Issuu on Google+

UNIVERSITATEA DE VARÃ

Gazul ºi apa oprite Alunecãrile de teren de pe strada Cismari

DINCOLO DE ZIUA FESTIVÃ

Invitaþi de marcã, oameni de culturã, personalitãþi politice, istorici ºi scriitori s-au reunit la Vãlenii de Munte Pagina 5

V

au afectat patru gospodãrii. Asirom se eschiveazã de la plata despãgubirilor Pagina 6

Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii Anul I, Nr 2, 15-30 Septembrie 2005

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

1 leu nou

10.000 de lei vechi

A trecut vacanþa, s-au sfârºit cãlãtoriile ºi somnul matinal prelungit

✍ GHEORGHE BURDUJAN

VORBA ªI FAPTA Un bun ministru, un bun funcþionar public nu e necesar sã fie cult, ci eficient! Cultura poate fi la un ministru, la funcþionarul public, un handicap adesea insurmontabil. În loc sã rezolve, sã zicem, problema drumurilor, el se va apuca sã hamletizeze lângã fiecare groapã: „a fi sau a nu fi”. Un ministru, prefect, primar (un funcþionar public de orice rang) nu e cazul sã-ºi piardã vremea cu privitul stelelor sau cu obsesia eternitãþii. El trebuie sã fie practic, iute în decizii, fãrã mofturi metafizice, deºtept, ager, la care pofta de a miºca lucrurile în domeniul sãu e cu atât mai productivã cu cât nu are nevoie de fineþuri de spirit. Nefiind sâcâit de parabola melancoliilor autumnale - rãul de care suferã orice intelectual autentic - el va acþiona, va fãptui (va vorbi mai puþin) cu fermitate, ca un administrator ce-ºi face treaba fãrã sã audã în urechi strigãtul disperat ºi periculos al Eclesiastului: „totul e deºãrtãciune”. Nu va cãdea pe gânduri în plinã ºedinþã de consiliu, meditând la teoria relativitãþii. Întreaga lui energie ºi întreaga lui dorinþã de a demonstra ce e în stare sã facã se vor putea îndrepta, nestingherite, spre rosturile funcþiei sale. Puþini sunt aceea care au înþeles cã sensul ascuns al „reformei” cere, pe lângã trãncãnealã, inevitabilã la noi, ºi ostenealã practicã. Dacã totuºi ai obiceiul de a vorbi mult fãrã acoperire în fapte, de a-þi da „cuvântul de onoare” la fiecare trei fraze, de a promite „marea cu sarea”, atunci, ne„þinerea de cuvânt” nu mai este o chestiune geneticã, nici astrologicã, ci devine o chestiune de caracter... A vorbi mult ºi a nu face nimic este o boalã greu de vindecat. A nu spune mare lucru dar a face totul (adesea de unul singur) înseamnã sã ai coloanã vertebralã. Din acest punct de vedere Vãlenii de Munte este un oraº privilegiat. Prin oamenii de excepþie care-l locuiesc, prin cel care se aflã în fruntea obºtii de peste 20 de ani.

Cât vom plãti de la 01.01.2006 pentru terenurile situate în intravilanul oraºului Pagina 2

Binecuvântarea

lui Iorga

“Eu n-am învãþat a ceti ºi scrie, sunt lucruri care mi-au venit de la sine”. Pagina 3

C.S. Komura pe podium Pagina 8

Recent a avut loc Cupa Dinamo la karate modern, cea mai prestigioasã competiþie de acest gen la nivel naþional


2

ä Administraþie publicã localã

HOTÃRÂREA NR. 35 DIN 27.05.2005 A CONSILIULUI LOCAL

(Privind încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºi încasãrii impozitului pe teren) Începând cu data de 01 ianuarie 2006 se stabileºte încadrarea pe zone a terenurilor situate în intravilanul oraºului Vãlenii de Munte. ZONA A B-dul Nicolae Iorga (de la nr. 57 la nr. 83 - Bl. E 13), de la nr. 56 la nr. 72, Str. Barbu Delavrancea porþiunea de la b-dul N. Iorga la Andrei Mureºanu (de la nr. 1 la nr. 3 Bloc C -, de la nr. 2 la nr. 4, bloc A ºi B), Str. Criºan - de la nr. 2 la nr. 4 (bloc B 17-B 19), Str. Aleea Alunilor, Str. Popa ªapcã de la nr. 2-8, Bl. B5 - B6, Str. Caraiman, Str. General Cristescu, Str. Tudor Vladimirescu (de la nr. 7-9, Bl. C7, C8, C9 - nr. 2-4, C12), Str. Berevoieºti porþiunea de la B-dul N. Iorga la str. Mihai Bravu (de la nr. 1 la nr. 9, Bl. E8-E12 ºi de la nr. 2 la nr. 6), Str. Alunilor.

ZONA B Str. Nicolae Tonitza, Str. Unirii, Str. Berceni, Str. Cojocari, Str. Eaubonne, Str. Florilor, Str., Zambilei, Str. Anton Pann (nr. 35 la nr. 47, porþiunea de la str. Mãrãºeºti la str. Barbu Delavrancea), Str. Cismari, Str. Cireºi, Str. Petru Movilã, Str. 1 Iunie, Str. 23 August, Str. Horia, Str. Cloºca, Str. Criºan (partea opusã blocurilor - de la nr. 1 la nr. 5), Str. Mãrãºti, Str. Ecaterina Varga, Str. Teleajen, Str. Aurel Vlaicu, Str. Andrei Mureºanu, Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la b-dul N. Iorga la str. Mihai Bravu, nr. 2 ºi de la nr. 1 la nr. 7), Str. George Enescu (de la nr. 1 la nr. 31 ºi de la nr. 2 la ntr. 32), Str. Grigore Alexandrescu, Str. Margaretelor, Str. M. Kogãlniceanu, Str.Dimineþii, Str. Libertãþii, Str. 1 Mai, Str. 30 Decembrie, Str. Brazilor, Str. Gh. Lazãr, Str. Primãverii, Str. Viorelelor, Str. Mihai Bravu, Str. Cornului, Fdt. Trandafirului, Str. Mihai Eminescu, Str. Cuza Vodã, Str. ªtefan cel Mare, Str. Doctor Davila, Str. Ghiduleºti, Str. Costache Negri, Str.

