Page 1

ZILELE EDUCAÞIEI PERMANENTE LA VÃLENII DE MUNTE

Deschiºi cãtr e lume , cãtre Europa Occidentalã...

ªi anul acesta ca ºi în anii trecuþi, la începutul lunii noiembrie, s-a desfãºurat, în cadrul Casei de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, Festivalul ªanselor Tale.

O civilizaþie strãveche i-a legat pe strãmoºii Dacilor de cultura indianã, egipteanã… Peste acel strat de aur al practicilor ºi obiceiurilor statornicite în sute de ani s-a aºternut apoi civilizaþia romanilor…

V

pagina pagina 32

pagina pagina 32

Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii ÃLENii Anul II, Nr 12, 1-15 Decembrie 2006

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

1 leu nou

10.000 de lei vechi

Grup ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu” O ºcoalã a viitoruluui, un drum sigur spre Europa!

✍ GHEORGHE BURDUJAN

ALB ªI NEGRU ªtirile bune nu trezesc interesul opiniei publice. Lumea e interesatã mai ales de ºtirile rele. Acestea fac presa vandabilã. Cu alte cuvinte, numai ºtirile rele - catastrofe, nemernicii, umilirirea firescului, pervertirea normalului - au capacitatea de a produce scandalul creator de emoþie, de atenþie, de mobilizare. Lãsând la o parte exagerãrile deformatoare, chiar ºi atunci când ºtirile rele sunt corecte, prin concentraþia lor excesivã ele contureazã o imagine de ansamblu neadevãratã ºi conduc spre concluzii eronate. Astfel se ajunge la depresia generalã ºi la pervertirea moralei publice. Asemenea unui fenomen în oglindã, pentru clasa politicã, oficialitãþi ºi demnitari, ºtirile rele nu sunt ºtiri. Oficalii puterii comunicã numai succese ºi oferã numai perspective surâzãtoare. Ca în alte vremuri... Un exemplu edificator îl constituie comportamentul oficialilor români referitor la obstacolele aflate în calea intrãrii României în U.E., ca ºi la ºocul dureros pe care rerspectiva intrare îl va produce în unele pãturi ale societãþii româneºti. O bunã gestiune a aºteptãrilor va face ca românii sã nu se sperie ºi sã nu fie deprimaþi de faptul cã, dupã ce vor intra în U.E., preþurile vor creºte, unii sãteni nu vor mai putea practica agricultura de subzistenþã ºi vor reinvada oraºele mãrind presiunea ºomajului, unele firme româneºti vor falimenta etc. La urma urmei U.E. nu ne va da peºte, ci o undiþã cu care sã pescuim. Aceastã fricã inclusiv de adevãrul care nu te acuzã, se explicã, dincolo de prostie, prin natura totalitarã a gândirii oficialitãþilor care o resimt. Pentru o asemenea gândire între social ºi politic nu existã intimitate, transparenþa este exclusã, ca ºi responsabilitatea decidentului politic faþã de cetãþean. Societaea trebuie tranchilizatã cu poveºti frumoasae, dar mincinoase ; tot ceea ce este neplãcut i se ascunde. Adevãrul nu face niciodatã rãu. În orice caz, minciuna nu face niciodatã bine; iar o jumãtate de adevãr este mai rãu decât o minciunã întreagã. Iatã de ce trebuie sã ne ferim atât de cei care ne dau doar veºtile rele, cât ºi de cei care ne pierd în iluzia veºtilor bune. Simplificând la limitã lucrurile, vã propun un exerciþiu: Spuneþi ceva de rãu despre cineva. Imediat va afla tot oraºul. Spuneþi ceva de bine despre cineva. Veþi vedea cã nu va ºti decât persoana cãreia i te-ai adresat.

pagina 3 pagina 4,5,6,7,8 CUVÂNTUL DIRECTORULUI

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI - VLÃSCEANU TEODOR Nãscut la 22 octombrie 1937 în localitatea Rîfov - judeþul Prahova. Consilier P.S.D. din anul 1996 ºi preºedinte al Comisiei de specialitate nr. 4 - Comisia pentru probleme juridice ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã.

Grupul ªcolar Agromontan “Romeo Constantinescu” din oraºul Vãlenii de Munte împlineºte, în decembrie 2006, 10 ani de existenþã.

pagina pagina 38

pagina pagina 32


2 ä

Actualitate

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERII NOªTRI Nãscut la 22 octombrie 1937 în localitatea Rîfov - judeþul Prahova unde a urmat ºcoala elementarã. Absolvent de ºcoalã profesionalã (cu calificarea "Rafinor derivate petroliere") ºi de liceu (cu diplomã de bacalaureat). Fost ofiþer de specialitate - criminalist judiciar ºi comandant al Poliþiei Vãlenii de Munte. “În perioada în care am lucrat ca ofiþer activ am fost avansat pânã la gradul de colonel ºi am primit datoritã activitãþii mele un numãr de cinci medalii militare ºi patru ordine militare (clasa I, II, III ºi IV) , la împlinirea a 30 de ani ca ofiþer al M.I.” Actualmente pensionar. Consilier P.S.D. din anul 1996 ºi preºedinte al Comisiei de specialitate nr. 4 - Comisia pentru probleme juridice ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã. "În 1996 am candidat pe listele P.D.S.R. ºi am devenit consilier

fãcând parte din Comisia nr. 4, Comisia pentru Probleme Juridice ºi de Disciplinã, Muncã ºi Protecþie Socialã, iar dupã alegerile din anul 2000 am devenit preºedintele acestei comisii din componenþa cãreia mai fac parte: Crivãþ ªtefan - profesor, Popescu Gabriel - medic, Stanciu Daniela - studentã, Popa Viorica juristã. Comisia de specialitate nr. 4, a analizat cu simþ de rãspundere ºi cu responsabilitate proiecte de hotãrâri ce au stat la baza ºedinþelor de consiliu. Proiectele de hotãrâre care au revenit spre avizare comisiei, pe care o reprezint, au primit aviz favorabil de fiecare datã. Ca obiective principale au fost: 1. Programul de dezvoltare economico-socialã a oraºului Vãlenii de Munte; 2. Avizarea organigramelor

Primãriei ºi ale Serviciului public de specialitate; 3. Regulamentul de organizare ºi funcþionare a compartimentului pentru amenajarea, întreþinerea ºi înfrumuseþarea zonelor verzi ºi a locurilor de agrement; 4. Comisia pentru testarea profesionalã a gardienilor publici în vederea încadrãrii lor ca poliþiºti comunitari; 5. Desemnarea reprezentantului Consiliului Local în consiliile de administraþie ale unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar din oraºul Vãlenii de Munte; Cu ocazia deplasãrilor în teren am analizat problemele cu care se confruntã alegãtorii pentru ca acestea sã fie discutate în ºedinþele de consiliu pentru rezolvarea lor. În marea lor majoritate probleme cetãþenilor au fost rezolvate. Mã refer la iluminatul public, asfaltarea

Deschiºi cãtre lume, cãtre Europa Occidentalã au purtat spre meleaguri în care urma sã experimentãm întâlniri cu reprezentanþii prefecturilor a trei judeþe poloneze, implicit, cu trei Inspectorate ªcolare. Luni, 25 septembrie 2006, ne-au întâmpinat la sosire reprezentanþi ai autoritãþilor locale: renumitul jurnalist Marek Oleszozuk, Lidia Pietras, comisar de poliþie, profesor de autoapãrare la Centrul de formare Continuã, Jadwiga Wójtowicz, ªeful Direcþei Educaþie, Wieslaw Borowski, Directorul Centrului de Practicã Productivã-Pionki, Jacek Karaœ, Director Adjunct la Grupul ªcolar Postgimnazial nr. 1 Pionki, acesta din urmã fiind ºi organizatorul bunei gãzduiri a delegaþiei noastre. Marþi, 26 septembrie 2006, însoþiþi de dna Inspector ªcolar Jadwiga Wójtowicz: am vizitat ruinele Castelului Episcopiei Cracoviei, Muzeul raional, am mers la Centrul de Formare Continuã,

