Issuu on Google+

CE AVEM DE FÃCUT

FRÂNTURI DE ISTORIE

Mai bine de douã decenii au trecut de când speranþa unei vieþi mai bune ºi dreptul la demnitate ne-au fost redate de îndepãrtarea comunismului. Revoluþia a fost atât de necesarã, dar nicidecum suficientã, pentru atingerea acestor idealuri.

Vãlenii de Munte este un oraº cu trecut bogat, dar cunoscut mai cu seamã pentru privilegiul de a fi fost transformat dintr-o localitate a þuicii într-o citadelã a culturii româneºti, de savantul Nicolae Iorga.

V

pagina pagina 38

pagina pagina 32 Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 41, FEBRUARIE, 2012

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.valenii.wordpress.com

1 LEU

EDIT ORIAL

GHEORGHE BURDUJAN

“CÃRLANUL” ANTONESCU LA FUNDUL LUI BOC Ion Iliescu este genial atunci când “boteazã” pe câte cineva: “Mãi animalule” - pe Radu Mazãre, “prostãnac”pe Mircea Geoanã, “Cârlan” pe Crin Antonescu! Cu Antonescu a nimerit-o cel mai bine, pentru cã în DEX cârlanul este definit astfel: “miel sau ied care a încetat sã mai sugã(...)”! Prin Moldova, cârlanului i se mai spune ºi mârlan. Adicã: “om prost crescut, grosolan, necioplit; bãdãran, þopârlan”! ªi oare ce altceva este Antonescu Crin prin discursurile sale tupeiste cu atacuri directe la preºedintele statului român? Cã traverseazã o crizã de personalitate nu cred cã mai este cazul sã demonstrãm. Ofticându-se cã nu-l poate acuza pe Traian Bãsescu de cantitatea imensã de zãpadã cãzutã din înaltul cerului, Antonescu Crin se prinde cu mâinile, cu dinþii din gura-i vorbitoare la telefon, de fundul (gol) al lui Boc. Cu alte cuvinte, crizat de faptul cã nu i se (mai) acordã o importanþã majorã ºi cã recentele schimbãri la nivelul administraþiei centrale i-au cam tras peste bot, Crin Antonescu l-a muºcat pe Emil Boc de partea dorsalã într-o emisiune TV, de 2 lei, recent difuzatã pe canalele TV ale securistului ºi prietenului sãu de suflet, Dan Voiculescu. Vorbim despre antene, desigur. Dupã ce novicele Ponta “s-a scãpat” în Parlamentul României, printr-un discurs mai degrabã sobru decât infantil, turbarea l-a cuprins pe Felix securistul, pãrintele de facto al Alianþei comuniste, convocându-ºi de urgenþã la sediul Grivco cele 3 pãpuºi comice din fruntea USL. Apoi i-a comandat gâdelui Gâdea sã-l execute pe Ponta la Antena 3. Hidra cu trei capete, aceastã struþocãmilã care este USL, se aflã în crizã evidentã.

IARNÃ GREA , ADMINIS TRAÞIE NEPUTINCIOASÃ! LUCEAFÃR STINS Maria VISOSCHI La 15 ianuarie 2012 s-au împlinit 162 de ani de la naºterea poetului nostru naþional. Aceastã zi sfântã pentru poporul român a devenit încã de anul trecut Ziua Naþionalã a Culturii.

I N T E RV I U Citiþi în pagina 4 un interviu cu domnul

VALENTIN SANDU PREªEDINTE PDL - TEIªANI

pagina pagina 36

pagina 4

REFORME 2009 - 2012

Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul C. Stimularea investiþiilor private

a) Stimularea investiþiilor private prin ajutoare de stat. Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei. I. Primul pilon: proiecte mari de investiþii. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltãrii economice durabile.

pagina pagina 33


2

ACTUALITATE

Stimaţi colegi, În timp ce liderii liberali de la centru se declară apărătorii interesului cetăţeanului şi nu ezită nicio clipă să atace actuala guvernare, considerând-o iresponsabilă, reprezentanţii PNL din administraţia locală contrazic această situaţie prin comportamentul lor lipsit de interes faţă de nevoile şi aşteptările oamenilor. Vin în faţa dumneavoastră astăzi cu două exemple care, cred eu, susţin pe deplin afirmaţia anterioară. În timp ce oamenii se luptă cu zăpada căzută consistent în această perioadă, primarul PNL al

comunei Izvoarele, din judeţul Prahova, Margareta Dinulescu, este plecată de aproape 3 luni în Israel cu noul său soţ. Cazul a ajuns şi în atenţia presei centrale. Chiar săptămâna trecută, un cotidian central vorbea de situaţia incredibilă din comuna prahoveană Izvoarele, unde, de aproape 3 luni, localitatea a rămas fără primăriţă. Dacă i-am întreba pe liderii liberali despre această situaţie, probabil că ar răspunde că de vină pentru plecarea primarului PNL la relaxare în Israel sunt tot PDL-ul şi Traian Băsescu şi de aceea trebuie să-şi dea demisia şi să se organizeze alegeri anticipate. Eu cred că ideea cu alegerile anticipate le-a venit liberalilor tocmai de la exemplul doamnei Dinulescu de la Izvoarele. Într-adevăr, domnilor, este nevoie de alegeri anticipate, dar nu în întreaga Românie, ci doar în localitatea Izvoarele, unde primarul dumneavoastră şi-a părăsit postul şi i-a sfidat pe locuitori prin gestul său. Cel de-al doilea exemplu la

DECLARAŢIE POLITICĂ

fel de edificator este cel al primarului comunei Drajna, Mihai Gavrilă. Valorificându-şi vasta pregătire în administraţie, primarul PNL Mihai Gavrilă, de profesie maistru, se luptă de 3 ani de zile să desfiinţeze şcoala din satul Ogretin, deoarece oamenii din acest sat nu l-au votat la ultimele alegeri. Desfiinţarea şcolii pe motive politice a fost readusă în discuţie în această perioadă de primarul Gavrilă care, în loc să se preocupe de deszăpezirea localităţii, încearcă din răsputeri să se răzbune pe ogretineni, forţând inclusiv membrii Consiliului de Administraţie al şcolii din Ogretin să voteze aşa cum le dictează dumnealui. Pentru a-şi duce planul la bun sfârşit, în ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie i-a obligat pe membrii consiliului să voteze bugetul cu modificările pe care le-a propus dumnealui şi anume să fie transferate sume importante din capitolul cheltuieli de per-

