. Horia, Str. Cloºca, Str. Criºan (partea opusã blocurilor - de la nr. 1 la nr. 5), Str. Mãrãºti, Str. Ecaterina Varga, Str. Teleajen, Str. Aurel Vlaicu, Str. Andrei Mureºanu, Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la b-dul N. Iorga la str. Mihai Bravu, nr. 2 ºi de la nr. 1 la nr. 7), Str. George Enescu (de la nr. 1 la nr. 31 ºi de la nr. 2 la ntr. 32), Str. Grigore Alexandrescu, Str. Margaretelor, Str. M. Kogãlniceanu, Str.Dimineþii, Str. Libertãþii, Str. 1 Mai, Str. 30 Decembrie, Str. Brazilor, Str. Gh. Lazãr, Str. Primãverii, Str. Viorelelor, Str. Mihai Bravu, Str. Cornului, Fdt. Trandafirului, Str. Mihai Eminescu, Str. Cuza Vodã, Str. ªtefan cel Mare, Str. Doctor Davila, Str. Ghiduleºti, Str. Costache Negri, Str.

Str. Ciprian Porumbescu, Str. Barbu Lãutaru. Fdt. Garoafelor, Fdt. Ecaterina Varga, Fdt. Nicolae Bãlcescu, Aleea Gladiolei, Str. ªt. O. Iosif, Str. Alexandru Odobescu, Str. Cãrãmidari, Str. Petre Liciu (de la intersecþia str. Mihai Eminescu pânã la strada Trãistari), Str. Gheorghe Asachi, Str. Berevoieºti (porþiunea de la strada Trãistari la limita oraºului cu sat Olteni), Aleea Socului, Fdt. Victoriei, Str. Anton Pann de la nr. 1 la nr. 33, Str.Trãistari, Str. Saranda, Str. Lacului, Str. Eremia Grigorescu, Str. Salcâmilor, Fdt. Trãistari, Str. Bicazului, Str. Liliacului, Str. Walter Mãrãcineanu, Str. Crivinei, Str. Doctor Istrate, Str. Ungureni, Str. Libelulei, Fdt. Ungureni, Str. Bughiºoara, Aleea Bujorului, Aleea Mãceºului, Str. Ciucaº (de Alexandru Vlahuþã, Str. Crinilor, Str. Lalelelor, Str. Gh. Pãnculescu, Str. Iacob la nr. 9 la nr. 21), Str. Povernei de la nr. 2 la Bratocea, Str. Barbu Delavrancea (porþi- Negruzzi, Str. Drajnei. nr. 10. unea de la pasarela CFR pânã la strada Nicolae Bãlcescu ), de la nr. 5 la nr. 21, de ZONA C ZONA D la nr. 6 la nr.28, B-dul Nicolae Iorga (porþiunea de la intrarea în oraº pânã la staþia Str. B. Delavrancea (porþiunea de la N. PECO, fãrã zona blocurilor, de la nr. 1 la Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la strada nr. 55, de la nr. 2 la nr. 54, de la nr. 85 la nr. Bãlcescu pânã la strada Bughiºoara), de la M. Bravu pânã la strada Oituz), de la nr. 9 23 la nr. 53, de la nr. 30 la nr. 74, Str. 193, de la nr. 74 la nr. 190), Str. Avram la nr. 17, de la nr. 2 la nr.12, Str. Nicolae Iancu, Fdt. Zefirului, Str. Povernei, Str. George Enescu de la nr. 33 la nr. 49, de la Filimon, Str. Stejarului, Fdt. Libelulei, Str. nr. 34 la nr. 44, Fdt. Avram Iancu, Fdt. Berevoieºti (porþiunea de la str. M. Bravu Pajiºtei, Str. Miriºtei, Str. Codrului, Aleea pânã la strada Trãistari de la nr. 11 la nr. Aninului, Fdt. Tufãnelelor, Str. Valea Frãguþei, Aleea Speranþei, Aleea Toporaºi, 75, de la nr. 8 la nr. 64), Str. Dimitrie Gardului, Str. Morii, Str. Alexandru Donici, Prund Teleajen, Str. Frangheºti, Str. Bolintineanu, Str. Vasile Alecsandri, Str. Fdt. Alexandru Vlahuþã, Fdt. Narciselor, Barajului. Nicolae Bãlcescu, Str. Popa ªapcã (de la nr. Str. Gh. Ionescu Siseºti, Str. Crizantemei, 1 la nr. 3), Str. Tudor Vladimirescu (de la nr. 1 la nr. 5 ºi de la nr. 11 la nr. 13), Str. Petre Liciu (de la nr. 1-3, 2-16, pânã la intersecþia cu strada Mihai Eminescu), Str. Petru Rareº, Str. Pictor Nicolae Grigorescu, Fdt. Doctor Carol Davila, Str. Progresului, Str. Alunilor (nr. 3 ºi nr. 2-8) Str. Mãrãºeºti, Str. Frumoasã, Str. Lunei, Str. Plopilor, Str. Viitorului, Str. Serii, Str. Tipografiei, Str. Vãleanca, Str. Înfrãþirii, Str. Izvorului, Str. Oituz, Str. Tãbãcari, Str. Miron Costin, str. Merilor, Str. Veniamin Costache, Aleea Bisericii, Fdt. Zorelelor, Str. Ecaterina Iorga, Str. Pãcii, Str. Miron Radu Paraschivescu, Str. Victor Babeº, Str. Soarelui, Str. Cimiºlia, Str. Independenþei, Str. Castanilor, Str. 8 Martie, Fdt. Tineretului, Fdt. Luceafãrului, Fdt.

CONSILIUL LOCAL AL ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE ADOPTÃ PREZENTA HOTÃRÂRE:

Articol unic. - Punctul 6 al anexei nr. 1 la Hotãrârea nr. 22/31.03.2005 se completeazã cu subpunctul d, astfel:

“d) Se interzice instituþiilor publice, operatorilor economici ºi cetãþenilor, urmãtoarele: 1) Deteriorarea mobilierului urban amplasat în locuri publice, inclusiv folosirea în alte scopuri; 2) Neaducerea la starea iniþialã a spaþiilor verzi, carosabilului, trotuarelor ºi aleilor dupã efectuarea de diverse lucrãri de întreþinere la reþelele edilitare; 3) Abandonarea sau depozitarea deºeurilor menajere ºi stradale, a molozului, a ambalajelor, pe spaþiile verzi, cãile de comunicaþie, în locurile publice sau în alte locuri decât cele special amenajate; 4) Blocarea gurilor de canal, rigolelor sau ºanþurilor, prin depozitarea de deºeuri, pamânt, moloz, materiale de construcþii etc.; 5) Recoltarea sau ruperea florilor sau a altor pãrþi de plante/pomi din parcuri publice, spaþii verzi, peluze, alinia-

mente stradale; 6) Cãlcarea pe spaþii verzi, peluze de flori, precum ºi creearea de poteci în parcuri ºi zone verzi; 7) Distrugerea indicatoarelor ºi plãcuþelor de avertizare montate în parcuri. La amendã se adaugã ºi valoarea materialelor distruse; 8) Parcarea autovehiculelor, remorcilor, atelajelor etc., pe spaþii verzi sau trotuare; 9) Utilizarea coºurilor de gunoi stradale în alte scopuri decât depozitarea de cãtre pietoni a ambalajelor ºi deºeurilor de mici dimensiuni; 10) Deversarea de reziduuri lichide pe spaþiile publice

(uleiuri, combustibili, apã ºi materii fecale etc.); 11) Lãsarea în libertate sau fãrã supraveghere a animalelor, în parcuri ºi zone cu spaþii verzi de pe domeniul public; 12) Lipirea afiºelor în alte locuri decât cele special amenajate prevãzute sau aprobate de autoritatea publicã; 13) Expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri în afara magazinelor; 14) Executarea diferitelor lucrãri de pe domeniul public sau privat al oraºului, trebuie sã se semnalizeze corespunzãtor, pe timp de zi ºi de noapte, iar la terminarea acestora sã se aducã terenul la starea iniþialã ºi sã se ridice semnele de avertizare montate anterior; 15) Instituþiile publice, operatorii economici ºi cetãþenii, deþinãtorii de reþele de apã, gaze, canalizare, telefoane, reþele electrice, puþuri, gropi pentru diverse lucrãri etc., ce sunt amplasate pe domeniul public sau privat al oraºului, sunt obligaþi de îndatã sã le aducã în stare de funcþionare pentru a nu periclita viaþa cetãþenilor. Apoi sunt obligaþi sã le verifice periodic, sã le întreþinã permanent, fiind rãspunzãtori de eventualele accidente.”


3

DE 20 DE ANI PRIMAR de atunci. În vremurile noastre, prin hotãrârile consilierilor au fost date aceste onorabile titluri urmãtoarelor personalitãþi: dr.Constantin Gãucan ºi doamnei noastre Irina Loghin (1996), lui Andre Petit, primarul oraºului Eaubone-Franþa, dr. Aurelian Pârvulescu ºi prof.Stelian Florescu (1998), academician Mircea Malita, ing. Mircea Cosma si Tonio Satoh-Japonia (2002). Începând din acest an, dupã 70 de ani de la iniþiativa lui Nicolae Iorga, am acordatã, în cadrul cursurilor Universitãþii de varã ” Nicolae Iorga”, 10 diplome de onoare celor mai gospodãrite locuinþe ºi împrejurimi realizate cu forþe proprii.