înfrãþire cu ºcolile raioanelor Radom, Kozienice ºi Pionki. Pretutindeni, ºcolile poloneze ne-au impresionat prin excepþionala lor dotare: clãdiri impunãtoare, laboratoare, cabinete ºi ateliere spaþioase, fiecare cu un numãr corespunzãtor de calculatoare performante, din fonduri U.E. Ziua de 27 septembrie 2006 a fost marcatã de transmiterea pe postul local de televiziune a interviului acordat de domnul Prefect de Prahova, Corneliu Popescu. Vizita de documentare din Kozienice s-a încheiat cu cina servitã alãturi de toate autoritãþile locale ºi investitori privaþi la Izvorul Regal din pãdurea Kozienice. Joi, 28 septembrie 2006, vizita la Varºovia a culminat cu memorabilele ore petrecute la Ambasada României, în prezenþa corpului diplomatic al Ambasadei: domnul ambasador Gabriel Bârtaº, Marius Viþionescu, consilier economic,

O civilizaþie strãveche i-a legat pe strãmoºii Dacilor de cultura indianã, egipteanã… Peste acel strat de aur al practicilor ºi obiceiurilor statornicite în sute de ani s-a aºternut apoi civilizaþia romanilor… Pe un pãmânt binecuvântat de Dumnezeu, cu pitorescul ºi bogãþia câmpiei de la Istru ºi a cununii carpatice, poporul nostru nobil a atras priviri lacome. Ne-au cotropit barbarii, apoi, veacuri întregi, turcii, austro-ungurii, ruºii. Unii ne-au vrut supuºi, alþii s-au prefãcut prieteni; ºi ne-au luat aurul grânele, pãdurile… viaþa din noi… Am ajuns sãraci în þarã bogatã, tristã ºi sãrmanã poartã a Orientului, în timp ce atâtea naþii sunt bogate pe pãmânturi urâte ºi sãrace… Invitaþia de a face parte din delegaþia I.S.J. ºi Prefecturii judeþului Prahova pentru vizita de lucru în Polonia, condusã de domnul Prefect Corneliu Popescu, însoþiþi fiind de reprezentanþi ai Inspectoratului Teritorial de Muncã ºi Camerei de Comerþ, a însemnat pentru ºcoala noastrã o perioadã de proiectãri ºi statornicire a unor relaþii avantajoase cu forurile judeþene ºi naþionale, de anvergurã europeanã. barajul ºi centrala electricã de Dorin Barnea, Directorul Duminicã dimineaþa, pe 24 la Domaniów. Am primit pro- Institutului Român de Culturã, septembrie 2006, emoþiile ne- puneri îmbucurãtoare de alþi consilieri. Starostele de

Nãscut la 22 octombrie 1937 în localitatea Rîfov - judeþul Prahova unde a urmat ºcoala elementarã. Absolvent de ºcoalã profesionalã (cu calificarea "Rafinor derivate petroliere"). Absolvent de liceu (cu diplomã de bacalaureat) ºi al ªcolii de Ofiþeri Activi în M.I. (în anul 1961) Fost ofiþer de specialitate - criminalist judiciar ºi comandant al Poliþiei Vãlenii de Munte. Actualmente pensionar. Consilier P.D.S.R. din anul 1996, iar din anul 2000, consilier ales pe listele P.S.D. Este preºedinte al Comisiei de specialitate nr. 4 Comisia pentru probleme juridice ºi de disciplinã, muncã ºi protecþie socialã.

strãzilor, construirea de locuinþe pentru tineri, introducerea de conducte pentru apã ºi gaze în zonele în care nu existau, construirea de podeþe (cel mai important fiind legãtura dintre oraºul Vãleni ºi cartierul Rizãneºti) repararea ºi înlocuirea unor conducte de apã, cât ºi alte lucrãri care se vãd..."

Zwolweñ ºi traducãtoarea Monica Checea a însoþit delegaþia noastrã, vineri, 29 septembrie, în vizita la mormântul lui Jan Kochanowski, în clipele noastre de reculegere de la Lagãrul de Exterminare de la Majdanek ºi în oraºul Kazimierz Dolny. La cina de rãmas bun au fost prezenþi reprezentanþii tuturor raioanelor vizitate: Radom, Kozienice, Zwoleñ. La reîntoarcerea în patrie, sâmbãtã, 30 septembrie 2006, am resimþit acut contrastul între modelul de ºcoalã din U.E. ºi ºcoala noastrã. Urmeazã sã întreprindem tot ce ne revine ca

îndatorire pentru a alinia ºi Grupul ªcolar Mãneciu unitãþilor de învãþãmânt din Uniune. Am trimis deja scrisori ºi prezentãri ale ºcolii noastre la Ambasada Românã din Varºovia, la Institutele de Culturã ºi la Prefecturile raioanelor care ne-au rãmas prietene. Sã ne respectãm ºi pãstrãm prietenii, îmbogãþindu-ne sufletul ºi spiritul care a stat mereu drept în încercãri ºi furtuni! Director prof. Gabriela DESPAN Grup ªcolar Mãneciu

TEODOR

ZILELE EDUCAÞIEI PERMANENTE LA VÃLENII DE MUNTE ªi anul acesta ca ºi în anii trecuþi, la începutul lunii noiembrie, s-a desfãºurat, în cadrul Casei de Culturã a oraºului Vãlenii de Munte, Festivalul ªanselor Tale. Într-o colaborare valoroasã, care include Prefectura judeþului, Primãria oraºului, Agenþia Naþionalã Pentru Tineret, Colegiul Naþional "N.Iorga", Grupul ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu", ªcoala de Arte ºi Meserii "Ing. Gh.Pãnculescu" ºi o serie de alte instituþii de culturã din zonã, ºi cu un program bogat, activitatea s-a realizat pe mai multe secþiuni ºi a vizat în principal aspectul educaþiei permanente. Astfel, în sala mare a Centrului Pentru Tineret ºi-au prezentat oferta ºcolarã actualã ºi de perspectivã atât principalele unitãþi ºcolare din oraº cât ºi o serie de unitãþi din judeþ: Liceul Pedagogic, Liceul de Transporturi Auto, Grupul ªcolar de Prestãri Servicii, Liceul "Traian Sãvulescu" - toate din Ploieºti. Cele ºapte standuri expoziþionale au prezentat un material informativ bogat ºi instructiv. Expoziþia cu oferta ºcolarã a fost vizitatã pe parcursul celor cinci zile de un numeros public format atât din elevi cât ºi din pãrinþii acestora. Sub directa îndrumare a d-nei directoare Iulia Mãrgãritescu, în

sala micã a Casei de Culturã, unde au putut fi admirate lucrãrile unei expoziþii inedite realizatã de familia Drugã din Mãneciu, s-au desfãºurat o serie de simpozioane ºi mese rotunde cu o tematicã diversã ºi bogat argumentatã de cãtre susþinãtori. "Fondurile structurale" - moderator Aura Rãducu, membru al Comisiei de Negociatori pentru Aderarea României la Uniunea Europeanã, "Copiii cu probleme speciale" - moderator psiholog Floarea Stãnicã, director la ªcoala Specialã Vãlenii de Munte, au fost doar douã dintre cele mai interesante teme supuse dezbaterilor participanþilor. Sãptãmâna a fost încheiatã de seara cultural-distractivã realizatã în colaborare cu ªcoala de Arte ºi Meserii "Ing. Gh. Pãnculescu" ºi seara de teatru realizatã în colaborare cu actorii Teatrului "Equinox" din Ploieºti. Atmosfera de destindere ºi participare colectivã din ultimele douã seri a reprezentat cea mai bunã modalitate de subliniere a calitãþii activitãþilor multiple din cursul sãptãmânii. Prof. Mihai Johann COZORICI