Str. Ciprian Porumbescu, Str. Barbu Lãutaru. Fdt. Garoafelor, Fdt. Ecaterina Varga, Fdt. Nicolae Bãlcescu, Aleea Gladiolei, Str. ªt. O. Iosif, Str. Alexandru Odobescu, Str. Cãrãmidari, Str. Petre Liciu (de la intersecþia str. Mihai Eminescu pânã la strada Trãistari), Str. Gheorghe Asachi, Str. Berevoieºti (porþiunea de la strada Trãistari la limita oraºului cu sat Olteni), Aleea Socului, Fdt. Victoriei, Str. Anton Pann de la nr. 1 la nr. 33, Str.Trãistari, Str. Saranda, Str. Lacului, Str. Eremia Grigorescu, Str. Salcâmilor, Fdt. Trãistari, Str. Bicazului, Str. Liliacului, Str. Walter Mãrãcineanu, Str. Crivinei, Str. Doctor Istrate, Str. Ungureni, Str. Libelulei, Fdt. Ungureni, Str. Bughiºoara, Aleea Bujorului, Aleea Mãceºului, Str. Ciucaº (de Alexandru Vlahuþã, Str. Crinilor, Str. Lalelelor, Str. Gh. Pãnculescu, Str. Iacob la nr. 9 la nr. 21), Str. Povernei de la nr. 2 la Bratocea, Str. Barbu Delavrancea (porþi- Negruzzi, Str. Drajnei. nr. 10. unea de la pasarela CFR pânã la strada Nicolae Bãlcescu ), de la nr. 5 la nr. 21, de ZONA C ZONA D la nr. 6 la nr.28, B-dul Nicolae Iorga (porþiunea de la intrarea în oraº pânã la staþia Str. B. Delavrancea (porþiunea de la N. PECO, fãrã zona blocurilor, de la nr. 1 la Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la strada nr. 55, de la nr. 2 la nr. 54, de la nr. 85 la nr. Bãlcescu pânã la strada Bughiºoara), de la M. Bravu pânã la strada Oituz), de la nr. 9 23 la nr. 53, de la nr. 30 la nr. 74, Str. 193, de la nr. 74 la nr. 190), Str. Avram la nr. 17, de la nr. 2 la nr.12, Str. Nicolae Iancu, Fdt. Zefirului, Str. Povernei, Str. George Enescu de la nr. 33 la nr. 49, de la Filimon, Str. Stejarului, Fdt. Libelulei, Str. nr. 34 la nr. 44, Fdt. Avram Iancu, Fdt. Berevoieºti (porþiunea de la str. M. Bravu Pajiºtei, Str. Miriºtei, Str. Codrului, Aleea pânã la strada Trãistari de la nr. 11 la nr. Aninului, Fdt. Tufãnelelor, Str. Valea Frãguþei, Aleea Speranþei, Aleea Toporaºi, 75, de la nr. 8 la nr. 64), Str. Dimitrie Gardului, Str. Morii, Str. Alexandru Donici, Prund Teleajen, Str. Frangheºti, Str. Bolintineanu, Str. Vasile Alecsandri, Str. Fdt. Alexandru Vlahuþã, Fdt. Narciselor, Barajului. Nicolae Bãlcescu, Str. Popa ªapcã (de la nr. Str. Gh. Ionescu Siseºti, Str. Crizantemei, 1 la nr. 3), Str. Tudor Vladimirescu (de la nr. 1 la nr. 5 ºi de la nr. 11 la nr. 13), Str. Petre Liciu (de la nr. 1-3, 2-16, pânã la intersecþia cu strada Mihai Eminescu), Str. Petru Rareº, Str. Pictor Nicolae Grigorescu, Fdt. Doctor Carol Davila, Str. Progresului, Str. Alunilor (nr. 3 ºi nr. 2-8) Str. Mãrãºeºti, Str. Frumoasã, Str. Lunei, Str. Plopilor, Str. Viitorului, Str. Serii, Str. Tipografiei, Str. Vãleanca, Str. Înfrãþirii, Str. Izvorului, Str. Oituz, Str. Tãbãcari, Str. Miron Costin, str. Merilor, Str. Veniamin Costache, Aleea Bisericii, Fdt. Zorelelor, Str. Ecaterina Iorga, Str. Pãcii, Str. Miron Radu Paraschivescu, Str. Victor Babeº, Str. Soarelui, Str. Cimiºlia, Str. Independenþei, Str. Castanilor, Str. 8 Martie, Fdt. Tineretului, Fdt. Luceafãrului, Fdt.

CONSILIUL LOCAL AL ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE ADOPTÃ PREZENTA HOTÃRÂRE:

Articol unic. - Punctul 6 al anexei nr. 1 la Hotãrârea nr. 22/31.03.2005 se completeazã cu subpunctul d, astfel:

“d) Se interzice instituþiilor publice, operatorilor economici ºi cetãþenilor, urmãtoarele: 1) Deteriorarea mobilierului urban amplasat în locuri publice, inclusiv folosirea în alte scopuri; 2) Neaducerea la starea iniþialã a spaþiilor verzi, carosabilului, trotuarelor ºi aleilor dupã efectuarea de diverse lucrãri de întreþinere la reþelele edilitare; 3) Abandonarea sau depozitarea deºeurilor menajere ºi stradale, a molozului, a ambalajelor, pe spaþiile verzi, cãile de comunicaþie, în locurile publice sau în alte locuri decât cele special amenajate; 4) Blocarea gurilor de canal, rigolelor sau ºanþurilor, prin depozitarea de deºeuri, pamânt, moloz, materiale de construcþii etc.; 5) Recoltarea sau ruperea florilor sau a altor pãrþi de plante/pomi din parcuri publice, spaþii verzi, peluze, alinia-

mente stradale; 6) Cãlcarea pe spaþii verzi, peluze de flori, precum ºi creearea de poteci în parcuri ºi zone verzi; 7) Distrugerea indicatoarelor ºi plãcuþelor de avertizare montate în parcuri. La amendã se adaugã ºi valoarea materialelor distruse; 8) Parcarea autovehiculelor, remorcilor, atelajelor etc., pe spaþii verzi sau trotuare; 9) Utilizarea coºurilor de gunoi stradale în alte scopuri decât depozitarea de cãtre pietoni a ambalajelor ºi deºeurilor de mici dimensiuni; 10) Deversarea de reziduuri lichide pe spaþiile publice

(uleiuri, combustibili, apã ºi materii fecale etc.); 11) Lãsarea în libertate sau fãrã supraveghere a animalelor, în parcuri ºi zone cu spaþii verzi de pe domeniul public; 12) Lipirea afiºelor în alte locuri decât cele special amenajate prevãzute sau aprobate de autoritatea publicã; 13) Expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri în afara magazinelor; 14) Executarea diferitelor lucrãri de pe domeniul public sau privat al oraºului, trebuie sã se semnalizeze corespunzãtor, pe timp de zi ºi de noapte, iar la terminarea acestora sã se aducã terenul la starea iniþialã ºi sã se ridice semnele de avertizare montate anterior; 15) Instituþiile publice, operatorii economici ºi cetãþenii, deþinãtorii de reþele de apã, gaze, canalizare, telefoane, reþele electrice, puþuri, gropi pentru diverse lucrãri etc., ce sunt amplasate pe domeniul public sau privat al oraºului, sunt obligaþi de îndatã sã le aducã în stare de funcþionare pentru a nu periclita viaþa cetãþenilor. Apoi sunt obligaþi sã le verifice periodic, sã le întreþinã permanent, fiind rãspunzãtori de eventualele accidente.”


3

ä Paralele economice ºi istorice

SOLUÞIA NAÞIONALISTÃ A LUI MIHAIL MANOILESCU Mihail Manoilescu prezenta românilor în perioada interbelicã o viziune de Dreapta, naþionalistã, dar cu interes pentru dezvoltarea industrialã, capitalistã a statului. El considera cã România nu trebuie sã abandoneze planul dezvoltãrii economice, într-un raport echilibrat între industrie ºi agriculturã, þara având potenþial ºi, în plus, o perspectivã favorabilã prin evoluþia industrialã rapidã demonstratã de Italia fascistã ºi de Germania nazistã în Europa. Acest exemplu european avea la bazã naþionalismul antidemocratic ºi aspectele incipiente ale totalitarismului de Dreapta. Fãrã îndoialã, economistul român pornea de la aceeaºi idee fundamentalã a Dreptei conservatoare, conform cãreia saltul economic spectaculos nu se poate produce decât prin conducerea autoritarã a statului de cãtre o elitã responsabilã ºi patrioticã. Teoretic, Manoilescu a constatat douã slãbiciuni majore ale statului român: o Românie Mare inconsistentã ºi o Românie Mare ieftinã. Mai

întâi, aspectul „cultural” al unirii: „A cere independenþa ºi întregirea înseamnã pentru un neam a nu cere nimic. Cãci acestea se confundã cu dreptul la existenþã colectivã a neamului. Numai de aici în sus încep nãzuinþele într-adevãr superioare ºi idealurile positive de afirmare a personalitãþii ºi geniului colectiv al unui neam (...) Cât priveºte realizarea României întregite, ea reprezintã numai o înfãptuire pur formalã, cãreia urmeazã sã i se dea de acum înainte conþinutul”. Sec ºi dur, ca un cristal: România Mare postbelicã era o construcþie politicã, diplomaticã, recunoscutã internaþional, ajunsã la dimensiunile ei teritoriale fireºti. Ea trebuia organizatã economic ºi administrativ ca un stat viabil. Scria atunci Mihail Manoilescu: „Închizând definitiv ciclul revoluþiilor pentru formã ºi al revoluþiilor pentru drepturi, neamul nostru va face saltul cel mai mare din istoria lui în ziua când îºi va încorda puterile ca sã atingã idealul calitãþii”. Nu l-a atins nici astãzi.