CE AVEM DE FĂCUT

M

ai bine de două decenii au trecut de când speranţa unei vieţi mai bune şi dreptul la demnitate ne-au fost redate de îndepărtarea comunismului. Revoluţia a fost atât de necesară, dar nicidecum suficientă, pentru atingerea acestor idealuri. Mai trebuiau câteva ingrediente pentru reuşita unei astfel de reţete: munca asiduă pentru reconstrucţie, patriotismul veritabil, nu cel de duzină, declarativ şi gol de conţinut, adică dragostea de ţară şi de neam. Mă întreb încă, dacă ştiu copiii ţării valorile noastre, ca neam, valori pentru care atâţia români au murit fără să fie nevoie de o clipă de gândire la sacrificiul propriu. Aceasta este o temă ce ar trebui dezbătută în public şi mai ales în şcoli. Aici este momentul să vă spun că românii vor fi cu adevărat respectaţi, când se vor respecta ei înşişi, îşi vor asuma trecutul, vor putea vorbi deschis, fără complexe, de ceea ce a fost şi de ce. Când ne eliberăm de trecut mai uşor construim viitorul. România încă îşi caută drumul către bunăstarea occidentală. Înainte de 1989 românii nu aveau voie sa vadă, să ştie, să înţeleagă, să vorbească, de ceea ce este dincolo de graniţe, pentru că o comparaţie onestă era în defavoarea comunismului şi demasca proasta calitate a vieţii cetăţenilor sub această utopică ideologie. Propaganda comunistă elogia ,,grandioasele" construcţii sub conducerea partidului comunist şi independenţa financiară a ţării dobandită în urma achitării datoriei externe. Preţul plătit al acestor aşa zise ,,succese ale partidului conducător" au lăsat în urmă sărăcia în ţară, înapoierea tehnologică în economie, slaba productivitate a muncii, scăderea calităţii produselor româneşti, ruina în industrie şi agricultură. Lipseşte dovada oricărei gândiri de strategie de dezvoltare economică, aşa cum ar fi

fost normal să o facă o economie bazată pe planificare şi centralizare, pentru că elita comunistă se îmbuibase în mod mulţumitor şi grija lor nu era bunăstarea populaţiei, nicidecum asigurarea viitorului copiilor noştri. Dar de ce nu s-au preocupat la fel comuniştii şi de încasarea sumelor ce ne datorau alte ţări? România nu a fost în situaţia Poloniei de a i se şterge datoria externă de 40 miliarde de dolari (dupa 1989), dând astfel un nou start economic, pentru că noi nu mai aveam datorii. Cum ar fi arătat ţara noastră dacă istoria nu ne-ar fi predat în mâinile comuniste? Sunt de dat multe răspunsuri şi sunt de pus mai multe întrebări, dar acestea rămân în grija istoriei, a posterităţii. Revenind în planul economic trebuie spus că, o dată cu dispariţia regimurilor comuniste din zona est europeană, piaţa externă s-a reaşezat în mod natural şi produsele româneşti nu şi-au mai găsit desfacere, pentru că erau necalitative, deci necompetitive. S-a restrâns comanda în domeniul înarmării şi am asistat cu toţii la falimentarea uzinelor producătoare de armament printre care Uzina Mecanică Văleni, Plopeni, Mija ş.a. Consecinţa dispariţiei pieţelor, în care produsele româneşti nu aveau de înfruntat preţul mic şi buna calitate a produselor occidentale, precum şi inundarea pieţei europene (inclusiv piaţa românească) de produsele chinezeşti ieftine, dar de calitate slabă, a condus brusc la constatarea că am rămas cu o industrie preponderent ,,grămadă de fiare vechi", ce a fost valorificată în interes propriu de ,,ulii" hotărâţi să rupă o bucată cat mai mare. Cu mare uşurinţă, sub umbrela corupţiei, ce s-a amplificat într-o ţară rămasă în urmă economic şi prea mult ţinută în zona de gri, s-au propagat în ţară marile lanţuri de magazine cu capital străin (că de capitalul românesc nimănui nu i-a

păsat). Românii îşi fac piaţa cumpărând produse străine, dând de muncă străinilor în ţările lor, iar produsele româneşti, de multe ori mai bune şi mai curate decat cele din extern, au început să dispară. Tot aşa au dispărut treptat şi locurile de muncă în România. Nu ne-ar fi stricat puţin patriotism din partea administraţiilor locale şi centrale, care să protejeze producătorii şi comercianţii autohtoni de valul produselor şi hipermarcheturilor străine, ce au invadat piaţa românească. Este de notorietate vânzările acestor magazine, care au inregistrat cifre de afaceri record în piaţa mondială, dar care expatriază profiturile şi dă locuri de muncă altora. Dar ce putem face acum? Cum să accedem la un loc mai bun în piaţa internă şi externă? Răspunsul este complex şi poate avea multe condiţionări, dar şi mulţi protagonişti. Cred că este important să acordăm întâi cea mai mare atenţie ocupării pieţei interne cu produse româneşti. Aceasta este calea creării de locuri de muncă în ţară şi la noi în localitate. Autorii acestei construcţii vor fi întreprinzătorii privaţi şi populaţia (cumpărătorii). Cheia succesului este la cei care vor produce ceva românesc, cu resurse bine gospodărite, proprii sau împrumutate, cu asociere de terenuri, utilaje, abilităţi profesionale proprii, cu sprijin local şi european (pentru că deja se pune problema sprijinirii cu fonduri europene a micii iniţiative private). Cel ce-şi asigură traiul propriu şi va crea măcar un singur loc de muncă pentru altul, merită încurajat şi ajutat. Aici pot interveni administraţiile locale (prin instituţiile lor) şi Primăria, pentru a nivela drumul cu prioritară atenţie, sprijin birocratic transparent pentru normele şi legile ce trebuiesc respectate. În foarte multe situaţii voinţa, calitatea intenţiei, oamenii din

sonal în cel de cheltuieli materiale, scopul fiind acela de a arăta apoi Inspectoratului Şcolar Prahova că nu există suficiente resurse financiare pentru acoperirea salariilor profesorilor de la această şcoală şi, prin urmare, ea trebuie închisă. Ori, atâta timp cât sumele au existat iniţial, dar ele au fost transferate într-un alt capitol, lucru ilegal dealtfel, deoarece aceste sume au destinaţie specială, se vede cu ochiul liber că primarul PNL din comuna Drajna, adeptul ideilor liberale ale domnului Crin Antonescu, dă dovadă de rea-credinţă şi este cuprins de răzbunare politică. Cei doi au însă şi un punct comun. Acum nu ştiu cine pe cine a influenţat, însă atât domnul Antonescu, cât şi domnul Gavrilă au o aplecare spre dictatură, unul instaurând-o în propriul partid, celălalt în localitatea pe care vremelnic o mediul economic şi administrativ pot uşura acţiunea de începere a unei activităţi. Claritatea ideilor este cheia succesului. Al doilea autor al creării locurilor de muncă este populaţia - adică cei ce sunt beneficiarii unei activităţi particulare productive. Cetăţenii ţării, cetăţenii oraşului nostru în particular, au principalul rol în formarea pieţei autohtone, prin exprimarea preferinţei lor pentru produsele româneşti. Exemple sunt peste tot în lume, de protejare a produselor locale, şi este cred suficient să vă spun că în Germania nu se vinde bere Effes. Cei care îşi vor pune pe magazine “Doar produse româneşti" merită sprijinul autorităţilor la orice nivel, pentru că aşa vor avea românii locuri de muncă, aşa se va forma capitalul autohton care nu migrează peste graniţe. În mod sigur se doreşte, în orice loc din ţara asta, să vină investitorii străini, să fie locuri de muncă, să crească nivelul de trai. Dar noi ce facem, stăm să aşteptăm cu privirea în zare? Să vă spun acum că bunăstarea fiecărui cetăţean este bunăstarea României. S-a vorbit mult de agricultură şi potenţialul agricol al acestei ţări, care este de excepţie, potrivit aprecierii unanime, dar lipsa unui pachet unitar de legi, care să pună baze simple şi clare unui mecanism corect şi funcţional, şi-a spus cuvântul. Un exemplu bun în acest sens este Turcia care a trecut uşor peste efectele crizei financiare şi economice pentru că la ei produsele alimentare au fost abundente şi în consecinţă ieftine. Turismul este un alt reper al dezvoltării ţării. Cei care au ieşit peste graniţe au avut ocazia să facă comparaţii şi să constate că avem multe oportunităţi de dezvoltare în domeniu.Va trebui să facem efortul de a face turism cu ştiinţă (aici sunt multe de spus), cu oferta de tradiţii locale bine gândite, cu calitate bună a serviciilor. Peisajele, diversitatea geografică bogată într-un teri-

