Page 1

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ CENTRALĂ „ANDREI LUPAN” GRĂDINA BOTANICA (INSTITUT)

ŞTEFAN TOPALĂ OMUL CARE FACE DESCOPERIRI

BIOBIBLIOGRAFIE

Chişinău, 2012 1


Ediţie îngrijită de: Aurelia HANGANU, dr.în filologie, conf. univ. Alcătuitori : Tatiana DOIBANI, Elena NEGREŢCHI Coordonator responsabil: Angela TIMUŞ Culegere computerizată: Tatiana DOIBANI Tehnoredactare: Tatiana MUMJI

© Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei © Grădina Botanică (Institut) Academia de Ştiinţe a Moldovei

2


CUPRINS ARGUMENT Constantin DADU, Aurica FORNEA, Daniela IVASIŞIN, Tatiana DOIBANI. Ştefan Topală-nume de talie şi referinţă internaţională .........................................................................................................4 CURRICULUM VITAE ......................................................................................................................7 Confesiuni Anatol FIŞER. Un savant moldovean şi două descoperiri de importanţă mondială .........................10 Victor LADANIUC. Răvaşe de dragoste ...........................................................................................13 APRECIERI Valeriu D. COTEA. Apreciere asupra monografiei „Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie” elaborată de domnul profesor Ştefan Topală ........................................56 Gică GRĂDINARIU. Apreciere asupra tratatului „Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie” elaborată de profesorul Ştefan Topală ..................................................59 A.A.CIUBOTARU, A.Gh. JACOTĂ. Ilustru savant în hibridarea distantă şi sistematică a viţei de vie.......................................................................................................................................................61 REFERINŢE Boris GAINA, Eugen ALEXANDROV. Profesorul Ştefan Topală – creatorul genomului nou, speciilor sintetice şi hibrizilor distanţi fertili de viţă de vie ...............................................................66 M. PÎNTEA. Eminentul savant Ştefan Topală, prin aportul său unic în citologie şi citogenetică, contribuie din plin la modernizarea continuă a viţei de vie ...............................................................69 Mihail RAPCEA, Maria PÎNTEA, Mihail CHISILI. Modernizarea continuă a viţei de vie. Impactul savantulului Ştefan Topală prin contribuţii unicale citologice şi citogenetice ...................................71 Irina SUBBOTOVICI. Istoria viţei de vie noi începe în Moldova ....................................................73 История нового винограда берет свое начало в Молдове ............................................................76 Leo BORDEIANU. Ştefan Topală: Descoperiri ................................................................................78 Штефан Топалэ: Открытия .............................................................................................................80 Mihail RAPCEA. Pasiunea savantului Ştefan Topală – viţa de vie ...................................................81 Victor LADANIUC. Ştefan Topală, septuagenar împătimit de viţa de vie........................................83 Gheorghe CIOBANU. Ştefan Topală – primul şi unicul savant din Moldova, care a efectuat două descoperiri epocale în lume ...............................................................................................................87 Ливиу ВАКАРЧУК. Успехи кариологических и цитологических исследований видов винограда Республики Молдова .....................................................................................................89 Ем. ДИМИТРЕНКО. Урок патриотизма ........................................................................................92 CERTIFICATE DE SPRIJIN .........................................................................................................93 BIBLIOGRAFIE. ŞTEFAN TOPALĂ ...........................................................................................98 INDEX DE NUME .............................................................................................................................. 116 INDEX DE TITLURI .......................................................................................................................... 117 O VIAŢĂ ÎN IMAGINI .................................................................................................................123

3


ARGUMENT ŞTEFAN TOPALĂ– NUME DE TALIE ŞI REFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ Acest volum evidenţiază meritele deosebite în dezvoltarea activităţii ştiinţifice ale eminentului savant, doctor habilitat în biologie, profesor cercetător, colaborator ştiinţific principal al Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Ştefan Topală. Dumnealui se încadrează constructiv şi foarte activ în rezolvarea eficientă a problemelor viticulturii şi vinificaţiei ţării noastre. Lucrarea putea fi numită cu calificativul de eseu autobiografic „Viaţa şi activitatea savantului Ştefan Topală”, sau putea fi atribuită o alură pur ştiinţifică „Descoperirile epocale ale savantului Ştefan Topală”, dar deoarece citologii, viticultorii, botaniştii, amelioratorii, doctoranzii, studenţii şi alte categorii de utilizatori doresc să cunoască din palmaresul ştiinţific ale savantului s-a hotărât a pune la dispoziţie aceste documente, ordonate recent cu ocazia înaintării uneia din lucrările ştiinţifice fundamentale la Premiul Internaţional al OIV (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului) în domeniul viticulturii pentru 2012. Pe parcursul mai multor zeci de ani în domeniile de activitate ştiinţifică a obţinut rezultate inedite şi incomparabile după importanţa teoretico-practică cu cele anterioare, comunicate în articole, tratate ştiinţifice, monografii ale predecesorilor săi. Toate astea s-au întâmplat graţie talentului, forţei extraordinare de muncă, spiritului de observaţie, capacităţii de a explica intuitiv just evenimentele citologice, toleranţei tuturor impedimentelor şi convingerii în adevărul ştiinţific, ambiţiei şi voinţei de a învinge tot şi toate pentru a fi primul nu numai în ţara sa, dar şi în Lume. Domnul profesor Ştefan Topală a fost primul citolog, care în rezultatul cercetărilor intensive a determinat numărul de cromozomi somatici 2n = 38 la circa 2000 de soiuri şi clone de viţă de vie. La fel şi descoperirile formelor naturale poliploide cu numărul dublu de cromozomi 2n = 76 au fost pe măsura aşteptărilor. Însă sinteza genomului triploid şi obţinerea formelor triploide cu 2n = 57 constitue un mare succes în premieră, deoarece a fost obţinut ca rezultat al hibridărilor valente, efectuate cu scopuri bine determinate şi argumentate ştiinţific. Apogeul succeselor rezidă, totuşi, în cele 2 descoperiri epocale şi anume: 1) sinteza genomului nou; 2) un tip nou de sterilizare a gametofitelor, crearea speciilor sintetice şi obţinerea, în general, a hibrizilor distanţi autoferili. Acestea şi multe alte realizări ştiinţifico-practice ale ştiinţei moldave au fost recunoscute şi confirmate la forurile ştiinţifice din R.Moldova, dar şi de comunitatea ştiinţifică internaţională, prin aprecierea lor înaltă în Rusia, Ucraina, România, dar mai ales în Bulgaria, unde prof. V. Roitchev (2011) consideră, că „cea mai precisă apreciere a Operei ştiinţifice a dlui Ş.Topală va fi dată în următorii ani şi zeci de ani.” Astfel şi noi, ne bucurăm şi ne mândrim cu marile realizări în citogenetica viţei de vie a colegului şi consăteanului nostru – Ştefan Topală, urându-i mult succes, noi izbânzi în ştiinţă în continuare întru prosperarea şi binele ţărişoarei noastre dragi – Republica Moldova. Constantin DADU, doctor habilitat în ştiinţe agricole, directorul general al IŞPHT Aurica FORNEA, director, Centrul Educaţional „Gimnaziu-Grădiniţă Podgoreni” Daniela IVASIŞIN, cercetător ştiinţific al Grădinii Botanice (Institut) AŞM Tatiana DOIBANI, bibliotecar principal a BŞC„A. Lupan” a AŞM

4


TABEL CRONOLOGIC 1938,– S-a năşcut la 19 [22] martie Ştefan Topală în familia Alexandrei şi Gheorghe Ion Topală, ţărani agricultori înstăriti, în comuna Curleni (astăzi Podgoreni), Judeţul Orhei. 1949 – A absolvit şcoala primară din satul natal Curleni. 1954 – Absolveşte şcoala de şapte ani din satul Cuizăuca, r-nul Rezina. 1954-1958 – Student la Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni ”Gr. Kotovski” la specialitatea de Agronomie Generală. 1958-1959 – Activează în calitate de agronom-pomicultor la Inspecţia Agricolă Raională din Embekşi-Kazah, regiunea Alma-Ata. 1959-1964 –Student la facultatea de Agronomie Generală a Institutului Agricol „M. Frunze” din Chişinău. 1964 – Susţine lucrarea de licenţa cu tema: „Фотосинтетическая деятельность и формирование урожая кукурузы при различных режимах минерального питания”. După absolvirea institutului obţine Diploma de Merit de agronom-savant. 1964-1965 – Activează ca agronom-şef în gospodăria agricolă „Nistru” din satul Boşcana, r-nul Dubăsari (actual Criuleni). 1965-1968 – Face doctoratul la Institutul de Botanică „V. L.Komarov” din Leningrad (actual SanktPetersburg) al Academiei de Ştiinţe din URSS. 1968 – Este angajat ca colaborator ştiinţific inferior la Grădina Botanică a AŞM. 1972 – Susţine teza de doctor în biologie cu tema: „Полиплоидия у Vitis vinifera L. и еѐ значение для селекции винограда” la Consiliul Ştiinţific Specializat al Institutului Unional de Fitotehnie din Leningrad, Federaţia Rusă, la specialitatea Citologia Plantelor. 1977 – Este ales prin concurs colaborator ştiinţific superior al Grădinii Botanice a AŞM. 1983 – Publică monografia: „Полиплоидия у винограда” pentru care primeşte titlul ştiinţificodidactic de Colaborator Ştiinţific Superior. 1988 – Susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice cu tema: „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”, specialitatea Botanica la Consiliul specializat al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM. 1989 – Este ales prin concurs cu alternativă şef al Laboratorului „Hibridarea distantă a plantelor.” 5


1996 – Este ales prin concurs cu alternativă şef al Laboratorului „Plante Horti-Viticole”. 1999 – Este ales prin concurs cu alternativă şef al Laboratorului „Plante Netradiţionale”. 2002-prezent – Este transferat în funcţia de colaborator ştiinţific principal al Grădinii Botanice(Institut) a AŞM. DOMENIUL DE CERCETARE – citologia, citogenetica, cariosistematica, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie. METODELE DE CERCETARE – metoda citologică de preparare a preparatelor citologice clasice şi temporare, metoda palinologică, metoda de analiză mecanică, hibridologică, morfologică, uvologică, etc. REZULTATELE ŞTIINŢIFICE OBŢINUTE DIN 1965- 2011 – a publicat circa 300 lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii originale în limbile română şi rusă: „Полиплодия у винограда” Кишинѐв, 1983; „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”, Кишинѐв, 2008; „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”, 2-ое издание, исправленное и дополненное, Кишинѐв, 2011. Ştefan Topală este primul şi unicul savant din Republica Moldova, care a efectuat, înregistrat în Registru de Stat şi certificat în AGEPI două descoperiri ştinţifice de epocă: „Sinteza genomului nou al viţei de vie”, (2007) şi „Un tip nou de sterializare a gametofitelor” (2009), relatate pe paginile revistelor ştiinţifice naţionale: Intellectus; Akademos şi internaţionale: Виноделие и виноградрство (Россия). După opinia ilustrului genetician-viticultor V.A. Volânkin (2011) a Institutului „Magaraci” Ialta, Crimeia, autorul monografiei „Кариология, полиплоидия и отдалѐнная гибридизация винограда” a inserat un aport incomensurabil după mărime şi importanţă în citogenetica viţei de vie şi cariosistematica Vitaceelor (Vitaceae Juss.), iar cea mai precisă apreciere şi acceptată de toţi cartea prof. Topală va fi făcută în următorii ani şi zeci de ani (V. Roitchev, Universitatea Agrară din Plovdiv, 2009, Bulgaria). La nivelul cromozomilor, autorul a confirmat veridicitatea ipotezei monofiletice a lui Ch.. Darwin (1859), de provenienţă a viţei de vie cultivate Vitis vinifera L. de la strămoşul ei spontan Vitis silvestris Gmel. În premieră (2006) a sintetizat genomul nou al viţei de vie, care asigură calitate superioară strugurilor şi rezistenţă viţei de vie la filoxeră, confirmând astfel pe specia V. Vinifera L. veridicitatea teoriei eredităţii cromozomale a lui T.H. Morgan, Laureat al Premiului Nobel (1933). Recent, s-a stabilit, că sinteza genomului nou al viţei de vie din cromozomii a două specii – V. vinifea L. şi V. rotundifolia Michx – a fost realizată în corespundere cu cercetările de ultimă oră, având acelaşi obiect de studii ca şi în lucrarea: “The discovery of how chromosomes are protected by telomeres and the enzyme telomerase”, efectuată de savanţii americani Blackburn E.H., Greider C.W., Szostak J.W., Laureaţi ai Premiului Nobel (2009).

6


CURRICULUM VITAE M-am născut la 19 [22] martie 1938 în comuna Curleni (actual Podgoreni), Judeţul Orhei, în familia unui ţăran agricultor înstărit Gheorghe Ion Topală. În anul 1949 am absolvit şcoala primară din satul natal Curleni. De mic copil am fost supus muncii fizice la păscutul animalelor, îngrijirea culturilor agricole, inclusiv a viţei de vie – viitorul obiect de studiu, ce mi-a adus faimă naţională şi internaţională. Imediat după finisarea şcolii primare în frageda vârstă de 11 ani am fost supus represiunilor regimului sovietic totalitar-stalinist – deportărilor criminale, genocidului sovietic în masă, planificat pentru nimicirea popoarelor, dar mai ales, a genofondului (sursa genelor nobleţii, intelegenţii) uman al acestora. De la vârsta de un an de zile, fiind orfan de tată, care decedase în anul 1939, marea dramă a întregului popor moldovean s-a suprapus peste chinurile unei fragile fiinţe de copil, provocând o rezonanţă a durerilor, îndoindu-le, ce au rezultat într-o disperare totală, deoarece am fost scos din casă, aruncat în drum aidoma unei căldări cu scrum, în care s-a aflat doar o mică scânteie de sânge domnesc, din care a reînviat, s-a renăscut acel, care-i cunoscut de toţi în ţară şi peste hotarele ei ca profesorul Ştefan Topală. În 1954 am absolvit şcoala de şapte ani din satul Cuizăuca, r-nul Rezina, după care am devenit student la Tehnicumul Agricol „Gr. Kotovskii” din Cucuruzeni la specialitatea de agronomie generală. În 1958 am finisat cursul deplin al acestei instituţii cu Diplomă cu menţiune, activând în continuare (1958-1959) ca agronom-pomicultor în cadrul Inspecţiei Raionale din Embekşi-Kazah, regiunea Alma-Ata. În perioada anilor 1959-1964 am studiat la facultatea de agronomie generală al Institutului Agricol ”M.Frunze” din Chişinău. După care în anul 1964 am susţinut cu brio lucrarea de licenţă cu tema: „Фотосинтетическая деятельность и формирование урожая кукурузы при различных режимах минерального питания”. După absolvirea Institutului Agricol am obţinut Diploma de Merit de Agronom-Savant. Timp de aproape doi ani (1964-1965) am activat ca agronom-şef în gospodăria agricolă „Nistru”, satul Boşcana, raionul Dubăsari (actual Criuleni). Am făcut doctoratul la Institutul de Botanică „V.L.Comarov” din Leningrad (actual Sankt-Petersburg) al Academiei de Ştiinţe din URSS (1965-1968). După absolvirea doctoranturii (1968) am fost angajat ca colaborator ştiinţific inferior la Grădina Botanică. Teza de doctor am susţinut-o în domeniul biologiei cu tema: „Полиплоидия у Vitis vinifera L. и еѐ значение для селекции винограда” (1972) la Consiliul Ştiinţific specializat al Institutului Unional de Fitotehnie „N.I. Vavilov” din Leningrad, Federaţia Rusă, la specialitatea „citologia plantelor”. În anul 1977 am fost ales prin concurs colaborator ştiinţific superior al Grădinii Botanice a AŞM. În anul 1983 apare prima mea monografie: „Полиплоидия у винограда”, care s-a impus prin originalitate şi a fost înalt apreciată în toate ţările viti-vinicole din Lume, dar mai cu seamă în Rusia, Ucraina, Bulgaria, Franţa, SUA. Ca consecinţă al succesului remarcabil mi s-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de Colaborator Ştiinţific Superior cu dreptul de ghidare a doctoranzilor. În rezultatul activităţii ştiinţifice prodigioase şi obţinerea unor date extraordinare în domeniul citologiei, cariologiei, citogeneticii, cariosistematicii, poliploidiei şi hibridării distante a viţei de vie, vizând şi familia Vitaceae Juss. în întregime, am susţinut teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice cu tema: „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”(1988), specialitatea Botanica la Consiliul Ştiinţific specializat al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM. Fiind ales prin concurs cu alternativă ca şef de laborator (1989), am condus consecutiv Laboratoarele „Hibridarea distantă a plantelor”, „Plante Horti-Viticole” şi „Plante Netradiţionale”. 7


Din 1982 am purces la efectuarea backcrossurilor cu polen proaspăt colectat în timpul cel mai optimal pentru polenizare. Rezultatele backcrossurilor au demonstrat că la hibrizii distanţi, sterili DRX-55 şi DRX-58-5 cu 2n=39, aşa zişi „catâri plantari ori vegetali” s-a obţinut formarea seminţelor viabile. Astfel, am creat prima generaţie de hibrizi distanţi indigeni în Moldova –F3. Însă, punctul culminant a constat în faptul, că pentru prima dată în lume la hibrizii F3 parţial fertili, am stabilit formarea grăuncioarelor de polen normale după mărime şi formă, aidoma ca la soiurile hermafrodite. Aceste fapte indicau indirect la continuarea în celule-mamă a polenului şi ovulelor a reacţiilor biochimice de sinteză a genomului nou al viţei de vie, iniţiate încă în 1868 de prof. american A.P.Wylie, reglarea meiozei în gametofitele masculin şi feminin, restabilirea completă a fertilităţii la nivelul soiurilor standarde. Pentru a impulsiona şi accelera procesele de sinteză am efectuat din nou backcrossuri cu hibrizii complecşi francezi de tipul Seyve Villarilor, obţinând generaţia F4, iar apoi şi F5. În generaţia F5, în baza studiilor cariologice, palinologice, fazelor de înflorire şi formare, creştere, maturare a strugurilor cu bace şi seminţe viabile, am stabilit finisarea sintezei genomului nou al viţei de vie n=19 din genomul din speciei spontane americane Vitis rotundifolia, rezistentă la filoxeră –n=20 şi genomul speciei cultivate V.vinifera –n=19, cât şi stingerea naturală a reacţiilor de sinteză. Ca rezultat al hibridărilor distante, efectuate în INVV şi Grădina Botanică a AŞM pe parcursul unui sfert de secol am făcut 3 descoperiri de importanţă mondială în domeniu viticulturii şi citogeneticii viţei de vie şi anume: 1) „Crearea viţei de vie pe rădăcini proprii, rezistentă la filoxeră”, reprezentată la moment de patru specii sintetice – Vitis vinifolia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V.nigra şi al., care conţin în celulele somatice numărul diploid de cromozomi – 2n=38, selectate în baza hibridului distant american – DRX-55, a cărui garnitură somatică este constituită din cromozomii a 2 specii şi-i egală cu 2n=39; În premieră absolută, cromozomul impar 39, supranumit ”buclucaş” ori intrigant, a fost eliminat din cariotip (nucleu) în citoplasmă, deoarece anume el era cauza sterilităţii şi fertilităţii scăzute a hibrizilor, practic egală cu 0, sub presiunea backcrossurilor cu Seyve Villarii pe parcursul a 3 generaţii (F3 ,F4 , F5). 2) „Sinteza genomului nou al viţei de vie n=19, 2n=38”, care conţine cromozomi din genomul speciei de cultură – Vitis vinifera şi cromozomi din genomul speciei spontane americane, rezistentă la filoxeră – V.rotundifolia. În componenţa genomului nou până-n prezent n-a fost depistată perechea de cromozomi cu satelit, caracter specific pentru cariotipul speciei de cultură – Vitis vinifera L. şi cea mai apropiată rudă a ei specia spontană – V.silvestris Gmel. 3) „Un tip nou de sterilizare a gametofitelor, depistat în premieră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie”. Ultimele două descoperi sunt considerate epocale (de epocă), au fost certificate de AGEPI şi înregistrate în Registrul de Stat al R. Moldova respectiv, sub numerele: Seria OŞ nr 205/1384 din 25 ianuarie 2007 şi Seria OŞ nr 2029/2390 din 01 septembrie 2009. Recent s-a stabilit cu certitudine, că sinteza genomului nou al viţei de vie din cromozomii a două specii –Vitis vinifera L. şi V.rotundifolia Michx.- a fost îndeplinită la nivelul ştiinţei internaţionale la zi, deoarece obiectul investigaţiilor de sinteză – cromozomii – coincide întocmai cu obiectul cercetărilor din lucrarea: „the discovery of how chromosomes are protected by telomeres and the enzyme telomerase”, efectuată de Blackburn E.N., Greider C.W., Szostak J.W., Laureaţi ai Premiului Nobel 2009. De rând cu munca asiduă de investigaţii cariologice, citologice, cariosistematice, citogenetice şi hbridologice am publicat cca 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii unice în Lume: „Полиплоидия у винограда”,1983; „Кариология, полиплоидия и отдаленная 8


гибридизация винограда”, 2008; „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”, 2011, 2-ое издание, исправильное и дополненное. Ultima ediţie a operei „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă a viţei de vie”, fiind susţinută de două institute de specialitate din Rusia, două institute din Ucraina, două institute din România, câte un institut din Bulgaria şi Republica Moldova a fost înaintată la Premiul O.I.V. în domeniul viticulturii pentru anul 2012. Ştefan Topală, August 2012

9


CONFESIUNI UN SAVANT MOLDOVEAN ŞI DOUĂ DESCOPERIRI DE IMPORTANŢĂ MONDIALĂ Dle profesor, viţa-de-vie, căreia i-aţi consacrat peste 30 de ani, începe de la rădăcini. Dar viaţa savantului Ştefan Topală de unde începe? M-am născut în satul Curleni (actualul Podgoreni) din raionul Orhei. După absolvirea şcolii medii din satul Cuizovca am studiat la Şcoala agricolă din Cucuruzeni, apoi la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Am urmat doctorantura sub conducerea ştiinţifică a ilustrului savant rus M.S.Navaşin, la Institutul de Botanică „Comarov” al Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă(Sankt-Petersburg). Specialitatea – citologia plantelor. Aş dori să clarific un lucru, care ştiu că vă doare foarte mult. De ce insistaţi asupra denumirii satului Curleni, şi nu Podgoreni? Fiindcă e denumirea lui istorică. În anul 1986 câtorva consăteni acest nume li s-a părut nepotrivit şi printr-o scrisoare adresată Prezidiului Sovietului Suprem au reuşit să reboteze Curleni în Podgoreni. Astăzi, consătenii mei au conştientizat că s-a făcut o greşeală mare şi doresc cu orice preţ s-o repare. Eu, care îi susţin întru totul, m-am angajat să-i ajut. De doi ani duc tratative cu deputaţii din Parlament, dar fără nici un rezultat. Sper, însă, că până la urmă adevărul istoric va triumfa. Aşa să fie. Să revenim, însă la activitatea dumneavoastră ştiinţifică. Teza de doctor în ştiinţe am susţinut-o la tema „Poliploidia la specia Vitis vinifera L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţe-de-vie”. Teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice s-a axat pe „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa-de-vie”. După absolvirea universităţii am lucrat agronom-şef în gospodăria colectivă „Nistru” din satul Boşcana, Criuleni. Din 1968 am activat în calitate de colaborator ştiinţific inferior, mai apoi – superior, în cadrul laboratoarelor „Citologia plantelor” şi „Flora plantelor de cultură”. Începând cu 1989, am condus laboratorul „Hibridare distantă”, iar în anii 1996-2001, prin concurs, am devenit şeful laboratoarelor „Plante Horti-viticole” şi „Plante netradiţionale” ale Grădinii Botanice, AŞM. În prezent sînt colaborator ştiinţific principal la Grădina Botanică şi la Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie. Mă preocupă mult citologia vegetală, cariosistematica, citogenetica, hibridarea distantă şi ameliorarea genetică a plantelor. Mai aproape de suflet îmi este viţa-de-vie, pe care am studiat-o de-a-fir-a-păr, inclusiv viaţa „intimă”. Fiindcă veni vorba de viţa-de-vie, haideţi să ne referim la cea mai mare realizare a savantului biolog Ştefan Topală, pe care unii colegi de breaslă o consideră descoperirea secolului. Da, din 1965, lucrând la teza de doctor, am efectuat ample investigaţii citologice asupra genofondului viţi-de-vie, cultivată în cele mai mari colecţii ampelografice din Europa, ale Institutului de Vinificaţie şi Viticultură „Magaraci” din Ialta şi a Institutului Naţional de Viticultură 10


şi Vinificaţie din Chişinău. Cercetările îndelungate şi asidue mi-au permis să stabilesc pentru prima dată: numărul somatic de cromozomi este egal cu 2n=38 la cca 2000 soiuri şi clone de viţă-de-vie. Pentru cititori aş accentua: crearea unui soi de viţă-de-vie rezistent la filoxeră a fost visul de secole al multor savanţi şi viticultori practicieni. Filoxera, înregistrată în Franţa la 15 iulie 1868, a cutremurat Europa prin dezastrul care l-a produs la viţa-de-vie. În două-trei decenii au fost şterse de pe faţa pământului sute de mii de hectare. Franţa la acea vreme cu 2 mln 400 000 de hectare de viţă-de-vie, a rămas doar cu 235 500 de hectare. Pierderile economice, în 1895, au depăşit 20 mlrd de franci! Filoxera a adus prejudicii imense şi altor ţări, astfel că în perioada 1868-1968 filoxera era cel mai discutat subiect printre savanţii biologi. La acel timp era cunoscut, că rezistentă la filoxeră este specia americană spontană – Vitis rotundifolia cu tulpină şi rădăcini puternice, coarde din lemn dens şi tare, analogice cornului, imun la mulţi dăunători. De-a lungul anilor, savanţii au efectuat mii de încrucişări între specia spontană americană Vitis rotundifolia cu 2n=40 şi Vitis vinifera cu 2n=38. Rezultatele, însă, erau modeste, reducându-se la obţinerea aşa-zişilor „catâri plantari ori vegetali”, plante sterile, care nu fructifică. Cauza - numărul cromozomilor, care nu era nici 40, ca la planteletată sălbatice, şi nici 38, ca la plantele-mamă de cultură, dar 39. Succesul, totuşi, a fost considerat foarte mare, pentru că s-a reuşit încrucişarea sau a fost învinsă incompatibilitatea dintre aceste două specii. Primul, care a obţinut hibrizi distanţi dintre specia de cultură Vitis vinifera şi specia spontană americană Vitis rotundifolia, a fost profesorul american Wylie în anul 1868. În 1919, savantul american Detjen a confirmat rezultatele. În ambele cazuri, însă, hibrizii de prima generaţie s-au dovedit a fi sterili. În 1962, slecţionerul american Dunstan a efectuat încrucişarea hibrizilor din prima generaţie cu soiurile europene şi autohtone, creând hibrizii de generaţia a doua, aşa-numiţii DRXcşi. Crearea a două generaţii de hibrizi distanţi, ce conţin în celulele somatice 39 de cromozomi, a încheiat etapa de presinteză a genomului nou al viţei-de-vie. De când acest subiect a devenit preocuparea savanţilor noştri? În 1976, Institutul Naţional pentru Vitiultură şi Vinificaţie din Chişinău (INVV) a primit un colet cu hibrizi distanţi de viţă-de-vie, obţinuţi în secolele XIX-XX de savanţii viticultori notorii din SUA. Coletul cu 3 numere de hibrizi de DRX şi 2 clone de specia Vitis rotundifolia a fost expediat de inginerul-doctor Denis Bubals. Nicolae Guzun, şeful Departamentului selecţie a INVV, mi-a încredinţat mie acest material valoros pentru studii citologice. Cu ajutorul preparatelor temporare am stabilit, că DRXcşii sînt sterili şi conţin în celule somatice 39 de cromozomi (2n=39), adică câte un set complet de la speciile parentale –n=19 şi n=20 de la Vitis vinifera şi Vitis rotundifolia, respectiv. Specia Vitis rotundifolia în garnitura somatică conţinea 40 de cromozomi, o concordanţă perfectă cu datele citologice ale mai multor savanţi, publicate în 1929. Din 1982 am efectuat multiple încrucişari între reprezentanţii subgenurilor Euvitis şi Muscadinia. Pentru prima dată în ex-URSS, cu concursul profesorului N.I.Guzun am obţinut hibrizi distanţi (1987) între specia europeană Vitis vinifera L., care aparţine sistematic subgenului Euvitis (2n=38) şi se caracterizează prin roadă înaltă şi de calitate superioară, dar total lipsită de rezistenţă la maladii şi dăunători, şi specia spontană americană Vitis rotundifolia Michx, absolut imună la filoxeră, maladii, nematode, însă care dă roadă mică, de calitate inferioară. Generaţiile 3 şi 4 cresc pe rădăcinii proprii în Grădina Botanică a AŞM, iar a 5-ea din aceste încrucişări pe lotul experimental al INVV. Domnule profesor Topală, cum aţi reuşit să sintetizaţi genomul nou al viţei-de-vie, care, conform afirmaţiilor dvs., s-a efectuat la INVV şi este o premieră mondială ? Da, acesta-i adevărul ştiinţific la zi. Literatura mondială de specialitate n-a mai înregistrat asemenea lucrări. Monografia „Poliploidia la viţa de vie”, în care sunt descrise 2-3 descoperiri în 11


domeniul viticulturii, n-a fost apreciată la justa valoare de oamenii de ştiinţă de la noi. Au fost mai receptivi savanţii americani (H.P.Olmo şi alţii), care mi-au consolidat convingerea, că deţin pioneratul la temă şi urmează doar să-mi fundamentez (argumentez teoretic) descoperirea la forurile ştiinţifice internaţionale de profil. În anul 2004 un butuc de viţă-de-vie plin cu struguri asemeni celor de soiul ‚Aligote‟ mi-a confirmat, atestat pe viu, certitudinea, că stau faţă în faţă cu o descoperire veritabilă, ce rezidă în transformarea „catârului plantar” DRX-55 de selecţie (origine) americană, (care timp de 25 de ani la polenizarea liberă a format 2 bobi !) în specii sintetice de viţăde-vie, care cresc pe rădăcini proprii, înfloresc şi fructifică normal. Însă cel mai important şi inedit este faptul, că descoperirea a fost făcută la viţa de vie, pe un hibrid interspecific, aşa zis „catâr vegetal” de această plantă, dar care poate fi utilizată, extrapolată, la catârul ca atare, atestat în biblie, deoarece pentru prima dată în lume a fost descoperită pricina adevărată a sterilităţii milenare a catârului, fapt graţie conţinutului în cariotip a unui cromozom impar –al 63lea (2n=63), prin analogie cu „catârul vegetal” de viţă de vie, care conţine cromozomul impar al 39lea (2n=39). Drept dovadă incontestabilă a veridicităţii celor scrise mai sus serveşte Vechiul Testament, Ezra 2,66-67, unde negru pe alb este notat: «Aveau şapte sute treizeci şi şase de cai, două sute patruzeci şi cinci de catâri; patru sute treizeci şi cinci de cămile, şi şase mii şapte sute douăzeci de măgari». Acelaşi lucru este notat în Biblia engleză: «Their horses were seven hundred and thirtysix, their mules two hundred and forty-five, their camels four hundred and thirty-five, their asses six thousand seven hundred and twenty» (The Old Testament, The Book of Ezra 2, 66-67). Aceleaşi două versete redate în Biblia franceză: «leurs chevaux: 736; leurs mulets: 245; leurs chameaux: 435; les ânes: 6720» (L‟Ancien Testament, Esdras 2, 66-67). În limba română denumirile de - лошак şi мул se traduc cu un singur cuvânt: catâr. După această incursiune în Vechiul Testament, tălmăcit în diferite limbi, este necesar de continuat cu datele, obţinute în urma investigaţiilor citologice în a. 2005 la descendenţii speciilor sintetice şi nu numai. În primul rând, s-a stabilit, că celulele somatice conţin 38 de cromozomi (2n=38), dar nu 39 de cromozomi, ca la „catârii vegetali”. Aceste date ştiinţifice, despre faptul, că n=19, 2n=38, stabilite în urma multiplelor numărări directe a cromozomilor în nucleele celulelor, care se divid, au confirmat cert, că sinteza genomului nou al viţei de vie din genomul speciei Vitis rotundifolia Michx – n=20, rezistentă la filoxeră şi genomul speciei de cultură Vitis vinifera L. n=19, care dă mare recoltă de calitate înaltă cu succes s-a finalizat. Astfel, în baza a 4 specii sintetice, obţinute ca rezultat al transformării hibridului distant steril DRX-55, „catâr vegetal”, care sunt exponenţi genomului nou, va fi rezolvată problema N I a viticulturii de pretutindeni – rezistenţei viilor la dăunătorul filoxera. Interviu realizat de Anatol FIŞER Moldova Suverană, 2006, 23 august

12


Victor LADANIUC RĂVAŞE DE DRAGOSTE Aveaţi, de fapt, în acea zi nevoie de mine, dar întâlnindu-mă pe coridorul lung şi întunecos de la etajul doi al Casei Presei, m-aţi întrebat de altcineva. Un altcineva, pe care îl cunoşteaţi mai bine. Acel altcineva în acea zi lipsea şi aţi plecat. L-aţi găsit a doua zi şi el v-a adus la mine. Acesta e domnul profesor Ştefan Topală, v-a prezentat Ion Ţîbuleac, pentru că acel altcineva tocmai el era. Uite, el îţi aduce un clit de materiale pentru enciclopedia noastră. Vezi, dacă le putem utiliza. Eu o să vă răpesc doar 5 minute, aţi început modest dumneavoastră, scoţînd dintr-o mapă cinci plicuri mari, cu foi pine cu texte, culese la computer, xerocopii, fotografii şi dischete. Adică ia-le şi pune-le unde trebuie, iar mai exact la Podgoreni şi Cucuruzenii de Sus – o mare dragoste a dumneavoastră. De fapt, noi nu eram la prima întîlnire. Mai discutasem cîndva o dată sau de două ori, mai demult. Dar, ca şi atunci, şi acum m-aţi cucerit cu infinita dumneavoastră modestie. Însă ne-am luat de vorbă, v-am provocat la confesiuni şi cele 5 minute solicitate s-au transformat într-o discuţie de cel puţin o oră. Convenind, desigur, să ne mai întîlnim în viitor. Şi iată. multstimate domnule profesor, că am rămas să aştept următoarele noaste întîlniri, să le aştept cu nerăbdare, iar acum chiar vă şi scriu un răvaş de profund respect şi dragoste. Savant ilustru, om incurabil împătimit de minunile, ce ni le poate oferi, dacă e tratată cu dragoste, viţa noastră de vie, pedagog prin vocaţie, om de o rară cumsecădenie şi modestie proprie doar marilor şi adevăraţilor slujitori ai ştiinţelor, dacă m-aţi acceptat şi dumneavoastră, înseamnă că acea rază de adevăr, care vine de sus, acea rază de bunăvoinţă şi omenie, deşi sunt cam ştirbite aici, pe pămînt, aceste calităţi, mai dăinuie, totuşi, între noi. Iar dacă-i aşa, trebuie să le încălzim, noi, aceşti rămaşi, cu regret, cam puţini, şi să le ocrotim. Şi să le întregim. Din cele cinci plicuri mari, dagă profesore Ştefan Topală, cum crezi, pe care l-am deschis mai întîi? Desigur, pe cel cu menţiunea Podgoreni. Marea dumneavoastră bucurie, dar şi cu o umbră de tristeţe. Muncind şi eu prin anii şaptezeci în Orhei cunoşteam binişor acest sat, numai că îl cunoşteam cu alt nume – Curleni. Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, domnule profesor, că, bine, dacă, într-adevăr, multora nu le-a fost pe plac acest nume, Curleni, de ce să născocească un toponim nou, cînd există cel vechi, iniţial – Cruceşti? De altfel, cunoaştem bine cu toţii atitudinea sovietică faţă de asemenea cazuri. Simpla asemănare cu un cuvînt religios, iar Cruceşti venea de la cruce, le insufla o mare repulsie. Dar perioada ceea s-a consumat. Nu mai este. Încă nu-i timpul oare să se facă dreptate? Ar trebui, desigur. Cruceştii, însă (mie îmi place să-l numesc cu numele vechi Curleni), sunt un sat ca multe altele, îl aflăm atestat prima dată cu 12 aprilie 1620, deşi se menţionează că pentru el un oarecare Şerbul cel Bătrîn avea privilegii încă de la Alexandru cel Bun, adică din anii 1400-1432, şi de la Ştefan cel Mare. Dar din care an anume? Nu ştiu nici eu, nici dumneavoastră. Dar şi aşa cum este, nu prea mare, îl determinăm cu o vîrstă destul de onorabilă. Iată că anul acesta, cînd vă scriu prezentul răvaş, împlineşte 390 de ani. Ştiu că ţineţi mult la satul dumneavoastră şi istoria lui. Tocmai de aceea fac această abatere în trecut. Căci din trecut vine şi viţa dumneavoastră genealogică. Tatăl dumneavoastră, Gheorghe, fiul lui Ion Topală, nepot a lui Ştefan Topală, care e fixat în hrisoave ca proprietar de 52 de desetine 13


de pămînt bun şi căruia îi moşteniţi numele, nume frumos de altfel, de sînge domnesc, a avut parte de o viaţă scurtă. A depăşit cu puţin viaţa de pe pămînt a lui Hristos, dar nu cu mult. Născut în 1899, la hotar de secole, o boală incurabilă pentru vremurile celea, îl doboară în 1939, cînd dumneavoastră abia de împlineaţi un an. Mama, Alexandra Mârza, fiica lui Gheorghe Mârza (care în vremea sa tot era bogat, deţinea bovine, ovine, o mulţime de animale de tracţiune – cai, la care iarna un oarecare potcovar Andrei Cibodari, de prin părţile Şipcei le bătea cu cuie potcoave), nepoata lui Iancu Mârza, a rămas văduvă cu patru copii – Ştefănică, Petrică, Maria şi Catincuţa, dar şi cu cele 25 desetine de pămînt (20 – ale soţului şi 5 – ale sale) şi de acea s-a recăsătorit repede, în 1941, cu Grigore Sandu, holtei, şi el din Curleni, un tînăr frumos, care semăna hiriş, cum se zice pe la dumneavoastră, cu interpretul rolului lui Catani din filmul italian „Caracatiţa” şi care vroia în adîncul sufletului său să facă ceva avere. De fapt, mama Alexandra se recăsătorise cu el, avînd numai trei copii, deoarece pe Petrică îl împuşcaseră ruşii proaspeţi sosiţi în Basarabia în 1940. Vinoveţii de tragedia, adusă de ei în casa dumneavoastră, l-au adus sîngerînd pe un cearşaf alb, văicărindu-se că, cică, scuzaţi, n-am vrut, din întîmplare, vai, ce greşeală! Aşa s-a frînt un bobocel de floare, care abia împlinise 12 ani. Cu Grigore Sandu mama Alexandra mai naşte doi copii – Alexei şi Mihai, dar Alexei moare doar la trei luni, moare în mîinile dumneavoastră. Şi azi parcă mai simţiţi acea răceală a morţii, care intra în trupşorul lui. Dumneavoastră îl lipeaţi de sobă, să-l încălziţi, dar moartea a fost mai puternică. Mare durere v-a provocat şi moartea subită a lui Mihai. O spaimă groaznică aţi tras în timpul războiului, în 1944, cînd în sat reveniseră soldaţii ruşi. Era în sîmbăta Paştilor, în casă eraţi singur cu bunica de pe linia mamei, cu mîca Mărioara adică. De odată au tăbărît în casă vreo 20 de soldaţi beţi criţă, cu strigăte şi înjurături ruseşti, din care nu înţelegeaţi nici un cuvînt, vă ameninţau, gesticulau energic, ceva cereau, dar nu pricepeaţi ce. Pînă la urmă au adus un braţ de lemne, au aprins focul în cuptor, şi au aruncat peste ele o grămadă de găini, pe care tot aici le-au jupuit de piele. Ca să pricepeţi ceva, l-aţi chemat pe vărul Leonid Topală, care ştia ruseşte, şi el v-a lămurit că ei cer să vă urcaţi în fundul cuptorului şi să nu vi se audă nici respiraţia, în caz contrar o să fiţi împuşcaţi. Aşa şi aţi stat, speriaţi de moarte, pînă dimineaţa. Azi le mai aveţi pe Catincuţa şi Maria. Despre foametea din 1946-1947 (mai ţineţi minte?) mi-aţi povestit mult, cu voce îndurerată. Aţi mîncat şi miez rîşnit din beţe (tulpini uscate) de floarea soarelui şi miez din cioclege de porumb, şi lobodă, şi ghindă, dar mama dumneavoastră a intuit cu mintea ei înclinată spre sinteză că cine mănîncă prea multă lobodă şi ghindă se umflă şi moare şi vă ferea de ele. Iar de murit mureau cîte 2-3 oameni în fiecare zi. Acum, însă, aţi constatat că şi atunci viaţa îşi respecta legităţile ei – în pofida lipsei acute de produse alimentare au avut loc şi cîteva căsătorii. De fapt, primul an de foamete l-aţi depăşit, mîncîndu-vă vaca şi, mai ales, pielea ei, care vi se distribuia zilnic de mama cite o mică, foarte mică bucăţică. În cel de al doilea an, cînd a crescut orzul din ajutorul primit, în fine, de la autorităţile sovietice şi s-a închegat în spic, dar într-atîta că putea fi frecat în palmă şi prăjit pe tigaie, mama, înţeleaptă, cum era, zise: Dacă am ajuns pînă aici, gata, ieşim din foamete. Aţi ieşit. Dar şi dumneavoastră aveaţi minte pătrunzătoare, cam în vremea ceea aţi auzit şi aţi fixat în vencesterul memoriei primul cuvînt ştiinţific. L-aţi auzit de la mîca, de la bunicuţa de pe linia mamei: Cu antihîrştii iştea să ştiţi că am dat de naiba. 14