S.M: Cu oraºul Eaubone din Franþa, cu care am desfãºurat acþiuni în interes reciproc. De curând, am perfectat ºi am derulat raporturile cu localitatea Cimiºlia din Republica Moldova. La fel am perfectat ºi am definitiOraºul s-a înfrãþit vat documentele cu oraºul Saranda din Albania, acolo unde cu localitãþi din N.Iorga avea un castel dat de afara þãrii regele þãrii respective. I.B: ªtim cã oraºul s-a înfrãþit I.B: Domnule primar, am cu localitãþi din afara þãrii. Ni le încercat sã fac o radiografie a menþionaþi ? oraºului în anul 1900. Inte-

resante vremuri acelea cu parfumul specific epocii. Cum se prezintã din punct de vedere al gospodarului oraºul la aceastã datã ? S.M: Pãi, s-o luãm metodic, cu prezentarea realitãþilor palpabile. S-a încheiat extinderea reþelei de gaze în tot oraºul. La fel ºi a apei. Lucrãm acum la schimbarea conductelor vechi. Am terminat procesul de urbanizare pe bulevard o datã cu terminarea blocului din faþa parcului. Altele

care se vor construi au spaþii rezervate în spatele celor existente. I.B: Dar în domeniul cultural-sportiv ? S.M: Casa de Culturã a fost extinsã ºi modernizatã astfel încât, cu dotãrile noi, am transformat-o în Centrul European de Culturã. Avem ºi douã licee: Colegiul Naþional ”N.Iorga”cu profil de culturã generalã ºi Grupul ªcolar Agromontan ”Romeo Constantinescu”. ªcoala generalã nr.3 s-a transformat în ªcoala de Arte ºi Meserii “Ing. Gheorghe Pãnculescu”. S-a redeschis (pentru cã dupã 1990 a existat) centrul universitar cu douã facultãþi, de management contabil ºi de Drept, cu 128 de studenþi, aparþinând Universitãþii Ecologice Bucureºti. S-a dat în funcþiune sala de sport de la Colegiul Naþional ‘’N.Iorga’’ , iar Sala Sportului din apropierea gãrii este în curs de finalizare . I.B: Aþi avut deseori întâlniri cu tinerii. Cum vãd ei oraºul în viitor ? Ce mai poate fi adãugat

ca oraºul sã corespundã în totalitate standardelor europene ?

Le-am promis tinerilor un ziar local S.M: Diversificarea activitãþilor la Clubul Elevilor, Clubul Tineretului, construcþia unei sãli de recepþie ºi distractie la Centrul Cultural, construcþia în curând a unui parc de agrement ºi distracþii cu stadion, ºtrand, terenuri de sport (tenis, volei, ring de dans). Le-am promis un studio de radio ºi TV propriu ºi poate un ziar local în care oricine, dar mai ales tinerii, sã-ºi spunã opiniile. I.B: Vã mulþumesc pentru interviu. Mi-aº dori ca peste ani, când altcineva o sã scrie istoria oraºului cu detaºarea cuvenitã, sã vadã în faptele de azi realizãrile unui gospodar aparte, acela care sunteti, vãlenarul neobosit veghind la devenirea urbei. Interviu realizat de prof.Ion Bocioacã

INFORMAÞII DE INTERES PUBLIC

Primãria oraºului Vãlenii de Munte funcþioneazã pe baza Legii nr. 215 / 2001 privind administraþia publicã localã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi a Legii nr. 2 / 1968, privind organizarea administrativã a teritoriului României cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Programul de funcþionare: Zilnic 7:30 - 16:00 Vineri 7:30 - 13:30

Programul de audienþe a) Primar:

Joi - 13:00 - 16:00

b) Viceprimar:

Miercuri - 14:00 - 16:00 Vineri - 8:00 - 10:00

c) Secretar:

Luni - 10:00 - 12:00 Miercuri - 10:00 - 12:00

d) Serviciul Administraþie Publicã: Zilnic

Conducerea Primãriei oraºului Vãlenii de Munte Primar: Ec. Stelian Manolescu Viceprimar: Ec. Mircea Niþu Secretar: Jr. Paul Inþã Persoana rãspunzãtoare cu difuzarea informaþiilor publice: Ec. Eleonora Cãpãþânã

Coordonatele de contact ale instituþiei: B-dul Nicolae Iorga, nr. 77 - jud. Prahova

Telefoane: 0244 - 280.816 0244 - 281.881 0244 - 280.862 Fax: 0244 - 280.631

E-mail: valeniidemunte@cjph.ro

Primãria oraºului Vãlenii de Munte

Sursele financiare: Bugetul

Actele administrative normative de interes public ce se afiºeazã, sunt:

❒ Hotãrâri adoptate de Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte; ❒ Dispoziþii emise de primar Împotriva actelor administrative (hotãrâri, dispoziþii), persoana nemulþumitã ce se considerã vãtãmatã într-un drept legitim al sãu, se poate adresa instanþei de contencios administrativ - potrivit Legii nr. 554 / 2004.

Hotãrârile Consiliului Local al oraºului Vãlenii de Munte ce au fost adoptate în ºedinþa din data de 27.05.2005:

1) Hotãrârea privind încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºi încasãrii impozitului pe teren; 2) Hotãrârea nr. 37, privind rectificarea bugetului local al oraºului Vãlenii de Munte pe anul 2005; 3) Hotãrârea nr. 33, privind stabilirea modelului legitimaþiei de primar ºi consilier local.


4

ä Educaþie

Ziua Învãþãmântului

A intrat în tradiþia oraºului Vãlenii de Munte, începând cu anul ºcolar 2003-2004 ca ºcolile din localitate sã sãrbãtoreascã înainte de venirea vacanþei de varã, Ziua Învãþãmântului. La prima manifestare de acest gen, ca semn de preþuire a dascãlilor, elevi din fiecare unitate de învãþãmânt au pregãtit momente artistice în care au contopit talent, emoþie, inventivitate ºi mult efort. La rândul lor, directorii din fiecare ºcoalã au cinstit prin Diplome de Excelenþã pe colegii lor mai vârstnici, pensionaþi, care ºi-au pus în slujba învãþãmântului românesc ani mulþi din viaþã, suflet ºi dãruire.

Dezvoltarea ºi punerea în valoare a personalitãþii ºi creativitãþii elevilor s-a fãcut ºi prin participarea lor la realizarea unei expoziþii de desene sub genericul „România integratã în

Uniunea Europeanã”, fiind încurajaþi ºi îndrumaþi sã-ºi formeze un stil de autoexprimare prin intermediul acestei arte de domnii profesori de arte plastice. Iniþiativa manifestãrilor a

venit din partea conducerii ºcolilor (a Colegiului “N.Iorga “, a ªcolii Nr.3 actualmente SAM “Ing.Gh.Pãnculescu” ºi a Grupului ªcolar Agromontan “ R. Constantinescu”) cât ºi din partea primãriei oraºului, cãreia îi mulþumim. Este mai mult decât bine sã existe astfel de manifestãri, având drept scop derularea unei succesiuni de activitãþi care sã configureze personalitatea oraºului ºi a ºcolilor , susþinutã de învãþãtori ºi profesori remarcabili care sunt prezenþi nu numai în clasã, ci mai în tot ce înseamnã forme ale spiritului. Anul acesta, ca ºi anul trecut , sperãm, vom încheia seria ma-

nifestãrilor cu o întâlnire de suflet între toþi slujitorii Catedrei din oraº, împrejurare în care ne vom descãtuºa spiritele, ne vom apropia sufletele ºi ne vom deschide ferestrele inimii cãtre vacanþa ce se apropie. Învãþãm sã scriem, sã citim, sã facem calcule matematice complicate, sã cunoaºtem lumea în toatã mãreþia ei. Învãþãm sã credem în om, în viaþã. De aceea simþim nevoia unor asemenea întâlniri, pentru a ne cunoaºte dincolo de ce suntem zi de zi, sã ne privim cu ochii dinlãuntru spre a ne respecta cu adevãrat. Prof. Maria CIUBUC

Cultul eroilor

Uneori filele manualelor de istorie par insuficiente faþã de multitudinea ºi complexitatea evenimentelor trecutului cu precãdere ale istoriei românilor. Suflete ºi conºtiinþe tinere, elevii au nevoie de suflul din veac al strãmoºilor noºtri, care îºi dorm somnul cel fãrã de trezire în þãrâna din care au fost zãmisliþi, þãrâna care vom fi ºi noi cândva ... Paginile de istorie au darul de a scoate la ivealã evenimentele istorice, memoria trecutului întru bunã ºi meritatã cunoaºtere ºi cinstire a celor care ‘’ în pãmânt se scaldã’’. În acest sens, Cercul ‘’CULTUL EROILOR“ are menirea de a îmbrãca demn ºi responsabil, în ºcoalã, bogãþia informaþionalã ºi afectivã a elevilor, completând fericit lecþiile din manualul de istorie, cu aspecte concrete ºi edificatoare, cu numeroase exemple de acte de eroism din istoria mai mult sau mai puþin recentã a patriei române.

De-a lungul vremii, memoria eroilor a fost întreþinutã ºi promovatã de spirite alese, scriitori, istorici, comandanþi de oºti, conducãtori de stat, cãrturari, reprezentanþi ai Bisericii. Este bine ºtiut cã despre cei care nu mai sunt, cei întorºi în glia strãbunã, decât douã instituþii spun veacurilor pãstrându-le memoria: Biserica ºi ªcoala , aceasta expres prin disciplina “Istorie”. Activitatea care pãstreazã memoria eroilor a fost coordonatã în mod organizat de Societatea “ Cultul Eroilor “, înfiinþatã în 1919 sub denumirea de “Societatea Mormintelor Eroilor Cãzuþi în Rãzboi‘’, din 1927 Societatea « Cultul Eroilor «, iar din 1940”Aºezãmântul Naþional Regina Maria pentru Cultul Eroilor”, care a funcþionat pânã în 1978. Dupã o perioadã de peste patru decenii de întrerupere, un Comitet de iniþiativã format dintr-un grup de temerari, ofiþeri în rezervã, între care general locotenent Stelian Popescu, general de brigadã (r) Costicã Moisã, general (r) Marin Badea Dragnea, ca o necesitate impusã de starea de pãrãsire ºi degradare gravã în care se gãseau mare parte din cele peste 5.000 opere comemorative de rãzboi ºi cimitire ale eroilor construite în perioada interbelicã“ a reînfinþat vechea societate sub denumirea iniþialã de “Comitetul Naþional pentru Restaurarea ºi Îngrijirea Monumentelor ºi Cimitirelor Eroilor” aprobatã prin Hotãrârea Judecãtoriei Sectorului 1 , Bucureºti , cu nr.664 din 19.11.1991 (conform revistei „România Eroicã”, nr.17-18, 2002, serie nouã) Activitatea Societãþii respectiv Cercului „Cultul Eroilor“ funcþioneazã, încã de la

început, sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În ªcoala de Arte ºi Meserii „Ing. Gheorghe Pãnculescu’’, din Vãlenii de Munte, cercul „Cultul Eroilor” funcþioneazã din anul ºcolar 2000-2001, în baza Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare ale Cercurilor „Cultul Eroilor “ . Au fost ºi sunt cuprinºi cei mai destoinici ºi iubitori de istorie elevi din ºcoalã, conduºi de un Birou format din 5 persoane :prof. Mihai Istudor, vicepreºedinte Oprea Mircea, secretar- trezorier Muscalu Costel , membri ai Biroului Ioniþã Vlad, Moise Andreea, toþi aceºtia elevi în clasa a VII-a A. Activitatea Cercului „Cultul Eroilor“ din ºcoalã a fost una fructuoasã, practic marcându-se prin activitãþi specifice toate evenimentele cu pronunþatã semnificaþie istoricã, de la 24 ianuarie, pânã la 30 Decembrie, sub îndrumarea d-lui colonel (r) Nicolae Moise , din Vãlenii de

Munte, ºi a d-lui colonel (r) Constantin Chiper. În fiecare an, din 2000-2001, de Înãlþare au fost depuse jerbere de flori la Monumentul Eroilor, din centrul oraºului Vãlenii de Munte, dupã ce, în prealabil, elevii membri ai Cercului “Cultul Eroilor “ au mers la Cimitirul din localitate, punând câte o floare ºi aprinzând câte o lumânare la mormintele eroilor cãzuþi pe câmpurile de luptã în 18771878 sau în cele douã rãzboaie mondiale. Extrapolând ºi parafrazând, se poate spune cã prin aceste activitãþi desfãºurate în cadrul Cercului “Cultul Eroilor”, istoria se împleteºte cu viaþa, trecutul cu prezentul, eternitatea cu efemerul... Iar dincolo de tot ºi de toate istoria îºi urmeazã drumul ei implacabil ... Eroii noºtri meritã, în fiecare zi, nemuriþi... Mihai ISTUDOR

SC ELIO SRL Vãlenii de Munte ✔ Magazine alimentare; ✔ Ambalator ºi distribuitor de produse alimentare; ✔ Distribuitor de materiale de construcþii ºi detergenþi; ✔ Sistem rate fixe, fãrã avans, fãrã girant prin RAIFFEISEN BANK; ✔ Cele mai mici preþuri.


5

ä Învãþãmânt

Scoala de arte ºi meserii “Ing. Gheorghe Pãnculescu” SCURT ISTORIC:

judeþele, deci ºi la Vãlenii de Munte, capitalã a judeþului Saac, asigurând plata dascãlilor de „rumâneºte ºi slavoneºte” din veniturile domniei. Dupã 1845, când judeþul Saac a fost desfiinþat, ªcoala de la Vãleni a continuat sã funcþioneze ca a doua ºcoalã publicã a judeþului Prahova, jucându-ºi rolul fixat de diriguitorii epocii dupã unirea lui Cuza ºi dupã independenþa din 1877-1878. Pe fondul unei atât de frumoase tradiþii, unitatea noastrã ºcolarã ºi-a asumat rolul de continuatoare a unui învãþãmânt de calitate care sã corespundã aºteptãrilor ºi

cate în construcþia cãii ferate Ploieºti - Predeal ºi a contribuþiei sale, alãturi de ing. G. Eiffel la proiectarea ºi construirea celebrului turn din Paris. Sub noul nume, unitatea funcþioneazã în acest an ºcolar cu o bazã materialã formatã din 17 sãli de clasã cu mobilier recondiþionat în întregime prin efortul Consiliului local, 4 laboratoare (fizicã, chimie, biologie, informaticã), 1 bibliotecã, 1 salã de sport ºi terenuri de fotbal, handbal ,baschet, 1 cabinet medical, 1 atelier ºcoalã, 1 chioºc alimentar. Personalul didactic cuprinde 47 cadre didactice toate calificate. Pe baza unei analize concrete a problemelor ºcolii, legate de dinamica populaþiei ºcolare, amplasarea în zona centralã a oraºului, baza materialã, spaþii de ºcolarizare s-au elaborat coordonatele activitãþii prezente ºi viitoare. DIRECTOR,

PROF. VULPE FLOAREA

Cu adevãrat, vrând-nevrând, este de domeniul evidenþei cã, eficienþa ºi valoarea procesului de învãþãmânt dintr-o anume ºcoalã, ies la suprafaþã cu prilejul concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare, la nivel local, judeþean, zonal ºi, bineînþeles, naþional. ªi în anul ºcolar 2004-2005 care se apropie de final , ºcoala noastrã a avut rezultate deosebite la nivelul „olimpicilor” deºi, e adevãrat, se putea obþine o “recoltã” mai bogatã la nivel judeþean, îndeosebi. Dar, în ansamblu, ªcoala de Arte ºi Meserii „Ing. Gh.Pãnculescu” ºi-a confirmat valoarea la nivel judeþean, graþie acestor rezultate obþinute cu trudã ºi seriozitate de elevii fruntaºi, în spatele muncii acestora aflându-se eforturile dascãlilor care i-au pregãtit, ºi unii ºi altora cuvenindu-se aprecierile ºi respectul tuturor .

* BORDEA Andreea (cls.a V-a B )- Premiul III LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC) * SCORUS Ioana Cãtãlina (cls.a VI -a B) -Premiul III LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC) * SÃCUIU Alexandra (cls.a VI-a B) - Menþiune LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC) * NICOLAE Daniela (cls.a VII- a B) - Menþiune - BIOLOGIE - (Prof.Mihaela MAREª) * MIHÃILÃ Catia (cls.a VII- a B) - Menþiune - BIOLOGIE - ( Prof. Mihaela MAREª) * SANDU Iuliana (cls.a VII- a B) - Menþiune - CHIMIE (Prof. Ioana COZORICI) * ISTRATE Oana (cls.a VII-a B) - Menþiune - CHIMIE (Prof. Ioana COZORICI) * BODEANU Andreea (cls.a VII- a B) - Menþiune - CHIMIE - (Prof.Ioana COZORICI) * „ SANITARII PRICEPUÞI “ (cls.a VI- a B ) - PREMIUL I FAZA ZONALÃ- (Prof.Cornelia TROCARU) * CORUL DE COPII AL SAM .”ING.GH.PANCULESCU” ªI CLUBUL ELEVILOR VÃLENI PENTRU SECÞIUNEA ANSAMBLULUI CORAL LA CONCURSUL JUDEÞEAN DE MUZICÃ CÂMPINA 2005 - PREMIUL I - (Inv.Manuela VLAD) * DUETUL SURORILOR SLAMNOIU (VIII B SI VII B) PENTRU SECÞIUNEA MUZICÃ POPULARÃ LA CONCURSUL JUDEÞEAN DE MUZICÃ ªI CLUBUL COPIILOR VÃLENI CÂMPINA 2005 - PREMIUL III- (Prof. Nicolae DOVANCÃ) * ECHIPA DE FOTBAL BAIETI A SCOLII - LOCUL I (FESTIVALUL INTERNAÞIONAL „ETNI FAIRPLAY”) - (Prof. Elena GRIGORESCU) * FILIP Laurenþiu (cls.a VIII- a B)- Locul II (ATLETISM) FAZA JUDEÞEANÃ - (Prof. Elena GRIGORESCU) * TUDORACHE Marilena (cls.a VII- a C)- LOCUL II (ATLETISM) FAZA JUDEÞEANÃ - (Prof.Elena GRIGORESCU) * ECHIPA DE HANDBAL BÃIEÞI - LOCUL III - FAZA JUDEÞEANÃ - (Prof. Elena GRIGORESCU) * ECHIPA DE HANDBAL FETE - MENÞIUNE - FAZA JUDEÞEANÃ -(Prof. Elena GRIGORESCU)

Oilmpicii

Aºezarea urbanã cea mai însemnatã din partea de nord-est a judeþului Prahova, Vãlenii de Munte a îndeplinit, de-a lungul existenþei sale, funcþiile de prestigiu ale unui oraº: capitala judeþului Saac (Sãcuieni), vamã , târg, reºedinþa „plaiului“ Teleajen, centru politic al raionului Teleajen ºi „cetate” de culturã, înnobilatã prin prezenþa ºi activitatea savantului Nicolae Iorga în aceste locuri. În domeniul învãþãmântului, oraºul are o îndelungatã ºi frumoasã tradiþie. Oficial, prin hrisovul din 1774, Alexandru Ipsilanti înfiinþeazã ºcoli în toate

exigenþelor comunitãþii. ªcoala de Arte ºi Meserii „Ing. Gheorghe Pãnculescu” funcþioneazã într-o clãdire construitã în 1964, care iniþial a fost destinatã cursurilor liceale. Din 1971 devine ºcoalã generalã de 10 ani ºi cu acest statut rãmâne pânã în 1973 când va fi numitã ºcoalã de 8 ani. Va mai reveni, pentru doi ani ºcolari (1984/85 ºi 1985/86) la învãþãmântul de 10 ani. Pe fondul derulãrii unei semnificative reforme a învãþãmântului ºi sub imperativul personalizãrii unitãþilor ºcolare, precum ºi a unei restructurãri a planului de ºcolarizare, în anul 2004 s-au fãcut demersuri pentru investirea unitãþii noastre cu denumirea de ªcoalã de Arte ºi Meserii „ing. Gheorghe Pãnculescu “ În cadrul unei festivitãþi emoþionante pe 15. septembrie 2004, s-a instalat noua firmã a ºcolii, purtând numele unei personalitãþi a locului dar cu recunoaºtere internaþionalã prin invenþiile sale în domeniul rezistenþei materialelor, inovaþiei apli-


6

ä Învãtãmânt

GRUPUL ªCOLAR AGROMONTAN “ROMEO CONSTANTINESCU” VÃLENII DE MUNTE ECHIPA MANAGERIALÃ : Director :

prof. Eugeniu Olteanu Director adjunct:

ing. Nicolae Cursaru Director adjunct:

prof. Angela Rãdulescu Înfiinþat în anul 1996, liceul este un tânãr vlãstar al învãþãmântului de specialitate prahovean pregãtind prin diferite forme de învãþãmânt, elevi pentru o paletã variatã ºi diversificatã de profesii solicitate de piaþa muncii. Deºi este o unitate de

învãþãmânt tânãrã, urmeazã o tradiþie de peste 200 de ani în pregãtirea si calificarea tinerilor in meserii tradiþionale sau de actualitate. Prin resursele de care dispune, a reuºit sã atragã (în anul ºcolar 2004 - 2005), aproximativ 1667 de elevi, atât din oraºul Vãlenii de Munte cât ºi din bazinul superior al Vãii Teleajenului, Vãilor Ceraºului ºi a Starchiojdului. Colectivul didactic este alcãtuit din 100 de cadre didactice dintre care 48 sunt titulare. Dintre cadrele didactice titulare, 20 au gradul didactic I, 8 au gradul didactic II, 10 au definitivatul ºi 10 sunt debu-

tante. An de an, baza materialã a ºcolii s-a dezvoltat astfel încât, în prezent, Grupul ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu” Vãlenii de Munte dispune de 9 sãli de clasã (pentru învãþãmântul primar), 4 laboratoare (chimie, fizicã, biologie, multimedia), 12 cabinete ºcolare (geografie, limba românã, limbi strãine, matematicã, istorie, turism si alimentaþie publicã, industrie uºoarã, mecanicã, agromontanologie, silviculturã ºi industrializarea lemnului, educaþie tehnologicã, religie), 2 cabinete de lucru (protecþia muncii, sediul firmelor de exerciþiu - profil servicii), 7 ateliere ºcoalã (4-industrie uºoarã,

Numele ºi prenumele: VÃIDEANU IOANA Liceul (ªcoala): Grupul ªcolar Agromontan „Romeo Constantinescu" Vãlenii de Munte Clasa: Anul III profesionalã, meseria confecþioner produse textile Profesor îndrumãtor: Inginer POPESCU RALUCA Maistru instructor: BARBU ANICA A obþinut Premiul al II- lea la faza judeþeanã 2005 a concursului pe meserii, meseria confecþioner produse textile.