conduce. Şi aşa cum preciza cineva într-un memoriu care mi-a fost adresat "atitudinea dictatorială, lipsa transparenţei, neacceptarea altor opinii" sunt caracteristicile comportamentului primarului PNL din Drajna, ca de altfel şi ale liderului PNL, Crin Antonescu. Ceea ce trebuie să înţeleagă liderii liberali din cele două exemple este faptul că greşeli se fac şi în tabăra puterii şi în cea a opoziţiei şi că este bine în politică să îmbraţişezi responsabilitatea şi echilibrul şi nu demagogia pentru că, până la urmă, oamenii nu pot fi păcăliţi pentru că ei ştiu că de cele mai multe ori hoţul strigă, de fapt, primul hoţii. Va mulţumesc! Deputat Mihai Apostolache Declaraţia politică a fost prezentată în ziua de 14 februarie 2012 în Plenul Camerei Deputaţilor.

toriu cu distanţe lesne accesibile, tradiţiile, muzica şi portul popular, ospitalitatea şi dragostea de oameni, religia noastră ortodoxă, istoria noastră zbuciumată, cum n-o cunosc mulţi occidentali, rădăcinile acestui popor ce dau unicitatea neamului nostru, sunt doar câteva repere la prima vedere. Dar cred că cea mai de pręţ şi autentică resursă pentru turism este sufletul şi spiritul românesc pe care străinul de oriunde, dacă l-ar cunoaşte s-ar simţi răsplătit. Nu trebuie decât să găsim calea, să invităm turiştii în casa noastră, în gospodăria românească tradiţională, acolo unde suntem noi cei ce dăm suflet lucrurilor. La Vălenii de Munte se pot găsi oportunităţi turistice deosebite, de a căror gândire să se ocupe oameni şi autorităţi deopotrivă. Dacă vom aduce oraşul nostru pe o harta turistică însemnată, dezvoltarea şi bunăstarea vor fi consecinţe sigure, după cum am văzut în alte locuri. Vom privi în jurul nostru căutând bogăţiile acestei ţări ce a fost odată pe primul loc în Europa pentru creşterea economică. Acesta trebuie să fie idealul românilor. Să începem să gândim cum folosim cu economie şi eficienţă aceste bogăţii naturale ale solului şi subsolului. Poate vă sună a limbaj de lemn, dar bunăstarea nu o vom dobândi fiind preponderent exportatori de materii prime şi produse puţin prelucrate. Cum vom face asta, este o provocare a prezentului.

Ec. Constantin IONIŢĂ


3 Actualitate

R E FO R M E 2 0 0 9 - 2 012 Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat A n d r e e a Pa u l ( C o n t i n u a r e d i n N r. 4 0 ) 1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile; 2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor. Implicaţii ajutoare de stat pentru investiţii mari acordate în perioada 2009-2011: - 19 proiecte de investiţii; - 4.433 noi locuri de muncă; - ajutorul de stat aprobat: 229,13 mil. euro

Guvernul României

I. Relansarea economică II. Reforme asumate în 2009 – 2012 III. Impactul economic al deciziilor luate IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu.

RELANSAREA ECONOMICĂ 1. De unde am pornit?

2. Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară. 2.1 Evitarea derapajelor economice majore. 2.2 Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar. 2.3 Măsuri pentru stimularea relansării economice.

B. Stimularea investiţiilor publice. Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice:

- în anul 2008: 32,6 mld. lei; - în anul 2011: 36,1 mld. lei; - în anul 2012: 38,1 mld. lei; România este prima ţară din UE, urmată de Polonia, cu cea mai mare pondere a investiţiilor publice în PIB în anul 2010 (5,8%, respectiv 5,6% din PIB conform revizuirilor Eurostat, noiembrie 2011).

- Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat

- Avantaje ale PPP a) Diverse surse de finanţare privată pentru proiecte publice. b) Creşterea eficienţei ca urmare a managementului privat al proiectelor. c) Reducerea costurilor pentru administraţiile locale şi centrale.

C. Stimularea investiţiilor private

a) Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Buget alocat pentru ajutoare de stat în anul 2012: 850 mil. lei. I. Primul pilon: proiecte mari de investiţii.

1. Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile.

Perioada de implementare: 2009 – 2013. Buget total: 1 mld. euro.

Condiţii:

- Investiţie de 5 - 10 mil. euro şi minimum 50 noi locuri de muncă create; - Investiţie de 10 - 20 mil. euro şi minimum 100 noi locuri de muncă create; - Investiţie de 20 - 30 mil. euro şi minimum 200 noi locuri de muncă create; - Investiţie mai mare de 30 mil. euro şi minimum 300 noi locuri de munca create. Nivelul ajutorului de stat. Investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov - max. 40% din costurile eligibile (nu mai mult de 22.5 mil. euro); - Investiţii în alte regiuni şi max. 50% din costurile eligibile (nu mai mult de 28.125 mil. euro); 18 beneficiari în perioada 2009-2011: Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro, Rombat, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech, Aplast Glass.

care să nu facă obiectul altui ajutor public. - Ajutoarele de stat care depăşesc echivalentul în lei a 30 de milioane euro pentru investiţii în regiunea Bucureşti – Ilfov, şi respectiv 37,5 milioane euro în celelalte regiuni se notifică Comisiei Europene, individual. 1 beneficiar: Complex Energetic Turceni (valoarea investiţiei: 296,5 mil. euro, din care ajutor de stat 36 mil. euro).

II. Al doilea pilon: susţinerea IMM-urilor

Programul Mihail Kogălniceanu pentru finanţarea IMM-urilor. - Beneficiari: din 3.689 aplicanţi până la data de 16 ianuarie 2012, 3.560 dosare au fost evaluate, 2.777 dosare au fost admise de AIPPIMM şi 548 contracte au fost semnate cu băncile; - Subvenţionarea a maximum 70% din rata dobânzii aferentă creditului, dar nu mai mult de 6,5% pe an; - Garanţii de stat pentru maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei; - Programul se derulează online pentru diminuarea birocraţiei - Buget total maxim al subvenţiei (2011-2013): 165 mil. lei. a) 2011: 24 mil. lei – 4.000 beneficiari potenţiali; b) 2012: 70 mil. lei – 13.000 beneficiari potenţiali; c) 2013: 71 mil. lei – 13.000 beneficiari potenţiali; - Fond de garantare plafonat la 400 mil. lei. - Linia de credit deschisă nu poate depăşi: a) 125.000 lei/an/beneficiar; b) 30% sau 50% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni pentru beneficiarii cu alte linii de credit deschise, respectiv beneficiarii care nu au alte linii de credit.

2. Schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor. Perioada de implementare: 2008 – 2012. Buget total : 575 mil. euro

Condiţii:

- Investiţie de 100 mil. euro cu costuri eligibile de 50 mil. euro şi minimum 500 noi locuri de muncă create; - Aportul beneficiarului trebuie să fie de cel puţin 25% din costurile eligibile, sub o formă

- Ajutoare de minimis. Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în perioada 2009 - 2011: s-au efectuat plăţi în valoare de 330,8 mil. lei. - Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului feminin prin programul naţional multianual (2005-2012) pentru dez-

voltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul IMM-urilor. a) Buget 2011: 405.000 lei; - 8 cursuri de pregătire antreprenorială: 295 femei participante; - 8 seminarii informative: 310 femei participante; b) - Buget 2012: 500.000 lei. - Credit pentru femei antreprenor – EximBank. - Linie de credite cu dobândă subvenţionată pentru IMMurile care au femei ca acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar; - Dobânda: 5 puncte procentuale sub dobânda pieţei (ajutor de minimis); - Valoare credit: maximum 100.000 euro.

III. Al treilea pilon: microîntreprinderi. - Programul „Start” pentru

dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare: a) Destinat microîntreprinderilor cu o vechime mai mica de 2 ani; b) Alocaţie financiară nerambursabilă: maxim 70% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar; c) Bugetul alocat în anul 2011: 10 mil. lei ( cu aprox. 30% mai mare faţă de 2010); d) Etapa I: 800.000 lei – workshop-uri de pregătire antreprenorială (8 locaţii); e) Etapa a II-a: 9,2 mil. lei – finanţarea planurilor de afaceri prin alocaţie financiară nerambursabilă, în limita bugetului alocat; f) Buget alocat în anul 2012: 10 mil. lei; g) Beneficiari: 100 firme (din 416 firme aplicante).

Programul pentru tinerii debutanţi în afaceri.

- Se acordă fonduri nerambursabile de până la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri. De fondurile nerambursabile poate beneficia atât tânărul care obţine credit, cât şi tânărul care cofinanţează planul de afaceri din surse proprii; - Fondul Naţional de Garantare oferă garanţii pentru creditele necesare realizării planului de afaceri, în proportie 80% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 80.000 euro; - Noul angajator este scutit de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru maximum 4

angajaţi, dar este obligat să angajeze cel puţin 2 persoane; - În cadrul programului au fost depuse 1.256 dosare; dintre acestea, 807 dosare au fost

avizate (s-a atins plafonul maxim alocat); - Bugetul alocat în anul 2012: 21 mil. lei. Programul Naţional multianual 2002 – 2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri. - Buget alocat şi cheltuit în 2010: 2,9 mil. lei (grad implementare 100%); - Buget alocat în 2011: 6,15 mil. lei, dublu faţă de bugetul alocat în 2010; - 3 incubatoare înfiinţate în 2006: a) Alba Iulia – 13 firme incubate (86 locuri de muncă create); b) Braşov – 17 firme incubate (37 locuri de muncă create); c) Sfântu Gheorghe – 17 firme incubate (48 locuri de muncă create); - 2 incubatoare înfiinţate în 2010: a) Tg-Mureş – 20 firme incubate; b)Mangalia – 8 firme incubate; - 1 incubator înfiinţat în 2011 până în prezent: Bacău; - 4 incubatoare până la sfârşitul anului 2011: Timişoara, Satu Mare, Câmpia Turzii, Dorohoi.

Alte scheme de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor private.

- Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie; - Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor; - Schema de ajutor de stat regional „Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare”; - Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice”. (continuare în ediţia următoare)


4

INTERVIU

NUMAI UNIŢI PUTEM CREA UN PLUS DE VALOARE PENTRU COMUNITATE (INTERVIU CU DOMNUL VALENTIN SANDU - PREŞEDINTE PDL - TEIŞANI) Nu v-aţi gândit să înfiinţaţi o societate comercială pentru a avea propria dumneavoastră afacere şi independenţă financiară?

Reporter: Stimate domnule Valentin Sandu, care este povestea vieţii dumneavoastră? Cine sunteţi, unde v-aţi născut şi ce “traseu” aţi parcurs până la momentul acesta? Mă numesc Sandu Valentin Iustinian, am 29 de ani şi sunt din comuna Teişani. Fac parte din una dintre cele mai vechi familii din comună, familie care mi-a insuflat valorile morale învăţându-mă să preţuiesc oamenii şi locurile în care am crescut şi m-am dezvoltat ca fiinţă socială cu responsabilităţi specifice şi cu norme de conduită în societate. Încă de mic copil am deprins de la părinţii mei să preţuiesc munca şi învăţătura, să cultiv relaţiile interumane, să înţeleg noţiuni elementare cum ar fi prietenia, respectul şi dragostea faţă de oameni şi de familie, precum şi faţă de comunitatea în mijlocul căreia te-ai format.

Să ne oprim puţin la învăţătură. Ce şcoli aţi parcurs până acum? Am terminat liceul teoretic ''Nicolae Iorga'' din Vălenii de Munte la clasa de filologie. Am urmat facultatea de “Relaţii internaţionale şi studii politice” din cadrul Universităţii Spiru Haret Bucureşti, promoţia 2005. În timpul facultăţii am lucrat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale ca asistent social, timp de 2 ani. Ultimii 2 ani din facultate am lucrat la Ministerul Afacerilor Externe în direcţia de diplomaţie publică. După terminarea facultăţii m-am întors la Teişani pentru a avea grijă de părinţii mei care acum sunt în vârstă şi au nevoie de ajutorul meu. În 2006 m-am angajat în Ploieşti, în sectorul vânzărilor, la o companie cu capital 100% românesc, care avea ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de panouri sandwich şi ţiglă metalică.

Urmărind ''trend-ul'' ascendent al economiei româneşti din acea perioadă, am decis să îmi deschid propria afacere în 2007, înfiinţând o societate comercială. Din 2007 şi până azi, firma a funcţionat în sectorul de construcţii, respectiv realizare de şarpante şi montaj învelitori. Această etapă din viaţa mea a fost extraordinar de prielnică, fiind nevoit tot timpul să-mi perfecţionez abilităţile de vânzător. Datorită concurenţei acerbe din piaţă am fost nevoit să muncesc foarte mult pentru a-mi menţine afacerea, dar au fost şi satisfacţii.

Prin ceea ce aţi realizat până acum vă consideraţi a fi un om împlinit, cu o carieră profesională satisfăcătoare? Da. Pot spune că sunt un om realizat atât profesional, cât şi familial. Dar asta nu înseamnă că mă voi opri aici. Îmi place ceea ce fac şi-mi doresc să mă perfecţionez în continuare, să-mi dezvolt afacerea şi să pot oferi la rândul meu locuri de muncă altor oameni înţelegând astfel să întorc societăţii ceea ce ea mi-a oferit ca facilitate şi oportunitate de lucru. Mă gândesc chiar să-mi diversific activitatea prin eventualitatea înfiinţării unei alte societăţi comerciale, dar asta depinde mult şi de situaţia economică a ţării în ansamblul ei care se răsfrânge asupra fiecărui întreprinzător în parte.

