Issuu on Google+

“E NORMAL Sà FIU LIBERAL, Cà AM O AFACERE” Aºa îºi justificã Sorin Teju recenta înscriere în PNL, deºi a cochetat multã vreme cu PSD. În realitate nu este opþiunea domniei sale, ci dorinþa expresã a marelui voievod de Prahova.

V

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARD

Sâmbãtã, 10.11.2012, a avut loc, la Casa de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, lansarea candidaþilor ARD pentru alegerile parlamentare. pagina pagina 34

pagina pagina 33

Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 48, NOIEMBRIE, 2012

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.valenii.wordpress.com

1 LEU

EDIT ORIAL

✍ GHEORGHE BURDUJAN

ALEGEREA PARLAMENTARULUI Alegerea parlamentarului este o acþiune foarte delicatã care ni se întâmplã o singurã datã la patru ani. Pare simplã, dar nu e deloc aºa. Este asemãnãtoare, dar nu este aidoma cu alegerea primarului. Nu se rezumã doar la introducerea opþiunii noastre în urna de vot. Nu înseamnã ducerea la îndeplinire a comenzii datã de un primar sau altul. Decizia noastrã trebuie sã fie una bine chibzuitã pentru ca eficienþa ei sã fie maximã. Este ca ºi când ai avea în faþa ta o balanþã pe care trebuie s-o aduci în echilibru, astfel încât un taler sã nu atârne mai mult ºi mai greu decât celãlalt. Ce înseamnã asta? Cã parlamentarul nu trebuie sã fie din acelaºi partid din care face parte primarul. Pentru cã, dacã ai o problemã de rezolvat ºi primarul nu þi-o rezolvã, atunci te duci la parlamentarul ales de tine ºi-l rogi pe acela sã te ajute. Dacã primarul este din acelaºi partid cu parlamentarul tãu, e lesne de înþeles cã nu vei gãsi înþelegerea ºi rezolvarea problemelor tale la niciunul. Acolo unde primarul nu poate sã facã ceva, trebuie sã facã parlamentarul. ªi viceversa. Iatã de ce este necesarã existenþa unui echilibru de forþe politice pe plan local. Când o zonã sau alta, respectiv un colegiu, riscã sã capete aceiaºi culoare politicã, situaþia devine gravã sub aspectul stabilitãþii instituþiilor statului care definesc democraþia. De asemenea, experienþa aceluia care doreºte sã devinã parlamentar este extrem de importantã în coeficientul ecuaþiei electorale. Nu poþi trimite în Parlament un novice a cãrui prezenþã este justificatã doar de existenþa averii personale acumulate prin cine ºtie ce metode. Acesta nu ar ºti sã rezolve problemele cetãþenilor. Ar fi doar un yes-man, un simplu vot ºi atât.

Universitarul Mihai Apostolache (ARD)

US S R

VE

- Nãscut la Ciorani/Prahova. - Este deputat. - Candideazã pentru un nou mandat în vederea continuãrii proiectelor ºi în memoria tatãlui sãu. - Doctor în drept al Universitãþii din Bucureºti; - A urmat cursurile a trei masterate: în management politic, managementul sectorului public ºi în studii europene ºi drept comunitar.

- Nãscut la Aluniº/Prahova. - A intrat în partid de câteva sãptãmâni ºi vrea în Parlament, pentru cã are o micã afacere ºi e normal sã fie liberal. - Pensionar pe caz de boalã; - “Respectând legea mi-am dezvoltat tot mai mult afacerea, iar astãzi sunt mândru de realizãrile mele”. - are o pensie de 744 de lei/lunar

Prof. Camelia NEAGU NU EXIªTI DACÃ NU AI CURSURI ªI CREDITE Vorbeam deunãzi cu un coleg de cancelarie care se plângea cã nu mai are timp, cã pânã ºi sfârºitul de sãptãmânã este prezent la cursuri de formare, cã fãrã ele nu se poate, cã altfel nu are “hârtii” ºi “dovezi” care sã-i ateste valoarea, competenþa, abilitatea…

Patron de brutãrie, Sorin Teju (PNL)

pagina pagina 36

POªTA REDACÞIEI Citiþi în pagina 2 mesajele ºi scrisorile primite de la cititorii noºtri care sunt mai deºtepþi decât noi. pagina 2


2

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI “Stimatã redacþie,

Bine v-am gãsit! Sunt Adrian Popescu, locuiesc în Mizil ºi sunt colaborator al sãptãmânalului de informaþie "Mizilul". Zilele trecute, printr-un concurs de împrejurãri, am intrat în posesia mai multor numere a publicaþiei "Vãlenii". Mã bucur sã ºtiu cã am colegi la Vãlenii de Munte, locul unde cu mulþi ani în urmã eram student al Facultãþii de Montanologie în cadrul Universitãþii "Spiru Haret". Vã mãrturisesc faptul cã am citit cu multã luare aminte articolele publicate care în mare mãsurã m-au bucurat. Domnului Gheorghe Burdujan aº vrea sã îi spun cã, în opinia mea, naþionalismul este o stare de spirit cu care, eu cel puþin, mã confund ºi mã mândresc. M-au bucurat nespus articolele: "Fenomenul kitsch", autor profesor Magdalena Buzea, “La vremuri noi idei noi”, autor învãþãtor Cristina lordache ºi nu în ultimul rând "Picãturi de viaþã" autor profesor, Jeannette Cimanga, articol care trãdeazã o fire sensibilã ºi realistã. M-aº bucura mult dacã ar exista posibilitatea de a putea comunica în format electronic. Sã nu uitãm niciodatã cã rolul nostru este acela de a evidenþia grijile, nevoile, preocupãrile celor care ne citesc ºi prin urmare legãtura cu cititorii este vitalã pentru existenþa unei publicaþii.

Mult succes ºi sã nu vã daþi bãtuþi niciodatã! Cu prietenie.” Adrian Popescu

Rãspuns: Vã mulþumim pentru cuvintele dumneavoastrã de apreciere ºi vã aºteptãm la sediul redacþiei noastre întru cunoaºtere. Subscriu acestor cuvinte pe care le reproduc: “Sã nu uitãm niciodatã cã rolul nostru este acela de a evidenþia grijile, nevoile, preocupãrile celor care ne citesc ºi prin urmare legãtura cu cititorii este vitalã pentru existenþa unei publicaþii”.

Vasile Gheorghe, s-u uitat, nu a spus nimic ºi a plecat aºa cum a venit. Ne adresãm ziarului dumneavoastrã cu aceastã scrisoare cu rugãmintea sã interveniþi pe lângã noul primar al oraºului Vãlenii de Munte pentru ca sã se dea din nou în folosinþã aceastã fântânã cu apã potabilã, pentru cã nouã, locuitotorilor de pe strada Cuza Vodã ne este de de realã folosinþã. Vã mulþumim!” Un grup de cetãþeni

Rãspuns: Stimate domnule, problema fântânii de pe strada cuza Vodã a fost adusã ºi în Domnule redactor-ºef, atenþia fostului prefect al judeþului Prahova, Adrian Pe strada Cuza Vodã la nuDobre, în audienþa colectivã pe mãrul 53, exista o fântânã cu acesat a þinut-o în sala mare a apã potabilã de utilitate publiCasei de Culturã. Ne vom cã, în sensul cã noi, locuitorii interesa ce mãsuri s-au luat în din aceastã zonã ne foloseam de ea pentru adãpat animalele vederea repunerii respectivei domestice ºi alte necesitãþi cas- fântâni în circuitul alimentãrii cu apã potabilã pentru nice. Mai ales atunci când se gospodãriile cetãþenior din oprea apa la robinte din diverse motive, aceastã fântânã acea zonã. era o adevãratã salvare pentru “Stimatã redacþie, cetãþenii de pe Cuza Vodã. 1. Din partea cãrui partid Într-o zi, din ordinul primacandideazã Sorin Teju? Întreb rului sau al viceprimarului, aceastã fântânã a fost astupatã asta pentru cã USL a încheiat o alianþã cu Partida Romilor. cu pietriº, nisip ºi moloz. Candideazã din partea Partidei Nu ºtim cine este autorul Romilor? moral al acestei decizii criminale, i-aº zice. Noi am fãcut un 2. De ce intrã oamenii de memoriu cãtre Primãrie, pe afaceri în politic? Eu cred cã care l-au semnat toþi cetãþenii de pe strada Cuza Vodã. Nu am din cel puþin douã motive: sã îºi dezvolte afacerile sugruprimit niciun rãspuns. Nici nu mând afacerile celorlalþi ºi sã s-a luat vreo mãsurã concretã. obþinã imunitate parlamentarã A venit o datã viceprimarul,

care sã îi punã la adãpost de efectele legii penale. 3. Sorin Teju vorbeºte de traseiºti în condiþiile în care a fost în douã luni întâi în PSD ºi apoi în PNL? Ruºinos… Era mult mai bun decât el Ilie Mihai.” Un vechi USL-ist

“Oameni buni,

Se vede de la o poºtã cã Teju brutaru ºi -a cumpãrat locul de parlamentar. În afarã de el ºi Becali, cine a mai primit derogare de la PNL sã candideze dacã nu este membru decât de o lunã? Candidatul USL are un singur scop ºi anume sã partivã. Dupã ce ºi-a pus soþia director adjunct la Scoala 3 din Vãleni, dupã ce ajunge deputat vrea sã-ºi angajeze fata la Ministerul de Externe.