Din punct de vedere economic - scria atunci Manoilescu - „România este în primul rând þara muncii ieftine”, „þara materiilor prime ieftine”, „þara combustibilului ieftin”, „þara transportului ieftin”, pe scurt România ieftinã, o þarã care îºi vinde ieftin resursele naturale, consumã mai mult decât produce ºi, mai ales, consumã aproape exclusiv din vinderea acestor resurse naturale. În plus, capitalul, care ar fi trebuit sã producã dezvoltarea economicã a statului, se afla în mâna strãinilor, ca urmare a politicii iresponsabile a guvernãrilor þãrãniste: „Politica economicã promovatã de naþionalþãrãniºti a avut rezultate dezastruoase. Pe fondul crizei economice mondiale, când statele dezvoltate au luat mãsuri de protejare a economiei lor naþionale, România a deschis porþile în faþa capitalului strãin, a contractat mari împrumuturi externe, cu dobânzi foarte ridicate. În 1932, circa 40% din bugetul þãrii era rezervat pentru plata externã”. Ultima platã

s-a fãcut în anul 2001, sub guvernul Adrian Nãstase - trei sute de milioane de dolari cãtre Suedia, pe fondul unui ºantaj evident la cererile de finanþare prin FMI ºi Banca Mondialã. În faþa acelei realitãþi economice anormale, care marca dependenþa totalã a României interbelice de marile cercuri financiare, Mihail Manoilescu vedea soluþia în naþionalizarea capitalului din România. Pornind de la constatarea cã „strãinii sunt cu profitul, iar românii cu impozitele”, el lansa o tezã care va fi plasatã curând la baza legilor de românizare: „Naþionalismul economic pe frontul intern, adicã românizarea vieþii economice, înseamnã trecerea veniturilor capitaliste din mâinile strãinilor ( a strãinilor din afarã sau a evreilor din România) în mâinile românilor, adicã o operaþie folositoare naþiunii româneºti. În acest sens meritã sã observãm cã, din punct de vedere al avantajelor economice directe, este mai mare pasul pe care-l face þara atunci când trece dela

ISTORIA LA EA ACASÃ

De aproape cinci ani, istorici consacraþi, de prima mânã, îºi dau bineþe la Vãlenii de Munte pentru a dezbate o problematicã majorã a istoriografiei româneºti si de pretutindeni. În august 2000, din iniþiativa doctorului stomatolog licenþiat ºi în istorie Constantin Gãucan, preºedintele Fundaþiei « Nicolae Iorga », a luat fiinþã Clubul istoricilor cu baza de activitate în oraºul lui N. Iorga. În argumentaþia sa, C-tin Gãucan avea în vedere scoaterea dezbaterilor de sub comanda politicã, a ingerinþelor politice de odinioarã. Se fãcea apel la o expunere sincerã cu interpretãri obiective ale faptelor istorice. Toate acestea sub protectoarea umbrelã lãsatã posteritãþii de marele savant. La Vãleni, de douã-trei ori pe an, în Bucureºti, Constanþa, elita istoricilor (acum 20 de membri activi) ºi-au îndreptat atenþia pe o istorie documentativã, fãrã a omite istoria recentã prin evaluarea unor mãrturii ale celor implicaþi în viaþa politicã postbelicã. Anul acesta, la 11 iunie, academicieni, profesori universitari, cercetãtori, diplomaþi ºi-au dedicat expunerile pe tema « Românii în al doilea rãzboi mondial - Mãºtile istoriografiei ». În faþa unei asistenþe avizate academician Dan Berindei, profesor universitar Gh. Buzatu, Ioan Scurtu, Constantin Buºe, Constantin Hligor, Mircea

Dogaru, Dumitru Mazilu, scriitorul-istoric Alex Mihai Stoenescu (stabilit recent în oraºul nostru), moderaþi de Vartan Arachelian au punctat momentele premergãtoare intrãrii României în rãzboi de partea Germaniei. Reconstituirea evenimentelor pe baza arhivelor cercetate cu predilecþie de istoricul Gh.Buzatu la Moscova, Londra, Paris, a evidenþiat politica conciliatoare a þãrilor garante (Anglia si Franþa), politica duplicitarã a Angliei în spaþiul rãsãritean a zonei Balcanilor. Nu întâmplãtor parte a arhivei britanice va fi datã spre cunoaºtere tocmai în anul 2039. România a început sã fie vândutã încã de la 13 aprilie 1939 când autoritãþile de la Bucureºti au fost gratulate cu celebrele garanþii militare franco-britanice. Garanþii care n-au funcþionat niciodatã ºi care ne-au adus mai mult ponoase decât foloase. Aceste garanþii au

fost anulate dupã începerea rãzboiului. Rând pe rând istoricii au reamintit de acea detaºare a cercetãtorului faþã de documentele aflate în depozitele arhivistice, a fost evidentiatã plãsmuirea unora din ele sau intervenþia voitã în întocmirea lor. De aici nevoia ca istoria recentã sã apeleze la studii, mãrturii ale celor implicaþi. Scriitorul Alex Mihai Stoenescu, autorul unor lucrãri de excepþie despre evenimentele din Decembrie 1989, a exemplificat cum unele rapoarte, informãri intrate deja în arhivã conþin erori voite, care peste ani, dacã n-ar fi astãzi divulgate ar fi luate ca veridice. A fost lansatã ºi pãrerea cã de fapt România a fost de douã ori împarþitã: prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 ºi prin înþelegerea de la 10 octombrie 1944 dintre Churchill si Stalin privitoare la sfera de influenþã sovieticã de 90 %. Ioan Bocioacã

o industrie cu capital strãin la una cu capital românesc, decât atunci cînd trece dela o economie pur agrarã la o industrie cu capital strãin”. Manoilescu vedea, aºadar, o Românie cu mare potenþial agricol, în care industria menitã sã modernizeze ºi sã sprijine agricultura, prin contribuþia sa sporitã la venitul naþional, se afla în mâinile strãinilor. Aceºtia transferau în strãinãtate toate beneficiile obþinute în România, astfel cã investiþia în economia româneascã rãmânea tot în obligaþia bugetului. Economistul român arãta, de fapt, cã industria de care are nevoie România existã, dar nu este a ei. Proiectul lui Manoilescu, chiar în condiþiile existenþei a douã dictaturi, între 1938 ºi 1944, s-a dovedit nerealist ºi nu a putut fi pus în aplicare. L-au pus comuniºtii sub Nicolae Ceauºescu. Asta face analiza istoricã mult mai dificilã ºi responsabilitatea celor care au preluat puterea în 1990 mult mai grea. Alex Mihai STOENESCU

