Issuu on Google+

Ameninþarea:

GABRIEL SANDU

arma politicã preferatã a unor reprezentanþi politici ºi administrativi ai USL, din aceastã campanie electoralã!

V

(candidatul ARD pentru Colegiul 3 Senat, în judeþul Prahova pagina pagina 32

Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 49, DECEMBRIE, 2012

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.valenii.wordpress.com

1 LEU

EDIT ORIAL

✍ GHEORGHE BURDUJAN

MAIMUÞA ªI BOSTANUL USL Ar fi vesel dacã n-ar fi trist sã auzi declaraþiile unor membri marcanþi ai USL, precum ºi observaþia analiºtilor politici sau a ziariºtilor, cã românii vor vota, pe 9 decembrie, sigla USL ºi nu vor þine cont de omul care candideazã. Cã se poate pune ºi o maimuþã cu sigla atârnatã de gât, o piatrã sau un bostan de care sã fie rezematã o pancartã USL. Oamenii tot vor vota useleul. Pentru cã au auzit ei cã USL o sã le dea lapte ºi miere, cã USL îi va apãra în justiþie dacã vor avea probleme cu Legea, cã, uite, chiar Victor Ponta-Pisicuþ a afirmat cã-l va scoate pe Adrian Nãstase din puºcãrie dacã vor câºtiga alegerile. În aceste condiþii, nu e de mirare cã majoritatea candidaþilor USL sunt oameni (culmea!) care trezesc mila ºi compasiunea, alteori râsul ºi dispreþul. Priviþi la Becali, priviþi la amantele, soþiile ºi secretarele “împinse” la înaintare. Dar, priviþi la marele baron de Vãleni, Sorin Teju. Ce ar mai fi de spus? Ar fi vesel dacã n-ar fi trist sã avem un parlament populat de maimuþe ºi bostani. Sorin Teju spune cã este un “om de-al locului”, cã locuieºte în Vãlenii de Munte. El, însã, nu cunoaºte localitãþile Colegiului unde cadideazã, aºa cum le cunoaºte un om care a strãbãtut peste 120.000 de km. Teju Sorin afirmã cã nu reprezintã altceva decât un vot. ªi sunt tentat sã-l cred pe cuvânt atâta vreme cât este convins cã pentru domnia sa “Parlamentul Românie este un spaþiu”. Probabil pentru somn sau pentru fãcut covrigi ºi merdenele... Va fi trist pentru noi, oamenii simpli, cã vom aºtepta în van de la aceste maimuþe USL-iste legi care sã ne facã viaþa mai bunã, mai uºoarã, care sã ne aducã bunãstarea pentru care am fãcut o Revoluþie ºi au murit peste 1.000 de tineri în zadar.

PROFIL DE CANDIDAT Universitarul Mihai Apostolache: - Are 33 de ani; - Cãsãtorit, 2 copii; - Lector universitar doctor la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieºti - Doctor în Drept al Universitãþii din Bucureºti; - Experienþã parlamentarã de 8 ani; - Experienþã politicã de 15 ani; - Candideazã pentru a-ºi duce la bun sfârºit proiectele de dezvoltare ale Vãii Teleajenului ºi în memoria tatãlui sãu.

DEMISIA LUI MIRCEA NIÞU Dupã un conflict în cadrul Uniunii Social Liberale (alianþa comunistã) din Vãlenii de Munte, Mircea Niþu ºi-a dat demisia din Consiliul Local al Oraºului Vãlenii de Munte

pagina pagina 37

Afaceristul Sorin Teju:

- Are 47 de ani; - Cãsãtorit, 2 copii; - Pensionar pe caz de boalã - Certificat de handicap gradul II. Conform legii nu are dreptul sã munceascã; - Subinginer; - Candideazã pentru a-ºi dezvol ta propriile afaceri ºi pentru a obþine imunitate parlamentarã; - ªi-a impus soþia director adjunct la ªcoala nr.3 din Vãleni

ATENÞIE CETÃÞENI! Mita electoralã ºi votul fraudulos se pedepsesc, conform Legii, cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Guvernul USL a emis în acest sens o Ordonanþã de Urgenþã care modificã articolul 55 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. Mituirea alegãtorilor cu alimente, bãuturi alcoolice sau nealcoolice, produse din tutun ori mãrfuri nealimentare se pedepseºte cu închisoarea!


2

Gabriel Sandu - candidatul ARD pentru colegiul 3 - Senat, în judeþul Prahova Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicaþiilor va candida pentru un mandat de senator în colegiul 3 - Senat, din judeþul Prahova. În vârstã de 49 de ani, candidatul ARD declarã despre el însuºi cã a trãit pânã acum cât pentru trei vieþi, a vãzut ºi bune ºi rele. De profesie economist, are o bogatã activitate profesionalã, fiind de

30 de ani manager de top în diferite activitãþi ºi companii. Motivul care l-a determinat sã intre în politicã este, dupã cum el insuºi declarã, convingerea cã la un moment dat va putea schimba ceva în bine. Gabriel Sandu ºi-a început activitatea politicã în 1999, în conducerea Uniunii Forþelor de Dreapta, de atunci fiind membru doar în construcþii

Zona Vãleni are nevoie

de investiþii majore! (interviu) Reporter: Sunteþi candidat pentru un mandat de senator în colegiul 3 Senat din judeþul Prahova, colegiu care cuprinde ºi zona Vãlenii de Munte. Nu este deloc un colegiu "uºor". Gabriel Sandu: Într-adevãr, nu este "uºor". Când îþi asumi însã un angajament în faþa cetãþenilor, obiectivul tãu devine altul - sã-þi îndeplineºti cuvântul dat. Eu mi-am asumat cã voi face tot ce îmi stã în puteri pentru a promova ºi proteja interesele locuitorilor din acest colegiu în Parlamentul României. Reporter: Care sunt proiectele dumneavoastrã pentru zona Vãleni? Ce anume vã propuneþi? Gabriel Sandu: Sunt foarte conºtient cã zona Vãleni are nevoie de investiþii majore. În calitate de senator al Colegiului 3, judeþul Prahova voi iniþia proiecte în vederea dezvoltãrii zonei. Astfel, consider esenþiale pentru dezvoltarea Colegiului 3 urmãtoarele investiþii: - apã ºi canalizare în toate localitãþile; - iniþierea ºi dezvoltarea unor activitãþi de punere în valoare ºi de dezvoltare a meºteºugurilor; - implementarea unor proiecte de modernizare a infrastructurii în mediul rural; - proiecte de dezvoltare a agriculturii ecologice; - diversificarea producþiei agricole; Cuvintele de mai jos vin din dorinþa ºi hotãrârea de a vã transmite un mesaj foarte important: vã înþeleg ºi ºtiu ce simte ºi vede fiecare în aceste timpuri. De 20 de ani încoace România a fost acaparatã de politicieni. De partide politice care astãzi sunt, mâine nu mai sunt. De clanuri ºi baroni locali al cãror singur scop a fost sã controleze cât mai mult din resursele þãrii. Doctrinele politice în România se contopesc ca nicãieri altundeva: dreapta liberalã se uneºte cu stânga socialistã. Asistãm cu toþii la renaºterea comuniºtilor. Politica româneascã are nevoie de o schimbare, are nevoie de oameni competenþi ºi oneºti. E timpul sã acþionãm! O datã la 4 ani cetãþenii români sunt chemaþi sã-ºi aleagã reprezentanþii în Parlamentul României, sunt chemaþi sã-i aleagã pe cei care, timp de 4 ani, ar trebui sã lupte pentru nevoile ºi interesele celor care