“Eu sunt clar împotriva bãuturilor alcoholice!

Dragi oameni care scrieþi la ziarul ãsta de-i spune VÃLENII, vãd cã toatã lumea sare în sus de bucurie ºi se trag focuri de artificii, se executã concerte la comandã de muzicã uºoarã ºi de muzicã popularã, se înghesuie la grãmadã, mãnâncã, bea pânã cad pe jos ºi toate astea pentru ce? Pentru un festival al bãuturilor alcoholice? Eu sunt clar împotriva bãuturilor alcoholice. Festivalul Þuicii o fi el bun dar pentru beþivani acolo la ei acasã nu pe strãzile

oraºului, nici sã ocupi Piaþa Centralã timp de trei zile la rând, da capo al fine, de parcã am fi pe vremea lui zeus Bachus. Când se va organiza ºi în oraºul nostru un Festival al culturii cu oameni mari, de meserie academicieni ºi scriitori, ºi actori, profesori universitari etc. cu un târg naþional de carte, unde sã lanseze cãrþi cu autografe de la autori, reviste literare ºi alte minuni din astea. Am vãzut cã anul trecut s-a încercat ceva de genul ãsta pe la Cheia, dar a murit proiectul cã zice cã USL-ul nu mai de acord ºi anul ãsta nu s-a mai fãcut nika. Þuica asta mai e ºi scumpã darar dracii în ea sã dea. O fi ea bunã pentru boli de inimã, funcþii hepatice, constipaþie, hemoglobinã, rinichi ºi ce mai spune dom profesor Bocioacã în ziarul Vãlenii de Munte. Dar la mine nuº cum dreak se face cã nu se duce nici în ficat, nici la inimã sau rinichi, ci se duce dreacului direct la cap de mã pune jos mintenas. Eu vreau s-o contest ºi sã rog autoritãþile locale sã nu mai facã festivaluri pentru bãuturi alcoholice. Vã mulþumesc ºi nu vã luaþi dupã ãºtia de beau.” Haralambie V.

“VOCEA COLEGIULUI” - un ziar ilegal Circulã pe piaþã, de la o vreme, o nouã publicaþie: “Vocea Colegiului”. USL procedeazã ilegal, pentru cã se vede clar cã respectiva publicaþie este editatã în regia USL.

Nu este asumatã juridic de nimeni, în schimb scriu ºi publicã în ea personalitãþi arhicunoscute ale vieþii cotidiene locale ºi judeþene. Sesizãm pe acestã cale Biroul Electoral

Central pentru a se lua mãsura ca acest ziar de conjuncturã electoralã, prin care se profereazã acuze ºi injurii nedrepte la adresa contracandidaþilor, sã nu mai aparã.

ROMÂNIA - SINGURA ÞARÃ DIN EUROPA ÎN CARE AU CRESCUT PREÞURILE LA ALIMENTE Nu mai e un secret pentru nimeni cã nivelul de trai ºi puterea de cumpãrare a românilor au scãzut drastic în comparaþie cu anul 2010. Singurele realizãri notabile ale Guvernului Ponta - Voiculescu au fost creºterea preþurilor la alimente cu peste 20 la sutã, la benzinã cu peste 14 la sutã (preþul carburanþilor a fost majorat din luna mai de ºapte ori), scãderea venitului pe familie cu 100 de lei, triplarea inflaþiei, scãparea de sub control a cursului leu-euro ºi leu-dolar ºi, pe lângã multe altele, privatizãrile ratate. România este singura þarã

din Europa în care preþurile la alimente au crescut, iar dacã liberalizarea preþului la energie ºi gaze naturale se va pune în practicã, aºa cum preconizeazã Guvernul Ponta, efectul va fi unul dramatic pentru populaþie care nu va mai putea suporta aceastã facturã. Douã decenii pierdute consecutiv au fãcut deja ca naþiunea sã arate ca dupã rãzboi: 3 milioane plecaþi la muncã în strãinãtate, doar 4 milioane de angajaþi în þarã (din care jumãtate la stat ºi un sfert pe salariul minim), mai puþini angajaþi decât pensionari. Creºterea preþului la

energie, încã odatã, va avea efecte în lanþ asupra întregului evantai al sectorului economic. Niciodatã, din 2010, preþurile nu au luat-o razna în sus în asemenea mãsurã. ”Am avut o inflaþie mai micã de 2 la sutã în mai ºi în iunie, iar acum inflaþia este la peste 5 la sutã” (spune Mugur Isãrescu). Iar specialiºtii economici afirmã cã aceastã situaþie se datoreazã, în mare parte, deciziilor politice. Actualele creºteri de preþuri, inflaþia, cursul leu-euro sunt oglinda proastei guvernãri a USL. Circul politic din varã (generat de referendumul pentru demi-

terea lui Traian Bãsescu) a dus la devalorizarea leului, la scãparea de sub control a preþurilor la importuri, dar ºi devansarea liberalizãrii preþurilor la energie ºi gaze naturale au dus, în lanþ, la creºterea preþurilor la carburanþi, alimente ºi a facturilor la utilitãþi. În 2012, în România nu mai existã aproape nicio familie fãrã credit la o bancã, unii români cheltuind lunar chiar si 70% din salariu pentru plata datoriilor, iar scãderile de venit au erodat mult din puterea de cumpãrare. Doar bugetarii au avut o creºtere de 8% a salariilor în acest an, ºi ar putea pri-

mi ºi restul de bani, pentru a reveni la salariile din 2010. Mediul privat încã suferã. Prin renunþarea la finanþarea unor investiþii, Guvernul Ponta pericliteazã creºterea economicã ºi desfiinþeazã locuri de muncã. Scumpirile care se anunþã în aceastã toamnã-iarnã vor stoarce ºi mai mult buzunarele deja goale ale românilor. Mãsurile draconice anunþate de guvernul USL vor umfla cheltuielile unei familii cu circa 10-15%. Cele mai mari "gãuri" în buzunar le vor da alimentele, dar nici carburanþii sau utilitãþile nu se lasã mai prejos.


3

ACTUALITATE

“E NORMAL Sà FIU LIBERAL, Cà AM O AFACERE” PROFIL DE (CONTRA) CANDIDAT LA PARLAMENTARE sau “Deju”, aºa cum fac cei de la USL care, nemaivând bun-simþ, nici idei, nici motive reale de imputat cuiva au trecut, din nou, la atacuri murdare la persoanã) cã are o "micã afacere cu 50 de angajaþi". Afacerea asta “micã” i-a adus în bãtãturã, conform propriilor sale declaraþii (asta înseamnã cã, cel puþin, încã pe atât nu sunt declarate - cã aºa e obiceiul pe la noi) dupã cum urmeazã: - 12 terenuri, între care 11 intravilane, cele mai multe dobândite prin cumpãrare, cu suprafeþe între 120 metri pãtraþi ºi 2.481 de metri pãtraþi. În cursul acestui an Sorin Teju ºi soþia sa, care este învãþãtor ºi directorºa îºi justificã Sorin ªi Sorin Teju a obþinut adjunct la SAM “GheorTeju recenta înscriere derogarea. Deoarece a lu’ ghe Pãnculescu” din în PNL, deºi a cochetat Cãcãrãu e sensibil nevoie Vãlenii de Munte, au multã vreme cu PSD. mare la oamenii cu bani ºi cumpãrat trei terenuri În realitate, nu este opþibinecuvânteazã, behãind în intravilane, dintre care unea domniei sale, ci dorinþa noua limbã liberalã pe la douã cu suprafeþe de expresã a marelui voievod posturile de televiziune aser- peste 1.000 de metri pãde Prahova, Mircea cel Care vite lui, cã are nevoie de toa- traþi ºi au primit ca donase mai numeºte ºi Cosma. te voturile din þara asta, indi- þie un teren intravilan de Aflatã în secetã mare de ferent de la cine vin ele, ca 155 metri pãtraþi. bani ºi de resurse umane sã-ºi poatã impune propria În plus, familia Teju USL-Prahova, prin ºeful sãu, sa dictaturã, a radicalismului deþine un apartament, o ºi-a haruncat o datã privirea extrem ºi a pumnului hitcasã de locuit, un spaþiu roatã peste þinuturile Vãii lerist de fier. “Deci, lasãþi-o de producþie ºi douã Teleajenului sã vadã cum ºi mai moale cu liberalismul ºi spaþii comerciale, unul de la cine sã mai stoarcã cu Brãtianu. ªi cu vechimea dintre acestea din urmã ceva bãnet, cã de la ugerul în partid. Acum sunt yo, a donat, iar celãlalt cumpãlui Becali se alimenteazã lui Cãcãrãu, ºi liberalismul rat în cursul acestui an. Antonescu-Cãcãrãu ºi clica meu vreau sã-l impun. Prin Candidatul Sorin Teju sa de la centru. ªi uite-aºa, OI înºine înainte”! declarã cã deþine bijuterii l-au gãsit pe bietul om bun la Sorin Teju nu are treabã cu suflet ºi la buzunare. Aºadar, oile (sau poate cã are ºi nu Sorin Teju a devenit memam aflat noi încã, dar vom bru-organ de USL, mai exact afla...). El a crescut frumos, de PNL ºi candidat, zona ca o pâine rotundã ºi bine Colegiul 5 - Valea Teleajenu- dospitã. ªi nici mãcar nu e lui, pentru Camera Deputavina lui cã este aºa. Deºi þilor. pensionar pe caz de boalã Membru de partid de (doamne fereºte, nimeni nunumai douã sãptãmâni, ºi doreºte sã fie bolnav), droSorin Teju îºi doreºte cu jdia de bere a fãcut minuni ardoare sã intre în Parlaîn cazul sãu privind averea mentul României. A avut agonisitã. Cã doar s-a ocupat nevoie de o derogare de la ºi se ocupã de pâine, iar Bucureºti pentru a candida? pâinea tre’ sã fie rumenã ºi A avut! Cã, deh!, Regulacât mai rotundã. Adicã mentul lu’ peºte din PNL “mica afacere cu 50 de prevede vechime mare, nu salariaþi” este brutãria. glumã, pentru a candida pe Sorin Teju este, deci, brutar. o funcþie sau alta. Dar s-a Eu nu înþeleg de ce se tot în valoare de 15.000 de gãsit ºmecheria cu derogafereºte s-o recunoascã? euro, dobândite în anul rea. ªmecheria ºi incalificaAfacerea asta i-a adus o 1995. bila situaþie de a accepta ca bunãstare materialã demnã - Conform declaraþiei de un membru PNL sã fie, în de invidiat dar ºi de dorit, avere, candidatul liberal acelaºi timp, ºi mebru al dupã cum s-a vãzut, de mãria are 40.000 de lei pe un altui partid. (PNG - în cazul sa Vodã Mircea Cosma. Teju card ºi a împrumutat în lui Becali). Cã George Becali spune (eu nu am sã mã leg nume personal cu suma se aflã într-o situaþie de ilede numele lui ºi nu am sã totalã de 530.000 de lei galitate, nu mai trezeºte mã întreb, retoric, de ce îl douã societãþi comerciale, mirarea nimãnui. cheamã “Teju” ºi nu “Vreju” în condiþiile în care este