BINECUVÂNTAREA LUI IORGA Venind din nordul Moldovei, pãmânt de geniu care a dat României pe Mihai Eminescu, ªtefan Luchian ºi George Enescu, viitorul mare cãrturar ºi patriot Nicolae Iorga mãrturisea : „ Eu n-am învãþat a ceti ºi scrie, sunt lucruri care mi-au venit de la sine”. Despre savantul ºi profesorul Nicolae Iorga s-a scris atât de mult, ºi pe bunã dreptate , încât o eventualã trecere în revistã a complexei sale biografii ar pãrea aproape inutilã. Totuºi, referitor la cele peste 1.200 titluri de cãrþi ºi peste 25.000 de articole ale savantului, istoricul A.D. Xenopol exclama : “Te întrebi cu înminunare cum a putut un creier sã conceapã atâtea lucruri ºi o mânã a le scrie ?” Precizând cã o bunã parte din viaþã Nicolae Iorga ºi-a petrecut-o la Vãlenii de Munte, prin universitatea popularã din acest oraº ºi prin cãlãtoriile sale, Iorga s-a înfrãþit cu mari cãrturari ai þinuturilor de peste munþi , cu istoricii Andrei Bârseanu , Ion Lupaº, Silviu Dragomir, cu profesorii Sextil Puºcariu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, cu literaþii Ioan Slavici, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu... Casa memorialã , devenitã muzeu din anul 1965, cuprinde astãzi dovezi ale activitãþii lui Nicolae Iorga la Vãlenii de Munte, între care trebuie menþionate câteva aºezãminte culturale înfiinþate de profesor: Universitatea popularã de varã, care a purtat numele savantului (1908), tipografia “Datina Româneascã” (1908), muzeul de artã bisericeascã (1923), „ªcoala Artelor uitate”(1924)... MIHAI ISTUDOR


4 ä

Învãþãmânt

Educaþia a fost ºi va rãmâne subsistemul de avangardã, pentru cã indiferent care a fost idealul educaþional urmãrit de-a lungul timpului (omul soldat în cetãþile greceºti, omul credincios în Evul Mediu, muncitorul în epoca industrializãrii), ºcoala a trebuit sã formeze conºtiinþe. Trãim într-o lume profund dominatã de ºtiinþe, tehnici, tehnologii de tot felul care ne leagã prin fire nevãzute de telefon, televizor, automobil, computer ºi ne face sã uitãm câtã tehnologie e într-un pix. Poate de aceea, septembrie apare desuet când aminteºte copilului sau adultului, cã încã mai existã parfumul dimineþilor aburite, lumina timidã a soarelui, puful gutuilor în aºteptare, paºii grãbiþi ai ºcolarilor ce

UN NOU ÎNCEPUT DE AN ªCOLAR

strivesc frunze dintr-un alt anotimp. Drept este cã aºa cum învãþãmântul electronic nu mai reprezintã demult un domeniu exotic, începutul de an ºcolar tinde a deveni un eveniment ce seamãnã cu alte evenimente, deºi coordonatele autumnale sunt autentice. Aºa se face cã dupã o varã încãrcatã meteorologic, economic, social, politic, ne întâlnim (fãrã s-o recunoaºtem) cu emoþia, nerãbdarea, bucuria, candoarea primei zile de ºcoalã. A trecut vacanþa, s-au sfârºit cãlãtoriile ºi somnul matinal prelungit, iar ºcoala aºteaptã mai devreme... Ce înseamnã acest nou început pentrtu cei implicaþi ºi nu numai? Pentru unii redeschiderea universului spiritual, transformarea emoþiei în iubire, metamorfoza cãsuþei de turtã dulce în ºcoalã ºi a zânei în doamna învãþãtoare. Pentru alþii pãtrunderea în ecuaþia materie-spirit, în legile cosmice ºi în cele subiective, în

atmosfera densã a cunoaºterii. Mai sunt ºi alþii care aºteaptã, recunoaºterea eforturilor profesionale, o nouã grilã salarialã, mai multe cãrþi în bibliotecã, un calculator performant, un microbuz navetist mai puþin aglomerat, un portar mai vigilent sau un simplu “ - salut dom. profesor!” Existã ºi pãrinþi pentru care

COPIII ªI COPILÃRIA

Cineva spunea :”La fiecare început de an lãsaþi copiii sã vã fie învãþãtori “cãci aspiraþia cãtre fericire ºi bucurie nu este atât o obligaþie ci un surâs fantastic ºi misterios al vieþii , o apariþie a puritãþii ºi a candorii , a seninãtãþii ºi a iubirii care ne-a creat. Vom învãþa astfel sã fim precum copiii ºi vom dori ca aceºtia sã devinã învãþãtorii noºtri. Copiii ne vorbesc despre joc ºi despre fericire, despre iubire purã ºi despre bunãtate cu candoarea caracteristicã vârstei”.

Ne întrebãm deseori care este diminutivul cuvântului “copil’’ ºi descoperim cã rãspunsul perfect logic este “OM”, deoarece omul este un copilaº care se crede posesorul raþiunii,al înþelepciunii ºi al adevãrului absolut. Copilul în inocenþa lui se viseazã “stãpânul lumii “, astfel el se bucurã de miºcare, iubeºte animalele, le mângâie ºi îi place enorm tot ce îl înconjoarã fãrã a fi invidios pe nimic. Nu are nici un moment de furie, de orgoliu ºi pentru el este suficientã

începutul de an ºcolar înseamnã confruntarea cu realitatea financiarã fie cã îi spune ºomaj, ajutor social, “venitt 0”. Ei nu aºteaptã doar “cornul ºi laptele”, carnetul de alocaþie, bursele sociale sau ºedinþele cu pãrinþii. Toþi, cadre didactice, elevi, pãrinþi, comunitate aºteaptã un altceva de la noul septembrie

“în uniformã” 2005-2006. Se pare cã acelui “altceva” îi vom spune “împreunã”. Doar împreunã vom reuºi sã concretizãm aºteptãrile, în aºa fel încât sã nu mai simþim desuet dimineþile aburite ºi grãbiþii paºi ai ºcolarilor, strivind frunzele dintr-un alt anotimp. Camelia NEAGU

FIªÃ PERSONALà ä

Numele ºi prenumele:

ä

Liceul (ªcoala):

ä

Clasa:

ä

Profesor îndrumãtor:

RADU NICOLETA -GEORGIANA

înþelepciunea naturii , a existenþei. Copiii au puterea sã se joace cu un strop de ploaie , cu un puf de pãpãdie pentru cã ei sunt inocenþa însãºi, ºi ºtiu astfel inconºtient sã-ºi trãiascã prezentul fãrã complexe . Copiii sunt cei mai încrezãtori în viitor, ei aºteaptã cu înfrigurare sã devinã maturi, sã fie precum pãrinþii lor. Copilãria este visul pe care omul îl poartã cu el toatã viaþa , ºi de aceea aceasta trebuie trãitã cu intensitatea ce o dã cei mai frumoºi ani ai existenþei umane. Copiii prin sinceritatea lor sunt consideraþi cei mai înþelepþi, cãci nu degeaba Hristos a spus: Îþi mulþumesc doamne cã ai pus înþelepciunea ta în copii”, înþelepciune care se pierde pe mãsura creºterii. Copiii ne încarcã cu energie pozitivã , ne umple sufletul de speranþe ºi de bucurie, de mulþumire ºi aºteptãrile liniºtitoare. Ioana Cãtãlina SCORUª

Grupul ªcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” Vãlenii de Munte Anul III profesionalã, meseria confecþioner produse textile Inginer POPESCU RALUCA

ä

Maistru instructor:

BARBU ANICA

ä

Locul ocupat la faza naþionalã 2005 :

ä

Materii preferate :

ä

Alte performanþe obþinute :

ä

Activitãþi extraºcolare:

ä

Ce îºi propune pentru viitor :

ä

Pasiuni:

Menþiune -concursul pe meserii ,meseria confecþioner produse textile; disciplinele de specialitate ºi instruirea practicã;

Nu a obþinut alte performanþe pânã în prezent ;

