Page 1

AVANTAJELE ABONAMENTELOR PENTRU ELEVI;

FACILITÃÞI DIN PARTEA S.C. “CHIVÃRAN COM” S.R.L. PRIVIND ABONAMENTELE PENTRU ELEVI

V

pagina pagina 34

PERSONALITÃÞI ale universului economic vãlenean: SORIN ANGHEL Manager al Societãþii Comerciale “INFO SERV MILENIUL III” S.R.L.

pagina pagina 32 Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii Anul III, Nr. 15, MAI 2007

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

10.000 de lei vechi

VIITORUL SEDIU AL PRIMÃRIEI ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

✍ GHEORGHE BURDUJAN

ÎNVINGÃTORUL (I)

Imaginaþi-vã cã sunteþi în situaþia în care puteþi sã mizaþi tot ce aveþi pe “o singurã carte” ºi sã câºtigaþi dublu sau sã pierdeþi totul: ce faceþi, riscaþi ºi mergeþi mai departe sau preferaþi sã fiþi prudenþi ºi sã rãmâneþi doar cu ceea ce aveþi? Aceastã situaþie exemplarã, care rezumã destul de bine un tip de opþiune cu care ne întâlnim adesea în viaþã, l-a ajutat pe un psiholog faimos sã analizeze mai în profunzime psihologia diferenþialã a oamenilor, împãrþindu-i, în mare, în tipul de "asumare a riscului" ºi tipul de "evitare a eºecului". Asumarea riscului are o bãtaie scurtã, limitatã mai degrabã la orizontul prezentului ºi incapabilã deci de a fundamenta o strategie de “câºtig” pe termenm lung. Pe de altã parte “tipul” din a doua categorie pare mai ezitant, mai nesigur. Cum e mai bine? Care dintre opþiuni este de naturã sã-þi aducã mai multã mulþumire în viaþã, nu în general, ci aici ºi acum? Existã patru tipuri de persoane: 1. Persoane cu valori înalte ale evitãrii eºecului ºi cu risc nul (având o satisfacþie de viaþã relativ ridicatã), 2. Persoane simetric opuse caracterizate prin valori ridicate ale asumãrii riscului (cu un nivel moderat al satisfacþiei de viaþã), 3. Persoane caracterizate prin valori negative atât ale asumãrii riscului, cât ºi ale evitãrii eºecului (cu un nivel al satisfacþiei de viaþã scãzut), 4. Persoane caracterizate prin valori pozitive atât ale asumãrii riscului cât ºi ale evitãrii eºecului (cu o satisfacþie de viaþã cât se poate de redusã). Fie cã au optat pentru “evitarea eºecului”, fie cã au acceptat “asumarea riscului” indivizii din primele douã categorii de mai sus sunt relativ mulþumiþi de viaþa lor. Fãcând o opþiune le-a permis acestora, în principiu, sã gãseascã un sens în existenþa lor ºi sã fie, dacã nu fericiþi, cel puþin împãcaþi cu soarta. Dimpotrtivã, lipsa alegerii, pare a avea consecinþe dramatice, afectând puternic satisfacþia de viaþã. (continuare în nr. viitor)

1 leu nou

pagina pagina 38

MAI - ZIUA ORAªULUI SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI 9 VÃLENII DE MUNTE TROCARU T. DUMITRU Nãscut la data de 03 iunie 1944 în localitatea Cãrbuneºti, judeþul Prahova. Este Director la FEDERALCOOP PRAHOVA S.C.C. SUCURSALA Vãlenii de Munte. Secretar executiv al organizaþiei P.S.D. oraº Vãlenii de Munte; Consilier local P.S.D. din 2004

pagina 6

Pagina 3

TIMPUL REAL AL ªCOLII Creºterea timpului nu îi doare, spirala lui nu-i încovoiazã. Ei au clipe absolute ºi timpul i-a "uitat" în lumina propriei deveniri. Atemporal, sufletul tânãrului elev nu se împacã nici o clipã cu "pipernicirea". Numai noi, adulþii, ne înverºunãm sã le fim timp ºi mãrginire, sã le potolim setea de nesfârºit doar cu întinderea zilei de mâine.

Pagina 6


2

PERSONALITÃÞI ALE UNIVERSULUI ECONOMIC VÃLENEAN

Interviu

( Int er viu cu domnul SORIN ANGHEL, manager al S.C . “INF O SERV MILENIUL III” S.R.L. )

Gh. BURDUJAN: Cine sunteþi dumneavoastrã, domnule Sorin Anghel? Sorin ANGHEL: M-am nãscut în Vãlenii de Munte, în anul 1965. Sunt absolvent al Liceului industrial "Nicolae Iorga" din Vãlenii de Munte, promoþia 1983. Dupã terminarea liceului am început studiile universitare la Institutul Politehnic din Bucureºti Facultatea Aeronave, pe care le-am terminat în anul 1989. Dupã absolvire am fost repartizat la Întreprinderea de avioane din Braºov. Dupã un an am venit sã lucrez la Uzina Mecanicã din Vãlenii de Munte. Aici am ocupat diverse posturi: mai întâi am fost inginer proiectant, dupã care am ocupat funcþia de ºef birou tehnic. În perioada 1995 - 2000 am fost director comercial al uzinei, iar din 2000 pânã în 2002, director general. Uzina Mecanicã Vãlenii de Munte fãcea parte din industria de apãrare a þãrii ºi datoritã problemelor cu care se confrunta aceastã indus-

trie, la momentul respectiv, Guvernul României a luat hotãrârea de privatizare a acestei întreprinderi îmtr-o formã oarecum originalã atunci ºi anume de transformare a ei într-un parc industrial. În fapt s-a constituit o nouã societate comercialã - “Prahova Parc Industrial” S.A. - care se aflã sub autoritatea Consiliului Judeþean Prahova. Noua societate comercialã a preluat întregul patrimoniu al deja fostei Uzine Mecanice Vãlenii de Munte ºi a oferit spre închiriere toate capacitãþile de producþie celor care au dorit sã dezvolte activitãþi productive în aceste capacitãþi. Gh. B.: Cum a luat naºtere societatea comercialã pe care o cunduceþi? S. A.: Datã fiind aceastã oportunitate despre care v-am vorbit, am înfiinþat, în anul 2002, S.C. "Info Serv Mileniul III" S.R.L. ºi am început o activitate pe cont propriu. Gh. B. : Care este profilul activitãþii acestei societãþi?