Antihîrştii din vocabularul ei s-ar traduce antihrişti, cuvînt, care ştim ce înseamnă, dar v-a pus pe gînduri particula anti-, particulă foarte neobişnuită pentru limbajul bunicuţei. Ea, mîca, ceva-ceva mai tîrziu, după o cină sărăcăcioasă cu scrumbioară prăjită şi mămăliguţă i-a zis mamei: Mînţămăsc de masă, da eu, Alisandră, iaca, după suitul ista pe cuptior nu mai ştiu cum va fi coborîtul… Noaptea, după mizul nopţii, în 1947, la vîrsta de 78 de ani, cu mintea absolut lucidă, mîca a trecut în lumea celor drepţi. Dar acea întîmplare teribilă, stimate domnule Ştefan Topală, de la capătul foametei, că şi în anii următori n-am dus-o prea avut, a fost, totuşi, prea ciudată, o glumă nechibzuită deloc sau un adevăr oribil intenţionat? N-aţi mai aflat? Am în vedere acel caz din acea copilărie fragedă a dumneavoastră, cînd aţi pus două vaci la un car cu saci de grîu pentru „postaucă” şi aţi plecat cu un consîngean din Curleni, cu unul Arcadie Vartic, la Chiperceni, pe atunci centru raional, iar deoarece v-aţi cam reţinut acolo pînă după amiază şi foamea vă cam zgîndăra stomacul, iar prin buzunare nu aveaţi nici o leţcaie, acel consătean Arcadie Vartic, cu patru-cinci ani mai mare şi cu mintea mai coaptă, v-a propus să mergeţi la o mătuşă a lui, în Bieşti, un sat din imediata apropiere a Chipercenilor, cu speranţa că vă serveşte, poate, un borş oarecare să vă potoliţi foamea. V-aţi dus. Consăteanul, după ce s-a şuşotit cu mătuşă-sa, v-a informat: „Acuş mătuşă-mea ne va hrăni cu un borş cu carne dulce de copil… Dar după aceea o să te taie pe tine pentru un alt borş…” Acum, chiar şi după ce s-au scurs de la acea întîmplare de pomină mai mult de 60 de ani, mă trec fiori reci şi mă mir cum de n-aţi leşinat la auzul acelor vorbe, dar v-aţi ţinut, nici din ochi n-aţi clipit şi aţi început să vă gîndiţi, cum aţi putea scăpa din încurcătură, mai bine zis, cum aţi putea scăpa cu pielea întreagă. Portiţa era închisă cu zăvorul şi încercarea de a da bir cu fugiţii nu putea avea sorţi de izbîndă. Aţi stat cuminte, pînă a apărut pe măsuţa cu trei picioare o strachină mare de borş şi o mămăliguţă aburindă, mirositoare. Drept că în strachină nu se observa nici un fel de carne. Şi atunci, cînd deja v-aţi aşezat pe scăunele, aţi anunţat că vreţi o cană cu apă, observînd anterior că în căldare nu era nimic. „Of, da iaca nici n-am luat seama că s-a terminat apa. Da aduc eu îndată”. „Las-că aduc eu”, aţi intervenit dumneavoastră prompt. Aţi luat frumuşel căldarea, aţi pornit încetişor spre fîntînă, aţi pus atent căldarea jos, aţi deschis portiţa şi, ieşit în drum, dă-i zor, băiete! Vă săreau scîntei din călcîie. Numai după un timp oarecare aţi auzit din urmă: „Stai! Stai, bre! Stai, Ştefănică!..” Nu v-aţi mai oprit pînă la Curleni, unde erau viile mărzeştenilor, adică unde era scăparea, căci ciorchinii începeau deja să dea în pîrg şi viile erau păzite. Acolo erau şi viile verişorilor dumneavoastră de la Mîrzeşti şi chiar erau acolo, toţi într-o colibă, Volea, sora lui Claudia Mîrza, de asemenea, Petrică şi Eufrosinia Mîrza. De groază chiar aţi refuzat să intraţi la mătuşa dumneavoastră din Chiperceni, Anastasia Mîrza, soră dreaptă cu mama Alexandra. Totuşi, eraţi deja în afara oricărui pericol, dar spaima, pe care o mai aveaţi în sînge, nu vă lăsa nicidecum să vă liniştiţi. Mai tîrziu, deja elev la Şcoala din Cucuruzeni, într-o seară, când s-a întunecat de-a binelea, adică nu se mai putea nimeni deosebi la faţă şi ochi, aţi povestit această întîmplare ciudată unui grup de fete, deşi vă erau necunoscute, iar între ele s-a nimerit şi o domnişoară, care nici prin gînd să vă dea, că atunci, în timpul ne-fastei sau poate amuzantei întîmplări, din curtea acelei femei din Bieşti, ea se juca cu nişte ţevi de frunză de bostan. Poate anume de atîta şi aţi pornit-o cu povestitul. Atunci fetiţa se aşezase şi ea la masă. „Măi, adică tu erai acela, după care a alergat nenea Arcadie, 15


ca să vă prindă?” a exclamat ea şi a răbufnit în rîs cu hohote: „Ha, ha, ha!..” Dar nu v-a explicat ce şi cum a fost pus la cale să procedeze cu Dumneavoastră, în caz, dacă, Doamne fereşte, v-ar fi prins şi cu forţa v-ar fi întors în acea ogradă şi casă blestămată. După foamete oamenii se ajutau reciproc la arat, la semănat, la treierat, la achitarea impozitelor, care erau peste măsură de mari, adică a „postăucii” – unul din primele cuvinte ruseşti, băgate cu forţa în vocabularul basarabean. Greutăţi au fost multe, dar erau suportabile, însă primăvara-vara anului 1949 pentru basarabeani păru un adevărat coşmar interminabil, care permanent se alimenta de emisarii trimeşii din centru din partea ministerelor de forţă. Vestea despre sosirea acestora în Chişinău se răspândea în popor cu o iuţeală incredibil de mare. Oamenii mai înstăriţi de spaimă şi atâtea retrăiri n-aveau somn, dormeau afară în scârte de paie, glugi de porumb, îmblau fugari, trăiau cu mare frică pentru ziua de mâne. Aceştia adesea îi întrebau pe cei mai informaţi, dacă mai ştiu ceva nou, la ce li se spunea adevărul gol-goluţ: „Ştii, băiţă Costache, ieri a venit unul de la nchevede, care are ca sarcină să controleze listele kulacilor şi să mărească numărul lor de la 20 de mii până la 35-40 mii de oameni”. Mai trecea o zi-două şi din nou aceeaşi poveste: între oamenii se vorbea, că iată aseară a sosit unul de la caghebe de zeci de ori mai a naibii, decât acel de la nchevede. Acesta trebuia prin metode fariseice să scoată la iveală toate elementele duşmănoase noii puteri, pentru a fi strămutate în zonele ne populate din nord ori Extremul orient. Dar toate acestea păreau „floricele” comparativ cu noutatea, că uite ieri după-amiază a parvenit unul şi mai straşnic, de la ţâca partii, care are să-le vină de hac tuturor chiaburilor, dezrădăcinându-i prin aplicarea forţei militare, apoi deportându-i pe viaţă în zonele sibiriene. Până la urmă, toate aceste zvonuri s-au adeverit, conturându-se într-o situaţie tragico-dramatică pentru majoritatea oamenilor gospodari din Moldova, care n-aveau nici o vină afară de aceea, că s-au născut moldoveni şi toată viaţa lor au muncit cinstit, în sudoarea frunţii, pentru a asigura familia cu hrană şi copii cu mijloace pentru instruire în şcolile timpului de atunci. Dar foarte curând iluziile acestea au fost spulberate s au stinse, precum se stinge un val de o stâncă, iar viaţa reală s-a transformat în infern fără de sfârşit... În aceste împrejurări mamei dumneavoastră, sireaca, avînd pe capul ei 25 desetine de pămînt, i se puneau impozite insuportabile, pe care nu le putea achita. Şi iată că în iunie 1949 vă soseşte în curte o echipă de „activişti”, călări pe cai, să scoată, totuşi, impozitele de la „răuplatnici”. De la Alexandra Topală aveau ordin că dacă nu găsesc pîine pentru „postavcă”, să-i ia vaca. Speriată, mama dumneavoastră, nici n-a încercat să se împotrivească. „O dau, a zis ea, dar e la deal, la păscut, cu Ştefănică, băiatul meu. Să trimit fata să o aducă?” „Tot acum să o aducă!”, a ordonat şeful „activiştilor”. A trimis-o pe Catincuţa, dar a dovedit să-i şoptească la ureche să vină cît mai încet, să nu se grăbească. Trece o oră, trec două, nici tu Ştefănică, nici tu Catincuţă, nici tu vacă. „Activiştii” încep să se înfurie: „Unde e vaca?” „Nu ştiu. Poate copchila ceea a mea nu-i găseşte. Poate să mă duc eu să-i caut?” „Du-te! Tot acum să aduci vaca!” Mama dumneavoastră v-a întîlnit în drum. Tocmai aţi trecut de şoseaua, ce ducea la Rezina şi coboraţi la vale pe o cărăruie hopuroasă printre salcîmi. Ea v-a întors repede înapoi. V-a povestit pe scurt despre noua năpastă. „Dacă ne i-au vaca, v-a explicat ea, murim de foame…” Mama bănuia că în cele din urmă vor porni ei să vă caute, de aceea toţi trei şi cu vaca v-aţi ascuns într-o pădurice din Valea Chipercenilor, unde aţi stat pînă s-a înnoptat. Seara a muls vaca pe nişte frunze mari de brusture, aţi băut lapte, apoi a trimis-o pe Catincuţa acasă, iar cînd s-a întunecat 16


bine, încît nu puteai desluşi pe nimeni la 2-3 paşi, aţi pornit spre sora ei, Anastasia Mîrza din Chiperceni. Sora v-a ajutat cu ce a putut, dar v-a permis să staţi numai pînă în zori că se temea de autorităţi. Spre dimineaţă aţi plecat la Step-Soci, unde aţi rămas vreo două săptămîni să locuiţi pe ascuns în gospodăria lui Andrei Cibotari – o cunoştinţă mai veche de a tatălui dumneavoastră, pînă cînd v-au recunoscut nişte consăteni cu căruţele, care se întorceau din Orhei acasă. De aceea chiar atunci, după miezul nopţii, aţi plecat din Step-Soci spre Cărăzeni, cum se numeau just în popor actualii Cucuruzeni, iar de aici prin pădurea Şcolii din Cărăzeni pînă la Chiştelniţa. Doi consătenii Vaniuşa şi Duntrăchel Mâţu -, ajunşi acasă după corvoada la Orhei, imediat s-au dus şi au spus, la Sovietul sătesc lui Petrea Burdujan, unde v-au văzut. A doua zi, duminica dimineaţa, la orele 7, trei oameni călări au intrat în curte la gospodarul Andrei Cibotari şi au întrebat: unde-i tovarăşa cu vaca?! – La care gazda cu multă calmitate le-a răspuns: a plecat la Orhei s-o vândă. De fapt, dumneavoastră plecaserăţi în partea opusă, la Tatiana Jenescu - o vară de a mamei din Chiştelniţă, unde iar aţi stat pe ascuns vreo douăzeci de zile. Aici aţi apucat şi teribila noapte de 5 spre 6 iulie 1949. Noapte pe care nu o puteţi uita nici cum, din cauza spaimei straşnice pe care aţi tras-o, deoarece v-au dus să staţi într-o casă părăsită din mahala, unde din pod se auzea chiţăitul şoarecilor, iar jos se fugăreu unul după altul şobolanii cu cozi mari şi chiţăit înspămîntăitor… dar mama dumneavostră, toată noaptea ceea, s-a ascuns într-o râpă lată şi adâncă din Chiştelniţa sub nişte frunze mari de brusture. Iacob şi Tatiana Jenescu nu figurau pe listă şi marea primejdie i-a trecut pe alături. Abia mai tîrziu aţi aflat că „activiştii” ceea, călări pe cai, v-au căutat peste tot locul, unde aveaţi sectoare de pămînt, dar în zadar au fost stradaniile lor. Unul din ei, cică, se îndreptăţea în faţa şefilor săi zicînd: “Parcă au intrat în pămînt, nu alta”. În Curleni, însă, Maria, Catincuţa şi Mihai au fost încărcaţi în maşini militare cu alte 17 familii, supravegheate de soldaţi, şi duşi la gara din Şoldăneşti, iar de acolo, în vagoane pentru vite, – tocmai în ţinutul Altai din Siberia. După ce au trecut valurile straşnice ale deportărilor din 1949 şi 1951, dumneavoastră aţi urmat studiile la şcoala de şapte ani din satul Cuizăuca, raionul Rezina. Aici, în incinta acestei şcoli medii de 10 ani, pentru prima dată în viaţă, v-au ofensat cu nemaivăzută răutate, prin dezvăluirea parcă a unei straşnice “crime” pe care, chipurile, aţi săvîrşit-o, numindu-vă public, către toţi colegii clasei a V, la o recreaţie în 1951: вот этот мальчик “сын кулака”. Noutatea asta a fost spusă astfel, de parcă kulacii mâncau oameni ca canibalii. Adică, iată-l, acesta-i fiu de ostrovari, tălhari, ucigaşi, criminali, etc. luaţi-l şi ucideţi-l! Declaraţia a fost făcută în mod obraznic, fără nici pic de ruşine ori sfiială, cu răutate şi mare batjocură, de o moachină porchinа, fiica preşedintelui de kolhoz din satul Curleni. Prin incultura şi grosolănia persoanei se vedea, că pe fata-pîrîtoare anume aşa o instruise şi o învăţase părinţii ei acasă. Ea era de origine din Râbniţa, a vorbit ruseşte şi s-a străduit foarte tare să exprime ură şi să aţîţe vrajbă între ceilalţi copii şi dumneavoastră, dar n-a reuşit. Vorbele ei s-au lipit ca nuca de perete, probabil, de aceea, că au fost rostite răutăcios, batjocoritor şi de o fetişcanăfătucă scîrboasă de ţi-era greaţă să te uiţi la ea - nepeptănată, murdară, cu ochii bulbucaţi ca la broscă, plus la asta – incultă, veşnic cu zăbale la gură, obraznică peste măsură, de parcă ştia, că tatăl ei o să fie veşnic preşedinte de colhoz. Dar n-a fost să fie aşa. Toate s-au schimbat. Şi moachina bulbucată şi zăbăloasă tot de rîsul lumii a rămas, iar dumneavoastră ca un adevărat mucenic creştin din primele secole a erii după Hristos, insultele şi înjosirile ticăloasei de porchina le-aţi suportat, aţi învăţat mai departe şi aţi devenit Om şi mare savant, cu care se mîndresc oamenii oneşti din satul 17


Curleni, moldovenii din ţară şi de peste hotare, ruşii, ucrainenii, bulgarii şi alte naţionalităţi. Toţi absolut se uimesc, cum de aşa un om simplu, aruncat de mic copil în drum, de vitregia sorţii, fără casă, fără masă, orfan de tată şi cu mamă-fugară de autorităţile sovietice, a putut să facă astfel de descoperiri epocale, care-s considerate de savanţii viticultori ruşi (V.A.Volînkin) şi bulgari (V.Roichev) ca cele mai mari descoperiri din toate timpurile, deoarece au fost efectuate pe obiecte biblice, cum sunt viţa de vie şi catârul (animal, plantar), atestate în Biblie cu 4000 de ani în urmă; lucruri şi taine ale naturii, ne mai văzute şi ne mai cunoscute de nimeni pînă la momentul respectiv. Doar numai în cazul, cînd dumnevoastră prsonal le explicaţi pe degete cum apar numerele impare de cromozomi – 2n=63 şi 2n=39, la ce organisme se întîlnesc, de unde vin şi cum se formează, numai atunci toţi uită de ruşine şi sfială, se uită în gura dumneavoastră şi în ochii dumneavoastră, ca la o adevărată minunie, venerându-vă ca pe ceva divin. Tot cam prin timpurile celea nebuloase din anii cinzeci, un consătean de al dumneavoastă, pe nume, ion roşca – slujitor la ferma de porci de la Şcoala din Cărăzeni, în august 1954, când trebuia să prezentaţi documentele pentru a susţine examenele de admitere în Tehnicum, cu o ură nestăvilită v-a zis, că şcoala asta nu-i pentru voi - copii de kulaci, care trebuiţi duşi în Siberia, împreună cu părinţii voştri, la munci sîlnice pe viaţă. Omul acesta a vorbit aşa, de parcă el era cel mai mare în Uniunia Sovietică şi că el hotăra soarta copiilor de kulaci, unde să înveţe şi ce să înveţe, unde să fie duşi şi cum să fie torturaţi, chinuţi toată viaţa pentru a fi nimiciţi fizic prin muncă silnică. Eu totuşi nu pot înţelege ce vină au avut copiii din naştere, cărora le-a fost sortit să se nască în familii sărace ori bogate? A doua oară s-a repetat lucrul acesta în acelaşi an la sfârşitul recoltării poamei în câmp la Tehnicumul din Cucuruzeni. Două fete, probabil, din satul dumneavoastră natal, care munceau ca lucrătoare sezoniere, necunoscute personal de dumneavoastră, deodată faţă de 400 de studenţi, din diferite cursuri în septembrie anul 1954 au îndreptat degetul arătător spre dumneavoastră şi au strigat cât au putut de tare: acesta îi „fecior de kulak!”, voind, probabil, ca imediat după ce au anunţat, să se întîmple ceva straşnic: să vă bată cu picioarele, să curgă pârae de sânge pe drum, să vă încarcereze cineva, etc. Dar vorbele lor au avut, de asemenea, acelaşi efect: s-au lipit ca nuca de perete. Nimeni n-a strigat, nu s-a apropiat de dumneavoastră să vă bată cu pumnii, cu pietre, ciomege sau să vă taie cu sabie, cuţîte, cosoare ca să vă omoare, etc. Chiar nimeni nici nu s-a apropiat cel puţin să vă întrebe, dacă lucrul acesta-i adevărat sau e o provocare, o minciună spusă de nişte debile invidioase. Aţi mers liniştit de parcă nimic nu s-a întâmplat, intelegent împreună cu toţi studenţii la masă, iar după aceasta, la pregătirea lecţiilor pentru a doua zi. În plus, divulgînd public acest “secret”, fetele acestea debile au dorit, probabil, ca imediat să fiţi încarcerat şi eliminat din Tehnicum. Însă, în pofida voinţei lor, dumneavoastră aţi reuşit să terminaţi cursul deplin în 1958 ca student eminent, obţinînd Diplomă cu menţiune. Tot prin a.1955, mama dumneavoastră se interesa de un coleg-constăean, pe nume, petrea rusu din anul trei al Tehnicumului, cum învăţaţi? La ce acesta i-a răspuns promt şi cu ură ascunsă înăuntrul lui: pe notele de 2 şi 3. Interesant, în momentul deportărilor, dumnevoastră abia împliniseţi 11 ani, practic, eraţi un copil ca şi toţi copiii oamnilor de aceeaşi vîrsta - inocent, absolut nevinovat, şi, deci, se poate de pus întrebarea: oare ce rău le-aţi făcut oamenilor aceştea, de ei se uitau şi manifestau atîta ură , de parcă le-aţi dat foc la casă, le-aţi furat vitele, oile, păsările din harman şi vă urmăresc ca să vă răsplătască; astfel oamenii, femeile, bătrînii, copiii din satele noastre au nimerit sub tăvălugul necruţător al regimului totalitar-stalinist, ce a lăsat în urma sa răni adânci sîngerînde, necicatrizate pentru întreaga viaţă. 18


A treia oară „fecior de kulak” v-au numit mai în glumă, mai în serios, chiar trei prieteni de ai dumneavoastră, care ieşau, la moment, dintr-un magazin de alimente, după ce servise câte 1-2 pahare de vin. Momentul, absolut din întîmplare, a coincis cu cea mai mare depresie sufletească a dumneavoastră. Aceste minute triste, care vă sfîşîiau inima de durere, erau legate de despărţirea în vîrful dealului, cu mama, în ocrtombrie 1955. Ei, sam ni tam, glumind, veseli fiind, v-au zis: ei ce, “fecior de kulak” ai să serveşti cu noi un pahar de vin, pe care îl plătim noi. Pentru durerile chinuitoare din adîncul sufletlui, propunerea prietenilor dumneavoastră, nu numai, că era binevenită şi la timp, dar prezenta şi cel mai bun remediu, pentru a vă ogoi inima, ce parcă se rupea din peptul dumneavoastră, pentru a vă potoli focul, ce ardea cu pară înlăuntru dumnevoastră. De aceea, imediat aţi răspus afirmativ “da”. Toţi patru v-aţi întors înapoi în incinta magazinului, aţi servit cu toţii încă cîte un păhar de vin. După aceasta cu pietate le-aţi mulţumit colegilor şi aţi plecat fiecare în direcţia sa. Iată cum paranoiucul de Stalin a făcut, să se işte între copii, elevi, studenţi vrajba de clasă, mânie şi ură, numai pentru aceea, că te-ai născut în familie săracă ori bogată, şi nu pe o zi, pe două, dar pe un timp nedeterminat. Blestemat să fie în veci acest câine de om sau om cu inimă de câine (şaric de a lui Bulgakov), după cum i-au fost faptele, intenţiile de zi cu zi, acţiunile de a chinuit popoare şi naţiuni întregi, numai şi numai pentru satisfacerea scopurilor patologicebolnăvicioase ce-l urmăreau zi şi noapte la fiece pas. Aşadar, pe parcursul întregii vieţi de trei-patru ori v-au ofensat, numindu-vă “fecior de kulak” şi o singură dată aţi fost reabilitat – pe 29 octombrie 2010. Aportul decisiv sau rolul crucial la deportarea în Siberia la munci silnice pe viaţă, schingiuirea, încarcerarea, muncirea, torturarea, chinuirea familiilor de kulaci, adică de chiaburi din Curleni, ca şi din alte sate ale Moldovei, le revine unor localnici declasaţi, cozi de topor, lichele, aşa numiţii “activişti”, care la momentul respectiv, locuiau în Curleni (actual Podgoreni): Fănică Mihu (predsedateli selsovieta), P. Burdujan, M. Vartic, F. Mâţu, Ana Vartic, Pelaghia Derenco, Pelaghia Cătrană, G. Castraveţ, P. Derenco, Anuşca Castraveţ, Areadna Castraveţ, C. Mâţu, F. Castraveţ, Feodor Mâţu, Ilie Mâţu, N. Burdujan, D. Burdujan, Kiril Mâţu, V. Suruceanu, Eugenea Dernco, Grigore Mâţu, N. Kobeleţkii, N. Derenco şi mulţi, mulţi alţi “activişti”, ce au luptat din răsputeri pentru ca să dezrădăcineze şi să deporteze toţi kulacii şi chiaburii ori „duşmanii ai poporului”, cum i-au catalogat Stalin, dar după dânul şi papagalii de ei - nişte puşlamale analfabete şi nişte famenii, cui omenirii i-i ruşine să le spună lor, că-s oameni. De fapt, în viaţă, ei, aşa şi au fost - adevăraţi călăi, cu mâinile pline de sânge omenesc până la coate de al oamenilor nevinovaţi şi copii inocenţi, pe care i-au trimes în Siberia la chinuri pe viaţă. Imaginaţi-vă, sub armă, au smuls din casele lor 55 de oameni paşnici împreună cu copiii lor minori şi i-au urcat cu forţa în vagoane de vite fără WC, fără macar temporare toalete, pentru aproape 30 de zile şi 30 de nopţi, cât a durat „Drumul patimilor” până la Siberia de gheaţă. „Activiştii” de tot genul şi rangul - comsomolişti, membri de partid, susţinătorii lor morali, se bucurau în sat, la raion şi în capitală, ca de o mare victorie, sărbătoare, dacă vreţi; după săvârşirea actului de deportare erau cu inimile împăcate, pline de bucurie, că au făcut un lucru mare, fără seamăn, dar principalul, consta totuşi, că l-au făcut pentru totdeauna, pe veci. Nimeni, niciodată din chiaburi ori kulaci nu se va întoarce înapoi la baştină, la locul, unde s-a născut şi a simţit căldura divină a soarelui. De tot ce făcuse, se bucurau ca nişte copii, se îmbrăţişau, nu-şi puteau stăpâni emoţiile, ca la moldoveni la înmormântare le curgea câte o lacrimă-două din ochi, beau de bucurie, iar vecinii târâiau pe furiş din gospodăriile oamenilor deportaţi tot ce era mai de preţ şi mai lesne de luat: tacâmuri preţioase, sape, lopeţi, hârleţe, butoaie, căzi, tiascuri pentru 19


fabricarea vinului, covoare, feţi de masă, îmbrăcăminte, pluguri, boroane, cultivatoare, stropitori manuale si multe alte unelte agricole. În momentul cela nimeni n-a crezut şi nici nu s-a gîndit, în fond, nimeni nu vroia şi nici nu-şi putea imagina, că kulacii ori chiaburii, cândva poate se vor întoarce înapoi la vetrele lor. Dar numai unul singur Dumnezeu a vrut şi ei s-au întors. A murit nu tatăl popoarelor (cum i-se spunea prin ziarele timpului), ci călăul, dictatorul cel mai cumplit şi crunt al noroadelor, iar în Moscova, la Prezidiumul URSS, s-a adoptat o decizie de corectare a acestei mari crime odioase şi antiumane. Ca rezultat al acestor Decizii statale, victimele regimului totalitar comunist-stalinist - chiaburii, kulacii şi mulţi alţi oameni din gulagurile staliniste cu calificativul “duşmani ai poporului”, deţinuţi politici şi trădători de ţară - s-au întors înapoi, au fost reabilitaţi ca oameni, deoarece n-au săvârşit nici o crimă. Populaţia din fosta Uniunie Sovetică, probabil a auzit, că monumentul tovarăşului Stalin recent, înalt de cîteva zeci de m şi greu de cîteva sute de tone, din oraşul lui natal - Gori, a fost, însfîrşit, demontat şi dus la groapa de gunoi a istoriei. Numai să nu credeţi, că lucrul acesta a fost făcut de cineva străin sau sub presiune din afară. Nu, ctegoric nu! Demontarea a fost făcută de însuşi compatrioţii lui georgieni! Fără nici un amestec din afară, fără ca poporul georgian să fie presat de cineva din exterior. Deci, georgienii n-au fost presaţi, absolut, de nimeni, afară de înseşi propria lor conştiinţa. Aici se mai cere de menţionat, că georgienii n-au fost presaţi, chiar nici de rudele celor 25 000.000 de intelectuali ruşi şi alte naţionalităţi, care au fost maltrataţi, surghiuniţi fără nici o vină, iar în final, ucişi la comanda lui personală, despre ce a declarat dschis lumii întregi, Hruşciov, pentru prima dată, în 1956. Se pune întrebarea, pe cine, totuşi, au ridicat comuniştii, comsomoliştii, într-un cuvânt „activiştii” din Curleni? În primul rând, în vizorul acestora au nimerit toţi consătenii noştri, care, în fond, erau cei mai buni gospodari din sat, deşi erau, absolut, nevinovaţi. Majoritatea lor deţineau case bune şi frumoase, aveau cai buni, ovine multe şi cornute, bovine mari frumoase, care dau câte o căldare de lapte la mulsoare. Pe aceşti oameni i-au ridicat din sat, i-au scos din casele lor, i-au smuls din vatra lor, numai şi numai cu un singur scop, pentru ca să le ie bunurile muncite şi agonisite onest de o viaţă, pentru ca să le ie tot avutul, pîn şi sufletul dintr-înşii. Toţi oamenii deportaţi în Siberia cunosc faptul, că Mihu Constantin G. (anul naşterii 1884) acolo şi-a găsit sfârşitul zilelor, la vârsta de 65 - 66 de ani, a decedat şi a fost înmormântat în Siberia, în pământul îngheţat până la 1,5 m. Vă rog, foarte frumos să-mi spuneţi, cine de acum înainte, va mai avea grijă de mormântul acesta străin, fără de noroc şi fără de prieteni. Dar oare cine-s aceşti „remarcabili” curleneni, care cu trup şi suflet, au luptat pentru dezrădăcinarea chiaburilor şi “duşmani” ai propriului popor moldovean??! Oare chiar ei sunt aşa de invizibili, n-au deosebiri la faţă, urechi şi ochi, că nimeni nu-i cunoaşte şi nici nu-i ştie, nu-i poate deosebi din “mulţimea” de sute de oameni din Curleni??! Să ştiţi, că toţi oamenii, care au avut de suferit de pe urma lor, îi cunosc şi-i deosebesc din orice mulţime de mii şi milioane de oameni, aidoma cum evrei, care au supraveţuit muncilor din lagărele morţii, organizate de nazişti în Polonia oraşul Oświencim (Освенцим), arderii de viu ori Holacaust, i-au recunoscut pe toţi fasciştii şi i-au tras la răspundere pentru crimele săvârşite. În lagărul din Osvenţim permanent se găseau în închisori 250.000 de evrei, unde se afla deasemena camere de gaz şi crematorii, predestinate pentru nimicirea straşnică a oamenilor. Hitleriştii au nimicit în lagărul din Oswenţim, aproape 6.000.000 de evrei. Dar, iată, din mai mult de 40.000 de moldoveni încarceraţi, maltrataţi, chinuiţi, batjocoriţi, prin utilizarea celor mai odioase şi antiumane metode, aidoma evreilor, fără să comită vreo crimă, adică fiind absolut nevinovaţi, în Moldova, la noi în sat şi în alte sate şi comune, din care au deportaţi oameni, femei, copii în timpul 20


nopţii pentru ca să nu-i vadă şi să nu-i audă nimeni pe criminali, vedeţi, dumneavoastră, n-a fost găsit nici un „activist”, care să răspundă în faţa justeţiei pentru crimele săvârşite. Suntem siguri o 100 % şi mai mult, că pân în momentul dat, n-a răspuns nimeni, nici un activist, de parcă anume aşa trebuia să fie, legal, din punct de vedere al dreptuluui omului. Acuma nu-i nici o îndoială, că anume datorită stradanii “activiştilor”, oamenii harnici şi cuminţi din satele Moldovei au fost duşi în Siberia ca nişte vite la sacrificat. Dragi creştini moldoveni, acesta-i mare păcat, deportările sunt crime odioase şi de ne iertat. Şi, deci, de loc nu-i corect, din punct de vedere logic şi juridic, de ascuns toate crimele făcute în timpul regimului comunist-totalitar, numai după o singură persoană Stalin. El a avut mulţi complici, n-a acţionat de unul singur, absolut, nici într-un caz, fie că se referea la nimicirea a 22 000 de ofiţeri prizonieri polonezi în Katyni în 1940, fie că se referea la nimicirea numai unui singur mareşal – Tuhacevschii, ca trădător al URSS – Germaniei. Deci, este absolut incorect, că de ridicarea tuturor kulacilor din Curleni se consideră vinovat unul singur Stalin. Da, vina lui este mare, incomensurabilă şi nu există măsură, cu care ar putea fi apreciată. Dar nu trebuie de neglijat faptul, că o mai mare parte de vină le revine „activiştilor” din satul nostru, precum şi din alte sate, de unde au fost deportaţi oameni. Bine, bine, dar ce aproape 40 000 de moldoveni din toate satele Moldovei, într-o singură noapte au devenit chiaburi, kulaci sau „duşmani ai norodului” şi pentru asta trebuiau transportaţi în Siberia ca vitele la muncă silnică în condiţii de – 50-60º C. În cazul acesta, în mod natural, se poate strict şi direct, de pus întrebarea, dar cum s-a întâmplat aşa, că din satul Braviceni (sat cu numărul de locuitori aproximativ egal cu numărul locuitorilor din Curleni), acelaşi raion Chiperceni, n-a fost ridicat, deportat, nici un chiabur, nici un kulak, nici un „colaboraţionist”, nici un „duşman al poporului”?! Acest fapt, real s-a întâmplat numai datorită faptului, că predsedateli selsoveta a fost tovarăşul Cazacu!!!, invalid la un picior de la războiul al Doilea Mondial, din care cauză mergea în proteze şi simţea permanent durere insuportabilă, ne mai vorbind de incomoditate, care la toate documentele şi directivele de la raionul Chiperceni el a răspuns, că în sat la dânsul, astfel de oameni nu-s, adică, moşieri, care să fie avut în posesia sa 25-50 ha de pământ, oameni, care să fi avut dugheni, mori, fabrică de ulei, în sat nu-s, oameni intelectuali, care să colaboreze cu naziştii, românii, polonezii, ungurii, sau cu persoane suspecte de alte naţionalităţi nu-s. L-au chemat de zeci de ori la raicomparti, l-au năcăjit prin fel de fel de ameninţări, insinuări, şi aşa şi amintrilea, dar tovarăşul Cazacu a ţinut una şi bună: în satul Braviceni aşa categorie de oameni nu-s. Şi ca rezultat din satul Braviceni nici un om n-a fost râdicat! Vrasăzică, Moldova noastră se împarte în iuzi, de la iuda iscariotul, care l-a vândut pe Domnul nostru Iisus Hristos şi, în Hristoşi, ca tovarăşul Cazacu, care sub presiuni neverosimile, ameninţări cu diferite mustrări aspre pe linia de partid, riscul de a fi dat afară din serviciu şi partid, în pofida tuturor necazurilor el a rămas ca Iisus Hristos, credincios poziţiei sale şi lui Dumnezeu, şi nici într-un fel din satul lui Braviceni, raionul Chiperceni, n-a trădat şi nici n-a vândut, nici pe un om, probabil, din simplu motiv, fiindcă el permanent zi şi noapte suporta durere, de acea el n-a vrut, s-a opus, cu preţul vieţii personale, să ridice alte câteva sute de oameni la aşa chinuri, dureri neomeneşti, pe care, le-a dus, sărmanul singur, până la sfârşitul vieţii sale. Nu ştim, a mai fost un astfel de predsedatel selisoveta în întreaga Moldovă ori nu (Gherasim Iacovlevici Rudi ştie), dar tovarăşul Cazacu – Predsedateli selicovieta din Braviceni din a.1949 merită pe deplin să-i dee Erou Naţional al R. Moldova şi să fie decorat postmorteum, cum a fost decorat Boboc, ucis special de forţele ostile, cu cea mai înaltă distincţie de Stat, „Ordinul Republicii”, iar toţi oamenii, care mai sunt în viaţă după deportările staliniste să insiste, ca punând mână la mănă, omului acesta, adevărat 21


viteaz moldovean, în satul lui natal, în calitate de plecăciune şi veşnică recunoştinţă de ridicat un bust din Bronz. Dacă vom izbuti să aflăm, cine a fost acest om curajos din Braviceni fostul raion Chiperceni, cu ajutorul tuturor celor care au fost deportaţi şi mai sunt în viaţă, având susţinerea Conducerii de vârf a Moldovei - Ghimpu, Filat, Urechean şi Lupu şi cu ajutorul domnului nostru Iisus Hristos, care ne-a ajutat să ne întoarcem la vatra noastră strămoşească, credem, că şi în lucrul acesta mare ne va ajuta să biruim. Din cele expuse mai sus reiese concluzii foarte interesante, mai întâi, în loc ca oamenii noştri să devină mai deştepţi şi mai statornici, pentru că deja trecuse şi unii din ei prin calvarul războiului al doilea mondial şi se numărau printre aceea, care aveau un mic aport la victorie cu preţul a 500 000 de moldoveni, căzuţi cu moarte de erou, dar moldovenii, dimpotrivă, au manifestat slugărnicie celui rău şi neputinţă de aşi apăra cele mai elementare drepturi ale sale. Astfel, moldovenii, volens-nolens s-au împărţit de-a dreptul în două tabere, părţi, grupări şi anume: unii, care erau oameni adevăraţi, ţineau minte de tradiţii, nu vroiau să se lepede de religia creştină strămoşească, nu vroiau să între în komsomol, în partidul comunist şi îndată devenea duşman al poporului, iar ceilalţi oameni, mai ales tinerii, de origine din păturile sărace ale societăţii, dimpotrivă intrau în partidul comunist cu mare fală, obţineau din acest lucru mari favoruri şi drepturi. Odată ce intrau în comsomol, îndată, pe loc deveneau „activişti”, patrioţi sovietici, iar toţi ceilalţi automat erau consideraţi antisovietici. Iată de ce, majoritatea covârşitoare a „activiştilor” călcau în picioare sfânta cruce, urau şi distrugeau bisericile, prefăcându-le din casă de rugăciuni a domnului, în lăcaşuri de veselie, cluburi, depozite de legume, grăunţoase, otrăvuri, etc., şi în felul acesta, s-au transformat toţi în adevărate iuzi – vânzători a lui Hristos şi a oamenilor, care credeau în Hristos. Adevăraţi Hristoşi cunoaştem puţini oameni, unul este Cazacul, altul este omul, care cu preţul proprii vieţi a stat în cale primului secretar, care în anii 1965-1966, în pofida regulilor de bun simţ şi legilor civilizaţiei de sute şi mii de ani a purces la închiderea, distrugerea, pângărirea bisericilor şi mănăstirilor din Moldova. Maica-Stariţă de la mănăstirea Răciula din raionul Călăraşi, sau poate Hirova ori de la altă mănăstire s-a împotrivit, ca lăcaşul sfânt să fie închis şi pângărit. Atunci tot satul zi şi noapte păzeau mănăstirea de satrapii, care vroiau să pătrundă pe teritoriul ei, s-o prade şi s-o închidă. O delegaţie mică de oameni în frunte cu un om a lui Dumnezeu au ajuns chiar până la Moscova cu o scrisoare-rugăminte în cancelaria primului secretar N.S.Hruşciov ca să roage pentru a permite maicilor să trăiască în mănăstire în continuare, iar Biserica să funcţioneze aşa, cum a funcţionat mai înainte. N.S. Hruşciov s-a dovedit a fi un om înţelegător şi a reacţionat pozitiv la rugămintea sătenilor şi a dat voie, ca această mănăstire să nu fie închisă, deşi între timp primul secretar al Moldovei din timpurile celea a trimes o trupă de soldaţi înarmaţi, care interzicea, nu da voie la nimeni să se apropie de Biserică. Când a venit vestea îmbucurătoare de la Moscova un om mai descurcăreţ şi cu mai mare autoritate din sat a dat citirii răspunsului pozitiv, iscălit de N.S.Hruşciov, precum, că el dă voie ca biserica să funcţioneze mai departe. În momentul acesta unul din susţinătorii activi ai bisericii, îndrumătorul şi susţinătorul maicilor de la mănăstire, a fost împuşcat în inimă mortal, de un soldat sovietic, la comanda ofiţerului, care conducea trupa înarmată. După incidentul tragic cu cel mai credincios creştin şi susţinerea directă a Moscovei de prima persoană în stat - N.S.Hruşciov, satrapul de primsecretar al partidului comunist din Moldova a dat ordin trupei militare înarmate să se retragă. După cum vedeţi, nasc şi la Moldova oameni, care cu preţul propriei vieţi, pot apăra drepturile constituţionale ale omului, dar, din păcate, oameni de acest gen, se nasc în Moldova destul de rar şi se manifestă, cu regret, şi mai rar. În felul acesta, în Moldova Sovietică n-au fost 22