- dezvoltarea ºi atragerea de investiþii în pomiculturã, pisciculturã, viticulturã; - înfiinþarea de birouri de informare în cadrul primãriilor în vederea facilitãrii accesului la fonduri europene ºi naþionale în domeniul agricol; - derularea de activitãþi pentru pãstrarea florei ºi faunei locale; - adoptarea de mãsuri în vederea pregãtirii pentru secete ºi încãlzirea climei; - împãduriri dupã caz pentru pãstrarea climei dar ºi crearea de spaþii turistice în pãdure (de mare interes); - promovarea resurselor de energie alternativã: a. captarea biogazului din depozitul ecologic de gunoaie menajere; b. producerea de energie electricã cu microcentrale eoliene; c. încãlzirea locuinþelor ºi pregãtirea apei calde cu panouri solare; d. înfiinþarea unei unitãþi pentru producerea de combustibil ecologic. Reporter: Aþi fost ministru al Comunicaþiilor. Veþi propune proiecte care sã aibã legãturã ºi cu noile tehnologii? Gabriel Sandu: Dat fiind faptul cã trãim într-o erã a informatizãrii, în care comunicarea este extrem de importantã, consider necesarã ºi trecerea unor activitãþi din domeniul agricol, din spaþiul fizic, tradiþional, în sfera internetului. le-au acordat votul. Parlamentarul trebuie sã fie purtãtorul de cuvânt al cetãþeanului în forul legislativ al þãrii, acesta este crezul meu. Eu, Gabriel SANDU, prahovean, candidez pentru un mandat de senator în Colegiul 3 din judeþul Prahova. Am intrat în politicã în anul 1999 având convingerea cã la un moment dat voi putea schimba ceva în bine. Convingere care mã cãlãuzeºte ºi acum. Si, fãrã falsã modestie, am reuºit! Am fost deputat în legislatura 2004 - 2008 ºi ministru al Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale în perioada 2008 - 2010. În calitate de ministru am promovat un proiect de anvergurã ce avea sã revoluþioneze mecanismele administraþiei publice centrale ºi locale eRomânia! Avantajele majore ale implementãrii proiectului: reducerea substanþialã a costurilor cu personalul din administraþie, reducerea

Astfel, în calitate de senator voi iniþia proiecte prin care sã creãm portaluri pe internet, unde pomicultorii, apicultorii, viticultorii ºi alte astfel de categorii de producãtori sã poatã comunica mai uºor, sã facã schimb de experienþã, sã-ºi popularizeze sau sã-ºi vândã produsele. Reporter: Am remarcat cã educaþia este de asemenea un domeniu care vã preocupã. Gabriel Sandu: Cu siguranþã, sistemul nostru educaþional necesitã multe îmbunãtãþiri. Pentru a veni în sprijinul cetãþenilor din mediul rural voi propune crearea în fiecare localitate a unui Centru "ªcoala dupã ºcoalã" unde copiii vor putea merge la terminarea cursurilor, vor servi o masã caldã ºi îºi vor putea face temele sub supravegherea cadrelor didactice. Aceastã mãsura are rolul de a sprijini familiile în care ambii pãrinþi lucreazã dar ºi de a preîntâmpina numeroasele accidente în care sunt implicaþi din ce în ce mai mulþi copii. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele mele pentru viitorul mandat de senator. Reporter: Vã mulþumesc pentru timpul acordat ºi vã doresc succes în realizarea a tot ceea ce v-aþi propus. Gabriel Sandu: ªi eu vã mulþumesc cã mi-aþi dat ocazia sã mã adresez, prin intermediul dumneavoastrã, prahovenilor. birocraþiei ºi creºterea gradului de transparenþã a actului de guvernare. Tot în calitate de ministru, am crescut gradul de absorbþie al fondurilor europene ºi am stabilit relaþii de colaborare cu alte þãri, punând România la egalitate cu partenerii europeni.

politice de dreapta. La nici zece ani de la acest moment este propus de cãtre Partidul Democrat Liberal, la finele anului 2008, sã ocupe funcþia de ministru al Comunicaþiilor. În perioada 2004 - 2008, din poziþia de deputat a fost promotor a numeroase iniþiative legislative în Parlamentul României, majoritatea cu spe-

cific economic. Proiectul sãu de suflet rãmâne însã eRomânia, proiect cãruia i-a pus bazele în perioada ministeriatului. Din punctul nostru de vedere, Gabriel Sandu a fost ºi rãmâne un bun profesionist, un om politic de care Prahova are nevoie, care sã lupte pentru interesul cetãþenilor în Parlamentul României.

PROIECTUL MEU PENTRU PRAHOVA

M

i-am început mandatul de ministru pornind de la ideea cã prioritatea acestui mandat va fi grija pentru timpul cetãþeanului. O prioritate care, pentru un manager, devine scop. În calitate de senator al Colegiului 3 Prahova voi aduce în atenþia Parlamentului acele probleme care afecteazã timpul cetãþeanului în relaþia cu administraþia publicã localã dar care pot fi rezolvate prin soluþii ce pornesc de la administraþia publicã centralã. Direcþiile mele vizeazã proiecte de naturã economicã, atât generale, în vederea susþinerii economiei naþionale, cât ºi specifice, destinate încurajãrii antreprenoriatului pe plan local ºi dezvoltãrii economice a zonei. Pe lângã obiectivele privind rezolvarea problemelor care þin de contextul local, consider necesarã respectarea urmãtoarelor puncte, de o importanþã vitalã pentru transparentizarea ºi eficientizarea activitãþii parlamentare: - presiune publicã pentru acordarea transparentã ºi nediscriminatorie de fonduri de la bugetul de stat; - asistenþa parlamentarã acordatã aleºilor locali; - monitorizarea ºi asigurarea transparenþei deciziilor administrative; - promovarea principiului competenþei în accederea la orice tip de funcþie publicã. Românii au nevoie de o nouã abordare în relaþia cetãþean - parlamentar. Cetãþeanul trebuie privit ca partener, nu ca o sursã de voturi. De asemenea, trebuie dezvoltat demer-

sul de consultare a cetãþenilor în procesul elaborãrii politicilor publice, în aceeaºi mãsurã fiind necesarã încurajarea participãrii active a cetãþenilor la procesul decizional. Activitãþile complementare de informare, consultare ºi participare activã au existat întotdeauna în statele democratice, într-o oarecare formã ºi într-o oarecare mãsurã. Totusi, în contextul în care democratia evolueazã, cetãþenii solicitã mai multã deschidere ºi transparenþã, iar societãþile ºi provocãrile cu care se confruntã Parlamentul devin tot mai complexe, Parlamentul cãutând, din ce în ce mai mult, sã întãreascã aceste interacþiuni.

SCRISOARE CÃTRE ALEGÃTORI

Proiectul meu politic pentru Prahova este departe de a fi unul simplu. Sau de scurtã duratã. Este obligaþia noastrã, a oamenilor politici, sã continuãm reformele de modernizare a þãrii din ultimii opt ani. Vin cu soluþii concrete ºi vreau sã le îmbunãtãþim împreunã. Ca senator al Colegiului 3 mã angajez la: - Adoptarea de mãsuri prin care sã se elimine birocraþia, corupþia ºi clientela politicã din administraþie; - Întãrirea rolului instituþiilor de

control ºi reglementare, diminuarea intervenþiei statului în economie, reguli simple ºi clare; - Creºterea performanþei ºi transparenþei instituþiilor publice, inclusiv prin introducerea soluþiilor informatice; statul informatizat este un stat corect ºi eficient, în care instituþiile colaboreazã pentru cetãþean; - Crearea de noi locuri de muncã prin relansarea IMM-urilor ºi prin atragerea de fonduri europene în agriculturã, industriile performante, turism ºi tehnologia informaþiei; - Transformarea economiei prahovene într-o economie competitivã prin elaborarea unei noi politici industriale ºi agricole; - Dezvoltarea domeniului viticol, al pomiculturii, silviculturii ºi pisciculturii folosind atât fonduri naþionale câtºi fonduri europene;

- Susþinerea ºi încurajarea excelenþei în educaþia ºi ºcoala româneascã, atât în rândul elevilor cât ºi al cadrelor didactice. Sunt Gabriel SANDU, ºi vã aºtept Alãturi de mine, pe Calea cea Dreaptã! Calea cãtre progresul economic ºi social al românilor! Fãrã scandaluri, fãrã baroni, fãrã minciuni ºi promisiuni deºarte! Pentru responsabilitate, demnitate ºi onoare în Parlamentul României, vã cer un singur lucru: sã mergeþi la vot pe 9 decembrie! Prahova are nevoie, mai mult ca oricând, sã fie reprezentatã în Parlament de oameni demni, de oameni competenþi ºi responsabili!