3

S.C. „MOBREAL DIVERS” S.R.L Executã ºi livreazã:

Efectueazã: transport de persoane pe majoritatea traseelor cu capªt de linie Vªlenii de Munte;

-ora”ul transport local n Vªlenii de Munte;

-cu firme curse convenii din ora” ”i din zonª;

-lacurse ocazionale, cerere, interne ”i internaionale;

Relaþii la Dispecerat (zona

VÃLENii

Telefoane: 0788-418.825 0788-575.231

- Tâmplãrie din aluminiu ºi P.V.C.; - Geam termopan; - Mobilier din PAL melaminat; Produce geam reflexiv; Este ditribuitor de geamuri GES S.A. Telefon: 0244-282.019 Fax: 0244-282.019

ÎNVÃÞÃT ORII NOªTRI

Constanþa Nicoarã

Redacþia

Str. George Enescu nr. 1 Telefon: 0723-246121 VÃLENII DE MUNTE

Ionelia Coºerea

Redactor-ºef: Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Cristina Dragomirescu

Camelia NEAGU, Mihai Johann COZORICI, Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Camelia Dinu

Publicaþia „Vãlenii” este edi tatã de S.C. „VALTE” S.R.L. ºi Fundaþia “ARMONIA” Gabriela Nedelcu

Aceastã ediþie a fost sponsorizatã de: S.C. NATISCRI S.R.L. S.C. DORO-TEY S.R.L P.F.E. CERNAT COM S.C. CRISTELSI S.R.L S.C. “CHIVÃRAN COM” S.R.L.

Mariana Vîlsãnoiu

(Str. Tipografiei nr. 1, Vãlenii de Munte)


4

GRUPUL ªC OLAR AGROMONTAN “ROME O C ONS TANTINESCU” VÃLENII DE MUNTE (S tr. Brazilor nr. 13; t el: 02 4 4 281 .555/ 02 4 4 282.555/ Fax: 02 4 4 283.551)

JUBILEU Echipa managerialã : Director : prof. Eugeniu OLTEANU Director adjunct: ing. Nicolae CURSARU Director adjunct: prof.Angela RÃDULESCU Înfiinþat în anul 1996, liceul este un tânãr vlãstar al învãþãmântului de specialitate prahovean pregãtind prin diferite forme de învãþãmânt, elevi pentru o paletã variatã ºi diversificatã de profesii solicitate de piaþa muncii. Deºi este o unitate de învãþãmânt tânãrã, urmeazã o tradiþie de peste 200 de ani în pregãtirea ºi calificarea tinerilor în meserii tradiþionale sau de actualitate. Prin resursele de care dispune, a reuºit sã atragã (în anul ºcolar 2006 - 2007), aproximativ 1589 de elevi, atât din oraºul Vãlenii de Munte cât ºi din bazinul superior al Vãii Teleajenului, Vãilor Cerasului ºi a Starchiojdului. Colectivul didactic este alcãtuit din 98 de cadre didactice dintre

care 72 sunt titulare. Dintre cadrele didactice titulare, 30 au gradul didactic I, 7 au gradul didactic II, 17 au definitivatul ºi 18 sunt debutante. An de an , baza materialã a ºcolii s-a dezvoltat astfel încât, în prezent, Grupul ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" Vãlenii de Munte dispune de 13 sãli de clasã (pentru învãþãmântul primar), 4 laboratoare (chimie, fizicã, biologie, multimedia), 12 cabinete ºcolare (geografie, limba românã, limbi strãine, matematicã, istorie, turism ºi alimentaþie publicã, industrie uºoarã, mecanicã, agromontanologie, silviculturã ºi industrializarea lemnului, educaþie tehnologicã, religie), 2 cabinete de lucru ( protecþia muncii, sediul firmelor de exerciþiu profil servicii), 6 ateliere ºcoalã (3-industrie uºoarã, 2-mecanicã, 1-prelucrarea lemnului), 2 terenuri de sport, 1 salã de sport cu anexe aferente, 1 bibliotecã cu peste 22 000 volume de cãrþi ºi o salã de lecturã, 2 loturi didactice cu suprafaþa de cca 0,5 ha ocupate cu culturi de plante medicinale. Se cuvin menþionate de aseme-

nea urmãtoarele aspecte: Liceul este Centru Naþional de Perfecþionare pentru cadrele didactice - maiºtrii instructori din domeniul agromontan ºi agroturism montan. Elevii ºi cadrele didactice ale ºcolii editeazã revista “Mugur” ºi sunt implicaþi în relaþii de parteneriat cu Liceul Teoretic " Mihai Eminescu" din localitatea Cimiºlia, judetul Cimiºlia, Republica Moldova. Deºi nu au trecut foarte mulþi

ani de la înfiinþare, roadele au început sã aparã. În anii de pionerat ai "tânãrului" Grup ªcolar, catedra de chimie s-a remarcat prin rezultatele obþinute concretizate în premii la nivel judeþean ºi naþional la care se adaugã ºi cele obþinute de catedra tehnicã la concursurile pe meserii ºi olimpiadele ºcolare pe diverse profile: textile-pielãrie, servicii, agromontanologie, agroturism - montan, silviculturã, industrializarea lemnului, alimentaþie publicã.


5

SECOLE DE ÎNVÃÞÃMÂNT LA VÃLENII DE MUNTE 1797 - În târgul Vãlenilor se deschide ºcoala greceascã în chilia Mãnãstirii; 1817 - Ioan Vodã Caragea întemeiazã o ºcoalã româneascã; 1832 - ia fiinþã ªcoala Obºteascã Naþionalã având ca dascãl pe Ioan Gherasim Gorjan de la ªcoala "Sfantul Sava" din Bucureºti, autor al primului manual de limba francezã din România; 1840 - se înfiinþeazã ªcoala Normalã care pregãtea învãþãtori din judeþele Sãcuieni; 1849-1908 - ªcoala îºi schimbã denumirea în ªcoala de fete, ªcoala de bãieþi ºi ªcoala de

Meserii; 1920 - 1956 - se înfiinþeazã mai multe ºcoli: ªcoala Miuleºti, ªcoala Valea Gardului, Gimnaziul Mixt, Liceul Comercial; 1924 - se înfiinþeazã Gimnaziul Industrial; 1925 - se deschide ªcoala Elementarã Comercialã; 1946 - Gimnaziul devine Liceu Comercial cu clasa a V-a de bãieþi 1947 - ia fiinþã ªcoala Medie de Administraþie Economicã Mixtã; 1950 - ªcoala Medie Tehnicã Horticolã; 1956 - ªcoala Medie de culturã

generalã de 11 ani; 1971 - prin Decret Prezidenþial se numeºte "Nicolae Iorga" ºi se dã în folosinþã noua clãdire în strada Brazilor nr.13 care cuprinde ºi clasele ªcolii de la Miuleºti, Valea Gardului ºi ale viitorii ªcoli cu clasele I-X Nr. 1; 1980 - la 1 Ianuarie ªcoala cu clasele I-X Nr 1, cu sediul în strada Brazilor nr 13, se desprinde din Liceul Industrial "Nicolae Iorga" cele douã instituþii vor funcþiona în acelaºi local dar cu conduceri separate; 1988 - Liceul Industrial "Nicolae Iorga" se mutã în actuala clã-