închise şi au activat normal numai două mănăstiri de maici: Mănăstirea din Răciula şi Mănăstirea din Japca, care era supusă direct Patriarhiei de la Moscova. În hrisoavele istorice se menţionează, că Curleni sunt (au fost cândva) un sat al mazililor. Oare chiar toţi mazilii într-o noapte s-au transformat în lumpen-proletariat, adică după cum i-a determinat însuşi Marx – oameni declasaţi, oameni coborâţi la cel mai jos nvel din societate, vagabonzi , haimanale, mitocani, bădărani, lichele, cozi de topor, într-un cuvânt lumpen-proletari: boseci, săraci, lipiţi pământului, cele mai de jos pături ale oamenilor din societatea capitalistă. Oare toţi cei 30 – 40 de „activiştii” din Curleni ştiiau barem ceva despre Marele Stalin, că dînsul îi considera pe ei, drept turtă verde şi nulităţi, iar Maxim Gorkii, ca «люди дна», adică talpa iadului. Acum lumea civilizată cunoaşte, că Stalin de la naştere suferea de mania persecuţiei (paranoia) şi grandomanie. Din aceste motive temeinice, dar poate şi din altele, dînsul toată viaţa sa a urmărit un singur scop major - să distrugă cu ajutorul marelui popor rus pe toţi duşmanii săi, adică pe toţi acei, care-i vor sta în cale, numai ca dînsul să devină în lume Cel Mai Mare Om. În proporţie de 99, 999% dînsul şi-a atins scopul. Fiind grav bolnav, paranoic şi grandoman, pentru dânsul nimic nu conta, câţi oameni în timp de 24 ore erau omorîţi, încarceraţi în lagările Gulagului, piereau de subnutriţie; era absolut indiferent, cîte mii de ruşi se ucid pe seară, principalul, consta doar în 2 cuvinte magice spuse de cineva, că cutare sau cutare este ”duşman al poporului”. Şi aceasta era de ajuns, ca orice persoană, indiferent de naţionalitatea, starea socială, profesor, mareşal ori soldat de rînd, adică, în fond, cine n-ar fi ea, pentru ca să fie încarcerată şi apoi împuşcată. Iată din ce cauză, dintr-un sătişor aşa de mic, cum sunt Curlenii, lumpen-proletartiatul – toate haimanalele şi lichelele din sat, au pîrît pe cei mai buni gospodari (55 de oameni şi copii lor) pentru ca să fie supuşi chinurilor neomeneşi, fără a comite careva crime, adică nevinovaţi. Acuma, în plină democraţie, se poate de întrebat şi de clarificat, dar cine sunt totuşi pîrîşii şi ce le-a promis şi ce le-a dat real tovarăşul Stalin în schimb pentru trădare şi fabricarea unor învinuiri false, ne fondate şi ne existente, pentru vinderea oamenilor. Iuda l-a vândut pe domnul nostru Iisus Hristos pentru 30 de arginţi. Dar ce a câştigat Fănică Mihu, care este trădătorul principal, de neam şi sânge şi vinovat direct în deportarea tuturor curlenenilor ca trădător, care a scris ori a întocmit ultima variantă a listei celora numiţi pe ruseşte kulakhi ori kulaчkhi, care pe data de 5 spre 6 iulie 1949 au fost deportaţi în raioanele de Nord ori Extremul orient al URSS ne populate de oameni, la care operaţie au participat mulţi, cu mult mai mulţi complici, decât cei menţionaţi, dar nu numai unul Fănică Mihu singur!!! Cum n-a fost vinovat numai unul singur Hitler în crime împotriva umanităţii, în crime de război pe care l-a declanşat, aşa şi Fănică Mihu nu-i numai el unul singur vinovat de chinurile insuportabile a celor 55 de oameni. Afară de dânsul mai sunt cel puţin 50 de oameni din Curleni, care au fost complice la acest act criminal. Deci, cei care au deportat oamenii şi complicii lor sunt criminali, au fost călăi adevăraţi, aproape canibali şi direct vinovaţi de faptele acestea, dar care până acuma stau ascunşi ca iepurii de casă şi râd şi îşi bat joc în continuare de sărmanii deportaţi, de parcă anume aşa trebuie să fie. Amintiţi-vă de poetul tătar Musa Djalili, cum el sub paza şi cizmele călăilor nazişti a scris „Caietul de la Moabit” cu sânge în loc de cerneală, numai cu un singur scop, ca să spună şi să ştie omenirea cine-s călăii nazişti. Până acuma, n-au răspuns în faţa justiţiei, toţi criminalii fascişti, care au ars de viu ~ 6 000.000 de evrei în cuptoarele electrice din Oswenţim, Auschviţ şi alte lagăre de concentrare de acest gen, adică i-au supus pe evrei la Holocaust, ce înseamnă, că i-au ars de viu. Dar de ce nici un „activist”, comunist, comsomolist din Moldova până la moment, n-a răspuns de crimele săvârşite egale, etalate după cruzime cu crimile naziştilor 23


germani împotriva evreilor (procesul de la Niurenberg), în faţa justiţiei pentru deportarea oamenilor nevinovaţi, kulacilor, chiaburilor ori „duşmani ai poporului” cum i-au catalogat Stalin. Ori dovezi în arhivilre MAI nu-s îndeajuns??!. Trebuie să mai treacă vreo 50 de ani, şi să se mai întâmple ceva adăugător, un genocid mai straşnic cu moldovenii asemenea (cu al armenilor din1910) şi poate atunci paharul amarului va fi plin cu ochi. Poate atunci dreptatea va triumfa! Pentru că acum suferinţele a 40 000 de oameni nu-s, după cum le par, autorităţilor de azi, suficiente. Dar să vedeţi, minuniile lui Dumnezeu, dacă întrebi pe cineva despre deportări, în prezent, toţi dau din umeri, că nu ştiu pe nimeni, care au luat parte activă la deportarea chiaburilor, idee n-au, cine au fost aceştia. Vă asigur la o 100%, că nimeni niciodată nici nu-i v-a şti, fiindcă moldovenii noştri nu-s ca oamenii din Pribaltica, sau, nu-s ca nemţii. Ei seamănă, mai curând, cu nişte câini vagabonzi, fără caracter, pe care, dacă l-ai călcat pe coadă, nici nu se rânjeşte, cel puţin, la acel care i-a călcat coada. Dar avem mare noroc de marele şi neînfricatul popor rus, care a scris, a notat cu acurateţe tot mărunţişul, l-a arhivat şi s-a păstrat în MAI şi Procuratura Generală a Moldovei. Totul este notat detaliat, totul îi arhivat şi se păstrează, numai trebuie desecretizat şi de scos la lumina zilei de azi. De făcut cea cea a scris Olga Bergoliţ: “ничто не забыто, никто не забыт”. Ce a făcut un pseudosavant, cînd s-a induplicat graţie unor împrejurări de moment şi a dat publicităţii cîteva nume, copiindu-le din Arhivă, constitui extrem de puţin, poate 0,000001 de % din adevărul, care se ascunde de ochii lumii. Dar, vedeţi D-voastră, pentru plagiatul fabulos, nevaloros, Puterea din vremea respectivă, pe acest alchemist, pseudosavant l-a făcut membru corespondent, fără a avea măcar cea mai mică contribuţie la adevărata ştiinţă. Astfel de lucruri grozave se pot întâmplă doar în Moldova!!! Vă amintesc, că Hitler a pornit războiul cu 10.000.000 de soldaţi, vrând să câştige toată lumea cu arma, dar a terminat războiul cu 500 de soldaţi. Restul, toţi au fost ucişi. În schimb, ruşii au pornit războiul cu 5.000. 000 de soldaţi, dar l-au terminat sub zidurile Berlinului cu 20. 000.000 (de 4 ori mai mult, de cât cum l-au început) de soldaţi înarmaţi până în dinţi. Este diferenţă ori nui?! Oare chiar şi Dumneavoastră, într-adevăr, vă pare, ca şi lui Fănică Mihu, că anume el a făcut mare ispravă, că el personal a ridicat 55 de oameni cu copiii lor din Curleni, iar pe întreaga Moldovă cca 12. 000 de familii, ce constiruie aproape 40.000 de oameni, fiindcă el era predsedateli selisovieta, sau poate este mult mai corect şi just, că această operaţia militară a fost totuşi planificată de Statul Major al Armatei URSS la comandă personală a tov. Stalin şi adoptată la Biroul Politic de dânsul şi Kº. Exact ca şi operaţia de nimicire a 22 000 de ofiţeri polonezi – elita Armatei poloneze în 1940 la Katyni, dar tradusă în viaţă, ca şi în cazul de la Katyni, de soldaţi sovietici din unităţile kaghebiste ale MAI a exURSS, înarmaţi după ultimile cerinţi. Desigur, în condiţiile satului dumneavoastră această faptă de ticăloasă trădare a consătenilor s-a putut face numai şi numai cu contribuţia „activiştilor” - unor haimanale, lichele din sat ca Fănică Mihu, Mişa Vartic, Ana Vartic, Pelaghia Derenco, Pelaghia Cătrană, Grişa Castraveţ, Anuşca Castraveţ, Colea Derenco şi mulţi, mulţi alţii părtaşi la aceste chestii murdare. Se pune întrebarea, cu ce l-a răsplătit tovarăşul Stalin pe Fănache Mihu? Ce i-a dat Erou al Uniunii sovietice ori vreo 100.000 de ruble, ori vreo rablă de maşină. Cu ce?!! Cu slavă de erou ori de ură veşnică pe care o va avea, precum o are de 2000 de ani, iuda iscariotul, care l-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginţi printr-o sărutare pe obraz. Da, oare ce a primit Petrea Burdujan de la tovarăşul Stalin – Erou al URSS pentru că o contribuit cu trup şi suflet la ridicarea din sat a tuturor duşmanilor lui personali de moarte la chin şi încarcerare. Da ce s-ar fi întâmplat oare, dacă pe o 24


rudă de a lui Petrea Burdujan, soldaţii o urcau în maşină, pentru că ea i-a scos ochii tovarăşului Stalin (în ziar, desigur) şi deci, era „duşman al poporului”, cum s-ar fi simţit Burdujan la ridicarea unui neam de a lui apropiat? Omul, care a văzut, când s-a întâmplat lucrul acesta e viu şi trăieşte în Curleni şi azi. Dar Mişa Vartic - un alt călău fără seamăn! Ce chiabur şi ce i-a făcut personal Mişa Sandu, care abia de împlinise 4 ani pentru ca el, Mişa Vartic, personal, să-l arunce ca pe o bârnă ori ca pe o piatră, în maşina, care deja se pornise spre Şoldăneşti??! Cum s-a întâmplat, că într-un sat ca Curlenii unul alde Mişa Vartic, care era analfabet, nu ştia nici a se semna, tot a fost predsedateli selisoveta, dar pe urmă a ajuns hamal la maşină pe care o conducea Volodea Mâţu. Dar oare ce făcea din Mişa Vartic Grigore Sandu, care tot a luptat împotriva naziştilor de partea URSS, pentru că acest călău şi-a bătut joc de unicul fecior a lui - Mişa Sandu. Gândesc, că nici tovarăşul Stalin nu-l scăpa de la judecata directă şi dreaptă a lui Grigore Sandu. Dar se pune întrebarea, de ce Fănică Mâţu, care a rămas să păzească casa dumneavoastrăî n-a dat voie surorii lui mai mare Maria, însoţită de un soldat sovietic cu funcţie de răspundere, să i-a pentru acelaşi Mişa Sandu două cămăşi. Ce canalia, călăul avea drepturi mai mari decât soldul sovietic, ce a primit ordin, personal, de la Stalin, că pentru un copil orfan nu se dă voie să i-a nimic, şi canalia a strigat, cât a putut de tare: “нельзя”!!!, chipurile că el ştie ruseşte, tot atât, ce a făcut mâţa în cotruţă. Lui Fănică Mâţu îi părea că el e „drug” cu Stalin, chipurile au fost împreună la WC, s-au urinat împreună în acelaşi chiuvet. O făcea pe grozavul, avea o îngâmfare de prost gust, în gând îşi zicea: ce ştiţi voi? i-se năzărea, că el, chipurile, împeună cu tov. Stalin s-au plimbat în aceiaşi limuzină, au mâncat la aceiaş masă, sunt prieteni la cătăramă. În aşa caz, mă mir mult, de ce n-a primit Erou al URSS de la tovarăşul Stalin ori macar 10 mii de ruble pentru a-şi procura chiar cea mai rea rablă de maşină. Sau la urma urmei un ordin fie făcut şi din lut, din Râpa Dorului, unde localnicii duc toate murdăriile şi mortăciunile, ca alde dânsul. Deasemenea, se pare, că cu cămăşile lui Mişa, el comunistul-călău şi-a îmbrăcat copii lui, însă aceste cămăşi nu erau trofee de la fascişti, dar el le-a luat de la un copil, consângean din satul lui natal. Iată ce fel de satrapi, comunişti-călăi, făceau legile în Curleni în numele tov. Stalin. Fapte strigătoare la cer au făcut “activiştii” din Curleni în timpul deportărilor şi pân-n present n-a răspuns nimeni în faţa justiţiei de crimele săvârşite, deşi în plan istoric, al drepturilor omului în toate ţările europene este considerat, că hitlerizmul=stalinizmul pentru ce vinovaţii merită aceiaşi pedeapsă. Dar ce a primit personal de la tov. Stalin, Pelaghia Derenco, care i-a zis Aniutei lui Vasile Mârza, până acuma ai fost stăpână în casa asta, acuma sunt eu, e-ţi ce poţi lua în mănă, documentele, copiii şi urcă cât mai repede în maşină. În Siberia sub gheaţă o să-ţi putrezească oasele. Acolo ţi-i locul. De acolo să-ţi vie numele, că ai pierit, ca un câine al nimănui de foamete şi ger. Doamne, ce răutate de femeie-năpârcă, stearpă şi paranoică. Chiar un şarpe foarte veninos, dacă ar fi muşcat din femeia asta, s-ar fi otrăvit şi ar fi pierit pe loc. Activitate de nemaivăzut la Aniuta lui Vasile Mârza, a făcut şi Mâţu Costache, Areadna Castraveţ, cât şi Fănache Castraveţ. Din urma acestuia n-a rămas nici un cm2 ne scotocit de dânsul în ograda, lui Vasile Mârza. Iadul adevărat pe care îl făceau unii consăteni altora era mai mult din cauza invidiei, adică pe care a inventat-o însuşi Stalin, că oamenii înstăriţi sunt „duşmani ai poporului”, care trebuiesc nimiciţi fizic, împuşcaţi. Stalin se socotea prieten al poporului polonez, dar personal a dat comandă la Politbirou să fie împuşcaţi de KGB 22 000 de ofiţeri-prizioneri, elita Armatei poloneze în Katyni în 1940, unde în aprilie 2010 s-au mai adăugat 96 de victeme. De data aceasta – elita politică a Poloniei împreună cu Prşedintele Poloniei Kaztcinskii. Mai mult, ca atât, Stalin se considera cel mai bun prieten al poporului rus, dar din ordinul sau la comanda lui personală, au fost încarceraţi pe 25


motive politice, de trădare a URSS, diferite diversiuni economice, adică ca „duşmani ai poporului”, nimiciţi fizic, împuşcaţi 25 000. 000 de ruşi şi de alte naţionalităţi, pentru că toţi absolut, erau socotiţi vinovaţi, dar numai el unul singur se considera drept. Oare poate în viaţă să se întâmple aşa ceva: 1000 de oameni spun, că hârtia e albă, dar unuia îi pare, că hârtia e neagră. Şi după opinia lui Stalin, acesta are dreptate. Dar pentru câţi Tăutuleşti Anuşca Castraveţ a fost ca o sperietoare de moarte împreună cu chistrueta, haimanaua, vagabonda şi inculta de om barbar-sălbatic Pelaghia Cătrană. Vă imaginaţi, cum Pelaghia Derenco, Anuşca Castraveţ şi Pelaghia Cătrană strigau în gura mare că ele sunt comuniste şi au ordin şi poruncă personal de la tov. Stalin să facă tot ce vor cu „duşmanii poporului”, cu chiaburi, care în timpul ocupaţiei româneşti au exploatat oamenii săraci. Acuma ele, nişte nulităţi inculte şi nişte vipere otrăvitoare are să le vină de hac la toţi kulacii, la toţi chiaburi, care, după părerea lor, sunt „duşmani ai poporului”. Oare tov. Stalin le-a dat Steluţa de Erou al URSS, ori le-a premiat cu premiu lui Lenin? Oare ce le-a promis, şi ce le-a dat concret tov. Stalin acestor debile comuniste, că ele întruchipau tot răul de pe planeta Pământ. Lor li se părea, li se năzărea noaptea prin somn, că ele împreună toate sunt buricul pământului, o făceau pe grozavul, uneori în vis răcâneau, cu voci sălbatice, de parcă le tăia cineva, zicând, că noi sunt mai mari, chiar şi decât însuşi tov. Stalin. Se prezentau, într-un mod special, chipurile că ele, sunt Dumnezeu din cer. Toţi oamenii se rugau lui Dumnezeu ca să scape odată şi odată de urgia “activistelor” turbate de mânie, violente, crunte, ce bântuiau în tot satul cu o furie ieşită din comun, de parcă, într-adevăr, erau nişte şizofrenice. Dar, să vezi, culmea vicleşugului activistei Ana Vartic, care cu un soldat lângă dânsa, la ora 2 de noapte, a întrat în ogradă gospodinei Maria Mihu, cu care era un neam mai îndepărtat. Bate în uşă şi strigă:” Chioche Marie, dă-mi drumul în casă, nu te teme, eu sunt Ana Vartic. Însă stăpâna casei Maria Mihu, printro ferestruică mică a apreciat trădarea ticăloasă a Anei Vartic şi a spart un ochi mic la o fereastră şi a fugit afară să se ascundă undeva. În timpul acesta s-a trezit şi s-a speriat pe măsură Veronica - fiica ei, mai mică, de vreo 12 ani. Care, apreciind just situaţia, a pus la cale – un ascunziş mai sofisticat în vârful copacului de zarzăr cu frunziş bogat. Dar putea sărmana Veronică să reziste acolo, când soldatul la indicaţia Anei Vartic, a tras un foc de armă! Speriată de moarte, s-a coborât imediat din copac. Niciodată, cât va trăi Veronica şi urmaşii ei, nu vor uita mâna trădătoare, ridicată a Anei Vartic, care i-a arătat soldatului, unde s-a ascuns şi unde trebuie de ochit victima. Dar pe Natalia Ivanovna - sora Veronicăi, au capturat-o chiar în Peducilişce, numai că, nici aici, nu le-a fost prea uşor. Natalia Ivanovna în seara ceea întâmplător, ne bănuind nimic, din fericire, pentru ultima dată, s-a plimbat prin parcul Orheiului, cu un prieten, cam până la orele 4-5. După aceasta, a mers să se odihnească la o prietenă în oraş. O maşina plină cu soldaţi a sosită la ora 5 şi 30 de minute. Aici, soldaţii au ridicat în picioare întreaga peducilişce. Nici cum nu puteau depista locul, unde se găsea Natalia Ivanovna, în momentul cela. Erau hotărâţi, cât pe ce să plece, fără dânsa. Un moment ghinionist în viaţa ei – s-a dus la cămin, în camera ei, ca să-şi ie nişte cărţi şi caiete pentru susţinerea unui examen de licenţă. Şi aci, n-aţi o bună, că ţi-am frânt-o. Soldaţii stăteau la pândă, au capturat-o şi au urcat-o în maşină cu de-a sila, cât ai clipi din ochi. Nu ştiu, dacă pe faţa pământului poţi găsi vreo prostie mai mare de cât acea, care a fost săvârşită în Curleni, în timpul deportărilor. Să aplici unui om pedeapsă cea mai grea, asemeni chinurilor domnului nostru Iisus Hristos, numai în baza modului cum el vorbeşte zi de zi. Saşa Mocanu - vară dreaptă cu dumnevoastă, avea mai multe surori: Agfaia, Nadea, Fima. Toate surorile ei n-au fost învinuite de nimeni, că au săvârşit ceva ieşit din comun, toate erau considerate de „activişti” normale. Dar, Saşa Mocanu terminase, probabil, pe vremea românilor, vre-o patru-cinci 26


clase româneşti din care cauză vorbea cu un accent specific, care, parcă, undeva semăna, cu cel românesc.Faptul ăsta straşnic îl supăra pe Mişa Vartic. Din această cauza Saşa, feciorul Fedea şi soţul, care cu mare greutate scotea o vorbă din gură, au fost înscrişi în lista colaboraţioniştilor. Chipurile ei colaborează cu românii şi îi aşteaptă să vină înapoi, pentru ce s-au ales înscrişi în lista pentru deportare. Românofobia faţă de români, aidoma ca faţă de oameni sălbatici, inculţi continuă; nu-i clar pentru ce sa cultivat şi încă se mai cultivă şi azi, ura nemaipomenit de mare faţă de un popor cu o cultură milenară, care are una din cele mai frumoase şi mai dulce limbă europeană, şi care a dat omenirii pe cel mai mare poet liric, romantic şi filozof, cum a fost M. Eminescu. Genialul poet român, indiscutsabil, este net superior tuturor poeţilor lirici din lume Laureaţi şi nelaureaţi ai Premiului Nobel. Dar apogeul căutărilor „activiştilor” s-a manifestat în ograda lui Emanuel Mârza. Cum a înnoptat au început să circule „activişti” mâţeşti şi cu cei castraviţeni, pentru ca nici într-un caz, să nu-l scape pe Emanuel Mârza, să fugă de acasă. „Activiştii” toată noaptea ceea n-au dormit de loc, se rânduiau la îngrămădirea uneltelor de luptă şi lucru. Iar Emanuel a presimţit primejdia din partea lor, însă, totuşi spera, că cumva, cumva va ieşi din situaţie. Dar n-a fost să fie aşa. Din beci săpase cu hârleţu şi lopata un şanţ clandestin, care era cunoscut numai de dânsul personal şi care ducea fix în mijlocul unei scârte foarte mari de paie, înconjurată de jur împrejur cu cioclge înalte de porumb. În locul cela clandestin îşi petrece mai multe nopţi în deplină securitate. Dar „activişti” mâţeşti şi castraviţeni după multe căutări nereuşite le-a venit în cap ideea să fărâme scârta de paie. „Activiştii” după o muncă asidue s-au pomenit fără nici un rezultat şi erau gata cât pe ce să lepede lucrul neterminat. Dar Emanuel Mârza simţea, că încă câteva aruncături de furca cu paie şi vor da de dânsul. Atunci, Emanuel imediat s-a retras în beci şi a ieşit în faţa lor în gura beciului ca o minune Dumnezeiască: „Явление Христа Народу” ori „Apariţia Domnului în faţa poporului”. „Activiştii”, văzând lucrul acesta au rămas înlemniţi şi imediat au chemat maşina cu soldaţi. Bravii soldaţi sovietici, cât ai zice peşte au şi venit la faţa locului şi l-au urcat pe stăpânul casei Emanuel în maşină. Soţia Dumnealui, Mărioara Mârza, speriată de moarte, văzând toate cele întâmplate a zis: unde a-l duceţi pe Emanuel întru acolo merg şi eu cu copiii: Petrică şi Frosica. Şi duşi au fost 30 de zile şi 30 de nopţi în vagoane de vite în condiţii antisanitare, înghesuiţi câte 80-90 de persoane în vagon până la Slavgorod. La finele călătoriei, s-au împlut de păduchi ca soldaţii ruşi şi germani, în luptele de lângă Stalingrad. Toţi deportaţii au suferit mult de la păduchi, că nu doresc la nimeni din Curleni, să sufere ca dânşii, chiar nici acelor „activişti”, care au depus toate forţele să-i ridice şi care s-au bucurat public de tragedia lor, spunând că iaca le-a venit şi rândul lor, să trăiască din munca şi sudoarea proprie şi să nu exploateze munca oamenilor săraci, care lucrau la dânşii cu ziua, de parcă în zilele noastre, oamenii lucrează la cei bogaţi altfel, da nu cu ziua. Dar, oare, cât amar şi zile negre, au îndurat o familie de consătenii, când au aflat, că fratele Fănică Castraveţ l-a acuzat pe fratele său mai mare Constantin Castraveţ în colaboraţionizm cu nemţii. Eu până acuma nu pot pricepe ce colaborare a putut avea loc între Constantin Castraveţ om neştiutor de carte, ne mai vorbind de limba germană, cu nemţii, care la rândul lor, afară de limba germană, nu cunoşteau nici un fel de limbă română. Uite aşa, ne ştiind nici o boabă nemţeşte, a colaborat cu fasciştii, a trădat interesele URSS Germaniei, care la moment, în general, n-avea nevoie de datele, pe care le ştia, admitem. cazul, moşul Costache Castraveţ. Pedeasupra, fasciştii au stat în satul nostru mai puţin de 48 de ore. Cu toate astea fratele mai mic s-a răzbunat pe fratele său

27


mai mare şi l-a deportat în Siberia cu cei doi copii ai lui, pe motiv de colaboraţionizm cu fasciştii şi „duşmani ai poporului”. Dar numai câte necazuri i-au produs „activiştii” prin acţiunile lor murdare, pline de josnicie, ticăloşie şi minciuni, insinuări, Eudochiei Graur. Zilnic femeia acesta văduvă era chemată la selsovet maltratată şi torturată pentru norme de postaucă. Mai mult ca atât, cu personalitatea ei, la noi, în sat, s-a produs o întâmplare foarte rară, eşită din comun şi lipsită de orice logică. Ca femee văduvă, sărăcăcioasă, abuziv a fost înscrisă în lista kulacilor. Avea 2 băeţi maturi, însuraţi, care locuiau deoparte, în casele lor, absolut separat de mama lor, ca familii de sinestătătoare. În momentul deportării i-au strâns pe toţi la un loc, chipurile, din 3 familii trebuie de făcut una, care neapărat trebuie să fie deportată, ca familie de chiabur, kulak, fără nici un fel de drept la replică. A scăpat, ca prin urechele acului, o noră de a Eudochiei, şi anume, Lucheria, adică soţia lui Semion, fiindcă fusese însărcinată şi la moment primea îngrigiri medicale speciale la spital. O soartă asemănătoare în mai multe privinţi, a avut-o şi Petru Levinţă. Băiatul lui Alexandru Levinţă a slujit în Armata Sovietică. Şi cu toate astea nu-l putea ajuta cu nimic, deşi părinţii luiu erau de o vârstă foarte înaintată. I-au înscris în lista chiaburilor şi basta. Fă tu ce-i face, totuna te vor ridica în Siberia. Un destin analog l-au avut Margină Vasile şi numai de aceea, că aveau o casă mai bună, de care avea nevoie viitorul kolhoz. Vasile Margină se născuse invalid de o mână, abia putea, sărmanu-l, să poată îngriji de dânsul. Şi aşa invalid de o mână, l-au înscris în lista chiaburilor şi l-au deportat. Să cadă nedreptatea asta ca un blestem veşnic asupra celora, care au îndrăznit să procedeze astfel cu nişte suferinzi de soarta lor de la natură, Cred, că Dumnezeu îi va avea în vedere, pe dânşii sau pe copii lor. O soartă grea şi amară, au avut şi soţii Mihu Constantin şi Mihu Anastasia. Nişte oameni cumsecade, n-au făcut nici un rău la nimeni şi totuşi au fost înscrişi în lista chiaburilor. La vârsta lor înaintată să te pomeneşti în condiţii de deportat este un lucru foarte greu şi anevoios. Constantin Mihu chiar a decedat în Siberia. Dar ce spaimă neverosimilă a mai tras şi moş Aftanom Tăutu, gospodar de frunte din Curleni. Căzi de fiert vinul toamna, de mare volum, făcute din stejar uscat de calitate, ca la dânsul nu erau la nimeni în sat, dar şi casa, în care locuia era una încăpătoare cu multe odăi, pentru sat capodoperă de arhitectură. Pe la orele 3 de noapte, când nu s-auzea ţipenie de zgomot în sat, deodată clandestin cu luminile stinse, conduşi de Grişa Castraveţ, şi nişte “activişti” mâţeşti, care naveau ochi buni să-l vadă, intră în ogradă o maşină militară plină cu soldaţi înarmaţi. Moş Avtanom de odată şi-a dat seama, că au venit să-l ridice şi ca printr-o minune a ieşit din casă pe o mică ferestruică, pe care numai el o ştia şi a fugit neobservat de nimeni în stufărie, unde sa ascuns sub nişte plante de brusture, dar în aşa mod, că toate stăruinţele „activiştilor” de al descoperi au eşuat, s-au terminat fără nici un rezultat. Moş Avtonom a pus asta la cale, gândind că fără stăpânul casei soţiei dumnealui şi copiilor le vor da pace. Dar n-a fost să fie aşa. După mai multă vânzoleală „activiştii” împreună cu soldaţii s-au pus pe treabă. Constrânsă Maria Tăutu de “activiştii” de partid şi-a luat documentele, câte ceva de îmbrăcat, nişte rochii pentru fetele Parascovia şi Elena şi a fost urcată cu forţa în maşină şi dusă la selisovet, iar de acolo la gara feroviară din Şoldăneşti, unde au urcat-o într-un vagon marfar pentru vite până în ţinutul Altai, oraşul Slavgorod. Foametea şi păduchii le nenoroceau, nu alta. Nu de puţine ori, cădeau în disperare şi vroiau să rămână cumva de tren, dar de fiecare dată soldaţii, care supravegheau trenul să ajungă la destinaţie, le urcau cu forţa înapoi. Iată, asta-i viaţa fericită de “спецпереселенцы”, mult lăudată şi proslăvită în operele timpului. Lucrezi 8 ore, apoi ies afară, sunt liberă ca vântul, pot îmbla tot pământul. Dar de fapt n-a fost aşa. Lucram la îngrijirea vitelor mari cornute în loc de 8 ore 28


plănuite, de fapt 18 ore, secundă în secundă, încât nu ţi-a ajungea timp nici pentru somn, ca să-ţi restabileşti puterile pentru a doua zi, dar cel mai anapoda, n-aveai timp nici pentru a-ţi spăla hainele. Şi toată această muncă pentru ca, de la magazin, să poţi procura 500 g de pâine neagră pe zi, iar pentru cei mici, care nu puteau munci din cauza vârstei minore, li se elibera numai 200 g de pâine pe zi. Dar cât au mai suferit şi ceilalţi tăutuleşti, de exemplu, Teut Grigore S. şi familia sa, de la extra „activstele” Pelaghia Cătrană, Pelaghia Derenco, Ana Vartic. Zilnic, la orice oră erau chemaţi, pentru că nu se achită cu postauca de grâu, ouă, lapte, carne, lână, pielicele, etc. Oamenii din sat fugeau de dânsele, se ascundeau pe unde puteau, numai măcar o zi să nu le întâlnească. În ultimul timp, pentru a produce mai mare efect de înfricoşare, „activiştii” întrau la om în ogradă cu hurta călare pe cai. Omul, fiind unul singur în faţa lor, iar ei 20-30 de oameni, era absolute incapabil să facă ceva. În plus, „activişti” din Curleni doreau să se deosebească de alţii şi de multe ori cu caii îi speriau pe kulaci, întru-atâta, că aproape îi călca pe picioare. Incvizitori, fără de lege, bătae de joc de ne imaginat…iată faţa adevărată a stalinizmului sovietic. Dar la câte maltratări a mai fost supusă şi femeia Teut Maria S., n.1915. Ea nu ştia carte, analfabet complet, dar a fost învinuită de colaboraţionism cu fasciştii. Oare e posibil aşa ceva?! Cu feciorul Mircea şi fiica Maria a fost ridicată pe un motiv inventat, numai ca să fie dusă la munci silnice în Siberia. Dar ce soartă grea şi amară a mai avut Tihon Ion şi soţia Tihon Anastasia, care erau în etate, cam de aceiaşi vârstă cu tov. Stalin. Au fost îmbrânciţi ca nişte animale, oameni neputincioşi la vârsta lor, învinuiţi că sunt „chiaburi” şi urcaţi cu forţa duşi în vagoane de vite până la Slavgorod. Cu nimica nu s-a deosebit destinul Mariei Untilă a.n.1898, de soarta altor kulaci, care în fiecare zi era maltratată, ţinută în beci pentru a o speria mai tare, pentru că nu se achită cu postauca pe articolele: grâu şi carne. Împreună cu fiul Untilă Petru, fiul Untilă Ion, şi fica Untilă Anastasia au fost forţati de o maşină plină cu soldaţi sovietici, pe care i-a adus în ograda lor Anuşca Castraveţ şi Ana Vartic, să se urce şi să meargă la selisoviet, iar de acolo la gara feroviară din Şoldăneşti, unde împreună cu alţi săteni „chiaburi” şi colaboraţionişti cu fasciştii, au fost îmbarcaţi în vagoane marfare de vite cu destinaţia ţinutul Altai din Siberia, oraşul Slavgorod. Mult chin, durere a mai suferit şi familia Palii Spiridon, care zilnic era maltratată, de ce nu se achită normele de postaucă, grâu, carne, ouă, lapte si altele. Până la urmă Spiridon Palii a.n.1916 a completat lista ”chiaburilor” şi împreună cu fiicele Palii Maria şi Palii Nina, au fost deportati cu mulţi consăteni în ţinutul Altai din Siberia. Aici, în condiţii grele de viaţă, şi-au petrecut cei mai frumoşi ani de copilărie şi adolescentă, pe un pământ străin sufletului şi obiceiurilor noastre strămoşeşti. Toate aceste lucruri triste, tragico-dramatice, constituie mărturisirile sumare a oamenilor vii, martori oculari ale acestor întâmplări de tristă faimă: Mocanu A., Mihu N., Mihu V., Topală E., Mârza V., Mâţu L., Topală M., Mârza Gh.V. şi mulţi alţii. Dar a mai fost o încercare grea pentru consătenii noştri din Curleni: Teut Andrei N. (n.1926) a fost condamnat în 1950 la 1 an de muncă silnică, fiind acuzat de agitaţie antisovietică (art.581 al C.p. al R.S.S.U.). Reabilitat în a.1993. Tot în acest an de grea cumpănă a mai fost, o asemenea, întâmplare: Teut Vasile Şt. a fost condamnat în 1950 în temeiul art.583 al C.p. al R.S.S.U. la ani grei de puşcărie. Nu se cunoaşte soarta lui de mai departe – dacă a fost reabilitat şi în ce an. Pînă azi stă în memoria celor trei copii şi această spaimă enormă. Eu nici să-mi imaginez nu pot ce au trăit ei, în acea vîrstă fragedă a lor,