3 ACTUALITATE

PORTRET DE CONTRA-CANDIDAT (PÃPUªARII ΪI TRIMIT PÃPUªILE ÎN PARLAMENT)

Nicicând istoria parlamentarismului românesc nu a cunoscut o perioadã mai ruºinoasã, mai degradantã, mai “de râsul curcilor” cum se prefigureazã a fi acea a viitorului parlament care va rezulta în urma alegerilor din 9 decembrie. Un parlament mult mai numeros decât cel actual, alcãtuit din secretare, soþii ºi amante, penaliºti actuali sau viitori. Cetãþeni care au probleme cu justiþia (vezi cazul lui Dragnea ºi al lui Sorin Roºca Stãnescu), amatori de imunitate parlamentarã ºi cãutãtori de modalitãþi pentru fentarea justiþiei româneºti, îºi cautã acum un loc în Parlamentul României. Vom vedea ºi vom regreta amarnic. Furaþi liniºtiþi, cãci USL vã apãrã! Pãpuºarii îºi trimit pãpuºile în parlament! Câþi dintre cei care candideazã sunt conºtienþi de faptul cã parlamentarul este o instituþie fundamentalã a unui stat de drept? Atât pe plan local, cât ºi

internþional. Parlamentarul lucreazã în comisii de specialitate. Parlamentarul reprezintã România în delegaþii oficiale care se deplaseazã în strãinãtate la seminarii ºi congrese internaþionale. El apãrã interesele României ºi, prin extensie, interesele acelora care l-au trimis în Parlament sã-i reprezinte. Parlamentarul trebuie sã aibã instrucþie ºi expertizã temeinice. ªcoalã fãcutã cu seriozitate ºi aplicare. ªi nu orice fel de ºcoalã. Dedicaþie, devotament ºi, nu în ultimul rând, patriotism. Un parlamentar TREBUIE SÃ REPREZINTE, adicã sã fie oglinda cea mai strãlucitoare a demnitãþii umane, esenþa ºi cumulul voinþei unui numãr însemnat de alegãtori. Un depozitar al energiilor, voinþelor, doleanþelor, bucuriilor ºi necazurilor a zeci de mii de cetãþeni. El nu apãrã doar interesele sale ºi pe ale prietenilor sãi pãpuºari. Trebuie sã ºtie, sã cunoascã, sã

În primãvarã, Sorin Te ju era mândr u în pr ezenþa Deput atului Mihai Apos t olache. As tãzi îl în jurã ºi îl duºmãneºt e. “Mar e om, mar e caract er”!

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul transporturilor ºi infrastructurii Domnuui deputat Apostolache Mihai Cristian PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILOR Domnului Deputat Apostolache Mihai Cristian Referitor la întrebarea dumneavoastrã ce vizeazã domeniul de activitate al ministerului nostru, înregistratã la Camera Derputaþilor cu nr. 9353A/2012, vã comunicãm urmãtoarele: În funcþie de alocãrile de fonduri, se va avea în vedere posibilitatea includerii obiectivului de investiþii “Varianta de ocolire a oraºului Vãlenii de Munte” , în programele de investiþii viitoare, cel mai probabil dupã anul 2014. Pentru perioada imediat urmã-

toare, fondurile disponibile vor fi direcþionate prioritar cãtre proiectele demarate deja. Cu stimã, MINISTRU OVIDIU IOAN SILAGHI

“SCULAÞI VOI OROPSIÞI AI VIEÞII” rezolve, sã fie activ ºi puternic. Eu nu am nimic cu boala domnului Teju, pentru cã nimeni nu-ºi doreºte sã fie bolnav. Totuºi, când ai un certificat de handicap de gradul 2, ºi, conform indicaþiilor medicului nu ai voie sã munceºti, este o problemã. Parlamentul nu este un loc unde te duci sã dormi, sã faci afaceri ºi trafic de influenþã, unde sã te ascunzi de “braþul lung al legii” atunci când simþi cã “þi se apropie funia de gât” pentru a rãspunde de faptele tale care te-au fãcut un “om de afaceri de succes”. Aºa ceva nu existã! Un om cinstit nu poate ajunge departe în lumea afacerilor prin mijloace proprii, prin proprie valoare ºi prin voinþã personalã. Cu proptele, pile ºi relaþii, da, se poate ajunge departe. Cunoaºtem destule cazuri în Vãlenii de Munte, dar toate la timpul lor.

Ce ºtie Sorin Teju din toate astea? Ce cunoaºte Sorin Teju? Ce pregãtire de (eventual) viitor parlamentar are el? Iatã ce crede el cã este Parlamentul României. La întrebarea unui cetãþean “Ce reprezintã pentru dumneavoastrã Parlamentul

României?” Sorin Teju rãspunde criptic: “Pentru mine Parlamentul României reprezintã un spaþiu (...)” De ce se vrea el parlamentar? În primul rând pentru cã aºa a vrut pãpuºarul ºef al Prahovei, Mircea Cosma. Teju este folosit ca atâtea alte pãpuºi USL, în scopul manevrãrii unor interese de gaºcã afaceristã. Pe cine reprezintã Teju? Ce ºi cât cunoaºte el din teritoriul Vãii Teleajenului ºi câþi dintre cetãþenii acesteia? A locui în Vãlenii de Munte nu este un atu. A fi “un om al locului” nu înseamnã nimic atâta vreme cât tu nu cunoºti localitãþile Colegiului cãruia îi aparþii, pe primarii din cele 10 localitãþi, câtã vreme nu ai colindat ºi bãtut la pas drumurile de þarã ºi ºoselele asfaltate ale zonei. “Sunt conºtient cã voi deþine un vot”, mai spune Teju. Acesta este singurul argument care-l valideazã ºi îl defineºte pe Teju. În rest, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Maºina baronului de Vãleni, Sorin Teju, care nu apare în declaraþia de avere, dar care este parcatã cu nesimþire ºi la întâmplare, “unde vrea muºchii lui”, în centrul oraºului Vãlenii de Munte.

CANDIDATUL USL PENTRU FUNCÞIA DE DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI, SORIN TEJU, FUGE DE DEZBATERI

(Bucureºti, 12, 11, 2012)

C

andidatul USL pentru un post de deputat în Colegiul 5 Valea Teleajenului refuzã sã participe la dezbaterea proiectelor care vizeazã dezvoltarea zonei. Pe data de 28 noiembrie trebuia sã aibã loc, în locali-

tatea Drajna o dezbatere între candidaþii pentru alegerile parlamentare organizatã de Asociaþia Prodemocraþia ºi Fundaþia Frederich Erbert. Au confirmat prezenþa Deputatul Mihai Apostolache ºi candidatul Partidului Pensionarilor, în timp ce candidatul USL, Sorin Teju a refuzat sã participe. În cadrul unei conferinþe de presã, Deputatul Mihai Apostolache l-a invitat din nou la o dezbatere pe contracandidatul sãu de

la USL spunând cã în Parlament se dezbat ºi se aprobã legile þãrii, nu se fac covrigi. "Îl aºtept pe Sorin Teju la o dezbatere pentru ca oamenii sã vadã ce propunem pentru Valea Teleajenului ºi ce proiecte legislative vom susþine fiecare. În Parlament nu se dau mese sau se ameninþã oamenii pentru aþi trece legile, ci se susþine cu argumente fiecare iniþiativã legislativã", a conchis Deputatul Mihai Cristian Apostolache.