S.A.: La momentul de faþã executãm diverse piese ºi echipamente pentru industria de construcþii, pentru industria prelucrãtoare, plus construcþii metalice. N-am avut nimic altceva de fãcut decât sã continuãm într-o anumitã mãsurã activitatea pe care o desfãºuram ºi-n cadrul uzinei mecanice. S-au fãcut paºi importanþi în dezvoltarea acestei firme în sensul cã ne-am asigurat un portofoliu de clienþi destul de importanþi ºi destul de bine poziþionaþi pe piaþã ºi ne mândrim cu faptul cã cea mai mare pondere în cifra de afaceri o reprezintã exportul. Gh. B.: Cât la sutã din ceea ce produceþi merge la export? S. A.: În medie, în cei 5 ani de când s-a înfiinþat aceastã societate, vã pot spune cã circa 70 la sutã din producþia marfã produsã în cadrul firmei, este destinatã exportului. Avem clienþi importanþi în Danemarca (în mod special), în Italia, Olanda ºi mai nou suntem în derularea unui contract cu o firmã

din Germania. Desigur, avem clienþi ºi în þarã. Gh. B.: Cãrui fapt se datoreazã succesul firmei dumneavoastrã? S. A.: Practic în mometul în care s-a înfiinþat aceastã firmã am beneficiat, încã de la momentul zero, de utilitãþi, de tot ce-a fost necesar pentru desfãºurarea activitãþii: spaþiul, utilajele (o parte din ele) care au fost închiriate, investiþiile pe care le-am fãcut etc. Dar cea mai mare importanþã în reuºita activitãþii noastre o constituie colectivul uman care s-a format aici. Eu mã mândresc foarte mult cu personalul care lucreazã în firmã ºi cred cã este, fãrã falsã modestie, unul dintre cele mai bune colective din toate firmele de pe raza oraºului Vãlenii de Munte. Am avut ºansa sã am lângã mine foºti colegi de la uzina mecanicã, oameni care ºtiau de la început ceea ce au de fãcut, oameni competenþi, calificaþi, dovadã fiind cã lucrãrile efectuate aici sunt de o coplexitate destul de ridicatã. Faptul cã am lucrat foarte mult pentru export ne-a determinat sã învãþãm sã lucrãm la alte standarde de calitate, sã învãþãm sã respectãm termenele de livrare, sã învãþãm sã negociem preþul, sã învãþãm tot ce înseamnã derularea unei afaceri de genul acesta. Gh. B.: Câþi angajaþi aveþi? S. A.: Am îneput cu aproape 30 ºi anul acesta ne apropiem de 50 de salariaþi. Aici avem o problemã (pe care o au ºi alte societãþi din domeniul acesta) prin faptul cã apar foarte puþini oameni interesaþi sã mai aibã astfel de meserii. Existã la Grupul ªcolar

"Romeo Constantinescu" din Vãleni, clase de sudori, de lãcãtuºi, de prelucrãtori, parte din elevi au fãcut practicã la noi în societate, însã extrem de puþini absolvenþi au ºi rãmas sã practice meseria asta. Suntem în situaþia sã avem posturi vacante ºi sã nu gãsim personal calificat care sã corespundã profesional cerinþelor din firma noastrã. Gh. B.: Cât aþi realizat din ceea ce vaþi propus la înfiinþarea firmei? S. A.: E fosrte greu de spus. Pentru cã standardele se modificã tot timpul. Desigur cã la început am avut niºte idei, un anumit target. Bineînþeles cã el s-a modificat, în sens pozitiv, peste un an, peste încã un an la fel º.a.m.d. astfel cã, evident, þintele sunt foarte sus. Ceea ce eu doresc de fapt este ca firma asta sã fie extrem de stabilã pe piaþã, îmi doresc ca oamenii sã vinã cu plãcere la serviciu într-o atmosferã plãcutã ºi performantã totodatã. Ne dorim sã ne dezvoltãm mai mult, sã creºtem calitatea muncii, sã creºtem calitatea produselor pe care le executãm, sã facem investiþii într-o mulþime de echipamente care ne sunt extrem de utile, sã creascã productivitatea muncii. Pentru toate acestea ne trebuiesc bani foarte mulþi, bani care nu se fac de loc uºor... Gh. B.: Dar nu puteþi accesa credite bancare sau alte surse de finanþare? S. A.: Din pãcate accesul nostru la credite este destul de limitat ºi asta datoritã faptului cã bãncile au o politicã de creditare a societãþilor comerciale bazatã pe garanþii imobiliare. Noi suntem în situaþia în care nu putem oferi astfel de garanþii imobiliare atâta timp cât în spaþiile în care ne desfãºurãm activitatea noi suntem simpli chiriaºi. Asta este o problemã, dar eu cred cã aderarea la U.E. va schimba ºi dinamica creditelor bancare... Gh. B.: În ce mãsurã aderarea României la U.E. vã afecteazã activitatea? S. A.: Eu mi-am dorit aderarea la U.E. contrar multor altor opinii. Mi-am dorit-o pentru cã noi lucrãm în U.E. de 5 ani. Ponderea clienþilor noºtri sunt din U.E. Dacã n-am fi avut un nivel de calitate, de seriozitate acceptabil probabil cã ne-am fi pierdut aceºti clienþi europeni. Eu nu mã tem decât de lucruri pe care nu le pot controla. De exemplu, vorbim ipotetic, dacã Guvernul României ar veni mâine cu hotãrârea de a fixa salariul minim pe economie la 700 de euro, nu vãd cine ar mai putea rezista pe piaþã. Evident cã salariile vor trebui sã creascã, dar asta se va întâmpla treptat ºi în strânsã corelaþie cu productivitatea muncii... Gh. B.: Angajaþii dumneavoastrã au salarii mulþumitoare? S. A.: Eu zic cã avem salarii comparabile cu salariile practicate de alte firme din domeniu. N-avem nici cele mai mici salarii, nici cele mai mari, suntem undeva la un nivel mediu. Cãrui administrator nu i-ar plãcea ca angajaþii pe care îi are în subordine sã aibã salarii foarte mari? Numai cã salariile trebuie corelate cu nivelul veniturilor ºi-atunci trebuie tot timpul sã-þi doreºti sã ai venituri tot mai mari ca sã poþi asigura ºi salarii tot mai mari. Cel mai important lucru este cã, iatã, de 5 ani, niciodatã nu au fost întârzieri la plata salariilor ºi niciodatã nu au fost viramente la bugetul statului neplãtite la timp. Gh. B.: Care este cifra de afaceri anualã a societãþii pe care o conduceþi? S. A.: Anul acesta cred cã vom ajunge la 1 milion de euro, cifrã de afaceri. Gh. B.: În ce relaþii sunteþi cu ceilalþi agenþi economici?