F.M.I. în România, situaţia economică europeană şi mondială, toate astea vă contrazic.

rezolvare urgentă. Deci, eu zic să nu ne grăbim să criticăm Cabinetul Ungureanu, pentru că nu au decât o lună de când s-au instalat. Să aşteptăm cu Nu aş vrea să fiu greşit înţe- încredere şi roadele muncii lor les. Eu nu neg şi nu contrazic se vor vedea în curând. evidenţa datelor statistice şi Pentru zona în care locuiesc existenţa reală a unei crize eu îmi doresc proiecte de dezeconomico - financiare atât voltare durabilă, cum ar fi reaeuropene cât şi mondiale. Eu lizarea pârtiei de schi de la mă refer doar la acei oameni Cheia. Din punctul meu de care în loc să caute o soluţie vedere, aceasta ar fi un “mopentru ieşirea din criză preferă tor'' al economiei locale, cel să se plângă şi să caute scuze puţin pe perioada de iarnă. şi să acuze pe alţii de existenţa Deasemenea nu trebuie uicrizei personale în care se află tată sau trecută într-un plan seei. Eu nu vorbesc la modul cundar necesitatea “hranei general-global, nici nu genera- spirituale” fără de care oamelizez la nivelul întregii popunii nu ar mai şti să trăiască frulaţii a României, ci am punctat mos şi să preţuiască valorile pentru anumite categorii de culturale şi patrimoniale ale cetăţeni. zonei Văii Teleajenului. Mă Am călătorit mult în afara refer la activităţile cultural ţării, în Europa de Vest dar şi în educative pe care eu le doresc Orient, pot spune că ţara noas- a fi într-un număr cât mai mare tră este un adevărat ''el dora- şi mai consistente, deoarece do'' nedescoperit încă, marcat zona noastră deţine o bogăţie prin unitate în diversitate. inestimabilă în acest domeniu.

Când spuneţi că ţara noastră este un adevărat ''el dorado'' nedescoperit încă, vă referiţi la acei potenţiali investitori dispuşi să ne descopere ca oportunitate economică profitabilă pentru ei şi să vină în România pentru a face investiţii de capital masive? În ce vedeţi posibilă o investiţie substanţială, autohtonă sau străină, pentru zona în care locuiţi?

Desigur. Din păcate capitalul autohton a fost multă vreme neglijat în România (sau nu i s-a acordat suficientă atenţie), acordându-se gir şi facilităţi mult mai însemnate capitalului străin. Cred că e timpul ca întreprinzătorul român, Vă afectează şi pe dumnea- mare sau mic, să fie mult mai voastră criza economică şi mult încurajat şi ajutat de căfinanciară prin care a trecut tre statul nostru. Ştiu că există şi încă mai trece România? diverse proiecte şi decizii luate Nu vă e teamă de viitor? la nivel central, dar lucrurile nu s-au prea văzut în realitatea Nu! Mie nu mi-e teamă de concretă. Îmi pun mari speviitor. Mă consider încă foarte ranţe în actuala administraţie tânăr, în plină forţă şi sunt centrală şi în noul premier pregătit să înfrunt orice Mihai Răzvan Ungureanu. Este greutăţi se vor ivi în viitor. o echipă ministerială tânără, În ceea ce priveşte situaţia cu forţă de muncă şi dornică socio-economică a României de a pune lucrurile pe făgaşul sunt optimist şi cred că ţara lor firesc. Dar, uneori, după noastră nu a fost niciodată în cum vedeţi şi dumneavoastră, criză. În criză au fost cei care natura poate să întârzie punenu au muncit cu adevărat, rea în practică a unei decizii. bineînţeles cu excepţii. Acum avem această zăpadă la care nimeni nu se aştepta, vor Nu credeţi că exageraţi urma probabil nişte inundaţii când spuneţi că ţara noasşi uite aşa statul român este tră nu a fost în criză? obligat să-şi prioritizeze acţiuDatele statistice, prezenţa nile către situaţiile care cer o

Ce pasiuni aveţi? Pasiunile mele sunt: călătoriile (după cum v-am spus, am călătorit foarte mult atât în ţară, cât şi în străinătate - călătoriile te ajută să cunoşti realitatea altora pe care, mai apoi, s-o compari cu realitatea ta şi astfel să adaugi experienţă propriei tale vieţi, dar şi îmbunătăţiri activităţii pe care o desfăşori în plan profesional), muzica de bună calitate şi off-road.

Ce planuri de viitor aveţi? Pe termen scurt îmi doresc ca din toamnă, să mă înscriu la cursurile de masterat ale S.N.S.P.A. Pe termen mediu şi lung îmi doresc ca activitatea mea profesională, prin firma pe care o conduc, să se dezvolte cât mai mult, să fie şi mai competitivă, să pot oferi la rândul meu locuri de muncă, pentru că asta este o mare problemă în zonă, iar în plan familial îmi doresc

ca eu şi soţia mea să avem un copil atunci când Dumnezeu va crede de cuviinţă.

Băiat sau fată? Cum va dori Dumnezeu. Fie băiat, fie fată, dragostea noastră va fi la fel de mare pentru copilul nostru. Am învăţat destul de multe de la viaţă, deşi sunt tânăr, anume că un copil care este fructul a două fiinţe unite în faţa lui Dumnezeu şi a ofiţerului stării civile, trebuie să fie iubit şi preţuit aşa cum îţi iubeşti şi îţi preţuieşti propria ta viaţă, pentru că acel copil este, va trebui să fie mândria familiei tale, stindardul care-ţi va duce numele mai departe. Urmaşii noştri vor fi aşa cum suntem noi, aşa cum vom şti noi, părinţii, să-i educăm şi să-i iubim. Asta am învăţat-o de la părinţii mei. Când voi fi părinte voi transfera aceste valori asupra copilului nostru, indiferent dacă va fi băiat sau fată.

Aveţi simpatii politice? Bănuiesc că da, atâta timp cât faceţi parte dintr-o formaţiune politică. Cu greu am reuşit să îmi găsesc o orientare politică, dar de ceva vreme am descoperit că doctrina de dreapta este cea care mă reprezintă şi cred că este singura care poate gestiona problemele românilor în următorii ani.

Ce mesaj aveţi pentru conlocuitorii dumneavoastră? Oamenilor din Teişani le spun că doar uniţi vor putea să-şi creeze un plus de valoare pentru comunitatea lor şi nu în ultimul rând să se gândească la sintagma ''Toţi pentru unul şi unul pentru toţi''!

Vă mulţumesc pentru timpul acordat. Şi eu vă mulţumesc.


5

COMPONENŢA NOULUI GUVERN AL ROMÂNIEI

-

GUVERNUL MIHAI RĂZVAN UNGUREANU PRIM MINISTRU Mihai Răzvan Ungureanu

(n. 22 septembrie 1968, Iaşi) este istoric şi diplomat român, care a deţinut funcţia de ministru de externe al României între anii 2004-2007 şi de director al Serviciului de Informaţii Externe al României.

Marko Bela - viceprim-ministru

Gabriel Berca - ministrul Administraţiei şi Internelor.