4 ACTUALITATE

PENTRU VICTOR PONTA, SPITALUL DIN

VÃLENII DE MUNTE NU ESTE O PRIORITATE Se cunosc eforturile fãcute de domnul Deputat Mihai Apostolache pentru finanþarea Spitalului Orãºenesc din Vãlenii de Munte. În perioada 2009 2011 datoritã sprijinului domniei sale, spitalul a beneficiat de echivalentul în lei a cca. 150.000 de euro. Din dorinþa de a continua aceastã acþiune de atragere de fonduri bãneºti pentru modernizarea Spitalului Orãºenesc, domnul Deputat Mihai Apostolache s-a adresat (adresa Nr. VVP 591 din 01.11.2012) domnului Prim-Ministru, Ministru interimar al Sãnãtãþii, Victor Viorel Ponta. Iatã rãspunsul primului ministru la Întrebarea nr. 9358A/23 - 10 - 2012 privind alocarea de fonduri pentru Spitalul Orãºenesc Vãlenii de Munte: “Referitor la întrebarea dvs. prin care se solicitã fonduri pentru modernizarea Spitalului Orãºenesc Vãlenii de Munte, judeþul Prahova, vã comunicãm urmãtoarele: Potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 529/2010, Spitalul Orãºenesc Vãlenii de Munte,

judeþul Prahova face parte din reþeaua autoritãþii administraþiei publice locale - respectiv a Consiliului local Vãlenii de Munte. Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 48/2010 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative din domeniul sãnãtãþii în vederea descentralizãrii reglementeazã finanþarea unor cheltuieli de natura investiþiilor din bugetul Ministerului Sãnãtãþii pentru spitalele publice din reþeaua autoritãþilor administraþiei publice. Astfel la art 190. alin. (1) punctul b), c) ºi d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare se prevede cã spitalele publice din reþeaua autoritãþilor administraþiilor publice locale pot primi sume de la bugetul de stat ºi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãþii care se alocã prin transfer cãtre autoritãþile administraþiei publice locale pentru: - dotarea cu echipamente ºi aparaturã medicalã, în condiþiile în care autoritãþile administraþiei publice locale

participã la achiziþionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora; - reparaþii capitale la spitale, în condiþiile în care autoritãþile administraþiei publice locale participã cu fonduri în cuantum de minimum 3% din valoarea acestora; - finanþarea obiectivelor de modernizare, transformare ºi extindere a construcþiilor existente, precum ºi expertizarea , proiectarea ºi consolidarea clãdirilor în condiþiile în care autoritãþile administraþiei publice locale participã la achiziþionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora. La acelaºi articol al actului normativ mai sus menþionat se prevede faptul cã sumele alocate din bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi din bugetul autoritãþilor administraþiilor publice locale, criteriile de alocare, precum ºi lista spitalelor publice beneficiare se aprobã anual prin ordin al ministrului sãnãtãþii (ordin ce se aprobã ca urmare a propunerii fãcute de o comisie de analizã a solicitãrilor depuse la

Ministerul Sãnãtãþii), în termen de 60 de zile de la data (Nr. 7009/D.R.P. din 07 11. 2012.) publicãrii legii bugetului de stat. Fãrã a fi îndeplinite criteriile art. 199 din Legea nr. 95/2006, mai sus enunþate, Ministerul Sãnãtãþii nu are bazã legalã de alocare de prevederi bugetare unitãþilor sanitare pentru care a fost transferat managementul asistenþei medicale cãtre autoritãþile administraþiei publice locale. Facem precizarea cã în contextul actual, marcat de o deficienþã majorã de fonduri, Mnisterul Sãnãtãþii are în vedere o prioritizare a alocãrilor de resurse financiare în funcþie de necesitãþile cu caracter urgent ºi de capacitatea beneficiarilor de absorbþie eficientã a resurselor alocate în perioada imediat urmãtoare. Cu stimã, PRIM MINISTRU, MINISTRUL INTERIMAR AL SÃNÃTÃÞII, VICTOR VIOREL PONTA. Domnului DEPUTAT MIHAI APOSTOLACHE CAMERA DEPUTAÞILOR

DIN NOU DESPRE TRONSONUL DE CALE FERATÃ PLOIEªTI - MÃNECIU GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL TRNSPORTURILOR ªI INFRASTRUCTURII Cabinet ministru, Bucureºti, 02.11.2012 PARLAMENTUL ROMÂNIEI CAMERA DEPUTAÞILOR Domnul Deputat Mihai Cristian Apostolache

“Referitor la întrebarea dumneavoastrã, ce vizeazã domeniul de activitate al ministerului nostru, înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 9356A/2012, vã comunicãm urmãtoarele:

care 20 au fost clasificate neinteroperabile, iar restul de 3 secþii fiind interoperabile. Numitorul comun al tuturor acestor secþiuni de linie este faptul cã, pentru CFR Cãlãtori cheltuielile de exploatare depãºesc cu mult veniturile obþinute din vânzarea de bilete. Printre secþiile evidenþiate ca fiind total neproductive (acoperirea costurilor fiind sub 50%) sunt ºi secþiile Ploieºti Sud - Mãneciu, Ploieºti Sud - Slãnic ºi Ploieºti Sud - Târgoviºte, secþii de pe care în acest moment “CFR - SA” s-a retras. În general aceste linii sunt linii secundare, terminale.

Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Cãlãtori “CFR Cãlãtori” SA ºi Compania Naþionalã de Cãi Ferate “CFR - SA” au analizat ºi au identificat ca având traSuspendarea trenurilor pe fic redus ºi pierderi din trans- secþia de circulaþie Ploieºti portul de cãlãtori 23 de secþi- Mãneciu se încadreazã în cauni de linie (acoperind în tegoria mãsurilor din Progratotal 925 de km de linie) din

mul de eficientizare care vor conduce la realizarea în anul 2012 a unui buget de veniuri ºi cheltuieli echilibrat prin eliminarea pierderilor operaþionale ºi reducerea cheltuielilor. Secþia de circulaþie Ploieºti - Mãneciu aparþine infrastructurii feroviare neinteroperabile, fiind inclusã în lista secþiilor de circulaþie supuse licitaþiei prin Bursa Românã de Mãrfuri în vederea închirierii, în condiþiile stabilite prin HG nr. 643/2011. Din punct de vedere tehnic linia Ploieºti - Mãneciu este aptã pentru circulaþia trenurilor fiind deschisã atât pentru circulaþia trenurilor de cãlãtori cât ºi de marfã. Mãsura a fost stabilitã conform cu prevederile art. 13 alin. (2) Actul adiþional pe

anul 2012 la Contractul de de la bugetele locale, în servicii publice pentru volum estimativ de perioada 2012 - 2015 al Socie2.472.000 lei/an. tãþii Naþionale de Transport Feroviar de Cãlãtori “CFR Cu stimã, Cãlãtori” - SA aprobat prin MINISTRU Hotãrârea Guvernului nr. OVIDIU IOAN SILAGHI. 73/2012 ºi cu prevederile art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 2408/2004 privind metodologia de acordare de la bugetul de stat ºi/sau de la bugetele locale a diferenþei dintre tarife ºi costuri în transportul feroviar public de cãlãtori. Având în vedere cã existã prevedere legalã pentru acordarea subvenþiilor necesare transportului feroviar de cãlãtori de interes regional de la bugetele locale, în situaþia în care autoritãþile locale doresc se poate relua operarea trenurilor de cãlãtori pe secþia Ploieºti - Mãneciu, numai în condiþii de echilibru bugetar, prin acordarea unei subvenþii


5 ACTUALITATE

SE ÎNTÂMPLÃ PE VALEA TELEAJENULUI ÎN CAMPANIA ELECTORALÃ PRIMARUL GHEORGHE TIRIFON ARE DOSAR PENAL PENTRU MITÃ ELECTORALÃ

Primarul PNL al Comunei Gura Vitioara, Gheorghe Tirifon are dosar penal pentru acordarea de mitã electoralã. În campania pentru alegerile locale a fost prins de poliþiºti în satul Copãceni oferind mitã electoralã în produse unor persoane din acest sat. Dosarul este instrumentat de Poliþia Vãlenii de Munte.