S. A.: Cu puþinii agenþi economici care desfãºoarã o activitate similarã cu a noastrã suntem într-o relaþie foarte bunã. Gh. B.: Aveþi ºi niºte planuri de viitor? S. A.: Cine nu are planuri? Avem proiecte legate, în special, de investiþii ºi de forþa de muncã. Îmi doresc foarte mult ca firma aceasta sã reprezinte ceva ºi cred cã suntem pe drumul cel bun. Gh. B.: Ce pasiuni extraprofesionale aveþi? S. A.: Din pãcate timpul nostru este extrem de limitat. Suntem tot timpul plecaþi, avem tot timpul musafiri ºi vizite ale clienþilor noºtri - chiar astãzi aºteptãm vizita unor reprezentanþi ai Grupului Renault din Piteºti pentru recepþionarea unor lucrãri. Dar, ca sã vã rãspund la întrebare, îmi place foarte mult sã cãlãtoresc. Evident cã-mi place sportul, cui nu-i place? Din pãcate, de câþiva ani de zile, ne place sportul ca privitori decât ca practicanþi. Pasiunea cea mai mare este totuºi firma asta. Nu vã ascund cã îmi dedic aproape tot timpul acestei activitãþi... Gh. B.: Mai doriþi sã adãugaþi ceva la acest interviu, ceva ce nu am reuºit sã punctãm în discuþia noastrã? S. A.: Aº vrea sã vã vorbesc despre un paradox: ne bucurãm cã poziþia leului faþã de euro s-a întãrit. Din pãcate noi ca exportatori suntem afectaþi pentru cã produsele noastre fiind destinate exportului încasãrile sunt în monedã europenã. Cheltuielile sunt în monedã naþionalã. Cursul este cel care este, materiile prime, utilitãþile nu au nici o legãturã cu aceastã evoluþie a cursului, motiv pentru care n-a fost uºor sã rãzbatem, mai ales acum doi ani când au fost fluctuaþii uriaºe. Dar, am trecut de acel moment ºi acum lucrurile s-au mai stabilizat ºi este ceva mai bine. Gh. B.: Vã mulþumesc pentru timpul alocat acestui interviu ºi vã doresc ca pasiunea dumneavostrã cea mai mare (care este viitorul acestei firme pe care o conduceþi cu mult succes), sã fie la standarde tot mai înalte.

Interviu realizat de Gh. BURDUJAN


3 ä

Actualitate

Sã-i cunoaºtem pe consilierii noºtri “Secretar al Comisiei nr. 1 - Comisia Economico Financiarã ºi de Agriculturã a Consiliului Local Vãlenii de Munte, alãturi de colegii consilieri Oprea Constantin preºedinte, Ioniþã Constantin ºi Dovâncã Ion - membri, comisie în cadrul cãreia se pun în discuþie proiecte de hotãrâri ºi se aprobã prin acordare de avize favorabile sau nefavorabile dupã caz, dupã care se susþin în plenul ºedinþelor de Consiliu. Prin participarea mea la

ºedinþele ordinare ºi extraordinare ale comisiei cât ºi ale Consiliului Local am contribuit prin luãrile de cuvânt la îmbunãtãþirea conþinutului proiectelor de hotãrâri puse în discuþie. Am cãutat sã þin o legãturã permanentã cu cetãþenii din localitate, în special cu cei din cartierul "Valea Gardului", aducând la cunoºtinþã cazurile semnalate de cetãþeni, conducerii executive a oraºului. În întreaga mea activitate de consilier local, am

pus pe primul plan S-a nãscut la data legãtura permade 03 iunie 1944 în nentã cu cetãþenii localitatea Cãrbuneºti, oraºului, deoarece judeþul Prahova. numai prin dialog Este director la FEDEputem rezolva la RALCOOP PRAHOVA timp doleanþele S.C.C. sucursala Vãlenii cetãþenilor, le de Munte; putem aduce la Secretar executiv al c u n o º t i n þ ã organizaþiei P.S.D. oraº hotãrârile consiliuVãlenii de Munte; lui, putem stabili Consilier local pe lista mãsurile viitoare Partidului Social în concordanþã cu Democrat la alegerile cerinþele noi ce din 2004. apar."

HOTÃRÂRI ALE CONSILIULUI LOCAL din oraºul Vãlenii de Munte HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL (privind aprobarea închirierii unui imobil, situat pe strada “Miron Radu Paraschivescu” nr. f. nr. - în fosta piaþã a localitãþii) Imobilul este situat în intravilanul oraºului Vãlenii de Munte, aparþine domeniului public al oraºului Vãlenii de Munte ºi este administrat de cãtre Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte, fiind compus din: a) teren în suprafaþã de 1.090 m.p., categoria de folosinþã curþi - construcþii; b) o construcþie, ce are suprafaþa construitã de 25,5 m.p. Art.2. Imobilul ce se închiriazã se identificã prin schiþa de plan, ce constituie anexã la prezenta hotãrâre, fãcând parte integrantã din aceasta. Art.3. Închirierea se va face pentru o perioadã de 3 (trei) ani. Chiria minimã pentru începerea licitaþiei publice Art.1. Aprobã închirierea unui imobil, situat în este de 172 lei/lunã, pentru întregul imobil. oraºul Vãlenii de Munte, str. “M. R. Paraschivescu”, nr .f. Art.4. Cu aducerea la îndeplinire se însãrcineazã: nr. (în fosta piaþã a localitãþii), prin licitaþie publicã primarul, Serviciul impozite ºi taxe locale ºi Serviciul organizatã în condiþiile legii. buget - finanþe.

HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL (privind aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al Casei de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, pentru anul 2007) Având în vedere prevederile legale cuprinse în: - Legea nr.273/2006 privind finanþele publice locale; - Legea contabilitãþii nr.82/1991, republicatã, în Monitorul oficial, partea I, nr.48/2005; - Legea nr.486/2006 - Legea bugetului de stat pe anul 2007; Vãzând referatul de specialitate întocmit de cãtre Casa de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte ºi avizul Comisiei pentru activitãþi economico - financiare ºi agriculturã;

Venituri totale: - 323,20 mii lei, din care: - 76,20 mii lei - venituri proprii - 247,00 mii lei - subvenþie de la bugetul local;

Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte adoptã prezenta hotãrâre: Art.1. Se aprobã bugetul de venituri ºi cheltuieli al Casei de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, pe anul 2007, astfel:

HOTÃRÂREA CONSILIULUI LOCAL

(privind aprobarea vânzãrii unui imobil, situat pe B-dul “Nicolae iorga”, nr. 149, oraºul Vãlenii de Munte În temeiul prevederilor art.46 din Legea nr.215/2001 privind administraþia publicã localã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte adoptã prezenta hotãrâre: Art.1. Aprobã vânzarea unui imobil situat în oraºul Vãlenii de Munte, b-dul Nicolae Iorga, nr.149, cãtre actualul chiriaº Cioaca Viorel, fãrã licitaþie publicã. Imobilul este situat în intravilanul oraºului Vãlenii de Munte, aparþine domeniului privat al oraºului Vãlenii de Munte, fiind administrat de cãtre Consiliul Local al oraºului Vãlenii de Munte, fiind compus din: - una clãdire de locuit, ce are suprafaþa construitã de 46,19 m.p. ºi suprafaþa utilã de 34,34 m.p. ºi - suprafaþa de teren aferentã casei de locuit de 257,28 m.p., categoria de folosinþã curþi - construcþii, asupra cãruia chiriaºul clãdirii are un drept de preemþiune la cumpãrare. Art.2. Imobilul ce se înstrãineazã se identificã prin schiþa de plan, ce constituie anexã la prezenta, fãcând parte integrantã din hotãrâre. Art.3. Vânzarea imobilului se va face prin act autentic, conform legii. Art.4. Se aprobã preþul de vânzare, astfel: - 18.360 lei pentru construcþia de locuit, determinat prin raportul de evaluare întocmit de cãtre Societatea Generalã a Experþilor Tehnici Prahova SA Ploieºti, ce s-a înregistrat sub nr.600/23 ianuarie 2007; - 10 /euro/m.p. pentru teren. Preþul imobilului se va achita în întregime la data încheierii actului au-

