Issuu on Google+

V

C AMPIONATUL EUROPEAN DE F O TBAL, IUNIE 2008. DRUMUL SPRE FINALÃ

pagina pagina 38

SÃ-I CUNOAªTEM PE C ONSILIERII NOªTRI - C ONS TANTIN IONIÞÃ Consilier local P.S.D. din 200 4; Pr eºedint e int erimar P.S.D.

Vãlenii de Munt e

pagina pagina 34 Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii Nr. 20, MAI 2008

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

MES A JUL DOMNULUI S TELIAN MANOLESCU, Primar ul or aºului

1 leu

OAMENI

PENTRU PREZENT ªI VIITOR MIRCEA NIÞU, CANDIDAT P.S.D. LA FUNCÞIA DE PRIMAR

S TIMAÞI L OCUIT ORI, Vã felicit cu ocazia Zilei Oraºului Vãlenii de Munte ºi DAFINA vã doresc prosANGHEL peritate ºi un trai îmbelºugat. Ne aflãm într-o perioadã de cumpãnã a vieþii economice ºi social politice, deoarece în etapa urmãtoare vor avea loc alegeri locale, pentru a desemna pe cei care vor urma sã conducã destinele oraºului. V-am demonstrat, de-a lungul anilor, cã formaþiunea politicã pe care o conduc, P.S.D., a rãspuns prin fapte ºi nu prin vorbe sau promisiuni doleanþelor ºi cerinþelor dumneavoastrã, pentru ridicarea oraºului pe noi trepte de progres ºi civilizaþie. Aveþi încredere în noi - partidul celor mulþi ºi serioºi - din care fac parte ºi unii dintre cetãþenii oraºului, cã nu vã vom înºela aºteptãrile ºi cã Programul ofertã pe care vi l-am prezentat va fi îndeplinit cu succes. Vo t aþi Par tidul Social Democrat! Primar ºi viit or manager al oraºului, ec. S t elian Manolescu.

Vã ur ez succes în activit at e!

AL ORAªULUI VÃLENII DE

MUNTE

pagina 2 ºi 3

ZIUA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE (09 MAI)


2

Interviu

Interviu cu domnul MIRCEA NIÞU Candidat al P.S.D. la funcþia de primar al oraºului Vãlenii de Munte Gh. BURDUJAN: - Chiar dacã locuitorii oraºului Vãlenii de Munte vã cunosc, totuºi cine este Mircea Niþu? Sunt nãscut în comuna Ceraºu, judeþul Prahova, în anul 1937 ºi sunt cãsãtorit de peste 40 de ani cu Niþu Rodica nãscutã în comnua Drajna de Sus. Locuim în Vãlenii de Munte din anul 1965. Sunt absolvent al A.S.E. Bucureºti ºi am avut în oraºul Vãlenii de Munte o activitate intensã. Am fost director la Întreprinderea de Care credeþi cã este atu-ul dumneavoastrã în confruntarea cu ceilalþi candidaþi? Ca sã fii un bun primar, dupã pãrerea mea, trebuie sã cunoºti administraþie publicã, gospodãrire comunalã ºi locativã, construcþii ºi, nu în ultimul rând, sã fii un bun cunoscãtor al relaþiior interumane. Eu am din toate câte puþin: am fost 8 ani director la Întreprindererea de Gospodãrire Comunalã ºi Locativã care avea activitate pe tot raionul Teleajen, cu toate activitãþile: apã, canal, gaze, zone verzi, salubritate, locuinþe, transport în comun, construcþii, hoteluri etc. Am fost ºef de ºantier la Drumuri ºi Poduri. De 8 ani sunt viceprimarul localitãþii ºi, printr-o întâmplare nefericitã, dr patru luni fac ºi munca de primar ºi viceprimar. Care au fost principalele dumneavoastrã realizãri din perioada 2000 -2008 cât aþi fost viceprimar ºi aþi fãcut echipã cu domnul primar Stelian Manolescu? Angajamentele asumate iniþial faþã de locuitori oraºului au fost realizate. Programele de dezvoltare au fost îmbunãtãþite an de an cu propunerile venite de la cetãþeni, propuneri ce au fost continuu în atenþia noastrã. Prezentãm în continuare principalele realizari: 1. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE În perioada 2000 - 2008 s-au extins reþelele de alimentare cu gaze, joasã presiune pe un numãr de 77 de strãzi cu o lungime de peste 25 km astfel: - din proiectul Cartier Moarea 22 de strãzi cu o lungime de peste 7 km; - din proiectul Cartier Tabaci 14 strazi cu o lungime de 3,7 km; - din proiectul cartier Berevoieºti a fost realizatã alimentarea cu gaze pe 19 strãzi cu o lungime de 4,8 km; - din proiectul Cartier Trãistari au fost realizate reþele pe 18 strãzi cu o lungime de 4,5 km; - din proiectul Valea Gardului

Gospodãrire Comunalã ºi Locativã. Dupã o scurtã perioadã ca ºef de ºantier la Drumuri Judeþene, am lucrat peste 25 de ani la Þesãtoria de Mãtase, parcurgând drumul de la diriginte de ºantier la director general. Am doi copii - un bãiat inginer biofizician care lucreazã la o firmã strãinã -, ºi o fatã consilier superior la Ministerul Finanþelor. Soþia a fost educatoare în Vãlenii de Munte pânã a ieºit la pensie.

Din anul 2000, la rugãmintea domnului primar Stelian Manolescu, am venit viceprimar la Primãria oraºului Vãlenii de Munte unde sunt ºi în prezent. Nu îmi place sã mã plimb de la un partid la altul, de aceea am fost membru P.D.S.R. de la înfiinþare ºi apoi membru P.S.D. În legislaturile când nu am fost viceprimar am fost consilier local. Sunt un om cinstit, deschis dialogului, un bun gospodar.

I ºi II s-au executat reþele pe 4,2 km; Paralel cu extinderea reþelei de gaze s-a continuat ºi acþiunea de înlocuire a reþelelor de gaze cu grad avansat de uzurã ºi s-a construit o staþie de reglare în partea de nord a oraºului pentru îmbunãtãþirea presiunii.

eel Mare. De asemenea s-a înlocuit reþeaua de aducþiune de la staþia de pompe la rezervoarele din cartierul Trãistari. Alte strãzi pe care s-au înlocuit reþelele sunt Avram Iancu, Anton Pann, Petru Rareº etc. - S-au achiziþionat pompe performante pentru staþia de

pe un numar de 62 strãzi cu peste 20 km. S-au realizat 8 poduri în punctele ce vor fi prezentate. Exemplificãm pe cartiere: a) Cartierul Trãistari Cismari - S-au asfaltat sau betonat strãzile: Trãistari, Grigore Alexan-

2. ALIMENTARE CU APÃ ªI CANALIZARE În aceastã perioadã pe lângã preluarea conductei de alimentare cu apã - aducþiune - Mãneciu - Vãlenii de Munte s-au extins reþelele de alimentare cu apã pe 15 km. ºi s-au înlocuit conductele cu grad avansat de uzurã pe 14 km. Exemplificãm pe strãzile: Trãistari, Stejarului, 1 Iunie, Ciucaº, Ungureni, Libelulei, Valter Mãrãcineanu, Cismari, Dr. Istrate, Odobescu, alimentare cu apã ºi construire de rezervoare în Cartierul Rizãneºti, sau realizat 3,2 km. de reþea pe Bulevardul N. Iorga, ºi ªtefan

pompe; - S-au contorizat 85 - 90% din abonaþi; - S-au realizat proiecte ºi am început lucrãrile de canalizare etapa I-a care cuprinde partea oraºului de la râul Vãleanca la nord, partea de sud a oraºului hotar cu Gura Vitioarei ºi calea feratã la vest. 3. ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII (ASFALTARE, BETONARE STRÃZI, PODURI) Acest domeniu a cunoscut cea mai mare dezvoltare din istoria oraºului Vãlenii de Munte. Astfel au fost realizate lucrãri de asfaltare betonare