Dotare ºi performanþe În anul 1971 se dã în folosinþã clãdirea unde va funcþiona Liceul "Nicolae Iorga", clãdire cu 16 sãli de clasã. În septembrie 1977 se realizeazã o extindere cu 6 sãli de clasã. Din 1980 pânã în 1988

funcþioneazã în acelaºi local ºi ªcoala Generalã cu clasele I-X Nr. 1 rãmânând sã funcþioneze independent prin mutarea Liceului "Nicolae Iorga" în altã locaþie. În aceastã clãdire din 1994 funcþioneazã ªcoala cu clasele IVIII Nr 1 "Romeo Constantinescu" care în 1996 se transformã în Grup ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu". În prezent ºcoala dispune de 13 sãli de clasã (pentru învãþãmântul primar), 4 laboratoare (chimie, fizicã, biologie, multimedia), 12 cabinete ºcolare (geografie, limba românã, limbi strãine, matematicã, istorie, turism ºi alimentaþie publicã, industrie uºoarã, mecanicã, agromontanologie, silviculturã ºi industrializarea lemnului, educaþie tehnologicã, religie), 2 cabinete de lucru (protecþia muncii, sediul firmelor de exerciþiu - profil servicii), 6 ateliere ºcoalã (3-industrie uºoarã, 2-mecanicã, 1- prelucrarea

lemnului), 2 terenuri de sport, 1 salã de sport cu anexe aferente, 1 bibliotecã cu peste 22 000 volume de cãrþi ºi o salã de lecturã, 2 loturi didactice cu suprafaþa de cca 0,5 h. ocupate cu culturi de plante medicinale. Pentru anul 2007, unitatea noastra ºcolarã, a fost inclusã în grupul ºcolilor nominalizate de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii care vor beneficia de finanþare privind acþiunile cuprinse în "Programul naþional de educaþie ºi formare profesionalã pentru dezvoltarea integratã a zonei montane". În cadrul acestor acþiuni vor fi realizate proiecte de infiinþare a unei ferme didactice pilot, cu dotãrile corespunzãtoare standardelor Uniunii Europene precum ºi a unei pensiuni agroturistice, corespunzãtoare acestor

standarde. Aceste investiþii vor constitui un model de gospodãrie þãrãneascã etalon din zona montanã, în care elevii pot efectua stagii de pregãtire practicã pe parcursul duratei de ºcolarizare ºi care este de dorit sã deþinã baza materialã necesarã pentru a se asigura toate condiþiile formãrii tuturor competenþelor profesionale.

Pentru anul 2007 - 2008 oferta curricularã, pentru clasele de început, cuprinde: 2 clase a V-a din care: 1 clasã opþional engleza, 1 clasã opþional matematica; 3 clase a IX-a liceu din care: 2 clase filiera tehnologicã/ profil servicii; tehnician în administraþia publicã/ tehnician in turism; 1 clasã filiera tehnologicã/ profil resurse naturale ºi protecþia mediului / tehnician degner mobilã ºi amenajãri interioare; 4 clase a XI-a zi din care: 3 clase filiera tehnologicã/ profil servicii / tehnician în adminis -

dire modernã: 21 sãli de clasã, denumire a ºcolii noastre. cabinete, laboratoare, cantinã ºi internat; 1990 - Liceul iºi schimbã profilul din industrial devenind teoretic; 1994 - ªcoala Generalã Nr. 1 cu clasele I-VIII iºi schimbã denumirea în ªcoala Generalã cu clasele I-VIII "Romeo Constantinescu" 1996 - ªcoala Generalã cu clasele I-VIII "Romeo Constantinescu" ºi clasele de ucenici înfiinþate între timp, se transformã în Grupul ªcolar Agromontan "Romeo Constantinescu", actuala

DATE DESPRE CADRELE DIDACTICE ªI DIDACTICE AUXILIARE ÎNVÃÞATORI: Nicoarã Constanþa, Dinu Camelia, Vîlsãnoiu Mariana, Dragomirescu Cristina, Nedelcu Gabriela, Iordache Cristina, Coºerea Ionelia. LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ: Visoschi Maria, Anghelache Niculina, Camelia Neagu, Dinescu Raluca Elena, Lang Alina Florina, Nedelcu ªtefania, Petre Mihaela Georgiana; LIMBI MODERNE: Rogozea Elena Andreea, Popescu Sanda Andreea, Visinoiu Cecilia, Matei Elena, Tronaru Cristina, Dumitrescu Georgiana Ruxandra, Milea Elena Lavinia, Pârvu Raluca Irina, Cotuna Luiza, Mareº Liliana; MATEMATICA: Ghiorghiu Constantin, Podumneaca Daniela, ªtefan Mihaela, Teca Mircea, Mandrican Ovidiu, Alexandru Delia, Constantinescu ªtefania, Bocan Dumitru; FIZICA: Rãdulescu Angela, Cioi-

naru Adriana, Jumarea Liliana, Petriciou Camelia; CHIMIE: Meiroºu Emilia, Istrãtescu Simona, Baciu Mihaela; BIOLOGIE: Niþescu Nicoleta, StirOlteanu Elena, Necula Iustina, Dumitrica Ionelia Lavinia; ISTORIE/SOCIO-UMANE: Dorobanþu Nicolae, Chita Cristina, Dumitrescu Mariana, Vâlcu Antonieta; GEOGRAFIE: Olteanu Eugeniu, Albulescu Mihaela Tatiana, Niþu Oana; RELIGIE: Coman Manuela, Niculescu Laurenþiu, Stan Lavinia Andra; ARTE: Cioc Constantin, Rotaru Cremona; EDUCATIE FIZICÃ ªI SPORT: Tusz Gyorgy Ianos, Pârvu Cãtãlin, Tiu Mihaela;

-traþia publicã/ tehnician în turism, 1 clasã filiera teoreticã/ profil stiinþele naturii -zi; 1 clasã a XI -a seral: 1 clasã filiera teoreticã/ profil ºtiinþele naturii; 3 clase a XII-a liceu - ruta progresivã din care: 1clasã filiera tehnologicã/ profil servicii/ tehnician în gastronomie, 2 clase filiera tehnologicã/ profil resurse naturale ºi pro tecþia mediului/ tehnician agromontan/ tehnician în prelucrarea lemnului; 3 clase a IX-a - din care: 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu agriculturã/ lucrãtor în gospodãrie agroturisticã, 1clasã filiera tehnologicã/ domeniu turism ºi alimentaþie/ lucrã-

TEHNOLOGIA INFOR-MAÞIEI: Balan Tatiana, Tatu Mihaela Cristina, Savu Elena Laura; SPECIALITATE TEHNICÃ: Cursaru Nicolae, Alexe Viorel, Popescu Raluca, Lup Lavinia, Stoica Luiza, Chivulescu Iustin, Anghelache Aurelia, Cãpãþânã Eleonora, Cremeneanu Roxana, Dedu Rodica, Frates Adriana, Ilioiu Carmen, Iordache Ramona, Moraru Cristina, Ariciu Doiniþa, Nicolescu Mihai, Stan Mihai Vicenþiu, Vasilescu Mãdãlina, Burduºel Dana, Stoica Eugenia, Preda Aurel, Bascau Eliza, Sersea Crina, Stanciu Viorica, Constantinescu Cãtãlin, Gãluºcã Gheorghe, Sfântu Viorel, Sia Sorina Crina, Stoian Gheorghe, Vãduva Dinu Constantin, State Gheorghe; PERSONAL AUXILIAR: Ioniþã Elena, Popa Doina, Ariciu Doiniþa, Cursaru Mioara, Median Cocuþa, Cazan Cornelia, Niþu Constantin.