Vizitele în unitãþile de profil industrie uºoarã din zonã : S.C. Valden S.A. Vãlenii de Munte ºi S.C. Smart S.R.L. Vãlenii de Munte; Se poate spune cã rezultatul obþinut la acest concurs pe meserii i-a schimbat viaþa, viitorul privindu-l acum dintr-o altã perspectivã. Cu doar câteva luni în urmã nici nu îndrãznea sã se gândeascã la învãþãmântul superior ,iar acum dorinþa ei cea mai arzãtoare este sã-ºi continue studiile în învãþãmântul liceal seral pentru ca dupã aceea sã poatã urma cursurile Facultãþii de Textile - Pielãrie din Iaºi. Cu siguranþã ,visul ei va deveni realitate. Confecþionarea diferitelor produse de îmbrãcãminte, muzica ºi dansul;


ä Culturã

5

UNIVERSITATEA DE VARÃ DINCOLO DE ZIUA FESTIVÃ

Recent încheiata ediþie a Universitãþii`Populare de Varã de la Vãlenii de Munte a avut menirea sã continuie tradiþia acestui gen de manifestãri ºi sã reafirme oraºul nostru ca un centru cultural de prestigiu. Edilii (în mod special primarul Stelian Manolescu) au avut grija ca sediul Universitãþii sã-ºi primeascã oaspeþii într-o þinutã arhitectonicã excepþionalã, modernã, multifuncþionalã, demnã de un oraº european. Sala de expoziþii, construcþie nouã, precum ºi spaþiile interioare, cu expoziþii de artã plasticã ºi librãrie, cu fotomontaje prezentând momentele de referinþã din istoria Universitãþii, mobilierul conceput dupã ultimele modele în materie de design, cãldura gazdelor ºi interesul arãtat de invitaþi ºi de localnici (în prima zi), toate acestea au reprezentat evidenþele unei manifestãri de interes cultural cert. Invitaþi de marcã, oameni de culturã, personalitãþi politice din tot spectrul parlamentar, istorici ºi scriitori s-au reunit la Vãlenii de Munte în spaþiul generos al Universitãþii patronate de spiritul tutelar al lui Nicolae Iorga. Omniprezenþi, consilierii locali, au sprijinit fiecare manifestare iar directoarea

Casei de Culturã, Iulia Mãrgãritescu, a fost un amfitrion cu stil. În mod evident, în comparaþie cu anii trecuþi, umbriþi de excese politice exclusiviste, spiritul democratic s-a manifestat din plin în ceea ce priveºte structura organizatoricã, accesul la cursuri ºi conþinutul prelegerilor ºi al meselor rotunde. Totuºi... din dragoste pentru opera lui Nicolae Iorga ºi din sincer respect pentru eforturile consiliului local, ne permitem sã semnalãm câteva aspecte care, în opinia noastrã, au creat un deficit de imagine manifestãrilor din anul acesta. Cu minime eforturi de voinþã necesare consensului cultural între organizatori (ºi finanþatori !), Universitatea de la Vãlenii de Munte ar putea sã redevinã ceea ce a fost în toatã strãlucirea ei. Ca participant la toate ediþiile moderne, mã delimitez de tânãrul secretar de stat din Ministerul Culturii si Cultelor ºi nu consider cã înainte de 1989 Universitatea a fost o ºcoalã a îndoctrinãrii: stau mãrturie documentele intrate în arhivã, prelegerile academicienilor ºi universitarilor, ale oamenilor de artã ºi de ºtiinþã care au conferenþiat. Poate cã în viitorul apropi-

at, o istorie a Universitãþii de Varã ar fi necesar sã aparã pentru a nu se mai induce astfel de aprecieri distorsionate. Credem cã ar fi necesar pentru interesul publicului auditor revenirea la vechea structurã a succesiunii activitãþilor culturale: o zi a istoriei, o zi a literaturii, o zi a ºtiinþelor, o zi a religiei ºi a tradiþiilor, o zi a politologiei. Dimineaþa-prelegeri, dupãamiaza-mese rotunde iar seara tradiþionalele spectacole cu premiere cinematografice, cu spectacole de teatru ºi muzicã simfonicã/popularã. Unde sunt lansãrile de carte atât de familiare cursanþilor? Credem cã la Vãlenii de Munte este o cetate a culturii nu numai pentru trecutul sãu, ci ºi pentru ceea ce este prin oamenii sãi. Nu înþelegem de ce forurile judeþene(din necunoaºtere?) nu au implicat oameni de ºtiinþã, scriitorii ºi artiºtii vãlenari în manifestãrile din cadrul Universitãþii. Nu înþelegem de ce în paralel cu aceste cursuri se desfãºoarã ºi activitãþile Clubului Istoricilor într-un cadru privat când, printr-un efort de voinþã, s-ar putea contopi cu manifestãrile oficializate. ªtim cã, potrivit unei zicale, cine plãteºte comandã ºi muzica. Cu toate acestea nu putem sã nu ne gândim cã interesul naþional ºi local impune mãcar în spiritul toleranþei întru diversitate coexistenþa valorilor. Referitor la mediatizare, constatãm o palidã prezenþã a televiziunilor ºi a Radioului, probabil dintr-o slabã ori partizanã sau neglijentã relaþie a organizatorilor cu presa. ªi nu în ultimul rând nu putem sã nu ne întrebãm care este statutul invitaþilor cursanþi? Cine sunt ei, ce mesaj vor duce cu ei, ce interese culturale vor sluji, care este imaginea pe care o vor transmite despre oraº, cul-

turã ºi despre redeºteptarea naþionalã. Nu de alta, dar în sala de multe ori puþin populatã, cursanþii erau absenþi. Ca ºi profesorii din oraº, ca ºi elevii celor douã licee. Ne-am permis sã facem aceste observaþii într-o ordine întâmplãtoare pentru a sublinia ideea cã în viziunea lui Nicolae Iorga, Universitatea de la Vãleni avea menirea sã aducã neamul românesc în spiritul unor unor înalte valori morale, fiind o ºcoalã a uniunii naþionale prin culturã. Câte oraºe au fericita ºansã de a avea o Universitate de prestigiu ca Vãlenii? Credem cã eforturile edililor conduºi de inimosul primar Stelian Manolescu vor fi încununate de revenirea la structura aceea care fãcea din sala de conferinþe un spaþiu neîncãpãtor pentru cursanþi ºi pentru vãlenari. Poate cã în viitor organizarea cursurilor în exclusivitate de cãtre consiliul local ar permite o realã recuperare a memoriei ºi a operei savantului Nicolae Iorga ºi ar oferi posibilitatea desfãºurãrii cu interes ºi

prestigiu a cursurilor, departe de improvizaþii si amestecuri de interese partizane. Cum însã interdependenþa socialã impune o altã logicã a logisticii, sperãm cã în echipa ce va organiza ediþia viitoare sã se facã auzitã vocea tradiþiei si buna experienþã din trecut sã devinã un model. Meritã salutatã ºi iniþiativa Primãriei de a supune ochiului public trei versiuni ale monumentului ce se va ridica în oraº înfãþiºându-l pe Mihai Viteazul, ca ºi spectacolul folcloric splendid, umbrit însã de agitaþia unui târg ce nu a înþeles prea bine despre ce era vorba în intenþia organizatorilor. Legile receptãrii artistice impun schimbarea zilei manifestãrilor folclorice ulterioare. În ansamblu reuºita prin grija primãriei pentru conservarea muzeisticã localã, prin ambianþa oferitã cursurilor, prin calitatea prelegerilor de istorie româneascã, prin expoziþii si cãldura sufleteascã, ediþia din acest an poate fi premiza unei ediþii de o mai înaltã calitate. Valentin Emil Muºat