ºi alte materiale electorale cu candidaþii USL. Totodatã, doamna primar a ameninþat oamenii care au în curþi sau pe case afiºe ºi bannere cu reprezentanþii ARD cã îi va amenda sau nu le va mai da ajutorul social sau ajutoarele de la Uniunea Europeanã. Margareta Dinulescu este cea care în iarna trecutã a lãsat localitatea sub troiene ºi s-a refugiat în Israel iar acum doreºte sã dea reþeaua de apã din satele Malu Vânãt ºi Homoraciu, reþea de apã fãcutã din truda

tru faptul cã l-a þinut viceprimar timp de 4 ani de zile, actualul primar al localitãþii Poseºti, Valentin Spãtãrelu (PNL) i-a trimis pe cap fostului primar, Grigore Emilian, Garda de Mediu. Interesul lui Spãtãrelu este acela de a-l reduce la tãcere pe fostul primar care a fost cel care

l-a crescut ºi l-a ajutat sã se formeze ca om de administraþie. Este ruºinos ºi ilegal însã faptul cã USL foloseºte instituþiile statului pentru a intimida adversarii politici. Este cetãþenilor din aceste sate, clar cã trebuie apãratã la HidroPrahova, societate democraþia cu orice preþ ºi astfel de atitudini sã DINULESCU a Consiliului Judeþean înceteze. Prahova al cãrui MARGARETA AMENINÞÃ PERSOA- preºedinte este pesedistul NELE DE LA AJUTOR Mircea Cosma. LIVADA EXPERIMENSOCIAL ªI AGENÞII TALÃ DE LA TEIªANI ECONOMICI A FOST VANDALIZATÃ PRIMARUL DIN Campania murdarã a unor DE REPREZENTANÞI POSEªTI A TRIMIS reprezentanþi ai USL este AI USL GARDA DE MEDIU dusã mai departe ºi de priPentru cã nu ºtiu sã conPESTE FOSTUL marul localitãþii Izvoarele, struiascã nimic, ci doar sã PRIMAR Dinulescu Margareta care distrugã, unii reprezenCa sã arate cine este a mers la agenþii econotanþi ai USL de pe Valea stãpânul localitãþii ºi în mici din localitate ºi i-a Teleajenului au vandalizat, obligat sã afiºeze bannere semn de mulþumire pen-

cetãþenii, în general cu sancþiuni dure dacã afiºeazã sau fac campanie deputatului Mihai Apostolache. Este vorba de Alexandru Chirobocea, dir. Adj. al Direcþiei Sanitar-Veterinare, reprezentanþi ai OPC ºi Gãrzii Financiare precum ºi unii primari USL de pe Valea Teleajenului. Toate persoanele care au fost ameninþate, amendate, mustrate în aceastã perioadã de campanie electoralã sã se adreseze Biroului Parlamentar al Deputatului Mihai Apostolache din Vãlenii de Munte, Str. Aleea Alunilor, nr.1 (în clãdirea fostului laborator). Aceste sesizãri vor face obiectul unor plângeri penale pentru abuz în serviciu ºi unor interpelãri pe care deputaACCIDENT DE MUNCà tul Apostolache le va adresa miniºtrilor în funcþie de LA FABRICA problematicã ºi se va FOSTULUI PRIMAR solicita ºi formarea unei DIN DRAJNA, comisii de anchetã parlaGAVRILà MIHAI mentarã care sã ancheteze O femeie din satul Slon a toate aceste abuzuri. murit la Fabrica fostului primar din Drajna, Gavrilã De asemenea suntem Mihai, fiind strãpunsã de o informaþi cã USL, folosinþepuºã. Cazul este anche- du-se de muncitori ºi mijloacele aparþinãtoare tat acum de procurori ºi SC Electrica SA, au dat de Inspecþia Muncii. jos bannere electorale ale candidaþilor ARD, Mihai Apostolache ºi Gabriel n ultimul timp, Sandu. Practica nu e nouã, reprezentanþi ai unor ci a fost folositã ºi în caminstituþii ale statului sau primari ameninþã atât pania pentru alegerile locale. agenþii economici cât ºi în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, livada experimentalã de la Teiºani, proiect iniþiat de Deputatul Mihai Apostolache care are menirea de a reface bazinul pomicol al Vãii Teleajenului. Fructele rezultate din aceastã livadã urmau sã fie donate copiilor, pensionarilor ºi persoanelor cu handicap de pe Valea Teleajenului. Vã reamintim faptul cã ºi maºina viceprimarului localitãþii Bãtrâni a fost vandalizatã la Festivalul Þuicii de la Vãlenii de Munte dupã ce viceprimarul Enãchescu s-a urcat pe scenã ºi i-a mulþumit Deputatului Apostolache, pentru sprijinul constant acordat zonei.

Î

Cadou de sãrbãtori sau pãrinþi de carton Într-o lume aflatã în permanentã schimbare, mânaþi de nevoile materiale, pãrinþii considerã cã plecarea la muncã în strãinãtate poate sã restabileascã situaþia financiarã, fericirea ºi armonia familiei. În absenþa pãrinþilor, bunicii sau rudele apropiate suplinesc autoritatea, iubirea ºi comunicarea. Pentru copii, absenþa protectorilor naturali creeazã un spaþiu gol iar adaptarea la realitate se face cu tristeþe, revoltã, fugã, infirmitate afectivã. Depãrtarea de pãrinþi favorizeazã de cele mai multe ori tulburãri de

comportament, afilierea la diferite grupuri, abandon ºcolar, consum de droguri, dependenþã de calculator. Aºa se face cã uneori copiii se consoleazã cu fotografiile ºi imaginile de carton ale pãrinþilor, ca unicul substituent al iubirii dintre graniþe. Nici pãrinþilor nu le este prea simplu, prinºi aºa între douã lumi, aproape fãrã întoarcere. Statisticile au confirmat cã numãrul real al copiilor cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate nu este cunoscut de nicio autoritate sau organizaþie nonguvernamentalã. Mai mult

de atât, psihologii au stabilit un numitor comun între copiii pãrãsiþi în maternitate ºi cei lãsaþi acasã de pãrinþii absenþi. Chiar dacã nu îi lipseºte nimic din punct de vedere material, copilul cu pãrinþi de carton simte cã nu are cine sã-l reprezinte ºi se simte abandonat, tern, singur, fãrã emoþii, se agaþã de iluzii, se ataºeazã aleatoriu, devine capcanã a propriului sãu eu. Propoziþia "eu plec la serviciu, dar mã întorc, mã întorc la tine" nu mai este valabilã în astfel de situaþii. Pãrinþii nu

ºtiu sau nu pot sã-ºi pregãteascã plecarea în strãinãtate, explicând efectele ºi aºteptãrile unei astfel de "expediþii". Rolul pãrinþilor sau pãrintelui este preluat de altcineva care încearcã sã devinã mama sau tata sau ºi mama ºi tata acelui copil. Existenþa devine din acel moment diferitã de a oricãrui copil care are alãturi pãrinþii naturali. ªi mai vin din când în când sãrbãtorile de iarnã sau cele de Paºti ºi pãrintele rãmâne cel mai râvnit cadou al propriului copil: un Moº Crãciun, un Iepuraº de ciocolatã sau

pãrintele de carton cu suflet de turtã dulce.