Alexandru Nazare - ministrul Transporturilor şi Infrastructurii.

Kelemen Hunor - ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Bogdan Alexandru Drăgoi - ministrul Finanţelor Publice

Borbely Laszlo - ministrul Mediului şi Pădurilor.

Cătălin Marian Predoiu - ministrul Justitiei;

Lucian Nicolae Bode - ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Cristian Petrescu - ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Răzvan Mustea-Şerban - ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Stelian Fuia - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cristian Diaconescu - ministrul Afacerilor Externe

Gabriel Oprea - ministrul Apărării Naţionale.

Claudia Boghicevici - ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Leonard Orban - ministrul Afacerilor Europene.

Cătălin Ovidiu Baba - ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Ladislau Ritli - ministrul Sănătăţii.


6 ACTUALITATE

CONSILIUL NAŢIONAL DE ETICĂ

Î

n vederea coordonării şi monitorizării aplicării normelor de conduită morală şi profesională în activităţile de învăţământ preuniversitar, s-a înfiinţat CONSILIUL NAŢIONAL DE ETICĂ în baza prevederilor ar. 94 alin.3 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1 / 2011 . În 6 octombrie 2011 prin Ordinul de Ministru nr.5550 s-a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Etică.

La nivelul fiecărui judeţ s-a constituit Comisia de Etică a Inspectoratului Şcolar Judeţean, având în componenţă 9 membri: 4 cadre didactice, 2 reprezentanţi ai părinţilor, 2 reprezentanţi ONG care desfăşoară activităţi în domeniul învăţământului şi 1 reprezentant al compartimentului juridic din inspectorat. La nivelul judeţului Prahova, preşedintele Comisiei este prof. Nicolae Oprea Angelescu şi delegat la întâlnirile Consiliului Naţional de Etică este prof. Gabriela Despan. Prima întâlnire a COMITETULUI NAŢIONAL DE ETICĂ a avut loc la Alba Iulia în perioada 13-14 februarie 2012. La deschiderea oficială au participat: CORNEL SANDU - Inspector Şcolar General al jud. Alba,

OANA BADEA - Secretar de Stat MECTS; ALEXANDRU CUMPĂNAŞU - Director Executiv al Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei. Prima sesiune plenară: "Stabilirea principiilor generale care vor sta la baza Codului de etică din învăţământul preuniversitar" a fost prezidată de d.na Oana Badea, Secretar de Stat MECTS. Au avut loc două ateliere de lucru, având ca teme: 1. Principiile Codului de etică ce vizează personalul unităţilor de învăţământ preuniversitar; 2. Principiile Codului de etică ce vizează personalul din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic; 3. Mecanismele de analiză, soluţionare şi sancţionare a abaterilor personalului unită-

LU C E A FĂ R ST I N S

"Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci…" (Tudor Vianu) La 15 ianuarie 2012 s-au împlinit 162 de ani de la naşterea poetului nostru naţional. Această zi sfântă pentru poporul român a devenit încă de anul trecut Ziua Naţională a Culturii. La nivelul Grupului Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu", naşterea Lucefărului s-a sărbătorit cu două săptămâni întârziere (din motive obiective, întrucât elevii abia începuseră cursurile), pe 30 ianuarie, când se împlineau 160 de ani de la naşterea lui I.L. Caragiale, anul 2012 fiind declarat "Anul Caragiale". Sala Amfiteatrului a devenit neîncăpătoare pentru elevii care au pregătit momente deosebite, colegii lor care i-au susţinut, profesori, părinţi. Elevii s-au înscris la următoarele secţiuni: recitare-interpretare - 46 de momente, peste 50 de participanţi; creaţie poezie sau proză - 15 elevi; desene - 20 de elevi. Juriul a avut următoarea componenţă: d-na muzeograf Daniela Moraru, d-na bibliotecară Marilena Cotună şi domnul profesor Cioc Constantin, care ne-au onorat prin prezen-

ţă şi au evaluat în mod obiectiv creaţiile elevilor. La secţiunea PowerPoint - introdusă de anul acesta în concurs - au fost înscrise 20 de lucrări, derulate în timpul concursului şi evaluate cu profesionalism de doamnele profesoare Bălan Tatiana şi Tănase Elena. Fiind o activitate organizată de Aria curriculară Limbă şi comunicare, am avut bucuria ca în această zi versul eminescian să fie rostit nu doar în limba română, ci şi în limbile franceză, spaniolă, italiană şi engleză. Un moment deosebit a prezentat elevul Navalon Abel care nu cunoaşte limba română şi a mărturisit că nu ştia nimic despre creaţia lui Eminescu, dar acum a ajuns să-i descopere frumuseţea. Cuvintele sale au fost traduse de un coleg. Prezenţa în sală a părinţilor acestui elev a dat un plus de emoţie momentului. Un minispectacol "Eminescupoet european" a fost prezentat de un grup de elevi de la clasa a XII-a A, dar şi de elevi de la alte clase cu recitări în limba română şi o limbă străină: VII B, VIII C, IX A, IX B, XI A, XI I, XI D. Versul lui Eminescu a fost rostit şi în limba rusă, d-ra profesoară Niculina Anghelache spunând poezia "Revedere". Domnul profesor de istorie Nănău Gabriel a rostit o alocuţiune despre Eminescu şi epoca în care a trăit. Desenele realizate de participanţii la această secţiune au fost expuse în amfiteatrul şcolii. Partea a doua a activităţii a fost dedicată lui I. L. Caragiale. Elevii de la clasele: VII B, VIII A, VI A, XI C şi XI A au pus în scenă secvenţe din următoarele creaţii literare ale

lui Caragiale: "Bubico", "Justiţie", "Cum se înţeleg ţăranii", "Vizită", "O scrisoare pierdută" şi "Petiţiune". Acestei părţi i-au fost alocate premii speciale. La secţiunile recitare-interpretare şi creaţie au fost obţinute punctaje identice, de aceea s-a renunţat la menţiuni şi au fost acordate mai multe premii. Toţi elevii care au obţinut premii vor fi recompensaţi în săptămâna "Şcoala altfel" cu o excursie literară, sponsorizată de doamna Linea Larisa.

Prof . Maria VISOSCHI

DOR DE EMINESCU De Eminescu, Sfânt Luceafăr, Mă prinse nesfârşitul dor. Aş vrea acum să-i ascult cântul, Sub cei trei plopi, lângă izvor. În codrii falnici de aramă, Să-mi treacă paşii-n asfinţit Şi să ascult cu duioşie Glasul pădurii de argint. Şi buciumul cântând cu jale, Eterna doină-n vârf de deal, Şi turmele venind la vale În cântec dulce de caval, Ca să se-adape-n pragul serii Din apele de la izvor Ce curg în vale, purtând vesel, Acelaşi cântec - cânt de dor.