drescu, Gheorghe Lazãr, Petre Liciu, Barbu Delavrancea, Cismari, Bãlcescu, Tineretului, Luceafãrului, Crizantemei, Bicazului, Salcâmilor, Eremia Grigorescu, Tipografiei, Iacob Negruzzi, Gheorghe Asachi, Vãleanca, Anton Pann, etc. b) Cartierul Valea Gardului: Valter Mãrãcineanu, Valea Gardului (refacere asfalt), Nicolae Filimon, Fdt. Ungureni, Libelulei, Stejarului; c) Cartierul Tabaci Strãzile: Progresului, Izvor, Înfrãþirii, Miron Costin, Povernei, Eaubonne, Ciprian Porumbescu, Barbu Lãutaru, Aleea bi-

sericii, Frumoasei, Plopilor, Lunei, Soarelui, Veniamin Costache, Viitorului, Cãrãmidari, I Iunie, 23 August, Cireºi, Petru Movilã, Costache Negri, Mãceºului, Bratocea, etc. d) Cartierul Moarea Strãzile Avram Iancu, Miron Radu Paraschivescu, Aleea Lacului, Tonitza, Unirii, Florilor, George Enescu, Vasile Alecsandri, Socului, Garoafelor; Zefirului, Ecaterina Varga ºi altele: e) Zona bulevard ºi zonele adiacente Strãzile: Cuza Vodã, 8 Martie, Alexandru Odobescu, Independenþei, D. Bolintineanu, Mihai Bravu, Alunilor, Dimineþii, 30 Decembrie, Cornului, Ciucaº, Alexandru Donici, Caragiale, Fdt. Davila, Toporaºi, Zorelelor, Bujorului, etc. De asemenea au fost betonate strãzile din cartierul Rizãneºti ºi s-au refãcut complet covoarele asfaltice de pe Bulevardul Nicolae Iorga, ºi ªtefan cel Mare la trotuare. f) Au fost construite podurile - douã poduri peste Vãleanca unul în zona pieþei ºi unul pe strada George Enescu; - Pod peste râul Teleajen în zona Rizãneºti; - Pod pe Valea Gardului pe D. C. 41; - Pod pe strada Stejarului din cartierul Valea Gardului ºi e în construcþie podul de pe str. Dr. Istrate; - Pod pe strada Eremia Grigorescu; De asemenea au fost executate peste 4000 m.p. trotuare pe toata raza oraºului. 4. ÎNVÃÞÃMÂNT, SÃNÃTATE, CULTURÃ - S-au realizat douã grãdiniþe noi una în cartierul Valea Gardului ºi una în locul Gradiniþei nr. 4; - S-a extins Casa de Culturã a oraºului transformându-se în Centrul de Culturã European; - S-a realizat sala de sport la Colegiul Naþional “Nicolae Iorga”; - S-a terminat Sala de sport a oraºului care se va pune în funcþiune în aceasta perioadã; (continuare în pagina 3)


3

äinterviu

Interviu cu domnul MIRCEA NIÞU (CONTINUARE) - Au fost modernizate instalaþiile de încãlzire la toate ºcolile ºi grãdiniþele oraºului; - S-a început construcþia unei noi grãdiniþe cu 4 sãli de clasã pe strada Berceni care va fi gata la 15 septembrie; - S-au executat lucrãri de reabilitare la Colegiul Naþional "Nicolae Iorga", ªcoala de Arte ºi Meserii "Gh. Pãnculescu" ºi Grupul ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu"; - S-au terminat lucrãrile la Complexul Muzeistic "Nicolae Iorga", s-a amenajat Muzeul Prunului ºi Clubul Tineretului; - S-au executat lucrãri de modernizare, reparaþie, dotarea laboratoarelor la ºcoli ºi s-a achiziþionat un autoturism pentru transportul elevilor din cartierul Valea Gardului; Prin eforturile fãcute în aceastã perioadã împreunã cu conducerea Grupului ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" s-a început un amplu proces de

inþarea depozitelor de gunoi necontrolate, zone verzi ºi cimitir a contribuit personalul încadrat în Legea 416/2001 dar ºi personalul angajat în cele 16 programe de ocupare temporarã a forþei de muncã. Aceastã acþiune a fost întreprinsã pentru a ajuta oamenii cu probleme pentru a nu fi marginalizaþi social. În piaþa oraºului - S-a construit hala de lapte, brânzã, carne; - S-a realizat alimentarea cu apã ºi canalizare; - S-au construit grupuri sanitare; - S-au construit platforme betonate ºi s-au amplasat comercianþii în noile condiþii; - S-a amenajat piaþa de zarzavaturi; 6. LOCUINÞE În perioada la care ne referim s-au realizat Blocurile AC ºi AC 1 - AC2 cu 37 de apartamente ce au fost repartizate tinerilor conform criteriilor legale.

Am deosebit respect ºi consideraþie pentru toþi contracandidaþii mei la primãrie. Cea mai mare parte dintre ei îmi sunt prieteni ºi-am discutat cu ei sã facem o campanie electoralã civilizatã respectându-ne ºi pe noi ºi pe alegãtori. Dacã aº avea ceva de reproºat la unii, poate aº reproºa faptul cã au plecat de la P.S.D. acum înaintea alegerilor. Nu poþi trece, de câte ori ai o frustrare, de la un partid de stânga la un partid de dreapta ºi invers. Concluzia o trageþi dumneavostrã... O notã aparte face candidatul P.D.- L. subinginerul Costovici Marian (plecat, acum o lunã, din P.S.D.) care se comportã ca unele þaþe ce scot în evidenþã virtuþile pe care nu le au ºi ascund cu grijã lipsurile pe care le au din plin. Mai concret. La ce vã referiþi? Mã refer la promisiuni ce se fac fãrã nici un fel de acoperire ºi la interviul pe care Marian Costovici l-a dat ziarului Telegraful de Prahova din data de 24

dezvoltare a acestuia cu: - O ºcoalã cu 10 sãli de clasã; - Atelier ºcoalã; - Salã de sport; - Internat; - Fermã Agroturisticã Montanã; În domeniul sãnãtãþii, s-a mutat policlinica, s-au executat lucrãri de extindere la unele secþii ºi s-au construit garaje pentru mutarea serviciului de ambulanþã. 5. ECOLOGIZARE MEDIU - PIAÞÃ - S-a executat obiectivul "Reabilitare economicã ºi ecologicã a râului Teleajen” constând în: I. Rampa ecologicã; II. Staþie de epurare cu treaptã biologicã; III. Fabrica de brichete din rumeguº; - S-au executat ample lucrãri pentru închiderea vechii rampe de gunoi din str. Berevoieºti; - S-a trecut la proiectarea extinderii canalizãrii pentru etapa a II-a ºi a III-a; - S-a extins aria de colectare a gunoiului menajer ºi salubrizarea cursurilor de apã; La acþiunile de salubrizare, desfi-

- În aceastã perioadã s-au eliberat peste 1.000 autorizaþii de construcþie, atât pentru construcþii noi cât ºi pentru branºarea la utilitãþi. 7. ALTE REALIZÃRI IMPORTANTE - S-a realizat reabilitarea iluminatului public la nivelul întregului oraº; - S-a construit sediul nou al Primãriei; - S-a deschis Parcul Industrial Vãlenii de Munte care asigurã peste 1.000 de locuri de muncã prin cele 24 unitãþi ce îºi au sediul aici. - S-au dezvoltat unitãþi de producþie din toate ramurile ºi de comerþ care asigurã locuri de muncã pentru cei care vor sã se angajeze la aceste unitãþi; Nu este nevoie sã demonstrãm cã aceste realizãri sunt reale. Fiecare locuitor al oraºului le-a vãzut în dreptul locuinþei sale sau la nivelul oraºului. Credem în continuitate pentru a aplica programele ce le avem pentru 2008 2012. Noi avem programe ºi soluþii, alþii oferã doar vorbe necunoscând activitatea unei primãrii. De care dintre contracandidaþii dumneavoastrã vã este teamã?

aprilie în care afirmaþiile pe care le-a fãcut sunt inexacte ºi cautã sã ducã în eroare electoratul. Nu vreau sã detaliez afirmaþiile sale cã ar fi fãcut echipã cu primarul Stelian Manolescu, cã ar fi deþinut funcþia de arhitect ºef al oraºului ºi alte asemenea enormitãþi... Câtã vreme nu cunoaºte numele actualului secretar al Primãriei cred cã are serioase probleme de conduitã civicã ºi stã prost cu memoria. Nu vreau sã insist, pentru cã nu îmi stã în caracter. Concluzia o vor trage cetãþenii. Care este motivul pentru care doriþi sã candidaþi? Iniþial nu am vrut sã candidez, declarând acest lucru ºi presei. M-am înscris în aceastã cursã la rugãmintea domnului primar Stelian Manolescu, pentru care am un deosebit respect, pentru a duce la bun sfârºit obiectivele ce le-am gândit împreunã. Eu nu vreau sã vin cu vorbe, ci cu programe ºi realizãri. Cunosc fiecare stradã ºi nevoile cartierelor. Nu-mi mai trebuie o altã perioadã de cunoaºtere care ar însemna timp pierdut.