29


treziţi în miez de noapte, smulşi din aşternut, aruncaţi într-o maşină neagră, apoi duşi cu trenul în pustiurile iadului. Un caz rarisim, dacă nu chiar unical, cînd trei copii, cel mai mic, Mihai, abia trecuse de 4 anişori, iar Catincuţa – de 14 ani, au fost deportaţi şi căraţi în Siberia ca chiaburi. Mai ales, că tatăl lor, Grigore Sandu, a fost răpus în război. Maria, cea mai mare, să tot fi avut vreo 16-17 ani, dar tot copilă era, a făcut o isterică nemaipomenită, că a ridicat în picioare tot satul. Aici s-ar mai cere cîteva detalii. În acea noapte deportările în Curleni au început cu aceşti trei copii: o adolescentă şi doi minori. Satrapii, împuterniciţi cu deportarea, au scos în linişte lacătul de la poartă, iar uşa casei fiind deschisă, mai n-au călcat pe capetele copiilor, care, de-a dreptul pe podea, dormeau în tindă. Treziţi brutal, copiii au început să ţipe ca în gură de şarpe. Cea mai mare, Maria, chiar a leşinat. Au fost căraţi cu maşina la sovietul sătesc cu mîinile goale. Pînă spre zorii zilei au fost aduse şi celelalte familii. În jurul sovietului se adunase deja multă lume, care i-a rugat pe şefi să le permită copiilor Topală să-şi ia măcar ceva de drum. Pînă la urmă au fost convinşi. Mariei i s-a dat un soldat de gardă ca s-o însoţească pîna acasă, dar aici a dat de unul, Fănică Mîţu, consătean, care încuiase casa şi rămase s-o păzească. I-a întrebat ce vor cei doi şi el a replicat prompt: „Nelizea-a!!!” Apoi scrîşnind din dinţi a rostit cu ne mai văzută ură: „Pînă acum aceasta a fost averea voastră, acum e a noastră, a statului!” Acest, Fănică este viu şi azi, dar declară, că el nu ţine minte nimic. Inima mamei, însă, sîngera după copiii săi, duşi pe nu se ştie unde. De aceea ea a hotărît să vîndă vaca la iarmarocul din Şoldăneşti, ca să facă nişte ruble, pentru a putea pleca la copii. Din mai multe circumstanţe, plecarea totuşi a fost amânată pentru un timp mai târziu. Tot cam prin vremea ceea, v-a lăsat pe dumneavoastră în grija unui preot călugăr pe nume Veniamin din Îndărăpnici, pe care îl cunoştea şi care v-a ţinut vreo doi ani, pînă la sfîrşitul lunii august 1951, cînd v-aţi cerut la carte, la şcoala de 7 ani din Cuizăuca, deoarece aveaţi numai şcoala primară din Curleni, absolvită de dumneavoastră cu cu note bune şi foarte bune, apoi după cea din Cuizăuca şi la Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni. Pe când învăţaţi la şcoala din Cuizăuca după lecţii, într-o sâmbătă la început de februarie 1954, aţi fost nevoit să plecaţi pe jos la mama, care activa în Colegiul Agricol din Saharna. După ce aţi trecut pe lângă conacul lui Matei Cotruţă din Mincenii de Jos, aţi luat-o la deal spre Saharna. Treptat s-a întunecat şi s-a pornit un viscol straşnic. De frig aţi îngheţat lemn şi chiar puteaţi să muriţi, dacă nu vedeaţi o căsuţă solitară... Vântul puternic cu fulgi reci de omăt vă bătea direct în faţă, dar totuşi aţi izbutit să vă apropiaţi de casă şi să bateţi în uşă. Din casă aţi auzit întrebarea: - „Cine-i acolo?” La care aţi răspuns: - „un băieţel îngheţat; daţi-mi voie să stau până dimineaţă, ca să nu îngheţ de tot”. Noroc de Ecaterina Crijanovschi, care din milă v-a deschis uşa şi v-a primit să dormiţi până dimineaţă, astfel salvându-vă viaţa. Totdeauna, necontenit în suflet, î-i sunteţi recunoscător acestei binevoitoare femei din Mincenii de Sus, iar Dumnezeu a răsplătit-o, dându-i o viaţă pământească lungă de 96 de ani. Câţiva ani mai înainte, în satul dumneavoastră, s-a întâmplat un caz eşit din comun, care-i caracterizează pe toţi moldovenii la general şi in corpore, dar nu numai pe cei provinciali din sate, fiindcă aşa este firea lor de la natură. Pe 2-3 băeţi din Curleni i-au instruit la Otac, unde era o mică staţiune de reparaţie a tractoarelor, cum să pornească tractorul Universal cu roţi dinţate la arat, semănat, boronit, cultivat, etc. Întorşi acasă în Curleni s-au pomenit cu 2 tractoare de marca Universal pe moşia satului Cruceşti. Dupa ce au luat prânzul, se adresază la femeile din Curleni – mamele şi surorile lor, rugăndu-le să meargă în sat şi să le aducă cu căldările scrum cu scântei din cotruţă, de care au nevoie, chipurile, pentru ca să pornească tractoarele. Ca să pornim tractoarele ne trebuie scântee, ziceau ei, într-un fel, pe înţelesul celor din jur. Aduceţi-ne din sat scântee! Auzind 30


rugămintea lor multe femei au luat-o în serios şi s-au pornit de la 5-7 km spre sat, pentruca să le aducă cu căldările băeţilor “deştepţi” scântei. Oare chiar într-adevăr, aceşti 2-3 băeţi se credeau, că veşnic vor putea minţi, manipula oamenii, că ei sunt Dumnezeu, şi că toţi ceilalţi din jurul lor sunt proşti, şi că această stare de lucruri va dura veşnic, că ei vor putea să spele creerii oamnelor la nesfârşit, prefacâdu-i în zombi. Şi toate acestea s-au întâmplat nu undeva în sălbătăcie ori prin anul 1001 în Africa. Nu, categoric nu! dar în 1950, în centrul Europei, Moldova, satul Curleni. Fix aşa medita şi porcuina din Râbniţa. Şi unde-i ea, în ce hal se află acum?! Exact aşa gândeau moldovenii mai avuţi, care primii şi-au procurat aparat de radio, televizor ori computer. Dacă radio sau televizorul lucra şi întâmplător vecinul lui de camera intra în odae, imediat radio şi televizorul erau deconectate, pentru ca numai cel ce l-o procurat s-a audă, să vadă, etc., dar restul să rămână proşti. Egoizm nemaivăzut nicăeri în Lume!!! Nu ştiu nici ce să mai cred, dar prostia omenească rămâne tot prostie, şi cazul cu scântea a intrat în istorie, ca cea mai mare prostia omenească din toate câte au fost şi sânt. Prin ce totuşi se caracterizau adolescenţii Moldovei din anii 50, imediat după războiul al 2lea Mondial, care după cruzime şi puterea de destrugere n-a avut analog şi nici premărgător în lume. În mod direct, la propriu şi la figurat, el a frânt mai mult de 50.000.000 de destine şi vieţi omeneşti? Copiii, orfani de tată şi de mamă, sau numai de un părinte, aveau o sete neţărmiută faţă de carte, dorinţă inestimabilă de a intra undeva la studii, mai ales acolo, unde erai asigurat cu o bursă, cămin, hrană şi îmbrăcăminte. Aceasta era unica scăpare de muncile istovitoare din kolhoz şi sentimentul foametei, care a bântuit prin “şcolile înalte” (fel de fel de tehnicumuri şi ucilişci până în a.1956 inclusiv). Instituţii de instruire, unde studentul era asigurat completamente, de facto, erau puţine. În Moldova exista doar una singură – Şcola de viticultură şi vinificaţie din Chişinău (deschisă în a.1878?), unde concurusul, deobicei, era foarte mare, de regulă, trecea de 15-17 inşi pe loc. Dar mai erau şi tehnicumuri agricole, de profil medical şi pedagoşic, unde adoliscenţi îşi îndreptau privirele şi paşi pentru a îmbrăţişa o specialitate cu care cât de cât să se poată hrăni, adică supraveţui singur, dar în unele cazuri, chiar să-i ajute şi pe cei de acasă. Toţi adolescenţii, care continuau studiile în şcolile generale scriau poezii populare, numite pe atunci “Amintiri” şi nu numai A. Suceveanu, cum menţionează el despre harul lui din frageda copilărie. Copiii de 16-18 ani, care reuşau să intre cu mare greu la unul din tehnicumri, deodată deveneau studenţi şi îşi manifestau ingeniozitatea la facerea celor mai sofisticate, neobişnuite şotii, pacostii, bazaconii, glume batjocoritoare. Mai ingenioşi copii de făcut rău unul altuia, decât moldovenii noştri, nu veţi găsi nicăeri în lume. La toţi studenţii, care se culcau mai devreme, decât masa covârşitoare, le făceau “biciclete”, adică le legau cu aţă hîrtii la picioare, după care le dădea foc cu chibrite. Somnoroşi suferinzi se trezeau speriaţi din somn sub acţiunea focului, care le provoca arsuri la picioare şi imitau mersul pe bicicletă, de unde a provenit şi denumirea procedeului. Iar acelor studenţi, care veneau după miezul nopţii la intrare în dormitor deasupra uşii le puneau o căldare cu apă, astfel, ca în timpul, când a păşi pragul, apa să cadă peste dânsul. Era răspândită moda sclaviei din armata sovietică, unde cei mai mari, aşa zis «старики», furau hrana de la cei mai mici, banii şi alte bunuri pentru a-şi face mendrele. În februarie 1955 un astfel de caz răsunător de sclavie din armata sovietică a avut loc în căminele Tehnicumului din Cucurizeni, unde cei mai mari, «старики» au furat hrana de la cei mai mici, mâncarea, banii şi multe alte bunuri materiale pentru a-şi face mendrele. Cu această ocazie administraţia a convocat o adunare a studenţilor cu profesorii, la care a-ţi asistat şi dumnevoastră. Auzind şi văzând cele întâmplate cu colegul M. Fruză, dumnevoastră, n-aţi putut tolera umilinţa, violenţa şi descriminarea personalităţii. 31


Aţi rugat să vi se ofere cuvânt, pentru a vă exprima indignarea faţă de cazul concret şi opinia general umană, faţă de infractori. V-au invitat la tribună, dar, deoarece eraţi prea mic de stat, v-au oferit un scăunel, pe care aţi urcat, că să vedeţi oamenii din sală. Aţi vorbit 6-7 minute, unde pentru prima dată aţi priceput, că dispuneţi de un har foarte rar, dat de sus, de la Dumnezeu, adică de talentul de orator, ce se întâlneşte cu probabilitatea de 1:100.000 (da poate şi mai rar) şi numai la oamenii pe care-i marchează însuşi Puterea Divină, graţie cărui fapt toţi ascultătorii, se uitau ţintă la dumneavoastră, iar în sală domnea o linişte mortală, de se auzia musca cum bâzâe în zbor. Un caz mai puţin obişnuit, s-a întâmplat cu dumneavoastră şi cu un coleg de al dumnevoastră la ieşirea din cantina tehnicumului. Deodată, în faţă a apărut un văr de al tatălui dumneavoastră – Gheorghe Topală din Curleni, care după mărturisirele dumnealui, lucra ca paznic la o făţare, unde erau depozitate scârtele de pae, fân, poate încă şi alte lucruri de valoare. Ştiind, că studenţii sunt privaţi de dreptul de a cumpăra pâine, el zice: Ştefănică, dă vreo rublă, ca să-ţi cumpăr 0,5 kg de pâine. Dumneavoastră imediat aţi scos o rublă din buzunar şi i-aţi oferit-o lui nenea Gheorghe Topală, care purta mustaţă şi fuma foarte mult. Vânzătoarea din bufet i-a cîntărit 0,5 kg de pâine, pe care dânsul v-a dat-o dumneavoastră. Fiind alături de dumneavoastră un coleg de grupă, aţi rupt bucăţica cea de pâine în două şi cât a clipi din ochi ea fost şi mâncată. Iată acesta era preţul real al prea frumoasei feţe de pâine în februarie1955. Ajunşi în a.1958 toţi studenţii din anul IV au fost trimeşi pe 4 luni la practica de producere, pe care dumneavoastră aţi petrecut-o în s. Pohoarnele din raionul Floreşti. Şi acum v-aduceţi aminte cum cele 4 mahalale din sat au sărbătorit sărbătorile din luna mai într-un mod foarte specific şi originar, dar democratic. Fiecare mahala a primit câte un poloboc de vin, ulei, cartofi, brânzeturi şi fănină pentru prepararea bucatelor şi petrecerea sărbătorilor de mai. Toţi agricultorii au petrecut pe cinste şi măsură, pînă s-a întors polobocul de vin cu vrana în sus, fără ca macar cineva să fie biat sau nemulţumit de cele întâmplate. Aici, pentru prima dată aţi fost salariat de cârmuirea colhozului agricol cu 40 de rub pe lună, pentru că ocupaţi şi zilnic îndeplineaţi funcţia de agronom de câmp. La conducătorii de brigăzi şi însuşi preşedintelui A.I. Dudnic le-aţi demonstrat pe viu, că câmpurile însămânţate cu grâu de toamnă sunt atăcate de jujuliţă şi că urgent trebuiesc prelucrate împotriva acestui dăunător, ce foarte mult a făcut să crească autoritatea dumneavoastră de bun specialist. Aţi lucrat acolo aproape până la finele recotării grâului. La sfârşit pentru activitatea dumneavoastră prodigioasă aţi fost remunerat cu ceva mai mult decât o 100 de rub. Înainte de a pleca la susţinerea examenewlor de licenţă, v-aţi decis să treceţi s-o vedeţi pe mama la Curleni. De la Şoldăneşti v-a adus cu maşina un şofer, consătean de al dumnevoastră în cabină pe nume Volodea Mâţu, care vă simpatiza pentru faptul, că învăţaţi în tehnicum.Volodea transporta grâul ca impozit, de aceea avea 3 hamali. La coborâre în faţa casei dumneavoastră, după cum şi cere bunul simţ, i-aţi propus 3 ruble.Volodea Mâţu s-a simţit genat de oferta şi deodată a refuzat, iar din caroserie a răsuntat o voce răutăcioasă a unui hamal, al cărui nume era Mişa Vartic, care mai odinioară fusese predsedateli selsovieta. Dânsul a zis apăsat: „nu, nu de la acesta trebuie să iei şi nu 3 ruble, dar mai mult”. Atunci, dumnvoastră v-aţi simţit puţin jignit, şi aţi vrut să-i demonstraţi hamalului, cine este cine şi aţi scos din buzunar portmoneul în care erau mai multe bancnoate, rostind următoare: poftim, vă pot da 5 , 10 sau 15 ruble, numai ca dumnevoastră să fiţi mulţumiţi. Auzind şi văzând acestea, Volodea Mâţu, la rândul său, deasemenea s-a simţit gignit de comportamentul hamalului şi zice: „nu, nu, Ştefănică! Şi aceste 3 ruble sunt prea multe!” Dumneavoastră lui Volodea Mâţu i-aţi mulţumit încă o dată şi aţi intrat în ogradă. Oare când vor înţelege hamalii, lichelele şi haimanalele de tot genul şi neamul, că pomi, după cum este scris în Sfânta Scriptură, se cunosc după roadele lor. 32


Un pom bun dă rod bun, un pom rău dă rod rău. Viţa de vie de cultură - dă struguri gustoşi, mărul de cultură - dă mere gustoase, iar mărăcinul dă mărăcine, pădureţul – dă pădureţe, adică mere mici şi acre. Nu-i una şi aceeiaşi, adică egalitate, între hamal şi specialist, cum n-a fost, nu este şi nici nu va fi egalitate între fiul lui Dumnezeu Iissus Hristos şi cineva dintre apostoli sau să ne coborâm din ceruri pe pământ. Egalitate n-a fost, nu este şi nici nu va fi între deridicătoarea şi chirurg de cord, oculist, neirolog, medic traumatalog, etc. Genele nobile ori ale nobleţii se transmit de la părinţii nobili la fii lor cu ajurtorul cromozomilor. De la părinţi hamali la fii lor n-are de unde să se transmită gene de om nobil ori ale nobleţii, asta ar însemna că un copac pădureţ din pădure face mere domneşti, cea ce este absolut imposibil. Domnule profesor Topală, da despre examinele de licenţă din Tehnicum vă mai amintiţi? Mi-aţi povestit amănunţit cu cele mici detalii, pentru ca să i-au aminte despre cazul profetic, ce s-a întâmplat cu o bună colegă de a dumneavoastră pe nume Kolosova Nina, care din cauza unor ambiţii răutăcioase şi răzbunări personale a unor profesori, a căzut la examenul de licenţă la obiectul „Fitotehnie”. În aceaşi zi, sara prin intermediu unui coleg din Prodăneştii Vechi, amic de copilărie a lui V.Iuzcov, aţi fost invitat în parc, că să-i daţi sfaturi, îndrumări ce să facă şi cum să facă, ca să obţină Diploma de licenţă a Tehnicumului de rând cu ceilalţi 65 de studenţi, veniţi din Leova. Numai fiind posesoare a Diplomei, ea, ca sora cea mai mare din familia Kolosov, se putea angaja agronom, primi un salariu de funcţie, şi, deci, ajuta pe cei 7 fraţi mai mici lăsaţi în voia soartei de tată-l lor din Moscova. Cineva invizibil din cer, parcă, vă şoptea, ce să-i spuneţi Ninei, cum şi ce să facă, pentru a repara greşala fatală şi a ieşi cu fruntea sus din situaţia, în care se pomeni-se-ră. În fond, aceste îndrumări s-au redus la următoarele: ea trebuia plângând cu lacrimi de suferinţă-n ochi, să se ducă la N.A.Lebedev – preşedintele Comisiei de Stat, să se roage ca la tatăl ei adevărat să-i spună, ce trebuie să facă în situaţia arhicritică, pentru a repara greşelele comise de dânsa, dar şi de membrii Comisiei. N.A.Lebedev, fiind un Om bun de la natură cu o inimă Mare, generoasă, dar şi foarte sensibil la durerile studenţilor, a rămas adânc impresioanat de cele relatate de Nina şi pentru ca macar un pic să-i aline suferinţele, a servit-o cu ceai şi a îndrumat-o să înveţe bine 4 culturi de cămp: grâul, porumbul, floarea soarelui şi sfecla de zahăr. Anume despe aceste culturi ea va trebui să povestească Comisiei de Stat peste 3 zile. Zis şi făcut. Aţi pregătit-o personal, incognito, fiindcă vă temeaţi să nu fiţi observat şi pedepsit de membrii Comisiei de Stat, deoarece N.A. Lebedev, graţie modestiei şi cunoştinţelor temeinice, despre care daţi dovadă, povestind cu har şi răspunzind cu încredere la toate întrebările, chiar după primul examen va îndrăjit şi va numit: «это мой любимый ученик». De aceea, membrii Comisiei de Stat vă ziceau în faţă: «это любимец председателя» şi nu vroiaţi în nici un caz, ca cineva să vă vadă în compania Ninei sau să dea cuiva de bănuit, că anume dumneavoastră o pregătiţi pentru a susţine a doua oară examenul ratat, fiindcă, natural, aveţi să fiţi pedepsit foarte aspru şi lipsit de Diplomă de eminent (отличник), pe care o meritaţi din plin şi îndesat. A doua oară Nina a răspuns pe nota 4, însă fiindcă examinul a fost susţinut a doua oară, în lista de examinare i-au pus nota 3. Astfel aţi ajutat-o şi aţi contribuit ca colega Nina Kolosova să primească Diploma de licenţă odată cu toţi colegii, deşi riscul era foarte mare, dar Domnul va avut totdeauna în paza sa, iar Nina Kolosova toată viaţa a avut şi are un respect deosebit faţă de dumneavoastră şi când v-aţi adresat cu rugămintea să arenjeze o masă de recepţie pentru Directorul BIN-ului A.A.Fiodorov, m.c. al AŞ al fostei URSS, care era în vizită în Grădina Botanică, la Chişinău, a făcut-o cu mare fast şi la o înălţime de invediat. Un caz mult mai deochiat şi anapoda s-a întâmplat, la dumnevoastră, în sat, în Curleni. Vă amntiţi ori vă pare, că asta s-a uitat de mult, când în a. 1989 tricolorul, printr-o Decizie de Guvern 33


pe flagştocul „selisovetului” a fost arborat, adică pe edificiul viitoarei Primării. Dar între Curleneni s-a găsit o rămăşiţă oarecare de „activist” cu inimă şi idei din anii ‟40-49-51, când aveau loc deportările staliniste în Moldova, pe nume Arseni Margină de acelaşi leat cu dumnevoastră, „care cu o ură neomenească”, mai întâi a profanat tricolorul, călcândul sub picioare, l-a rupt şi l-a aruncat în foc, zicând, către toţi prezenţii, oare cine a mai pus şi petica asta pe „selisovet”, pentru ca, a doua zi tricolorul să fie restabilit din nou, de oameni, pe edificiu primăriei, unde stă şi până azi la locul lui, legal, iar Arseni Margină, într-un viitor apropiat, fără voia lui, a fost luat de Puterea Divină a lui Dumnezeu în lumea celor drepţi, printr-o moarte tragică. Oameni buni, fiţi mai îngăduitori cu Voinţa lui Dumnezeu, el nu bate cu băţul, dar bate crunt şi tare, că toată viaţa simţi o durere mare; iar uneori îl transformă pi individ în ceva denerecunoscut ca, de exemplu, pe Grişa Margină, care o scos şi a aruncat jos la pănânt crucea de pe Sfânta Biserică. Atât dintr-ânsul, cât şi din familia lui, în câteva zile, nu s-a ales nimica, nici careva urme, că pe aceste locuri a trăit cândva Grişa Margină. Grea, foarte grea a fost viaţa oamenilor deportaţi, care prin împrejurări ne ordinare şi întâmplări inexplicabile, accidental, au rămas după 5 iulie 1949 pe teritoriul Moldovei. Prin mari nevoi şi grele încercări au trecut sărmanii, până când au reuşit să se alipească de vreun sovhoz cu ferme de bovine, porcine pentru a munci în condiţii nocive ca să câştige un ban pentru existenţă. Aşa a fost şi destinul lui Ionică Godoroja cu soţia Iulia, copiii Agripina, adică Gruniea şi Vicenţiu, deportaţi din satul Buşouca, la care în 1952, s-au mai adăugat doi copii - Petru şi Pavel, născuţi gemeni. Pentru ai creşte pe aceşti micuţi şi drăgălaşi copii gemeni, pe care Dumneavoastră chiar iaţi şi botezat, adică le eraţi naş de botez, era nevoie de mult lapte, care din păcate, în Cogâlniceni, nu se prea găsea, afară de faptul, că era şi costisitor – 1 litru = 3 ruble. De aceea, mama lor Iulia – o femeie foarte cultă, înzestrată cu răbdare, multă înţelepciune şi inteligenţă de la natură, deşi avea şi studii superioare – şcoala normală pentru fete din Chişinău, pe care Dumneavoastră o iubeaţi şi o consideraţi a doua Dumneavoastră învăţătoare, vă ruga, ca 2-3 ori pe săptămână să-i aduceţi din Cuizouca, unde îmblaţi în clasa a VI, câte un bidon de 3 litri de obrat, adică lapte prelucrat, fără grăsime. Pentru serviciile preţioase şi necesare ca aerul, ea întotdeauna vă remunera cu 2 cuburi mici de zahăr. Iată cum îşi creşteau oamenii copii prin anii 1950 - cu obrat în loc de lapte! În timpurile celea, de foamete cumplită, tot ce era comestibil era interzis şi se persecuta ca: strânsul spicelor după recoltare, a boabelor de poamă, a frunzelor de varză, a merelor de pe sol după strângere, a seminţelor de floarea soarelui de pe pămînt, etc. Dar cât de greu era imediat după război, pentru toţi oamenii, care n-aveau cu ce să-şi îmbrace şi să-şi încalţe copiii. Noroc de cânepă, care creştea peste tot, iar toamna colectată o puneau la topit în iaz ori în gârlă, ca apoi să fie meliţată şi răgilată pentru aţele ei trainice, din care sub formă de fuior se torceau nopţi întregi la opaiţ sute de ghemuri. Din ultimele, la stative într-o suveică ori două, se ţesea zeci de metri de pânză tort-n-tort, din care se confecţionau pentru băieţi şi fete până la 10 ani unele şi aceleaşi cămăşi lungi de 1-1,5 m. Chiar din câlţi şi feştilă (deşeuri rămase după răgilarea cânepei), oamenii se înduplecau şi confecţionau un fel de „încălţăminte”, numiţi prin locurile dumneavoastră chirivici pentru toamnă şi iarnă, dar pentru ca să ţină mai mult, la talpă le cosea un petec din piele de animal. Cei mai avuţi confecţionau astfel de încălţăminte numai din piele, care se numeau opinci, ori cum le spuneau ruşii - лапти. Iată cu astfel de opinci se încălţau iarna la lucru şi munceau moldovenii, pe care ruşii proaspeţi veniţi, după ce au biruit în război - десятитысечники şi двадцатитысячники în cenuşa scrumului lăsată de războiul năprasnic, vedeau în orice moldovean cât de cât mai gospodar - un chiabur, deşi ei înşişi, real nu-şi imaginau, ce înseamnă chiabur în sensul strict şi adevărat al cuvântului turcesc. Din „cioturile de stejar fumegânde”, adică din cei care au fost 34


deportaţi în 10-15 ani s-a ridicat o nouă generaţie de oameni nu numai harnici la muncile fizice, dar şi deştepţi, setoşi de a face carte. Tot aici, în Cogâlniceni, pentru prima dată, auziseră-ţi şi văzură-ţi, cum pe deal la recoltatul căpşunilor, nişte oameni îmbrăcaţi în civil, au tras cu arma de foc în Clima şi Duca, nişte flăcăuani din Cuizăuca, care fugiseră în timpul deportării chiaburilor din sat. Noroc, că se aflau aproape de pădure, şi printr-un sprint fulgerător, au intrat în ea. Deşi, oamenii în civil, au dovedit să tragă mai multe focuri de armă după ei, aşişderea ca după nişte iepuri la vânătoare, din fericire, nu i-au nimerit, astfel cei doi fugari, printr-o minune, au scăpat cu pielea întreagă. - Dar vreau aici, stimate domnule profesor Ştefan Topală, să vă reamintesc şi acea întîmplare, cînd părintele Veniamin de la Mănăstirea Pripiceni-Curchi v-a luat să-l ajutaţi la o cununie, că nu şedeaţi degeaba la mănăstire – citeaţi ceaslovul, îi ajutaţi preotului la slujbe, cîntaţi în strană, îndeplineaţi alte fel de fel de însărcinări. Cununia s-a oficiat noaptea tîrziu, fără nici un suflet de om străin în biserică. Pe mireasă aţi recunoscut-o îndată – era învăţătoarea dumneavoastră de la Curleni, Ana Stepanovna Tăutu, viţă din mazili. V-aţi străduit să nu vă vadă, dar v-a recunoscut şi ea. N-aţi schimbat, însă, nici un cuvînt. Pe mire nu-l cunoşteaţi, dar aţi memorizat că avea numele de familie Grimalschi. El provenea dintr-o viţă de răzeşi. Aceştia au devenit părinţii domnului Anatolie Grimalschi, ex-ministrului învăţămîntului din Republica Moldova, dar, creştini cum erau, au fost nevoiţi să se lege cu marea taină creştină a cununiei în mare secret de teama straşnicei constrângeri ateiste. Mai tîrziu, deja în anii de democraţie, aţi avut o audienţă la domnul ministru, căruia, printre altele, i-aţi spus: Ştiţi, domnule ministru, eu de 40 de ani o caut pe mama dumneavoastră, Ana Stepanovna, şi nu o pot găsi. Domnul Anatolie Grimalschi a făcut ochii mari: „De ce?” Dumneaei este învăţătoarea mea din clasa întîia. Aţi răspuns aşa special, deşi ştiaţi că prima dumneavoastră învăţătoare a fost Natalia I. Mihu, deportată şi ea în 1949, iar mama domnului ministru v-a fost, de fapt, a doua învăţătoare din clasa a patra. Şi aceasta e toată problema?! Întîlnirea a avut loc. O întîlnire foarte emoţionantă. Mai ales, că aţi vorbit şi despre cununia de la Mănăstirea PripiceniCurchi.Din curiozitate ea v-a întrebat: Mai ştie cineva? La care dumneavoastră i-aţi răspns pomt: Nu, nu ştie nimeni. Aş zice, un moment culminant în biografia dumneavoastră a fost despărţirea de mamă în toamna anului 1955, care după multe frămîntări s-a decis, totuşi, să plece la copiii ei deportaţi, după care, pur şi simplu, îi sîngera inima. Aici, însă, vă avea pe dumneavoastră, dar eraţi într-un fel acasă şi eraţi numai unul, pe cînd acolo, undeva, în Siberia, îi avea pe trei. Catastrofal de greu era să iai într-o astfel de situaţie o decizie corectă şi ea s-a hotărît, totuşi, să plece. Eu stau şi mă gîndesc, ce putea să întreprindă o mamă, hotărînduse la un astfel de pas, iar mama dumneavoastră a fost în această situaţie, într-adevăr, genială. Numai o mamă deosebit de iubitoare, deosebit de înţeleaptă şi deosebit de volitivă putea să gîndească un scenariu şi o regie a despărţirii cu durere cît mai puţină. Scenariul şi regia aceasta au fost gîndite de ea numai pentru dumneavoastră, pentru că durerea ei nici într-un fel nu putea fi potolită. Trecut deja prin multe nevoi, eraţi, totuşi, încă un copil, dar un copil de acum cu judecată, cu ceva înţelegere a vieţii. Eraţi de acum la tehnicum, mai primeaţi o bursă, şi mama, înainte de pornirea scenariului, v-a rugat, dacă eventual aveaţi ceva bani, să-i daţi ei, pentru că ea ştia cît de lung urma să fie drumul ei şi în acel drum i se puteau întîmpla multe. I-aţi dat 15 ruble, toţi banii, 35


de care dispuneaţi. Aţi pornit cu ea spre muchia dealului. De sus se vedea bine clădirea şcolii din Cucuruzeni, Sirota şi alte sate. Mama s-a oprit şi v-a spus că orice despărţire e grea, dar aceasta va fi grea în deosebi. De aceea v-a rugat să faceţi întocmai, cum v-a zice ea. În cazul acesta despărţirea va fi posibilă. Conform regiei ei, trebuia să vă culcaţi jos, pe pîntece, cap la cap, dar cu picoarele în părţi opuse: ea – spre plecare, dumneavoastră – spre întoarcere la tehnicum. V-aţi privit ochi în ochi şi ea v-a spus că altfel acum nu se poate. V-a mai spus că, la comanda ei, trebuie să vă tîrîţi, ca racii înapoi, iar cînd n-o să vă mai vedeţi, să vă ridicaţi în picioare, dar nici într-un caz să nu veniţi din urma ei, ci s-o luaţi înapoi. Aşa şi aţi făcut. La început vi s-a părut un joc ciudat, pus la cale de ea, dar cînd v-aţi ridicat în picioare, peste vreo 200-300 m, şi v-aţi imaginat ce ar putea să însemne această despărţire neobişnuită şi singurătatea, în care vă pomeneaţi, v-a apucat o groază nemaipomenită. Mamei, însă, niciodată nu i-aţi ieşit din cuvînt şi aţi mers, cum v-a poruncit ea, scîncind şi suspinînd, de era să dea inima din dumneavoastră, la vale. Oricum şi dumneavoastră eraţi un adevărat Ştefan. Mai tîrziu, cînd v-aţi maturizat şi chiar şi acum, vă tot întrebaţi, unde-i oare producătorul şi regizorul, care ar putea pune într-un film o astfel de despărţire dramatică? Cândva odată, sora Maria v-a povestit: Da, Ştefănică, însă nimic, absolut nimic, din câte am tras nu pot uita. Când am ajuns în Siberia ne-au cazat pe trei familii (Vasile Margină cu soţia, Anastasia a lui Ion Tihon cu fiica şi eu cu Catincuţa şi Mihai de 5 ani) într-un sarai părăsit dintro singură odaie, în care mai mulţi ani fusese fierăria. De duhoarea de fum, arsură de solidol, gaz, motorină, fier topit erau îmbibaţi toţi păreţii, podea şi podul. Mirosul acesta urât, specific pentru fierării, mi-a intrat în suflet, în toate mădularele, încât nici până azi nu pot scăpa de el. Da, cazul din februarie 1950. Era ora 9-10 seara, terminasem de muls 23 de vaci – aproape două rezervoare de aluminiu de 40 l pline. Afară era lună, senin şi se vedea ca ziua, un ger sec de minus 45-48 ºC. Ştiind că Catincuţa şi Mihai sunt flămânzi, pentru că nu mâncaseră nimic de ieri dimineaţă, când mulgeam ultima vacă m-am încumetat clandestin, pe ascuns să umplu un termofor de un l cu lapte pentru ei şi l-am legat strâns sub flanela de vată, gândind că n-am fost văzută de nimeni. Dar pârâşul m-a observat şi a spus şefului de fermă şi paznicilor. De doi bărbaţi înarmaţi am fost urmărită ca bănuită până mai aproape de a intra în casă, fiindcă toţi moldovenii deportaţi aveam statut de „speţpereselenţi”, adică să muncim liber, dar totodată să fim supravegheaţi de oameni înarmaţi. Numai am intrat în casă şi am dovedit să arunc termoforul într-un ascunziş şi îmbrăcămintea de pe mine, cum aceşti doi au deschis uşa brusc. Eu de frică, în rochie şi desculţă cum eram, printr-o minune am ţâşnit afară. Cât timp să fi stat pe omăt desculţă - jumătate de oră sau mai mult, nu ştiu precis, dar acei doi, văzând, că în dricul nopţii, atâta timp nu apar, au ieşit afară disperaţi strigând: Marusea...!, Marusea...!, ne boisea...!, nicego vrednogo ne sdelaem...!, tolico vernisi domoi, pojaluista, vernisi domoi...!!! Nici nu-mi dau seama cum, i-am crezut şi am făcut câţiva paşi prin omăt până la brâu. Însă numai am reuşit să trec pragul, cum picioarele îngheţate bocnă mi-au fost tăiate ca cu coasa. Doamne!!! Noroc de sora Catincuţa, care a târât omăt de afară şi mi-a frecat picioarele până s-a pornit sângele închegat prin vene, că de altfel aveam să fiu oloagă toată viaţa. Iată spaima îngrozitoare de frig şi costul real a unui l de lapte în Siberia! Câte am tras eu, nu doresc nimănui, nici duşmanilor, nici puilor de şarpe, nici năpârcilor, la nimeni, înţelegi, ca nimeni în viaţa sa să nu tragă aceea, ce am tras eu. Şi a răbufnit în plâns... Dar numai câte suferinţe infernale au tras oamenii pe „Drumul pătimirilor”, care a început la gara din Şoldăneşti, Chişinău, când am fost încărcaţi în vagoane pentru vite şi duşi în ţinutul Altai 36


din Siberia, care n-a durat un minut, o oră sau o zi, ci aproape 30 de zile şi nopţi apocaliptice, ne dormite, în permanenţe strigăte, bocite şi plânset jalnic de copii, de ţi se rupe inima în două... Imaginaţi-vă, că Omul (Homo sapiens) prezintă pe deoparte, e fiinţă socială, capabilă să producă unelte de muncă cu care acţionează asupra lumii înconjurătoare, îi înzestrată cu creier, psihică, intelect, raţiune, vorbire articulată şi alte calităţi, iar pe de altă parte, este specie, organism cu calităţi indispensabile biologice, caracteristice organismului viu, adică are nevoie de a-şi face necesităţile sale fiziologice naturale (treaba mică, mare), însă în vagoanele pentru vite nu-s toalete, veceuri, locuri „amenajate” special pentru aşa ceva. Oamenii, de unii singuri, în fiecare vagon cu toporul într-unul din unghere făceau o gaură în podea, pentru satisfacerea acestor cerinţe naturale. Publicul din fiecare vagon era format din persoane de diferită vârstă – de la copii sugaci până la oameni în etate de 70-75 de ani. Noaptea, în bezna întunericului, oamenii fără nici o stinghereală îşi făceau nevoile naturale, dar ziua lucrul acesta devenea o problemă, din cauza sentimentului de ruşine, unei sfieli fireşti, caracteristică pentru toţi oamenii maturi, afară de copii, însă mai pronunţată la persoanele tinere – flăcăi şi fete mari. Fraţii, surorile, cuplurile, fetele mari şi femeile solitare se ajutau între dânşii, ţinând un cearceaf ori un petec mare de materie pentru a se ascunde sau a se feri de văzul lumii, când cineva avea nevoie de necesităţi fiziologice. Mâncare caldă ne-au dat o dată pe zi – o strachină de supă de cartofi ori de ciorbă de varză acră, 150 g de pâine neagră şi 1 litru de apă. Pentru noi, da şi pentru mulţi alţii, care de spaimă n-au luat alimente pentru drum, hrana aceasta a fost unicul mijloc de a nu muri de foame. Însă pentru Mihai, care era un copil de 45 ani, această hrană era insuficientă şi după ce-şi mânca bucăţica lui de pâine, fără nici un fel de sfială cerea de la cei din jur, care mâncau, punându-mă pe mine într-o situaţie foarte ridicolă. Unii, la care li era jale de dânsul, îi mai dau câte ceva. Imediat după ce toţi refuzau să-i acorde atenţie el începea a plânge şi cu lacrimi în ochi cerea să-i dau porţia lui de pâine. De aceea, toate aceste 30 de zile şi nopţi, cât a durat drumul patimilor, eu am mâncat numai supa ori ciorba, da pâinea am păstrat-o totdeauna pentru dânsul, fiindcă numai astfel puteam cât de cât să-i popotolesc sentimental de foame. De fapt, foametea, ca atare a fost de lungă durată şi nu numai pentru copii, dar şi pentru cei adulţi. Chiar după ce am ajuns la locul destinat, aproape 2 ani ne-am alimentat strict după cartelă: persoanele, care lucrau aveau dreptul să procure – 0,5 kg, iar pentru cei, care nu lucrau se elibera 0,2 kg de pâine pe zi. În timpul acestor 30 de zile şi nopţi în mărfar s-au întâmplat şi multe evenimente tragice: un băieţel minor doar de 2-3 anişori şi un părinte a trei copii (două fete şi un băiat) au decedat în urma unui stop cardiac. De asemenea un caz ieşit din comun s-a întâmplat, când un copil de 5-6 ani a murit de scarlatină, din simplu motiv, că în astfel de condiţii n-avut cine să-i facă operaţie de urgenţă. Pe deasupra, o fata în vârstă de 18-19 ani a decedat de tuberculoză cronică avansată, care când tuşea scuipa din gură sânge. Însă, cel mai antiuman şi sălbatic act a constat în aceea, că cadavrele noaptea erau aruncate pe şinele calei ferate de însoţitorii mărfarului, care, natural, în continuare serveau hrană pentru cioroi, câini vagabonzi, lupi şi multe alte fiare sălbatice. La finele „Drumului Patimilor”, ajunşi în Siberia oraşul Slavgorod, Ţînutul Altai, toţi deportaţii, care au călătorit în vagoane mărfare pentru vite cu ferestre mici, semideschise, în antisanitărie, murdărie de nemaipomenit şi duhoare de nesuferit aproape 30 de zile şi 30 de nopţi, fără măcar ca o dată să se spele cu apă fierbinte, s-au pomenit de la mic la mare plini de păduchi, din cap până la merişoare, aidoma ca majoritatea ostaşilor ruşi şi nemţi, ce în timp de 6 luni de zile au dus lupte grele sub Stalingrad, care la sfârşitul bătăliei, se împlu-se de păduchi în aşa mare măsură, că nu s-a mai văzut până atunci peste 9 mări şi 9 ţări. Surorile medicale pentru a salva populaţia deportată de paraziţi, 37


imediat le-au prelucrat pielea cu dust, care după vreo 10 ani, s-a dovedit a fi cancerogen, iar hainele lor în totalitate au fost supuse unei prelucrări termice cu aburi fierbinţi în etube de dezinfecţie. Iată de ce deportaţii, care au mai rămas în viaţă şi se întrunesc la miting anual pe 5 iulie, solicită, cer insistent autorităţilor locale din Chişinău, conducerii de vârf: Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova, ca în faţa Gării feroviare din Chişinău în memoria acestui act de genocid şi barbarism fără seamăn în istoria civilizaţii să fie edificat un complex comemorativ dintrun mărfar pentru vite plin cu oameni, femei şi copii îndreptat spre ţinutul Altai din Siberea, în urma căruia pe şinele să fie sculptate figuri omeneşti, care să arate, cum au fost aruncate cadavrele de oameni, absolut ne vinovaţi şi copii inocenţi. Locul viitorului memorial a fost ales de comun acord cu autorităţile locale şi arhitecţii municipiului Chişinău, piatra-indicator stă nemişcată în scuarul Gării feroviare. Doamne Iisusse Hristoase, Dumnezeul nostru, în numele moldo-românilor de pretutindeni te rugăm, ajută-ne, ca şi această doleanţă a noastră, acest vis naţional să fie realizat pe mult pătimitul pământ al Moldovei noastre dragi. ..., şi încă ceva: Chiar de eram la zeci de mii de km de Moldova, noi niciodată n-am pierdut speranţa, că cândva ne vom întoarce înapoi acasă. De aceea totdeauna, când întâlneam revelionul şi serveam câte un păhărel de tărie, spuneam toasturi în rugăciuni către Domnul, zicând: „Doamne ajută-ne, ca la Anul viitor, revelionul să-l întâlnim acasă, în Moldova noastră dragă. Şi, în cele din urmă, Domnul nostru Iisus Hristos ne-a auzit... speranţa noastră s-a realizat! Astfel, detenţia mea în Siberia a durat un număr, ce câte o dată, cum se vorbeşte în popor, adduce oamenilor noroc – trei de şapte – 777, ce în realitate au însemnat: 7 ani, 7 luni şi 7 zile... Doamne, slavă Ţie, că în sfârşit ne-ai auzit şi ne-ai ajutat să scăpăm de năpastă şi de urgia asta nemiloasă. Deportaţii veniţi acasă, amintindu-şi de suferinţele prin care au trecut, fredonau: „O Siberie de gheaţă, plină cu spini şi brazi / De ce i-ai torturat fără milă pe dragii mei fraţi?! / Şi i-ai chinuit aşa de crunt şi tare / încât pân-şi-acuma tot corpul lor îi doare”... Slavă Domnului, că au trecut aceste vremuri de tristă pomină şi poate nu se vor mai repeta niciodată! Ajută-i Doamne, pe moldovenii noştri “sărmanii de dânşii”, să trăiască în pace şi frăţie, să prindă la minte şi să nu se mai vândă unul pe altul, frate pe frate, ca în cazul familiei Castraveţi din s. Curleni (chipurile, fraţii Fănică şi Gheorghe sunt săraci lipiţi pământului, dar, uite, fratele lor Costache îi chiabur adevărat şi trebuie deportat neapărat), nici pe dejeaba, nici pe “30 de arginţi”, cum l-a vândut Iuda pe Domnul nostru Iisus Hristos printr-o sărutare pe obraz. Dar să vedeţi cum se reconstituie trecutul, cum din straturile lui groase de colb ţîşnesc la suprafaţă amintirile dramatice. Chiar nu demult, cînd acest răvaş deja se aşeza la locul lui în această carte, mi-aţi intrat în birou şi, mi se pare, chiar nici fără “Buna ziua!”, fără nici o introducere, mi-aţi început a povesti. Se întîmplase că tocmai atunci, în timpul unei noi întîlniri cu sora Maria, i-aţi povestit despre acea despărţire dramatică de demult cu mama, care a emoţionat-o puternic şi pe ea, dar tot atunci ea a sărit ca arsă: Stai, Ştefănică, dar tu nu ştii cum ne-am întîlnit noi acolo, cînd ea a ajuns la mine, în Siberia!.. Şi Maria a început a vă povesti încă un caz ieşit din comun. Mama ajunsese cu bine pînă în oraşul Slavgorod şi a coborît, pentru că trenul nu mergea mai departe. De aici trebuia să-şi urmeze calea spre cătunul Martovka şi ea socoti că trebuie să se ducă la gara auto. Aşa cum nu era nici o cursă spre acel cătun, ea începu să întrebe din şofer în şofer, dacă nu cumva cineva dintre ei ţine calea încolo. Şi chiar l-a găsit pe unul. Era un camion mare şi ea a luat loc în cabină, iar pe drum 38