Numele ºi prenumele: DOVÎNCÃ V. ANDREEA RALUCA Liceul (ªcoala): Grupul ªcolar Agromontan „Romeo Constantinescu" Vãlenii de Munte Clasa: a VIII- a C Profesor îndrumãtor: CHIMIE : MEIROªU EMILIA Locul ocupat la faza naþionalã 2005 : MENÞIUNE Numele ºi prenumele: BACHEª DANIELA Liceul (ªcoala): Grupul ªcolar Agromontan „Romeo Constantinescu" Vãlenii de Munte Clasa: a VIII-a C Profesor îndrumãtor: CIOC CONSTANTIN Locul ocupat la faza internaþionalã 2005 : Menþiune specialã la concursul "Pãmântul, grãdina mea" anul 2005, Târgoviºte;

2-mecanicã, 1- industrializarea lemnului), 2 terenuri de sport, 1 salã de sport cu anexe aferente, 1 bibliotecã cu peste 20 000 volume de cãrþi ºi o salã de lecturã, 2 loturi didactice cu suprafaþa de cca 0,5 ha ce conþin plante medicinale. Se cuvin menþionate. de asemenea, urmãtoarele aspecte: Liceul este Centru Naþional de Perfecþionare pentru cadrele didactice - maiºtrii instructori din domeniul agromontan si agroturism montan. Elevii ºi cadrele didactice ale ºcolii editeazã revista Mugur ºi sunt implicaþi în relaþii de parteneriat cu Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din locali-

Concursuri ºcolare 1998 - 1999: Etapa naþionalã - 1 menþiune (chimie) Etapa judeþeanã - 17 premii ºi menþiuni, dintre care: 3 - premiul I; 3 - premiul II; 2 - premiul III; 9 - menþiuni.

Concursuri ºcolare 1999 - 2000: Etapa judeþeanã - 20 premii ºi menþiuni, dintre care:

tatea Cimiºlia, judetul Cimislia, Republica Moldova. Deºi nu au trecut foarte mulþi ani de la înfiinþare, roadele au început sã aparã. In anii de pionerat ai “tânãrului” Grup ªcolar, catedra de chimie s-a remarcat prin rezultatele obþinute concretizate în premii la nivel judeþean si naþional la care se adaugã ºi cele obþinute de catedra tehnicã la concursurile pe meserii ºi olimpiadele ºcolare pe diverse profile: textile - pielãrie, servicii, agromontanologie agroturism montan, silviculturã, industrializarea lemnului, alimentaþie publicã. Le prezentãm, în sintezã : 7 - premiul II; 8 - premiul III; 29 - menþiuni.

Concursuri ºcolare 2002 - 2003: Etapa naþionalã - 1 premiul I (proiecte de mediu) Etapa judeþeanã - 25 premii ºi menþiuni, dintre care: 3 - premiul I; 3 - premiul II; 9 - premiul III; 10 - menþiuni.

Concursuri ºcolare 1 - premiul I; 2003 - 2004: 2 - premiul II; 1 - premiul III; 9 - menþiuni; Etapa internaþionalã: 1 menþi3 - premii creaþie “Iulia une specialã (desen) Haºdeu” - cls. a IV-a 2 - premii povestiri “Ion Etapa naþionalã - 1 premiul I si o menþiune (proiecte de mediu)Creanga” - - cls. a IV-a 2 - premii ortografie ºi punctu- (fizicã) aþie. - - cls. a IV- a Etapa judeþeanã - 35 premii ºi Concursuri ºcolare 2000 - 2001: Etapa naþionalã - 1 menþiune (agromontanologie) Etapa judeþeana - 26 premii ºi menþiuni, dintre care: 5 - premiul I; 7 - premiul II; 6 - premiul III; 8 - menþiuni.

menþiuni, dintre care: 3 - premiul I; 3 - premiul II; 8 - premiul III; 21 - menþiuni.

Concursuri ºcolare 2004 - 2005:

Etapa internaþionalã: 1 menþiune specialã (desen) Etapa naþionalã - 2 menþiuni Concursuri ºcolare (chimie, industrie uºoarã) 2001 - 2002: Etapa naþionalã - 1 premiul I ºi o Etapa judeþeanã - 29 premii ºi menþiune (proiecte de mediu) menþiuni, dintre care: (creaþie) 3 - premiul I; 4 - premiul II; Etapa judeþeanã - 52 premii ºi 10 - premiul III; menþiuni, dintre care: 8 - premiul I;

13 - menþiuni.


7

ä Învãtãmânt

COLEGIUL NAÞIONAL „NICOLAE IORGA" SECOLE DE ÎNVÃTÃMÂNT DOTARE ªI LA VÃLENII DE MUNTE PERFORMANÞE 1797 - în târgul Vãlenilor se deschide ºcoala greceascã în chilia Mãnãstirii 1817 - Ioan Vodã Caragea întemeiazã o ºcoalã româneascã 1832 - soseºte primul învãþãtor al ºcolii, Ioan Gherasim Gorjanul, de la ªcoala „Sfântul Sava" din Bucureºti 1840 - se înfiinþeazã ªcoala Normalã care pregãtea învãþãtori pentru judeþul Saac 1908 - ªcoala de Meserii ce funcþioneazã pânã în anul 1948 1919 - prima grãdiniþã la Vãlenii de Munte 1924 - Gimnaziul Industrial 1925 - se deschide ªcoala Elementarã Comercialã 1946 - Gimnaziul devine Liceu Comercial cu clasa a V-a de bãieþi 1947 - ia fiinþã ªcoala Medie de Administraþie Economicã Mixtã 1950 - ªcoala Medie Tehnicã Horticolã 1956 - ªcoala Medie de culturã generalã de 11 ani 1971 - prin Decret Prezidenþial Liceul se numeºte „Nicolae Iorga" 1988 - Liceul se mutã în actuala clãdire modernã: 21 de sãli de clasã, cabinete, laboratoare, cantinã ºi internat 1990 - Liceul îºi schimbã profilul din industrial devenind teoretic 2000 - Liceul Teoretic „Nicolae Iorga" devine Colegiul Naþional „Nicolae Iorga"

Construitã între anii 1984 - 1988, clãdirea colegiului are 17 sãli de clasã, 5 laboratoare (fizicã, chimie, biologie, informaticã, multimedia), 6 cabinete (istorie, geografie, românã, matematicã, limbi moderne), un cabinet medical, o bibliotecã având peste 18.000 de volume, o salã de gimnasticã, o salã de sport polivalentã, un atelier pentru pregãtirea tehnologicã ºi un teren de sport. În colegiu se editeazã revistele Ecoul ºi Ieºirea din rând, precum ºi emisiunea radiofonicã Recreaþia. Colectivul didactic este alcãtuit din peste 50 de profesori, majoritatea titulari, având gradele didactice I ºi II. La concursurile ºcolare din 2002 - 2003 s-au obþinut 100 de premii ºi menþiuni la etapa judeþeanã ºi naþionalã. In 2003 - 2004 s-au obþinut 106 premii ºi menþiuni, judeþene, naþionale ºi internaþionale. În 2004 - 2005 s-au obþinut 97 de premii ºi menþiuni etapa judeþeanã ºi naþionalã. Promovabilitatea la Testele Naþionale a fost de 93 %, iar la bacalaureat de 98 %. Majoritatea absolvenþilor au pãtruns în învãþãmântul superior. 24 de absolvenþi sunt astãzi profesori ai colegiului. Pentru anul 2005 - 2006 oferta curricularã cuprinde:

- o clasã a V-a de excelenþã în profilul matematicã; - la nivelul clasei a IX-a: 4 clase de matematicã - inforDIRECTORI: Petre Dumitrescu, Gheorghe Bosovei, Stelian Florescu, maticã, una de ºtiinþe ale naturii, una de filologie ºi Radu Diniþã, Anghel Dafina, Aurel Plaiºanu, Stefan Crivãþ, Petre Vulpe una de ºtiinþe socio - umane; - o clasã a IX-a seral în profilul ºtiinþe socio-umane; - la nivelul clasei a X-a: 4 clase de matematicã - informaticã, una de ºtiinþe ale naturii, douã de filologie ºi una de ºtiinþe socio - umane; - la nivelul clasei a XI-a: 4 clase de matematicã - informaticã, douã de ºtiinþe ale naturii ºi una de filologie; - la nivelul clasei a XII-a: 4 clase de matematicã - informaticã, una de ºtiinþe ale naturii, douã de filologie; - clasa a XIII-a seral are profilul ºtiinþe ale naturii.