Camelia NEAGU


6 ACTUALITATE

Dacã am putea sã nu mai mâncãm (efectul scumpirilor în lanþ)

Când spunem lux, ne gândim automat la bijuterii, maºini de lux, vile, piscine sau haine confecþionate în manufacturi de renume. Unii, puþini la numãr, ajung chiar sã se bucure de ele - nu mã refer la turnuleþe ºi kilograme de aur beregãtind gâturi de taur - însã marea majoritate are doar "privilegiul" sã le priveascã ºi sã tânjeascã la ele. Chiar ºi noi cei care tânjim suntem de fapt bogaþi! Nu aºa a spus nu ºtiu care pitpalac? Nu a spus el cã cei cu peste 8 milioane (800) de lei sunt bogaþi? Nesimþirea pitpalacului este, cã pe lângã afirmaþia fãcutã, se crede om politic! Fãrã sã ºtie de ce, cã nu îl duce capul, nime-n-drumul ãsta are totuºi dreptate. Nu cu suma spusã de el ca venit/cap de cetãþean, ci cu preþurile. Ne "permitem" sã

plãtim pe ceeace mâncãm ºi îmbrãcãm sume care de multe ori depãºesc preþurile din majoritatea þãrilor europene. În curând ne vom "permite" sã plãtim ºi energia... Luxul constã în faptul cã având bani de câteva ori mai puþini decât europenii ne "permitem" sã plãtim. "Nesimþiþii" care se bucurã de o sãnãtate de fier habar nu au de cât lux “se bucurã” cei care suferã de vreo boalã. Dacã am putea sã nu mai mâncãm, sã nu ne mai îmbrãcãm ºi sã avem o climã tropicalã, am râde în nasul celor care ne iau ºi ultimul bãnuþ din buzunare. Din pãcate clima ºi impunerile societãþii ne fac sã ne "înfãºurãm" corpul funcþie de timp ºi anotimp ºi acest lucru costã chiar dacã ne încãlþãm cu vinilin ºi ne îmbrãcãm cu fire sintetice. În ceea ce priveºte mâncarea, oricât am umbla dupã aºa-zisele "oferte" ºi oricât am rãscoli mormanele de legume ºi fructe apropiate de descompunere din magazi-ne ºi pieþe costa ºi ele. Privind preþurile, cei care munceau ºi cumpãrau înainte de '89 pot afirma cã nu le depãºesc pe cele din acele vremuri: 20 de lei/kg. de

carne, 20 de lei/kg. de brânzã, 8-9 lei/l. de ulei, 5 lei/kg. de zahãr sau 2 - 300 de lei/perechea de pantofi, 4 - 500 de lei/costum etc. sunt preþuri chiar mai mici decât înainte de '89. Doar preþurile la întreþinere sunt mai mari ºi vor deveni ºi mai mari. Toate acestea sunt o evidenþã clarã ºi aº putea înºira sute de produse care sunt mai ieftine - în valoare absolutã - decât cele din vremea aºa - zisului comunism. Ar fi de-a dreptul minunat sã trãim în aceastã nouã Românie dacã... salariile ºi pensiile ar fi ºi ele ca cele de pânã în '89. Dar sub deviza "Mai puneþi-vã pofta-n cui!", guvernanþii celor 23 de ani au permis - cateodatã din neºtiinþã, câteodatã din interes - firmelor din þarã ºi din strãinãtate practicarea unor preþuri care depãºesc nivelul veniturilor pentru tot mai mulþi români. Rezultatele se vãd. Subnutriþia, lipsa tratamentelor strict necesare, hainele scoase de la naftalinã dupã 20-30 de ani, datoriile la intreþinere - ca sã nu mai vorbim de datoriile la bãnci marcheazã în mod nefericit acest al doilea deceniu al secolului. Gravitatea problemei

INSTINCTUL COLECTIV

Analiza evoluþiei statului român între lovitura de stat din 1864 ºi cea din 1930 ridicã acum o problemã de fond, pe care ne-am obiºnuit sã o plasãm, încrezãtori, la anexa mitologiei noastre istoriografice: problema celebrului „instinct colectiv” al poporului român. Aflãm din cãrþile de istorie cum au fost create statul naþional (1859 -1861) ºi statul naþional unitar (1918 1920) de personalitãþi de excepþie, pe un fond de adeziune relativã a populaþiei, mai degrabã condusã decât conducãtoare. Peste timp, dicolo de activitatea politicã a acestor personalitãþi, pare la fel de productivã ºi infuzia de sentiment patriotic ºi unionist datã generaþiilor de români. Sunt însã cîteva momente cruciale care infirmã teza „instinctului colectiv”. În februarie 1859,

când bucureºtenii, craiovenii ºi ieºenii se îmbrãþiºau pe strãzi, iar proaspãtul domn se ghemuia paralizat de fricã în fundul cupeului sãu, nu se ºtia cã va urma un regim autoritar, de camarilã, ºi aducerea din strãinãtate a unor instituþii ce vor transforma statul modern român într-un organism agresor la adresa propriilor cetãþeni. Entuziasmul românilor la momentul Marii Uniri n-a putut previziona marea destrãmare care a urmat ºi incapacitatea guvernanþilor de a conserva acest stat rotund ºi firesc, precum ºi infiltrarea periculoasã a bolºevismului în rândurile muncitorimii ºi criza economicã de care a profitat acesta. În 1928, þãrãnismul a scos mase de oameni în stradã ºi le-a miºcat pe un iluzoriu marº spre Capitalã, fãrã ca oamenii sã simtã marile dezamãgiri naþionale pe care i le pregãteau liderii acestuia. Când a fost datã lovitura de stat din 7 - 13 iunie 1930 ºi a fost adus Carol II pe tron, entuziasmul popular ºi al intelectualitãþii a fost fãrã precedent. Toþi sperau într-o domnie beneficã ºi solidã, aducãtoare de belºug. A fost o catastrofã fãrã precedent, pe toate planurile. În august 1944, în timp ce România era livratã cu

braþele ridicate Uniunii Sovietice, populaþia sãrbãtorea în stradã terminarea rãzboiului ºi pacea, cînd în realitate abia atunci începea cel mai cumplit rãzboi îndreptat chiar împotriva ei, a populaþiei. În 1968, românii s-au strâns în faþa clãdirii Comitetului Central al PCR cu un entuziasm spontan derutant, fãrã sã înþeleagã cã exact în acele clipe tocmai legitimau dictatura paranoicã a lui Nicolae Ceauºescu. Pentru revoluþia din 1989 nici nu mai este nevoie de detalii - încã suferim la prezent naivitatea noastrã de atunci, ca pe o gafã repetatã zilnic, pe mãsurã ce ne lovim de efectele atitudinii noastre din acele zile ºi nopþi de abolire a statului. Ne întrebãm: când a acþionat „instinctul colectiv” ? Conservatorismul proverbial al poporului român se referã la rezistenþa la modernitate, la scoaterea societãþii din tipare la care cu chiu cu vai s-a adaptat, la schimbarea ritmului sãu social. De aceea, în planul mecanismului paradoxal, la sfîrºitul fiecãrui proces declanºat printr-o schimbare de ritm, rezultatele au fost invers proporþionale cu speranþele.

Alex Mihai STOENESCU

este întãritã de cele 2-3 milioane de români care pleacã în Europa pentru un trai mai bun ºi de cele câteva zeci de mii de medici ºi asistente care s-au sãturat sã munceascã bazându-se mai mult pe atenþiile pacienþilor decât pe salarii. Ca ºi cum aceste realitãþi ale vieþii de zi cu zi nu ar fi suficiente, guvernanþii vechi ºi noi ne promit cã... în anul urmãtor dar ºi în anii de dupã 2013 va fi ºi mai greu! Iete de ce i-am ales ºi îi alegem! Trebuie sã ne pregãtim cisterne pentru preluarea mierii ºi laptelui care va curge pe strãzi. Singura activitate pe care o desfãºoarã actualul guvern este aceea de a lãsa lucrurile sã curgã de la sine. Chiar dacã au început sã aparã reportaje despre distrugerea industriei ºi agriculturii, acestea nu fac decât sã lase un gust amar românilor în vârstã care au ridicat România la nivelul þãrilor mediu dezvoltate. Sã se apuce niscaiva politicieni sã se întrebe cum a fost posibilã o asemenea autodistrugere este dovada unei ipocrizii fãrã seamãn din moment ce EI au condus sau au permis distrugerea a tot ceea ce producea aceastã þarã. Vrãjelile lui Petre Roman

cu industria care era un morman de fiare vechi ºi cu lipsa desfacerii produselor din cauza desfiinþãrii CAER-ului le poate crede doar el din moment ce Rusia, este ºi a fost tot timpul dornicã de a importa o droaie de produse din România între care pe loc de frunte se aflã alimentele. Nivelul cererii este uriaº ºi nu va putea fi satisfãcut deoarece întreprinderile care produceau ceea ce se cerea la export nu mai existã. Asta înseamnã zeci de mii de locuri de muncã lipsa ºi implicit un buget mai mic, salarii ºi pensii mai mici ºi un nivel de trai în permanentã scãdere. Asta au reuºit sã facã "marii politicieni" români. Nu numai ruºii pot fi buni parteneri de afaceri; aproape tot Orientul Mijlociu ºi o parte din nordul african pot fi parteneri avantajoºi pentru România. Scopul pentru care politicienii vor în fruntea þãrii este acela de a face þara sã se ridice ºi implicit sã se ridice nivelul de trai al cetãþenilor, cel puþin la nivel declarativ. Realitatea, însã, este cã trãim în continuare în luxul mizeriei nostre!