Care credeþi cã sunt principalele probleme ce mai trebuiesc rezolvate la nivelul oraºului? La aceastã întrebare am sã vã rãspund prin a vã prezenta oferta electoralã a P.S.D. - Vãlenii de Munte pentru perioada 2008 - 2012. 1. Extinderea ºi finalizarea reþelei de canalizare la nivelul întregului oraº; 2. Înlocuirea tuturor conductelor uzate pentru alimentare cu apã; 3. Extinderea Spitalului Orãºenesc prin atragerea de fonduri europene; 4. Construcþia a 60 de apartamente pentru tineri pe strada B. ªt. Delavrancea; 5. Asigurarea a încã 1.000 de locuri de muncã; 6. Construirea ºi amenajarea spaþiilor de agrement în incinta stadionului; 7. Extinderea lucrãrilor de salubrizare ºi protecþie a mediului în tot oraºul; 8. Iniþierea proiectelor de realizare a ºoselei de centurã a oraºului; 9. Contribuþia Consiliului Local la finanþarea lucrãrilor de refacere a bisericilor "Sf. Ion" ºi “Sf. Nicolae" din cartierul Tabaci; 10. Executarea lucrãrilor de extindere a Grupului ªcolar Agromontan (10 sãli de clasã, atelier, salã de sport, fermã agroturisticã); 11. Construcþia unei noi grãdiniþe în centrul oraºului pentru copiii ce locuiesc în zonã (blocurile B, C, D.); 12. Construirea unei noi pieþe pentru desfacerea produselor agricole; 13. Continuarea lucrãrilor de amenajare a tuturor strãzilor ºi trotuarelor; 14. Amenajarea de spaþii verzi, alei ºi parcãri între blocuri ºi în jurul lor, modernizarea spaþiului pentru depozitarea gunoiului încât sã disparã aspectul neplãcut al acestor spaþii; 15. Modernizarea Bulevardului Nicolae lorga ºi a parcurilor din oraº. Realizarea unei fântâni arteziene în parcul central; 16. Rezolvarea problemei câinilor fãrã stãpân în concordanþã cu normele de protecþie a animalelor ºi normelor de protecþie a sãnãtãþii publice ºi a mediului. Ce ar mai fi de adãugat? Urãsc impertinenþa, minciuna ºi prostia. În finalul acestui interviu, ce mesaj aveþi pentru electoratul acestui oraº? Am un mesaj simplu ºi scurt. Îi rog pe concetãþenii mei sã vinã la vot în numãr cât mai mare, sã voteze aºa cum le dicteazã conºtiinþa ºi sã aleagã pe acela sau pe aceia care considerã ei cã îi reprezintã mai bine ºi cã meritã sã ducã mai departe destinele acestui oraº. Vã mulþumesc ºi vã doresc, cu sinceritate, mult, mult succes!


4

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI CONSTANTIN IONIÞÃ

S-a nãscut în localitatea Vãlenii de Munte la 14.12.1954. A urmat cursurile primare ºi liceale în acest oraº. A absolvit Facultatea de Ciberneticã Economicã ºi Statisticã din cadrul A.S.E. Bucureºti. Consilier local, ales pe listele P.S.D., din anul 2004.

“În anul 1978, ca tânãr economist informatician m-am angajat, prin repartiþie, la Uzina Mecanicã din Vãlenii de Munte unde am lucrat pânã la sfârºitul anului 1991. În cadrul uzinei am lucrat la Oficiul de Calcul, C.F.I., ªef servciu contabilitate ºi Contabil ºef, Director economic. Începând cu octombrie 1991 sunt administrator la Societatea Comercialã “Aurora I.C.” S.R.L.

Sunt cãsãtorit, am doi copii (bãieþi) ºi doi nepoþi. Soþia ºi copiii sunt economiºti ºi administratori de firme. În cadrul Consiliului Local al oraºului Vãlenii de Munte sunt consilier ºi fac parte din Comisia Buget Finanþe. În cadrul comisiei am avut propuneri, soluþii economice eficiente pentru folosirea banului public pe destinaþii precise, în interesul comunitãþii.

Sunt alãturi de toþi cetãþenii care au iniþiative benefice pentru comunitate, indiferent de apartenenþã sau culoare. Sunt alãturi ºi încurajez toþi tinerii care vor sã rãmânã în acest oraº. Sunt alãturi de toþi întreprinzãtorii care creazã locuri de muncã ºi care aduc fonduri la bugetul local. Sunt alãturi de toþi cetãþenii care gândesc pozitiv, creativ, eficient pentru cei din jur, pentru comunitate.”

Interviu cu domnul IONIÞÃ C ONS TANTIN Pr eºedint e int erimar al P.S.D. - Vãlenii de Munt e

Gh. BURDUJAN: - Cum este sã fii preºedinte interimar de partid? C-tin IONIÞÃ: - Responsabilitatea este mare ºi mã simt onorat cã am fost ales de Birou ca preºedinte interimar pânã la viitoarele alegeri când am intenþia sã candidez pentru funcþia de preºedinte al P.S.D. - Vãlenii de Munte. Gh. B.: - Ce v-aþi propus sã realizaþi în aceastã nouã calitate pe care o aveþi? C. I.: - Împreunã cu colegii din Birou ne-am propus sã câºtigãm alegerile locale atât pentru funcþia de primar, unde candidatul nostru este domnul viceprimar Niþu Mircea cât ºi majoritatea în Consiliul Local. Gh. B.: - Aþi avut probleme în desemnarea candidaþilor la funcþia de primar ºi de consilier local? C. I.: - Au fost câteva probleme legate de desemnarea candidaturii la funcþia de primar deoarece aveam multe variante bune, alegerea fiind dificilã. Neam condus în desemnarera candidaturii pornind de la ideea de continuitate a proiectelor domnului primar Stelian Manolescu, alegând pe domnul Mircea Niþu care este viceprimar din anul 2000, deci, cu o bogatã experienþã în administraþie, considerând cã ºtie cel mai bine sã preia rapid responsabilitãþile de primar ºi problemele din administraþie. Sperãm ca domnul Stelian Manolescu, care are o perioadã mai grea în viaþa domniei sale (având anumite probleme de sãnãtate), sã se facã bine ºi sã ne ajute în îndeplinirea proiectelor noastre. Pe aceastã cale, Biroul organizaþiei de partid îi ureazã refacere rapidã, multã sãnãtate ºi îl aºteptãm cât mai curând printre noi. Gh. B.: - Ce vã propuneþi pentru perioada urmãtoare? C. I.: - În primul rând vrem sã consolidãm organizaþiile de partid, sã atragem noi membri, sta-

bili ºi consecvenþi în socialdemocraþie. Ne propunem ca prin actele politice ºi administrative sã ne apropiem cât mai mult de nevoile oamenilor, sã-i ascultãm, sã comunicãm mai mult, sã transformãm aceste discuþii în proiecte administrative care sã le facã viaþa mai bunã ºi confortabilã. Avem proiecte de interes larg,

dãriilor. Proiectarea unui sistem modular de alimentare ºi distribuþie a apei, redimensionarea conductelor, înlocuirea celor uzate, refacerea racordurilor, modularea pe cartiere, strãzi, inventarierea ºi contorizarea astfel ca pierderile în sistem sã fie cât mai mici, cetãþeanul sã plãteascã apã ºi nu pierderi din diferite cauze.