A

acþionar la una dintre ele ºi administrator la cea de-a doua. - Omul nostru mai declarã cã are venituri din chirii în cuantum de 30.000 de lei pe an ºi cã are un credit de 220.000 de lei, contractat anul acesta la o societate comercialã ºi scadent în anul 2014. - Pe lângã veniturile anuale de 30.000 de lei din chirii, Sorin Teju declarã cã în anul fiscal trecut a încasat 40.000 de lei din "închirieri" ºi 7.440 lei din amãrâta sa de pensie pe caz de boalã. - Breju liberal (vine de la breaz: om breaz, cal breaz etc.) este acþionar în douã firme ºi administrator la o alta, toate trei funcþionând la aceeaºi adresã, în oraºul Vãlenii de Munte.

le face liberalilor, cam de 2-3 sãptãmâni încoace. Anume, pensia pe caz de boalã pe care o încaseazã în valoare de 744 lei/lunar. E clar cã averea sa impresionantã nu e construitã pe fundamentul acestei pensii sau pe veniturile de profesor ale soþiei. Atunci de ce se bucurã Teju la acest mãrunþiº? Se ºtie cã pentru a obþine o pensie pe caz de boalã trebuie sã faci un dosar complex, sã mergi pe la diverse comisii de validare pentru aprobãri, semnãturi, ºtampile etc. De ce a fãcut Sorin Teju acest efort, dacã avea în spate o afacere? O fi bine pentru imaginea ta sã ai ºi afacere ºi sã primeºti ºi pensie de la stat, pe motiv cã eºti bolnav? Asta alimenteazã zvonurile cã, în realitate, Sorin Teju nu este bun la suflet, darnic ºi generos, ci hrãpãreþ adunând, Declaraþia de avere comimoral aº zice, bob cu bob, pletatã de Sorin Teju conþine fiecare mãrunþiº pentru a-ºi numeroase greºeli gramatispori propria avere. cale cum ar fi: Dupã ce a fost validat la - "bijuteri aur", Prahova sã candideze pe lis- "Casa de pensi", tele USL, în Colegiul nr. 5 - "SC Coperativa", pentru Camera Deputaþilor, - "venituri din chiri". Sorin Teju a deprins pe loc, Dar ce conteazã niºte aproape instantaneu, limba greºeli gramaticale acolo? duplicitarã, ºmechereascã a Ce, Becali nu face o grãUSL-iºtilor declarând cã de madã? ªi doar el este parlaafacerea sa nu se ocupã el, mentar european!? cã el este doar acþionar ºi cã Ce, în Parlament e nevoie sã de afacere se ocupã soþia. cunoºti limba românã? Soþia care este învãþãtoare ºi director-adjunct la SAM “Gheorghe Pãnculescu”. Este de remarcat cã Sorin Mai întâi spune cã are o “afacere cu 50 de angajaþi” ºi cã de asta “este normal sã fie liberal”, apoi spune cã nu este afacerea sa, iar pe listele afiºate la Biroul Electoral de Circumscripþie nr. 31 Prahova, Sorin Teju figureazã ca având profesia de subinginer, dar cu ocupaþia de pensionar în vârstã de 47 de ani. Însã candidatul PNL de pe Colegiul nr. 5 tot a fãcut o greºealã: a uitat ce descriere a postat pe Facebook! Când minte Teju? Declaraþia sa este total opusã cu autobiografia postatã pe Facebook: Teju, ca ºi primarul nou ales "Vreme de zece ani am fost al Vãleniului (cu care, de alt- angajat la Schela Boldeºti. fel, este prieten la cataraAm renunþat la aceastã slujmã), nu pomeneºte nimic bã ca sã mã dedic afaceridespre maºinile din dotarea lor personale. proprie ºi personalã. Atât Respectând legea mi-am ale sale, cât ºi ale soþiei. dezvoltat tot mai mult Existã o realitate care dã afacerea, iar astãzi sunt peste cap toate bunele mândru de realizãrile intenþii ºi declaraþiile de mele". dragoste pe care Sorin Teju


4

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARD

PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE, COLEGIUL 5 - VALEA TELEAJENULUI vãzut proiecte în derulare, nu am vãzut nici lucrãri specifice. Închei prin a vã mulþumi cã sunteþi aici ºi vã rog un singur lucru: sã ºtiþi ce vreþi. Eu vã spun foarte clar. Eu ºtiu ce vreau, am experienþã suficientã ºi vreau un singur lucru: ca atunci când dau mâna pe stradã cu dumneavoastrã sã zâmbiþi. Vã mulþumesc!” Cuvântul domnului deputat Mihai Apostolache

S

âmbãtã, 10.11.2012, a avut loc, la Casa de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, lansarea candidaþilor ARD pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în 9.12.2012: Mihai Apostolache pentru Camera Deputaþilor ºi Gabriel Sandu pentru Senat. Cuvântul domnului Gabriel Sandu: “Bunã seara ºi vã mulþumesc pentru prezenþa dumneavoastrã într-un numãr atât de mare. Aº vrea sã încep prin a-mi cere iertare faþã de dumneavostrã pentru cã, atunci când am fost ministru, am promovat prea mulþi proºti ºi în prea multe funcþii. Dar sper cã am învãþat ceva din aceastã greºealã. Acum 8 ani am candidat ºi am avut aceeaºi adversari, echipa lui Patriciu. Eu candidez acum, aici pe Valea Teleajenului pentru cã am vãzut oameni. Oameni îndãrãtnici, oameni hotãrâþi. Nu ºtiu dacã o sã vã placã ce o sã vã spun, dar am sã vã spun. Existã un aspect care mã deranjeazã foarte mult: am fost în toate comunele Vãii Teleajenului ºi nu am auzit decât un singur lucru: “dar ce-o sã zicã primarul? Dacã îmi face ceva?” De ce vã e fricã? ªtiu cã se primesc diverse ameninþãri. Nici eu nu sunt lipsit de ele. Recent, Mircea Cosma s-a comportat ca o mahalagioaicã. A fost pentru prima oarã de când îl ºtiu eu în care s-a luat de familia mea, de copiii mei, de mine nu are importanþã dacã se ia. Eu ºtiu ºi pot sã mã apãr. ªi mi s-a spus, de cãtre binevoitori: “ai grijã ce miºti, ce spui, aici în Prahova, cã Prahova este luatã în arendã de Mircea Cosma”. Am crezut cã e doar un fenomen folcloristic. Dar când am ajuns la Urlaþi ºi am vãzut cã liberalii se comportã ca fasciºtii, mai rãu decât comuniºtii: “cine nu e cu noi, e împotriva noastrã”! Am fost la Boldeºti care e ºi el arendat, ºi am ajuns aici, la Vãleni ºi înþeleg cã ºi Vãleniul se doreºte sã fie luat în arendã. Eu am crezut cã e o glumã. Dar se pare cã nu. Atâta vreme cât nu vom fi egali cu ei, atâta vreme

cât nu vom ºti ce-i al nostru, asta vom primi. Nu cred cã e normal ca noi sã le cerem voie sã trãim. Bunica mea avea o vorbã: “capul tãiat, sabia nu-l taie”. Dar nici bine nu o duce. Niciodatã! Atâta vreme cât vom fi puternici, atâta vreme cât lumea se va uita la noi ºi va realiza cã reprezentãm ceva, vom câºtiga. Trebuie sã reconstruim o Românie demnã pentru ca bunicii noºtri sã aibã o bãtrâneþe liniºtitã, iar copiii noºtri liniºtea unei vieþi normale. Am, sã vã dau o singurã motivaþie pentru care mie mi-e mai bine cu dumneavoastrã, dar ºi dumneavoastrã vã este mai bine cu mine. Mihai Apostolache în Camera Deputaþilor ºi Gabriel Sandu în Senat, ºtiind cum sã vã rezolvãm problemele, datoritã experienþei acumulate anterior, vom ºti cum sã vã reprezentãm, dar rugãmintea mea este sã nu faceþi pentru noi mai mult decât facem noi pentru dumneavoastrã. Atât!