Cheltuieli totale: - 323,20 mii lei, din care: - 323,20 mii lei - cheltuieli curente 0 mii lei - pentru investiþii

Art.2. Detalierea veniturilor ºi a cheltuielilor sunt indicate în anexele nr. 1 -2, ce fac parte integrantã Þinând cont de faptul cã aceastã instituþie din prezenta hotãrâre. Art.3. Cu aducere la indeplinire se însãrbugetarã se aflã sub autoritatea Consiliului Local al oraºului Vãlenii de Munte (având personali- cineazã: primarul, Casa de Culturã a oraºului Vãlenii de tate juridicã), fiind subvenþionata parþial din Munte ºi Serviciul buget - finanþe. bugetul local ; În temeiul art.46 din Legea nr.215/2001 Legea administraþiei publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

TROCARU T. DUMITRU

tentic de vânzare - cumpãrare, sau în rate astfel: - 10% la data încheierii contractului; - apoi în rate egale lunare, plãtibile în 36 de luni. Se mandateazã Primarul oraºului Vãlenii de Munte ec .Stelian Manolescu sã încheie ºi sã semneze contractul autentic de vânzare - cumpãrare, în condiþiile expres prezentate în aceastã hotãrâre. Art.5. Cu aducerea la îndeplinire se însãrcineazã: Serviciul impozite ºi taxe locale, Serviciul administraþie publicã ºi Serviciul buget - finanþe. Hotãrârea se va afiºa la sediul Primãriei oraºului Vãlenii de Munte.


4

Com J

re;

erci

aliz eaz

ã

Produse alimenta-

J

transport de persoane pe majoritatea traseelor cu capªt de linie Vªlenii de Munte;

ä

ä curse convenii cu firme din ora” ”i din zonª;

curse ocazionale, la cerere, interne ”i internaionale;

ä

Telefoane: 0788-418.825 0788-575.231

Str. Popa ªapcã nr. 4, Vãlenii de Munte (vizavi de parcul central al oraºului)

N I Z A G MA

transport local n ora”ul Vªlenii de Munte; ä

Relaþii la Dispecerat (zona Gãrii Vãlenii de

sc VOIAJ TRANSEURO srl

Mezeluri; Produse de panificaþie; J Fructe; J Cosmetice; J Detergenþi; J Sãpunuri; J Þigãri; J Bãuturi alcoolice; J Lactate; J Dulciuri; J Rãcoritoare; J Îngheþatã; J Ouã; Relaþii la telefon: 0244-280.486 J Articole 0788-250 .126 mãrunte. J

Efectueazã:

FACILITÃÞI DIN PARTEA FIRMEI

N O N

P O -ST

VÃLENii

S.C. "CHIVÃRAN COM" S.R.L.

privind avantajele abonamentelor pentru elevi:

AVANTAJELE ABONAMENTELOR PENTRU ELEVI

:

FACILITÃÞI DIN PARTEA FIRMEI

S.C. "CHIVÃRAN COM" S.R.L.:

POSIBILITATEA ALEGERII ÎNTRE ABONAMENT SÃPTÃMÂNAL ªI ABONAMENT LUNAR; + ABONAMENTE EMISE ÎN CONDIÞII LEGALE ªI PE TRASEE AUTORIZATE; + ACOPERIREA TUTUROR TRASEELOR DIN ZONÃ; + TARIFE MAI MICI COMPARATIV CU SUMA TOTALÃ A BILETELOR PE ACEIAªI PERIOADÃ; + POSIBILITATEA ELIBERÃRII PE BAZÃ DE TABEL ªI ACHITAREA TELEFON CONTACT: 0722-502.247 ÎN MOMENTUL DECONTÃRII; TELEFON/FAX: 0244-280.846 + AUTOBUZE LICENÞIATE, BINE ÎNTREÞINUTE, CU ASIGURÃRI E-mail: PENTRU CÃLÃTORI ªI BAGAJE. gabichivaran@yahoo.com

DECONTAREA ABONAMENTELOR DE CÃTRE M.E.C. PRIN INTERMEDIUL INSTITUÞIILOR DE ÎNVÃÞÃMÂNT UNDE ACEªTIA ÎNVAÞÃ; + SISTEM MAI RAPID ªI COMOD LA URCAREA ÎN AUTOBUZE; + GARANÞIA TRANSPORTULUI PE PERIOADA VALABILITÃÞII ABONAMENTULUI. +

+

Redacþia Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723-246121 VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Mihai Johann COZORICI, Camelia NEAGU

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” este editatã de S.C. „VALTE” S.R.L. ºi Fundaþia “ARMONIA”


5

UNITATEA SPITALICEASCÃ CU INTERNARE CONTINUÃ ªI DE ZI

VÃLENII DE MUNTE

ANUNÞÃ DEPUNEREA DOCUMENTAÞIEI TEHNICE ÎN VEDEREA OBÞINERII AUTORIZAÞIEI DE MEDIU PENTRU OBIECTIVUL:

-

SPITAL ORêENESC

SE CÞIA EXTERIOARÃ SLÃNIC -

DOCUMENTELE POT FI CONSULTATE LA SEDIUL A.P.M. PRAHOVA, STR. GH. GR. CANTACUZINO NR. 306, PLOIEªTI, DE LUNI PÂNÃ VINERI ÎNTRE ORELE 09,00 ªI 15,00.

ANUNT

FUNDAÞIA O. S. “ARMONIA” ANUNÞÃ DESCHIDEREA FILIALEI DIN VÃLENII DE MUNTE INFORMAÞII LA TELEFON 0723-246.121 SAU LA REDACÞIA PUBLICAÞIEI “VÃLENII”


6 ä

educatie

TIMPUL REAL AL ªCOLII

C

reºterea timpului nu îi doare, spirala lui nu-i încovoiazã. Ei au clipe absolute ºi timpul i-a "uitat" în lumina propriei deveniri. Atemporal, sufletul tânãrului elev nu se împacã nici o clipã cu "pipernicirea". Numai noi, adulþii, ne înver-