“Nicolae Iorga” în colaborare cu arhitecþi ºi specialiºti în domeniu. Sã modernizãm ºi sã extindem spaþiile verzi, cu prioritate, dupã proiecte efectuate de specialiºti. În oferta noastrã electoralã sunt mult mai multe proiecte. Vã recomand sã le studiaþi ºi sã le comparaþi cu alte oferte elec-

pentru cetãþenii localitãþii, cu scopul de a îmbunãtãþi serviciile care asigurã confortul, siguranþa unui trai decent în oraº. Gh. B.: - Enumeraþi câteva dintre ele? C. I.: - Extinderea reþelei de canalizare în oraº pânã la cuprinderea integralã a gospo-

Împreunã cu Ministerul Transporturilor, Drumuri Naþionale, Consiliul Judeþean, sã gãsim o soluþie de ocolire a oraºului pentru mijloacele de transport grele, pentru fluidizarea circulaþiei autovehicolelor. Sã modernizãm Bulevardul

torale, sã decideþi corespunzãtor cu variantele cele mai bune. Gh. B.: - Cum trebuie sã fie primarul în viziunea dumneavoastrã? Un bun gospodar sau un bun manager? C. I.: - În viziunea noastrã un primar trebuie sã fie ºi un bun gospodar ºi un bun manager.

Dacã este un bun manager are ºtiinþa sã vinã cu proiecte, cu organizare, cu mijloace financiare ºi sã le punã în aplicare ca un bun gospodar împreunã cu echipa din jurul sãu. Noi nu vrem un primar de decizii simple, pompieristice (de exemplu: “faci curãþenie aici”, “mutã asta dincolo” etc.), ci un primar care sã vinã cu proiecte ample, sã punã serviciile de specialitate la treabã, sã fie exigent ºi responsabil ºi sã se conducã dupã teoria lucrului bine fãcut. Gh. B.: - Cum vedeþi lupta cu celelalte partide? C. I.: - Am lansat ºi am discutat, pânã sã-nceapã campania, cu celelalte partide, prin reprezentanþii lor, sã avem o conduitã decentã, fãrã atacuri la persoanã, sã ne luptãm prin proiecte, idei iar cetãþeanul sã decidã care este mai bun pentru a ocupa aceste funcþii pentru perioada urmãtoare. În acest oraº mic oamenii se cunosc între ei, campania trece, lucrurile se stabilizeazã ºi este pãcat sã rãmânem cu sechele create de cuvinte grele. E bine ca atunci când ne vom întâlni pe stradã sã ne putem privi în ochi ºi sã ne dãm mâna fãrã resentimente. Organizaþia P.S.D. - Vãlenii de Munte va susþine conducerea administrativã pentru realizarea proiectelor noastre, prin consilierii noºtri, prin toþi cei implicaþi în funcþii administrative în acest oraº. Urez succes tuturor candidaþilor ºi sper ca cetãþenii sã vinã în numãr mare la vot ºi sã decidã ce este mai bine pentru ei ºi pentru comunitate. Un filozof contemporan spune cã: “Un om valoros este acela care spune ce tu gândeºti ºi nu poþi sã exprimi!” Sperãm sã fim pe aceeaºi lungime de undã cu gândurile voastre. Gh. B.: - Vã mulþumesc pentru acest interviu ºi fie ca expectanþele dumnevoastrã sã devinã realitate.


5 ä

interviu

Interviu cu doamna IULIA MÃRGÃRITESCU Director al Casei de Culturã din Vãlenii de Munte

IULIA MÃRGÃRITESCU S-a nãscut la data de 07 iulie 1958. Inginer. A absolvit Institutul Politehnic din Bucureºti în anul 1982. Cãsãtoritã, are douã fete (Anca, absolventã a Institului de Arhitecturã ºi Ana care este studentã în anul I la arhitecturã). Director al Casei de Culturã din Vãlenii de Munte din anul 1996. Candidat din partea P.S.D. pentru funcþia de consilier local. Gh. BURDUJAN: Anul acesta se împlinesc 12 ani de când sunteþi director al Casei de Culturã din Vãlenii de Munte. Ce aþi fãcut Dv. ca manager al acestei instituþii? Încã de la început m-am strãduit sã dezvolt activitatea Casei de Culturã în mai multe direcþii. Pe lângã fiecare casã de culturã funcþioneazã o universitate popularã care are cursuri permanente. Încã din primii ani am pus la punct aceastã activitate a casei de culturã. Am deschis cursurile universitãþii populare organizând urmãtoarele cursuri: cursul de operator date calcul, cursul de bucãtar, cursul de ospãtar, cursul de croitorie. Întâmplãtor sau mai puþin întâmplãtor am beneficiat de cursuri de pregãtire ºi de formare organizate de Institutul German de Educaþie a Adulþilor ºi ca atare am încercat sã-mi adaptez ºi eu activitatea. Aceste cursuri au fost organizate tocmai în ideea de a dezvolta ºi acest domeniu pentru toatã regiunea Vãii Teleajenului. Cursurile de educaþie permanentã, de-a lungul timpului, s-au dezvoltat, sistemul nostru de pregãtire, de formare s-a consolidat ºi am devenit cunoscuþi pe toatã Valea Teleajenului pe acest domeniu. Activitatea a fost începutã atunci ºi continuatã pânã în zilele noastre. Vã dau un exemplu: din anul 1998, de când am început sã organizãm cursul de operator date calcul, din douã în douã luni, nici mãcar pentru o lunã nu s-a întrerupt activitatea. Încã de la venirea în Casa de Culturã am încercat sã dezvolt ºi activitãþile cultural - artistice. Ca atare am înfiinþat ºi am organizat cursuri de dans popular, de dans modern, cursuri de picturã, cursuri de teatru. În momentul de faþã avem un ansamblu fol-

cloric format din o formaþie de dansatori, Ansamblul Folcloric “Teleajenul” ºi un grup folcloric bãrbãtesc care a ajuns renumit în zonã ºi chiar în þarã. De asemenea am înfiinþat o coralã mixtã, pe patru voci, formatã din cadre didactice, din preoþi, preotese, care, de asemenea, a început sã fie renumitã. Am avut chiar invitaþie pentru a participa cu aceastã coralã la festivalul de muzicã coralã din Coreea de Sud. Din pãcate nu am putut merge pentru cã nu am avut finanþarea necesarã. În fiecare an la Casa de Culturã se desfãºoarã cursurile Universitãþii Populare de Varã “Nicolae Iorga”. Universitatea Popularã de Varã “Nicolae Iorga” este activitatea academicã a Casei de Culturã. Este moºtenirea lãsatã de marele savant Nicoale Iorga. De altfel, toatã viaþa culturalã a oraºului Vãlenii de Munte a fost marcatã de prezenþa savantului într-o perioadã oarecum scurtã de timp în Vãlenii de Munte. Deci, oraºul nostru este cunoscut în þarã ºi chiar peste hotare prin activitatea culturalã ºi aceastã realitate o datorãm, în mare parte, lui Nicolae Iorga. Trebuie sã fim la înãlþimea moºtenirii pe care ne-a lãsat-o ºi, prin urmare, în fiecare an, ne strãduim sã organizãm cât mai bine Universitatea Popularã de Varã. Organizatorul principal este Ministerul Culturii ºi Cultelor prin Direcþia Judeþeanã pentru Culturã. Noi ne aducem aportul la întocmirea programului ºi la desfãºurarea efectivã a cursurilor. În fiecare an sunt prezenþi aici peste o sutã de cursanþi din þarã ºi de peste hotare. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la deschiderea cursurilor. O sã fie un program mult mai amplu care se va desfãºura pe parcursul a douã sãptãmâni. Organizatorii vor sã-l facã dupã modelul pe