Am un program foarte clar. Ce am învãþat în doi ani de ministeriat nu am învãþat în 13 ani de muncã. Problema care se pune este urmãtoarea: sã admitem cã vom câºtiga alegerile. Atunci va trebui sã învãþaþi sã ne cereþi nouã ceea ce aveþi nevoie ºi niciodatã sã nu mã întrebaþi pe mine de ce am eu nevoie. Întotdeauna sã mã întrebaþi ce pot sã fac eu pentru dumneavoastrã. Dar vã spun foarte clar cã atâta vreme cât vom fi umili, ei or sã dea în noi. Am umblat prin toatã zona Vãii Teleajenului ºi nu am

Vã mulþumesc foarte mult pentru participarea din aceastã searã. Acest lucru demonstreazã faptul cã sunteþi cetãþeni activi, cã participaþi efectiv la viaþa comunitãþii ºi cã sunteþi implicaþi ºi cunoaºteþi foarte bine problemele zonei. Sunt mulþi oameni care intrã pentru prima datã în politica româneascã, oameni care nu au fãcut mai nimic, dar care vin în faþa cetãþenilor ºi le cer votul de încredere spunându-le cã: “le vor face viaþa frumoasã, cã vor face un Colegiu frumos, cã veþi fi foarte frumoºi dumneavoastrã ºi lucrurile vor fi frumoase în aceastã þarã. Dragi prieteni, aceste cuvinte le spune ºi copilul meu de 6 ani. Cã vrea sã facã o þarã frumoasã. Cum? Asta e mai greu, pentru cã e mai complicat la vârsta de 6 ani, dar vãd cã ºi la 47 de ani existã aceeaºi mentalitate la om. Sã facã din aceastã zonã, o zonã frumoasã! Aºa cum doreºte fetiþa mea sã facã din România o þarã frumoasã. Lãsând gluma la o parte, spuneam cã astãzi este atât un moment al lansãrii candidatului pentru alegerile din 9 decembrie, dar, în acelaºi timp, este ºi un moment de bilanþ. Sunt parlamentarul dumneavoastrã de 4 ani ºi mi se pare normal sã vin în faþa dumneavoastrã ºi sã vã prezint un raport de activitate. Dupã cum ºtiþi bãtãlia electoralã din 2008 a fost durã, dar dusã cu sportivitate în sensul cã doream sã-mi continui proiectele politice într-un al doilea mandat de deputat, deºi eram relativ nou în zonã. În final, dumneavoastrã aþi decis, în 30 noiembrie, ca eu ºi Teodor Meleºcanu sã reprezentãm în Parlamentul României zona Vãii Teleajenului, fiind câºtigãtorii de drept ai scrutinului electoral. Pentru acei dintre dumneavoastrã care nu mã cunosc, aº dori sã mã prezint, pe scurt: Am 33 de ani, sunt nãscut ºi am copilãrit în Comuna Ciorani, judeþul Prahova, locuiesc în municipiul Ploieºti, sunt cãsãtorit ºi am doi copii. Atât eu cât ºi soþia mea suntem cadre didactice universitare la Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti ºi nu avem firme, nu suntem administratori sau acþionari majoritari. Cariera

universitarã am început-o acum 10 ani, parcurgând treaptã cu treaptã, de la refernt preparator, asistent, asistent doctorand ºi, în acest moment, lector universitar doctor la Universitatea de Petrol ºi Gaze din Ploieºti. Sunt licenþiat din 2002 în ªtiinþe Administrative, iar din 2004 în Drept ºi am obþinut titlul de doctor al Facultãþii de Drept din cadrul Universitãþii Bucureºti în anul 2011 cu teza “Statutul juridic al primarului în dreptul românesc ºi în dreptul comparat”. Pregãtirea postuniversitarã a fost continuã, menþionând aici doar cã în anul 2006 am absolvit cursurile postuniversitare ale Colegiului Naþional de Apãrare ºi, de asemenea, în 2007, Institutul Diplomatic Român. În plan politic am început activitatea în urmã cu 15 ani, în cadrul PSD-Prahova, unde am înfiinþat ºi structurat Organizaþia de Tineret, devenind ulterior preºedinte TSD.

Am avut onoarea sã fiu cel mai tânãr parlamentar din legislativ. În anul 2008 am candidat ºi am fost ales deputat în Circumscripþia electoralã 31 Prahova, Colegiul uninominal Nr. 5, pe listele Alianþei PSD+PC, iar din martie 2010 m-am înscris în PDL unde deþin funcþia de secretar general-adjunct ºi coordonator al activitãþii politice în Bazinul Superior al Vãii Teleajenului. În cadrul Parlamentului României fac parte din Comisia pentru Administraþie Publicã ºi pânã în 2010 am fost Membru al Comisiei de Afaceri Europene a Parlamentului României. De asemenea, sunt membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Germania, Austria, Serbia, Bolivia, dar fac parte ºi din echipa de fotbal a Parlamentului României. Conform paginii oficiale a Camerei Deputaþilor, în mandatul 20082012, activitatea mea parlamentarã în cifre se rezumã la: 62 luãri de cuvânt, 49 de declaraþii politice, 35 de propuneri legislative ºi am semnat 3 moþiuni. În acest mandat una din propunerile legislative iniþiate numai de mine a devenit lege, respectiv “Legea privind scutirea de la plata impozitului pe pensie a persoanelor cu

handicap accentuat ºi grav”. (...) Þin sã subliniez cã activitatea principalã a unui parlamentar se desfãºoarã în comisiile de specialitate, fiind de la sine înþeles cã pregãtirea ta profesionalã trebuie sã fie la înãlþimea aºteptãrilor pentru a-þi da girul ºi votul în cunoºtinþã de cauzã. Conform declaraþiei de avere ºi de interese înregistratã oficial la Camera Deputaþillor, nu m-am îmbogãþit material în acest mandat, spiritual, însã, da! Am cunoscut oameni ºi valori deosebite sub brandul propus de mine “Produs de Valea Teleajenului”. În anul 2008 v-am propus trei proiecte majore: “Reabilitarea ºi modernizarea Spitalului Orãºenesc Vãlenii de Munte”, “Realizarea centurii ocolitoare a oraºului” ºi “Promovarea valorilor ºi tradiþiilor izvorâte din Bazinul Vãii Teleajenului”. Am sã încep cu ceea ce nu am reuºit sã realizez, respectiv ªoseaua ocolitoare. În pofida celor 3 interpelãri sau intervenþii în plenul Parlamentului, indiferent ce guvern a fost la putere, nu am obþinut decât promisiuni sub pretextul insuficienþei fondurilor bugetare (...) Al doilea obiectiv, respectiv “Reabilitarea ºi modernizarea Spitalului Orãºenesc Vãlenii de Munte, cred cã este vizibil atât pentru pacienþi, cât ºi pentru trecãtori cã s-a realizat. Bucuria mea a fost ºi mai mare când, iatã, dupã 72 de ani de la inaugurarea Spitalului (în prezenþa lui Nicolae Iorga), în mandatul 2008-2012, Spitalul are o nouã înfãþiºare: gresie, faianþã, termopane, instalaþii electrice ºi sanitare noi, oferind condiþii îmbunãtãþite pentru pacienþi ºi personalul medical. Spitalul se aflã în plin proces de modernizare ºi extindere. Prin eforturi proprii întreprinse în plan politic, evidenþiate ºi în mod oficial prin intervenþiile ºi interpelãrile din Parlament, am gãsit înþelegerea tuturor miniºtrilor sãnãtãþii pentru a aloca, în perioada 2009-2011, echivalentul în lei a sumei totale de 150.000 euro pentru Spitalul din Vãleni. Al treilea obiectiv, respectiv “Promovarea valorilor ºi tradiþiilor izvorâte din Bazinul Vãii Teleajenului”. În anul 2008, când am luat contact cu realitãþile zonei, am constatat, cu regret, cã pânã acum nu exista un proiect aplicat pentru promovarea integralã, în sistem unitar, a frumuseþilor, tradiþiilor, obiceiurilor ºi turismului de pe Valea Teleajenului. Împreunã cu Asociaþia pentru Dezvolarea Localã Valea Teleajenului, al cãrei preºedinte de onoare sunt, am trecut la studierea, identificarea, cunoaºterea de valoare (continuare în pagina 5)


5 ACTUALITATE

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARD

PENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE, COLEGIUL 5 - VALEA TELEAJENULUI (continuare din pagina 4)