DATE DESPRE CADRELE DIDACTICE

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ: Petruþa Stan, Ana Carmen Stãtescu, Romicã Comiºel, Adelina Timaru, Alexandru Constantin, Valentin Emil Muºat LIMBI MODERNE: Iuliana Dumitrescu, Romelia Istrate, Alina Teodora, Dinu Irinel Mocanu, Chiº Claudiþa, Dinu Toma Vasile MATEMATICÃ: Maria Marghioala-Andrei, Anghel Dafina, Vasile Coman, Ion Dogaru,Constantin Mihalache, Dumitru Popa FIZICÃ: Liliana Jumãrea, ªtefan Crivãþ, Augustin Crivãþ, Ion Tãnãsescu, Adrian Mihalcea CHIMIE: Graþiela Gheorghiu, Ileana Grunbaum, Mariana Sloneanu BIOLOGIE: Georgeta Comiºel, Adriana Neagu, Mihaela Pîrvu ISTORIE : Zenovia Pãtrãnescu, Constantin Vasilescu, Dragoº Mocanu ªTIINÞE SOCIO-UMANE: Mihaela Florea, Petre Vulpe GEOGRAFIE: Constantin Stan, Vasile Pavel RELIGIE: George Cocoºilã ARTE: Marta Circioiu, Carolina Ilie, EDUCAÞIE FIZICÃ ªI SPORT: Luminiþa Pîrvu, Mãdãlina Ionescu, Aurelian ªtefan Plãiºanu EDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ: Aurel Preda INFORMATICÃ: Magdalena ªelaru, Dana Any Rafira, Laura Tudose

PREMII OBÞINUTE ÎN ULTIMII ANI DE ELEVI AI COLEGIULUI:

- Nilã Ana Maria, premiul II, faza naþionalã - Lb.ºi lit.românã, prof.Muºat Emil Valentin - cls. a XI-a; - Iordache Mirela, premiul III, faza naþionalã - Lb.ºi lit.românã, prof.Comiºel Romicã - cls. a X-a; - Puºcaºu Bogdan, premiul III, faza naþionalã - Chimie, prof.Grunbaum Ileana - cls. a XII-a; - Matei Rãzvan, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Crivãþ ªtefan cls. a XII-a ; - Obreja Anca, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Crivãþ ªtefan cls. a XII-a ; - Miclescu George Viorel, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Tãnãsescu Ion - cls. a X-a; - Dumitrache Adina, premiul I, faza naþionalã - Chimie, prof.Gheorghiu Graþiela - cls. a XI-a ºi a XII-a; - Nedelcu Alexandra, premiul III, faza naþionalã - ChimExpert, prof.Grunbaum Ileana - cls.aX-a; - Rãduþu Andrei - premiul III, faza naþionalã - ChimExpert, prof.Grunbaum Ileanba - cls.a VII-a; - Ciucan Ana Maria, Teju Ruxandra ºi Grigorescu Alexandra, menþiuni, faza naþionalã - ChimExpert, Grunbaum Ileana - cls.a VII-a ºi a VIII-a; - Bacheº Daniela Elena, menþiune, faza naþionalã - lb.francezã, prof.Vasile Dinu Toma, cls.a X-a; - Predicioiu Sanda, menþiune, faza naþionalã - chimie, prof.Grunbaum Ileana -cls.a XI-a.


8

ä Culturã

Provincia aºteaptã Parisul Rãsfoind arhiva culturalã a oraºului, am descoperit în Adevãrul din 25 august 1999 apelul disperat al lui Andrei Paraschivescu, fiul poetului Miron Radu Paraschivescu, care solicita primãriei încetarea josnicei acþiuni (s.n) de îngrãdire a accesului la mormântului poetului. Se deplângea acolo ºi starea deplorabilã în care se aflã complexul funerar. E drept cã nu puteai sã nu simþi indignarea pentru ceea ce fiul poetului preciza: autoritatea localã devine responsabilã în faþa culturii româneºti. Am revãzut recent câteva locuri legate în mod direct de M.R.Paraschivescu prilejuite de realizarea unui film didactic de circulaþie restrânsã pentru elevii Colegiului Naþional „N.Iorga” din Vãlenii de Munte. Ingenios gândite arhitectural, piesele care compun monumentul sunt fisurate de ploi ºi de îngheþ. E adevãrat, ca mai toate mormintele din cimitirul oraºului, ºi acesta este sufocat de vecinãtãþi. Dacã în cazul altor monumente funerare aflate în custodia primãriei autoritãþile pot interveni, în cazul de faþã doar familia poate decide asupra conservãrii ori a restaurãrii grupului funerar. Am revãzut apoi casa ºi grãdina

INSTINCTUL COLECTIV Analiza evoluþiei statului român între lovitura de stat din 1864 ºi cea din 1930 ridicã acum o problemã de fond, pe care ne-am obiºnuit sã o plasãm, încrezãtori, la anexa mitologiei noastre istoriografice: problema celebrului „instinct colectiv” al poporului român. Aflãm din cãrþile de istorie cum au fost create statul naþional ( 1859 -1861) ºi statul naþional unitar (1918 - 1920) de personalitãþi de excepþie, pe un fond de adeziune relativã a populaþiei, mai degrabã condusã decît conducãtoare. Peste timp, dicolo de activitatea politicã a acestor personalitãþi, pare la fel de productivã ºi infuzia de sentiment patriotic ºi unionist datã generaþiilor de români. Sunt însã cîteva momente cruciale care infirmã teza „instinctului colectiv”. În februarie 1859, când bucureºtenii, craiovenii ºi ieºenii se îmbrãþiºau pe strãzi, iar proaspãtul domn se ghemuia paralizat de fricã în fundul cupeului sãu, nu se ºtia cã va urma un regim autoritar, de camarilã, ºi aducerea din strãinãtate a unor instituþii ce vor transforma statul modern român într-un organism agresor la adresa propriilor cetãþeni. Entuziasmul românilor la momentul Marii Uniri n-a putut previziona marea destrãmare care a urmat ºi incapacitatea guvernanþilor de a conserva acest stat rotund ºi firesc, precum ºi infiltrarea periculoasã a bolºevismului în rândurile muncitorimii ºi criza economicã de care a profitat acesta. În 1928, þãrãnismul a scos mase de oameni în stradã ºi le-a miºcat pe un iluzoriu marº spre Capitalã, fãrã ca

oamenii sã simtã marile dezamãgiri naþionale pe care i le pregãteau liderii acestuia. Când a fost datã lovitura de stat din 7 - 13 iunie 1930 ºi a fost adus Carol II pe tron, entuziasmul popular ºi al intelectualitãþii a fost fãrã precedent. Toþi sperau într-o domnie beneficã ºi solidã, aducãtoare de belºug. A fost o catastrofã fãrã precedent, pe toate planurile. În august 1944, în timp ce România era livratã cu braþele ridicate Uniunii Sovietice, populaþia sãrbãtorea în stradã terminarea rãzboiului ºi pacea, cînd în realitate abia atunci începea cel mai cumplit rãzboi îndreptat chiar împotriva ei, a populaþiei. În 1968, românii s-au strâns în faþa clãdirii Comitetului Central al PCR cu un entuziasm spontan derutant, fãrã sã înþeleagã cã exact în acele clipe tocmai legitimau dictatura paranoicã a lui Nicolae Ceauºescu. Pentru revoluþia din 1989 nici nu mai este nevoie de detalii - încã suferim la prezent naivitatea noastrã de atunci, ca pe o gafã repetatã zilnic, pe mãsurã ce ne lovim de efectele atitudinii noastre din acele zile ºi nopþi de abolire a statului. Ne întrebãm: când a acþionat „instinctul colectiv” ? Conservatorismul proverbial al poporului român se referã la rezistenþa la modernitate, la scoaterea societãþii din tipare la care cu chiu cu vai sa adaptat, la schimbarea ritmului sãu social. De aceea, în planul mecanismului paradoxal, la sfîrºitul fiecãrui proces declanºat printr-o schimbare de ritm, rezultatele au fost invers proporþionale cu speranþele. Alex Mihai Stoenescu

superbã a poetului, locul unde acum trei - patru decenii am avut prilejul sã vãd elita scrisului românesc venitã la Vãleni ca la o adevãratã Meka. Cei de prin preajmã spun cã deja casa a fost pusã în vânzare. Preþul este gras, cumpãrãtorul de vazã, din Bucureºti! Nu este problema noastrã cine cui o vinde, pe cât ºi de ce... Fiecare poate îmbrãca amintirea ori o poate lepãda, ca pe o cãmaºã a vieþii ori a morþii. O clipã ne-a fulgerat însã mintea: prin faþa ochilor ne-au trecut obiecte mãrunte, cãrþi, manuscrise, nimicurile esenþiale care, în totalitatea lor, conferã imaginea integralã a personalitãþii scriitorului. ªi am fi dorit atunci ca fiul poetului M.R.P., Miticã Paraschivescu, sã mai scrie ziarului Adevãrul ºi sã critice autoritãþile locale pentru cã nu vor sã înfiinþeze binevenita casã memorialã M.R.P. Lãsând gluma de-o parte, am spune cã în pragul vânzãrii casei acesteia neºtiind ce destinaþie i se va da, autoritãþile locale ar putea înfiinþa o salã Miron Radu Paraschivescu la aºezãmintele culturale. Fotografii, manuscrise, obiecte personale, aprecieri critice, corespondenþã, toate ºi-ar gãsi locul într-un asemenea spaþiu, întru gloria culturii de la Vãlenii de Munte.