Gh SÂRBU

Inginerul Pãnculescu inspiratorul lui Eiffel? Nu mulþi ºtiu cã Turnul Eiffel, simbolul Parisului, a fost creat dupã o tehnologie descoperitã de inginerul român Gheorghe Pãnculescu. Acesta, dupã ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zürich, la recomandarea scriitorului Vasile Alecsandri, ajunge sã lucreze în cadrul Companiei Eiffel. A revenit în þarã, în 1878, pentru a construi calea feratã Bucureºti Predeal. Cu aceastã ocazie a inventat un sistem de îmbinare a traverselor de cale feratã, care avea sã revoluþioneze construcþiile metalice. Datoritã noii metode de montare a ºinei pe traverse în afara spaþiului cãii ferate, Pãnculescu a reuºit sã încheie lucrarea în mai puþin de douãsprezece luni, deºi termenul de finalizare era de aproape cinci ani. Alexandre Gustave Eiffel, aflând de invenþia inginerului român, s-a deplasat la Vãlenii de Munte pentru a-l întâlni pe Gheorghe Pãnculescu, cel care avea sã devinã inspectorul general al Cãilor Ferate Române. Eiffel a vrut sã vadã tehnologia folositã de acesta la montarea cãii ferate.

În 1879, francezul a fost gãzduit de Pãnculescu în casa unde se aflã acum Muzeul "Nicolae Iorga" ºi a fost impresionat de geniul românului. Aici, Eiffel a discutat cu gazda despre proiectul sãu: construirea unu turn pentru Expoziþia Universalã din 1889, la Paris. Au vorbit despre adaptarea tehnicii la ridicarea turnului, folosind subansamble metalice, executate la sol ºi fixate dupã aceea, pe mãsurã ce lucrarea se înãlþa. (...) Ne bucurã faptul cã numele sãu a fost atribuit ªcolii Generale Nr. 3, dar oare câþi elevi cunosc importanþa studiilor ºi invenþiilor patronului spiritual al ºcolii lor? Daniel Cazimir GEANTÃ


7

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI CU CINE SE LUPTà êTIA?

“Cu cine se luptã ãºtia doi de la USL de zic în slogan cã “învingem împreunã”? Ce duºman de moarte se aratã la orizontul privirilor lor înceþoºate de iluzia unei victorii prea sigure? Pare cã “sãracii” suferã mult în subconºtientul, ba chiar în conºtientul lor. Cu cine se luptã Moacã ºi Teju? Luptã cu noi sau împotriva noastrã? Auziþi, cicã: “învingem împreunã!” Un nedumerit

Rãspuns: Noi nu ºtim cu cine se luptã. În general USL se luptã cu toatã lumea, dacã e cazul. Chiar ºi cu morile de vânt. Vorbind serios, în aceastã campanie electoralã, sloganul de mai sus nu este dintre cele mai rele ºi rizibile. Am vãzut altele mult mai “deºuchiate” . Ceea ce nu ne place ºi, din punctul nostru de vedere, nu

Dupã un conflict în cadrul USL Vãlenii de Munte, Mircea Niþu ºi-a dat demisia din Consiliul Local al Oraºului Vãlenii de Munte

ni se pare a fi corect, este implicarea nemijlocitã a primarului în campanie doar de o singurã parte. Primarul ar trebui sã nu mai facã politicã ºi sã rezolve problemele cetãþenilor.

Domnule redactor-ºef

“Sunt elev la Grupul ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu ºi nu am crezut cã patima politicã poate fi atât de mare. S-a ajuns sã se amâne organizarea Balului Bobocilor pentru cã un candidat este apreciat de tineri mai mult decât altul care vroia sã fie impus cu forþa de primarul oraºului.”

înainte de alegeri. Este, credem noi, o discriminare impardonabilã pe care primarul o face între cele douã unitãþi de învãþãmânt. Trist este cã se loveºte în elevi, prin aceste mãsuri administrativ-politice.

MINCIUNI USL-iste

“USL a spus cã a dat înapoi banii luaþi de PDL, dar le-a luat românilor de 10 ori mai mult înapoi prin creºterea aberantã a preþurilor la alimente, utilitãþi, medicamente, carburant. Pe timpul guvernãrii USL, euro a atins maximul istoric, iar pensile ºi salariile au rãmas ca în 2010. Demagogia îngroapã România.”

Rãspuns: Am aflat ºi noi de aceastã amânare a “Balului Bobocilor“ la ºcoala dumneavoastrã pânã dupã alegerile parlamentare, motivându-se, în mod absurd, cã ar avea conotaþii electorale. ªi asta în timp ce elevilor de la Colegiul Naþional “Nicolae Iorga” li s-a permis organizarea balului

Rãspuns: Nivelul de trai ºi puterea de cumpãrare a românilor au scãzut foarte mult, de când USL este la guvernare. Acest lucru este vizibil pentru oricare cetãþean atunci când merge la piaþã, la magazine sau îºi achitã fac-

Fostul primar la Oraºului Vãlenii de Munte, Mircea Niþu ºi-a dat demisia din Consiliul Local al Oraºului Vãlenii de Munte motivând faptul cã "nu se respectã oamenii ºi legile de cãtre unele persoane". Interesant este faptul cã

se spune cã nu se respectã legile. Sã înþelegem cã în Primãria Vãleni se încalcã legea? Din sursele noastre, nemulþumirea ar fi pornit de la desemnarea candidatului la funcþia de deputat, Sorin Teju, mulþi membri PSD susþinând cã nu pot

turile la utilitãþi. Ca sã nu mai vorbim de împrumuturile fãcute la bãnci, aproape imposibil de returnat, în actualele condiþii economice.

Implicãri electorale

“Maºinile Casei de Pensii Prahova sunt vãzute noaptea prin Vãleni. Ce cautã un automobil al unei instituþii publice în campania electoralã? Poate ne rãspunde domnul Rotaru, când este la serviciu, nu când este la restaurantul de lângã clãdirea Conpet din Ploieºti.” Promisiuni deºarte “Primarul Cordoº de la Mãneciu ce face cu promisiunile din campania electoralã cã pânã acum nu a fãcut nimic ºi are ºi Consiliul Judeþean ºi Guvernul? Constat cã a pãcãlit oamenii cu vorbe frumoase fãrã acoperire.”

Deschideþi bine ochii!

“Oameni buni deschideþi ochii

ºi apãraþi democraþia! Se pregãteºte restauraþia pe Valea Teleajenului. Deputatul Apostolache a curãþat instituþiile statului din zonã de putregai, iar acum "niºte bãieþi deºtepþi" au gãsit un bun executant pe care sã-l punã sã candideze ca sã le facã jocul. Vor sã sugrume toþi agenþii economici care vor fi nevoiþi sã dea oamenii în somaj, vor sã impunã taxe de protecþie, sã sfideze din nou omul simplu.”

Revine dictatura?