ºi conceperea proiectului integrat “Dezvoltarea turisticã a Vãii Teleajenului”. În acest sens a fost închiriat ºi dotat cu mijloace moderne, informatice ºi editare media, sediul din strada Aleea Alunilor Nr. 1, din Vãlenii de Munte. Pe scurt, în perioada 2009 2012, am efectuat urmãtoarele acþiuni: “Realizãri de acþiuni menite sã punã în valoare cadrul natural precum ºi potenþialul economic, turistic ºi cultural al acestui areal geografic deosebit”. Menþionez editarea ºi distribuirea periodicã, gratuitã, în toate localitãþile Colegiului, a ziarului “Info Valea Teleajenului”, crearea unei pagini web, pe internet, “valeateleajenului.ro”, realizarea a trei expoziþii la Palatul Parlamentului, pentru expunerea ºi comercializarea produselor tradiþionale de pe zona Vãii Teleajenului, organizarea în anul 2011, la Cheia, a Festivalului Rododendronului, cu participarea unor personalitãþi de prestigiu ºi academicieni români, dar ºi a unei delegaþii din Turcia. Am avut douã intervenþii în plenul Parlamentului României ºi alte discuþii aplicate la Ministerul Dezvoltãrii ºi Turismului pe tema pârtiei de schi de la Cheia ºi reabilitãrii accesului la Muntele Roºu, proiecte aflate în stadiu avansat. Organizarea a trei expoziþii de fotografie la Palatul Parlamentului ºi, de asemenea, în Ploieºti cu frumuseþile turistice, vestigiile arheologice, strãvechile lãca-

ºuri de cult, dar ºi cu oameni sau manifetãri populare tradiþionale. Am fost primul parlamentar din acest judeþ care am organizat trei întâlniri între mediul de afaceri din aceastã zonã ºi mediul administrativ, pentru a realiza o legãturã mult mai strânsã dintre aceste medii, astfel încât agenþii economici sã fie susþinuþi pentru crearea ºi pentru menþinerea locurilor de muncã. În semn de preþuire pentru valorile zonei, împreunã cu Asociaþia Pentru Dezvoltarea Localã Valea Teleajenului, am organizat, în 19 decembrie 2011, în aceastã salã, “Gala premiilor Valea Teleajenului”. Acest proiect, în anii care vor urma, va avea o dezvoltare continuã. În afara celor 3 proiecte prezentate ºi asumate în 2008, urmare a celor peste 3.000 de acþiuni ºi întâlniri directe cu dumneavoastrã, a sesizãrilor ºi petiþiilor depuse la cabinetele parlamentare din Vãleni, Mãneciu ºi Starchiojd, am reuºit, cu ajutorul colegilor ºi echipei mele, sã contribui, în limitele respectãrii legii, acolo unde am gãsit înþelegere ºi nu încrâncenare, la realizarea unor proiecte de mai micã amploare în beneficiul comunitãþilor locale ºi la rezolvarea unor probleme individuale. Am avut ºi am o relaþie de cooperare cu toate cultele religioase din România, sens în care, în mãsura posibilitãþilor mele, în cadru legal, am cãutat sã spri-

Mircea Cosma recunoaºte cã plecarea deputatului Mihai Apostolache este o pierdere pentru PSD terea lui în vederea preluãrii într-un viitor mai apropiat sau mai îndepãrtat a conducerii organizaþiei PSD Prahova, de aceea gestul de azi m-a surprins, ca pe majoritatea membrilor de partid din judeþ" a declarat Mircea Cosma.

Preºedintele organizaþiei PSD Prahova, Mircea Cosma, a declarat cã plecarea deputatului Mihai Apostolache la PD-L este o pierdere pentru organizaþia judeþeanã a social - democraþilor. “În ultimii 16 ani m-am obiºnuit ca PSD sã fie rezerva de cadre pentru alte partide. Mihai Apostolache a fost un bun membru de partid, a condus organizaþia de tineret a PSD Prahova ºi am investit multã încredere pentru creº-

Liderul organizaþiei locale a PSD a admis cã efortul de a-l înlocui pe Mihai Apostolache nu va fi uºor. Preºedintele PSD Prahova a spus cã Mihai Apostolache l-a susþinut în alegerile interne din partid pe fostul preºedinte Mircea Geoanã, dar conducerea organizaþiei judeþene nu a impus un anume vot, ci a lãsat delegaþii sã voteze în funcþie de cum le-a dictat conºtiinþa.

Sursa: AGERPRES

jin nevoile ºi dezideratele lãcaºurilor de cult din zonã, prin alocarea de la bugetul de stat, în mod legal, a unor sume destinate reabilitãrii, modernizãrii sau întemeierii altor biserici pe Valea Teleajenului. În încheiere mai vreau sã vã spun urmãtoarele: da, mã consider un traseist! Repet, mã consider un traseist al Colegiului 5 - Valea Teleajenului, deoarece activitatea mea din cei 4 ani, atât în Parlamentul României cât, mai ales, în cele 10 localitãþi de pe Valea Teleajenului, pe fiecare uliþã ºi stradã, au însumat peste 120.000 de km. fiind alãturi de dumneavoastrã atât în perioada 2008-2010, cât ºi în perioada 2010-2012. Cu aceste prilejuri ne-am consultat, am discutat ºi dezbãtut problemele cu care vã confruntaþi. Nu am sã vã fac promisiuni deºarte, decât promisiunea cã voi continua proiectele începute cu dumneavoastrã în mandatul 2008-2012. Pentru cã e foarte simplu sã faci promisiuni ºi sã nu ai argumentele necesare pentru susþinerea lor. Îmi doresc ca în viitorul for legislativ al þãrii sã acceadã oameni instruiþi ºi pregãtiþi, cu þinutã moralã ºi fãrã probleme cu legea, astfel încât munca noastrã sã se reflecte în creºterea veniturilor populaþiei ºi apropierea României de statele bogate ale Uniuniii Europene. În data de 9 decembrie dumneavoastrã, cetãþeni ai Vãii

Teleajenului, veþi alege între 6 candidaþi pentru Camera Deputaþilor ºi 5 pentru Senat. Iar aceia aleºi de dumneavoastrã sã fie, desigur, cei pe care i-a propus Alianþa România Dreaptã ºi anume Gabriel Sandu - senator, Mihai Apostolache - deputat. Vã mulþumesc cã aþi avut rãbdarea sã mã ascultaþi, dar v-am spus de la început: este obligaþia mea fundamentalã, ca parlamentar al acestei þãri, sã vin în faþa dumneavoastrã ºi a celorlalþi cetãþeni ai Colegiului 5 ºi sã-mi expun activitatea parlamentarã. Aceastã activitate este rezultatul eforturilor comune. Ale mele ºi ale dumneavoastrã, pentru ca aceastã zonã sã-ºi atingã nivelul mult aºteptat de fiecare dintre noi. Sigur, mai sunt multe de fãcut, dar sunt convins cã împreunã le vom rezolva în anii viitori. Important este ca oamenii sã înþeleagã cã în Parlamentul României nu merge sigla de partid. În Parlamentul României merg oamenii. Parlamentul României este forul care vã reprezintã pe

dumneavoastrã. ªi trebuie sã vã reprezinte cu demnitate, cu cinste ºi cu încredere. Nu partidul conteazã. Întotdeauna conteazã omul! Nu îmi este ruºine cu ceea ce am fãcut ºi cu ceea ce voi face în continuare. Îmi asum orice greºealã, îmi asum orice proiect, îmi asum ºi eticheta de traseist, pentru cã am peste 120.000 de km. fãcuþi pentru aceastã zonã, în aceastã zonã. Cum spunea Gabriel Sandu, nu trebuie sã vã fie fricã de nimic. Nu cred cã în anul 2012 trebuie sã acceptãm sã ne mai fie fricã. De ce sã ne mai fie fricã în anul 2012? Suntem doi oameni cu multã experienþã ºi cu multe relaþii personale, atât eu cât ºi Gabriel Sandu. Daþi-ne în continuare încredere pentru a vã reprezenta cu cinste ºi cu devotament în Parlamentul României. Gabriel Sandu - senator, Mihai Apostolache - deputat! Sunt convins cã împreunã vom învinge! Gabriel Sandu - senator, Mihai Apostolache - deputat. Vã mulþumesc mult!”