-tor în alimentaþie, 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu industrie textilã ºi pielãrie/ lucrãtor în tricotaje confectii; 4 clase a XI-a - an de completare din care: 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu mecanicã/ strungar, 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu agriculturã/lucrãtor în agroturism, 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu turism ºi alimentaþie/ ospãtar, 1 clasã filiera tehnologicã/ domeniu industrie textilã ºi pielãrie/confecþioner produse textile.


6

Rezultate obţinute la concursurile şcolare 1998 - 1999: Etapa naţională - 1 menţiune( chimie); Etapa judeţeană - 17 premii şi menţiuni, dintre care: 3 - premiul I, 3 - premiul II, 2 - premiul III, 9 - menţiuni.

1999 - 2000: Etapa judeţeană - 20 premii şi menţiuni, dintre care: 1 - premiul I, 2 - premiul II, 1 - premiul III, 9 - menţiuni, 3- premii creaţie "Iulia Hasdeu" - cls. a IV a, 2 premii povestiri "Ion Creangă"- cls. a IV a, 2 - premii ortografie şi punctuaţie - cls. a IV a;

2000 - 2001: Etapa naţională - 1 menţiune ( agromontanologie). Etapa judeţeană - 26 premii şi menţiuni, dintre care: 5 - premiul I, 7 - premiul II, 6 - premiul III, 8 - menţiuni. 2001 - 2002: Etapa naţională - 1 premiul I şi o menţiune (proiecte de mediu) - (creaţie); Etapa judeţeană - 52 premii şi menţiuni, dintre care: 8 - premiul I, 7 - premiul II, 8 - premiul III, 29 - menţiuni. 2002 - 2003: Etapa naţională - 1 premiul I (proiecte de mediu). Etapa judeţeană - 25 premii şi menţiuni, dintre care: 3 - premiul I, 3 - premiul II, 9 - premiul III, 10 - menţiuni. 2003 - 2004: Etapa internaţională: 1 menţiune specială ( desen). Etapa naţională - 1 premiul I şi o menţiune (proiecte de mediu) - (fizica). Etapa judeţeană - 35 premii şi menţiuni,

BALUL BOBOCILOR (interviuri) 1. - Cum te privesc colegii după ce ai participat la Mister Boboc? Ce titlu ai primit ? - Colegii mă privesc la fel ca şi până acum. Am câştigat "Mister Popularitate" (Geangu Adelin Georrge, a -IX a C); 2. -Elevii Grupului Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" vor să afle cât de cunoscută erai înainte de a participa la "Miss Boboc" şi cum, eşti acum?. Ce titlu ai primit? -Totul este la fel ca înainte, nu s-a schimbat nimic, pentru că majoritatea persoanelor mă cunoşteau. Am primit "Miss Originalitate". (Alexandra Neagu, a -IX a C); 3. - Crezi că învingătorii au fost cei preferaţi de public? Ce titlu ai primit ? - Cred că cei care au fost desemnaţi învingători nu au fost preferaţi de public. Am câştigat "Mister originalitate". (Alexandru Razvan Constantin , cls. a -IX a C); 4. - Cum te simţi în calitate de "Miss Boboc 2006" ? - Sunt fericită ,nu m-am schimbat cu nimic. Aşa cred eu. (Lupaşcu Ioana, a -IX a B) 5. - Cum te simţi în calitate de "Mister Boboc 2006" ? - Cum m-am simţit şi până acum. Nu m-am schimbat cu nimic. (Stelian Mihai, a -IXaA) 6. - Cum te-ai înţeles cu fetele care v-au învăţ paşii? Dar cu cele care au participat la "Miss Boboc 2006"? A existat o oarecare rivalitate între voi? Ce titlu ai primit? - Ne-am înţeles foarte bine. A existat puţină rivalitate. Am câştigat "Miss eleganţa" (Gherghe Raluca, cls. a -IX a B); 7. - Ce părere ai despre jurizare? Dar despre public? Ce premiu ai câştigat? - Juriul a fost corect şi nu m-am simţit defavorizat, iar publicul a fost OK. Am luat premiul "Mister Eleganţa" (Iosif Alexandru, cls. a -IX a A); 8. - Ce senzaţie aveai în momentul în care ai intrat pe scenă? Aveai emoţii? Ce titlu ai primit? - Sigur că am avut emoţii, dar pe parcurs le-am depăşit. Am luat titlul "Miss Oriflame" (Ionescu Andreea, cls. a -IX a A); 9. - Cum te-au primit colegii, profesorii, luni la şcoală? Ce premiu ai luat? - Colegii şi profesorii m-au privit exact ca înainte, nu există nici o schimbare. Am luat titlul "Mister Tinereţe". (Alexandru Alin, cls. a -IX a C).

Anda STROESCU

dintre care: 3 - premiul I, 3 - premiul II, 8 - premiul III, 21 - menţiuni. 2004 - 2005: Etapa internaţională: 1 menţiune specială (desen). Etapa naţională - 2 menţiuni (chimie, industrie uşoară). Etapa judeţeană - 29 premii şi menţiuni, dintre care: 3 - premiul I, 4 - premiul II; 10 - premiul III, 13 - menţiuni. 2005 - 2006: Etapa naţională -3 premii din care: 1 premiu I, 1 premiu II, 1 premiu III. Etapa judeţeană - 32 premii şi menţiuni, dintre care: 3 - premiul I, 7 - premiul II, 7 - premiul III, 15- menţiuni.

Concurs Europa n vizuinea tinerilor Problemele legate de integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană sunt multe şi au un impact deosebit atât asupra modului nostru de a gândi, cât şi privind orientări majore pentru societatea de mâine. Ideile tinerilor pot fi interesante şi trebuie luate în seamă. La începutul lunii mai 2006 s-a organizat un concurs de creaţie literară şi plastică la care au participat elevii din liceele şi colegiile prahovene. Tema a stimulat imaginaţia elevilor: "Europa în viziunea tinerilor". Eleva Roşca Nicoleta din clasa a X-a C, de la Grupul Şcolar Agromontan a câştigat premiul I la creaţie plastică. Participarea elevilor şcolii noastre la concursuri şi

expoziţii a fost încununată de succese: "La Concursul internaţional "Pământul, grădina mea", eleva Duma Andreea, clasa a IX-a A, a obţinut menţiune specială. " În Tabăra naţională de la Zimnicea, eleva Bacheş Daniela, clasa a VIII-a C - premiu special. "Concursul de icoane”, Bucureşti, Mesaroş Sabrina, clasa a VIII- a B premiul I. "Expoziţia Integrare Europeană” - premiul I şi II, expoziţia de icoane pe sticlă. "Expoziţia în cadrul Festivalului şanselor tale la Muzeul "N. Iorga", sept. 2005 şi 2006. Felicitări! Prof. Constantin CIOC

FAPTE ŞI TIMP

Deseori, refuzăm să acceptăm scurgerea timpului şi tânjim după frumuseţea unui moment: COPILĂRIA. Această secvenţă esenţială a marcat viitorul fiecăruia şi adultul din noi păstrează miniatura copilului de altădată. Timpul trece chiar şi atunci când nu totul ne iese aşa cum ne dorim. Săptămânile vin una după alta şi ne dăm seama în cele din urmă că, şi dacă n-am primit nimic din ceea ce am cerut lui Dumnezeu, ni s-a dat tot ceea ce aveam nevoie. Mie mi-a fost dat să fiu învăţătoare. Aceasta a fost şi este cea mai mare bucurie a vieţii mele. M-a însoţit în drumul meu prin viaţă dragostea copiilor. Am văzut cum, în faţa lor au apărut culmile greu accesibile ale cunoaşterii, i-am învăţat că trebuie să înfrunte deşertul neştiinţei şi nisipurile înşelătoare ale comodităţii, că uneori se vor lovi de arşiţa îndoielilor şi de vântul năprasnic al confruntărilor, dar până la urmă vor căpăta nota "de om", care-i va ajuta să se integreze în viaţa socială.