şoferul, un bărbat frumos, dar care nu vorbea chiar curat ruseşte, lucru, pe care l-a înţeles şi ea, tot neştiutoare bună de limba rusă, a început s-o discoase ce caută în Martovka. Dacă mie nu chiar în Martovka îmi trebuie, oleacă mai departe, la ferma nr. 5 îmi trebuie, că am acolo o fiică, ridicată din Republica Moldova. Da? s-a mirat şoferul. Dacă şi eu nu chiar la Martovka merg. Da cum o cheamă pe fiica matale? Topală o cheamă, Maria Topală. Şoferul mai-mai era să scape volanul din mîini. A pierdut darul vorbirii. Şi-a revenit după un timp: Da ea ştie că veniţi? Nu, nu ştie, că n-am avut cum să-i spun. „Să-i spun, să nu-i spun”, se chinuia în întrebări şoferul. Apoi se hotărî: „Îi vom spune mai tărziu”. Pasagerei îi spuse: Te duc la Martovka, chiar acasă la Maria. Maria vînduse vaca şi un porc (îşi pregătea evadarea din acea detenţie) şi, cînd i-au intrat pe uşă Victor, că aşa îl chema pe şofer, şi mama, tocmai număra încă o dată banii. Cînd a văzut-o, mai n-a leşinat. A sărit în picioare, s-a apropiat de ea, şi-a desfăcut braţele şi… aşa a încremenit. În minte îi fulgerase alt gînd: „Da poate mi se năzăreşte? Poate-i o vedenie?..” Cît să fi stat aşa? Un minut-două. Apoi a ţipat aşa de tare: Maaaa-măă!.. Tu eşti, mamă?.. Mamă, tu eşti?.. Tu?.. Din această îmbrăţişare chiar că nu sau putut desprinde 10-20 minute. Şi o tot întreba: Mamă, tu eşti?.. Tu eşti?.. Tu?.. Da, da, eu-s, eu!.. Abia mai tîrziu i-a povestit că Victor e soţul ei, că e lituanian, deportat şi el, că are şi un copil mic cu el… Mai tîrziu Maria chiar a evadat, dar Victor nu s-a putut decide la aşa un pas, iar cînd a fost eliberat n-a fost în stare să-şi părăsească patria sa, iar Maria n-a putut săşi părăsească Moldova şi să plece la el. Timpul le-a vindecat pe toate şi pe această rană tot. Dar a mai fost o întîmplare. Se depăna deja anul 1956. Stalin nu mai era. Încordarea în URSS mai scăzuse. Se vorbea că degrabă se vor întoarce acasă şi deportaţii. Dar iată că într-o bună zi vă soseşte la şcoala din Cucuruzeni un colet mare din regiunea Altai. De la sora Maria. Precaut cum eraţi, aţi cercetat bine conţinutul coletului. Era plin cu slănină, groasă de 4-5 degete, bine sărată, dreasă cu mirodenii. Sora Maria ţinea şi acolo nişte porci, orătănii. La fundul coletului, însă, aţi descoperit şi un mic bileţel: „Ştefănică dragă, vreau să fug acasă. Nu mai pot…” V-a trecut un fior rece prin toată şira spinării. Or, pericolul era încă mare. Aţi nimicit bileţelul, iar coletul l-aţi adus la cămin, l-aţi pus pe masă şi v-aţi chemat colegii: „Iată slănina aceasta va sta aici în permanenţă, e a noastră, a tuturora. Mîncaţi cînd doriţi şi cît doriţi”. Vroiaţi să dispară cît mai repede acest „corp delict”. Ceea ce şi s-a produs. Vasile Pânzaru, Tudor Enache, Ion Caraman şi mulţi alţi băieţi, care au mîncat slănina şi azi îşi mai amintesc de ea. Maria, într-adevăr, a evadat din detenţia siberiană. Şeful poştei din Curleni Poleft într-o zi v-a telefonat la tehnicum şi v-a informat: „A sosit Maria”. De trei ori v-a tot repetat că din Siberia a sosit sora Maria, dar dumneavoastră îi tot răspundeaţi că nu aveţi aşa o soră. Era nemărginita teamă de Stalin, care încă nu vă ieşise din oase. Totuşi, această insistenţă suspectă nu v-a încurcat să veniţi la Curleni pentru a o vedea pe sora Maria, care se oprise cu fiica ei Alexandra la unchiul Ion Topală, văr drept cu tatăl dumneavoastră. Refugiata, însă, în scurt timp devenise o mare povară pentru tot neamul. Sora Maria se ascundea cîte puţin cînd la unul, cînd la altul, îndura greutăţi enorme. 39


Întîlnirea, aşadar, s-a produs, totuşi. Cînd ai dumneavoastră fuseseră deportaţi abia de aveaţi vreo 10-11 ani, şi acum Maria vă recunoscuse mai mult intuitiv, printr-un simţ mai mult consanguin. Un plîns neogoit vroia să-i dea inima din piept. Cînd aţi intrat în casă la unchiul Ion Topală, la moment sora nu era prezentă, iar cînd a intrat ea, eraţi deja aşezat la masă printre copiii gazdei şi Mariei i s-a spus că sunteţi un copil de-al lui Costache Copăceanu, un vecin. Dar sora v-a recunoscut: „Nu mă amăgiţi, acesta-i Ştefănică al nostru!” Şi v-a sărutat, plîngînd, cu mult drag. Apoi sora Maria odată se strecură chiar la şcoala din Cucuruzeni: „Ştefănică, mă prăpădesc, mor de foame împreună cu Sănduţa mea, dă-mi dacă ai măcar vreo rublă-două”. Tocmai primiserăţi bursa şi i-aţi dat 5 ruble. Mai tîrziu, mult mai tîrziu ea îşi amintea: „Acele 10 ruble, nu ai să crezi, m-au salvat…” „Dar ţi-am dat numai 5 ruble”. „Nu, 10 mi-ai dat. Cred că 10…” După absolvirea Tehnicumului Agricol din Cucuruzeni un an aţi lucrat în Kazahstan, în aulul Isâk din raionul Enbekşi, situat la cîţiva kilometri de la Alma-Atâ. Sunteţi un povestitor minunat, domnule Ştefan Topală, şi ţin minte cît de frumos mi-aţi descris acele locuri pitoreşti dintre munţii Ala-Tau, de la lacul Isâk, cu albastrul lui strident, neobişnuit. Aţi lucrat acolo agronom pomicultor în aşa-numita Inspecţie agricolă raională. Mereu vă amintiţi de savanţii ruşi de acolo Vasili Ferapontov şi Ivan Milcevski, faţă de care aţi avut un ataşament deosebit, iar Vasili Ferapontov vă era chiar şef. Aci cu dumnevosdtră s-au întâmplat două cazuri memorabile. Odată, când şeful -Vasili Ferapontov v-a ordonat să plecaţi în deplasare în colhozul „Zarea Vostoca” , condus de Eroul Muncii Socialiste V.V.Vitkovskii, pe 20 de zile, pentru a copia normativile utilizate la aprecierea muncii în câmp a colhoznicilor. Sosit în contabilitate aţi făcut cunoştinţă cu preşedintele V.V.Vitkovski, după ce imidiat v-au pus la dispoziţie 6 tomuri de normative, toc şi cerneală. După o săptămână de lucru zi şi noapte în continuu cu mici întreruperi pentru odihnă pe una din mesele aflate în contabilitate, volumul de lucru, plănuit pentru 20 de zile, a fost îndeplinit. De mai multe ori dimineaţa la orele 5 jumate la 6, seara pe la 20, noapte la orele 2-3 V. V.Vitkovskii se interesa ce faceţi. Oricând nu venea el dezdedimineaţă, ziua, seara, noaptea - dumneavoastră lucraţi sutca împrejur, practic fără odihnă, fapt, ce la mirat pe dumnelui la culme. Dar nu v-a reproşat nimic. Întâlnidu-se cu V.I.Ferapontov i-a povestit despre cele văzite personal, mărturisind, că la vârsta sa de aproape 60 de ani cu aşa fenomen se confruntă pentru prima dată, recunoscând: «говорю тебе честно – такого, чтобы человек работал круглосуточно много дней подряд, да еще умствено, я еще не встретил». Şi v-a solicitat ca specialist la dânsul în gospodărie. V.I. Ferapontof tot s-a mierat de cele povestite, dar solicitarea a respins-o, motivând, că şi dânsul e cointeresat în forţa de muncă neobişnuită a specialistului moldovean. Un alt caz s-a întâmpat cu o zi-două înainte de a vă întoarce acasă în Moldova, când la o adunare de producţie l-aţi criticat drastic pe unul din inspecţie, care îi suspecta pe toţi. Acela s-a năpustit asupra dumneavoastră, numindu-vă chiar mucos, dar Ferapontov l-a apostrofat că „Acest tînăr, mucos, cum îţi permiţi să-l ofensezi dumneata, să ştii, cînd va ajunge la vîrsta dumitale, dacă nu se vor întâmpa cariva cataclizme în viaţa lui, va fi un savant mare”. De fapt, aşa şi s-a întîmplat. Acel Ferapontov la despărţire, că ambii au plecat la aspirantură, v-a dăruit o carte de Stendhal, pe care a scris: „Să fii întotdeauna Om!”. Acolo, în Kazahstan, v-aţi dus într-o zi pe adresa ştiută, a surorii Catincuţa. La sovietul sătesc, însă, aţi întrebat de altcineva, de Vasile Mîrza, consătean, din Curleni. În soviet fumau mai

40


mulţi bărbaţi şi dumneavoastră aţi întrebat: „Unde l-aş putea găsi pe Volea Mîrza?” Aşa cum îl numeaţi în sat – Volea. Purtaţi o chepcă albă şi un trenci albastru, le-aţi produs o impresie profundă de turist european şi ei v-au răspuns scurt, că nu ştiu aşa om. V-aţi întors şi aţi plecat, dar cînd coboraţi scările, aţi fost strigat: „Ştefănică, stai!” Româneşte, aşa ca în Curleni. V-aţi oprit brusc, dar n-aţi întors capul: „Dacă eu sînt Ştefănică, tu eşti Volea”. Era el, Vasile Mîrza. El v-a condus la sora Catincuţa. Acest Vasile Mîrza, după revenirea la vatră, a publicat mai multe articole despre viaţa lor oribilă din regiunea Altai. Unul din ele chiar se intitula „O fotografie istorică” şi relata despre familia unui ţăran basarabean, Gheorghe Mîrza, al cărui nepot eraţi şi dumneavoastră. Fotografia era făcută de Duminica Mare, în 1940. Pe fotografie sînt patru fraţi şi două surori cu copiii lor. Lipsesc numai Ana, căsătorită în satul Otac şi fratele cel mai mic, Ionel Mîrza, căsătorit în Braşov. Unul din cei pe care i-a surprins obiectivul fotografic, Vasile Mîrza, în funcţie de şef al unei brigăzi specializate de mecanizatori, după revenirea lui la vatră, a desţelenit ponoarele din jurul satului natal Curleni pentru a fi sădită o pădure de salcîmi contra alunecărilor de teren, pădure, care există şi azi, care îndeplinindu-şi funcţia, face şi mai pitorească localitatea – iubita dumneavoastră şi nestimata baştină cu oamenii ei dragi. De acolo, de la inspecţia din aulul Isîk, aţi mai însuşit un cuvînt ştiinţific – aspirantură. Cei doi, Ferapontov şi Milcevschi, v-au explicat sensul lui şi încă atunci aţi hotărît să faceţi şi dumneavoastră aspirantura. Întors acasă, aţi făcut studii la Institutul Agricol. Aici l-aţi cunoscut pe cel mai mare om din viaţa dumneavoastră – pe Gherasim Rudi, rectorul institutului. Aţi înţeles ce înseamnă un Om adevărat, Om cu literă mare. În iarna anului 1962/1963, iarnă foarte grea, cu geruri de 33-37 grade, într-o zi v-aţi pomenit cu Maria în prag: „Ştefănică, dacă nu ne faci rost de 500 kilograme de cărbune, să ştii că mama şi eu murim de frig”.Ce v-a impus atunci să vă duceţi la rectorul institutului? Sînt sigur, nici azi nu vă puteţi explica. I-aţi povestit totul. „Scrie imediat cerere!”, v-a ordonat el. Cînd, deja cu cererea semnată de rector alergaţi la cazangerie, v-a pălit gîndul: „Bine, dar cum îi duc cărbunii?” V-aţi întors înapoi, tot la tovarăşul rector. Şi iar domnul Gherasim Rudi v-a ordonat: „Scrie încă o cerere! Imediat!” Pînă seara maşina cu cărbuni de la Institutul Agricol a plecat spre Orhei, spre familia Mariei, care îngheţa la Curleni. Poate de aceea şi a spus odată Maria vorbe apăsate: „Ştefănică nu prea ajută, că poate nici el n-o duce tocmai bine, dar cînd ajută, simţi că ajută”. Aceste cuvinte le-a rostit mai tîrziu, cînd lucraţi agronom-şef la Boşcana, cînd i-aţi ajutat să-şi ridice şi casa, pe locul casei părinţilor, ruinată de kolhoz. Veni întîi cu roblema fundaţiei: „Chiar acum să-mi faci rost de piatră şi 300 ruble!” Lampacii şi-i făcu singură, apoi veni după lemn pentru acoperiş, apoi după sîrmă-cătancă, nuiele, olane, apoi după cornare… Mariei nu era chip să-i refuzi, că ea nu te lăsa în pace. Noroc de contabilul-şef I. A. Bulgaru, care vă ajuta mereu, chiar şi atunci cînd aţi publicat în 1983 lucrarea „Poliploidia la viţa de vie”. Apoi a urmat aspirantura. La Leningrad. La Institutul de Botanică „V. L. Komarov”. Teza de doctor – „Poliploidia la Vitis vinifera L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie” aţi făcut-o sub ghidarea ştiinţifică a savantului citolog cu renume mondial M. S. Navaşin. Şi tot la Leningrad aţi susţinut-o în 1972. La Institutul Unional de Fitotehnie, fondat şi condus mulţi ani de cel mai ilustru savant, talentat genetician rus cu renume mondial N. I Vavilov. Susţinerea a avut loc în faţa unui Consiliului ştiinţific foarte autoritar şi exigent, în sala „Petrov”.

41


Dar nu v-aţi pierdut cu firea. Aţi ieşit lîngă cele cîteva tabele, pe care le aveaţi pregătite din timp, v-aţi îndreptat coloana vertebrală, aţi dus teatral la spate mîna stîngă, de unde n-aţi mai luat-o 25 de minute, iar cu arătătorul în mîna dreaptă aţi rostit, fără hîrtii, fără notiţe, tot raportul. La un moment dat v-a transpirat palma şi arătătorul alunecă în jos, dar printr-o mişcare fulgerătoare l-aţi prins, l-aţi aruncat în sus şi, ca un adevărat jonglor, l-aţi prins iar de capăt, fără, însă, a lua stînga de la spate, încît au zîmbit toţi membrii Consiliului ştiinţific. Tot în Leningrad, în 1975, aţi ascultat referate ştiinţifice prezentate de H. Ştube, P. M. Zhukovski, V. Sukaciov, E. Pop, J. Stebbins jr., şi mulţi alţi savanţi americani, iar ceva mai înainte la Moscova de Gustavsson din Lund (Suedia). Despre faptul, că teza a fost confirmată, iar dumneavoastră sunteţi deja doctor aţi aflat în martie 1973. Venit acasă în ospeţie la Curleni ca proaspăt doctor în ştiinţe, discutaţi cu mama şi sora Maria nişte probleme cotidiene, cum deodată, instantaneu, printr-un semn va chemat un om la poartă. Când v-aţi apropiat de dânsul, el va spus: „Ştefănică, eu sunt Fănache Mihu şi vă cer iertare pentru că eu v-am ridicat din sat în 1949. Eram predsedateli selisovieta, când din Culeni am ridicat 17 familii de culaci”. Lăsa-ţi, nu mai spuneţi asta! Gândi-ţi, că eu acuşi, la fuga, o să vă cred! Oare, chiar într-adevăr vă gândiţi, că un omrenegat şi fizic neputincios ca alde dumneavoastră, a putut să săvârşească o crimă atât de mare (!), adică să deporteze peste 11.290 de familii ori aproape 40.000 de moldoveni în Siberia! Nu vă asumaţi operaţiile criminale, comise de regimul communist totaltar a lui Stalin, fiindcă sunteţi un pigmeu, un om prea mic, pentru ca să săvârşiţi crime de aşa proporţii. Cu totul este altceva, că aţi fost un trădător de neam şi sânge, asta da... Acuma vă mustră conştiinţă, şi de ruşine, vreţi să intraţi în pământ, să vă muşcaţi coatele, dar n-o puteţi face... Spunându-i acestea, v-aţi întors din nou la mama şi sora Maria, ca să continuaţi discuţia întreruptă. Dar tot aici, stimate domnule profesor, vreau să vă reamintesc despre acel caz original din biografia Dumneavoastră, când v-aţi decis sub influenţa savanţilor ruşi P. Gh. Jucova, A. D. Tihonova din Leningrad, să reveniţi la origini, de unde vi se trage viţa, deoarece prenumele, numele erau rusificate complet, încât nu mai puteai percepe de eşti moldovan sau ukrainean, tatar ori kazah. Mai întâi v-aţi adresat la Arhiva republicană, de unde aţi primit o nouă Adeverinţă de naştere, în care era indicat numele: Topală, prenumele: Ştefan şi o nouă zi a naşterii, în loc de certa 22 (sărbătoarea religioasă a celor 40 de mucenici ori de sfinţi) a fost indicată 19 martie. Deţinând acest document nou, v-aţi adresat la secţia de paşapoarte al sectorului Centru, unde şeful din anii şaptezeci, după o examinare minuţioasă a cererii şi documentelor suplimentare, v-a invitat la o discuţie tête-á-tête. Prima întrebare, pe care v-a adresat-o consta în aceea: de ce vreţi să modificaţi actul de identitate, la care a urmat un răspuns foarte simplu: pentru că a fost perfectat greşit, schimonosit şi în mod tendenţios, a fost falsificat. La auzul acestor cuvinte, dânsul s-a înfuriat pe loc, (despre ce mărturisea zvâcnirea nervilor pe faţa înroşită, ochii tulburi-înrăiţi de sub fruntea puţin încreţită, sprâncenele încruntate), s-a ridicat în picioare şi cu voce tare, impunătoare a rostit: ştii ce tinere, acestea-s vorbe goale, dumneata eşti naţionalist... şi îmi pare rău, regret foarte mult, că nu mai este Stalin, dar pentru asta ar trebui să fiţi împuşcat... şi în extazul furii, totuşi a semnat cererea, astfel încuviinţându-vă eliberarea unui nou act de identitate. Vedeţi ce înseană stalinizm – pentru orice idee, intenţie, care nu era pe plac comuniştilor trebuia să fii împuşcat, şters complet de pe Terra.

42


Of, Doamne! Ca şi iubita Basarabie, aţi trecut prin „foc şi prin sabie!”. Trădat, furat, pârît mereu de kaghebişti, care toată viaţa prin fel şi chip v-au urmărit, v-au încurcat, distrugându-vă mişăleşte experienţele, aparatele cu care lucraţi, furându-vă foi din teză, ba chiar şi ambele teze, într-un cuvânt, vecinic au mişunat lângă persoana dumneavoastră, ba chiar şi în prezent, mişună în jurul dumneavoastră, aidoma unor vespe veninoase în jurul unui borcan plin cu miere. Chiar la vârsta de 6 ani aţi putut fi împuşcat dintr-o nefastă întâmplare, la 10 ani – tăiat pentru un alt borş, la 11 ani – mâncat de viu de şobolani, la 15 ani – îngheţat între suluri de omăt pe dealul Mincenilor de Sus, iar la 33 de ani aţi scăpat ca prin urchele acului şi numai datorită faptului, că nu mai era Stalin, altminteri trebuia să fiţi împuşcat în ceafă tot aşa, cum au fost împuşcaţi cei 22 de mii de ofiţeri prizonieri polonezi în 1940, în Khatyni – crimă odioasă cu elita armatei poloneze. Astfel, viaţa dumneavoastră a trecut între foamete şi moarte, spaimă, frig şi teamă, plus lipsuri de tot felul. Cu toate astea, îngerul păzitor totdeauna v-a stat în preajmă şi v-a ocrotit, ... dar a mai fost o confruntare dârză cu autorităţile municipale din Chişinău, când s-a născut primul copil. După consultaţii cu doamna Zinaida, aţi decis să-i puneţi numele Decebal, în memoria neînfricatului împărat al dacilor, care s-a luptat cu vitejie demnă de urmat împotriva ocupării cetăţii-capitală Sarmisegetuza, în care era depozitat mult aur, de împăratul Romei Trăian. Dar n-a fost să fie aşa, fiindcă şefa departamentului actelor civile, după consultarea mai multor dicţionare, care autorizau punerea numelor noilor născuţi, v-a declarat, că astfel de nume nu-i în dicţionar, şi, deci, v-a refuzat înregistrarea copilului în Chişinău, interesându-se totodată, de unde aţi scotocit astfel de nume străin societăţii sovietice, şi, după opinia dumneaei, ne caracteristic pentru fiinţele umane. Din acest motiv, aţi fost nevoit să plecaţi la baştină, în satul natal Curleni, unde în anul 1974 l-aţi înregistrat pe Decebal, viitorul inginer de calculatoare, cetăţean al Canadei, tatăl nepotului şi nepoate Dumneavoastră - Vlad şi Alexandra Decebal Topală, înnăscuţi cetăţeni al Canadei. Problema, că aţi numit primul copil cu numele Decebal, cum nu mai fuseseră numit nici un copil, până atunci în Moldova, nu s-a sfârşit aici. Dimpotrivă, ea a slujit aproape ca un signal de alertă pentru organe, iar adevăratele probleme abia au început. Mai întâi, aţi fost pârât de nişte vecini „buni” şi „amici”, că cu fapta asta aţi săvârşit un act antisovietic, pro-românesc. V-au chemat la CGB ori SIS, cum se numeşte actual organizaţia asta, unde un colonel rus, participant la al II război mondial, v-a întins o foaie de hârtie şi un stilou şi va poruncit să scrieţi. Dar despre ce, cum, şi de ce, idee n-aveţi, aşa şi n-aţi scris nici un cuvânt. Totodată ştiaţi, încă de pe vremurile, când trăia tov. Stalin, că în clădirea cu pricina după, cum se spune în popor, de intrat, intrau mulţi, dar de ieşit ieşau puţini… După vreo două ore jumătate de chin într-un cabinet cu o masă şi un scaun, pe care stătea hârtia şi stiloul, a intrat colonelul şi va spus, că sunteţi liber. La auzul acestor cuvinte aţi încercat să vă ridicaţi în picioare, dar nu puteaţi – de o boală mai veche şi de spaimă, picioarele au înţepenit şi numai sprijinit în mâni de masă, cu greu v-aţi ridicat, în cât s-a mirat şi colonelul de efectul neobişnuit al vizitei în organizaţia înfiorătoare, care sta la straja regulelor de „bun simţ şi conduită proletară”. Aţi ieşit afară nu prin uşa de paradă, din faţă, da prin cea din dos, ca să nu fiţi observat de nimeni, că aţi fost invitat la KGB. De regulă, aşa procedează cu suspecţii. Fiind cunoscut în cercurile ştiinţifice ale viticultorilor din URSS, ca un mare specialist în citologia viţei de vie, dar mai ales a cromozomilor acesteia, adică a poliploidiei viţei de vie, v-au numit co-conducător ştiinţific, alături de prof. C.V.Smirnov din TSHA ( Moscova), la un doctorand arab din Republica Iemen, care, din păcate, şi el, ca student străin dintr-o ţară capitalistă, tot a nimerit în obiectele de urmărire ale caghebiştilor. De la Dumneavoastră, ca al doilea conducător 43


ştiinţific, se cerea în mod obligatoriu, să-i faceţi program de activitate şi acţiuni pentru fiecare zi, oră şi minute, pentru ca organele de securitate să ştie precis, în orice moment ce face, unde se află şi cu ce se ocupă în timpul aflării lui în incinta Grădinii Botanice. Programul, ca document, era de mare responsabilitate, pentru că după întocmire, totdeauna era analizat minuţios şi confirmat de însuşi Preşedintele Academiei. Deci, documentul avea grif „секретно”, для “служебного пользования”, prin urmare, aspirantul arab trebuia supravegheat cu atenţie, dar fără să bănuiască, că este urmărit de cineva. Turnătorii noştri locali făceau chip şi fel, ca să-l sustragă de la programul de lucru, pentru ca apoi să fie învinuit, că se ocupă complet cu alte lucruri, da nu cu acele ştiinţifice, adică să-i ticluiască un motiv de compromat, pentru a fi returnat în Moscova, iar pe dumneavoastră, că nu faceţi faţă situaţiei, nu sunteţi în stare să organizaţi lucrul, pe care vi l-a încredinţat Moscova. Intenţionat se căuta o pricină pentru a vă denigra, ponegri, defaima ca cercetător ştiinţific, vroiau cu orice preţ să vă şifoneze autoritatea ştiinţifică impecabilă. Din aceste motive, din nou aţi fost chemat de SIS în incinta Academiei şi interogat de unde, cum şi ce fel de legături aveţi cu lumea arabă, în special cu Iemenul capitalist. Văzând că sunteţi pus într-o situaţie penibilă în mod artificială cu consecinţe grave, chipurile, colaboraţi naiba ştie cu cine şi pentru ce fel de interese, le aţi declarat pe şleau, că la suspiciunile şi întrebările dumnealor nu puteţi răspunde, dar poate să răspundă Moscova, care l-a deplasat pe doctorand, l-a asigurat cu cămin şi cu loc de lucru în Grădina Botanică din Chişinău, pentru ca să-şi continue studiile postuniversitare, conform unei înţelegeri dintre URSS şi Iemen. După declaraţiile acestea parcă, v-au mai slăbit cu urmărirea legată de doctorandul arab, dar au continuat urmăririle personale. În timpul, când făceaţi teza de doctor habilitat şi verificaţi manuscriptul de greşeli după dactilografă, v-au pândit, când aţi ieşit afară din birou, pentru un timp mai îndelungat, şi v-au furat 1-4, foi din teză, pentru ca să vă enervaţi şi să vă jeluiţi la direcţie, despre cele întâmplate. De odată, aţi înţeles, că aceasta-i o cursă, o capcană bine mascată şi că „Sabia lui Domocle” stă deasupra capului! În mare taină, personal, aţi restabilit după exemplarul 5, foile furate din 4 exemplare şi a-ţi devenit mai prudent cu teza. În timpul regimului totalitar comunist pentru a susţine o teză de doctor habilitat, unde în componenţa Consiliului ştiinţific specializat din 17 persoane, unul din membrii Consiliului ştiinţific specializat era însuşi Preşedintele Academiei de Ştiinţe – un comunist stalinist, şovinist, cu apucături şi năravuri drastice, înrăite faţă de moldoveni. De fapt, părea un om diocheat, care afară de persoana sa nu iubea absolut pe nimeni. Numai denumirea numelui, prenumelui Ştefan îi insufla repulsii, deoarece pe toţi academicienii moldoveni, scriitori, oameni de cultură pe ascuns îi considera incapabili şi necărturari, fără materie cenuşie, etc. Pe toţi acei moldoveni, care nu-i cădeau pe plac, una-două îi ameninţa că vor fi elibiraţi din Academie şi trimeşi în камнеломная. Atât de dragi îi erau moldovenii, că nu-i suporta în prezidium. Numai Andrei Lupan la o adunare i-a dat de înţeles, înpingându-l uşor cu cotul, că-i prea obraznic…şi că moldovenii cresc pâina, pe care el o mănâncă zi de zi. Deci, pentru ca susţinerea tezei de doctor habilitat să fie cu succes, trebuiaţi neapărat să prezentaţi o teză ştiinţifică foarte bună, bazată pe multe inovaţii, care deschid noi direcţii în ştiinţă. Cu alte cuvinte, era strict necesar, de prezentat la Consiliulul specializat o teză excepţională, bine fundamentată din punct de vedere teoretic, dar şi cu implimentări de ordin practiuc. În fond, aşa şi aţi procedat: prin investigaţiile citologice ale fam. Vitaceae Juss., dar mai ales, a speciilor genului Vitis, inclusiv Vitis vinifera L., V.rotundifolia Michx., hibrizilor distanţi dintre acestea, aţi adus contribuţii incomensurabile, după dimensiuni, volum şi importanţa lor pentru citogenetica viţei de 44


vie. Totodată, era stringentă nevoie să dispuneţi de o caracteristică pozitivă, în care să fie indicate cele mai esenţiale ajunsuri practice şi teoretice ale lucrării, dar totodată, să indice şi numărul de lucrări ştiinţifice inovatoare, publicate în jurnale recenzate de prestigiu din ţară şi de peste hotare. Pentru ca dumneavoastră să obţineţi o astfel de caracteristică de la secretarul organizaţiei primare de partid, comunista L. B. Nicoreeva, aţi fost umilit în faţa ei aproape 3 luni de zile, prezentând după observaţiile dumneaei, de fiecare dată, o nouă variantă, perfect tapată la maşina de dactilografiată. Însă secretara comunistă de fiecare dată născocea, inventa artificial alte şi alte neajunsuri. Personal va examinat despre fiecare cifră, cum au fost obţinute şi cu ce instrumentariu ştiinţific, va întrebat, cine, de atâtea ori, din nou vă tapează caracteristica? La care i-aţi dat un răspuns ireproşabil: eu, personal. Numai după ce au expirat aproape 3 luni de zile, dânsa va semnat şi categoric va interzis să mai treciţi pragul biroului, dar să mergeţi şi s-o luaţi de la şeful de cadre I. Cotlicov – un alt alcogolic veritabil, colonel în rezervă. Iată de câtă răbdare aţi avut nevoie pentru a învinge mofturile unui funcţionar de partid comunist simplu, dar ce să mai vorbim de funcţionarii comunişti de partid sus puşi, ca directori de instituţii, şefi de secţie, agenţii ori chiar preşedinţi, miniştri, directori de ramură cu drepturi nelimitate şi mofturi sofisticate, pe alocuri similare cu stranităţi. Asta se aseamănă cu lipsă totală de justiţie, adevărată fărădelege ori coşmar infernal. Însă prietenii „buni”, pârâşii Dumneavoastră, au continuat să vă atace mai departe, furându-vă cărţile personale cele mai de valoare, mai cu seamă, în care se conţineau informaţii despre Laureaţii Premiului Nobel. În Grădina Botanică au ajuns chiar până la aceea, că turnătorii la organele de securitate, unui competitor proaspăt confirmat ca candidat în ştiinţe, i-au furat diploma sosită de la Moscova şi au distrus-o, numai pentru aceea, ca persoana responsabilă de păstrarea diplomelor, pe motiv de neglijenţă în serviciu, poate şi incompatibilitate cu oficialii timpului de atunci, să fie imediat eliberată din funcţie, absolut fără drept de apel, iar victimei în locul diplomei originale, i-a fost eliberat de CSA al URSS un dublicat. Iată situaţia de stres infernal, în care v-aţi aflat permanent din cauza indivizilor invidioşi, pârâşilor şi turnătorilor, deşi zi şi noapte munciţi în sudoarea frunţii. În plus, urmăririle pârâşilor şi prietenilor „buni” s-au intensificat şi mai tare după susţinerea tezei de doctor habilitat. Începând cu primul concurs la funcţia de şef de Laborator, aceştea au organizat ilegal un concurs în cadrul laboratorului. Din 17 persoane, prezente la şedinţă, sub influenţa „prelucrării secrete” cu fel de fel de insinuări, 15 au votat „contra”. Noroc de Ion Serghei Rudenco şi fiica dumnealui Irina Sergei Rudenco, care n-au acceptat „convingerile” pârâşului şi v-au susţinut, votând „pentru”, că de altfel aveţi să acumulaţi la întrebarea-cheie în loc de 2, cifra 0 voturi (!), şi, atunci automat eraţi scos din lista pretendenţilor la şefie. La şedinţa Consiliului Ştiinţific pe probleme de concurs, după audierea a două referate, adevărul ştiinţific a triumfat şi Dumneavoastră a-ţi devenit şef de laborator. Nevrând, îţi aminteşti de rezultatele aşa zis votări “secrete” din a. 1937, când la funcţia de Secretar general al partidului bolşevic s-au balotat Kirov şi Stalin, organizate concomitent în 5 secţii diferite ale Conferinţei a XVI de partid, care urmau să comunice rezultatele de la fiecare secţie Preşedintelui Comisiei de Alegeri – Kaganovici. Acesta după totalizare datelor pentru un moment a fost solicitat să se apropie de tov.Stalin, care l-a întrebat direct: câte voturi am acumulat, la care tov.Kaganovici i-a răspuns: 2 tov. Stalin. Din acesta reiesă, că, afară de mine, încă unul, adică dumneata ai votat “pro”. Da, tov.Stalin, aşa este. Fă astfel, ca eu şi Kirov, să acumulăm un număr egal de voturi, dar mai departe vom vedea. Kaganovici a făcut asta, iar Kirov auzind rezultatele votării, adică, că ambii 45