DEGRADAREA MORALÃ A PARTIDULUI NAÞIONAL LIBERAL

(DE LA BRÃTIANU LA GIGI BECALI ªI SORIN TEJU) Odatã cu venirea în fruntea partidului a lui Crin Antonescu, Partidul Naþional Liberal a cunoscut o degradare moralã continuã. Cel mai vechi partid din istoria României, primeºte azi calificative ca hitlerist, oportunist, conjunctural, cameleonic, mercantil, un partid de biºniþari, o adunãturã de indivizi cu apucãturi ºi gesturi fasciste etc. Ce poþi însã sã aºtepþi de la un partid liberal care se vinde unui biºniþar bigot? PNL nu se va transforma prea repede dintr-un "grup infracþional organizat" într-o formaþiune liberalã modernã. Baronii locali prinºi în scandaluri de corupþie, rasism ºi incompatibilitãþi nu oferã nicio garanþie cã vor reveni la valorile ade-

vãratului liberalism. Ei au vrut sã-ºi punã clienþii pe liste, atât. Puþin probabil ca, într-o þarã precum România, sã se gãseascã prea mulþi liberali. Totuºi, aºa puþini câþi sunt, parcã ar merita sã-i reprezinte în Parlament altcineva decât Relu Fenechiu, Gigi Becali, securistul Felix - Voiculescu sau Sorin Teju. Pe lângã afacerea Becali (care va sponsoriza partidul cu 20 de milioane de euro s-a adãugat acum “afacerea” Dan Mihalache, un “universitar” de mahala, un fel de lighioanã abjectã cu invectiva în cerul gurii care l-a caracterizat pe ºeful ANI ca fiind o “jigodie frustratã”, iar decizia ANI privind incompatibilitatea sa, “o mizerie”. Prea departe de

acest limbaj nu este nici Mircea Diaconu. Sã nu mai vorbim de Antonescu însuºi, cel care dã tonul. În Vãlenii de Munte, liberalii îl au pe Sorin Teju, un fel de Becali al zonei, membru cu dispensã de la Crinuþ, cã “e foame de bani” la ºefu’. Mai sunt totuºi câþiva liberali autentici. E drept cã-i numeri pe degete: Tãriceanu, Chiliman, Ludovic Orban, Radu Câmpeanu ºi, mai nou, Neagu Djuvara, cel ce spunea, într-o emisiune televizatã, cã îi este ruºine de situaþia în care a ajuns PNL. Marele istoric s-a alãturat grupului care îl contestã pe Crin Antonescu, ºeful care l-a acceptat pe Becali în PNL, declarându-ºi dezacordul faþã de strategia actualului lider al PNL.


6 ACTUALITATE

Consiliul Elevilor - Campanie electoralã

U

n experiment civic deosebit, cu rolul de a-i iniþia pe elevi în tainele adevãratului proces electoral, s-a desfãºurat pe 18.10.2012 la Liceul Tehnologic Agromontan “Romeo Constantinescu” Vãlenii de Munte. Adolescenþii au ales

conducerea Consiliului Elevilor reprezentat de un preºedinte, doi vicepreºedinþi ºi un secretar. Ca ºi în sfera politicului, comisia responsabilã a folosit urna mobilã ºi bilete de vot cu candidaþii propuºi ºi validaþi de elevii din ºcoalã.

Trebuie menþionat cã înainte sã se ajungã la aceastã ultimã fazã, candidaþii s-au aflat în campanie electoralã timp de douã sãptãmâni. Fiecare dintre ei ºi-a expus proiectele ºi planul managerial, dupã posibilitãþi, ingeniozitate ºi har, ºi-a alcãtuit platforma - program, pe care a afiºat-o în ºcoalã ºi pe internet sau a transmis-o oral, în întâlnirile electorale organizate cu fiecare clasã în parte. S-a observat corectitudine în actul de votare ºi implicare a elevilor în aceastã acþiune democraticã. Activitatea s-a încheiat prin validarea voturilor preºedintelui nou ales Claudiu Frîncu de la clsa a Xa, informarea direcþiunii liceului ºi felicitarea participanþilor. Personal cred cã acþiunea a

fost un succes ºi colegii s-au comportat democratic ºi civilizat. Mulþumiri doamnei profesoare, Camelia Neagu, directorul educativ al Liceului pentru eforul depus în orga-

nizarea ºi îndrumarea activitãþii noastre.

Alexandru MORARU, ex-preºedinte C.ª.E. Liceul Tehnologic Agromontan “Romeo Constantinescu” Vãlenii de Munte

UMPLEÞI VIDUL ÎN CARE AÞI CÃZUT

P

este oraº lumina zilei se vindea încã o datã întunericului ca sã fie rãscumpãratã din nou în zori. Grupuri, grupuri de adolescenþi, ca o adiere proaspãtã de toamnã dãdeau un freamãt aparte strãzii. Îi priveam când ieºeau de la cursuri. Treceau în pas dezinvolt, cum le ºedea bine. Îi urmãream cu privirea îndelung, îndelung pânã la contemplare. Îi vedeam exuberanþi ºi tandrii, agreabili ºi teribiliºti, nimic însã în afara bunului simþ. În preajma colegelor încercau fiecare, în felul lui, sã-ºi defineascã cât mai complet cu putinþã personalitatea. Apropierea lor era amicalã, dar

condescendentã. Unii se priveau cu discreþie tandrã, alþii cu dragoste respectuoasã, ºi treceau… treceau… ca o revãrsare de ape. Cam aºa cugetam, într-o searã, când aºteptam autobuzul, pe strada sufletului. Într-adevar o revãrsare, dar ce dezlãnþuitã revãrsare!! În câteva minute aleea nu mai este loc public. Cota noastrã de stãpânire asupra ei este anulatã de grupuri indecente care fac schimburi de replici, în gura mare, de la un capãt la altul al strãzii. Hohote de râs rãnesc auzul ºi un vocabular dincolo de pitoresc sfâºie dureros aerul tomnatic. Unele fete nu-ºi mai

strigã colegii pe nume, ci folosesc epitete care de care mai picante… ºi la care primesc rãspunsuri pe care nu îndrãznim nici mãcar a le reproduce. ªi aceste flori umane, marcate de vulgaritate vor fi viitorii intelectuali ai acestui urgisit pãmânt?! Vor fi pãrinþii de mâine care vor dãrui urmaºi acestui mileniu?! Flori pistruiate, unde sunt oare grãdinarii voºtri? Oare ei sã nu sesizeze cât de strâmb creºte lujerul vieþii voastre în acest fertil timp al formãrii? Ei nu simt cum se risipeºte în neant miresma suavã a puritãþii voastre? Dacã aþi epuizat modelul uman, priviþi în jur ºi

Nu exiºti dacã n-ai cursuri ºi credite

V

orbeam deunãzi cu un coleg de cancelarie care se plângea cã nu mai are timp, cã pânã ºi sfârºitul de sãptãmânã este prezent la cursuri de formare, cã fãrã ele nu se poate, cã altfel nu are “hârtii” ºi “dovezi” care sã-i ateste valoarea, competenþa, abilitatea… Aplicabilitatea lor, ar vrea sã spunã interlocutorul meu, în cazul evenimentelor concrete de la clasã, e un scenariu utopic, iar cursanþii teo-

retizeazã la nesfârºit ºi pãstreazã numai amintirea sãlilor de amfiteatru cu variaþiunile de socializare. Cu atâtea ore de POSDRU, nu e de mirare cã sala de clasã devine uneori un imens ecran de computer, cã ºcolarii au în faþã un profesor “virtual” stresat, care între douã pauze îºi trimite online tema pentru un curs de weekend. Dar nu exiºti, dacã nu ai cursuri ºi credite, mã convinge colegul. Cât mai multe ºi cât mai diverse, ºi dacã se poate în acelaºi timp, cã nu se ºtie la ce þi-o trebui în hãþiºul unei realitãþi imprevizibile. Un observator lucid ar descoperi cã valoarea, competenþa, profilul adevãratului intelectual trec în anonimat dacã nu se burduºeºte de cursuri. Cursuri se fac în toate

domeniile, cu aplicabilitate în TIC, marketing, management, formatori de formatori etc. Mentori sunt din ce în ce mai mulþi, cursanþi din ce în ce mai interesaþi de studiu. ªi aºa, în acest ritm, vom avea nu peste mult timp, mai mulþi profesori formatori decât profesori, mai mulþi instructori decât discipoli, mai mulþi arbitri decât sportivi, mai multe sãli de clasã decât elevi. ªi mai vine mirarea cã statisticile europene dezvãluie cã 40% dintre români citesc prost sau nu ºtiu sã citeascã?! Sã adãugãm ºi faptul cã Alvin Toffler afirma cã analfabetul viitorului nu va fi cel care nu ºtie sã citeascã, ci cel care nu ºtie sã înþeleagã. Dar nu exiºti, dacã n-ai cursuri ºi credite...

Prof. Camelia NEAGU

învãþaþi de la Naturã cum sã vã pãstraþi nealteraþi. "Oare din aceaºi vânã a izvorului þâºneºte ºi apa dulce ºi apa amarã?" Copilãria este cel mai mare profesor pentru lecþiile de mai târziu ale vieþii. Cine îi pune piedici copilãriei va merge ºchiop toatã viaþa. Dacã eºti pãrinte ºi citeºti aceste rânduri, gãseºte mai mult timp pentru copilul tãu. Dacã sunteþi copii, adolescenþi sau tineri umpleþi vidul în care aþi cãzut cu Absolutul divin în care veþi afla un izvor nesecat de putere pentru suflet. Acum sunteþi mugurii ce dau în floare, dar floarea va face fruct ºi fructul va emana

arome delicate, nu miasme otrãvitoare. Este un act de nobleþe. Cugetaþi, mai este înca timp sã vindecaþi fracturile din suflet!