Împlinirile lor au devenit împlinirile mele. N-am uitat însă de faptul că starea de fericire este o realitate subiectivă. Oamenii pot să aibă bani, bucurii, succes, să fie chiar iubiţi, şi totuşi să se considere nefericiţi. Omul are nevoie de confirmarea că într-adevăr situaţia pe care o trăieşte este una fericită, demnă de râvnit. De aceea el compară permanent ceea ce i se întâmplă cu modelul pe care îl are în minte. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu copilul. Să nu uităm că meseria de COPIL este astăzi, una dintre cele mai grele, pentru că fiecare clipă a copilăriei reflectă întregul univers: cu bucurie şi tristeţe, cu joc şi lacrimă. Verbele "a învăţa" şi "a munci" pe care copiii se străduiesc să le conjuge la toate timpurile, au căpătat virtutea cuvintelor cheie din poveste, care deschide orice poartă. Ce rămâne în urmă? Rezultatele frumoase de care ne amintim în treacăt (menţiune la concursul INTELIGENŢE PRAHOVENE - elevul POPA IULIAN, pre-miul I la TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR EDIŢIA I, premiul I la concursul de dans comic -SINAIA 2006, premiul al IIlea la concursul de poezie - FESTIVALUL ŞANSELOR TALE, 2004, (DRA-

GOMIR LOYSS), premiile I, II, la concursul de desene MOŞ CRĂCIUN , sponsorizat de ROMTELECOM (ENACHE SIMINA, ALEXUŢĂ RAMONA), expoziţia de măşti din lut a elevei NICOLAE FABIANA, frumoasele activităţi de parteneriat cu ŞCOALA "CORESI" TÂRGOVIŞTE, organizat în colaborare cu doamna institutor MIHAI MONICA de la Şc. " Coresi" Târgovişte, programele artistice prezentate pe scena Clubului copiilor, instituţie cu care colaborăm, sau într-o atmosferă caldă, la Biblioteca Orăşenească "Miron Radu Paraschivescu", unde am primit aplauzele dlor prof. pensionare care fac parte din Clubul "Doina". Sperăm ca lista împlinirilor să capete cât mai multe adăugiri şi după

cum "focului îi este propriu să încălzească, apei să roureze, luminii să încălzească, tot astfel credinţei vii îi este propriu să se exercite în fapte bune". Vă dorim şi ne dorim cât mai multe fapte bune. Instit. Cristina IORDACHE


EDUCAŢIA PRIN MUZICĂ

7

“Arta porneşte din inimă şi se adresează inimii” (George Enescu)

Putem spune că în ultima vreme, a devenit un consens ideea potrivit căreia educaţia muzicală este bine să se realizeze practicând efectiv cântarea. Dacă elevii vor uita poate chiar înainte de a părăsi băncile şcolii, cea mai mare parte a elementelor teoretice este în schimb, de aşteptat să păstreze ceva din universul muzical datorită experienţei estetice, intelectuale şi mai ales emoţionale dobândite prin cântece. Dicolo de aspectele de strictă specialitate ce ţin de iniţierea şi familiarizarea cu expresia muzicală, dincolo de sensibilizarea afectivă, parcă mai necesară azi decât oricând, se urmareşte şi un alt scop, şi anume, câştigarea de către elevi a respectului pentru valorile morale, religioase şi culturale. Urmând aceasta idee, elevii Grupului Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" din Vălenii de

Munte au fost implicaţi în diverse activităţi culural - artistice ca ansamblul coral, ansamblul instrumental, ansamblul de cântece şi dansuri populare, activităţi prin care profesorul de educaţie muzicală a încercat să creeze elevilor satisfacţia de a se manifesta prin cântec. În

ansamblurile de cântece şi dansuri sunt cuprinşi în număr mare, elevi talentaţi care desfăşoară o bogată activitate, unii dintre ei afirmându-se cu succes ca solişti vocali, instrumentişti sau dansatori. Ansamblul de cântece populare prezintă spectacole în care este oglindită lupta din trecut a poporului nostru, optimismul şi dragostea de viaţă. Frumuseţea şi bogăţia jocului nostru popular sunt puse de asemenea în valoare prin suitele de dansuri executate cu o măiestrie ce încântă privirile. Diplomele obţinute la festivalurile locale judeţene şi naţionale dintre care amintim: "Festivalul judeţean de colinde şi cântece tradiţionale", "Festivalul coral judeţean Ioan Cristin Danielescu", "Festivalul folcloric judeţean", "Fântâna cu cireşi" - Câmpina, “Concursul naţional de muzică populară - Irina Loghin”, pun în valoare succesele dobândite, succese care prin încercări modeste, se impun pe zi ce trece, tot mai mult în atenţia opiniei publice. Trebuie spus, că la afirmarea acestor activităţi artistice a contribuit şi fructuoasa colaborare cu celelalte instituţii culturale din zonă: Casa de Cultură, Muzeul "Nicolae Iorga " şi Biblioteca oraşenească "Miron Radu Paraschivescu". Dincolo de alte aspecte, toate acestea au fost şi sunt posibile prin încercarea de zi cu zi a profesorului de educaţie muzicală de a croi drum larg artei muzicale spre mintea şi inima elevului.

milării unui repertoriu de un înalt nivel artistic şi educativ, care să contribuie la dezvoltarea muzicalităţii tinerilor şi a adulţilor şi să le îmbogăţească cunoştinţele. Se cuvine a aminti câteva dintre concertele susţinute de corala "Armonia": Festivalul naţional de poezie "Miron Radu