Bianca DAVID, cl. a VI-a A, Grupul Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu”

ţilor de învăţământ preuniversitar; 4. Mecanismele de analiză, soluţionare şi sancţionare a abaterilor personalului din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic; În Sesiunea plenară finală sau prezentat concluziile celor două grupuri de lucru şi s-au

stabilit aspectele organizatorice ce ţin de activitatea Comisiei naţionale de etică şi de finalizare a Codului de etică din învăţământul preuniversitar;

Prof. şi Ing. GABRIELA DESPAN Director Grup Şcolar Măneciu

UN TALENT REMARCABIL - IULIA ŞTEFANIA MICU Pe zăludul de unchiu-meu nu l-aş fi văzut plângând niciodată, credeam că Dumnezeu i-a dat forma aerodinamică pentru a trece cu nepăsare prin viaţă ca să nu-l atingă nimic... ...cu ceva ani în urmă (lucra în staţiune, la cantina 2, ca bucătar ăsta face un cazan de mâncare şi dacă-i dai numai două paie într-o zi, zarvă mare în sala de mese) se repezi şi el crezând că-i ceva rost de cafteală... sub o masă, o ditamai namilă de dulău german mârâia şi nu lăsa pe nimeni să se apropie să debaraseze, fildeşii lui impuneau distanţă şi respect, îl uitaseră setat pe comanda şezi! şi el nu se mişca din loc. Tembelul de Juju şi-a scos cureaua de la pantaloni, s-a stropşit de câteva ori la el şi i-a pus laţul de gât, l-a urmat cu privirea-n pământ. L-a furat, da, l-a furat! L-au căutat băieţii toată vara prin anunţuri la radiovacanţa, de acolo a aflat că-l cheamă Nero. Nu l-a tentat nicio recompesă. Şi l-a dorit! - Hai, bărbate, la pescuit! Juju îşi lua sculele şi el îl aştepta, neclintit, lângă motoretă. - Hai, bărbate, să furăm morcovi că dădu căcarea peste smuţitele alea mici! Şi Nero era coautor la furtişag. Nu suporta să ridici mâna la stăpânul lui nici măcar în glumă şi nu suporta pisicile... la noi, intra mai întâi unchiu-meu îşi urca maţele prin copaci şi pe casă şi apoi intra şi el... a trăit din biscuiţii cu cremă ai copiilor de pe stradă şi din pariurile cu măcelarii din zonă că “n-aţ’ putea mânca o vacă” şi-o mânca, de vreo două-trei ori pe an îl apucau slăbiciunile lumeşti, pleca în căţeleală şi se întorcea la câteva zile flămând şi jigărit de-i plângeai de milă. - Pleacă! nu vreau să te mai văd! unde-ai fost?!... du-te pe unde mi-ai umblat pân-acum!

Nero se târa la picioarele lui şi implora milă, noi plângeam în cor: - iartă-l! te rugăm, iartă-l că n-o să mai facă niciodată... Bolise câteva zile de boală sau de bătrâneţe. Juju stătea în cur, lângă poartă. Îi ţinea capul cu amândouă mâinile ca să se uite, bărbăteşte, unul în ochii celuilalt. - nu te las, măi băiete, nu te las! Plângeau amândoi! - Nu te las, măi Nero, nu înţelegi?! rămâi aici că-ţi dau cu lingura să mănânci dacă e nevoie... numi eşti povară. Te iubesc, bărbate! Lupul băgase laba şi trăgea cu forţa care-i mai rămăsese de colţul porţii... ...au stat o vreme culcaţi unul lângă celălalt, unul cu mâna în coamă şi celălat proptindu-şi laba în pieptul stăpânului... Noi am plecat în casă ca să plângem cu vorbe, în urmă, ei sau înţeles: unul din bărbaţi a rămas ţinând în braţe stâlpul porţii şi hohotind... ...celălalt a mers drept, fără să întoarcă privirea... ...apoi cică l-a adus în braţe de la pietroaiele mari şi în urma lor se formase un cortegiu de vecini şi copii... Când işi pregăteşte monturile pentru pescuit, Juju stă în spatele casei pe-o moviliţă de pământ:

- le-am pus bine, măi bărbate?... ce zici? îl prindem azi pe Dănuţ? Iulia Ştefania MICU


7

ACTUALITATE

ÎN SPRIJINUL OAMENILOR SINISTRAŢI

U

n grup de tineri din Vălenii de Munte au organizat o campanie de strângere de alimente pentru oamenii nevoiaşi, prizonieri ai zăpezii, din jude-

tare a fost situat la Spălătăria auto RBC din Vălenii de Munte, unde s-au strâns aproximativ 450 kg. de alimente. Acţiunea de întrajutorare propriu zisă a debutat în ziua de 13.02.2012 când s-a plecat către Buzău cu patru maşini de teren încărcate cu alimente având ca destinaţie comunele Năieni, Ţinteşti şi Fântânele din judeţul ţele Buzău şi Prahova. În Buzău. prima zi a acestei acţiRepartizarea pe cele uni, punctul de colectrei localităţi s-a făcut de către Prefectura judeţului Buzău. În satul Fântânele maşina cu pâine nu mai ajunsese de 7 zile. Locuitorii acestei aşezări ne-au primit cu bucurie şi ne-au mulţumit pentru gestul nostru umanitar şi pentru alimentele donate de care ei aveau atâta

C

eea ce ne-a oferit ca spectacol albul imaculat al zăpezii a fost peste aşteptări: un vis de copilărie cu decor hibernal, spirale cenuşii, copaci de cleştar, lumini îngheţate, într-o autentică încremenire citadină. Viaţa pitită între fulgi de zăpadă a devenit straniu de perfectă şi calmă, departe de zgomotul balcanic al oraşelului cu iluzii îngheţate. Povestea aceasta ar fi putut fi frumoasă şi nostalgică, cu un final fericit dacă nu ne-am fi confruntat cu o realitate desăvârşită a imaginii apocaliptico-europene a secolului XXII - lea: străduţe îngropate în nămeţi, cartiere ascunse de ninsoare, drumuri impracticabile cu gheaţă suficientă pentru patinuar, nămeţi siberieni imposibil de escaladat pentru temerararul, aventurat într-o expediţie vălenară. Prin ninsoare, cetăţenii nu se mai văd, nu se mai salută, sunt

irascibili, înjură mersul pe jos, primarul, preşedintele, guvernul care va veni, lopata de plastic, pe Dumnezeu. Deşi, până acum, am fost feriţi de ninsori vânt şi temperaturi foarte scăzute, în acest februarie, omătul căzut abundent ne-a surprins, ne-a găsit neutilaţi şi nepregătiţi fizic şi psihic în faţa naturii dezlănţuite. Frumuseţea stranie a devenit duşmănoasă şi omătul a ajuns inamicul public. Mergând pe deviza "cu forţa naturii nu ne putem pune",

nevoie. În Fântânele, datorită cantităţii uriaşe de zăpadă căzută şi a viscolului puternic care a troienit zăpada, am fost nevoiţi să apelăm la o sanie cu cai pentru a transporta alimentele la magazin. Sania trasă de cai ne-a fost şi nouă foarte utilă ajutându-ne să trecem peste obstacolele ridicate în calea noastră de către zăpada viscolită. În cea de-a doua zi a campaniei noastre în aceeaşi comună, Năieni, s-a plecat cu 3 maşini de teren pline cu alimente strânse de la cetăţenii cu