ºunãm sã le fim timp ºi mãrginire, sã le potolim setea de nesfârºit doar cu întinderea zilei de mâine. Le pretindem în schimb, iresponsabil, ceea ce au mai de preþ: clipele lor tinere. Elevii au din ce în ce mai puþin timp la dispoziþie pentru asimilarea ºi prelucrarea datelor ºi faptelor realitãþii. Timpul exercitã, adesea, cu o forþã descurajantã, presiuni resimþite în toate articulaþiile muncii la clasã ºi acasã. Timpul instituþionalizat ºi timpul afectat studiului impus acoperã o arie destul de mare de preocupãri. Tinerii de astãzi stau în ºcoalã de la 8 la 18/20 de ani. Dar ei trebuie reintegraþi fluxului vieþii curente, trebuie sã participe nu numai la pro-

cesul de instruire, ci ºi la viaþa societãþii în care trãiesc. Elevii noºtri suportã încã presiunea timpului prin obligativitatea existenþei în cadrul aceleiaºi unitãþi de timp ºi spaþiu a specializãrii înguste, pretinsã de dezvoltarea pe verticalã din toate domeniile de activitate, de creºterea cantitativã ºi calitativã a volumului de informaþii din fiecare specialitate ºi a interdisciplinaritãþii atât ca metodã de studiu, cât ºi ca atribut al actului creator. Oricum, timpul de inerþie în transmiterea cunoºtinþelor este mult mai lung decât timpul care îi trebuie ºtiinþei ºi aplicaþiilor ei tehnice sã se transforme, lucru de care trebuie sã se þinã seama atunci când se stabileº-

NO COMMENT By a VIII - a B

Va suna curând ultimul clopoþel al anilor de generalã… se va închide catalogul cu întrebãri, note ºi multe, multe vise. Parcã ieri intram încolonaþi, timizi ºi emoþionaþi în clasa a V-a ºi acum ne pregãtim sã ieºim din decorul acestei ºcoli. Au fost patru ani frumoºi, plini de evenimente ºi întâmplãri mai mult sau mai puþin plãcute. Ne-am acomodat destul de repede unii cu ceilalþi, iar acum suntem un colectiv bine sudat. Încã de la început am fost catalogaþi drept o clasã gãlãgioasã, greu de stãpânit ºi care creeazã probleme domnilor profesori. Paradoxal însã, clasa noastrã are cei mai mulþi olimpici, rezultate remarcabile la concursuri, chiar ºi la notele obþinute pe parcursul a patru ani. Îmi aduc aminte, uºor amuzatã, cum am reuºit sã dezmembrãm catedra, sã înlocuim câteva geamuri sparte "din greºealã", cum am fost mustraþi pentru orele care nu se puteau þine datoritã gãlãgiei. Însã clasa a VIIIa a fost apogeul zâmbãreþilor în momentul în care am fost mutaþi discipli-

nar în cea mai friguroasã clasã a ºcolii. Dar nu ne-am supãrat ºi nici nu ne-am speriat, respectând statutul de cea mai veselã clasã. Ne gândeam cã magazia ºcolii este un bun loc pentru studiu iar treptele sunt un loc favorabil pentru predare ºi ascultare. Poate cã zâmbetul, nebuniile ºi energia sunt specifice vârstei, fãcându-ne inepuizabili. Cred cã ºcoala noastrã avea nevoie de o patã de culoare, de o clasã ce va rãmâne în istoria sa aºa cum ne place nouã sã ne spunem. Putem spune cã suntem celebri în felul nostru ºi recomandãm celor ce vor citi aceste rânduri sã nu facã ceea ce noi am fãcut. Acest sfat este dat spre binele claselor mai mici deoarece a VIII-a B este ºi va rãmâne unicã... Peste puþin timp vom trece într-o altã etapã a vieþii noastre: viaþa de liceu. Însã aceastã bucurie este uºor umbritã de despãrþirea ce va avea loc la sfârºitul anului ºcolar. Ne vom aduce mereu aminte de nebuniile fãcute, de prima dirigintã, de primii profesori ºi, mai ales, de fiecare zâmbãreþ al clasei a VIII-a B. Perioada de tensiune ce ne va despãrþi ºi repartiza ia culoare sub un singur nume: TESTELE NAÞIONALE. Sperãm ca domnii profesori sã ne ierte ºi sã înþeleagã cã totul face parte din teribilismul specific vârstei. Va mulþumim pentru tot ce aþi fãcut pentru noi. Vã vom rãspunde mereu "prezent" în amintirea noastrã ºi vã vom promite cã veþi rãmâne mereu în sufletele noastre pentru ceea ce sunteþi: adevãrate cãlãuze… Ioana Cãtãlina SCORUª Clasa a VIIIa B SAM “ing. Gh. Pãnculescu”

te conþinutul instrucþiei ºi sunt alese strategiile didactice. Existã tendinþa de pervertire a timpului afectat studiului individual într-un timp al opþionalitãþii, metamorfozã ce nu implicã un real pericol în derularea fireascã a formãrii elevului decât în mãsura în care acesta este unul al pierderii, nu al regãsirii de sine, iar meditaþia, reflecþia, prospectarea devin din ce în ce mai necesare, dar ºi mai greu de înfãptuit. Regãsirea de sine, "reculegerea", identificarea ºi rememorarea perpetuã a propriei identitãþi implicã un timp interior, de retrãiri lucide "de faþã cu tine", pe care ceasornicul nu þi-l poate dãrui ºi nici nu-l poate

mãsura. "În aceastã adunare a fiinþei în nucleul sãu central de viaþã se retrãieºte ritmul unic al duratei individuale" (A. Dumitriu). Elevul iubeºte "timpul prieten", adicã tot ceea ce îl elibereazã de povara aºteptãrii; dar calea de a se împrieteni cu timpul este extrem de diferitã, variind de la a îmbrãþiºa facilul ºi pânã la sacrificiu, muncã asiduã. Ne revine nouã misiunea de a ne transfigura, cu tot ce avem de dãruit, într-un timp al creºterii lor, ºtiut fiind cã, "o datã ce firele de nisip au trecut prin clepsidra timpului, nu are sens sã o întoarcem din nou …".

Prof. Camelia PETCU Grup ªcolar Mãneciu

9 MAI - ZIUA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

PROGRAM Orele 09,00 - 16,00

- Întreceri sportive (tenis, ºah, volei, fotbal, cros) - conform programului stabilit de - Asociaþia sportivã;

Orele 10,00

- Simpozion: “Vãlenii de Munte - 30 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977”; - Vernisajul expoziþiei “Arc peste timp: Vãlenii de Munte 4 martie 1977 - 9 mai 2007”;

Orele 12,30

Monumentul eroilor - premierea elevilor câºtigãtori ai concursului de eseuri cu tema. ”România europeanã în viziunea tinerilor”; - Cinstirea eroilor neamului: slujbã religioasã, depuneri de coroane, alocuþiuni, muzicã de fanfarã, paradã militarã. κi dau concursul: Fanfara

Consiliului Judeþean ºi ªcoala nii de Munte ºi împrejurimi; de subofiþeri “Pavel Zãgãnescu” - Boldeºti; Orele 17,00 Casa de Culturã Orele 14,00 Spectacol extraordinar: Clubul Tineretului Irina Loghin, Fuego, Maria - Cocktail oferit de organiTãnase-Marin; zatori; Platoul din faþa Casei de Orele 20,00 Culturã: Searã distractivã organizatã “Serbare câmpeneascã” de Centrul Pentru Tineret din - spectacol oferit de formaþii oraºul Vãlenii de Munte. artistice de amatori din Vãle-