Prof. CLAUDIA PISÃU

MARGINALIZAREA SOCIALÃ Marginalizarea socialã este un fenomen social complex, apãrut ca urmare a scãderii veniturilor financiare, pierderea locurilor de muncã sau imposibilitatea obþinerii unui loc de muncã, creºterea ratei ºomajului, lipsa unei locuinþe sau imposibilitatea obþinerii unei locuinþe ºi, nu în ultimul rând, marginalizarea socialã înseamnã lipsa accesului sau acces deficitar la serviciile sanitare, educative, culturale, sportive, politice etc. Cele mai vulnerabile categorii de persoane, victime ale riscurilor sociale, sunt tinerii care au trãit într-un sistem de protecþie (în cadrul serviciilor publice specializate ºi/sau a organismelor private autorizate), cei singuri sau familiºti cu/fãrã copii, cei care au executat pedepse privative de libertate, persoanele cu un anumit grad de handicap sau invaliditate, precum ºi vârstnicii

fãrã susþinãtori legali, confruntaþi cu situaþii de pauperizare severã. În sprijinul persoanelor marginalizate social au fost elaborate o serie de legi cu caracter protecþionist: Legea venitului minim garantat, Legea sistemului naþional de asistenþã socialã, Legea asigurãrilor pentru somaj, Legea pensiilor etc. Legea privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale are ca obiectiv principal garantarea respectãrii drepturilor elementare ºi fundamentale ale omului, cu participarea instituþiilor publice, a comunitãþii locale, a reprezentanþilor organizaþiilor patronale ºi sindicale ºi a societãþii civile.

Cãtãlina NEDELCU Marginalizarea socialã este definitã ca: “poziþia socialã perifericã, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaþionale ºi comunicaþionale ale colectivitãþii”

(Art. 3 din Legea 116/2002).


7 ACTUALITATE

FARMACIA VERDE

GALOPÃM PRIN VIAÞÃ

omanii spuneau cã timpul fuge. Poate cã de R atunci a început goana timpu-

lui ºi goana noastrã dupã timp. Dar ce ar zice romanii din vremea spusei dacã ar trãi în zilele noastre? Anul are tot 365 de zile, ziua are tot 24 de ore ºi subdiviziunile orei sunt aceleaºi - cel puþin aºa ne aratã instrumentele de mãsurat timpul. ªi totuºi... Noi românii avem un personaj pe nume Fãt-Frumos care creºtea într-o zi cât alþii într-un an dar el avea motive: trebuia s-o gãseascã ºi s-o cucereascã pe Ileana Cosânzeana dupã care avea de împãrãþit. Noi? Hai, cu Ilene Cosânzene mai este cum mai este deoarece la un momentdat, dupã o cãutare mai lungã sau mai scurtã, ne gãsim aleasa dar cu împãrãþitul nici vorbã. Cu toate cã elementele de timp au rãmas aceleaºi, ve-

CLIPE UITATE

L

-ai vãzut printre zeci de cãrþi prãfuite ºi uitate de vreme ºi nu avea nimic diferit sau atrãgãtor faþã de celelalte cãrþi, însã pe tine te-a atras. Îl priveºti ºi îl atingi cu sfialã, luând o dârã finã de praf. Îl scoþi de-a binelea, lãsând un gol între douã cãrþi, dezamãgite cã nici nu le-ai observat. Odatã ce l-ai deschis, nu ai mai putut sã-þi dezlipeºti privirea de la el. Acolo stãteau pozele, frumos ordonate, însã mult prea înceþoºate de pulberea de praf, pentru a putea înþelege ce se petrece în ele. Te ridici cu greu ºi ºtergi

dem pe zi ce trece cã timpul se scurge mult mai repede. Zilele ºi nopþile sunt mai scurte, week-end-ul este mai scurt, vacanþele s-au scurtat ºi ele, anotimpurile trec aproape fãrã sã ne bucurãm de ele, ne trezim cu bebeluºii de ieri ditamai flãcãii ºi fetele de mãritat... Practic am ajuns sã galopãm prin viaþã ºi mã întreb de ce? Analizând cum s-a scurs timpul am ajuns la concluzia cã timpul a devenit mai "scurt" dupã '89. Este adevãrat cã ºi înainte de acel an alergam dupã o casã, dupã o maºinã dar în rest eram liniºtiþi. Dupã '89 au apãrut elementele noi cu care nu eram obiºnuiþi; alegeri peste alegeri ºi aºteptãri peste aºteptãri. Nici nu se terminã bine o rundã de alegeri cã trebuie sã ne prezentãm la alta. Ce ne face sã ne încãpãþânãm sã alegem ba pe unii ba pe alþii? Tocmai al doilea element ºi anume aºteptãrile. De fiecare datã credem de fapt sperãm - ca nou urcaþii în scaunele puterii îºi vor îndrepta ochii ºi în jos spre noi ºi nevoile noastre ºi de fiecare datã aºteptãrile rãmân în... aºteptare. Alte alegeri, alte speranþe... alte aºteptãri înºelate ºi tot aºa. Între alegeri alergãm tot timpul de la

o chenzinã la alta ºi de la o pensie la alta îngroziþi cã nu vom mai putea face faþã presiunii lipsei banilor. Practic, ne fofilãm prin viaþã în loc sã trãim. Nici bogaþii nu pot spune cã duc o viaþã în care timpul sã fie mai puþin comprimat doar cã la ei motivele sunt cu totul altele. Nu numai alegerile sunt de vinã pentru aceastã scurtare a timpului; la ea contribuie en-gros ºtirile care devin realitate despre tot felul de scumpiri. Când este secetã creºte preþul alimentelor; când nu este secetã preþurile tot cresc din alte cauze - acestea fiind legate de dorinþa de îmbogãþire a unora peste noapte. Ca ºi când totul ar sta pe roze - or fi ºi roze pentru unii dar majoritatea românilor stau pe spinii rozelor - au apãrut organismele continentale ºi mai ales cele financiare care ne scurteazã nu doar timpul ci ºi viaþa cu impuneri de-a dreptul imposibil de suportat; datoriile uriaºe în urma unor împrumuturi iresponsabile fãcute de diverse guvernãri ºi devansarea "liberalizãrii" preþurilor la energii vor pune capacul pe noi. Din pãcate pentru mulþi, prea mulþi, români capacul va fi cel al sicriului. Lipsiþi de hranã, cãl-

pozele cu o grijã imensã. Întoarsã în vrajã, priveºti prima pozã ºi îþi scapã un oftat. Nu îþi vine sã crezi cã eºti tu, cã a trecut atâta timp de atunci, cã s-au întâmplat atât de multe lucruri. Privirea inocentã a copilului din pozã nu seamãnã cu privirea îngrijoratã a celei care o priveºte. Zâmbetul prezent în fotografie dispãruse complet de pe faþa ta, fiind înlocuit cu ceva ce nu exprimã niciun sentiment. ªi totuºi, copilul erai tu... Undeva, acolo, în adâncul tãu existã un loc unde îþi poþi vedea trecutul, lacrimi, bucurii, surâsuri, reuºite, soare, ploi, primãveri... Îþi aminteºti oare cum a fost prima ta zi pe pãmânt? O luminã puternicã þi-a umplut sufletul ºi te întrebai de ce toatã

lumea se uitã la tine, pânã când ai vãzut-o pe ea... mama ta. Cu timpul ai învãþat sã vorbeºti, sã mergi, aveai prieteni, pânã în ziua când ai înfruntat prima teamã, prima emoþie... Dai cu grijã pagina la o parte, uitându-te la urmãtoarea pozã, în care apãrea aceeaºi privire fãrã griji. Pe atunci nu ºtiai ce sunt grijile, greutãþile, fiind incredibil de supãratã pentru orice nimic. Atunci îþi doreai sã te faci mare, sã ajungi un om important, cu un birou plin de hârtii, importante la prima vedere, dar, de fapt, total nefolositoare. Îþi doreai sã fii ocupatã tot timpul, cunoscutã ºi apreciatã. Acum însã, doreºti din toatã inima sã redevii copil, sã nu ai griji... Însã... nu se mai poate.

durã ºi asistenþã, aceºtia vor porni cãtre o lume despre care credem cã este mai bunã decât cea în care trãim acum. Spusele mele par a fi sumbre dar dacã priviþi în jur puteþi vedea cã nu sunt lipsite de realism. Ce este de fãcut? Pãi nimic altceva decât sã ne încãpãþânãm sã votãm ºi iar sã votãm - învârtind în urna puterii aceleaºi bile tocite de atâta învârtit - sperând cã într-o zi se va produce minunea care ne va da timpul înapoi. Asta înseamnã o viaþã liniºtitã în care sã nu ne mai temem cã nu avem banii necesari mãcar pentru plata angaralelor iar timpul liber sã fie îndestulãtor pentru plãcerile vieþii. Sunã frumos, nu? Pentru o clipã putem visa la o astfel de viaþã dar în urmãtoarele clipe vom reveni cu picioarele pe pãmânt pentru a vedea rãutatea oamenilor gata sã se sfâºie pentru te miri ce, indiferenþa politicienilor care în afarã de scandaluri ºi circuri nu oferã nimic, la efortul supravieþuirii de la o zi la alta ºi în final, obosiþi de atâta alergãtura prin viaþã fãrã bucurii, renunþãm la tot ºi la toate ºi ne dorim ca timpul sã trecã ºi mai repede.