Faptul cã mereu ard lumânãri la capãtâiul lui M.R.P. înseamnã cã nu e mort de tot pentru concetãþeni. De la Paris, o hotãrâre a familiei ar reglementa juridic ºi moral posibilitatea înfiinþãrii unei sãli M.R.P. în aºezãmintele culturale din oraº. Ar urma, probabil, ºi o donaþie de obiecte personale. Aceasta ar fi cea mai lesnicioasã cale spre neuitarea unui poet ale cãrui urme materiale dacã nu încep sã moarã, cu siguranþã cã încep sã disparã. Valentin Emil Muºat

UN MARE PATRIOT NICOLAE FILIPESCU Nicolae Filipescu (18621916) a fost unul din puþinii oameni politici români cu pregãtire în domeniul ºtiinþelor politice, cu doctorat în Drept la Paris ºi cu lucrãri asupra sistemului politic ºi economic al României secolului al XIX-lea. Unul din marii lideri ai Partidului Conservator, Nicolae Filipescu a fost toatã viaþa sa politicã cel mai vehement luptãtor român împotriva socialismului ºi a comunismului revoluþionar. Era cunoscut, mai ales, pentru violenþa cu care semnala Parlamentului pericolul pe care îl reprezintã narodnicismul ºi influenþele propagandistice ruseºti pentru þara noastrã, într-o concepþie vizionarã de mare luciditate. La 24 de ani a fondat celebrul ziar „Epoca", tribunã a luptei antiliberale, dar ºi sursã principalã de informaþie asupra doctrinelor ºi activitãþii partidelor din Occident. Ca om politic, Nicolae Filipescu a avut meritul de a susþine cîteva teze fundamentale pentru înþelegerea realistã a proceselor care au dus la apariþia statului unitar român: faptul cã între anii 1853 ºi 1864 România s-a constituit de sus în jos, prin asumarea de cãtre boierimea naþionalistã a rolului de conducere, poporul fiind nepregãtit pentru o revoluþie burghezã; faptul cã

împroprietãrirea þãranilor s-a produs ca urmare a consensului partidelor politice, ºi nu a fost opera unui om (Cuza sau Kogãlniceanu); faptul cã România ajunsese la neatârnare încã din 1870, ca urmare a sistemului de tratate publice ºi secrete pe care le semnase cu Marile Puteri. Deºi era cunoscut ca doctrinar al Partidului Conservator, în 1887 Nicolae Filipescu a fãcut un gest care a ºocat lumea politicã: ºi-a arendat întreaga proprietate agricolã þãranilor de pe moºiile sale, ajutându-i sã-ºi organizeze un sistem propriu de gestionare a veniturilor. În timpul rãscoalei din 1907, nimeni nu s-a atins de moºiile lui. Între 1893 ºi 1895 a fost primar al Bucureºtilor, de numele lui legându-se introducerea sistemului de canalizare ºi de aducþiune a apei potabile, precum ºi delimitarea precisã a Capitalei ºi a localitãþilor sale satelite, cam aºa cum sunt ºi astãzi. Între 1910 ºi 1912 a fost ministru de Rãzboi, pãstrîndu-se în memoria istoriei militare imaginea unui lider dominat de patriotism robust ºi, mai ales, raþional. De altfel, toate mãrturiile rãmase de la cei care l-au cunoscut îi atribuie fie calitatea de „mare bãrbat politic" (Enciclopedia „Cugetarea), fie aceea de „mare patriot" (Alex. Marghiloman,

Ion C. B r ã tianu, Constantin Argetoianu º.a.). Într-o celebrã cuvîntare din 1894, Nicolae Filipescu a pronunþat pentru întîia oarã principiile de bazã ale sistemului democratic român: „Domnilor, o naþiune nu poate sã aibã drept temelie numai mobilitatea pasiunilor populare. Nu, sunt câteva principii de guvernãmînt, existã cîteva instituþiuni mari, cum sunt Proprietatea, Religiunea, Monarhia, care sunt principiile esenþiale ale societãþei ºi care nu pot fi puse zilnic în discuþie ºi periodic la vot". Spre sfârºitul vieþii, a iniþiat ºcoala militarã de la Mãnãstirea Dealu, devenitã repede cea mai performantã instituþie de învãþãmînt a þãrii ºi unde s-au format mari personalitãþi ale vieþii publice româneºti. Când a murit, onorat de toþi marii oameni politici ai þãrii ºi plîns de elevii sãi, Nicolae Filipescu a primit din partea lui Barbu Delavrancea urmãtorul epitaf: „Dacã veþi face o secþiune în lungul sau în curmeziºul þãrii, nu puteþi tãia nimic fãrã sã treceþi prin trupul acestui titan". Alex Mihai Stoenescu


9

ä Culturã

Casa de Culturã - realizãri ºi perspective premierea elevilor câºtigãtori la olimpiadele ºcolare, spectacol în aer liber, foc de artificii, activitãþi ce s-au bucurat de o largã audienþã. Pentru prima datã am organizat cu acest prilej o întâlnire cu personalitãþi nãscute în Vãleni.

Ianuarie Aniversare M. Eminescu - searã de muzicã ºi poezie organizatã în sala mare a Casei de Culturã, în colaborare cu teatrul “Equinox”. ªi-au mai dat concursul membrii grupului vocal bãrbãtesc al Casei de Culturã. - Ziua Unirii Principatelor Române: În sala mare a Casei de Culturã s-a desfãºurat simpozionul cu tema “Unirea, naþiunea a fãcut-o!” 146 de ani de la Unirea Principatelor Române, susþinut de profesorii de istorie ai liceelor din localitate. Programul a continuat cu un spectacol realizat de formaþiile artistice ale Casei de Culturã.

Februarie Festivalul naþional de poezie “M. R. Paraschivescu” la a II -a ediþie cu o singurã secþiune “debut în poezie”. Au fost participanþi de pe tot cuprinsul þãrii. Festivalul a început cu un moment de reculegere la mormântul poetului. În continuare s-a desfãºurat simpozionul “M. R. Paraschivescu - personalitate marcantã a vieþii culturale în Vãlenii de Munte.

dansuri populare, grup folcloric bãrbãtesc, corala mixtã, dans de societate. În cadrul Casei de Culturã funcþioneazã Centrul pentru Tineret dupã urmãtorul program: miercuri - vineri 14:00 - 22:00, sâmbãtã - duminicã 14:00 - 19:00; luni, marþi - liber. Universitatea Popularã “N. Iorga” Iunie are în derulare urmãtoarele cursuri: operatori de calcul, bucãtari, ospã01. Ziua Internaþionalã a tari, dans de societate. Copilului - manifestare pregãtitã cu multã dãruire împreunã cu ºcolile Se fac înscrieri pentru din localitate, spectacole, întreceri deschiderea sportive, desene pe asfalt, jocuri discursurilor tractive, carnavalul mãºtilor, târgul micilor comercianþi - sunt câteva - operatori date calcul dintre activitãþile organizate cu 16.06.2005 - ora 11:00 acest prilej. - contabilitate asistatã de calculator: siune televizatã pe Naþional TV. Program Casa de Martie 16.06.2005 ora 16:00. Culturã - ospãtari A debutat cu activitãþi dedicate Mai femeii. - dans de societate Pe 2 mai a avut loc în sala mare La Casa de Culturã se desfãºoarã Spectacolul - “Pentru tine mãmi- a Casei de Culturã concertul de 20.06.2005 - ora 17:00 ca mea” - oferit mamelor de cãtre muzicã religioasã “Hristos a învi- urmãtoarele activitãþi: (începãtori, avansaþi) Atelier de teatru, formaþie de copiii ce urmeazã cursurile de dans popular ºi de societate din cadrul Casei de Culturã. Celorlalte doamne le-am oferit o floare ºi un program artistic prezentat de Ansamblul “Ciocârlia” al Ministerului de Interne. 31 martie - aniversare Nichita Stãnescu Searã de muzicã ºi poezie “Clar de inimã” realizatã de membrii cenaclului literar “M. R. Paraschivescu”, coordonaþi de prof. Camelia Neagu. A participat corala mixtã a Casei de Culturã. A doua searã dedicatã poetului a fost organizatã în parteneriat cu teatrul Equinox, care ne-a prezentat un spectacol de Mihai Vasile.

Aprilie Am fost gazdele concursului naþional de informaticã teoreticã “Campion”, organizat de M.E.C. ºi firma Siveco - Bucureºti. La Clubul Tineretului s-au organizat seri distractive pentru finaliºti. Am fost invitaþi ºi am participat cu grupul folcloric bãrbãtesc la o emi-

at” susþinut de corala mixtã a Casei de Culturã, condusã de Daniel Duca ºi Grupul psaltic al bisericii Mãnãstirea. În sãptãmâna 02 - 09 mai - am sãrbãtorit zilele tineretului. La Centrul pentru Tineret (în foaierul Casei de Culturã) au avut loc concursuri de biliard , tenis de masã, ºah, table. Finalele s-au þinut duminicã 08. 05.2005. În perioada 06 - 09. 05 am gãzduit Festivalul Etni Fair - Play organizat în parteneriat cu federaþia Naþionalã” Sportul pentru toþi”. 09 mai - ziua oraºului Vãlenii de Munte, Ziua Europei, Ziua Independenþei de Stat a României - au avut loc o serie de activitãþi care au devenit deja tradiþionale: parada militarã, parada portului popular, depuneri de coroane de flori,

Biblioteca - M. R. Paraschivescu De la începutul anului pânã în prezent am înscris la Biblioteca M. R. P. un numãr de 713 cititori ºi am împrumutat peste 8.000. de volume. Socotim în aceastã evaluare statisticã faptul cã un asemenea aflux, reflectã preocupãrile cultural - educative ale locuitorilor. De anul acesta spaþiul bibliotecii s-a extins cu 2 sãli de lecturã, ceea ce a fãcut ca un numãr mare de cititori sã ne viziteze. Bilanþul pozitiv la acþiunile culturale, aprecierile din partea D.J., Consiliului Local ºi din partea presei ne obligã în continuare. Am cãutat sã modernizãm dubletele ºi cãrþile mai puþin solicitate în depozitul de carte. Ne preocupãm de conservarea volumelor de carte ºi a publicaþiilor periodice iar dincolo de cifrele statistice, legãtura cu cititorii, am þinut-o prin 20 de evenimente culturale: ◗ Simpozion - recital de poezie “M. Eminescu” ◗ Simpozion - “Unirea - naþiunea a fãcut-o” ◗ Festivalul Naþional de poezie M. R. P. ◗ “Cu dragoste, pentru sufletul femeii” - spectacol de 8 Martie ◗ “Poetica lui I. Barbu - 110 ani de la naºtere ◗ Recital de poezie N. Stãnescu ◗ Întâlniri cu scriitorii locali - înv. Sisica Popa, Prof. Stelian Florescu ◗ “Mitul poetic al lui L. Blaga - 110 ani de la naºtere Prin aceste evenimente, cititorii au redescoperit biblioteca ºi plãcerea cititului. Doina Miroiu