7 ä

amalgam

FARMACIA VERDE (IX) (COADA CALULUI) Plantã erbacee, perenã, spontanã, geofitã, întâlnitã prin lunci umede, pe marginea apelor de munte, pe râpi, terenuri apoase, pe terasamentul cãilor ferate, ca buruianã în culturi, de la câmpie pânã la regiunea montanã. Raspânditã în Europa, Asia ºi America de Nord. Are rãdãcini pornite dintr-un rizom subteran, negricios, articulat, cu tuberculi de mãrimea unei alune, bogaþi în substanþe nutritive. Tulpina fertilã, micã, 5-15 cm. înãlþime, articulatã, nera-mificatã, cu frunze solzoase, brunii, unite într-o teacã cu marginea dinþatã. Terminal poartã un spic sporifer format dintr-o axã pe care sunt dispuse verticilat sporofile cu contur hexagonal. Compozitie chimica: planta conþine acid silicic (5-7 la sutã), gluteolinã, alcaloizi, nicotinã, palustrinã, acid malic, acid oxalic, gliceride, vitamina C, urine de ulei volatil, sãruri de potasiu…

DESCHIDEÞI FERESTRELE SUFLETULUI SPRE LUME!

RECOLATARE: Materia primã constând din tulpinile sterile, se recolteazã în perioada iulieseptembrie, pe vreme frumoasã, dupa ce s-a ridicat roua, prin tãierea acestora la 56 cm. de sol. Se usucã la umbrã, în strat subþire, în locuri bine aerisite. MEDICINA UMANÃ, UZ INTERN: În gastrite hiperacide ºi ulcer gastric, în edeme consecutive insuficienþei cardiace, pentru tratarea tusei, în bronºite, pentru tratarea tuberculozei pulmonare, pentru dezinfectarea aparatului urinar ºi ca diuretic, pentru producerea diurezei, pentru tratarea gutei, în anemie - remineralizarea organismului, pentru tratarea hemoragiilor uterine în timpul ciclului ºi hemoragiilor interne, rinichi ºi vezica urinarã, pentru tratarea hemoragiilor, vomitãrilor cu sânge, bolilor hepatice, bolilor renale, bolilor cardiace, pentru curãþirea rinichilor de nisip în cazul nisipului renal. UZ EXTERN: Pentru vindecarea contuziilor, pentru cicatrizarea rãnilor, pentru grãbirea vindecãrii ulcerului varicos, pentru diminuarea transpiraþiei abundente.

BIOTERAPIE: Planta prezintã importanþã terapeuticã pentru medie umanã ºi veterinarã. Proprietãþile principiilor active: antimicrobian, antiseptic, dezinfectant urinar, scade aciditatea gastricã, remineralizant, MEDICINA VETERINARÃ expectorant, bronhodilatator, diuretic. Recomandat în anemia secundarã posUZ INTERN: themoragicã; în tuberculoza pulmonarã Pentru tratarea unor afecþiuni pulca remineralizant; hemostatic în hemo- monare, renale, în cistite, cistite hemoroizi, metroragii, epistaxis; diuretic în ragice. gutã ºi reumatism; expectorant în UZ EXTERN: bronºite; diuretic în bolile de rinichi ºi Pentru tratarea eczemelor atone. vezicã; boli de ficat, inimã, piele; hemostatic în ulcer gastric. Prof. Viorel ALEXE

Niciodatã tristeþea nu mi-a sfâºiat mai tare inima ca atunci când am vãzut o casã cu scânduri bãtute la ferestre ºi cu uºile zãvorâte cu piroane sau lacãte uriaºe. Creierul omului este conectat ºi el "la lume" prin ferestrele sale: ochii ºi urechile. Generaþia actualã a ales sã-ºi batã piroane în urechi ºi sãºi lipeascã ochii cu super-glue. Cei mai mulþi adolescenþi îºi bombardeazã timpanele cu o muzicã de calitate îndoielnicã. Prin cãºti, decibelii ºi bãtãile îndrãcite ale tobelor inundã mintea; sub acest efect nociv, materia cenuºie se clatinã, emisferele tremurã ºi se strâng dorind sã

evadeze. Cine sã mai recepteze trilul nevinovat de privighetoare, adierea cristalinã a vântului prin tufele înflorite de liliac, ºezãtoarea izvoarelor sau tropotul furtunii? Generaþie demnã de milã! Credeþi-mã pe cuvânt cã erau mai interesante locuinþele lacustre propuse de Bacovia celor care nu se regãseau în epoca în care trãiau. Lacustra te apropia de sânul naturii. (…) Ah, dar ne-au rãmas ochii! Cu ei poþi distinge graþia ºi culoarea, te poþi bucura de zorii dimineþii, deprinzi tainele literaturii ºi te laºi sedus de ea! - Sã citesc o carte, doamnã profesoarã? Se mirã un licean de parcã l-aº fi trimis sã jefuiascã o bancã. Dar asta e curatã pierdere de timp!... ªi astfel pironim doi ochi tineri ºi frumoºi în ecranul calculatorului. Câte nu se pot vedea aici? Filme

(nu spun ce gen), fotografii (nu spun de care) ºi jocuri! Cu ajutorul computerului poþi simula emoþii ºi sentimente, te serveºti cu idei gata fabricate, fãrã sã-þi mai storci mintea! Mai este timp sã observi lacrimile din ochii mamei sau exasperarea din ochii profesorului?! … Pierdem nopþile ºi dormim zilele, urând din tot sufletul dimineþile. Am cunoscut oameni care se trezeau cu oroare în zori, în loc sã-I mulþumeascã lui Dumnezeu cã le-a dãruit cu generozitate încã o zi din viaþã! Dragi adolescenþi, deschideþi larg ferestrele sufletului spre lume ºi bucuraþi-vã de zori! Cãci dimineaþa nu este altceva decât triumful vieþii, redeºteptarea din somn ºi paºi demni fãcuþi în luminã!

Prof. Elena STAN Grup ªcolar Mãneciu

INTERVIURI umbrã, fãrã control în existenþa biologicã a copiilor lor - niºte strãini prea grãbiþi care uneori telefoneazã, trimit bani, sau chiar vin din când în când. Bieþii pãrinþi cred cã toate acestea þin loc de cãldurã umanã, le zâmbesc larg din poze mari, viu colorate, neºtiind cã Tranziþia ºi toate meta- pentru fragedele fiinþe nu morfozele social-economi- sunt decât niºte “pãrinþi ce au determinat prea de carton”. mulþi români sã plece în Prof. Camelia NEAGU strãinãtate pentru a-ºi menþine familiile, pentru Reporter: 1) Cum te numeºti ºi în un trai mai bun, pentru ce clasa eºti ? altã perspectivã. a) Mã numesc Z. A . ºi sunt în Chiar cu preþul asumãrii clasa a XI-a, liceu; unui risc - exilul într-un b) Mã numesc B. C. ºi sunt în necunoscut, aceºti cetã- clasa a XII-a , liceu; þeni, pãrinþi fiind, s-au c) Mã numesc V. C. ºi sunt la lãsat încetul cu încetul gimnaziu, în clasa a VII-a; înlocuiþi de o lume strict d) Mã numesc A. D. ºi sunt la materialã, ei înºiºi deve- gimnaziu, în clasa a VIII-a; nind “pãrinþi de carton”. e) Mã numesc S. A. ºi sunt în Ei îºi abandoneazã prea clasa a IX-a, S. A. M.; uºor copiii la bunici sau la f) Mã numesc C. A. ºi sunt în alte rude iar în scurt timp clasa a X-a, S. A. M.; consecinþele nu întârzie Rep: ªtim cã pãrinþii tãi sunt sã aparã: destrãmarea fa- plecaþi în strãinãtate. Unde? miliilor, compromisuri soa) Da, este adevãrat, ai mei ciale, tulburãri afective. sunt în Spania; Pãrinþii rãmân astfel în b) Pãrinþii mei sunt plecaþi în