care îl practica Nicoale Iorga. Eu o sã am o zi specialã pentru aºezãminte culturale (deja lucrez la acest program), iar programele artistice vor fi organizate de cãtre Casa de Culturã. Gh. B.: - Care au fost cele mai importante evenimente desfãºurate în cadrul Casei de Culturã pe anul 2007 ºi în prezent? ªi în aceastã direcþie pot sã spun cã instituþia pe care o conduc a evoluat. Din anul 2002, cu sprijinul domnului primar Stelian Manolescu ºi al domnului Mircea Cosma (pe atunci preºedinte al Consiliului Judeþean), noi am putut duce la bun sfârºit proiectul de extindere a Casei de Culturã. Acum Casa de Culturã din Vãlenii de Munte este, mai degrabã, un centru cultural important, iar anul acesta o sã-i dãm titulatura: Centrul Cultural “Nicolae Iorga” Aici desfãºurãm, împreunã cu Primãria foarte multe activitãþi punctuale care sunt deja tradiþionale. Mã refer la Ziua Oraºului Vãlenii de Munte (care are loc pe data de 09 Mai), când alãturi de administraþia localã se desfãºoarã o serie de activitãþi cultural educative, întruniri, comemorãri, întâlniri prieteneºti între fiii oraºului. Este o activitate care strânge aproape toatã comunitatea. Anul acesta suntem la a opta ediþie. O altã activitate permanentã este Festivalul Toamnei, (“Serbãrile Toamnei”) în cadrul cãruia se desfãºoarã ºi Festivalul Naþional de Folclor “Irina Loghin”. ªi acest festival a ajuns la a opta ediþie. De asemenea Ziua Majoratului este o activitate tradiþionalã organizatã împreunã cu administraþia localã ºi, de altfel, pe parcursul anului marcãm toate evenimentele istorice importante. Aniversãm scriitorii importanþi. În nici un an nu

uitãm sã ne amintim de Miron Radu Paraschivescu, nu uitãm sã ne amintim de Nichita Stãnescu. Toate aceste activitãþi noi le organizãm în parteneriat cu ºcolile din localitate, în colaborare cu cadrele didactice ºi în colaborare cu elevii acestor ºcoli. Gh. B.: - Prin extinderea Casei de Culturã ce aþi reuºit sã realizaþi în plus? Tocmai în ideea de a extinde activitatea noastrã, am deschis aici, în noul spaþiu construit, un Centru de Tineret unde se desfãºoarã activitãþi permanente. Zilnic sunt activitãþi pentru tineri. Ei pot veni aici sã-ºi petreacã timpul liber. Se poate juca ºah, biliard, tenis de masã. De asemenea pot viziona un film artistic sau documentar în fiecare zi de joi. De asemenea în Centrul pentru Tineret organizãm Ziua Tineretului. Organizãm ºi alte activitãþi punctuale de educaþie pentru tineri. Am avut câteva mese rotunde, câteva dezbateri pe tema luptei împotriva drogurilor, în parteneriat cu A.N.A. (Agenþia Naþionalã Antidrog) ºi cu participarea domnului Pavel Abraham, preºedintele acestei agenþii. De asemenea avem activitãþi prin care încercãm sã dezvoltãm spiritul de voluntariat al tinerilor noºtri. Ne strãduim sã-i aducem aproape de noi, sã-i supraveghem, sã-i îmvãþãm sã-ºi petreacã timpul liber într-un mod civilizat ºi util. De curând am înfiinþat ºi un centru zonal pentru educaþia adulþilor. Încercãm sã dezvoltãm mai mult activitatea aceasta de învãþare pe tot parcursul vieþii. Foarte mulþi nu înþeleg de ce lucrul acesta trebuie sã se întâmple pe lângã Casa de Culturã. Acesta este un proiect ºi un ideal al meu, pentru cã am avut ºansa sã mã pregãtesc în domeniu beneficiind de douã burse sus-

þinute de Institutul German de Educaþie a Adulþilor. Douã burse: în Germania ºi în Danemarca unde am ajuns la concluzia cã la baza evoluþiei unei societãþi stã educaþia. Noi, cu toþii avem nevoie de învãþare, de educaþie. Învãþare în sensul de schimb de informaþie de la oricine pentru oricine. Nu este o aluzie la lipsa de educaþie sau de culturã a unor oameni. Gh. B.: - Foarte interesant concept. Vorbiþi-ne puþin în calitatea Dv. de om politic. În calitatea mea de om politic, sã zic aºa, este prea mult spus, eu am fost atrasã în scest domeniu de cãtre domnul primar Stelian Manolescu. În anul 1998 dumnealui mi-a propus sã preiau organizaþia de femei a P.S.D. Cu oarecare îndoialã în suflet, dar din respect pentru dumnealui am acceptat. Intrând puþin mai mult în secretele politicii mi-am dat seama cã îmi place acest domeniu. Am ajuns la concluzia cã nu sunt chiar pregãtitã pentru felul cum se face acum politicã, dar totuºi am niºte idealuri, am niºte principii ºi cred cã ºi în politicã e loc de oameni cu verticalitate ºi cu anumite principii aºa cum mã laud cã sunt eu. Din acest motiv nu am renunþat, am continuat activitatea, l-am susþinut pe domnul primar (am învãþat multe lucruri de la dânsul), am susþinut organizaþia localã a P.S.D. De altfel organizaþia s-a consolidat mai ales datoritã domnului primar, pentru cã dumnealui este un om politic, le place unora sau nu, dar este un mare om politic. Realitatea este cã am învãþat foarte mult de la dânsul, dar am început sã le judec ºi eu ºi sã mã comport dupã principiile ºi dupã discernãmântul meu. Eu cred cã fãrã politicã nu se poate. Viaþa politicã influenþeazã absolut totul: ºi socialul, ºi economicul ºi culturalul, absolut totul. Deci, oamenii verticali, cu principii, deºi au dezamãgirile lor în politicã, trebuie sã insiste, sã rãmânã în ecuaþia politicã pentru a contribui la evoluþia comunitãþii. Gh. B.: - Locuiþi aici, în acest oraº? Locuiesc aici din 1984 când tânãrã stagiarã am fost adoptatã de acest oraº. Mã mândresc cã locuiesc în acest oraº ºi nu îmi este indiferent ce se întâmplã în el. Am de gând sã-mi petrec restul vieþii aici, sã-mi aduc copii aici ºi sã contribui la mai binele comunitãþii noastre. Gh. B.: - Vã mulþumesc pentru interviu ºi vã doresc un mandat de consilier plin de reuºite ºi în conformitate cu aºteptãrile dumneavoastrã.


6 ä

interviu

OLTEANU EUGENIU S-a nãscut la data de 16.04.1945 în localitatea Rucãr, judeþul Argeº; - ªcoala generalã în comuna Rucãr; - Liceul Militar la Breaza/ Prahova; - Facultatea de Geografie din cadrul Universitãþii Bucureºti; - Director al Grupului ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu”, Vãlenii de Munte, încã de la înfiinþarea acestuia; - Ctitorul învãþãmântului liceal tehnic - agroturism; - Director al Centrului bugetar învãþãmânt Vãlenii de Munte; - Preºedintele Consiliului ªcolar Orãºenesc din Vãlenii de Munte; - Profesor metodist al I.ª.J. Prahova ºi membru al Consiliului Consultativ al I.ª.J. Prahova; - Autor de manuale, dicþionare ºi auxiliare eficiente pentru reformarea învãþãmântului; - Mebru al organizaþiei P.S.D. din anul 2002, preºedinte de organizaþie P.S.D., consilier local P.S.D.; - Candidat din partea P.S.D. pentru funcþia de consilier local. Sunteþi director al Grupului ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu” încã de la înfiinþarea acestuia. Vã rog sã punctaþi câteva din realizãrile Dv. în aceastã calitate. Începând cu anul ºcolar 1998-1999, m-am preocupat de dezvoltarea învãþãmântului tinerei unitãþi de învãþãmânt prin mãrirea ºi diversificarea domeniilor/calificãrilor prin planurile anuale de

Int er viu cu d-l Eugeniu OLTEANU Dir ector al Gr upului ªcolar A gr omont an “R omeo Cons t antinescu”