ä O MONOGRAFIE DE EXCEPÞIE

BERTEA - PÃMÂNT, SPIRIT, MÃRTURISIRE

Omul de ºtiinþã vãlenar prof. dr. Constantin Pârvu - laureat al Premiului Academiei Române, a conceput ºi realizat monografia comunei Bertea, localitate unde

s-a nãscut ºi a copilãrit. Din echipa sa a mai fãcut parte prof. univ. dr. Gheorghe Pârvu Laureat al Premiului Academiei Române, dr. Vasile Dorel Pârvulescu - medic primar stomatolog, prof. gr. I Cãtãlin Pîrvu, conf. univ. Ion N. ªinca - ziarist ºi inginer Valentin Teleanu silvicultor, jurist, toþi originari din comuna Bertea. Tematica este puternic argumentatã de adevãrurile locului, evidenþiindu-se cadrul geografic, geologia, resursele subsolului, relieful, hidrologia, clima, solurile, vegetaþia, fauna ºi multe evenimente din hrisoave adunate. Prin conþinutul ei monografia este una de excepþie. Ea întruneºte toate rigorile ºtiinþifice ale cadrului natural, istoria localitãþii cu oamenii ei de origine dacicã ºi dacoromanã, cu evoluþia demograficã de-a lungul timpului, tipurile de gospodãrii, tipurile de case, construcþiile economice ºi obºteºti, ocupaþiile casnice, economia, mica industrie, agricultura, vânãtoarea culesul din naturã, silvicultura, cãile de comunicaþie, mijloacele de transport, învãþãmântul, fii adoptivi ai comunei, cultura, cultele, ocrotirea sãnãtãþii umane, ocrotirea sãnãtãþii animalelor, ordinea publicã, turismul, activitatea sportivã, dezvoltarea urbanisticã, etc. Este uimitor sã constaþi vrednicia oamenilor din aceastã localitate, puternica lor personalitate privind simþul dreptãþii, neacceptarea umilinþei, lupta lor, pentru prosperitatea ºi ridicarea economicã a comunei,

faptele lor de vitejie în rãzboaiele purtate de þarã, activitatea culturalã de excepþie, dar ºi gradul de inteligenþã. Peste 100 de cetãþeni cu originea în aceastã localitate au studii superioare, ei fiind oameni de ºtiinþã , ingineri de

diferite specialitãþi, medici umani ºi veterinari, ziariºti, artiºti, profesori, juriºti (judecãtori, procurori, avocaþi), militari de carierã, economiºti, lucrãtori în ambasade, preoþi, scriitori, (poeþi, prozatori). Dintre cei cu studii superioare, ºapte din ei deþin titlul academic doctori în ºtiinþã (în biologie, medicinã veterinarã, agronomie, fizicã, filozofie). Trei oameni de ºtiinþã sunt laureaþi ai Premiului Academiei Române. Privind faptele de vitejie, primul soldat erou din Armata Românã cãzut în Primul Rãzboi Mondial a fost Ion Belciug din comuna Bertea. Tot din aceastã comunã au descins rapsozi de muzicã popularã româneascã ca Maria Vãduva ºi mulþi instrumentiºti de clasã. Comuna Bertea a fãcut parte din vechea ocârmuire Saac, cu capitala alternând la Vãlenii de Munte ºi Bucov, apoi a fãcut parte din Plasa Teleajen, iar mai târziu din Raionul Teleajen cu sediul în Vãlenii de Munte. Sensul acestei monografii este nobil: acela de a nu lãsa în uitare faptele ºi oamenii reuniþi într-o istorie ce conferã personalitate locului, vetrei ºi mai ales statornicie - aºa cum remarca profesorul ºi poetul Valentin Emil Muºat în cuvântul sãu intitulat „Spre neuitare !”, postat la începutul acestei opere ºtiinþifice ºi culturale. MIRELA ªI CONSTANTIN ANDREI


6

ä Actualitate

Familii sinistrate, oameni pe drumuri, despãgubire ioc

În nordul oraºului Vãlenii de Munte, aproape de punctul de demarcaþie dintre Vãleni ºi Olteni, se aflã strada Cismari, care într-un viitor foarte apropiat va dispãrea de pe harta oraºului noatru, dacã nu se va lua nici o mãsurã. În momentul de faþã sunt afectate grav patru gospodãrii: casele fraþilor Soficaru, grãdinile familiilor Gheorghe MariaLuiza ºi nu în ultimul rând strada Cismari, care în foarte multe locuri este fisuratã pe întreaga lãþime, datoritã unei grave alunecãri de teren ce s-a petrecut de curând. Aceasta s-a întâmplat la începutul lunii August ºi se datoreazã în mare parte ploilor abundente din ultima vreme, dar ºi unor persoane ce au deþinut funcþii în administraþia localã. Mai întâi a început sã fugã pãmântul din grãdina doamnei Gheorghe Maria-Luiza ºi a vecinului sãu. Evenimentul s-a produs în noaptea de 16 spre 17 August 2005. El nu se datoreazã în totalitate ploilor din vara acestui an, ci o parte din vinã o poartã cei ce au realizat proiectul de modernizare (betonat ºi lãrgit) al strãzii Eremia Grigorescu, ce se aflã

în spatele terenurilor celor douã familii, mai sus amintite. Persoane care deþin funcþii de decizie în domeniul amenajãrii teritoriale au hotãrât lãrgirea strãzii ºi construirea unui podeþ provizoriu peste pârâul Parasca. Podeþul a fost realizat din douã tuburi de beton, ce nu au fost amplasate pe firul apei, ci înclinate cu un unghi de 35 de grade spre proprietãþile celor douã familii, astfel a fost schimbat cursul pârâului. Punerea tuburilor în acest mod a avut o moti-

vaþie ºi anume aceea de a realiza o curbã uºoarã spre stânga a strãzii ºi nu una bruscã de 90 de grade cum îi permitea cursul iniþial al pârâului Parasca. Originaliatea acestei idei a avut urmãri nefaste în timp. Apa a sãpat în mal foarte mult, iar ploile masive din ultima vreme, în special cele din sãptãmâna 6-15 August au dus la surparea malului definitiv, prãpastia ajungând la o distanþã de doar 2 metri faþã de pereþii caselor celor doi localnici afectaþi. Pe partea dreaptã cum se urcã pe strada Cismari au fost afectate casele fraþilor Soficaru. Aici au avut loc alunecãri de teren ce au dus la distrugerea caselor celor amintiþi. Locuinþele sunt avariate grav, de aceea autoritãþile au luat mãsuri de urgenþã trimiþând un executor la faþa locului ºi elaborând un ordin de evacuare a celor douã familii. Au fost eliberate ºi autorizaþiile de demolare a celor douã locuinþe. Alunecãrile de teren au fost observate pe data de 17 August 2005. Din acea zi casele celor doi fraþi au început sã o ia la vale. Acestea s-au deplasat cu 5 milimetri

pe zi, pânã pe data de 7 Septembrie 2005, când alunecãrile de teren s-au oprit, dar nu se ºtie pentru cât timp. Cert este cã cele douã familii sunt pe drumuri, iar firma la care sunt casele asigurate (ASIROM) tergirverseazã luarea unor mãsuri pentru despãgubirea celor în cauzã. Strada Cismari este ºi ea afectatã, în foarte multe locuri, dar cel mai rãu este distrusã pe porþiunea pe unde trece falia care s-a format în amonte ºi are aproximativ 20 de metri lãþime. Aceasta începe de pe proprietatea fraþilor Soficaru, traverseazã strada ºi se continuã prin grãdina doamnei Gheorghe MariaLuiza, ajungând în pârâul Parasca. Pe strada Cismari, de pe data de 27 August apa ºi gazele sunt oprite deoarece ºi reþeaua de gaze ºi reþeaua de apã au fost distruse în urma acestei alunecãri de teren. Aºteptãm punctele de vedere ale