Germania; c) Pãrinþii mei sunt în Italia; d) Ai mei sunt în Franþa; e) Pãrinþii mei sunt în Cipru; f) Ai mei sunt plecati in Anglia; Rep: Te mai sunã , mai vorbeºti cu ei la telefon? a) Da, mã sunã, chiar comunicãm foarte des; b) Vorbesc destul de rar cu ei pentru cã o convorbire din Germania este foarte costisitoare; c) Da, vorbesc cu ei; d) Da, dar destul de rar; e) Da… Sã zicem cã vorbim destul de des; f) Nu prea… Foarte rar. Rep: Îþi trimit bani ? Te descurci fãrã pãrinþi ? a) Da, îmi trimit bani sãptãmânal, dar tot nu mã descurc aºa cum ar trebui. Se simte lipsa pãrinþilor; b) Da, bani îmi trimit. În acelaºi timp am învãþat sã mã descurc singur, deoarece sunt destul de mare pentru asta; c) Nu îmi trimit mie, ci mãtuºei mele, în grija cãreia mã aflu. d) Da, îmi trimit bani… Mã descurc foarte greu fãrã pãrinþi; e) Îmi trimit bani ºi mã descurc f) Bani îmi trimit ºi îmi este bine fãrã ei, chiar dacã-i doresc. Rep: Când ai vorbit ultima datã

cu pãrinþii tãi la telefon? a) Am vorbit acum 2 zile; b) Acum 1 sãptãmânã; c) Acum 2 sãptãmâni; d) Acum 1 sãptãmânã ºi ceva e) Nu ºtiu sã-þi spun foarte bine, cred cã sãptãmâna trecutã f) Acum vreo lunã. Nici nu îmi mai amintesc bine. Rep: De cat timp sunt plecati ? Când i-ai vãzut ultima datã? a) De un an sunt plecaþi ºi tot de atât timp nu i-am mai vãzut; b) Sunt plecaþi de 2 ani ºi ultima datã i-am vãzut acum 1 an; c) De 6 luni ºi nu i-am mai vãzut de atunci; d) Sunt plecaþi de 1 an ºi 6 luni. I-am vãzut ultima datã acum 6 luni; e) Sunt plecaþi de 3 ani. Nu i-am vazut de atunci ºi nu aº putea spune cã le simt lipsa; f) De 2 ani. Nu i-am mai vãzut de atunci. Rep: Cu cine locuieºti în þarã? Când au de gând pãrinþii tãi sã se reîntoarcã? a) Momentan locuiesc cu bunicii mei, deoarece sora mea mai mare este la facultate. Nu aº putea spune cu precizie când ar putea sã revinã, pentru cã au plecat cu un contract pe termen nelimitat, însã un lucru este

cert: se vor întoarce; b) Locuiesc cu fratele meu de 23 de ani. Nu ºtiu nici ei cât mai au de gând sã stea, iar eu nici atat nu ºtiu; c) Locuiesc cu mãtuºa mea ºi nu ºtiu când se vor întoarce. Sper, cât mai repede; d) Locuiesc singurã, dar am o sorã mai mare, care se ocupã de mine. Nu ºtiu când se întorc; e) Locuiesc singur acum, dar la început am stat cu bunica mea care a decedat între timp. Nu ºtiu, sper sã mai stea; f) Stau singur, nu am nevoie de supraveghetori. Nu ºtiu... Rep: Eºti de acord cu faptul cã au plecat în strãinãtate? a) Da, pentru cã îmi dau seama cã dacã ar fi rãmas în þarã nu mi-ar fi putut oferi ce am în acest moment; b) Da, sunt de acord; c) Nu, pentru cã pãrinþii trebuiesc sã stea lângã copii lor; d) ªi da ºi nu, pentru cã eu am de susþinut examenul anul acesta ºi ei nu sunt lângã mine; e) Normal… Foarte bine cã au plecat, ca sã îmi ofere un viitor mai bun; f) Da… De ce nu aº fi de acord? Îmi oferã tot ce vreau. Dacã stãteau în þarã nu se

întâmpla asta; Rep: Consideri într -un fel cã ai tãi te-au pãrãsit? a) Nu, deoarece ei îmi sunt aproape spiritual, ceea ce mã face sã gândesc pozitiv; b) Nu, în nici un caz; c) Da… Nu era neapãratã nevoie sa plece, s-ar fi putut descurca ºi în þarã; d) Nu aº putea spune asta; e) Nu, doar pentru mine au plecat sã lucreze; f) Nu, pentru cã nu duc lipsã de nimic. Rep: Mulþumim foarte mult pentru sinceritatea de care aþi dat dovadã ºi pentru timpul acordat. Sperãm ca pãrinþii voºtri sã revinã cât mai curând în þarã.

Interviu realizat de: Roxana GHEMEA (a XI-a B, liceu) ºi Anda STROESCU (a IX-a C, liceu)


VIITORUL SEDIU AL PRIMÃRIEI 8

În aceste condiþii, la sfârºitul anului 2006, Primãria oraºului Vãlenii de Munte a întocmit proiectul ºi a încheiat contractul de execuþie pentru construirea viitorului sediu al Primãriei ºi al Consiliului Local, contract a cãrui valoare pentru lucrãrile de construcþii-montaj este de 2.386

DOISPREZECE ªI JUMÃTATE

VIAÞA LA SPITAL

Tu le spui cã-þi este rãu Îþi fac tratamentul nou Dupã aceea te faci bine ªi pleci acasã la tine. Acasã le povesteºti La spital tot ce pãþeºti Tu le spui cã este greu Tratamente faci mereu. Oana VOICILAª Clasa a VII-a ª.A.M. " ing. Gh. Pãnculescu"

mãrie cuprinde toate dotãrile necesare, respectiv: instalaþii energie electricã, instalaþii sanitare, instalaþii gaze, instalaþii telefonie, instalaþii de încãlzire, instalaþii de aer condiþionat, instalaþii pentru conectarea echipamentelor de calcul ºi lift. Viitorul sediu va cuprinde în principal: sala de consiliu, sala pentru oficierea cãsãtoriilor, birouri pentru toate serviciile ºi inclusiv pentru personalul de conducere, adãpostul de protecþie civilã, garaj, grupuri sanitare, spaþii de depozitare, arhivã, holuri ºi alte anexe necesare.