pretendeţi la funcţia de secretar general au acumulat exact acelaşi număr de voturi, s-a ridicat şi-a declarat, că dânsul refuză de la voturile sale în favoarea iubitului conducător tov. Stalin. Situaţia descrisă s-a întâmplat înainte cu 2 săptămâni de atentatul mişelesc asupra lui Kirov. În Leningrad, când Kirov a urcat scările de la etajul 2 din palatul Smolnîi şi a deschis uşa să intre în biroul său de lucru, au răsunat 3 împuşcături, care au fost mortale pentru dânsul. Împuşcăturile s-au ţinut lanţ, vizând 25 de oameni, până la santinela unei unităţi militare din Leningrad, care a primit Steluţa de Aur şi Erou al URSS la solicitarea personală a tov. Stalin. Sau cazul lui N. Hruşciov, când acesta, cu orişice preţ, a vrut să devină doctor în ştiinţe agrare. A prezentat teza în TSHA din Moscova, au fost numiţi oponenţii, s-a editat autoreferatul tezei, a avut loc susţinerea tezei, exact peste o lună de zile din ziua expedierii autoreferatului, după reestrul poştei. Îngtr-un cuvânt, toate formalităţile au fost, cu stricteţe, respectate. După discuţiile ştinţifice pozitive, în cadrul şedinţei de susţinere a tezei, a fost alasă comisia, în mod democratic, de numărare a voturilor secrete, exprimate “pro” şi “contra” conferiri gradului ştiinţific de doctor în ştiinţe agrare tov. Hruşciov N.S., care a lucrat în prezenţa dumnealui. Comisia a stabilt că din 49 de membrii a Consiliului ştiinţific, prezenţi la susţinerea tezei, au votat 49 în felul următor: “pro” – 1, “contra” – 48, buletine nevalabile – 0. Reeşind din rezultatele votării secrete, Consiliul ştiinţific nu poate solicita VCA a URSS ca să confere gradul de doctor în ştiinţe agrare competitorului Hruşciov. Pe urmă au urmat persecutări, dar cine a votat “pro” şi cine “contra” aşa şi n-a fost stabilit. Sau cazul, când se balota Verderevsckii în m.corespondenţi. Cât a trăit acamedicianul Prinţ, adversarul de moarte a lui Verderevskii, de fiecare dată nu-i ajungea un singur vot, pentru a trece pragul de 2/3 de voturi „pro”. Acelaş lucru s-a repetat şi în cazul altui “renumit” acamedic, numai că de data aceasta pretendentului, ca să treacă pragul de 2/3, nu-i agungea matematic doar ½ de vot, care de fiecare dată Comisia de numărare a voturilor ilegal a neglijat-o ori i-a adăugat-o, astfel pretendentul a obţinut titlul atât de m. correspondent, cât şi m. titular al academiei. Exact lucruri identice au avut loc şi în cazul alegerii lui M. Lupu la funcţia de preşedinte al R.Moldova. Din 62 de voturi valabil exprimate s-au pronunţat: „pro” -58, „contra” -3, buletine nevalabile -1. Ultimul vot a jucat rolul de stopor, indiferent cum ar fi votat grupul Dodon „pro” ori „contra”, secret sau „desecretizat”, cum a inventat şi a impus pe toţi deputaţi astfel să procedeze pretendentul la funcţie de preşedinte. Scopul scuză mijloacele! Dar n-a fost să fie aşa, cum pretendentul vrea. Sau chiar cazul dumneavoastră personal. Prima dată în a.1983, premiul pentru lucrarea „Poliploidia la viţa de vie”, după mărturile unui kăghebist, a fost acordat post-mortem lui Proca. În 2008 la utima etapă de votare membrii comisiei au primit indicaţia (ca şi în 1937, când Kaganovici trebuia să facă, ca numărul de voturi „ pro” acumulat de Kirov şi de Stalin să fie egale) să câştige „democratic” medicul, da nu Topală, iar în 2011 vi s-a spus verde-n ochi, că lucrarea e bună, merge şi la biologie, şi la agricultură ???, dar, din păcate, locurile în show-premiu, deja sunt ocupate. Avem din Bălţi şi pe Ursu – mare personalitate. Ar fi fost bine, dacă lucrarea apărea în 2010, când, chipurile, n-au fost lucrări serioase, deşi totuşi, 30 de persoane au fost premiate. Astfel, din 1983, în timp de 28 de ani, anual Prezidiul acordă premii în domeniu, dar pentru dumneavoastră nu se pot decide s-o facă din motive de invidie personală sau profesională. Nu se cunoaşte, care cauză-i mai corectă, ce justifică astfel de procedeu umilitor cu dumneavoastră. Să fie „Prinţ” de vină, ca în cazul lui Verderevskii, sau „Kaganovici” ca în 1937, sau cazul medicului Şuliţin, care a încălcat jurământul Hippocrate, şi l- a trădat la ora 1430 pe psihiatrul Lemeşev, care i-a pus diagnoza corectă tov.Stalin, că dânsul suferă de „paranoia”, pentru ce talentatul psihiatr Lemeşev a plătit cu viaţa deoare ce până la 2330 de medicii din Kremlin a fost otrăvit. Una din cauze pot fi chiar prietenii 46


dumneavoastră, care încă din timpul studenţiei v-au făcut o mulţime de pacoste. Recent, după ce aţi devenit şef, aceiaşi „drugi” v-au trimis diplomante, care, în final, prin fel de fel de şiretlicuri, v-au furat ambele teze, de doctor şi doctor habilitat (!) iar în exemplarul 4, rămas de teză de doctor habilitat, au rupt microfotografiile cele mai importante (!) prin smulgere, încât în locul, unde au fost încleiate, a rămas o pojghiţă subţire de hârtie străvezie, gândind, că, astfel, o să vă distrugă moralul definitiv din dumneavoastră şi n-o să mai puteţi scrie în continuare nici o lucrare ştiinţifică de valoare. Dar, în pofida tuturor rău-voitorilor, invidioşilor şi duşmanilor mascaţi, iuzilor dumneavoastră, îngerul păzitor întotdeauna v-a stat în preajmă, v-a ocrotit şi v-a îndrumat la lucruri bune şi oamenii buni, care v-au salvat prin bunăvoinţa lor din situaţiile cele mai dificile. Aşa, directorul Bibliotecii Ştiinţifice a AŞM dna Elena Corotenco va ajutat să restabiliţi microfotografiile furate pentru a fi publicate în opera dumneavoastră capitală „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă a viţei de vie”, care actual este înaintată la Premiu OIV în domeniu viticulturii pentru 2012. Succesele relevante din ultimii ani de activitate ştiinţifică le datoraţi Dlui director general, d.h.ş.a. al INVV Constantin Dadu şi Dlui academician de talie internaţională Valeriu Canţer, care actualmente constitue quintesenţa ştiinţei moldave. Din anii 60 ai sec. XX ţineţi legături strânse cu savanţi din oraşul de pe Neva Sanct-Petersburg, care v-au povestit cu lux de amănunte, cum a fost fondată Academia de Ştiinţe a Moldovei de P.A.Baranov şi Ia.I.Prinţ în 1961, în unul din numerele de lux a hotelului Chişinău. De atunci şi până în prezent a trecut jumătate de secol, multă apă s-a scurs pe bătrânul Nistru (în 2011 se împlinesc 50 de ani de la fondarea Academiei), iar tehnologia alegerilor în Academie, cum a fost, aşa şi a rămas, intactă, secretă, dar dirijată din umbră şi de fiecare dată în mod tendenţios. Atât pe vremurile fostei URSS, cât şi actualmente, alegerile în Academie se fac în baza resursei administrative sau altor indici necunoscuţi de nimeni, legături de amicie, de rudenie, de conjunctură, la ce clan aparţine, protecţionism, colaboraţionism, dacă candidatul a stat la închisoare, mare importanţă are motivul: de naţionalism ori antisovetism, etc., numai nu în baza realizărilor ştiinţifico-practice unice în republică ori pentru prima dată în Lume (ca excepţie pot fi nominalizaţi Râbin şi Bersucher), pentru că scopul suprem al savanţilor nu este progresul şi prestigiu ştiinţei moldave, ci unul mercantil, nu meritele ştiinţifice sunt importante, ci persoana, care trebuie promovată. De ochii lumii, se anunţă concurs, alegeri cu alternativă, dar de facto, dinainte se ştie precis, cine va fi ales cu 2/3 de voturi. Iată de ce, savanţii veridici din Moldova, pot fi număraţi pe degetele unei mâni şi încă nici de toate falangele nu-i nevoie pentru a obţine rezultatul scontat. Astfel, în final, se poate de afirmat cu certitudine, că Dumneavoastră pe parcursul întregii vieţi aţi dat dovadă, ca şi împăratul Decebal, care a apărat cetatea Sarmizegetusa cu vitejie fără seamăn, de dârzenie de granit şi jertfire de sine, că aţi fost şi sunteţi Om al Cetăţii noastre strămoşeşti, fie percepem sub aceasta: limba română, religia ortodoxă, omenia, onestitatea, cumsecădenia, onoarea, demnitatea, istoria, modestia, denumirea satului natal ori iubirea de moşie, neam şi ţară. Apoi, în decembrie 1988 aţi susţinut teza de doctor habilitat în biologie. Susţinerea a avut loc în Moldova, la Chişinău. Aţi activat ca colaborator ştiinţific inferior şi colaborator ştiinţific superior în laboratoarele de citologie a plantelor şi flora plantelor de cultură a Grădinii Botanice a AŞM. Aţi condus laboratoarele „Hibridarea distantă a plantelor”, „Plante horti-viticole” şi „Plante netradiţionale”.

47


Talentul dumneavoastră de cercetător ştiinţific s-a manifestat în toate domeniile, dar, mai ales, în domeniul legat de viţa de vie. Anume viţa de vie v-a atras îndeosebi, v-aţi îndrăgostit de ea cu trup şi suflet. Aici aţi întreprins şi aţi efectuat ample investigaţii citologice a genofondului viţei cultivate în baza materialului viu din cele mai mari colecţii ampelografice din Europa, stabilind pentru prima dată numărul somatic de cromozomi egal cu 38 (2n=38) la circa 2000 de soiuri şi clone. La momentul respectiv (1965) în literatura mondială de specialitate se cunoştea numărul de cromozomi somatici la mai puţin de 100 de soiuri şi clone. Tot pentru întâia dată aţi descoperit 10 forme tetraploide noi cu numărul dublu de cromozomi 2n-76 şi 9 cito-chimere, care conţineau în conul de creştere celule diploide şi tetraploide în diferite proporţii. Aţi realizat multiple încrucişări directe şi reciproce cu scopuri bine determinate şi fundamentate ştiinţific, în rezultatul cărora pentru prima dată în Lume au fost create formele triploide cu 57 (2n=57) de cromozomi, care nu există în natură. Împreună cu eminentul viticultor Pavel Korobeţ din fostul Institut Unional pentru Vinificaţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta), după nervaţia frunzei, forma şi mărimea grăuncioarelor de polen, aţi elaborat metoda de diagnosticare vizuală a formelor tetraploide spontane, care actual este utilizată de amelioratorii din Institutul “Magaraci” la identificara formelor amfidiploide de viţă de vie. Aţi întreprins vaste cercetări cariologice, care au cuprins peste 50 de specii spontane ale familiei Vitaceae Juss, din zonele tropicale şi subtropicale ale Globului pământesc, ce vegetează în oranjeriile de fond ale vestitelor grădini botanice din Moscova, Ialta, Chişinău. Astfel a fost completată cariologia la 7 din cele 14 genuri ale familiei nominalizate. Ca rezultat final şi de totalizare a investigaţiilor proprii şi a datelor din literatură, aţi elaborat o nouă clasificare filogenetică ale Vitaceelor, în care genurile sînt aranjate conform timpului probabil de provenienţă a acestora. În clasificarea dată sînt oglindite, de asemenea, volumul familiei, genurilor şi numărul de cromozomi al speciilor, care intră în componenţa fiecărui gen. Clasificarea Vtaceelor a fost înalt apreciată în lume de specialişti de frunte în domeniu. Noua clasificare a fost aprobată pentru învăţămîntul universitar şi este publicată în Enciclopedia viticulturii şi manualele de specialitate, fiind numită de Clasificarea lui Ştefan Topală. În prodigioasa dumneavoastră activitate un loc aparte, aş spune, de mare cinste şi deosebit onor, îl ocupă încrucişările între reprezentanţii subgenurilor din genul Vitis L., adică al viţei de vie, unde aţi obţinut hibrizi distanţi de trei generaţii, care pas cu pas v-au adus la descoperirile cele mai mari în domeniul citogeneticii speciei Vitis vinifera L. şi respectiv, viticulturii mondiale. Încrucişările între reprezentanţii subgenurilor Euvitis şi Muscadinia, obţinerea hibrizilor distanţi între diferite specii, unele absolut imune la dăunătorul filoxera şi maladii, au demonstrat pe viu, convingător, posibilitatea îmbinării într-un genotip a calităţii soiurilor de cultură cu rezistenţa speciei spontane americane Vitis rotundifolia Michx. (Muscadinia rotundifolia (Planch.) Small. Astfel aţi adus contribuţii substanţiale la rezolvarea uneia dintre cele mai dificile probleme ale viticulturii mondiale – rezistenţa viţei de vie la maladii şi dăunători, inclusiv filoxera. Aţi creat trei generaţii de hibrizi distanţi, care includ peste 600 de forme unicale şi aţi confirmat propriul postulat despre prezenţa în genofondul hibrid a întregii game de genotipuri, de la formele absolut sterile, semifertile pînă la formele cu fetrtilitatea restabilită în normă. Dar să le discutăm pe rînd, foarte atent pentru a nu scăpa din punctul de vedere nici un aspect, fie neînsemnat sau de mare importanţă, deoarece, toate luate împreună prezintă munca dumneavoastră gigantică, efectuată pe parcursul întregii activităţi, muncă cu abnegaţie, care adesea

48


avea tangenţă cu jertfirea de sine şi uitarea de masă şi casă, de odihnă şi copii, nemaivorbind de careva distracţii sau veselii. Aşadar, prin anii şaptezeci ai secolului trecut, după susţinerea tezei de doctor, la sugestiile marelui botanist şi academician P. Zhukovski, originar din Chişinău, dumneavoastră personal şi împreună cu colaboratorii Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie aţi încercat nu o dată să obţineţi hibrizi distanţi dintre speciile Vitis vinifera şi Vitis rotundifolia. Dar toate încercările au fost înzadar, au eşuat, terminîndu-se fără nici un rezultat. În schimb soarta v-a zîmbit în 1976, cînd la rugămintea talentatului ameliorator al viţei de vie N. Guzun, doctorul-inginer D. Bubals din Montpellier (Franţa), a trimis pe adresa INVV un colet, care conţinea 2 clone de specia Vitis rotundifolia, hibridul distant F1 -NC 6-15 şi hibrizi de F2-DRX-60-24, DRX-55, DRX-58-5. După plantarea hibrizilor în seră, N. Guzun v-a încredinţat studierea lor citologică, fiind cunoscut în detalii cu lucrările dumneavoastră, efectuate la Institutul „Magaraci”, privind evidenţierea formelor tetraploide şi crearea prin încrucişări valente directe şi indirecte a formelor triploide. Astfel, după patru ani de cercetări citologice, împreună cu N. Guzun aţi publicat prima lucrare ştiinţifică despre hibrizii distanţi cu Vitis rotundifolia, în care aţi stabilit, că ei în celulele somatice conţin 39 de cromozomi, adică cîte un set haploid complet de la fiecare specie parentală – 19 cromozomi de la specia de cultură Vitis vinifera şi 20 de cromozomi de la specia spontană americană, rezistentă la filoxeră Vitis rotundifolia. Aceşti hibrizi, „catîri vegetali” sau “plantari”deşi sînt rezistenţi la filoxeră, au un defect esenţial – sînt sterili după ambele gametofite, analogic catîrilor propriu-zişi din care cauză nu prezintau interes pentru ameliorarea genetică a viţei de vie şi în majoritatea cazurilor au fost abandonaţi. Sterilitatea ca fenomen este naturală şi se explică prin faptul că din cauza numărului impar de cromozomi în ambele gametofite se formează gamete şi ovule nebalansate din punct de vedere a cromozomilor, prin urmare şi neviabile. Tot din această cauză catîrii propriu-zişi, care există pe Terra ~ 4.000 de ani (atestaţi în Biblie: Ezra, 2, 66: “aveau 736 cai, 245 de catâri”) nu dau urmaşi, iar „catîrii plantari” nu fructifică. Însă din 1982 aţi purces la efectuarea backcrossurilor cu polen proaspăt colectat şi în timpul cel mai optimal pentru polenizare. Rezultatele backcrossurilor au demonstrat că la hibridul DRX55, „catîr vegetal”, s-a obţinut legarea bobilor cu seminţe. În aşa mod aţi obţinut o generaţie nouă de hibrizi distanţi indigeni – F3. Dar cel mai important constă în faptul, că pentru prima dată în Lume la hibrizii de F3, parţial fertili, aţi stabilit formarea grăuncioarelor de polen, normale după mărime şi formă, aidoma ca la soiurile hermafrodite standarte. Aceste fapte indicau indirect despre continuarea în celulele-mamă a polenului şi ovulelor, a reacţiilor biochimice de sinteză a genomului nou al viţei de vie, iniţiate încă în 1868 de profesorul american A. P. Wylle, reglarea meiozei în gametofitele masculine şi feminine şi restabilirea completă a fertilităţii la nivelul soiurilor bisexuate standarde. Pentru impulsarea şi accelerarea acestor procese aţi efectuat backcrossuri cu hibrizi complecşi francezi de tipul Seyve Villarilor, obţinînd generaţia a patra F4, iar apoi şi a cincea F5. În generaţia a cincea (F5) prin numărarea directă a cromozomilor aţi stability eliminarea cromozomului impar şi finisarea sintezei genomului nou al viţei de vie n=19 din cromozomii genomul speciei de cultură - n=19 şi cromozomii genomul speciei spontane americane V. rotundifolia, rezistentă la filoxeră – n=20, dar şi stingerea naturală a reacţiilor de sinteză sub interacţiunea factorilor externi şi interni. Ca rezultat al hibridărilor, efectuate în serile INVV şi în câmp deschis în Grădina Botanică a AŞM pe parcursul a 30 de ani (1980-2009) aţi făcut 3 descoperiri unice de epocă (dintre care 2 49


sunt înregistrate în Registru de Stat şi certificate de AGEPI) de importanţă mondială în domeniul viticulturii şi anume: 1) „Crearea viţei de vie proprioradiculară, rezistentă la filoxeră”, care-i reprezentată la moment de patru specii sintetice – Vitis vinifolia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V.nigra, ce conţin în celulele somatice numărul diploid de cromozomi -2n=38, selectate în baza hibridului american DRX-55, a cărui garnitură somatică este constituită din cromozomii a două specii şi-i egală cu 2n=39; 2) „Sinteza genomului nou al viţei de vie n=19, 2n=38”, care conţine cromozomi din genomul speciei de cultură – V. vinifera şi cromozomi din genomul speciei spontane americane, rezistentă la filoxeră – V.rotundifolia. În premieră cromozomul impar 39, numit „buclucaş” ori intrigant, deoarece, anume el era cauza sterilităţii gametofilelor şi fertilităţii scăzute a hibrizilor, practic egale cu 0, sub presiunea backcrossurilor cu Seyve Villari, a fost eliminat din cariotip (nucleu) în citoplasmă pe parcursul a trei generaţii (F3, F4, F5). În componenţa genomului nou pînă în prezent n-a fost depistată perechea de cromozomi cu satelit, caracter specific pentru cariotipul speciei de cultură – V.vinifera L. şi cea mai apropiată rudă a ei, specia spontană – V.silvestris Gmel.; 3) “Un tip nou de sterilizare a gametofitelor depistat în premiră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie”. Hibridul DRX-M3-2, la care a fost depistat acest tip nou de sterilizare a gametofitelor serveşte drept cel mai ideal obiect viu pentru studierea fenomenului de sterilitate totală, dar totodată şi pentru elucidarea modului de funcţionare a mecanismului de sterilizare. Prin aplicarea sau implimentarea unor astfel de mecanisme în practica îmulţirii animalelor se poate de reglat şeptelul acestora, ce are o importanţă incomensurabilă la ora actuală. Aşadar, dumneavoastră, domnule profesor Topală, sînteţi primul savant în Republica Moldova, care a făcut 3 descoperiri de importanţă mondială, a căror semnificaţie practică şi teoretică urmează încă s-o conştientizăm şi s-o apreciem, dar care, totodată, oferă ţării noastre unica posibilitate, împreună cu SUA şi Franţa să devină Laureat al Premiului Nobel. Recent s-a stabilit cert, că sinteza genomului nou al viţei de vie din cromozomii a două specii - V.vinifera L. şi V.rotundifolia Michx., a fost îndeplinită la nivelul ştiinţei internaţionale la zi, deoarece obiectul investigaţiilor din sinteză – cromozomii – coincide întocmai cu obiectul cercetărilor din lucrarea: „the discovery of how chromosomes are protected by telomeres and the enzyme telomerase”, efectuată de Blackburn E. H., Greider C. W., Szostak J. W., Laureaţii ai Premiului Nobel 2009. Franţa, desigur, în cazul, în care savanţii geneticieni şi citologi din această ţară vor descifra genomul nou al viţei de vie, adică vor indica precis cîţi cromozomi aparţin speciei de cultură Vitis vinifera L. şi, respectiv, speciei spontane americane Vitis rotundifolia Michx., plus sequensarea completă a genomului sau stabilirea cu marcherii genetici a succesiunii nucleotidelor genomului nou al viţei de vie. Acordarea Premiului Nobel savanţilor francezi pentru descifrarea genomului nou al viţei de vie ar constitui o infimă recompensă, comparativ, cu pagubele economice aduse Franţei de filoxeră, care către a. 1895, după datele renumitului ampelograf francez P. Viala, se estimau la 20 miliarde de franci! Desigur, aţi făcut tot ce v-a stat în puteri ca Institut Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie din Moldova ori actual Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimetare, director general, dr.hab.şt.agr. Constantin Dadu, unde s-au făcut aceste 3 descoperiri epocale de ordin mondial, să devină posesor al acestei proprietăţi intelectuale. Actualmente în mass-media dumneavoastră sînteţi numit „Omul, care a făcut o descoperire”, „Omul, care a biruit filoxera”, „Celovek sdelavşii otkrîtie”, „The Man who conquered the filloxera” ş. a. Mai mult ca atît, chiar pe situl oficial al Republicii Moldova este semnalat faptul că dumneavoastră aţi sintetizat genomul nou al viţei de vie, independent de investigaţiile din alte 50


ţări. Cea mai ireproşabilă şi incontestabilă dovadă slujeşte comunicarea în internet a paginii Web: VITIS Viticulture and Enology Abstracts 1. [Characteristics of grape hybrids] Topală Ş.; et al. 2005. 2. [Synthesis of a new grape genome first made in Moldova], Topală, Ş.; Dadu C. 2006. Însă un moment fericit, consideraţi ziua, cînd profesorul dumneavoastră, membrul corespondent al AŞM V. Siminel v-a telefonat şi v-a spus că pentru descoperirile făcute meritaţi „un premiu internaţional mare, Premiul Nobel”. La o prezentare a „Sintezei genomului nou al viţei de vie”, în Grădina Botanică, doctorul Vasile A. Chirtoacă către toţi membrii Consiliului ştiinţific a exclamat: „Merită Premiul Nobel!”. Ulterior au mai urmat aprecieri înalte din partea membrilor corespondenţi ai AŞM Constantin Moraru, Vasile Şalaru, academicienilor Valeriu Canţer, Andrei Negru, profesorilor Nicolae Barbacaru, Vasile Florea, Pavel Dascaliuc, Petru Obuh, Petru Nedov, doctorilor în ştiinţe Alexei Palancean, Valentina Ţîmbală, Elizaveta Onică, Petru Negru ş. a. Cu alte cuvinte, despre aceste evenimente ştiinţifice de mare importanţă se ştie în Grădina Botanică, AŞM şi în toată Moldova, iar din situl respectiv va afla comunitatea oamenilor de ştiinţă din toată Lumea. Dar a fost şi o glumă de a lui Ştefan Topală. Pe când îşi continua studiile la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (1963) la una din orele de „Fitotehnia plantelor” trebuia, după audierea materiei teoretice, de scris o compunere la temă. Din anumite motive textul compunerii a ieşit extrem de scurt. Deoarece Ştefan Topală era eminent n-a vrut nici de această dată să pară mai palid în comparaţie cu alţi colegi. De aceea dânsul a adăugat: „Eu aş fi scris cu mult mai mult, dar fereastra a fost deschisă şi gândurile mele au zburat prin ea fără a se întoarce înapoi...” Pentru licenţa poetică profesoara Lusic Arsenova Subbotovici i-a citit o lecţie dură de compartiment. (deşi, recent, prin telefon dânsa a mărturisit, că este foarte mândră de elevul său Ştefan Topală, care prin muncă asiduă a făcut o mare descoperire, sintetizând genomul nou al viţei de vie, care asigură calitate înaltă strugurilor şi rezistenţă sporită viţei de vie... şi e mulţumită tare mult de faptul, că şi dânsa ca profesoară a Universităţii Agrare a contribuit substanţial la formarea unui adevărat om de ştiinţă)... Oare putea dumneaei atunci să prevadă, că anume acestui student îi va fi hărăzit de soartă să facă în viitor o mare descoperire pentru patria sa mică – Moldova, care azi, după potenţialul ştiinţific, patriotismul şi perseverenţa oamenilor de ştiinţă, s-a aliniat marilor ţări ale Lumii. Sînteţi un povestitor interesant. Dar mai sînteţi şi un excelent orator, tot un har dat de la Dumnezeu, pe care l-aţi demonstrat în toate organizaţiile, unde v-a fost sortit să studiaţi sau să activaţi – în tehnicum, în Institutul Agricol, în kolhoz, în Kazahstan, Leningrad, la Grădina Botanică. În institut la anul III pentru indici înalţi la învăţătură grupa dumneavoastră a ocupat locul I din 104 grupe şi a fost premiată cu o excursie de 10 zile î n oraşul Leningrad. Pe parcursul anului de studii 1961-1962 aţi înfruntat multe greutăţi cu birocraţia din institut, dar totuşi cu susţinerea decanului facultăţii de agronomie din acea vreme Pilenko I.F. aţi biruit. După ce v-aţi întors din Leningrad la o adunare comsomolistă de dare de seamă, aţi criticat dur pe toţi birocraţii, catalogându-i cu epitete sarcastice: «здоровые как быки симентальской породы», как оии не могли сдержать свои негодования и «плакали как жена Никсона, когда ѐѐ мужа R.Nixon не избрали в президенты США» или вместо того, чтобы предпрофкома оказывал помощь малоимущим и больным студентам, они приобетали себе “импортные трусы, майки, плавки для отыдах на чѐрном море” в компании своих любимых красоток. În consecinţă, pereţii de la intrarea în sala de festivităţi, au fost plini cu caricaturi sub genericul: по следам выступления Топалэ sau cazul, de la adunarea de dare de seamă în colhozul „Nistru” (Boşcana), când oamenii se 51


înfurieasă pe Cârmuirea colhozului, pentru că le da la ziua de muncă foarte puţine producte, iar bani numai 20 kop. Atunci, dumneavoastră văzând situaţia incendiară din sală, va pălit un gând să pronunţaţi un discurs patriotic, deoarece absolut nimeni nu cunoştea despre magia cuvântului, rostit de dumnevoastră. După ce oamenii înfuriaţi au încetat să arunce pietre prin ferestrele deschise, iar în sală domnea o linişte perfectă, dumneavoastră aţi pronunţat: „Dragi părinţi, surori şi fraţi! Situaţia în care ne aflăm cu toţi este una foarte grea, anevoioasă, alarmantă, dar totuşi nu-i una fatală, urmată de o catastrofă inevitabilă. Suntem sănătoşi, apţi de muncă productivă, putem cu siguranţă să producem în anul, care numai ce a început, producţie în câmp, lapte, carne la ferme, adică bunuri materiale mult mai multe, decât în anul ce s-a scurs. În nici un caz, nu trebuie să faceţi panică, să fiţi disperaţi, să vă descurajaţi ori să vă temeţi de greutăţi, să ieşiţi ca tâlharii, ucigaşii la podul mare sau sub pod, pentru a face jafuri, omoruri ori alte crime odioase. Credeţi-mă pe mine, vă spun adevărul gol-goluţ, că orice om nevoiaşi, care se va adresa la Cârmuire, va fi ajutat cu cele necesare şi numai împreună, susţinându-ne unul pe altul, noi vom înfrunta toate greutăţile... cu certitudine vom ieşi din bezna nevoilor şi impasul economic. Oamenii au fost ademeniţi de cuvântarea dumnevoastră; ...femeile strigau, taci fa!, taci acolo! aista-i de al nostru, apoi au ridicat masiv mânele, au confirmat toate hotărârile iar adunarea înloc să dureze 3-4 zile ori 2-3 săptămâni... s-a încheeat peste 30 de minute. Reprezentantul din raion – tov. Prodan, a recunoscut talentul dumnevostră, zicând, uite băeţelul ăsta ne-a salvat are mare putere, când rosteşte din suflet cuvinte, ce răscolesc sufletele oamenilor. Dar despre discursurile dumnevoastră în Grădina Botanică la sărbătorile de 8 Martie, când la femei le curgeau lăcrimi pe obraz, din cauza celor auzite... ori de discursurile de la susţinera tezelor de doctor şi doctor habilitat... când preşedinţii Consiilelor specializate, fiind profund impresionaţi vă felicitau, zicând: Поздравляем с успешной, я бы сказал с блестящей защитой дисертации... adică cu susţinere sclipitoare a tezei... cuvântări publice făcute la Leningrad şi Chişinău. Pe deasupra, academicianul Negru a făcut concluzii încă şi mai elocvente, zicând: dumneavoastră şi teza susţinută stărlucit de dumneavoastră prezintă mândria de prezent şi viitor a Moldovei, iar numele dumneavoastră va fi scris cu litere de aur în istoria citogenetici speciei Vitis vinifera L. şi ştiinţei despre viţa de vie, în general; deoarece ca nimeni altul aţi manifestat spirit acut de observaţie, dragoste timpurie faţă de experienţe cu viţa de vie, talent să explicaţi intuitiv just evenimentele, observate în preparatele citologice, privind cromozomii şi comportamentul acestora în dividerea mitotică şi meiotică. În fine, mai dispuneţi de o calitate rară. Sînteţi foarte săritor la nevoie, adică ajutaţi omul anume atunci, când el are cea mai mare nevoie. Aceasta e o calitate proprie caracterului dumneavoastră, dar care a fost amplificată de rectorul Institutului Agricol Gherasim Rudi, pe care aţi demonstrat-o în tehnicum Ninei Kolosova şi altor colegi, surorei Maria, nepoatelor de la vară Valentina, Aurica, altor rude, feciorilor Decebal şi Dragoş, Grădinii Botanice, directorului A.Ciubotaru, colaboratorilor Comanici, Onica, Isttrati Maria şi la mulţi alţi colaboratori, deşi din partea lor nu întotdeauna, aţi fost tratat în acelaşi mod sau răsplătit cu aceeaşi monedă. Mai mult, unii, invidiindu-vă, chiar v-au purtat pică. Pentru ce? Probabil, pentru munca dumneavoastră onestă, pasionată, plină de abnegaţie şi jertvire de sine, dezinteresată, consacrată Grădinii Botanice şi AŞM, pentru rezultatele obţinute, cu toate că le-aţi obţinut în sudoarea frunţii, pentru că munciţi mult şi sînteţi un investigator neordinar, atît după talentul ce-l posedaţi, cît şi după rezultatele obţinute. 52


Într-o zi mai mult de o oră mi-aţi vorbit de inepuizabila artă a viţei de vie, despre reîntoarcerea ei la chipul, forma şi substanţa iniţială, pe rădăcini proprii şi aţi putut încă multe ore în şir să-mi povestiţi, că eraţi total inspirat de obiectul studiilor dumneavoastră şi eram şi eu gata să vă ascult la infinit, dar dumneavoastră aţi ţinut cont de starea noastră de oboseală. Un alt ziarist scria odată că după ce i-aţi vorbit şi lui atît de frumos despre arta viţei de vie, a observat pe chipul dumneavoastă o lumină neobişnuită. Era lumina mîndriei pentru Moldova noastră. Această lumină de pe chipul dumneavoastră de cîte ori mă luminează şi pe mine! E lumina bucuriei că, iată, dumneavoastră, cu colegii dumneavoastră de breaslă, puteţi face pentru această mică ţărişoară, cît nu pot face oamenii foarte mari pentru ţările lor mari, economic binedezvoltate şi puternice din toate ungiurile de vedere: industrial, sociouman, ştiinţific şi cultural. Mai cunosc încă, multstimate profesor, că, de rînd cu munca asiduă de cercetător ştiinţifis, investigator neobosit, aţi mai publicat circa 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii foarte importante, unice în Lume – „Poliploidia la viţa de vie” şi „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie”, 2008 şi 2011, sînteţi autor a 3 mari descoperiri, dintre care 2 epocale, de ordin şi importanţă mondială şi că aţi pregătit şi alţi 3 doctori în biologie, iar acuma depuneţi eforturi la finisarea tezei de către Ivasişin D. – a patra discipolă a dumneavoastră. Mai cunosc, că aveţi o familie frumoasă. Soţia dumneavoastră, doamna Zinaida Topală, e economistă la Departamentul de Statistică din Chişinău. Feciorul Dragoş lucrează inginer la Compania „Orange”. Al doilea fecior, cel mai mare, Decebal, acum lucrează în Canada, inginer pe computere la o Companie mare din Toronto. Ambii sînt specialişti de frunte în republică şi în Lume, dar care-şi cunosc preţul, sunt demni de părinţii lor şi de munca depusă de dânşii la prosperarea Moldovei, creşterea potenţialului economic şi prestigiului ştiinţific. Dar, iată, eu, totuşi, nu pot pricepe de ce AŞM nu vă apreciază la justa valoare. Aţi ajuns atît de sus în investigaţiile dumneavoastră, aţi făcut descoperiri epocale, atît de importante şi încă, (încă!) nu sînteţi academician!.. Dumneavoastră, care meritaţi Premiul Nobel!.. Mai mult, nici măcar la o distincţie guvernamentală nu sînteţi înaintat! Altcineva, probabil, profită din plin de aceste onoruri. Savanţii din mai multe ţări din Lume (Franţa, Suedia, Canada, SUA, Bulgaria, România, Ucraina, Rusia), dar şi unii de la noi (Rectorul USAM, Directorul ştiinţific al IŞPHTA, Directorul general al IŞPHTA şi alţi doctori habilitaţi) insistent se întreabă, de ce, totuşi, AŞM n-a recunoscut descoperia „Sintezei genomului nou al viţei de vie”, despre care situl oficial al R. Moldova în 2006 a anunţat toată lumea, că această descoperire s-a săvârşit anume în Moldova şi a fost confirmată de Jurnalul internaţional de specialitate Vitis. La întrebările, legate de efectuarea descoperirilor şi nerecunoaşterea lor de unii academicieni, AŞM are un singur răspuns: «ei şi ce»; «ну и что». În realitate, însă lucrurile stau altfel. Din surse demne de încredere şi după mărturiile unui academician cu funcţie înaltă de răspundere în AŞM, membrii titulari, membrii corespondenţi, Adunarea generală, Consiliul Suprem şi Conducerea Academiei, nici nu pot să recunoască aceste descoperiri oricât de mari n-ar fie ele, (ca şi în cazul lui Pier Curie) şi nu numai de aceea, că dumnevoastră nu faceţi parte din cercul lor (membru titular ori corespondent), dar din cauza (şi asta-i principal, esenţial!), că odată ce academicienii şi Кo recunosc descoperirile, îndată dumneavoastră deveniţi un Om Mare, o Stea, un Luceafăr pe cerul Moldovei, iar ei, dimpotrivă, oameni mici, pitici, ordinari a căror lumânări licăresc foarte slab, de abea se văd, cu mare greu se întrezăresc în spaţiul de inovaţii şi creaţie, care a existat 66 de ani, există şi va exista încă mult timp înainte în AŞM, dacă criza de idei ingenioase va continua, iar cele realizate nu vor fi recunoscute. 53


De fapt, de o asemenea tratare indiferentă din partea contemporanilor compatrioţi au avut parte mai mulţi poeţi şi scriitori mari (M.Eminesu), oameni remarcabili de ştiinţă (G.Mendel), inclusiv întemeitorul prestigiosului premiului Nobel. Chiar şi atitudenea indiferentă, deneglijare a AŞM slujeşte drept cea mai elocventă şi incontestabilă dovadă, că dumnevoastră sunteţi un savant unic în Lume cu astfel de descoperiri, neapreciat şi despreţuit intenţionat, tendenţios în ţara sa, de compatrioţii săi, de confraţii de breaslă şi condei. Instantaneu îmi vin în minte cuvintele de maximă sinceritate a lui Alfred Bernard Nobel: «Я не был удостоен ни одной награды за свою научную работу. Шведский орден Полярной звезды я получил благодаря моему повару, который ублажил высокопоставленный желудок. Орден почетного легиона награжден благодаря знакомству с министром. Бразильский орден Розы получил потому, что случайно был представлен дону Педро. Наконец, знаменитый орден Боливера украсил мою грудь из-за того, что один знакомый решил показать мне, как награждают этим орденом». Elocventă mărturisire, nu-i aşa?! Cine, cine, dar Administraţia AŞM ar trebui să cunoască nişte constatări internaţionale, făcute de prestigiosul jurnal „Nature”, la trecerea dintre milenii (a.1999). În baza unui şir mare de date s-a constatat, că la 10 000 de savanţi anual revine o descoperire. Prin muncă asiduă de zi cu zi dumnevoastră aţi săvârşit 3 descoperiri, dintre care actual 2 sunt înregistrate în Registru de Stat a R.Moldova şi certificate de AGEPI Din aceasta reiesă, că R.Moldova are un număr de cercetători cu grad ştiinţific de cel puţin 20 000 de persoane ( doctori şi doctori habilitaţi); în realitate,însă, cifra nu depăşeşte 2000, adică de 10 ori mai puţini!!! Armenia cu o populaţie mult mai mică decât a Moldovei, are aproape 40 000 de savanţi. Academia de Ştiinţe în loc să recunoască şi să promoveze pe plan naţional şi internaţional descoperirile epocale, făcute de dumnevoastră în 2007 şi 2009, din răsputeri le neglijează, în consecinţă, nu dispune de fapte concrete cu care ar putea paria doamnei deputat din Parlamentul Moldovei – Ana Guţu, că dumneaei n-are dreptate, când afirmă, că în timp de 65 de ani, dânsa n-a auzit despre descopiri mari de epocă, săvârşite în cadrul AŞM. E adevărat, dar numai pe jumătate. Domnul Topală tendenţios, special, nu a fost înaintat ca candidat la alegerile în m.corespondenţi şi titulari ai Academiei. Dar în pofida acestor fapte de tristă faimă, site(ul) oficial al R. Moldova în 2006 a anunţat în 3 limbi ( română, engleză, rusă) pentru toată lumea, inclusiv şi pentru doamna deputat Ana Guţu, că în Moldova s-a făcut următoarea descoperire: „Sinteza genomului nou al viţei de vie – n=19, 2n=38; (din genomul Vitis rotundifolia Michx. – n=20 şi V.vinifera L. – n=19)”, înregistrată în Registru de Stat şi certificată de AGEPI sub nr.205/1384 din 25 ianuarie 2007. Academia de Ştinţe cunoştea în amănunte despre acest extraordinar eveniment, însă oficial n-a reacţionat nici cum, de parcă s-a simţit genată, că lucrul acesta a fost săvârşit nu de un membru titular, da de un profesor. Din acel moment şi până în prezent Academia păstrează tăcere mortală, de s-aude musca când zboară în sală, profundă, inexplicabilă, inadecvată, deşi domnii m.corespondent V. D. Siminel, V. C. Moraru şi domnul academician V. Canţer au recunoscut, că în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei s-a făcut o mare descoperire. După numai trei ani, dumneavoastră, din nou aţi făcut o descoperire semnificativă, relativ, şi mai mare, decât prima, care explică, elucidează mecanismul de sterilizare atât la plante, cât şi la animale. În fond, acest mecanism, este unul similar pentru ambele clase de organisme, deşi acestea sunt foarte diferite. Descoperirea a fost prezentată la cel mai înalt nivel din Academie – direct primului vice-preşedinte T.Furdui cu titlu: „Un tip nou de sterilizare a gametofitelor, depistat în