Paraschivescu" ediţiile 2005 şi 2006, Festivalul de poezie "Nichita Stanescu" (ediţiile 2005 şi 2006), Ziua învăţământului - ediţia 2005, Festivalul şanselor tale ediţiile 2005 şi 2006, concerte de muzică religioasă închinate "Sfintelor sărbători de Paşti"- ediţiile 2005 şi 2006, concerte de colinde, etc. În toate aceste concerte, corala "Armonia" a Corala "Armonia" cucerit publicul spectator, prin omogenitatea sa, prin călS-a observat că în ultimii ani s-a lărgit considerabil dura şi frumuseţea sunetului. colaborarea aritistică dintre Grupul Şcolar Agromontan Prof. Cremona ROTARU "Romeo Constantinescu" Vălenii de Munte şi alte instituţii de cultură. Astfel în cadrul Casei de Cultură - Văleni, s-a CÂND MUZICA SE ÎNTÂLNEŞTE CU LITERATURA creat un minunat prilej de afirmare a calităţilor cadrelor didactice pe plan artistic, prin înfiinţarea coralei mixte Este ştiut faptul că arta şi literatura au în comun preocuparea pentru "Armonia", care încă de la început s-a dorit a fi "păstrătoare a adevăratelor valori umane şi sociale" (după cum continua înnoire şi perfecţionare creatoare a mijloacelor de exprimare artistică. spunea d-na Iulia Mărgăritescu, cea la a cărei iniţiativă a În cadrul Cercului de limba şi literatura română, Grupul Folcloric al luat fiinţă corala). şcolii noastre a susţinut programul artistic "Universul folcloric şi spirituaPuţini sunt cei care ştiu că un număr însemnat din litatea ancestrală a poporului român". membrii coralei sunt cadre didactice ale Grupului Şcolar Naturaleţea, simţul artistic, plăcerea de a cânta şi de a încânta pe Agromontan "Romeo Constantinescu" -Văleni: Cremona ascultători au fost permanente preocupări ce au contribuit la realizarea Rotaru - prof. de educaţie muzicală, Mariana Vâlsănoiu- unui program de succes, răsplătit din plin de aplauzele participanţilor. învăţător, Camelia Dinu - învăţătoare, Cristina Dra- Reuşita de preţ a acestui program a fost, în cele din urmă, câştigarea de gomirescu - învăţătoare, Lavinia Stan - prof. religie. Aceste către copii a respectului pentru valorile morale, religioase, culturale, câncadre alături de alte persoane iubitoare de artă şi cultură tecul îmbinat cu dansul devenind o modalitate pe cât de discretă, pe atât din instituţii similare au purces la drum sub îndrumarea de eficientă în modelarea sufletelor şi formarea sensibilităţii artistice. prof. Rotaru Cremona dirijorului Daniel Duca. prof. Visoschi Maria Eforturile coralei au fost îndreptate în direcţia asi-

DINCOLO DE CATALOG

Într-un sistem în care învăţământul electronic nu mai este de mult un domeniu exotic, iar mediul virtual se învecinează cu oricine, educaţia nu se supune nici unui act mecanic sau elec-

tronic, pentru că "beneficiar" este sufletul copilului. A educa înseamnă a transmite, a dezvolta deprinderi, abilităţi sociale care să permită interacţionarea în afara şcolii şi dezvoltarea atitudinilor necesare valorizării. O asemenea disciplină e greu de mânuit. Ea cere totdeauna flexibilitate, originalitate, spirit critic şi autocritic, iubire, răbdare, abnegaţie, pentru că nici un alt domeniu social nu este atât de complex şi încărcat emoţional ca ştiinţa educaţiei. Educatorul se află totdeauna în situaţia experimentării vieţii "în sala de clasă", în "personalizarea teoriei" şi eliminarea izolării şcolii de lume. Dincolo de catedră şi catalog viaţa are sistemul ei de evaluare, care, nu de puţine ori, răstoarnă ştiinţa "educatorului educat". Elevii sunt cei mai vehemenţi critici ai profesorului căruia îi semnalează cele mai diverse, abstracte, nonconformiste teme sociale: de la

drepturi, responsabilităţi, sancţiuni şcolare, la violenţă verbală şi fizică, la religie, protecţia copilului, familie, computer, câini vagabonzi "piercing", ocultism, "flori de mucigai", pornografie, marijuana şi câte şi mai câte… Dar cel mai complex şi mai de sancţionat domeniu al adulţilor, din perspectiva copilului este absenţa comunicării în propria-i familie. Părinţii uită că sunt primii educatori şi cei mai importanţi, că ei sunt modelul, că de la ei începe aventura spiritului. Dragi părinţi, copiii dumneavoastră sunt "nevorbiţi" acasă, în familie! De aceea împrumută "obiecte" vorbitoare: telefon, calculator, televizor şi din când în când, câte o fiinţă - profesorul. El oferă soluţii şi variante la probleme sau broderii de vise. Acestea le-am aflat în discuţii cu "domnul elev" la întâlnirile Consiliului Elevilor (o prelungire a consiliului de familie).

El, copilul sau adolescentul vrea să fie întrebat, mustrat, remarcat, conştientizat că prezenţa lui nu înseamnă numai un număr mare la pantof, majoratul la pensiune şi telefonul "marfă" de Moş Nicolae (şi aşa

prea grăbit) ci şi mângâierea părintească pe creştet şi pe suflet sau privirea conspirativă şi îngrijorată "simt că ai probleme, împreună le vom rezolva - !" Consilier educativ, Prof. Camelia NEAGU


8

CUVÂNTUL DIRECTORULUI

Fiţi bineveniţi la Vălenii de Munte, întrun decembrie 2006, la sărbătorirea celor 10 ani de existenţă a Grupului Şcolar Agromontan

"Romeo Constantinescu"! Într-un spaţiu încărcat de spiritul lui Iorga, metafora lui Miron Radu Paraschivescu şi culoarea lui Tonitza, existenţa unei noi şcoli vine să completeze actul de cultură şi educaţie de pe aceste meleaguri şi să contribuie la reconstruirea noii societăţi democratice româneşti. S-a pornit de la premisa că educaţia a fost şi va rămâne subsistemul de avangardă, că şcoala trebuie să formeze conştiinţe, nu numai să transmită informaţii. Totdeauna, proiecta-

Rezultate la olimpiade şi concursuri şcolare 2005-2006 2

CONCURSURI ŞCOLARE NAŢIONALE 1. Arte plastice: "Copiii mileniului III" şi "Icoana sufletului meu", Mesaros Sabrina - premiile I şi II (prof Cioc Constantin şi prof Meirosu Emilia), Duma Andreea - premiul III (prof Cioc Constantin). OLIMPIADA JUDEŢEANĂ 1. Limba şi literatura română: Pârvu Alina - premiul II (prof Neagu Camelia), Stoicescu Simina - premiul III (prof Neagu Camelia), Costache Sorina Viorica - menţiune (prof Neagu Camelia). 2. Limba engleză: Secuiu Delia - premiul I (prof Tronaru Cristina), Stanica Ioana - premiul III (prof Tronaru Cristina), Săvulescu George menţiune (prof Tronaru Cristina) .

rea unei şcoli a suscitat controverse, percepţii diferite, îndoieli, întrebări şi în sfârşit decizia: trebuie să existe o astfel de şcoală în Vălenii de Munte, care să asigure un destin viabil noii generaţii, care să ofere o p o r t u n i t a t e învăţământului local. Sunt cerinţe bazate pe noua reformă, pe noi elemente de curriculum şcolar, pe considerentul că a educa înseamnă flexibilitate, toleranţă, lucru în echipă, abilităţi sociale etc. (…). A fost o etapă de căutări, convingeri, argumentări, finalizând

O SPECIALIZARE DE VIITOR - ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ Una din cele mai utile activităţi umane care apare în toată complexitatea vieţii sociale este administraţia. Conceptul de administraţie publică comportă mai multe definiţii. Astfel, în sensul de activitate, administraţia publică reprezintă acţiunea unor oameni în raport cu alţi oameni, desfăşurată în interes public general şi în regim de putere publică, în scopul organizării şi executării în concret a legii sau, administraţia publică reprezintă ansamblul teoriilor şi a proceselor manageriale, politice şi juridice în vederea realizării