ºcolarizare. Realizarea proiectelor de dezvoltare instituþionalã bine fundamentate ºi concise, au contribuit la atragerea de fonduri de la Consiliul Local Orãºenesc Vãlenii de Munte în vederea derulãrii unor lucrãri de reabilitare a ºcolii ºi anume: revizie la instalaþia electricã ºi modernizarea iluminatului în sãlile de clasã în anul 2004, modificarea acoperiºului tip terasã cu ºarpantã în anul 2005, înlocuirea centralei termice care era uzatã - moral ºi fizic - cu una modernã ºi performantã în anul 2006. Care au fost cele mai importante parteneriate pe care le-aþi stabilit? Am acordat o deosebitã atenþie reali-

zãrii de parteneriate cu diferiþi agenþi economici, organisme ºi instituþii din diferite domenii atât din þarã cât ºi din strãinãtate. Parteneriatele cu "Forumul montan din România" ºi "Euromontana", C.E.F.L.D.E.C. - Vatra Dornei ºi AGROM.RO Mureº s-au concretizat prin întâlniri de lucru la: - Invernes (Scoþia) unde am participat la Conferinþele anuale ale “Euromontana” susþinute în România (Vatra Dornei, Braºov, Albac - jud. Alba, Vânãtori - jud. Neamþ, Târgoviºte) precum ºi în Marea Britanie (Scoþia - Invernes), contribuind la dezvoltarea învãþãmântului agroturistic; Un alt parteneriat important este acela cu KulturKontact Austria concretizat în vizita de studiu în Austria în martie 2007 ºi întâlnirile de lucru de la Prejmer, jud. Braºov din mai ºi noiembrie 2007. Avem un parteneriat cu Liceul “Mihai Eminescu” din oraºul Cimiºlia, Republica Moldova, concretizat prin schimburi de experienþã reciproce, vizite ale profesorilor ºi elevilor din aceste ºcoli, participare la simpozioane ºi sesiuni de referate, participare la acþiuni cultural artistice. Care este finalitatea imediatã a acestor parteneriate? Toate acestea s-au finalizat cu includerea ºcolii noastre în Programul naþional de finanþare în vederea construirii unei ferme didactice agrozootehnice ºi a unei pensiuni agroturistice. În vederea punerii în practicã a acestor obiective s-a întãrit parteneriatul cu Primãria oraºului Vãlenii de Munte, parteneriat concretizat prin participarea vicepri-

Int er viu cu d-l Gabriel POPESCU

Medic primar (int er ne) - Spit alul Orãºenesc Vãlenii de Munt e În ce stare se aflã Spitalul Orãºenesc din Vãlenii de Munte? Este un spital vechi, în sistem pavilional care deserveºte (incluzând ºi secþia exterioarã - Spitalul Orãºenesc Slãnic) o populaþie destul de numeroasã pentru un spital orãºenesc (cca. 120.000 de persoane). Actualmente spitalul din Vãlenii de Munte este un spital general ºi are 2 secþii ºi 3 compartimente: secþia de medicinã internã, secþia de pediatrie, compartimentul de chirurgie, compartimentul de obstetricã ginecologie ºi compartimentul de nounãscuþi. Activitatea Spitalului Vãlenii de Munte este destul de bunã dacã ne referim la indicatorii globali pe þarã. Secþiile care au cei mai buni indicatori sunt secþia de boli interne urmatã de pediatrie. Daþi-ne ºi câteva date tehnice. Spitalul are 22 de medici în total, cu ambulatoriu cu tot. În anul 2007 au fost internaþi ºi, bineînþeles, externaþi 7561 de persoane. Sau consultat în ambulatoriu 25.089 de persoane. Un indicator important - rata de utilizare a patului este de 293 de zile faþã de 280 de zile cum este media pe þarã. Cea mai mare utilizare a patului este la secþia de boli interne unde sunt 373 de zile faþã de 280 de zile. Asta înseamnã cã existã mai multe solicitãri de câte paturi are spitalul. Astfel rezultã o chestiune foarte importantã care existã deja transpusã pe hârtie (în practicã n-a putut fi transpusã pentru cã e vorba de bani): necesitatea dezvoltãrii secþiei de boli interne, a spitalului, nu numai secþia de boli interne, dar secþia de boli interne are cea mai mare nevoie de

paturi. Pentru zona aceasta geograficã ar trebui sã avem mai multe paturi. Soluþii sar putea gãsi. Eu am pus problema construirii unui tronson în continuarea pavilionului central unde sã anexãm ºi un ambulatoriu, cãci ºi ambulatoriul pe care-l avem acum este insuficient. ªi asta pentru cã aceastã zonã geograficã se va dezvolta sigur în perioada urmãtoare. Urgenþele reprezintã 82 la sutã. Proporþia cheltuielilor pentru spitalizare continuã, 74 la sutã, proporþia de cheltuieli de personal, 68 la sutã. Aceºtia sunt câþiva dintre indicatorii tehnici. Cum credeþi cã s-ar putea înfãptui construirea acelui tronson atât de necesar? Avem nevoie de ajutoare materiale. De la primãrie, de la sponsori, de la Ministerul Sãnãtãþii etc. Existã un studiu - propunere pentru extinderea pavilionului central. La parter, în capul clãdirii, se pot construi o serie de încãperi ºi o unitate de primiri urgenþe. Noi nu avem o unitate de primiri urgenþe care ar fi foarte necesarã. La parter poate sã fie dezvoltatã secþia de ambulatoriu unde putem sã introducem camere de consultaþii atât pentru chirurgie cât ºi pentru boli interne, o salã de fizioterapie. Cubajul necesar, cum prevede Ministerul Sãnãtãþii, pentru secþia de boli interne, la noi nu se încadreazã. Am avut 50 de paturi, ne-au tãiat 20 de paturi tocmai din aceastã cauzã. Erau pat lângã pat, bolnav lângã bolnav. Iatã de ce studiul - propunere ar trebui pus în practicã. Existã sisteme de reabilitare pentru diverse spitale, dar asta numai atunci când

se vor acorda acele fonduri nerambursabile pentru sãnãtate. Asta în primul rând. În al doilea rând ajutorul de la primãrie... Cum staþi cu dotãrile în ceea ce priveºte aparatura medicalã? Ar fi necesara dotarea spitalului cu aparate. De exemplu eu am a doua specialitate de endoscopie, dar nu avem un aparat de endoscopie. Un aparat de radiologie, o staþie de sterilizare nouã. Ne-ar mai trebui un ecograf, pentru cã ne batem cu ginecologii pe acelaºi ecograf ºi multe altele... Sponsorizãri nu existã? Avem ceva sponsorizãri. Puþine, dar avem. De exemplu la spitalul din Slãnic, datoritã unui sponsor din Slãnic, s-a fãcut ambulatoriul de specialitate din Slãnic.

marului Niþu Mircea la întâlnirea de lucru de la Albac ºi la vizita de studiu din Austria ºi finalizat cu atribuirea în concesiune pe 49 de ani a unei suprafeþe de teren de circa 9,7 hectare necesar înfiinþãrii fermei ºi pensiunii agroturistice. Asigurarea condiþiilor în vederea desfãºurãrii optime a procesului privind achiziþiile publice conform O.U.G. nr. 34/2006, fapt ce a contribuit la achiziþionarea legalã ºi de calitate de carte ºcolarã, instrumente ºi aparaturã de laborator, echipament sportiv ºi mobilier ºcolar. Întocmirea documentaþiei tehnice de realizare a proiectelor de finanþare pentru reabilitarea ºi dezvoltarea unitãþilor ºcolare finalizat cu includerea în rândul ºcolilor câºtigãtoare a proiectului SAM - "Asigurarea egalitãþii de ºanse ºi sporirea accesului la educaþie". Concretizarea acestui proiect prin reabilitarea clãdirilor ºcolii Grupului ªcolar Vãleni ºi a structurii ªcoala nr. 4 Miuleºti, construirea a 5 obiective noi cu dotãrile aferente: clãdire ºcoalã cu 10 sãli de clasã, laboratoare ºi bibliotecã, clãdire cu douã ateliere, salã de sport, cantinã cu salã de festivitãþi, internat. Ce vã preocupã în mod deosebit? Permanent în atenþia mea stã punerea în practicã a programelor naþionale Euro 200, Bani de liceu, rechizite ºcolare, precum ºi a acordãrii de burse ºcolare, burse ce s-au aprobat de Inspectoratul ªcolar Judeþean Prahova; prin sprijinirea elevilor ºi pãrinþilor în vederea întocmirii dosarelor eligibile pentru cuprinderea a cât mai mulþi elevi în cadrul acestor programe. Vã mulþumesc.