54


premieră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie”, care a fost înregistrată în Registru de Stat şi cerificată de AGEPI sub nr.2029/2390 din 01 septembrie 2009. Astfel, d-voastră din 1946-prezent sunteţi primul şi unicul savant din R. Moldova a cărui una din lucrările ştiinţifice fundamentale este înaintată la Premiu Internaţional al O.I.V. în domeniul viticulturii, susţinută de Rusia (2 institute), Ucraina (2 institute), România (2institute), Bulgaria şi Moldova. Şi aceasta s-a întâmplat numai din cauza, că d-voastră sunteţi autorul a 2 descoperiri epocale despre care AŞM se „preface” că nu le cunoaşte. Deci, dumnevoastră aţi obţinut rezultate relevante în ştiinţă, de importanţă incontestabilă, pe plan naţional şi internaţional, apreciate la justa valoare în mai multe ţări ale Lumii. Dar de ce acasă, în Academia de Ştiinţe, Moldova - în ţărişoara nostră dragă, cui i-aţi consacrat viaţa întreagă, mai sus puşii zilei din vârful piramidei se comportă cu ignoranţă, neglijenţă, nu vă apreciază la justa valoare, ba chiar mai mult, după mărturiile unor academiceni, la o şedinţă neoficială, au decis să vă ţină în umbră, ca astfel să acopere soarele cu degetul… ori să şteargă cu palma steau polară din cer. Răspunsul poate fi găsit doar în Sfânta Scriptură, care zice: „Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decât în patria şi casa Lui” Mat. 13:57 ori „Un prooroc nu este dispreţuit decât în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui” Mar. 6:4 sau „Niciun prooroc nu este primit bine în patria Lui” Luc. 4:24 ori „Un prooroc nu este preţuit în patria Sa” Ioan. 4:44. Mai corectă şi justă explicaţie a despreţuirei, neglijării, umilinţei dumnevoastră în Patrie – (primul şi unicul savant din Moldova, care a făcut 2 descoperiri epocale), decât cea adusă mai sus din Biblie, este imposibil de găsit! Din păcate, asta-i situaţia provocată de criza de idei ingenioase şi gândirea lenevirii ori lenevirea gândirii, nedorinţa de a accepta, că în jur activează modest adevăraţii savanţi, care nu-s atăcaţi de ameţeli ai succeselor ori eşecurilor, ce există şi domină, în general, în astfel de cluburi, foruri, simpoziuri, întruniri, mitinguri, adunări la care multora din constituanţi (nu la toţi!) şi participanţi li se poate atribui particula anti- ori cum se exprimă mai elocvent: ruşii „лже...” şi „псевдо... “.Exemple desigur, sunt foarte multe, dar cele mai demonstrative pot servi acele persoane, care în mod obraznic, fără ruşine se ocupă cu plajiatul, compilarea, copietul principiilor, postulatelor, concepţiilor, ipotezelor de la alţi autori, ca mai apoi să le prezinte drept a lor proprii ori formal inventează ipoteze ca macar cumva tanjenţial să se atingă de marile descoperiri din domeniu, în loc să le facă pe a lor proprii. Astfel, muncind cu ardoare timp de 47 de ani cu viţa de vie – prea iubitul dumneavoastră obiect de studii - aţi dovedit unei lumi întregi, inclusiv Academiei de Ştiinţe, că aţi făcut o alegere dreaptă şi judicioasă pe măsura eforturilor depuse, pentru că fiecare muncă are o înţelepciune a ei. Ori, chiar dumneavoastră mi-aţi spus odată: Ştiţi că viţa de vie are o mare înţelepciune a ei. O înţelepciune, pe care noi nu întotdeauna o pătrundem. Noi facem una, facem alta, dar numai ea ştie ce-i trebuie mai mult. Noi, savanţii, trebuie să studiem mereu, dacă vrem să aflăm ce-i trebuie viţei de vie. Iată de ce, consider eu, domnule profesor Ştefan Topală, dumneavoastră niciodată nu v-aţi gîndit la gloria proprie, la marele rol, pe care-l jucaţi în marea ştiinţă şi marea artă a viţei de vie, ci aţi căutat mereu să pătrundeţi în înţelepciunea şi necesităţile ei.

55


APRECIERI Valeriu D. COTEA, academician APRECIERE ASUPRA MONOGRAFIEI „CARIOLOGIA, POLIPLOIDIA ŞI HIBRIDAREA INTERSPECIFICĂ A VIŢEI DE VIE” ELABORATĂ DE DOMNUL PROFESOR ŞTEFAN TOPALĂ Monografia „Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie” constituie o sinteză a cunoştinţelor referitoare la cariologia, sistematica, citologia, poliploidia, citogenetica şi hibridarea interspecifică (distantă) a viţei de vie. În lucrare sunt prezentate rezultatele cercetărilor citologice la circa 2000 soiuri şi clone de viţă de vie, inclusiv româneşti, care fac parte din speciile: Vitis vinifera L., V. labrusca L., V. silvestris Gmel., hibrizi interspecifici (distanţi) de 5 generaţii, precum şi la peste 50 de specii spontane din familia Viataceae Juss. În urma cercetărilor efectuate au fost descoperite 10 forme autotetraploide, cu număr dublu de cromozomi (2n=76) şi 9 forme himere, cu numere diferite de cromozomi (2n=38, 2n=76). Descendenţii acestor forme au fost cercetaţi citologic. Autorul prezentei monografii a precizat şi completat studiile cariologice la 7 din cele 14 genuri ale familiei Vitaceae Juss. Luând în considerare datele din literatura de specialitate şi rezultatele propriilor cercetări cariologice, a elaborat şi a propus clasificarea modernă, îmbunătăţită a familiei Vitaceae Juss., clasificare bazată pe principii filogenetice, în care genurile sunt poziţionate în conformitate cu timpul probabil de existenţă al acestora. Schema de clasificare propusă a fost acceptată şi publicată în Enciclopedia Viticulturii şi diferite manuale de specialitate şi este în prezent larg utilizată în R. Moldova, ţările CSI, Bulgaria. Un alt merit deosebit al autorului constă în aceea că, pe bază de investigaţii cariologice şi palinologice, a confirmat experimental, în premieră absolută, ipoteza originii monofiletice din diferite ecotipuri de Vitis silvestris Gmel. a speciei de cultură Vitis vinifera L. Prin încrucişări directe şi reciproce a formelor tetraploide cu soiuri diploide a rezultat generaţia F1, constituită din genotipuri cu diferite grade de poliploidie: diploide, triploide, tetraploide. În premieră, aplicând încrucişările dintre tetraplozi spontani şi soiuri diploide, au fost create forme triploide (cu 57 cromozomi), neidentificate în natură. Pe baza studiului morfologic (gigantism, boabe şi seminţe mari, frunze mari şi puţin sectate, mai late, mai groase, lăstari foarte îngroşaţi), citologic şi citogenetic a formelor poliploide şi diploide a fost elaborată metoda de depistare a tetraploizilor spontani în plantaţiile intensive de viţă de vie. La Insitutul Magaraci, această metodă a permis selectarea cu succes a unor forme amfiploide, ale căror struguri sunt de calitate superioară. Chintesenţa prezentei monografii este reprezentată de două descoperiri importante în citogenetica speciei Vitis vinifera L. şi anume: 1. Sinteza unui genom nou al viţei de vie (n=19 şi 2n=38) din genomurile a două specii: Vitis rotundifolia Michx (n=20; 2n=40) şi Vitis vinifera L. (n=19; 2n=38). Acest nou genom îmbină armonios calitatea şi productivitatea speciei cultivate Vitis vinifera L., cu rezistenţa la boli şi dăunători ale speciei spontane Vitis rotundifolia Michx. 56


2. O metodă originală de sterilizare a gametofiţilor, depistată la hibrizii interspecifici din generaţia F3. Mai mult, autorul a obţinut trei generaţii de hibrizi interspecifici indigeni, mulţi dintre aceştia fiind autofertili. Printre hibrizii autofertili din F5, au fost identificate o serie de specii de viţă de vie obţinute sintetic: Vitis vinifolia, V.rotundifera, V. cruceştiana, V. nigra şi altele. Noul genom de viţă de vie, creat şi caracterizat de domnul profesor Ştefan Topală este rodul elaborării minuţioase a unor backcross-uri, efectuate prin polenizări dirijate cu polen proaspăt provenit de la hibrizii complecşi Seyve Villard, reuşind să elimine din cariotip, definitiv şi ireversibil, cel de al 39-lea cromozom impar (neomolog), denumit metaforic „intrigant” sau „buclucaş”. În acest sens au fost efectuate studii cariologice multiple la hibrizii autofertili din F5, dovedindu-se în toate cazurile că metafazele au 38 cromozomi. La originea acestui nou genom de viţă de vie există hibridul intersecific steril DRX-55, obţinut de cercetătorii americani şi denumit mai plastic „catâr vegetal”, cu genotip impar (2n=39). Noul genom creat de domnul profesor Ştefan Topală, poate fi considerat o nouă specie, similară cu viţa de vie europeană cultivată pe rădăcini proprii până la apariţia filoxerei în Europa (1868). Deosebirea esenţială constă în faptul că noua specie, creată, are origine hibridă şi posedă rezistenţă sporită la atacul filoxerei. Sinteza unui nou genom al viţei de vie din cromozomii a două specii diferite, dintre care una este cultivată, iar cealaltă este spontană, reprezintă o temă de cercetare actuală, având ca obiect de cercetare cromozomii, precum lucrarea „Descoperirea modului în care cromozomii sunt protejaţi de telomeri şi de enzima telomeraza”, realizată de E.H. Blackburn, C.W. Greider şi J.W. Szostak, pentru care au fost laureaţi ai Premiului Nobel în anul 2009. Noua specie de viţă de vie sintetizată constituie pentru viticultura mondială o extraordinară sursă genetică a caracterului „rezistenţa la filoxeră”, sursă care poate fi exploatată cu success în programele de hibridare şi ameliorare. Utilizarea exhaustivă a acestei valoroase surse genetice va permite crearea unui genofond cu posibilităţi reale de soluţionare a celei mai spinoase probleme din viticultura mondială – sensibilitatea la filoxeră. Abordarea într-o manieră unică a tipurilor de încrucişări directe, compuse, reciproce, retroîncrucişări, backcross-uri a permis autorului să surmonteze cu succes incompatibilitatea genetică dintre specia Muscadinia rotundifolia Michx. cu soiurile speciei Vitis vinifera L., şi să obţină hibrizi interspecifici autofertili în generaţiile F3-F5. Prezenta lucrare se remarcă a fi un ansamblu de valoroase cercetări şi rezultate obţinute în decurs de 47 de ani, timp în care autorul a focalizat citogenetica speciei Vitis vinifera L. şi cariosistematica familiei Vitaceae Juss. Prestigiul de netăgăduit al lucrării rezidă in sinteza unui genom nou de viţă de vie din cromozomii a două specii – Vitis vinifera L. şi V. rotundifolia Michx., învingerea sterilităţii gametofiţilor şi obţinerea de hibrizi interspecifici autofertili. Ampla lucrare este structurată în 7 capitole, cuprizând 560 pagini, înzestrate cu o consistentă iconografie, constituită din tabele şi fotografii originale. Bibliografia, care încheie vasta lucrare, cuprinde 506 titluri bibliografice, majoritatea fiind de după anul 2000. Analizând prezenta lucrare, îmi exprim deplina deferenţă faţă de extraordinara contribuţie ştiinţifică şi deopotrivă practică a domnului profesor Ştefan Topală şi am toată convingerea că aceasta va reprezenta o referinţă de o deosebită valoare în ştiinţa şi practica viticolă.

57


„Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie” este o operă ştiinţifică magistrală, care recomandă pe domnul profesor Ştefan Topală în vederea acordării Premiului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului în domeniul Viticulturii.

58


Gică GRĂDINARIU, mem. cor., prof. univ., dr. APRECIERE ASUPRA TRATATULUI „CARIOLOGIA, POLIPLOIDIA ŞI HIBRIDAREA INTERSPECIFICĂ A VIŢEI DE VIE” ELABORATĂ DE PROFESORUL ŞTEFAN TOPALĂ Tratatul, „Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie”, este o lucrare complexă interdisciplinară ce a rezultat în urma cercetărilor fundamentale şi aplicative din domeniul cariologiei, sistematicii, citologiei, poliploidiei, citogeneticii şi hibridarii interspecifice la viţa de vie. Au fost luate în studiu circa 2000 soiuri şi clone de viţă de vie, inclusiv unele româneşti, care fac parte din speciile: Vitis vinifera L., V. labrusca L., V. silvestris Gmel., şi peste 50 de specii spontane din familia Viataceae Juss. În urma cercetărilor au fost descoperite 10 forme autotetraploide, cu număr dublu de cromozomi (2n=76) şi 9 forme himere, a căror celule conţin numere diferite de cromozomi (2n=38, 2n=76). Descendenţii acestor forme au fost cercetaţi citologic. Autorul prezentei monografii a precizat şi completat studiile cariologice la 7 din cele 14 genuri ale familiei Vitaceae Juss. Pornind de la o bibliografie vastă, bine prelucrată şi interpretată corelată cu rezultatele propriilor cercetări cariologice, autorul a elaborat şi a propus clasificarea modernă, îmbunătăţită a familiei Vitaceae Juss., clasificare bazată pe principii filogenetice, în care genurile sunt poziţionate în conformitate cu timpul probabil de existenţă al acestora. Schema de clasificare propusă a fost acceptată şi publicată în Enciclopedia Viticulturii şi diferite manuale de specialitate, devenind ea însuşi bibliografie de referinţă, atât pentru cercetătorii din Ţară, cât şi de peste hotare. Cercetările întreprinse de autor, multe din ele deja confirmate, demonstrează originea monofiletică a speciei de cultură Vitis vinifera L., din diferite ecotipuri de Vitis silvestris Gmel. Prin hibridări directe şi reciproce a formelor tetraploide cu soiuri diploide a rezultat generaţia F1 constituită din genotipuri cu diferite grade de poliploidie: diploide, triploide, tetraploide. În premieră, aplicând hibridările dintre tetraplozi spontani şi soiuri diploide au fost create forme triploide (cu 57 cromozomi), inexistente în natură, ceea ce ar însemna descoperiri de mare valoare fără echivalent mondial. Folosind cercetări morfologice (gigantismul, boabe şi seminţe mari, frunze mari şi puţin sectate, mai late, mai groase, lăstari foarte îngroşaii), citologice şi citogenetice a formelor poliploide şi diploide autorul a elaborat metoda de diagnosticare a tetraploizilor spontani din plantaţiile intensive de viţă de vie. La Insitutul Magaraci, această metodă permite selectarea cu success a formelor amfiploide, a căror struguri şi boabe sunt de calitate superioară. Cercetările prezentate în prezentul tratat pot fi sintetizate prin două descoperiri fundamentale în citogenetica speciei Vitis vinifera L. şi anume: - Sinteza unui genom nou al viţei de vie (n=19 şi 2n=38) din genomurile a două specii: Vitis rotundifolia Michx (n=20; 2n=40) şi Vitis vinifera L. (n=19; 2n=38). Acest nou genom îmbină armonios calitatea şi cantitatea producţiei de struguri ale speciei cultivate Vitis vinifera L., cu rezistenţa, imunitatea absolută la boli şi dăunători ale speciei spontane Vitis rotundifolia Michx. - metodă originală de sterilizare a gametofiţilor, depistată la hibrizii interspecifici din generaţia F3. În plus, este de remarcat faptul, că autorul a obţinut trei generaţii de hibrizi interspecifici indigeni, mulţi dintre aceştia fiind autofertili. Printre hibrizii din F5 autofertili, au fost identificate 4 59


specii de viţă de vie, specii obţinute sintetic: Vitis vinifolia, V. rotundifera, V. cruceştiana, V. nigra şi altele. Noul genom de viţă de vie, creat şi caracterizat de cercetătorul şi autorul acestei cărţi este expresia elaborării minuţioase a beckcrossurilor, efectuate prin polenizări dirijate cu polen proaspăt provenit de la hibrizii complecşi Seyve Villari, reuşind să elimine din cariotip, definitiv şi ireversibil al 39-lea cromozom impar (neomolog), denumit metaforic ”intrigant” sau ”buclucaş”. În acest sens au fost efectuate studii cariologice multiple la hibrizii autofertili din F5, dovedindu-se în toate cazurile că metafazele au 38 cromozomi. La originea acestui nou genom de viţă de vie există hibridul steril DRX-55, obţinut de americani şi denumit mai plastic „catâr vegetal”, cu genotip impar (2n=39). Noul genom creat în urma cercetărilor poate fi considerat o nouă specie similară cu viţa de vie europeană, cultivată pe rădăcini proprii până la apariţia filoxerei în Europa (1968). Deosebirea esenţială constă în faptul, că noua specie creată are origine hibridă şi posedă rezistenţă sporită la atacul filoxerei. Obţinerea unui nou genom al viţei de vie din cromozomii a două specii diferite, dintre care una este cultivată iar cealaltă este spontană, reprezintă cercetări de mare actualitate, ce se pot situa alături de altele precum cele cuprinse în lucrarea Descoperirea modului în care cromozomii sunt protejaţi de telomeri şi de enzima telomeraza, realizată de E.H. Blackburn, C.W. Greider şi J.W. Szostak, laureaţi ai Premiului Nobel în anul 2009. Noile descoperiri realizate de către autorul cărţii constituie pentru biologia vegetală în general şi pentru viticultura mondială în special o extraordinară sursă genetică a caracterului „rezistenţa la filoxeră”, sursă care poate fi exploatată cu success în programele de hibridare şi ameliorare. Utilizarea exhaustivă a acestei valoroase surse genetice va permite crearea unui genofond cu posibilităţi reale de soluţionare a celei mai spinoase probleme din viticulture mondială – sensibilitatea la filoxeră. Metodologia proprie de cercetare folosită de către autor într-o manieră unică a tipurilor de încrucişări directe, compuse, reciproce, retroîncrucişări, backcrossuri a permis acestuia să surmonteze cu succes incompatibilitatea genetică dintre specia Muscadinia rotundifolia Michx. cu soiurile speciei Vitis vinifera L., şi să obţină hibrizi interspecifici autofertili în generaţiile F3-F5. Lucrarea se remarcă printr-o sinteză de cercetări şi rezultate obţinute în decurs de mai multe decenii, timp în care autorul a focalizat citogenetica speciei Vitis vinifera L. şi cariosistematica familiei Vitaceae Juss. Cercetările prezentate în această valoroasă lucrare constau în obţinerea unui genom nou de viţă de vie din cromozomii a două specii – Vitis vinifera L. şi V. rotundifolia Michx., învingerea sterilităţii gametofiţilor şi obţinerea de hibrizi interspecifici autofertili. Este o lucrare de mare valoare, originală care va contribui la o reconsiderare a cercetărilor din acest domeniu, ce vor aduce o importantă contribuţie ştiinţifică, teoretică şi practică în domeniul biologiei vegetale. Toate acestea ne îndreptăţesc să-l felicităm pe autor, iar tratatul ”Cariologia, poliploidia şi hibridarea interspecifică a viţei de vie” să-l recomandăm cu toată responsabilitatea pentru conferirea premiului Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului în domeniul Viticulturii.

60


A.A.CIUBOTARU, academician A.Gh. JACOTĂ, membru. corespondent ILUSTRU SAVANT ÎN HIBRIDAREA DISTANTĂ ŞI SISTEMATICĂ A VIŢEI DE VIE

(Doctorul habilitat Ştefan Topală la 65 de ani din ziua naşterii) Viticultura în R. Moldova joacă un rol foarte important în Economia naţională. Pe drept ea este considerată ca o ramură principală a agriculturii contemporane în mai multe ţări din lume. În complexul viti-vinicol al republicii viticultura joacă rolul de verigă centrală, având o mare pondere, deoarece împreună cu vinificaţia dă mai mult de 15 % din produsul intern brut. În condiţiile economiei de piaţă şi agravării în continuare a crizei ecologice, în faţa tuturor cercetătorilor, amelioratorilor şi întregului complex viti-vinicol stă sarcina de a satisface cerinţele în struguri atât pe piaţa internă, cît şi pentru comerţ pe piaţa externă. Pentru rezolvarea acestei probleme majore sortimentul actual necesită desăvârşire şi completare cu soiuri înalt productive, calitative, dar totodată care posedă o rezistenţă complexă contra maladiilor, dăunătorilor şi condiţiilor nefavorabile ale mediului. Unica şi cea mai reală metodă de a rezolva această problemă este hibridarea distantă dintre genurile Vitis L. şi Muscadinia (Planch.) Small., adică dintre specia europeană Vitis vinifera L., (2n=38) şi specia americană Muscadinia rotundifolia (Planch.) Small. (2n=40), care este imună la dăunători şi maladii (graţie durităţii lemnului corzilor, aidoma ca la corn. Deci, pentru prima dată de d-l prof. Ş.Topală cu concursul m.c. al AŞM N.Guzun pe timpurile ex-U.R.S.S. în Grădina Botanică a A.Ş.M. au fost creaţi astfel de hibrizi distanţi indigeni între aceste două specii de 3 generaţii ( F3, F4, F5). Dl prof. Ş.Topală - savant eminent în domeniu citologiei, cariosistematiciei, citogeneticii, poliploidiei şi hibridării distante la viţa de vie, s-a născut la 19.03.1938 în s. Curleni ( actual Podgoreni), raionul Orhei, R.Moldova. A absolvit şcoala medie de 7 ani în satul Cuizovca (1954), Colegiul agricol din Cocorozeni (1958). După absolvirea acestei renumite instituţii de profil agricol din Moldova a activat în calitate de agronom pomicultor în inspecţia agricolă raională din EnbekşiCazah, regiunea Alma-Ata, republica Cazahstan. A absolvit Universitatea agrară de Stat din Moldova (1964), doctorantura la Institutul de Botanică Comarov al Academiei de Ştiinţe din Rusia, Sanct-Petersburg la specialitatea - „citologia plantelor” sub conducerea ştiinţifică a ilustrului savant rus Mihail S. Navaşin (1968), repartizat aici prin deplasare de ex-directorul Grădinii Botanice a AŞM, A.A.Ciubotaru. A susţinut teza de doctor în ştiinţe cu tema „Poliploidia la specia Vitis vinifea L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie” în Institutul Unional de Fitotehnie (V.I.R.) (1972). A susţinut teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice la tema „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie” în GB a AŞM.(1988). După absolvirea Universităţii Agrare de Stat din Moldova şi obţinerea licenţiei respective, a activat în funcţie de agronom-şef în gospodăria colectivă „Nistru”, în satul Boşcana, r-nul Criuleni. Din anul 1968 a activat ca colaborator ştiinţific inferior şi superior în cadrul Laboratoarelor de „Citologie a plantelor” şi „Flora plantelor de cultură” a Grădnii Botanice a AŞM. Din 1989 a condus Laboratorul de „Hibridare distantă ”, iar din 1996 a fost numit şef al laboratorului „Plante horti-viticole”, fiind ales prin concurs. Din anul 1999 şi pînă în 2001 a condus laboratorul „Plante netradiţionale”deasemenea fiind ales prin concurs. 61


Din anul 1972 a întreprins şi a efectuat ample investigaţii citologice a genofondului viţei de vie cultivat în cele mai mari colecţii ampelografice din Europa (Institutul de viticultură şi vinificaţie „Magaraci” (Ialta), Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie (Chişinău), stabilind pentru prima dată numărul somatic de cromozomi egal cu 2n=38 la mai mult de 1900 de soiuri şi clone de viţă de vie. În acelaşi timp a descoperit pentru prima dată 10 forme tetraploide noi cu numărul dublu de cromozomi – 2n=76 şi 9 citochimere, care conţineau în conul de creştere celule diploide (2n=38) şi celule tetraploide (2n=76) în diferite proporţii. A realizat multiple hibridări cu scop bine determinat: directe şi reciproce - diploid x tetraploid; tetraploid x tetraploid x diploid. Ca rezultat al acestor hibridări valente dintre soiurile diploide şi formele tetraploide pentru prima dată în lume (1971) au fost create formele triploide cu 2n=57 de cromozomi, care nu există în natură. A elaborat împreună cu eminentul viticultor din I.V.V. „Magaraci” (Ialta) Korobeţ P.V. metoda de diagnosticare vizuală a formelor tetraploide spontane (după nervaţia frunzei, gradul de închidere a lobilor de jos a frunzei, forma şi mărimea grăunciorului de polen) şi a definitivat caracterizarea morfologică, citologică şi citogenetică completă a acestora. A întreprins şi a realizat vaste cercetări cariologice, care au cuprins mai mult de 50 de specii spontane ale familiei Vitaceae Juss. din zonele tropicale şi subtropicale ale Globului, ce vegetează în oranjeriile de fond ale Grădinilor Botanice din Moscova, Ialta şi Chişinău, completînd şi precizând numărul, mărimea şi forma cromozomilor la diferite specii, mai precis a fost completată cariologia la 7 genuri din cele 14 ale familiei Vitaceae Juss. Ca rezultat final şi de totalizare al acestor investigaţii cariologice, a fost elaborată şi propusă o nouă clasificare a familiei Vitaceae Juss., în care sunt date numărul de cromozomi, numărul de specii în gen, numărul de specii, care intră în componenţa familiei Vitaceae Juss. Astfel, la baza noii clasificări a fost pus principiul filogenetic. Principala valoare, ce convinabil o deosebeşte de alte clasificări, constă în aceea, că în ea sunt reflectate relaţiile de rudenie şi legăturile dintre taxoni, mersul ascendent al evoluţiei şi procesul de formare a speciilor în baza hibridărilor distante cu dublarea ulterioară a numărului de cromozomi – poliploidiei, mutaţiilor cromozomale şi a genelor. Plus la aceasta, în această clasificare genurile sunt plasate, (aranjate) succesiv timpului probabil de provenienţă (origine) a lor. Afară de aceasta, în ea este dată clasificarea detaliată a genului Vitis L. şi a celei mai importante specii de cultură Vitis vinifera L. pînă la convar. Noua clasificare a fost apreciată foarte înalt de specialiştii de frunte în domeniu din ţară şi de peste hotare. Noua clasificare a fost aprobată de asemenea pentru învăţământul universitar şi publicată în Enciclopedia viticulturii (1987) şi manualele de specialitate „Vinogradarstvo” (M.,1987), „Viticultura” (Chişinău, 2001). Profesorul Topală a îndeplinit multiple încrucişări între reprezentanţii subgenurilor Euvitis şi Muscadinia. Pentru prima dată în ex-URSS cu concursul renumitului savant şi talentat ameliorator Guzun N.I. a obţinut hibrizi distanţi indigeni (1987) între specia europiană Vitis vinifera L., care aparţine la subgenul Euvitis – 2n=38 şi se caracterizează prin roadă înaltă de calitate superioară, dar total lipsită de rezistenţă contra maladiilor şi dăunătorilor mai ales filoxerei cu specia spontană americană Muscadinia rotundifolia Michx., absolut imună la filoxeră, maladii, nematode, dar care, în schimb, dă roadă mică şi de calitate inferioară şi sistematic aparţine la subgenul Muscadinia (2n=40). Obţinând aceşti hibrizi, care îmbină armonios calitatea cu rezistenţă, a contribuit substanţial la rezolvarea unea din cele mai dificile probleme ale viticulturii mondiale – rezistenţa viţei de vie către maladii şi dăunători, inclusiv filoxera (Viteus vitifolii Shimer).

62


A creat 3 generaţii de hibrizi distanţi (F3, F4, F5 ), care includ mai multe de 600 de forme unicale, sub abreviatura de DRX-M3.., DRX-M4..., DRX-M5.., unde „M‟ indică, că aceste derivate hibride cu V. rotundifolia au fost obţinute în R. Moldova. A confirmat propriul postulat (2005) despre prezenţa în cadrul genofondului de hibrizi distanţi a întregii game de genotipuri – de la forme absolut sterile, parţial fertile, mediu sterile până la forme cu ferilitatea restabilita în normă sau chiar mai înaltă, aidoma ca la soiurile europene standarde Aligote, Cabernet Sovingnon Chasselas şi al. Dl prof. Ş. Topală pentru prima dată în lume a realizat sinteza genomului nou al viţei de vie – n=19 din genomurile specii de cultură – n=19 şi genomul specii spontane americane, imune la maladii şi dăunători, inclusiv filoxera Vitis rotundifolia – n=20. În procesul unical de sinteză autorul a evidenţiat următoarele 4 etape: etapa de sinteză preliminară, efectuată de savanţii americani A.Wylie (1868,1871), L. Detjen (1919 a, b), care i-a start cu crearea hibrizilor distanţi de F1 dintre V.vinifera şi V.rotundifolia; etapa se finalizează cu crearea DRX-lor de R.Dunstan (1962-1964): DRX-58-5, DRX-60-24, DRX-55 etc., ce conţin în celulele somatice numărul diploid de cromozomi egal cu 2n=39; 2) etapa de sinteză autentică a genomului nou al viţei de vie, care i-a start cu efectuarea retroîncrucişărilor ”in-situ”: DRX-55 x (Aramon x V.riparia), apoi continuă cu backcrossurile cu speciile parentale, hibrizii Seyve Villari, formele poliploide şi varietăţile de V.vinifera L. Ca rezultat a fost creată o populaţie nouă de hibrizi distanţi indigeni (F3) în număr de 412 forme unice. Impulsionarea procesului de sinteză a genomului nou, concomitent cu a procesului de sintezogeneză a speciilor sintetice de viţă de vie s-a produs în condiţii „ex-situ” prin efectuarea a 2 backcrossuri: DRX-M3-90 x S.V.20-366 şi DRX-M3-232 x S.V.12-309. Astfel a fost creată generaţia F4, care includea > de 200 de hibrizi indigeni; 3) în baza hibrizilor de F4 au fost create ~ 80 plante hibride de F5, de la încrucişări cu destinaţie specială: DRX-M4-510 x Moldova; DRX-M4-520 x GM-325-58; DRX-M4-520 x Cristal, cît şi puieţi obţinuţi din seminţe de la polenizarea liberă a florilor; 4) în F5 în condiţii „ex-situ” s-au efectuat cele mai importante evenimente din ciclu lung al sintezei genomului nou şi sintezogenezei speciilor sintetice de viţă de vie. În primul rând, aci s-a finalizat şi s-a stins treptat procesul de sintezogeneză al specilor sintetice de viţă de vie sub interacţiunea factorilor interni şi externi; în al 2-lea, s-a finisat sinteza genomului nou al viţei de vie prin eliminarea definitivă şi ireversibilă în citoplasmă a cromozomului impar, numit „buclucaş”, fapt ce atestă numărarea directă a cromozomilor în metafaza celulelor somatice în diviziune – n=19, 2n=38 la descendenţii speciilor sintetice, cît şi la restul descendenţilor din F5; în al 3-lea rând, la hibrizii de F5 s-a stabilit decurgerea meiozei fără dereglări în ambele gametofite, dacă concluzionăm după mărimea şi forma normală a grăunciorilor de polen aidoma ca şi la soiurile bisexuate de V.vinifera L.; în final, la etapa dată, s-a realizat apogeul sintezogenezei – restabilirea fertilităţii, adică însuşirii biologice fundamentale a plantei de a fructifica şi a produce noi generaţii, reflectată în refacerea funcţii vitale a organelor de reproducere, şi anume, a însuşirii de a forma struguri cu boabe şi seminţe; acest proces a cuprins integral tot mecanismul generativ de menţinere a înseşi speciei. În linii mari, acestea sunt etapele de transformare radicală a hibridului steril de selecţie americană - DRX-55, „catâr vegetal” în specii sintetice, care-s exponenţii genomului nou şi îmbină într-un singur genotip calitatea recoltei cu rezistenţa la boli, vătămători, inclusiv filoxera.

63


Aşadar, ca consecinţă al investigaţiilor multianule în domeniu hibridărilor distante la viţa de vie, au fost obţinute realizări importante in domeniu ameliorării culturii strategice a economiei R. Moldova. Mai întâi, a fost sintetizat genomul nou al viţei de vie, care-i constituit din cromozomii speciei Vitis vinifera şi Muscadinia rotundifolia. În al doilea rând, între hibrizii de F5 au fost depistate specii sintetice de viţă de vie: V.vinifolia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V.nigra, care-s exponenţii genomului nou al viţei de vie şi îmbină reuşit calitatea şi cantitatea recoltei specei V.vinifera L. cu rezistenţa specei M.rotundifolia (Michx.) Small. În al treilea rînd, în baza hibridului distant DRX-55 s-a reuşit sintetizarea unei specii noi de cultură de tipul V.vinifera L., similară cu aceea, care s-a cultivat pe rădăcini proprii până la apariţia filoxerei (1868), dar se deosebeşte principial de aceasta prin origine hibridogenă şi rezistenţă înaltă la filoxeră. Plus la toate acestea, s-a efectuată analiza citogenetică şi hibridologică a descendenţilor din F1-F5. Ca consecinţă, s-au evidenţiat forme cu 2 numere de cromozomi somatici -2n=38 şi 2n=39: totodată au fost elaborate legităţile generale de moştenire şi segregare a caracterelor formelor parentale la descendenţi. Conform acestora, hibrizii distanţi de viţă de vie se împart în 3 tipuri: matern, patern şi universal intermediar; plus un grup neînsemnat de forme absolut noi. Din genofondul hibrizlor distanţi, afară de cele 4 specii sintetice, dl prof. Topală a selectat mai mult de 30 de forme hibride, rezistente la filoxeră cu fertilitatea înaltă, la nivelul soiurilor europene bisexsuate, care pot fi utilizate în programele de ameliorare genetică a viţei de vie. Aşadar, pe parcursul a trei decenii, nu numai că a creat 3 generaţii de hibrizi distanţi indigeni, care pot servi ca surse de gene de rezistenţă pentru viţa de vie, dar paralel a efectuat un studiu critic-multilatereal, profund şi atotcuprinzător asupra proginiturii hibridului Vitis vinifera L. x Munsoniana rotundifolia (Planch.) Small de F1 – F5, utilizînd aparataj modern, metode citologice avansate, clasice şi contemporane, a acumulat un volum imens de date experimentale, le-a tratat ştiinţific la nivel înalt, pentru că a studiat exaustiv literatura de specialitate din majoritatea ţărilor viti-vinicole ale lumii. În consecinţă a obţinut rezultate fundamentale, care slujesc pentru completarea, îmbogăţirea şi dezvoltarea de mai departe a teoriei hibridării distante la plante şi ameliorarea genetică a viţei de vie. În baza propriilor investigaţii citologice, palinologice şi date cariologice originale pentru prima dată în lume (1988) a confirmat ipoteza monofiletică de provinienţă a viţei de vie cultivată, propusă de C.Darwin (1859), şi susţinută de proeminenţii savanţi clasici ai geneticii şi botanicei ruşi Vavilov N.I. (1935), Negruli (1949), Zhukovschii (1971), prin stabilirea asemănării, potrivirii exacte, similitudinii, analogiei cariotipelor şi identităţii tipului grăunciorului de polen la soiurile iniţiale, istorice de Vitis vinifera L. şi ecotipurile de Vitis silvestris Gmel. Efectuând sinteza genomului nou al viţei de vie (2005- „07) din genomul speciei de cultură Vitis vinifera L., n=19 şi genomul speciei spontane Vitis rotundifolia Michx. –n=20, a confirmat veridicitatea teoriei eridităţii cromosomale a lui Thomas Morgan, laureatului al Premiului Nobel (1933). A pregătit 3 doctori în ştiinţe, la rînd mai stau alţi 2 docotori, a publicat circa 260 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 2 monografii originale „Poliploidia la viţa de vie” şi „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie”. A efectuat primele două descoperiri în R.Moldova: „Crearea viţei de vie proprioradiculare (nealtoite), rezistentă la filoxeră” şi „Sinteza genomului nou al viţei de vie”. În final, iubite şi mult stimate profesore Ş.Topală, vă dorim în primul rând multă, multă sănătate, chipul drag al Dumneavoastră să ne radieze şi în continuare multă căldură, bunătate, 64


înţelepciune, dreptate şi alte calităţi general umane, de asemenea mai dorim, ca în viitorul apropiat să ne bucuraţi cu noi descoperiri şi noi generaţii de hibrizi distanţi, să trăiţi mult şi tare, asemeni unui stejar de a lui Ştefan cel Mare! Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole,2003, nr 1(290) Agricultura Moldovei, 2003, nr 9.