3. Chimie: Opriş Cristina Mădălina - premiul III (prof Meiroşu Emilia), Tiu Camelia - menţiune (prof Meiroşu Emilia), Costea Mihaela - menţiune (prof Meiroşu Emilia). 4. Istorie: Cap - Mare Alexandra - premiul III (prof Lupu Claudia), Stoicescu Simina - menţiune (prof Lupu Claudia), Costache Sorina - menţiune (prof Lupu Claudia). 5. Cultura civică: Mesaros Sabrina - premiul II (prof Dumitrescu Mariana) Secuiu Delia - premiul II (prof Dumitrescu Mariana). 6. Geografie: Marculescu Raluca - menţiune (prof. Olteanu Eugeniu). OLIMPIADE INTERDISCIPLINARE JUDEŢENE: 1. Resurse naturale şi protecţia mediului: Tudose Ana Maria - premiul I (prof Alexe Viorel), Tudor Alexandra - premiul II (prof Alexe Viorel). Servicii: Fieraru Denisa - premiul II (prof Burduşel Dana), Carpen Adriana - premiul III (prof. Burduşel Dana), Gogu Andreea - menţiune (prof. Cursaru Nicolae, Moraru Cristina), Vlasceanu Laura - menţiune (prof.Cursaru Nicolae, Moraru Cristina), Pârvu Alina - menţiune (prof. Dedu Rodica, prof. Moraru Cristina), Apostol Andreea - menţiune (prof. Dedu Rodica, Moraru Cristina). 2. Industrie usoară: Cernat Luminiţa - menţiune (prof. Popescu Raluca), Roşca Emanuela - menţiune (prof. Popescu Raluca). CONCURSURI ŞCOLARE JUDEŢENE: 1. Circulaţie - "Desenăm, ne jucăm, circulaţie învăţăm", Ialomiţeanu Raluca - premiul II (înv. Nedelcu Gabriela), Tiu Gabriela - premiul III (înv. Nedelcu Gabriela), Duta Alexandra - premiul III (inv. Nedelcu Gabriela). 2. Ştiinţele pământului: Opriş Cristina - menţiune (prof Meiroşu Emilia). 3. Creaţie poetică: Tudose Florentina - menţiune (prof. Visoschi Maria). 4. "Europa în viziunea tinerilor" - eseuri: Lorint Florin - premiul II (prof Neagu Camelia). 5. "Europa in viziunea tinerilor" - arte plastice: Rosca Nicoleta - premiul I (prof Cioc Constantin).

prin confirmări la concursuri, olimpiade, competiţii artistice, expoziţii şi recunoaşterea valorii şi individualităţii şcolii pe plan local şi judeţean. Sunt 10 ani de muncă spirituală şi nu numai, ani consolidaţi cu abnegaţie, dăruire, dragoste, profesionalism de către profesori şi învăţători responsabili de prestigiul şi autoritatea şcolii. Permiteţi-mi să adresez sincere mulţumiri şi urări de bine tuturor celor care au crezut în şcoala noastră şi celor care s-au îndoit de ea,

mandatelor guvernării, pentru a asigura reglementările şi serviciile atât pentru societate în ansamblu, cât şi pentru segmentele acesteia. Administraţia publică, în statul de drept, reprezintă principala pârghie prin care se realizează valorile stabilite la nivelul palierului politic. Trebuie să fie continuă, omniprezentă, promptă şi energică, deoarece reprezintă necontenit statul atât în interior, cât şi în exterior. Este un corp profesional destinat realizării permanente a serviciilor şi ordinii publice, aşezat sub autoritatea puterii executive, în special a Guvernului. Acest corp de funcţionari publici este specializat permanent şi trebuie să funcţioneze pentru a asigura continuitatea serviciilor publice puse la dispoziţia cetăţenilor ţării. Acest mod de abordare al administraţiei publice este rezultatul sistemului constituţional actual. Iată de ce, specializarea "Tehnician în Administraţia Publică" este întâlnită şi în cadrul Grupului Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu", oferind tinerilor care au ales să urmeze cursurile acestui profil o bună pregătire de specialitate, dobândirea unor cunoştinţe specifice acestui domeniu, pentru a putea fi integraţi în structurile administraţiei publice. De-a lungul anilor, Grupul Şcolar "Romeo Constantinescu" a stabilit un parteneriat permanent cu primăria oraşului Vălenii de Munte, îndeosebi prin efectuarea practicii de

pentru că ne-au ambiţionat, să doresc sănătate şi împliniri spirituale tuturor magicienilor de cunoştinţe, cadrelor didactice, să urez şcolii, pe care o conduc, ani mulţi şi prosperi, întru desăvârşirea generaţiei tinere din oraşul Vălenii de Munte.

Director, Prof. Eugeniu OLTEANU Grup Şcolar Agromontan "Romeo Constantinescu" Vălenii de Munte, decembrie 2006. specialitate de către elevii claselor a XI - a, a XII - a, oferind acestora posibilitatea de a intra în contact direct cu activităţile desfăşurate de Administraţia Publică şi fiind un real suport şi îndrumător pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor teoretice dobândite. Astfel, elevii au devenit tot mai mult interesaţi de această specializare, reuşind să obţină rezultate deosebite la concursuri şi olimpiadele şcolare. Astfel, în anul 2004, elevul Olteanu Lucian, clasa a XII - a a obţinut premiul al - III - lea la Olimpiada interdisciplinară judeţeană, în anul 2005, elevul Toia Andrei a obţinut premiul I la Olimpiada judeţeană participând la faza naţională, eleva Staverescu Ioana a obţinut premiul al - II - lea, iar eleva Puşcaşu Roxana a obţinut premiul al - III - lea. În anul 2006, eleva Fieraru Denisa a obţinut premiul al - II - lea, Carpen Adriana a obţinut premiul al - III - lea, Gogu Andreea a obţinut o menţiune. Elevii au fost pregătiţi de doamnele profesoare Burduşel Dana şi Moraru Cristina. Sperăm ca pe viitor elevii Grupului Şcolar "Romeo Constantinescu" să obţină aceleaşi rezultate merituoase la concursurile şcolare şi să-şi perfecţioneze permanent cunoştinţele dobândite pentru că ei vor reprezenta funcţionarii publici ai Uniunii Europene. Prof. Dana BURDUŞEL

RECUNOŞTINŢĂ DASCĂLILOR... Mărturisesc că îmi este tare greu să culeg din grădina amintirilor cele mai frumoase flori, pentru a vi le dărui dumneavoastră. Îmi amintesc cu câtă emoţie am păşit în această şcoală, care întinereşte cu fiecare elev şi plânge în inima ei la fiecare despărţire. S-au scurs repede clipele, sub picuri de ploaie, de frunze, de timp… Au trecut zile, săptămâni, ani şi am ajuns aici, când iată, o nouă generaţie păşeşte pragul şcolii. Este şi copilul meu acolo şi emoţia revederii şcolii mele dragi în care am petrecut cei mai frumoşi ani ai mei, anii de liceu, se împleteş-

te cu cea a copilei mele, care răspunde prezent la primul clopoţel al vieţii ei de şcolar. Generaţii de elevi au trecut pragul şcolii, au pătruns în atmosfera savantă a sălilor de clasă, pe tărâmul ştiinţei, al artei, al cunoaşterii de sine şi uşor s-au lăsat pătrunşi de bogăţia informaţiilor, vrăjiţi fiind de minunaţii noştri dascăli. Ce ar fi şcoala în sine, fără OAMENII de la catedră? Ei ne-au dat şi continuă să dea piatra de temelie, greu de sfărâmat, deci copii noştri vor avea un Ieri cu fundament trainic, pentru un Mâine nou, durabil.

Lor le mulţumim, acestor artizani ai sufletelor şi minţii atâtor generaţii de copii. Lor, celor care poartă în ei sămânţa de stea cu care, suntem siguri, vor aprinde noi ceruri de visări. Lor, celor care ne-au învăţat încă de la primii paşi din şcoală, să preţuim forţa vie a cunoaşterii, care ne-au arătat că valoarea oamenilor se măsoară după greutăţile biruite, care ne-au învăţat să preţuim munca, singura în stare să dea conţinut şi finalitate idealurilor noastre. Ing. Gabriela PRODAN (Comitetul de părinţi)

ZIARUL VALENII 12  

Publicatie de atitudine civica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you