Munte, în parcarea magazinului LIDL unde, datorită iniţiativei domnului Ioniţă Constantin s-au strâns 1.300 kg. de produse alimentare. A treia zi a campaniei

suflet mare din Oraşul Vălenii de Munte. Punctul de colectare al produselor alimentare donate de cetăţeni a fost amplasat în centrul oraşului Vălenii de

noastre ne-am îndreptat către locuitorii sinistraţi din localitatea prahoveană Boldeşti-Grădiştea unde şi aici oamenii au avut nevoie de ajutorul nostru. cine nu, să aştepte primăvara când va fi să vină. Cunoscând acestea, unii dintre cetăţenii cartierelor mărginaşe sau mobilizat în degajarea stratului gros de zăpadă, au acţionat prin forţa fizică, sau au plătit maşini pentru debarasarea zonei de omătul tasat, ştiind că străzile lor sunt lăturalnice şi prezintă interes doar pentru evenimente electorale. Am sperat ca zăpada căzută să aducă cu adevărat bucurie copiilor intraţi forţat în vacanţă. Dar spre stupoarea părinţilor şi disperarea bunicilor au stat în casă, la calculator!!! Au murit oare până şi oamenii de zăpadă? Copiii au uitat bulgăreala iar mogâldeaţa de nea există numai virtual? Chiar şi neaua jucăuşă să-i abrutizeze întratât încât să nu mai găsescă un loc de joacă în oraşelul troienit?

IARNA LA ORAŞ autorităţile au lăsat zăpada din oraş în voia sorţii, şi în faţa insuficientelor maşini utilate în acest sens. Degajarea trotuarele şi a parcărilor de zăpada aşternută întrun timp atât de scurt a fost şi este cea mai mare problemă a urbei. Doar străzile principale au avut parte de deszăpezire, iar trotuarele şi drumurile secundare au încercat să se descurce fără ajutor, făcând parte din categoria zonelor dispuse să se deszăpezească singure. Aşa-i în marea familie din oraşele mici. Toată lumea se întelege cu toată lumea! Cine dispune poate să-şi care zăpada din faţa porţii,

Şi totuşi, cu adevărat bucuroşi de această situaţie par să fie doar oamenii de la salubritate şi câinii vagabonzi. Cei dintâi pentru că nu mai sunt nevoiţi să meargă din bloc în bloc cu maşina de gunoi să golească, datorită mormanelor de zapadă formată, iar cei din urmă pentru că fără intervenţia maşinii de gunoi, au masa ca şi servită la orice oră şi în orice loc. În ciuda tuturor, zăpada a pus definitiv stăpânire pe oraşelul lui Iorga. Alb şi iar alb peste patimi, ambiţii, caractere, aspiraţii, orgolii. E un semn de hibernare citadină, un simbol că avem mai multă nevoie de alb în această lume incertă. “Ninge fără milă, cu vinovăţie/Ca o inculpare, ca un martor mut/ Ninge ca o nuntă, ninge şi sfâşie/ Se fărâmiţează ultimul salut/. Prof. Camelia NEAGU


8

Frânturi de istorie pe străzile Vălenilor

V

ălenii de Munte este un oraş cu trecut bogat, dar cunoscut mai cu seamă pentru privilegiul de a fi fost transformat dintr-o localitate a ţuicii într-o citadelă a culturii româneşti, de savantul Nicolae Iorga. Dincolo de existenţa Casei Memorială Nicolae Iorga, a Bisericii Mănăstirea şi a celorlalte aşezăminte cultural-spirituale care ne fac astăzi cinste, obiective de dimensiuni mai mici (dar nu şi de mai mică însemnătate) pot fi găsite în locuri în care te-ai aştepta mai puţin. Cine a trecut pe strada Mihai Bravu din Vălenii de Munte, spre capătul care intersectează Bld N. Iorga, nu poate să nu remarce troiţa dărăpănată cu cruce de piatră, pe care se văd chipurile şterse de ploi ale sfinţilor. Din păcate partea inferioară a crucii, unde erau trecuţi ca de obicei binefăcătorii, anul, şi poate meşterul, a suferit atâtea distrugeri din pricina umezelii încât nu se mai distinge nicio slovă. Opera de artă, pe care aş încadra-o pe la jumă-

tatea scolului al XIX-lea, este scrisă cu litere chirilice şi are reprezentată pe faţada îndreptată spre trecător icoana mai puţin cunoscută a Acoperamântului Maicii Domnului. La stânga se află Mântuitorul, la dreapta este înfăţişat ca un bătrân cu barbă albă Dumnezeu Tatăl, iar amândoi o încoronează pe Maica Domnului, "împărăteasa cerului", care stă în centru cu cinstitul omofor la picioare. Cea de-a treia persoană a Sf. Treimi apare deasupra acestei scene, în chip de porumbel. Pictura reflectă influenţa apusului, atât sub raportul execuţiei cât şi al dogmei, fiind realizată în stilul lui Nicolae Grigorescu şi a lui Gh. Tăttărăscu, probabil de un ucenic sau adept al reprezentării renascentiste în iconografie. Deasupra crucii, tavanul micului acoperiş acoperit cu tablă este la rându-i pictat imitând pe un fond albastru cerul înstelat. Mergând mai departe în cartierul Berevoieşti, pe fostul drum utilizat de oierii din Transilvania în vremea transhumanţei, mai sus de bisericuţă la caţiva metri se întâlneşte o altă cruce de piatră, foarte veche şi aceasta. Pe corpul său se mai pot distinge doar câteva modele sculptate, şi un medalion în partea centrală având pe Maica Domnului cu pruncul în braţe. Starea precară nu oferă nici de

această dată posibilitatea unei datări exacte. După ce-şi îndreptau gândul către Dumnezeu şi îşi făceau semnul crucii, trecătorii care coborau, până la jumătatea secolului al XIX-lea, pe această cale în mahalaua Vălenilor găseau în centrul acesteia Mănăstirea Văleni, metocul Ivirului din Athos. Gardul bisericii de enorie din zilele noastre ascunde în trupul său câteva frânturi de cruci de piatră şi de marmură, care dacă n-ar fi fost "salvate" în acest fel ar fi dispărut în mod cert ca toate celelalte care au existat în jurul bisericii. Pe o bucată de piatră de formă dreptunghiulară, frântă în partea superioară scrie cu litere greceşti: "EU ROBU LUI DUMNEZEU, CLIOPA... IOANU SULTANA MIHAI. ECATERINA... DUMNIALOR TANASE SMARANDA, ANU 1864". O cruce din marmură peste care nu pare să fi trecut tot atâta vreme, datorită stării impecabile a materialului, ne aminteşte de prosperitatea târgului care aduna pe lângă ţăranii noştri mulţi târgoveţi de alte naţionalităţi, greci, sârbi sau chiar albanezi. Pe această cruce stă scris: "NAUMA GEORGIU NĂSCUTĂ ÎN PROVINŢEA CORCEA COMUNA DRENOVA 1795. ÎNCETATĂ DIN VIAŢĂ LA 1875 DECEMVRIE 21". Alexandru Ionuţ CRUCERU

VÃLENii

Redacţia Telefon: 0723-246121 VĂLENII DE MUNTE

Redactor-şef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacţie:

Prof. Camelia PETCU, Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.

Publicaţia „Vălenii” este editată de Fundaţia

“ARMONIA” ziarul.valenii@yahoo.com


ZIARUL VALENII 41