10

ä Amalgam

În multe rânduri istoria a confirmat influenþa pe care personalitatea femininã a avut-o în cursul desfãºurãrii evenimentelor vieþii, de-a lungul timpului; influenþã uneori beneficã, alteori mai puþin beneficã; oricum, femeia va fi jucat dintotdeauna un rol principal pe scena istoriei. În desfãºurarea epocilor istorice prin care omenirea a trecut, statutul femeii a fost schimbãtor. De la despoþiile orientale, unde chiar femeia aristocratã era definitiv sechestratã în casã, sau adesea desconsideratã, pânã la situaþia femeii din lumea elinã, când, abia dupã epoca ce a urmat morþii lui Alex. Macedon, femeia aristocraticã din statele elenistice a beneficiat de o oarecare emancipare faþã de autoritatea bãrbatului ºi pânã la Roma Republicanã, dar mai ales Imperialã, când femeia a cãpãtat un început de independenþã patrimonialã ºi juridicã. Cunoaºtem faptul cã o poziþie cu totul excepþio-

nalã o deþineau vestalele romane, alese de cãtre zei ºi considerate fecioare sacre, protejate de legi speciale spre a nu fi ofensate; acestea mergeau în lecticã sau car ºi aveau locuri speciale la teatru. În Roma s-au fãcut ºi cele dintâi asociaþii feminine ºi au avut loc primele acþiuni ale femeilor împotriva unor legi care le îngrãdeau luxul (în anul 195 î.e.n. matroanele romane au organizat o manifestare publicã cerând abrogarea Legii OPPIA, votatã în anul 215 î.e.n., lege care stãvilea unele excese vestimentare ale femeilor, frânându-le luxul; oricum, este demn de menþionat faptul cã aceastã lege fusese votatã de Senat în momente grele pentru stat, când Hannibal ameninþa Roma). În secolul I î.e.n., matroanele romane din lumea aristocraþiei constituiserã chiar cluburi feminine, unde, în afarã de literaturã ºi artã, se discutau ºi anumite probleme politice. Cluburile erau susþinute de femei aristocrate,

cultivate ºi inteligente, dar, câteodatã, intrigante ºi depravate. Cât priveºte cãsãtoria, în societatea anticã, aceasta constituia instrumentul potrivit pentru a face sã creascã puterea economicã ºi politicã a unei familii. Tânãra femeie nu avea, aºadar, posibilitatea de a alege în mod liber pe viitorul ei soþ; cãsãtoria se decidea de cãtre pãrinþi sau tutori. În Orient ºi în Grecia cãsãtoriile se desfãceau cu mare greutate, pe când la Roma legile erau foarte permisive. De aceea divorþul la romani apãrea frecvent, motivat ºi prin faptul cã femeia dispunea de prea multã libertate. Unele dintre asceste femei au rãmas celebre prin faptele lor mãreþe, altele prin dezmãþ, lux sau crime. Medalioanele feminine care vor urma cuprind reprezentante ale lumii orientale, ale perioadei elenistice ºi ale Romei Republicane.

sonal, uniforma s-ar rezuma la decenþã indiferent de culoare, dimensiune ºi model, la care s-ar adãuga, aºa ca la “trei ace”, spiritul lucid,

1. Acþiune civilã vizând restituire aur, în speþã a unui cocoºel. Reclamantul, persoanã octogenarã, cu handicap auditiv nu îºi poate controla decibelii, folosiþi în instanþã, atrãgând nemulþumirea magistratului care se vede obligat sã intervinã dat fiind împrejurarea cã din probele administrate nu se dovedeºte existenþa obiectului adus judecãþii. - Domniºoarã grefier, se adreseazã judecãtorul, vã rog sã consemnaþi cã reclamantul cere restituirea cocoºelului, care din punct de vedere fizic nu mai existã în prezent.

Alin Stoicescu

Uniforma elevului Uniforma nu uniformizeazã inteligenþa bunului simþ, perseverenþa, succesul, disciplina ºi armonia interioarã. Ea construieºte o imagine de ansamblu asupra unei vârste ºi a unei “profesii” de scurtã duratã. Ea, uniforma, deruteazã privitorul, intimideazã îndrãzneþul, ispiteºte perversul, scuteºte de efort financiar pãrinþii, dar nu rezolvã miile de probleme ale ºcolii ºi societãþii. Este un mod original de “a te deghiza” în ºcolar chiar dacã vii la ºcoalã din când în când sau te prefaci cã exiºti în catalog în aºa zisa ordine alfabeticã. Pentru mine per-

Din caietul grefierului

obrãznicia intelectualã, simþul valorii, inocenþa. Pune-þi uniforma dar fii demn de ea! ªi nu uita cã, totuºi, “haina face pe om pânã la gât”!

2. Acþiune civilã prin care se urmãreºte anularea înscrisului contestat de reclamant. În cauzã, magistratul antameazã cã o expertizã grafologicã rezolvã neechivoc fondul cauzei. Pârâtul prin întâmpinarea depusã, în ºedinþã publicã se opune celor prezentate în cuprinsul acþiunii ºi solicitã a fi aduse probe. - Domnule judecãtor, intervine reclamantul, vã rog sa admiteþi ºi o expertizã grafologicã pentru a fi examinatã chitanþa depusã la dosar ºi a se stabili dacã este falºã. Vasile Stoicescu

Cãldurã mare. Setea e la fel.

FEMEI CELEBRE DIN LUMEA ANTICÃ (I)

Bucuria ºi povara celor 100 de ani împliniþi În cartierul “Valea Gardului” din Vãlenii de Munte trãieºte Elena Macovei care a împlinit recent (15.05.2005) venerabila vârstã de 100 de ani. Are 6 copii, 8 nepoþi, 5 strãnepoþi ºi 2 strã-strãnepoþi. Într-un timp atât de complex, al secolului XXI, când individul vrea sã trãiascã mai bine ºi mai mult, 100 de ani de viaþã este un fapt de excepþie, chiar ºi la Vãlenii de Munte, într-un spaþiu geografic supus modernizãrii. O experienþã ce sfideazã rãzboaie mondiale, miºcãri tectonice, monarhii, ºefi de stat, regula pensiei ºi Casa de Sãnãtate... Cum poartã pe umeri o femeie centenarul dãruit de “cel de sus”, numai ea ºtie. Probabil cu bucurie ºi povarã, cu indiferenþã, cu inconºtienþã ºi inocenþa copilului ce descoperã lumea.

Nici nu ºtii ce sã-i urezi unei astfel de persoane la moment centenar: ani mulþi ºi liniºtiþi, pace în aºteptarea “marii treceri”, sau rãbdare cu noi cei prea grãbiþi în a le face pe toate, contra cronometru, uitând cã ºi cronometrul are un secret al lui în a-ºi alege partenerii de cursã lungã.

VÃLENii

Redacþia

——————————— Redactor-ºef: GH. BURDUJAN ——————————— Consiliul de onoare: Valentin Emil Muºat Camelia Neagu Iulia Mãrgãritescu Ion Bocioacã Valentina Ioan Vasile Stoicescu Anghel Dafina Mihai Cozorici Dana Moraru Doina Miroiu Constantin Gãucan Eugeniu Olteanu Emilia Meiroºu Mihai Istudor Gabriel Tomescu Eugen Tãnãsicã Tehnoredactor: NEAGU CONSTANTIN


11

Poliþia comunitarã În conformitate cu Legea 371 / 2004, prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 14 din 11.03.2005, s-a înfiinþat Poliþia Comunitarã a oraºului Vãlenii de Munte care a început sã funcþioneze de la 01.05.2005. Poliþia Comunitarã a fost creatã ca serviciu fãrã personalitate juridicã în cadrul Primãriei, având urmãtoarele atribuþii:

a) asigurã ordinea ºi liniºtea publicã în zonele ºi locurile stabilite prin planul de pazã ºi ordine publicã, previne ºi combate încãlcarea normelor legale privind curãþenia localitãþilor ºi comerþul stradal, precum ºi alte fapte b) asigurã paza obiectivelor ºi a bunurilor de interes public ºi privat stabilite de consiliul local, conform planului de pazã ºi ordine publicã; c) asigurã însoþirea ºi protecþia reprezentanþilor primã-

riei ori a altor persoane cu funcþii în instituþiile publice locale la executarea unor controale sau acþiuni specifice; d) participã, dupã caz, la asigurarea fluenþei traficului rutier, cu ocazia efectuãrii unor lucrãri de modernizare ºi reparaþii ale arterelor de circulaþie e) asigurã supravegherea parcãrilor auto, a unitãþilor ºcolare, a zonelor comerciale ºi de agrement, a pieþelor, a cimitirelor ºi a altor locuri stabilite prin planurile de pazã ºi ordine publicã; f) constatã contravenþii ºi aplicã sancþiuni contravenþionale, conform legii, pentru încãlcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii ºi liniºtii publice, curãþenia localitãþilor, comerþul stra-

dal, protecþia mediului înconjurãtor, precum ºi pentru faptele care afecteazã climatul social, stabilite prin lege, hotãrâri ale consiliului local sau dispoziþii ale primarului; g) participã la asigurarea mãsurilor de ordine, cu ocazia adunãrilor publice, mitingurilor, manifestãrilor cultural artistice ºi sportive organizate la nivel local; h) intervine, împreunã cu organele abilitate, la solicitarea cetãþenilor, pentru aplanarea stãrilor conflictuale, prinderea unor fãptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaþiilor de fapt sesizate ºi rezolvarea acestora; i) acþioneazã, împreunã cu poliþia, jandarmeria, pompierii, protecþia civilã ºi alte

autoritãþi prevãzute de lege, la activitãþile de salvare ºi evacuare a persoanelor ºi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitãþi naturale ºi catastrofe, precum ºi de limitare ºi înlãturare a urmãrilor provocate de astfel de evenimente; j) controleazã modul de depozitare a deºeurilor menajere, industriale sau de orice fel ºi de respectare a igienizãrii zonelor periferice ºi a malurilor cursurilor de apã sesizând primarul cu privire la situaþiile de fapt constatate ºi la mãsurile ce trebuie luate în vederea îmbunãtãþirii stãrii de curãþenie a localitãþii; k) comunicã, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încãlcare a legii.

Poliþia oraºului Vãlenii de Munte Furt În ziua de 29.04.2005, orele 08:20, ASAP Chivulescu Cristian, aflânduse în serviciu de patrulare, pe strada “Cuza Vodã” din Vãlenii de Munte, a observat trei indivizi cu o cãruþã care predau fier vechi (piese masive) la centrul de colectare aparþinând SC Drafor SRL din Vãlenii de Munte. Cele trei persoane predaserã 1.685 kg fier vechi (compus din segmente de ºinã CFR, cilindru excavator, suport bandã transportoare, alte piese) în valoare de cca. 6.000.000 lei. Observând cã fierul

vechi nu poate proveni din gospodãria proprie, ASAP Chivulescu Cristian a raportat ºefului de unitate care a dispus constituirea unei echipe de cercetare care a constatat urmãtoarele: cei trei, Chicioreanu Nicolae, Chicioreanu Gabriel (fraþi) ºi Ciobanu Cristian, au declarat cã fierul vechi provine de pe Prundul Teleajenului. Conduºi la faþa locului, ei nu au putut justifica provenienþa fierului vechi ºi, în final, au recunoscut cã l-au furat de la parcul auto al SC Apasco - Mãneciu. Celor trei autori ai furtului li s-a întocmit dosar penal.