“Nu este admis ce se întâmplã în ºcolile ºi în spitalul din Vãleni. Este instauratã o adevãratã dictaturã. Nu mai putem sã vorbim deschis unii cu alþii. Totul se transmite la primãrie. Suntem mai rãu ca pe vremea comuniºtilor.”

merge de mânã cu un candidat al PNL venit de douã luni în politicã ºi impus fãrã o consultare prealabilã. Se pare cã vor urma ºi alte plecãri din PSD, dar ºi din PNL, atmosfera fiind foarte tensionata în interiorul USL Vãlenii de Munte.

COMEMORARE NICOLAE IORGA (72 de ani de la asasinarea savantului)

S

ub genericul “matineu muzeal”, marþi, 27 noiembrie 2012 a avut loc la “Muzeul Memorial “Nicolae Iorga” din Vãlenii de Munte, comemorarea istoricului Nicolae Iorga, 72 de ani de la asasinarea savantului. Acþiunea a fost organizatã de Muzeul “Nicoale Iorga” din Vãlenii de Munte ºi Clubul Istoricilor, preºedinte, doctorul

Constantin Gãucan. În prezenþa unui auditoriu tânãr ºi instruit, a unor intelectuali rafinaþi, invitaþii au dezbãtut teme deosebit de captivante din activitatea savantului: Nicolae Iorga profesor, om politic, ziarist, cetãþean activ al târguºorului de odinioarã, Vãleni. Temele supuse atenþiei de distinºii invitaþi, au fost un adevãrat regal istoric: - Petre Þurlea - istoric: “Învãþãminte pentru generaþia de azi”; - Vartan Arachelian - istoric, scriitor, secretarul Clubului Istoricilor: “Nicolae Iorga - ziaristul”; - Radu Petrescu - istoric: “Conferenþiari musceleni la Vãlenii de Munte”; - Ion Bocioacã - istoric: “Nicolae Iorga, raportul cu autoritãþile locale”. Expunerile au fost corolate chiar de înregistrarea vocii savantului, care a rãsunat aici, “acasã”, prelungind astfel solemnitatea ºi oferind un plus de interes receptorului. S-au depus flori la bustul lui Nicolae

Iorga din centrul urbei ºi din complexul muzeal. O paginã de istorie s-a deschis ºi ne-a amintit cã: “A fost tãiat un brad bãtrân fiindcã fãcea prea multã umbrã ªi-atuncea din pãdurea sumbrã Se auzi un glas pãgân: “O voi ce-n soare cald trãiþi ªi aþi rãpus strãmoºul nostru, Sã nu vã strice rostul vostru, De ce sunteþi aºa grãbiþi?

În anii mulþi cât el a fost, De-a lungul ceasurilor grele, Supt paza crãcilor rebele, Mulþi ºi-au aflat un adãpost. Moºneagul stând pe culme drept A fost la drum o cãlãuzã ªi-n vremea asprã ºi hursuzã El cu furtunile-a dat piept. Folos aduse cât fu viu, Ci mort acuma când se duce, Ce alta poate-a vã aduce, Decât doar încã un sicriu?!”

Camelia NEAGU


8

M I C Ã P U B L I C I TAT E G R AT U I TÃ ● Predau lecþii chitarã electricã, acusticã, clasicã în Vãlenii de Munte. Tel. 0737386935 ● vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri. tel. 0736933841. ● vând logan preferance, an fab. 2005, servo, geamuri electrice faþã, air baguri faþã, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. ● dacia, an 1988, neradiatã, impozit la zi, pretabil program rabla + opel vectra, fabricaþie 1992, geamuri electrice, închidere centralizatã, trapã, itp - 02.2014, asigurare - 2013, motor 2000 benzinã, avariatã dreapta/ faþã. Preþ negociabil sau schimb cu auto funcþionabil. tel: 0727-526460. ● dacia papuc, an 2003, diesel, pompã injecþie mecanica. Preþ 1200 euro. telefon nr.: 0766-718358; 0723-342466. ● vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bunã, distribuþie nouã. pret 6500 lei. tel: 0723151019; 0724-514395. ● dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracþiune faþã în 2 locuri, pivoþi, bucºi, discuri de frânã, plãcuþe, capac pompã de apã schimbate, distribuþie schimbatã, baterie nouã în

garanþie, cauciucuri noi faþã. Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726172283. ● vând vaucer cu dosar complet. Preþ 2500lei. Tel: 0737262685 ● cumpãr 3 tichete rabla. plata imediat dupa verificare dealer auto. ofer 4500 ron. tel: 0722-275453. ● înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tãu, itp, asigurãri. asigur platformã tractãri non-stop. 0727-112943; 0766-774565. ● vând staþie auto storm premier, putere 4 w, cu antenã. pret 350 ron, uºor neg. aratã impecabil. tel: 0761679963. ● vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. ● înmatriculãri Bulgaria pe numele tãu 350-turisme pânã în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto fãrã numere valabile, rapid ºi sigur. tel. 0769164154. ● dezmembrez renault laguna 1 break motor 2200 cm3. tel 0721114343. ● Pãuleºti - ultracentral, vând teren cu 900 mp, cu 16 m liniari deschidere, toate util-

itãþile la poartã, zonã de vile. pret 35.000 euro. 0726 229650. ● Vând teren zona bãrcãneºti, lângã autostrada Bucureºti-Braºov, extravilan (dupã 1 august intravilan), suprafaþa 10.000 mp, deschidere la ºosea 21 m, lungime 499 m, toate actele la zi, preþ 7 euro mp, negociabil. telefon: 0728/420737. ● Ciorani - Prahova, dn1 d Albeºti - Urziceni, teren intravilan 10400 mp, deschidere la ºosea 83 mp, stradal, toate utilitãþile, lângã fostul cap, cadastru, intabulare, preþ 15 eu/mp negociabil. tel. 0745-762467, 0722-405506. ● Lipãneºti, ºos. principalã Ploieºti - Vãleni, teren 5000 mp. tel. 0733-916406. ● Vând teren intravilan 2500 mp în Dumbrava. tel: 0727-872340. ● Com. Brazi - vând teren intravilan 2500 mp din care 1000 m pãtraþi luciu de apã (balta de peºte populatã) iar 1500 mp gazon amenajat pentru relaxare. relaþii la tel: 0728850952. ● vând urgent teren extravilan, cu suprafaþa de 9000 mp, situat pe ocolitoarea municipiu-

lui Ploieºti, ideal pentru 0762-203356. amplasare hotel, service. preþ ● Vând urgent teren în 35 euro/ mp. tel: 0723-703957. Oraºul Comarnic, 1000 mp, ● Vãlenii de Munte, str. intravilan, toate facilitãþile. Cuza Vodã - vând teren 850 preþ 25.000 euro negociabil. mp, toate utilitãþile. tel: 0722tel. 0762-608446, dupã ora 19. 319057. ● vând teren intravilan 1975 mp, com. Poseºti, sat Valea Screzi, Prahova, amplasat la ºosea, cu deschidere 27m ºi mãrginit de pârâul Screzanca. tel: 0721- pentru persoane fizice ºi juridice 369792. ● vând teren 575 NUMELE:________________________________ mp cu casã bãtrâneas- PRENUMELE:_____________________________ cã - dn1 - Bãrcãneºti, ADRESA :________________________________ la stradã. 650 mil., neg. tel: 0724-119777. ● vând teren 4500 mp, în zona Urlaþi, Valea Pietrei, pe deal. preþ avantajos. tel: 0763-999919. ● vând loturi de teren în sat Livadea, Comuna Vãrbilãu (lânga Stefeºti - loc. cotatã cu poluare Anunþul se depune la sediul redacþiei zero). Una dintre cele (Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se mai frumoase poziþii din zona, însoritã ºi trimite prin mail la adresa redacþiei: cu o priveliºte minuziarul.valenii@yahoo.com nata. preþ neg. tel:

Talon de micã publicitate gratuitã

Text:________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

VÃLENii

Redacþia

CALCULATOARE SERVICE GSM

VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47

PREÞ PROMO 650 LEI

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Cãtãlina CÃPLESCU Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

PREÞ PROMO 399 LEI

Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia Tel: 0767 872 050

Tel: 0728 11 44 24

“ARMONIA”


ZIARUL VALENII 49