Gh SÂRBU

Scoþi poza din album, ºi þinând-o la piept, apoi o apropii de ochi. Îþi este dor de copilul din tine. Imaginile împãienjenite ale coplãriei îþi înceþoºeazã privirea. Eºti uitatã printre clipe... ªi lacrima clarã luceºte... ºi picã... Prof. Alina IONESCU (Lic. "Romeo Constantinescu")

UNIFORMA ELEVULUI NU UNIFORMIZEAZÃ

U

niforma nu uniformizeazã inteligenþa, bunul simþ, perseverenþa, succesul, disciplina ºi armonia interioarã. Ea construieºte o imagine de ansamblu asupra unei vârste ºi a unei “profesii” de scurtã duratã. Ea, uniforma, deruteazã privitorul, intimideazã îndrãzneþul,

ispiteºte perversul, scuteºte de efort financiar pãrinþii, dar nu rezolvã miile de probleme ale ºcolii ºi societãþii. Este un mod original de “a te deghiza” în ºcolar chiar dacã vii la ºcoalã din când în când sau te prefaci cã exiºti în catalog în aºa zisa ordine alfabeticã. Pentru mine personal,

uniforma s-ar rezuma la decenþã, indiferent de culoare, dimensiune ºi model, la care s-ar adãuga, aºa ca la “trei ace”, spiritul lucid, obrãznicia intelectualã, simþul valorii, inocenþa. Pune-þi uniforma dar fii demn de ea! ªi nu uita cã, totuºi,

“haina face pe om pânã la gât”!

(SUNÃTOAREA)

Numitã în unele locuri: „floarea Sfântului Ioan”, „buruianã de nãduf”, „crucea voinicului” etc., sunãtoarea creºte în regiunile de câmpie ºi dealuri. Are o tulpinã înaltã de pânã la 90 de cm. care poartã multe flori de culoare galbenã. Prin strivire, din ea curge un lichid de culoare roºie, culoare cãpãtatã, spune legenda, de la sângele Mântuitorului ce-a picurat din rãnile Lui când era pe Cruce, la picioarele cãruia ar fi crescut câteva fire de sunãtoare. Se întrebuinþeazã planta înfloritã care conþine tanin ºi ulei volatil, precum ºi o substanþã colorantã. Hypericina imprimã plantei acþiune cicatrizantã ºi antisepticã, iar taninul are proprietãþi astringente. Sub formã de infuzie sunãtoarea se foloseºte cu succes în colitele cronice ºi în bolile de ficat Infuzia se preparã din douã linguri de plantã mãrunþitã la o ceaºcã de apã, din care se bea dupã fiecare masã câte o lingurã. Se poate folosi o infuzie mai slabã dintr-o linguriþã de plantã la o ceaºcã de apã din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Extern, bãile ºi cataplasmele de sunãtoare au proprietatea de a calma durerile, cicatrizeazã rãnile, mai ales cele produse de arsuri. Sub formã de gargarã se recomandã a se folosi în inflamarea gingiilor. Din sunãtoare se preparã un ulei folosit ca pansament în arsuri sau la tratarea ulcerului gastric ºi a bolilor de ficat. Uleiul de sunãtoare se obþine prin macerarea florilor acesteia în ulei de floarea-soarelui timp de 4-6 sãptãmâni, dupã cum urmeazã: se folosesc 20 g. sunãtoare uscatã, acestea se umecteazã cu 20 g. alcool concentrat (60 grade), dupã 12 ore se adaugã 200 g. ulei de floarea soarelui. Amestecul obþinut se va þine la baie de abur 3 ore, perioadã în care se agitã din când în când. Se lasã 2-3 zile dupã care se strecoarã ºi se stoarce cu ajutorul unui sãculeþ de pânzã. Dupã o zi se repetã operaþia obþinându-se un ulei de culoare roºcatã. Uleiul se pãstreazã la întuneric ºi la rãcoare. Compresele de ceai de sunãtoare au acþiune stimulatoare în tenurile îmbãtrânite. Recoltarea se face în perioada înfloritului în lunile iulieaugust. Uscarea se face în locuri bine aerate la semiîntuneric. Pãstrarea se face în saci sau pungi de pânzã sau hârtie (inflorescenþa întreagã sau sub formã de plantã mãrunþitã).

Prof. Viorel ALEXE


8

M I C Ã P U B L I C I TAT E G R AT U I TÃ ● Predau lecþii chitarã electricã, acusticã, clasicã în Vãlenii de Munte. Tel. 0737386935 ● vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri. tel. 0736933841. ● vând logan preferance, an fab. 2005, servo, geamuri electrice faþã, air baguri faþã, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. ● dacia, an 1988, neradiatã, impozit la zi, pretabil program rabla + opel vectra, fabricaþie 1992, geamuri electrice, închidere centralizatã, trapã, itp - 02.2014, asigurare - 2013, motor 2000 benzinã, avariatã dreapta/ faþã. Preþ negociabil sau schimb cu auto funcþionabil. tel: 0727-526460. ● dacia papuc, an 2003, diesel, pompã injecþie mecanica. Preþ 1200 euro. telefon nr.: 0766-718358; 0723-342466. ● vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bunã, distribuþie nouã. pret 6500 lei. tel: 0723151019; 0724-514395. ● dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracþiune faþã în 2 locuri, pivoþi, bucºi, discuri de frânã, plãcuþe, capac pompã de apã schimbate, distribuþie schimbatã, baterie nouã în

garanþie, cauciucuri noi faþã. Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726172283. ● vând vaucer cu dosar complet. Preþ 2500lei. Tel: 0737262685 ● cumpãr 3 tichete rabla. plata imediat dupa verificare dealer auto. ofer 4500 ron. tel: 0722-275453. ● înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tãu, itp, asigurãri. asigur platformã tractãri non-stop. 0727-112943; 0766-774565. ● vând staþie auto storm premier, putere 4 w, cu antenã. pret 350 ron, uºor neg. aratã impecabil. tel: 0761679963. ● vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. ● înmatriculãri Bulgaria pe numele tãu 350-turisme pânã în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto fãrã numere valabile, rapid ºi sigur. tel. 0769164154. ● dezmembrez renault laguna 1 break motor 2200 cm3. tel 0721114343. ● Pãuleºti - ultracentral, vând teren cu 900 mp, cu 16 m liniari deschidere, toate util-

itãþile la poartã, zonã de vile. pret 35.000 euro. 0726 229650. ● Vând teren zona bãrcãneºti, lângã autostrada Bucureºti-Braºov, extravilan (dupã 1 august intravilan), suprafaþa 10.000 mp, deschidere la ºosea 21 m, lungime 499 m, toate actele la zi, preþ 7 euro mp, negociabil. telefon: 0728/420737. ● Ciorani - Prahova, dn1 d Albeºti - Urziceni, teren intravilan 10400 mp, deschidere la ºosea 83 mp, stradal, toate utilitãþile, lângã fostul cap, cadastru, intabulare, preþ 15 eu/mp negociabil. tel. 0745-762467, 0722-405506. ● Lipãneºti, ºos. principalã Ploieºti - Vãleni, teren 5000 mp. tel. 0733-916406. ● Vând teren intravilan 2500 mp în Dumbrava. tel: 0727-872340. ● Com. Brazi - vând teren intravilan 2500 mp din care 1000 m pãtraþi luciu de apã (balta de peºte populatã) iar 1500 mp gazon amenajat pentru relaxare. relaþii la tel: 0728850952. ● vând urgent teren extravilan, cu suprafaþa de 9000 mp, situat pe ocolitoarea municipiu-

lui Ploieºti, ideal pentru 0762-203356. amplasare hotel, service. preþ ● Vând urgent teren în 35 euro/ mp. tel: 0723-703957. Oraºul Comarnic, 1000 mp, ● Vãlenii de Munte, str. intravilan, toate facilitãþile. Cuza Vodã - vând teren 850 preþ 25.000 euro negociabil. mp, toate utilitãþile. tel: 0722tel. 0762-608446, dupã ora 19. 319057. ● vând teren intravilan 1975 mp, com. Poseºti, sat Valea Screzi, Prahova, amplasat la ºosea, cu deschidere 27m ºi mãrginit de pârâul Screzanca. tel: 0721- pentru persoane fizice ºi juridice 369792. ● vând teren 575 NUMELE:________________________________ mp cu casã bãtrâneas- PRENUMELE:_____________________________ cã - dn1 - Bãrcãneºti, ADRESA :________________________________ la stradã. 650 mil., neg. tel: 0724-119777. ● vând teren 4500 mp, în zona Urlaþi, Valea Pietrei, pe deal. preþ avantajos. tel: 0763-999919. ● vând loturi de teren în sat Livadea, Comuna Vãrbilãu (lânga Stefeºti - loc. cotatã cu poluare Anunþul se depune la sediul redacþiei zero). Una dintre cele (Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se mai frumoase poziþii din zona, însoritã ºi trimite prin mail la adresa redacþiei: cu o priveliºte minuziarul.valenii@yahoo.com nata. preþ neg. tel:

Talon de micã publicitate gratuitã

Text:________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________

VÃLENii

Redacþia

CALCULATOARE SERVICE GSM

VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47

PREÞ PROMO 650 LEI

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Cãtãlina CÃPLESCU Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

PREÞ PROMO 399 LEI

Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia Tel: 0767 872 050

Tel: 0728 11 44 24

“ARMONIA”


ZIARUL VALENII 48