MESAGERI AI FRUMOSULUI Oarecum a devenit o tradiþie ca, în ultimii ani, între localitatea Vãlenii de Munte, în mod expres prin unitãþile de învãþãmânt ºi culturã, ºi oraºul Cimiºlia din Republica Moldova, sã aibã loc interesante ºi cu rezonanþã istoricã manifestãri de ordin cultural-educativ care sã coaguleze elevi ºi cadre didactice, personalitãþi publice, în perimetrul aceloraºi idealuri. Astfel, la invitaþia „Centrului de creaþie a elevilor ºi adolescenþilor” adresatã „Clubului elevilor” din oraºul nostru, am participat alãturi de d-na directoare Liana Teodor ºi cei doi profesori instructori Nicolae Dovâncã ºi Sorin Petre la o frumoasã activitate la care a fost angajat ºi Grupul folcloric „Flori de primãvarã” al ºcolii nr. 3 „Gh. Pãnculescu”. Deplasarea, pitoreascã ºi relaxantã, într-o atmosferã plinã de veselie dar ºi de peripeþii, s-a realizat pe traseul: Vãleni - Buzãu - Galaþi Oancea (trecere frontierã) - Cahul - Leova - Cimiºlia. Dupã primirea cãlduroasã de la Centrul de creaþie, unde am fost întâmpinaþi de domnul Ion Alexandreanu - primarul oraºului, de doamna Cristina Arabadji - directoarea Centrului ºi de o impresionantã delegaþie de profesori, pãrinþi ºi copii, a urmat repartizarea noastrã pentru gãzduire în familiile celor prezenþi. Am simþit cu aceastã ocazie o afecþiune ºi ospitalitate deosebite, specifice moldovenilor, specifice românilor. Împreunã cu gazdele noastre, am depus coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu, din parcul oraºului, un modest gest de preþuire celui care a nemurit ca nimeni altul limba românã ºi sufletul neamului românesc. Dupã momentul festiv, trãit alãturi de ceilalþi participanþi, m-am deplasat împreunã cu domnul Ion Ciumeicã - preºedinte al Fundaþiei

Culturale Regionale „Mihai Eminescu” ºi redactor ºef la redacþia ziarului local independent „BUSINESS INFO”, unde am oferit primul numãr al ziarului „VÃLENII” ºi am acordat un scurt interviu referitor la activitatea care , tocmai, se afla în desfãºurare. În minutele imediat urmãtoare, la iniþiativa aceluiaºi inimos personaj, am prezentat ºi postului de radio „Moldova Cultural” din Chiºinãu scopul vizitei noastre dar ºi primele impresii legate de primirea noastrã ºi organizarea activitãþilor. Împreunã cu ceilalþi membri ai delegaþiei, am participat, în localul Casei de culturã a oraºului, la spectacolul de galã prilejuit de încheierea activitãþilor din Centrul de creaþie ºi din cadrul filialelor acestuia, spectacol intitulat sugestiv: „NE-A

UNIT VACANÞA MARE”. În cadrul unui vast ºi variat program, pregãtit ºi prezentat de gazdele noastre, au evoluat ºi membrii Grupului nostru folcloric, care, sub conducerea celor doi „maeºtri” au prezentat o suitã de dansuri ºi cântece din diverse zone folclorice ale þãrii. Aplaudaþi la scenã deschisã, cântãreþii ºi dansatorii noºtri s-au dovedit a fi adevãraþi ambasadori ai folclorului românesc, adevãraþi mesageri ai dorinþei de prietenie ºi frãþietate. S-au legat prietenii, s-au schimbat adrese, dar mai ales s-au fãcut frumoase ºi numeroase urãri reciproce. Într-o atmosferã de sãrbãtoare, programul zilei s-a încheiat cu o „searã disco”, unde au fost invitaþi sã participe toþi protagoniºtii activitãþilor de peste zi. Dupã realizarea bilanþului acþiunilor susþinute de toþi participanþii ºi stabilirea coordonatelor unei activitãþi similare pentru luna octombrie la Vãlenii de Munte, ne-am despãrþit emoþionaþi de prietenii noºtri, revenind spre casã cu dorinþa unei revederi sincere ºi frãþeºti, aici, în spaþiul dorului... Mihai Johann COZORICI

factorilor decizionali din administraþia publicã localã precum ºi, mai ales, ale societãþii de asigurãri care, deocamdatã, se eschiveazã de la plata despãgubirilor cãtre cei sinistraþi. Asupra acestui subiect vom reveni cu mai multe amãnunte în numãrul urmãtor al ziarului nostru. Gabriel TOMESCU Gh. BURDUJAN

VÃLENii

Redacþia

——————————— Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723-246121 VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Redactor ºef-adjunct:

Valentin Emil MUªAT

Colectivul de redacþie:

Camelia Neagu, Ion Bocioacã, Mihai Cozorici, Mihai Istudor, Gabriel Tomescu, Simona Popa, Laura Cernat.

Tehnoredactor:

Constantin Neagu.

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.


7

SFATUL POLIÞISTULUI DE PROXIMITATE

ä Informaþii utile

PENTRU PÃRINÞI

✔ Nu introduceþi în locuinþã persoane necunoscute, nu acceptaþi discuþi✔ Supravegheaþi copiii în perma- ile cu acestea ºi nu vã urcaþi în autovenenþã, cei mici nu sesizeazã situaþiile de hicolele cu care se deplaseazã. pericol, indiferent de natura lor, sau chiar dacã le percep nu le acordã atenþia cuvenitã; ✔ Înainte de a permite copilului dumneavoastrã sã meargã la o petrecere solicitaþi-i adresa ºi numãrul de telefon ✔ Uºile de acces în blocuri sã fie preunde se aflã ºi vorbiþi cu gazda pentru a vãzute cu interfon ºi sistem de blocare; vã asigura cã totul este în ordine; ✔ Uºile de acces în apartament sã fie ✔ Nu ezitaþi sã discutaþi cu copiii prevãzute pe cât posibil cu sistem yallã dumneavoastrã. Este cu atât mai bine de provenienþã strãinã, sistem de yallã dacã o veþi face din postura unui prieten. cu butuc; Nu-i dezamãgiþi! Încrederea se poate ✔ La plecarea în concediu, ori pencâºtiga uºor, dar tot atât de uºor se poate tru mai multe zile sã se anunþe un vecin pierde. de încredere despre acest fapt; ✔ Persoanele necunoscute întâlnite în bloc vor fi chestionate privind ✔ Circulaþi numai pe trotuare, iar în motivul prezenþei în acel loc de oricare lipsa acestora pe poteci laterale sau pe dintre locatari. În acelaºi mod se va propartea stângã a drumului public; ceda cu persoanele care transportã ✔ Nu traversaþi strada prin locuri bunuri cu volum mare. Dacã sunt obsernepermise, în fugã ºi fãrã sã vã asiguraþi. vate asemenea persoane, anunþaþi Pe drum alunecos frânele autove- vecinii ºi poliþia; hicolelor nu mai acþioneazã eficient; ✔ Verificaþi atent autenticitatea ✔ Nu vã jucaþi în faþa ºi în spatele legitimaþiilor diferiþilor lucrãtori (poºtã, autovehicolelor staþionate; gaze, cablu TV, inspectori etc.) ºi este de ✔ Ajutaþi copiii mai mici ºi per- preferat ca în discuþiile cu aceºtia sã apelaþi mai întâi la un vecin; soanele în vârstã la traversarea strãzii;

MÃSURI DE PREVENIRE A FURTURILOR DIN LOCUINÞÃ

PENTRU COPII:

✔ Nu cumpãraþi bunuri oferite la un avea surpriza ca la întoarcere sã nu-l mai preþ mult mai mic decât cel real întrucât gãsiþi; ✔ Evitaþi sã þineþi în autoturim (toracestea pot proveni din furtruri ºi se pedou) actele de identitate, de firmã, confiscã. permis de conducere, acte de înmatriculare ale maºinii sau orice alt document; ✔ Dotaþi autoturismul cu sistem de alarmã, ori alte dispozitive antifurt; ✔ Nu cumpãraþi componente de ✔ Parcaþi automobilul pe timpul nopþii numai în locuri iluminate ºi vizi- autoturism de la persoane necunoscute bile, pentru a fi mai uºor supravegheate; chiar dacã acestea vi se oferã la preþuri ✔ Nu lãsaþi la vedere în interiorul mici. Gândiþi-vã cã ar putea proveni din maºinii, atunci când coborâþi din aceasta, obiecte de valoare sau tentante furt. (genþi, borsete, obiecte de îmbrãcãminte ATENÞIE! etc.); În cazul în care constataþi ✔ Controlaþi înainte de a pleca de la cã s-a comis un furt, nu maºinã dacã portierele ºi portbagajul umblaþi în interiorul sunt asigurate corespunzãtor; ✔ Supravegheaþi autoturismul în maºinii ºi sesizaþi cea mai apropiatã unitate de perimetrul staþiilor de benzinã, pe timpul achitãrii carburantului, în condiþiile poliþie. în care portierele sunt lãsate neasigu- TELEFOANE DE CONTACT: rate, iar geamurile deschise; Poliþia Vãlenii de Munte ✔ Asiguraþi-vã autoturismul chiar 280.820, 0721.412.381. dacã lipsiþi de lângã el doar câteva ASAP. Stanciu Cãtãlin minute. Uitând cheile în contact, puteþi

PENTRU SIGURANÞA AUTOTURISMULUI DUMNEAVOASTRÃ

DESENÃM, NE JUCÃM, CIRCULAÞIE-NVÃÞÃM

Ca elevã am participat la concursul de circulaþie desfãºurat sub deviza: „Desenãm, ne jucãm, circulaþie-nvãþãm”, cu trei etape: faza pe

ºcoalã, pe zonã ºi pe judeþul Prahova. Aici am fãcut desene cu tematici specifice: „Sunt biciclist, ºtiu sã mã comport”, „Locurile de joacã”, „Strada, drum public”. Am obþinut Premiul I la toate aceste etape, urmând ca desenele mele sã ia parte la câteva expoziþii naþionale. Concursul mi s-a pãrut uºor, mai ales cã am mai participat ºi în anul 2004, beneficiind ºi de pregãtirea doamnei mele învãþãtoare: Debu Ligia ºi a doamnei învãþãtoare Nedelcu Gabriela. Mai grea a fost aceastã pregãtire la care am desenat foarte mult. Am folosit mai mult acuarele ºi foarte puþine carioci. Trebuia sã reprezint strãzi, pietoni, maºini, bicicliºti, intersecþii, poliþiºti, semafoare, semne de circulaþie, ºcolari, situaþii de circulaþie, comportamente corecte ºi incorecte, ba chiar accidente. Scopul era sã

arãtãm ce ºtim în privinþa regulilor de circulaþie ºi comportament. Am desenat cu plãcere ceea ce am vãzut pe stradã, ceea ce am fost învãþatã, cu foarte multe amãnunte ºi cu multã repeziciune. Uneori nu eram lãsaþi sã lucrãm prea mult. Am primit cadouri cu multe dulciuri ºi mai multe diplome. Am fost foarte bucuroasã de acestea, mai ales cã am muncit foarte mult. Cred cã sunt pregãtitã aproape sã dau examen ºi la ºcoala de ºoferi, desigur când voi avea 18 ani. Am învãþat toate semnele de circulaþie. Bucuria mea s-a transmis ºi pãrinþilor mei, ca ºi doamnelor învãþãtoare. Cred cã voi participa ºi anul urmãtor! Duþã Maria-Alexandra Grupul ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu” Vãlenii de Munte

Talon de micã publicitate gratuitã l numai pentru persoane fizice l

Numele ________________________________________________ Prenumele _______________________________________________ Adresa _________________________________________________ B.I. seria _______ nr.___________ Semnãtura _______________

Text:_______________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________ ___________________________________________

Anunþul se depune pe adresa redacþiei din Vãlenii de Munte strada Goerge Enescu nr.1 sau prin telefon, la nr. 0723246121


8

Spor t ä C.S. Komura

Pe podium din nou

Recent a avut loc Cupa Dinamo la karate modern, cea mai prestigioasã competiþie de acest gen la nivel naþional, organizatã sub egida Federaþiei Române de Karate Modern. Competiþia s-a desfãºurat la Sala Dinamo din Bucureºti ºi a reunit peste 100 de sportivi de la 12 cluburi sportive din þarã, printre care CS Dinamo Bucureºti, CS Marea

Neagrã Constanþa, CS Masibo Petroºani, CS Wisconsin Târgoviºte, CS Saishin Râmnicu Vâlcea. Judeþul nostru a fost reprezentat de sportivii de la CS Komura Vãlenii de Munte care, sub conducerea antrenorului Nicolae Pãtraºcu, au obþinut 2 medalii de bronz prin Rita Constantin la 14-17 ani, categoria -50kg si prin Mihai Di-

nescu la +18 ani, categoria 68kg, aceºtia ajungând sã lupte pentru un loc in finalã cu reprezentanþi ai clubului Dinamo. Diplomele primite au purtat semnãtura unuia dintre cei mai valoroºi manageri sportivi din þarã, preºedintele Clubului Sportiv Dinamo, chestorul Marcel Popescu. Laura CERNAT

MEREU ÎN DIVIZIA D

Asociaþia Sportivã - Vãlenii de Munte, cuprinde mai multe ramuri, printre care ºi trei echipe de fotbal: cadeþi, juniori si seniori. Dupã ce în ultimele douã sezoane echipa de seniori a luptat pentru promovare în Divizia C, campionatul de anul acesta a fost unul deosebit de controversat, ceea ce s-a reflectat ºi în evoluþia echipei, care nu a reuºit decât o clasare pe locul 13, ratând obiectivul de a rãmâne in primele 6 echipe ale judeþului. Întrebarea care s-a nãscut pe buzele tuturor este: „ªi-au apãrat, jucãtorii, corect ºansele?”. Altã cauzã, care a dus la îndepãrtarea de primele locuri ale clasamentului, a fost plecarea unor jucãtori valoroºi: golgeterul Iulian Paraschivoiu ºi Liviu Cernea (la Chimia Brazi) ºi Dan Istrate (la Poiana Câmpina, Divizia C ). În urma rezultatelor, antrenorul principal D-l Ion Albinã

a fost demis, iar antrenor interimar a fost numit D-l Mihai Dragomir. D-l Costovici, care ºtie tot ce miºcã în sportul vãlenar, ne-a spus cã sunt mulþi jucãtori talentaþi, printre care: Radu Sârbu, Cristian Stroe ºi Florin Rotaru (la echipa de seniori) ºi Lucian Cruceru, ªtefan Rãdulescu ( ei joacã atât pentru echipa de juniori cât ºi pentru cea de seniori). D-l Costovici, ne-a declarat: „Nu prea sunt mulþumit. Trebuie sa gãsim sponsori, care sã ne sprijine ºi trebuie sã diversificãm sporturile.” Tot dumnealui sperã ca stadionul orãºenesc, care acum are 500 de locuri ºi nu aratã prea bine, sã ajungã în viitor o bazã sportivã ºi de agrement (ºtrand, tenis, volei...). În plus, în sala de sport a oraºului, care este în construcþie lângã garã, se vor putea desfãºura competiþii, chiar de nivel naþional, tot timpul anului. Laura CERNAT

SC. Cupa Electric SRL, Vãlenii de Munte Articole menaj, electrice, electronice, electrocasnice, articole sanitare

Rate fixe, fãrã avans, fãrã girant prin

RAIFFEISEN BANK Preþuri ºi condiþii avantajoase


ZIARUL VALENII 2