Accident În ziua de 15.05.2005, pe B-dul “Nicolae Iorga” din Vãlenii de Munte a avut loc un accident de circulaþie soldat cu vãtãmarea gravã a unei persoane. La faþa locului s-a deplasat o echipã formatã din CS Enescu Georgel ofiþer CP, ASP Petre Florin - agent Poliþia Rutierã ºi ASP Beznea Valentin tehnician criminalist, care au constatat urmãtoarele: autoturismul Dacia 1300 , cu nr. PH -08 GEB, condus de Mateescu Cosmin Georgel, se deplasa pe DN 1A din direcþia Ploieºti - Mãneciu.

Urmãrile accidentului în care a fost implicat moto-scuterul. La intersecþia b-dului Nicolae Iorga cu strada Gh. Lazãr, a executat viraj la stânga fãrã a acorda prioritate de trecere unui ciclomotor condus de Militaru Elena Mãdãlina (elevã în clasa a XII-a)

care circula regulamentar. Ciclomotorul a lovit autoturismul în spate dreapta fiind proiectat pe carosabil. În urma accidentului victima a fost transportatã la spitalul din Vãleni, apoi la

Spitalul de Urgenþã din Ploieºti, cu diagnosticul: Traumatism cranio facial, comoþie iniþialã, traumatism ambii genunchi. Vinovat de accident este conducãtorul autoturismului.

Poliþia de proximitate - un nou serviciu al Poliþiei Române Obiectivele poliþiei de proximitate: ☞ pãstrarea unui dialog permanent cu cetãþenii pentru prevenirea ºi combaterea infracþiunilor, stabilind de comun acord mãsurile ce trebuie luate pentru creºterea gradului de siguranþã; ☞ reducerea numãrului de infracþiuni ºi altor fapte antisociale prin pregãtirea antiinfracþionalã ºi antivictimalã a populaþiei; ☞ încurajarea cetãþenilor sã informeze în timp optim Poliþia atunci când au cunoºtinþã despre pregãtirea sau sãvârºirea unor fapte antisociale. Poliþist de proximitate, Ag. ªef Adj. Cãtãlin Stanciu Telefoane: 0244 - 280.820 ºi 0721.412.381


Spor t 12

Sportul la Vãlenii de Munte

De curând, în oraºul nostru s-a constituit “Clubul Sportiv Teleajen” care funcþioneazã pe lângã primãrie ºi care are mai multe secþii: o echipã de fotbal participantã la campionatul diviziei “D” care îºi desfãºoarã activitatea pe Stadionul Orãºenesc sub conducerea antrenorului Ion Albinã. Echipa, în campionatul 2002-2003 ºi 2003-2004 a fost implicatã în lupta pentru câºtigarea seriei ºi totodatã accederea într-un campionat superior (divizia C). Echipa de volei activeazã într-un campionat superior cu rezultate destul de bune, fiind pregãtitã ºi condusã de domnul profesor Pleiºanu Aurel. Mai existã o echipã mixtã de tenis de masã care activeazã în campionatul republican ºi care prin rezultatele ei, face cinste oraºului. Oraºul Vãlenii de Munte se mai poate lãuda cu încã douã echipe de fotbal: de juniori

ºi de cadeþi (nãscuþi în 1990 ºi mai mici) participante la campionatele judeþene cu rezultate apreciabile; de altfel echipa de juniori, în campionatul 2003-2004 a ajuns pânã în finalã, jucând cu ºcoala de fotbal din Buºteni. În afarã de miºcãrile sportive mai sus menþionate, cetãþenii oraºului sunt atraºi, din când în când, de activitãþile pe care liceele ºi ºcolile din oraº le organizeazã la diferite ocazii: campionate între clase, campionate între ºcoli, pe plan local, acestea desfãºurîndu-se sub conducerea profesorului Ghiury Tuzz. Tinerii, ºi nu numai, pot sã îºi petreacã timpul liber, într-una din sãlile Casei de Culturã (tenis de masã, ºah ºi table). Albinã Florin Baches Olivian

CICLISM Duminicã, 12 iunie, oraºul nostru va gãzdui unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale anului: Turul României la ciclism, ce va debuta la Vãlenii de Munte. Ediþia cu numãr. 42 va cuprinde la start rutieri din: Bulgaria, Germania, Grecia, Irlanda, Macedonia, Republica Moldova, Olanda, România, Turcia ºi Ucraina. Sponsorul principal BRD Societe Generale va susþine competiþia cu 900 milioane de lei, premiile totale fiind de 180 milioane de lei (500 de dolari pentru locul I, 300 de dolari pentru locul II ºi 200 de dolari pentru locul III). Spre deosebire de anii trecuþi, ultima etapã (Curtea de Argeº - Bîlea Tunel/ 88 km.) este una dintre cele mai dure. Competiþia se va încheia în data de 19 iunie la Bîlea Tunel.

C.S. KOMURA O siglã europeanã Sensei NICOLAE PÃTRAªCU a fost atras de artele marþiale chiar ºi atunci când în România erau interzise. În 1990 a înfiinþat C.S.KOMURA-VÃLENII DE MUNTE. Începutul a fost mai timid, dar sportivii atraºi de spiritul artelor marþiale au progresat ºi meritele au fost rãsplãtite prin Kyu (centuri) ºi medalii, la concursuri judeþene, naþionale, europene ºi chiar mondiale. 1 DAN (centurã neagrã) a fost obþinut de Emil Drãgãnescu (care are acum clubul sãu în Ploieºti), Mihai Dinescu (care urmeazã cursurile de antrenor) Cãtãlin Marin, Mãdãlina Militaru ºi Laura Cernat. Pânã în 2000 Emil Drãgãnescu ºi colegul sãu Cristian Anghelescu ocupau în

fiecare an un loc pe podium. În octombrie 2000 Clubul nostru a primit o invitaþie la un concurs mondial, care s-a desfãºurat pentru prima datã în România, la Oradea. Au participat 3 sportivi: Alexandra Bobeicã (la proba de Kata, copii) ºi au obþinut medalia de bronz; Laura Cernat (la probe de Kumite, 50 kg, cadete) ºi a obþinut medalia de bronz ºi Emil Drãgãnescu care a pierdut în faþa reprezentanþilor Egiptului. În 2003 ni s-a oferit posibilitatea de a participa la un concurs european, organizat în Viena. Rezultatele au fost ºi de data aceasta remarcabile. Mihai Dinescu, Mãdãlina Militaru, Gabriela Vasile ºi Laura Cernat au

obþinut cinci medalii de bronz la seniori, echipe ºi individual ºi o medalie de argint, învingând chiar ºi reprezentatele Chinei, þarã care a fost invitata de onoare. Clubul a obþinut peste 40 de medalii de aur, argint ºi bronz într-un singur an. Sunt înscriºi sportivi începând cu vârsta de 6 ani iar performanþele au fost obþinute de copii de 9 ani. Clubul este afiliat la Federaþia Românã de Karate Modern ºi participã la stagii de pregãtire internaþionale. În prezent antrenamentele se desfãºoarã în Sala de Sport a ªcolii de Arte ºi Meserii “ Gheorghe Pãnculescu” între orele 12:15-14:30. Laura Cernat

Divizia D - Etapa a 33-a Petrotrans Ploieºti FC Petrolul Ploieºti 1-4 (0-2) Marcatori: Oct. Gheorghe (70-penalti)/M. Harga (12), Al. Bãdiceanu (32-penalti, 63), V. Dinu (80). Coruna Cîmpina Steaua Mizil 2-3 (0-1) Marcatori: S. Ciocoiu (65), Fl. Costache (90)/ S. Ciocoiu (3-autogol), I. ªerban (51, 59). AS Vãlenii de Munte Voinþa Bãlþeºti 4-0 (3-0) Marcatori: L. Cruceru (3), Fl. Banu (32, 64), Ad. Grigore (89). CS Brazi Voinþa 2000 Mãgurele 3-1 (2-0) Marcatori: M. Ciobanu (2, 85), C. Bociu (27)/St. Militaru (73). Unirea Urlaþi Petrolul Bãicoi 0-3 (0-2) Marcatori: V. Pupãzã (8), G. Chivu (35), D. Petre (86). CS Floreºti CS Ceptura 4-2 (1-1) Marcatori: S. Rãdoi (2), D. Strat (65), S. Cristea (70), Ad. Rotaru (79)/ D. Costache (15, 82). Matizol Ploieºti Petrolul Teleajen Ploieºti 3-0 (1-0) Marcatori: R. Vlad (26), A.Gheorghe (78), Gh. Bãrãgan (82). Joc întrerupt în minutul 86, omologabil cu scorul stabilit pe teren. AS Bãneºti Urleta Caraimanul Buºteni 1-1 (0-1) Marcatori: G. Gorgan (84)/M. Pîrva (30).

Clasament: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

Matizol Ploieºti Voinþa Gornet Caraimanul Buºteni Steaua Mizil Petrolul Teleajen Coruna Cîmpina CS Brazi AS Bãneºti Petrolul Bãicoi CS Ceptura AS Vãleni Voinþa 2000 Petrolul Ploieºti CS Floreºti Voinþa Bãlþeºti Unirea Urlaþi Petrotrans

31 31 31 31 31 31 32 31 31 31 31 31 31 31 31 31 31

21 19 18 16 15 13 12 12 11 12 11 10 11 10 8 7 4

8 10 8 9 4 8 9 7 9 5 5 6 3 5 5 3 4

2 2 5 6 12 10 11 12 11 14 15 15 17 16 18 21 23

61-17 77-32 84-30 61-39 54-42 66-46 54-50 38-47 51-51 56-73 44-51 48-49 56-59 43-63 37-70 30-89 44-96

Echipa RUPS Negoieºti s-a retras din campionat, în tur. Clasamentul include rezultatele etapei a 33-a, neomologate.

71 67 62 57 49 47 45 43 42 41 38 36 36 35 29 24 16

(23) (19) (17) (12) (4) (-1) (-3) (-5) (-3) (-4) (-10) (-9) (-9) (-13) (-16) (-24) (-32)

ZIARUL VALENII 1  

Publicatie de atitudine civica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you