Gabriel Constantin POPESCU S-a nãscut în municipiul Turda, jud. Cluj; A absolvit Facultatea de Medicinã Generalã din Bucureºti; A fost medic de circumscripþie, apoi medic specialist interne în municipiul Vaslui unde a lucrat din anul 1983 pânã în anul 1991(în ultimii ani a fost ºef de secþie la Spitalul Judeþean Vaslui); De pe acest post s-a transferat în oraºul Vãlenii de Munte în anul 1991; Este medic specialist boli interne, medic primar boli interne cu competenþã în echografie, în endoscopie ºi în laser - terapie; A doua specialitate: gastroenterologia; Membru P.S.D. din anul 1995 ºi se aflã la al treilea mandat de consilier local; Vicepreºedinte al organizaþiei P.S.D. din Vãlenii de Munte. Candidat din partea P.S.D. pentru funcþia de consilier local De asemenea S.C. “Belona” S.R.L. ne-a sponsorizat cu saltele. O contribuþie materialã a avut ºi “La Festa”. Ce nemulþumiri majore aveþi? Dotarea ºi spaþiul insuficient. Ce mesaj transmiteþi alegãtorilor? Mi-aº dori sã vinã multã lume la vot, în special cei care considertã cã pot sã investeascã pe cineva care poate sã ducã mai departe ceea ce s-a început în Vãlenii de Munte. Continuitate este lozinca noastrã ºi continuitatea este un lucru foarte important pentru oraºul Vãlenii de Munte.


7 ä

interviu

Interviu cu domnul Burduºel Silviu

BURDUªEL SILVIU NIC OLAE

Nãscut în oraºul Vãlenii de Munte la data de 20 iulie 1975. Absolvent al Facultãþii de Ingineria Sistemelor ºi a Calculatoarelor ºi al Facultãþi de Management Financiar Bancar. Masterand al Facultãþii de Management Financiar. În prezent inspector în cadrul Primãriei oraºului Vãlenii de Munte. Membru în Biroul Orãºenesc al P.S.D., preºedinte al T.S.D. Vãlenii de Munte, vicepreºedinte judeþean al T.S.D., membru în Consiliul Naþional al T.S.D. Candidat din partea P.S.D. la funcþia de consilier judeþean.

Gh. Burdujan: - Cum vedeþi dumneavoastrã implicarea generaþiei tinere în politicã? Silviu Burduºel: - Eu aº zice cã implicarea generaþiei tinere în politicã este, în primul rând, o responsabilitate pentru generaþia maturã care trebuie sã aducã generaþia tânãrã în politicã. Acesta este un aspect. Alt aspect l-aº pune pe seama generaþiei tinere. Doreºte sã-ºi asume responsabilitatea? Atunci trebuie sã facã acest lucru cu mult curaj. Titulescu spunea: "Curajul este o formã de organizare a speranþei". Deci trebuie sã-þi gândeºti viitorul pe care þi-l construieºti cu speranþã ºi evident cu foarte mult curaj. Politica nu cred cã este o zonã foarte simplã ºi prea uºor de asumat. Nu este atât de liniarã ca o carierã pe care poþi sã o faci într-un alt domeniu din viaþa civilã. De aceea, în politicã trebuie sã ºtii sã treci peste înfrângeri, sã-þi refaci potenþialul, ca sã-þi poþi urma drumul ºi lucrul acesta nu-l poþi învãþa decât uitându-te la ce s-a întâmplat în jurul tãu, sau trãind tu asemenea experienþe. Gh. B.: - Ce este de fapt politica în viziunea tinerilor? S. B.: - Politica este la ora actu-

alã un subiect tabu pentru marea majoritate a tinerilor. Dacã sunt întrebaþi pe stradã de un subiect politic, tinerii dau din umeri ºi exprimã o aversiune profundã faþã de acest subiect. Percepþia generalã fiind aceea cã toþi politicienii sunt corupþi, hoþi, mafioþi ºi nu în ultimul rând - hahalere (în cazul tinerilor, neologismele ciobãneºti prind foarte bine). Mai nou, cifra necuratului a fost transformatã prin decret prezidenþial din 666 în 322 - fapt care a dus la un val de simpatie din partea tinerilor, atât de dornici sã înfigã grebla moralitãþii în coastele bestiei. Gh. B.: - Sunt tinerii noºtri suficient de dinamici, de implicaþi în viaþa comunitãþii? S. B.: - În prezent, societatea produce mase amorfe, tineri care se nasc morþi ºi trãiesc morþi, morþi din punctul de vedere social ºi civic, bineînþeles. Aceºti tineri sunt cei care au o viaþã liniarã ºi fadã, sunt cei care criticã tot ce înseamnã politic, refuzã sã participe activ la rezolvarea problemelor societãþii, iar în final emit pretenþii de la societate ºi de la clasa politicã.

Fraze de genul "Avem numai dinozauri în politicã", "M-am sãturat de bãtrânii ãºtia" sunt frecvent utilizate de tineri, dar ei nu-ºi dau seama cã ei sunt principalii vinovaþi, din cauza lor s-a ajuns la o clasã politicã "bãtrânã". Gh. B.: - Putem sã generalizãm? S. B.: - Nu! Categoric nu! Tinerii din România au un potenþial formidabil, dar indiferenþa ºi lenea parcã le taie aripile, ºi ucid orice urmã de iniþiativã. Una din problemele tinerilor este cã deºi ei doresc sã urce dealul, refuzã sã pedaleze. Stagnarea unei generaþii întregi, face ca politicul sã fie detestat, societatea sã se afle în crizã, iar tinerii cu diplome, specialiºti în domeniul lor, sã-ºi caute de muncã în strãinãtate. Gh. B.: - Ce e de fãcut? S. B.: - Trebuie sã înþelegem cã pentru a schimba într-adevãr ceva, trebuie sã fim solidari, uniþi, practici ºi organizaþi. Pentru cã noi, tinerii, suntem catalizatorul necesar societãþii pentru progres ºi reformã socialã. Pentru cã noi, tinerii, suntem capabili sã construim o societate nouã, proaspãtã ºi educatã.

Pentru cã noi, tinerii, suntem viitori pãrinþi, ºi trebuie sã facem tot ce ne stã în putinþã pentru crearea unor condiþii de viaþã prielnice copiilor noºtri. Gh. B.: - Sunteþi preºedintele Organizaþiei de Tineret a P.S.D. din Vãlenii de Munte. Cum s-a implicat echipa pe care o conduceþi în viaþa societãþii din Vãlenii de Munte? S. B.: - Echipa T.S.D. Vãlenii de Munte a reuºit organizarea mai multor acþiuni dintre care amintim: "Uniunea Europeanã în viziunea tinerilor" concurs de eseuri care s-a finalizat cu editarea unei cãrþi; un program de voluntariat care a cuprins un numãr de 50 de tineri, voluntariatul constând în vizite de documentare la ziare si televiziuni din Ploieºti, la Universitatea de Petrol ºi Gaze, la Parlamentul României; organizarea de competiþii sportive; organizarea a doua Tabere de Varã la nivel judeþean având invitaþi de marcã. Gh. B.: -Vã mulþumesc pentru interviu ºi vã doresc mult succes în alegerile care se apropie, pe care le dorim cât mai corecte ºi mai lipsite de patimã.

Interviu cu domnul Chivãran Gabriel Gh. BURDUJAN: - Ce vã determinã sã candidaþi pentru funcþia de consilier judeþean? Gabriel CHIVÃRAN: Când am devenit membru de partid nu mã gândeam cã va veni o vreme când voi dori sã candidez pentru o funcþie sau alta, dar (ca sã citez pe un bun prieten), mi-am dat seama cã nu poþi sta deoparte, fãrã sã te implici ºi, în acelaºi timp, sã pretinzi de la cei care deþin calitatea decizionalã în problemele obºtii, sã-þi rezolve þie una sau alta. Am decis sã candidez pentru cã vreau sã mã implic nemijlocit în rezolvarea problemelor pe care le întâmpinã cetãþenii ºi nu numai cei de la nivel local, ai oraºului Vãlenii de Munte, sã zicem, ci la nivelul întregului judeþ Prahova. Pe de altã parte consider cã sunt ºi pregãtit ºi potrivit pentru a candida la funcþia de consilier judeþean. Ca administrator al unor societãþi comerciale care se ocupã cu activitatea de transport auto, am un contact nemijlocit cu oamenii, cu cei care cãlãtoresc, care apeleazã la serviciile de transport în comun. Traseele mijloacelor de transport (aflate în inventarul societãþilor mele) parcurg aproape întreg judeþul, aºa cã sunt la curent, aº putea spune,