Mihai ISPAS (Compartiment Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului)

G´NDURI Un echilibru se degajã din imaginile care alterneazã cu senzaþia de singurã în mijlocul naturii, singura care-mi poate înþelege sufletul. Mã gândesc sã-i spun: Iartã-mi îndrãzneala paºilor care au fugit prea departe ºi vegheazã-mi inima înainte sã ajungã acolo unde pãsãrile nu se mai întorc. Cred cã tristeþea lasã loc melancoliei, optimismul curgând pe dedesubtul frunzelor pe care calc ca într-un exil dureros. Poate da, este doar nostalgia unei copilãrii feri-

cite care acum cãlãtoreºte ca o luminã. E o luminã de diamant, de diamant cu suflet. O! Cât iubesc aceste pietre nestemate. Poate cã nu râul s-a prins în joc cu spicele de luminã,ci gândurile ce se aprind ºi aleargã sub sãrutul palid al constelaþiilor din noapte. N-aº crede cã gândul îmi zboarã aiurea ºi cã a trecut timpul povestirii. Totul e culoare ºi armonie deschizându-mi aripile sufletului cãtre soare. Apoi, sãmânþa rasaritului a cãzut... Aici aº vrea sã-mi las copilãria, ce

miroase a grâu copt ºi a gutui. Îmi ºterg o lacrimã de pe obraz. ªtiu. Acum pleci. Sau poate nu. Câtã odihnã ºi pace în aceastã tãcere! Întind mâinile spre izvorul ce alunecã pe pietre încãrcate cu gândurile tuturor celor ce le privesc. E un loc retras, mai retras decât toate, un loc unde plouã cu vise, este pãdurea din þara de vis.

Alexandra SÃCUIU Clasa a VIII-a B S.A.M. ,,Ing.Gh.Panculescu"

ÎNTÂLNIRE CU PRIMÃVARA Odatã cu apariþia primului ghiocel primãvara soseºte. Este anotimpul reînvierii la viaþã, este anotimpul reînvierii, iubirii ºi melancoliei. Stolurile de rândunele revin la cuiburile lor, iar trilurile de pãsãrele ne invitã la marea simfonie a naturii. Pomii înfloresc, mireasma lor ne învãluie la tot

pasul, iar zumzetul albinelor roiesc în jurul lor. Iarba de culoarea smaraldului, zâmbeºte fericitã cãtre soare, iar florile multicolore împânzesc sufletele noastre. Soarele cu razele lui parcã înmuiate în miere, încep sã ne încãlzeascã inimile tinere. Pe dealuri, mieluºeii zburdã înveselindu-ne pe

toþi cu jocul lor nevinovat de copil rãsfãþat. Primãvara revine în sufletul nostru, iar cu multã bucurie putem spune: Primãvarã însoritã, bine ai venit! Raluca PUIA Clasa a VIII - a A SAM.“Ing.Gh. Pãnculescu”

Cyan Magenta Yellow Black

La spital e foarte greu Tratamente faci mereu Dimineaþa vin la tine ªi te-ntreabã de þi-e bine.

Peste aproximativ trei luni voi termina clasa a douãsprezecea, am optsprezece ani, nu ma simt debusolat în viaþã, ºtiu ce doresc ºi, de asemenea, ºtiu ºi ce vor adulþii de la mine. Aº vrea sã devin ofiþer de poliþie. În viziunea mea viaþa are forma unui evantai. Îmi place sã critic gafele unor oameni politici. Deasemeni îmi dau cu pãrerea referitor la problemele cu care se confruntã þara noastrã pe plan economic. Singura ramurã a planului cultural despre care v-aº putea povesti ore în-tregi este muzica. Nu despre muzica clasicã, dar nici despre manele. Nu sunt o fire comunicativã decât în prezenþa persoanelor cunoscute. Dacã aº fi preºedintele þãrii, nu ºtiu ce aº putea face... Dar daca aº fi primarul unui oraº cu siguranþã aº propune construirea unor clãdiri cu o arhitecturã modernã, indi-ferent de întrebuinþarea acestora. Daca aº fi directorul unui colegiu naþional aº renunþa la ideea purtarii de uniforme ºcolare de cãtre elevi. În fond nu conteazã "exteriorul", ci "interiorul"… Dacã aº fi om de ºtiinþã aº încerca din rãsputeri sã gãsesc leacuri pentru tratarea unor boli letale, iar daca aº fi Bill Gates aº fi, cu siguanþã, cel mai fericit om de pe planetã... Mihai UNGUREANU, Cl. a XII a Colegiul Naþional “Nicolae Iorga”

Proiectul lucrãrii a fost întocmit de S.C. “SEVERPROIECT” S.R.L. (un colectiv condus de Arh. Niþu Sever, autor al mai multor proiecte deosebite realizate în Ploieºti ºi în judeþul Prahova - printre care se numãrã ºi actualul sediu al B.C.R din Vãlenii de Munte). Obiectivul se aflã în construcþie. Constructorul nominalizat, în urma licitaþiei desfãºurate în luna decembrie 2006, este S.C. “CONTI” S.A. Ploieºti. Acesta are ca termen de finalizare a lucrãrii luna decembrie 2007. Suprafaþa construitã este de 315 mp., iar regimul de înãlþime este S+P+E1+E2+M. Construcþia propusã ºi avizatã în faza de proiect de cãtre Consiliul Local ºi de cãtre Pri-

Cyan Magenta Yellow Black

C

onsiliul local ºi Primãria oraºului Vãlenii de Munte funcþioneazã în prezent într-un local care este revendicat, conform Legii 10/2001 - legea cu privire la “Regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 Martie 1945 - 22 Decembrie 1989”, de cãtre moºtenitorii foºtilor proprietari. În spiritul Legii 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 Martie 1945 - 22 Decembrie 1989 ºi nerestituite, de regulã se restituie în naturã în starea în care se aflã la data cererii de restituire ºi libere de orice sarcini. Varianta acceptãrii pretenþiilor de despãgubire solicitate de notificatori (aproximativ 1,5 milioane de euro) pentru întreg imobilul (construcþii ºi teren) nu a fost ºi nu este o variantã acceptabilã.

mii RON. Începutul anului 2007 a marcat ºi începerea lucrãrilor de execuþie pe un teren al Consiliului Local Vãlenii de Munte. Valoarea totalã a investiþiei este estimatã la aproximativ 3.000 mii RON, inclusiv dotãrile. Astfel efortul financiar va fi substanþial redus, la care se vor adãuga avantajele generate de realizarea unei construcþii noi care va satisface necesitãþile Administraþiei Publice Locale la nivelul unui oraº european. Subliniem ºi faptul cã în condiþiile în care se opta pentru rãmânerea în sediul actual, la cheltuielile necesare de despãgubire se adãugau ºi cheltuielile necesare pentru consolidarea construcþiei ºi aducerea ei la un nivel acceptabil pentru desfãºurarea activitãþii.

ZIARUL VALENII 15  

Publicatie de atitudine civica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you