nu numai cu problemele cetãþenilor de pe Valea Teleajenului, ci ºi cu acelea de pe întreg teritoriul judeþean. ªtiþi cum e într-un microbuz sau într-un autobuz. Pânã ajungi la destinaþie mai stai de vorbã cu cel din stânga, cu cel din dreapta ºi aºa se pot afla multe din necazurile, problemele ºi, de ce nu?, din bucuriile semenilor tãi. Gh. B.: - Sunteþi mulþumit de modul în care au fost rezolvate aceste probleme pânã acum? G. Ch.: - Eu nu sunt mulþumit, deºi s-a mai fãcut câte ceva ºi pentru oameni. Personal am constatat o prea mare birocraþie, o tergiversare nejustificatã în rezolvarea problemelor ridicate de cetãþeni, o anumitã improvizaþie ºi superficialitate în rezolvarea lor, disiparea unor fonduri europene nu se ºtie cum ºi pe ce... Gh. B.: - Dacã veþi fi ales consilier judeþean, cum vedeþi dumneavoastrã remedieraea acestor deficienþe? G. Ch.: - A fi consilier judeþean înseamnã sã ai o mare responsabilitate. Din aceastã poziþie nu mai poþi fi preocupat numai de bunul mers al treburilor, de bunãstarea cetãþenilor din comunitatea din care faci parte, în

sensul strict al cuvântului, deºi ºi acestea sunt importante. A milita numai pentru zona geograficã din care provii înseamnã sã gândeºti îngust ºi egoist iar oamenii vor înþelege curând cã nu eºti bun pe funcþia de consilier judeþean ºi nu-þi vor mai acorda voturile la urmãtoarele alegeri. Aºa cum o aratã ºi numele, consilierul judeþean trebuie sã aibã o viziune de ansamblu asupra întregului judeþ, sã priveascã lucrurile ºi problemele la modul global, sã-ºi punã energiile pozitive în slujba cetãþenilor întregului judeþ. În ceea ce mã priveºte sunt hotãrât sã lupt cu oricine ºi orice forþã adversã care nu doreºte binele colectiv ºi care se opune soluþiilor de echilibru, legale ºi constructive aplicabile judeþului Prahova, care este un judeþ cu multe probleme, cu un specific aparte, dar ºi frumos în acelaºi timp... Gh. B.: - Mai concret, ce veþi avea în vedere în viitoarea dumneavoastrã calitate? G. Ch.: - Datoritã activitãþii mele zilnice (acea de administrator al unor societãþi de transport persoane), pe mine mã intereseazã în primul rând infrastructura. Sunt multe localitãþi care stau foarte prost

CHIVÃRAN G ABRIEL Nãscut în localitatea Ceraºu, judeþul Prahova, la data de 28.09.1969. A absolvit liceul în oraºul Vãlenii de Munte ºi a urmat cursurile Facultãþii de Management Financiar contabil din cadrul Universitãþii “Spiru Haret” în anul 2000. Este cãsãtorit ºi are doi copii. Membru al P.S.D. din anul 2001. Candidat din partea P.S.D. la funcþia de consilier judeþean. din acest punct de vedere. Voi lupta, deci, cu toatã energia pentru ca drumurile judeþului nostru sã fie asfaltate (sau acolo unde e cazul, sã fie mãcar pietruite). În al doilea rând voi milita pentru retrocedarea terenurilor în totalitate ºi rezolvarea problemei titlurilor de proprietate care, la nivel judeþean, tergiverseazã nepermis de mult. Apoi dotarea materialã ºi modernizarea ºcolilor (mai ales cele din mediul rural). Folosirea judicioasã a banilor care ne vin de la Comunitatea Europeanã: pentru alimentarea cu apã (acolo unde nu s-a realizat încã), pentru realizarea unui numãr cât mai mare de gropi ecologice etc. Reconsiderarea viziunii asupra spaþiilor verzi care se împuþineazã în mediul urban

ºi, nu în ultimul rând, atragerea investitorilor care oferã locuri de muncã ºi care prin investiþiile ce le vor face vor contribui la creºterea bunãstãrii materiale a prahovenilor, dar ºi la îmbunãtãþirea aspectului estetic al localitãþilor unde vor investi ºi construi. Oportunitãþile existente de a atrage fonduri europene prin depunerera unor proiecte reprezintã o situaþie de care trebuie sã profitãm. Gh. B.: - Consideraþi cã meritaþi sã fiþi votat? G. Ch.: - Da. Consider cã sunt omul potrivit pentru a-i reprezenta pe cetãþeni ºi a mã pune în slujba lor. Gh. B.: - Eu vã mulþumesc pentru interviu ºi vã doresc ca tot ceea ce v-aþi propus sã se îndeplineascã.


8

C A M P I O N AT U L E U R O P E A N D E FOTBAL Etapa 2 12/06/08 Croaþia - Germania (Klagenfurt); 12/06/08 Austria - Polonia (Viena).

GRUPA A Elveþia Cehia Portugalia Turcia

Etapa 1 7/06/08 Elveþia - Cehia (Basel); 7/06/08 Portugalia - Turcia (Geneva). Etapa 2 11/06/08 Cehia - Portugalia (Geneva); 11/06/08 Elveþia - Turcia (Basel).

Etapa 3 16/06/08 Austria - Germania (Viena); 16/06/08 Polonia - Croaþia (Klagenfurt);

GRUPA C Olanda Italia ROMÂNIA Franþa

Etapa 1 9/06/08 ROMÂNIA - Franþa (Zurich);

9/06/08 Olanda - Italia (Berna).

10/06/08 Grecia - Suedia (Salzburg).

Etapa 2 13/06/08 Italia - ROMÂNIA (Zurich); 13/06/06 Olanda - Franþa (Berna).

Etapa 2 14/06/08 Suedia - Spania (Innsbruck); 14/06/08 Grecia - Rusia (Salzburg).

Etapa 3 17/06/08 Olanda - ROMÂNIA (Berna); 17/06/08 Franþa - Italia (Zurich).

Etapa 3 18/06/08 Grecia - Spania (Salzburg); 18/06/08 Rusia - Suedia (Innsbruck).

GRUPA D Grecia Suedia Spania Rusia

Etapa 1 10/06/08 Spania - Rusia (Innsbruck);

Sferturi de Finalã

1) Joi, 19 iunie, Câºtigãtoare Grupa A Vs. Locul doi în Grupa B. 2) Vineri, 20 iunie, Câºtigãtoare Grupa B Vs. Locul doi în Grupa A. 3) Sâmbãtã, 21 iunie, Câºtigãtoare Grupa C Vs. Locul doi în Grupa D.

Etapa 3 15/06/08 Elveþia - Portugalia (Basel); 15/06/08 Turcia - Cehia (Geneva)

4) Duminicã, 22 iunie, Câºtigãtoare Grupa D Vs. Locul doi în Grupa C.

GRUPA B

Semifinale

1) Miercuri, 25 iunie, Câºtigãtoare Meci A Vs. Câºtigãtoare Meci B.

Austria Croaþia Germania Polonia

2) Joi, 26 iunie, Câºtigãtoare Meci C Vs. Câºtigãtoare Meci D.

Etapa 1 8/06/08 Austria - Croaþia (Viena); 8/06/08 Germania - Polonia (Klagenfurt).

Finala Euro 2008 Duminicã, 29 iunie, la Viena VÃLENii

Redacþia Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723 - 246.121 VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Prof. Gabriela DESPAN, Prof.Valentin Emil MUªAT, Prof. Mihai Johann COZORICI, Prof. Camelia NEAGU.

NOTA REDACÞIEI Dintr-o regretabilã eroare, în ediþia nr. 4 a ziarului nostru (aprilie 2008), la rubrica. “SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI” Nãscut la data de 26 aprilie 1942 în datele biografice care-l privesc pe domnul localitatea Cerneºti, comuna Homorâciu consilier P.D.L. ANGHEL DAFINA, au apãrut (Izvoarele), judeþul Prahova. cu grave greºeli de identificare. Fapt pentru Este consilier local P.D.L. (P.D.), ales pe care ne cerem scuze ºi facem cuvenita rectifilistele Partidului Democrat, din anul 2004. care:

ANGHEL DAFINA

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine. Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia “ARMONIA”


ZIARUL VALENII 20