65


REFERINŢE Boris GAINA, academician Eugen ALEXANDROV, dr., secretar ştiinţific al Grădinii Botanice (Institut) a AŞM PROFESORUL ŞTEFAN TOPALĂ – CREATORUL GENOMULUI NOU, SPECIILOR SINTETICE ŞI HIBRIZILOR DISTANŢI FERTILI DE VIŢĂ DE VIE Dr. habilitat, profesor-cercetător Topală Ştefan s-a născut la 19 martie 1938, s. Podgoreni, r. Orhei. După absolvirea şcolii medii, în a. 1954 devine student la Colegiul Agricol din Cucuruzenii de Sus, r. Orhei. După o mică practică agricolă în raionul Enbekşi-kazah, regiunea Alma-Ata, în a. 1959 devine student, iar în anul 1964 absolveşte facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău cu Diplomă cu menţiune. În perioada 1964-1965 practică activitatea de agronom în s. Boşcana, r. Criuleni. Din anul 1965 îşi continuă studiile în doctorantură la Grădina Botanică (Institut) a A.Ş.M. cu detaşare la Institutul de Botanică „V.L. Komarov”, (Sanct-Petersburg), în domeniul citologiei viţei de vie sub ghidarea ştiinţifică a talentatului citolog cu renume mondial M.S. Navaşin. În anul 1972 susţine cu brio teza de doctor în ştiinţe biologice, specialitatea citologia plantelor, la Institutul Unional de Fitotehnie în numele lui N.I. Vavilov, Sankt-Petersburg (Rusia) cu tema: „Спонтанная полиплоидия у Vitis vinifera L. и ее значение для селекции винограда”. Începând cu anii şaptezeci ai secolului XX după susţinerea tezei de doctor la sugestiile marelui botanist şi academician P.M. Zhukovski, originar din Chişinău, a lărgit considerabil spectru investigaţiilor citologice şi cariologice, incluzând în materialul de cercetare speciile spontane ale Vitaceae Juss., genofondul mondial de soiuri al sps. V.vinifera, V.labrusca, V.silvestris, hibrizii distanţi N.C.-6-15; DRX-55; DRX-58-5; DRX-60-24, clonele de Vitis rotundifolia N 1; N10 314, primite din Montpellier, Franţa, dar şi clonul spontan de V.rotundifolia, introdus în Rusia în Iakornaia şceli din SUA, de marele savant genetician şi fitotehnician cu renume mondial N.I. Vavilov. Îndată după susţinerea tezei de doctor dl Topală Ştefan îşi continuă activitatea de cercetător ştiinţific în cadrul Grădinii Botanice (Institut) a AŞM, în calitate de cercetător ştiinţific inferior în Laboratorul „Citologia plantelor”, apoi „Flora plantelor de cultură” (1968-1977), cercetător ştiinţific superior în laboratorul „Hibridare distantă a plantelor” (1977-1989). În anul 1988 în Grădina Botanică (Institut) cu brio susţine şi teza de doctor habilitat în biologie, specialitatea botanica, cu tema: „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда”. În perioada anilor 1989-2001 este şef de laborator, ales prin concurs cu alternativă la laboratoarele „Hibridare distantă a plantelor”, „Plante horti-viticole” şi „Plante netradiţionale”. Din a. 2002 până în prezent activează în calitate de cercetător ştiinţific principal al laboratorului „Dendrologie”. Doctorului habilitat Topală Ştefan în anul 2004 i se conferă titlul ştiinţific de profesorcercetător. Cercetările ştiinţifice ale dlui profesor Topală Ş. s-au axat pe specia de cultură Vitis vinifera L., şi-au continuat cu investigaţiile citologice asupra genofondului viţei de vie cultivată, concentrat 66


în colecţiile ampelografice ale Institutului de Vinificaţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta) şi Institutului Naţional al Viei şi Vinului (Chişinău), determinând numărul de cromozomi somatici ai garniturii diploide (2n=38) la cca 2000 soiuri şi colne de viţă de vie. Concomitent a descoperit 10 forme tetraploide de viţă de vie cu numărul dublu de cromozomi (2n=76) şi 9 forme citochimere, care conţineau în conul de creştere celule diploide (2n=38) şi celule tetraploide (2n=76) în diferite proporţii. În strânsă colaborare cu amelioratorii Institutului „Magaraci” (Ialta) a efectuat multiple încrucişări valente la viţa de vie „diploid x tetraploid” şi „tetraploid x diploid”, a investigat citologic materialul hibrid, care s-au soldat cu crearea în premieră (1971) a formelor de viţă de vie triploide cu numărul somatic de cromozomi 2n=57, ce nu se întâlnesc în colecţiile ampelografice, plantaţii industriale de viţă de vie ori în natură, în general. La fel în colaborare fructuoasă comună şi activitate ştiinţifică prodigioasă cu cercetătorii practicieni din Institutul de Vinificaţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta), în particular cu P.V. Korobeţ, a elaborat metoda de diagnosticare vizuală a formelor tetraploide spontane de viţă de vie, în baza nervurilor principale, forma şi mărimea grăunciorului de polen. Totodată a efectuat investigaţii cariologice la mai mult de 50 de specii ale fam. Vitaceae Juss. din flora spontană, colectate din zonele tropicale şi subtropicale ale Terrei de botaniştii florişti a URSS, în rezultatul explorării celor 6 continente ale Globului pământesc, unde acestea cresc, iar actualmente vegetează în oranjeriile de fond ale Grădinilor Botanice din Moscova, Ialta, Chişinău. Ca rezultat al cercetărilor cariologice dificile a fam. Vitaceae (deoarece majoritatea reprezentanţilor sunt liane lemnoase, a căror cariotip e constituit din cromozomi mici, dar în număr destul de mare), au fost completate datele cariologice la 7 genuri din cele 14, existente în fam. Vitaceae Juss. În final, a fost elaborată o nouă clasificare a Vitaceelor (Vitaceae Juss.) pe principiu filogenetic, în care genurile sunt plasate conform timpului probabil de provenienţă a acestora. Pe parcursul desfăşurării investigaţiilor asupra viţei de vie, a acordat o atenţie majoră creării viţei de vie pe rădăcini proprii cu îmbinarea rezistenţei la filoxeră (specifică viţei de vie americană Vitis rotundifolia Michx.) şi productivitatea şi calitatea bacelor (specific viţei de vie Vitis vinifera L.). Aplicând metoda hibridării distante dintre soiurile de viţă de vie de cultură Vitis vinifera L. (2n=38) şi viţa de vie americană spontană Vitis rotundifolia Michx. (2n=40), în baza hibrizilor interspecifici sterili DRX-58-5, DRX-55 (2n=39) de selecţie americană şi utilizând pe larg backcrossurile, retroîncrucişările cu hibrizii francezi complecşi de tipul Seyve Villari pentru prima dată în Lume a efectuat sinteza genomului nou al viţei e vie, confirmată prin numărarea directă a cromozomilor în placi metafazice - n=19; 2n=38. În plus, de asemenea, în premieră absolută, a demonstrat eliminarea din cariotip (nucleu) a cromozomului impar al 39lea, numit „buclucaş” sau „intrigant”, care era cauza tuturor perturbaţiilor în meioză, ce conduceau inevitabil la formarea gameţilor şi ovulelor ne balansate din punct de vedere a cromozomilor, adică la sterilizare completă a gametofitelor masculin şi feminin. Utilizînd metoda de retro-încrucişării a hibridului distant DRX-55 cu hibridul Aramon x V.riparia (DRX-55 x (Aramon x V.riparia)), în anul 1982 a obţinut primii 32 de hibrizi distanţi indigeni în ex-URSS. În anul 1984 a efectuat 15 combinaţii de retro-încrucişări a hibridului DRX55 cu speciile parentale, formele poliploide, soiuri de Vitis vinifera L. şi patru hibrizi Seyve Villari: (DRX-55 x S.V.12-375; DRX-55 x S.V.20-437; DRX-55 x Soiaki; DRX-55 x S.V. 28-86; DRX-55 x V.rotundifolia; DRX-55 x V.vinifera; DRX-55 x Triploidul XX-48; DRX-55 x Şabaş tetraploid etc.). Ca rezultat au fost creaţi 412 hibrizi distanţi indigeni, care au constituit, convenţional, 67


generaţia a III-a (F3). În baza investigaţiilor palinologice a hibrizilor distanţi parţial fertili în a.1987, pentru prima dată în Lume, a constatat, că în sacii polinici de rând cu grăuncioarele de polen sterile, sunt prezente grăuncioarele de polen fertile şi viabile. Anume această descoperire unică a slujit drept dovadă incontestabilă despre continuarea reacţiilor biochimice de sinteză a genomului nou, mai întâi în condiţii in-situ în INVV, apoi în condiţii ex-situ în Grădina Botanică (I.) a AŞM. Hibrizii distanţi de generaţia a III-a au fost antrenaţi în procesul de retro-încrucişare cu hibrizii Seyve Villari (DRX-M3-90 x S.V.-20-366 şi DRX-M3-232 x S.V.-12-309), în rezultat a fost creată o nouă populaţie de hibrizi distanţi de viţă de vie, în număr de cca 200 hibrizi, constituind convenţional generaţia a IV-a (F4). Antrenînd hibrizii distanţi de generaţia a IV-a în retro-încrucişări, atît cu soiurile de Vitis vinifera L., cît şi între ei înşişi au fost obţinută o nouă populaţie (F5) de hibrizi distanţi de viţă de vie. În cadrul generaţii F5 au decurs cele mai importante evenimente ale sintezei genomului nou şi de formare a hibrizilor distanţi şi anume: aci s-a finisat sinteza genomului prin stingerea naturală a reacţiilor biochimice în celule mamă a polenului (CMP) şi celule mamă a ovulelor (CMO) sub interacţiunea factorilor interni şi externi; s-a restabilit completamente fertilitatea şi rodnicia hibrizilor – însuşirea fundamentală a plantei şi au fost evidenţiate speciile sintetice de viţă de vie. Ca rezultat al studiilor effectuate ex-situ s-a constatat, că cu mărirea numărului de generaţii de hibrizi distanţi fertilitatea acestora sporeşte, iar rezistenţa la boli şi dăunători vădit diminuează. În final au fost create trei generaţii de hibrizi distanţi, însumînd cca 600 hibrizi distanţi proprio-radiculari, care îmbină rezistenţa la filoxeră şi productivitatea. Astfel, dl prof. Topală Ş. este primul savant, care a obţinut o nouă sursă genetică de viţă de vie rezistentă, ce poate pe parcursul secolului XXI schimba pozitiv eficacitatea şi procesul însuşi de dezvoltare şi cultivare a viţei de vie. O importanţă deosebită o are descoperirea „Un tip nou de sterilizare a gametofitelor, depistat în premieră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie” şi confirmarea citologică a veridicităţi ipotezei monofiletice a lui C.Darwin (1859) de provenienţă a speciei de cultură Vitis vinifera L. de la diferite ecotipuri de viţă sălbatică de pădure V.silvestris Gmel. Rezultatele ştiinţifice ale dlui doctor habilitat Topală Ş. au fost prezentate şi apreciate la justa valoare la diverse foruri ştiinţifice, atît naţionale, cît şi internaţionale, fiind expuse în cca 300 lucrării ştiinţifice, inclusiv trei monografii originale şi unice în Lume. Domnul profesor, doctor habilitat Ştefan Topală este cu certitudine creatorul genomului nou, hibrizilor distanţi fertili, speciilor sintetice de viţă de vie, care a fundamentat teoretic şi practic direcţia de ameliorare genetică a viţei de vie prin utilizarea amplă a metodei de hibridare distantă cu participarea speciei americane Muscadinia rotundifolia Small. şi a inserat un aport valoros propriu în dezvoltarea continuă a acestui important domeniu pentru toate ţările viti-vinicole din Lume.

68


M. PÎNTEA, doctor habilitat în biologie, cercetător principal al IŞRHTA EMINENTUL SAVANT ŞTEFAN TOPALĂ, PRIN APORTUL SĂU UNIC ÎN CITOLOGIE ŞI CITOGENETICĂ, CONTRIBUIE DIN PLIN LA MODERNIZAREA CONTINUĂ A VIŢEI DE VIE Odată cu modernizarea viticulturii în R.Moldova şi reînnoirea rapidă a sortimentului de viţă de vie, cât şi a productelor, rezultate în urma prelucrării tehnologice a strugurilor, este stringent necesară evaluarea, exploatarea şi promovarea cât mai eficientă a resurselor genetice din acest domeniu. Aproape jumătate de secol dl prof. Topală, în calitatea sa de citolog şi citogenetician, botanist şi cariosistematic se încadrează constructiv, pertinent şi foarte activ în rezolvarea promptă a problemelor de ordin teoretic ale viticulturii, dar, care, în acelaşi timp, au înclinare practică importantă, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru alte ţări europene. Dumnealui i-a revenit una din sarcinile importante şi de mare responsabilitate de a elabora clasificarea modernă a întregii familii Vitaceae Juss., publicată în manualele universitare de specialitate Виноградарство, М. 1987; Viticultura, Chişinău, 2000, precum şi în Энциклопедия виноградарства, Кишинев, 1987. Toate lucrările teoretice, elaborate de dl Topală se bazează exclusiv pe investigaţii minuţioase multidisciplinare, efectuate în laboratoare specializate de prestigiu, dotate cu suport metodologic şi teoretico-ştiinţific recunoscut la nivel naţional şi internaţional, şi desigur, prin utilizarea materialului viu din genofondul adecvat al colecţiilor ampelografice din ţară şi de peste hotare. Astfel, investigaţiile, elaborările şi postulatele înaintate de Ş. Topală se bazează pe utilizarea şi studierea minuţioasă a peste 50 specii spontane de viţă de vie ale familiei Vitaceae Juss. şi aproape 2000 de soiuri şi clone de viţă cultivată din toate zonele de răspândire a acestei culturi (material viu, concentrat în cele mai mari colecţii ampelografice din Europa: Institutul „Magaraci” din Ukraina şi Institutul Naţional al Viei şi Vinului din R.Moldova, Grădinile Botanice din Moscova, Ialta, Chişinău). Pe paginile revistelor INTELLECTUS şi AKADEMOS a fost relatată cu argumente şi dovezi incontestabile sinteza genomului nou al viţei de vie, care nu are analog în lume şi mărturiseşte despre poziţia de frunte a ştiinţei moldave în problemele prioritare de sinteză a formelor noi de viţă de vie, rezistente la filoxeră, prin utilizarea pe larg a speciilor spontane americane din genul Muscadinia. Este necesar de punctat faptul, că pe parcursul anilor postulatele de bază a lucrării unice în Lume: „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда», au fost discutate şi apreciate la justa lor valoare la numeroase conferinţe, simpozioane, congrese republicane şi internaţionale de prestigiu. Printre multitudinea de sarcini soluţionate de autor în domeniul abordat o importanţă deosebită are stabilirea numărului de cromozomi somatici la 1977 de soiuri şi clone; depistarea şi studierea detaliată a 10 forme tetraploide noi; crearea în premieră mondială prin încrucişări valente a formelor triploide şi genomului triploid, care nu există în natură; iar în baza experienţelor în cadrul hibridărilor distante pentru prima dată în lume a fost efectuată sinteza genomului nou al viţei de vie şi evidenţiate 4 specii sintetice de viţă de vie, exponenţi adevăraţi ai acestui genom: Vitis vinifolia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V.nigra şi al. Prin activitatea sa perseverentă, autorul inserează un aport de importanţă mondială în realizarea practică a dezvoltării durabile a viticulturii, actualmente îndreptată cu vectorul principal 69


spre păstrarea echilibrului ecologic, iar a agrofitocenozelor viticole, într-o stare ecologică curată, inclusiv, şi puritatea mediului ambiant, în general. Concluziile ştiinţifice, însoţite de recomandări pe plan aplicativ, propuse de Domnia sa, pas cu pas, reliefează integral lucrul enorm, efectuat de acest savant unic, ce întruchipează pe bună dreptate o valoare naţională incontestabilă. Cu certitudine, lucrările sale fundamentale contribuie din plin la compatibilitatea şi competitivitatea domeniilor viticulturii şi vinificaţiei republicii noastre în aspect teoretic, dar totodată şi la evaluarea posibilităţilor economice de marketing, inclusiv a centrelor viti-vinicole moldoveneşti, care produc tipuri de vin şi mărci de origine cunoscută. Viţa de vie reacţionează simţitor la schimbările climatice ce se observă în ultimii ani, de aceea valorificarea corectă a potenţialului biologic este o sarcină incontestabilă a tuturor savanţilorviticultori, geneticieni şi amelioratori în cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare. Reieşind din aceste considerente, crearea de noi soiuri cu evidenţierea arealului de cultivare raţională a pantaţiilor de viţă de vie în funcţie de condiţiile ecologice concrete este foarte actuală pentru Republica Moldova la etapa de renovare totală şi de modernizare continuă a plantaţiilor viticole industriale. Sumate, discutate, analizate şi apreciate în ansamblu, lucrările ştiinţifice, efectuate de dl profesor Topală, s-au soldat cu elaborări principial noi pentru viţa de vie şi se impun prin generalizări capitale a muncii desfăşurate pe parcursul aproape jumătate de secol. Multitudinea parametrilor studiaţi, diversitatea materialului utilizat în studiu, varietatea metodelor şi tehnicilor folosite, urmărirea proceselor de dezvoltare evolutivă a sortimentului viţei de vie la diferite niveluri, i-au permis autorului să obţină rezultate net novatorii în domeniul abordat. Pe drept cuvânt, elaborările Dumnealui prezintă suportul ştiinţific în aprecierea şi accelerarea procesului de selectare şi creare de noi soiuri de viţă de vie nu numai pentru ţara noastră, dar şi pentru toate ţările viti-vinicole din Lume, a căror economii sunt legate indispensabil de cultura viţei de vie. De notat, că prin munca sa asiduă de savant cu renume internaţional, dl Ştefan Topală a avut grijă să pregătească şi o serie întreagă de licenţiaţi, doctori, doctori-habilitaţi, într-un cuvânt cercetătoricontinuatori al investigaţiilor microscopice a viţei de vie Astfel, dl profesor Ştefan Topală, în linii mari, şi-a atins scopul propus – de a fi pionier în citogenetica şi ingineria cromozomală a viţei de vie, iar monografiile capitale unice, publicate în diferite limbi, fiind elaborate teoretic şi practic la un nivel de invidiat, rămân a fi cărţi de căpătâi pentru toţi colaboratorii din domeniul viticulturii. Cea mai elocventă şi indiscutabilă dovadă a veridicităţii acestui fapt serveşte înaintarea în premieră a ultimii monografii «Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда» 2-е издание, Кишинэу -2011 în vederea obţinerii Premiului Organizaţiei Internaţionale a Viţei de vie şi Vinului în domeniul viticulturii pentru anul 2012.

70


Mihail RAPCEA, dr. hab., prof. Maria PÎNTEA, dr. hab.ştiinţe biologice Mihail CHISILI, dr. hab., prof. MODERNIZAREA CONTINUĂ A VIŢEI DE VIE. IMPACTUL SAVANTULULUI ŞTEFAN TOPALĂ PRIN CONTRIBUŢII UNICALE CITOLOGICE ŞI CITOGENETICE Viticultura în R. Moldova joacă un rol foarte important în Economia naţională. Pe drept ea este considerată ca o ramură principală a agriculturii contemporane în mai multe ţări din lume. În complexul viti-vinicol al republicii viticultura joacă rolul de verigă centrală, având mare pondere, deoarece împreună cu vinificaţia dă mai mult de 15 % din produsul intern brut. În condiţiile economiei de piaţă şi agravării în continuare a crizei ecologice, în faţa tuturor cercetătorilor, amelioratorilor şi întregului complex viti-vinicol stă sarcina de a satisface cerinţele în struguri atât pe piaţa internă, cît şi pentru comerţ pe piaţa externă. Pentru rezolvarea acestei probleme majore sortimentul actual necesită desăvârşire şi completare cu soiuri înalt productive, calitative, dar totodată care posedă o rezistenţă complexă contra maladiilor, dăunătorilor şi condiţiilor nefavorabile ale mediului. Odată cu modernizarea viticulturii în Republica Moldova, înnoirea rapidă a sortimentului de viţă de vie şi a tuturor articolelor de produse de la prelucrarea tehnologică a strugurilor acestei culturi valoroase este stringent necesară evaluarea, exploatarea şi promovarea cît mai eficientă a resurselor genetice din domeniu. Mai mult de 4 decenii Dl prof. Topală, citolog şi citogenetician, se încadrează constructiv, pertinent şi foarte activ în rezolvarea promptă a problemelor viticulturii şi vinificaţiei ţării noastre. Dumnealui i-a revenit sarcina majoră în elaborarea clasificării moderne a întregii familii Vitaceae, publicată în manualele universitare Виноградарство, M. 1987, Viticultura, Chişinău, 2000, precum şi în ENCICLOPEDIA VITICULTURII , Chişinău, 1987. Lucrările elaborate de Dl prof. Topală Ş. se bazează pe investigaţii multidisciplinare, efectuate în laboratoare specializate, dotate cu un suport metodologic şi teoretico-ştiinţific recunoscut la nivel naţional şi internaţional, şi, desigur prin utilizarea genofondului adecvat. Astfel investigaţiile, elaborările şi postulatele înaintate de prof. Topală se bazează pe utilizarea a peste 50 de specii de vie din toate zonele de răspândire a familiei Vitaceae Juss, plus cca 2000 de soiuri şi clone - material viu, concentrat în cele mai mari colecţii ampelografice din Europa: Institutul „Magaraci” din Ukraina şi Institutul Naţional al Viei şi Vinului din Republica Moldova, Grădinile Botanice din Moscova, Ialta, Chişinău. În mod deosebit punctăm faptul, că Dl doctor habilitat Ştefan Topală, de facto şi de jure, este primul savant din R.Moldova, care a efectuat, înregistrat în Registru de Stat a R. Moldova şi certificat în AGEPI o descoperire ştiinţifică: „Sinteza genomului nou al viţei de vie”, relatată pe paginile revistei „INTELECTUS” cu argumente şi dovezi incontestabile, ce n-are analog în lume şi mărturiseşte despre poziţia de frunte a ştiinţei moldave în problemele prioritare de sinteză a formelor noi de viţă de vie, rezistente la filoxeră, utilizând pe larg speciile spontane americane din genul Muscadinia. De asemenea, este necesar de subliniat, că pe parcursul anilor postulatele de bază a lucrării unice „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда», au fost discutate şi apreciate la justa lor valoare la numeroase conferinţe, congrese republicane şi internaţionale de 71


prestigiu. Printre multitudinea de sarcini rezolvate de autor în domeniul abordat o mare importanţă are: stabilirea numărului de cromozomi la circa 2000 soiuri şi clone de viţă de vie; depistarea a 10 forme tetraploide noi; crearea în premieră a formelor triploide, care nu-s în natură, evidenţierea speciilor sintetice în baza experimentelor de hibridări distante şi valente din cadrul întregii familii Vitaceae Juss. Prin activitatea sa prodigioasă şi perseverentă, autorul a adus contribuţii importante şi de certă valoare, în realizarea practică a dezvoltării durabile a viticulturii, actualmente îndreptată spre păstrarea echilibrului ecologic al agrofitocenozelor viticole şi a purităţii mediului ambiant în general. Concluziile ştiinţifice cu recomandări adecvate aplicative reliefează integral lucrul enorm efectuat de savant pe parcursul întregii activităţi de cercetare. Cu certitudine, ele contribuie din plin la compatibilitatea şi competivitatea domeniilor viticulturii şi vinificaţiei ale republicii noastre în aspect teoretic şi practic întru evaluarea posibilităţilor economice de marketing, inclusiv a centrelor moldoveneşti viti-vinicole. Viţa de vie reacţionează simţitor la schimbările condiţiilor climatice ce se observă în ultimii ani, de aceia valorificarea corectă a potenţialului biologic al sortimentului viticol este o sarcină de mare responsabilitate şi valoare în cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare. Din aceste considerente, crearea de soiuri noi cu evidenţierea arealului de cultivare raţională a plantaţiilor de viţă de vie în dependenţă de condiţiile ecologice concrete este foarte actuală pentru Republica Moldova la etapa de renovare totală şi modernizare continuă a plantaţiilor viticole. Analizate în ansamblu, lucrările ştiinţifice finisate şi publicate de prof. Topală în acest an, sau soldat cu elaborări de tehnologii noi pentru viţa de vie, care se impun prin generalizări fundamentale a muncii creative, desfăşurate consecvent pe parcursul a mai mult de 4 decenii. Multitudinea parametrilor studiaţi, diversitatea materialului utilizat în studiu, varietatea metodelor şi tehnicilor folosite, urmărirea proceselor de dezvoltare evolutivă a sortimentului viţei de vie la diferite niveluri, i-au permis autorului să obţină rezultate net novatorii în domeniul abordat. În ultima instanţă, creatorul a trei generaţii (F3 F4, F5) de hibrizi distanţi de viţă de vie, cunoscutul Om de ştiinţă şi personalitate notorie în AŞM, prof. Ş.Topală selectat pentru concursul „Savantul anului 2008”-„Econom”, pe drept cuvânt, prezintă suportul ştiinţific în aprecierea şi accelerarea procesului de selectare şi creare de noi soiuri de viţă de vie pentru ţara noastră. Rezultatele de bază ale lucrului efectuat în anul 2008 sunt formulate succint în cele 16 concluzii ştiinţifico-practice de valoare incontestabilă. De notat, că prin munca sa asiduă de savant cu renume, Dl Topală totodată a pregătit o serie întreagă de cercetători-continuatori ai cercetării microscopice a viţei de vie. Suntem absolut convinşi, că monografia domnului profesor Topală Ş. „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда», care prezintă fundamentul teoretic de dezvoltare durabilă a viticulturii în secolul XXI, merită o apreciere deosebită în procesul de totalizare anuală a ajunsurilor ştiinţifico-practice din cadrul ştiinţelor naturale.Considerăm, că autorul a 18 lucrări teoretico-practice, publicate pe parcursul anului curent, printre care „ Sinteza genomului nou al viţei de vie”, „Crearea viţei de vie ne altoite, proprioradiculare, rezistentă la boli fungicide, dăunători, inclusiv filoxera” şi al., a atins scopul propus, iar monografia capitală „Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда», fiind efectuată teoretic şi practic la un nivel ştiinţific de invidiat, merită, fără discuţii, în mod absolut neîndoielnic, să ocupe primul loc la concursul „Savantul anului 2008”-„Econom” în domeniul ştiinţelor reale.

72


Irina SUBBOTOVICI ISTORIA VIŢEI DE VIE NOI ÎNCEPE ÎN MOLDOVA

Noi ne-am deprins cu faptul că marile descoperiri se efectuează în ţările mari. Dar şi-n Moldova noastră mică se întâmplă minuni ştiinţifice. Una din aceste minuni îl are ca autor pe profesorul în domeniul botanicii şi citologiei Ştefan Topală. Ca rezultat al unei perioade de peste 40 de ani de cercetare a speciei de cultură Vitis vinifera L. au apărut nişte „puieţi” de viţă cu totul neobişnuiţi. Particularitatea distinctivă a acestora constă în faptul că filoxera – dăunătorul cel mai aprig al viţei de vie – absolut nu-i poate împiedica să vegeteze, să înflorească şi să fructifice la nivelul soiurilor standarde de viţă europeană. Aceşti butuci pot fi văzuţi în plină toamnă pe lotul experimental al Institutului Naţional pentru Viticultură şi vinificaţie. Astfel de viţă de vie rezistentă la filoxeră, care creşte pe rădăcinile proprii, este visul din totdeauna al savanţilor şi practicienilor. De mult ştiinţa încearcă, păstrând calitatea strugurilor speciei de cultură, să-i dea viţei de vie rezistenţă la filoxeră. Dar o atare calitate posedă numai specia spontană de viţă de vie americană – Vitis rotundifolia Michx., ce are frunzele de configuraţie rotundă, iar rădăcinile şi coardele lignificate sunt dure, aidoma ca la corn, fapt ce o protejează de atacul celui mai aprig dăunător. Obiectivul constă în îmbinarea caracterelor distinctive ale reprezentanţilor a două subgenuri ale familiei Vitaceelor. Au fost efectuate mii de combinaţii de încrucişări, dar cel mai bun rezultat ce s-a obţinut au fost „catârii plantari” ori „vegetali” adică nişte plante sterile ce nu formează bobi cu seminţe. Şi toate aceste din cauza că numărul de cromozomi la descendenţi nu era cu pereche ca la planta-tată – 40 sau ca la planta-mamă de cultură – 38, dar, de regulă, impar- 39. În fond, se considera o mare reuşită când încrucişările se finisau cu rezultate pozitive. P.Wylie, profesor american, a fost primul care în anul 1868 a izbutit să încrucişeze soiurile europene cu specia spontană (sălbatică) americană şi să obţină hibrizi distanţi adevăraţi. În urma unor încrucişări repetate, în a. 1919 rezultate similare a obţinut alt savant american din SUA – Detjen. În ambele cazuri hibrizii obţinuţi s-au dovedit a fi sterili, fără rod. În a.1962 amelioratorul american Dunstan a efectuat backcrossuri (retroîncrucişări) ale hibrizilor sterili de F1 cu soiuri de 73


viţă de vie europene şi locale, astfel reuşind să obţină hibrizii de generaţia a doua – F2, aşa numiţii DRX-cşi, adică derivate de la hibridările cu Rotundifola. În anul 1976, această istorie interesantă a ajuns până-n Moldova. Şeful secţiei de ameliorare a Institutului de Viticultură Nicolae Guzun, având multiple şi ample relaţii de prietenie şi colaborare cu colegii de breaslă din mai multe ţări ale lumii, dar mai ales cu cei din ţara galilor, a rugat savanţii francezi din oraşul Montpellier să expedieze pe adresa Institutului în calitate de schimb de soiuri hibrizii americani cu Rotundifolia, adică aşa numiţii DRX-cşi sau „catâri vegetali” şi i-a încredinţat colaboratorului ştiinţific Ştefan Topală, specialist în citologia viţei de vie, să verifice numărul de cromozomi. Ca rezultat al investigaţiilor citologice s-a stabilit cu certitudine că numărul de cromozomi în celulele somatice este impar . Mai avea oare rost de investigat aceşti hibrizi? Nicolae Guzun l-a sfătuit şi l-a îndemnat pe Ştefan Topală ... că da, merită este necesar de continuat lucrările de investigaţie. În primul rând, era necesar ca prin backcrossuri bine planificate şi efectuate cu polen proaspăt colectat sau conservat în azot lichid în condiţii optime de seră, adică „in-situ” de încercat a elimina cromosomul impar, numit şi „buclucaş”, „intrigant” şi astfel de restabilit, refăcut însuşirea fundamentală a plantei de a se reproduce, adică de a forma struguri şi boabe cu seminţe. Desigur, insistenţa lui Nicolae Guzun a jucat un rol decisiv. Dar nu numai. Şi-a reamintit Ştefan Topală de un epizod interesant, care a avut loc în colecţia ampelografică a Institutului de Viticultură. Nu se ştie cum la eminentul şi talentatul ameliorator al viţei de vie Mihail Juraveli a venit în vizită un înalt oaspete de la Academia Timireazev din Moscova – renumitul savant-viticultor Alexandru Negruli. Pe atunci Ştefan era un tânăr doctorand al Institutului Botanic „Komarov” al AS a URSS din oraşul Sanct-Petersburg. Absolut inopinat a asistat la o discuţie amicală dintre aceşti doi titani în domeniul viticulturii. Convorbirea se apropia de final, când, deodată, savantul moscovit a rostit: Dle Juraveli, dumneavoastră sunteţi autorul soiului Moldova şi al altor soiuri similare. Şi acest lucru e minunat ! Dar cine va crea soiuri de viţă de vie rezistente la filoxeră? Savantul Juraveli nu s-a pierdut cu firea şi cu mâna dreaptă a arătat spre Ştefan: „Iată, el o să creeze astfel de soiuri”. Cuvintele acestuia au devenit profetice... Astfel, el transmitea ştafeta de la o generaţie de amelioratori munca creatoare a cărora se baza mai mult pe intuiţie, era înrudită cu arta de a selecta din miile de genotipuri acel unic exemplar, ce trebuia să devină un potenţial soi – altei generaţii, noi şi tinere, care nu-şi imagina crearea unui soi de plante fără calcule matematice, studierea cromozomilor la microscop şi aplicarea legităţilor geneticii privind moştenirea şi variabilitatea caracterelor formelor părinteşti de descendenţii hibrizi. Şi iată acum a fost creată nu numai generaţia a treia (F3), dar şi generaţia a patra (F4), şi generaţia a cincia (F5) de hibrizi distanţi (viţă de vie nouă), care cresc viguros, înfloresc normal şi fructifică pe lotul experimental al Institutului de Viticultură . Anume la generaţia a cincea (F5) au fost evidenţiate patru specii sintetice, ce cresc cu succes pe propriile rădăcini, înfloresc abundent, formează struguri şi bobi cu seminţe viabile. Ultimele, colectate în număr de 4000, au fost stratificate şi incorporate în sol în condiţii de seră. După germinarea seminţelor, toate plantulele în stadie juvenilă au fost supuse analizei citologice prin numărarea directă a cromozomilor. Aceştia erau 38! Cromozomul al 39lea impar şi „buclucaş”, cauza „intrigilor” a fost eliminat, adică în cazul dat mişcarea lui de la ecuatorul celulei în diviziune spre unul din poli a fost inhibată, încetinită într-atât, încât el nu reuşeşte să între în componenţa noului nucleu, fiind astfel eliminat din nucleu în citoplasmă. Aceste investigaţii citologice atestă în mod cert şi incontestabil că s-a realizat 74


sinteza genomului nou al viţei de vie şi Ştefan Topală împreună cu colegii pot spune cu legitimă mândrie: noi am realizat asta. Acum câteva decenii Ştefan Topală era un băiat ager şi modest, care venise din satul Curleni, raionul Orhei să-şi continue studiile după absolvirea colegiului agricol (aşa numita „Sorbona” din Cocorozeni) la Universitatea agrară de stat din Moldova. La una din orele de „Fitotehnia plantelor” trebuia, după audienţa materii teoretice, de scris o compunere la temă. Din anumite motive textul compunerii a ieşit extrem de scurt. Deoarece Ştefan Topală era eminent, n-a vrut nici de data asta să pară mai palid în comparaţie cu alţi colegi. De aceea a adăugat: „Eu aş fi scris cu mult mai mult, dar fereastra a fost deschisă şi gândurile mele au zburat prin ea fără să se întoarcă înapoi...” Pentru licenţa poetică profesoara Lusic Arsenova i-a citit o lecţie dură de comportament (deşi, recent, a mărturisit că este foarte mândră de elevul său Ştefan Topală, care prin muncă asiduă a făcut o mare descoperire... şi e mulţumită tare mult de faptul că şi dânsa ca profesoară a Universităţii Agrare a contribuit substanţial la formarea unui adevărat om de ştiinţă). Oare putea dumneaei atunci să prevadă că anume acestui student îi va fi hărăzit de soartă să facă în viitor o mare descoperire pentru patria sa mică – Moldova, care azi după potenţialul ştiinţific, patriotismul şi perseverenţa oamenilor de ştiinţă, s-a aliniat la marile ţări ale lumii. Viticultura şi Vinificaţia în Moldova, 2007, nr. 3.

75


Ирина СУББОТОВИЧ ИСТОРИЯ НОВОГО ВИНОГРАДА БЕРЕТ СВОЕ НАЧАЛО В МОЛДОВЕ Мы привыкли, что большие открытия совершаются в больших странах. Но и в нашей маленькой Молдове происходят научные чудеса. Одно из таких чудес сотворил профессор, ботаник-цитолог Штефан Топалэ. В результате его 30-летней работы с видом Vitis vinifera появились необычные виноградные «дети». Их основное достоинство в том, что филлоксера – главный вредитель культурного винограда – абсолютно не мешает им жить, цвести и приносить урожай на уровне стандартов европейских сортов. Эти кусты можно увидеть на экспериментальных полях Национального института винограда и вина. Такой корнесобственный филлоксероустойчивый виноград – давняя мечта ученых и практиков. Не одно десятилетие наука пытается, сохранив высокое качество культурного винограда, придать ему устойчивость к филлоксере. А этой способностью обладает только дикорастущий вид Vitis rotundifolia – круглолистный виноград с необычайно прочной, как у кизила, древесиной и корнями, защищающими растение от страшного вредителя. Задача в том, чтобы соединить достоинства этих представителей двух разных подродов виноградного семейства. Проводились тысячи скрещиваний, но лучшее, что получалось, - это «растительные мулы», то есть стерильные растения, не формирующие ягоды с семенами. А все потому, что число хромосом у потомства выходило нечетное – не 40, как у дикого отцовского растения, и не 38, как у культурной матери, а 39. Но большим достижением было и то, что скрещивания получались. Первым сумел скрестить европейские сорта с круглолистным «дикарем» американский профессор Уайли в 1868 году. Его результат повторил в 1919 году другой ученый из США – Детжен. В обоих случаях эти гибриды первого поколения оказались бесплодными. В 1962 году американский селекционер Дюнстен произвел возвратное скрещивание гибридов первого поколения с европейскими сортами и получил гибриды второго поколения – ДРХ. В 1976 году история дошла до Молдовы. Заведующий отделом селекции института виноградарства Николай Иванович Гузун, имевший обширнейшие связи с коллегами из многих стран мира, попросил французских ученых из города Монпелье прислать в качестве обмена американские отдаленные гибриды, то есть тех самых «растительных мулов» и поручил Штефану Георгиевичу исследовать их на число хромосом. Число было нечетным ... Был ли смысл работать с ними? Николай Иванович советовал Штефану – да, надо работать, надо, путем скрещиваний, удалить эту каверзную 39- хромосому и восстановить фундаментальную способность растения образовать грозди с семенами. Видимо настойчивость Николая Ивановича сыграла свою решающую роль. Но не только. Вспомнил Штефан Георгиевич и один эпизод, произошедший на полях института. Как-то к известному молдавскому селекционеру Михаилу Семеновичу Журавлю приехал высокий гость из Тимирязевки – ученый-виноградарь Александр Михайлович Негруль. Штефан, в то время молодой аспирант Ботанического института АН СССР, присутствовал при их разговоре. Беседа уже подходила к концу, когда московский ученый вдруг сказал: 76


Вы, Михаил Семенович, автор сорта «Молдова» и других – и это прекрасно! Но кто же создаст виноград, устойчивый к филлоксере? Михаил Семенович Журавель, недолго думая, кивнул на Штефана: Вот он создаст! И так он это сказал - словно эстафету передал: от поколения селекционеров, работа которых строилась на интуиции и была сродни искусству, - другому, новому поколению, не мыслившему выведение сорта без математических расчетов, микроскопа и применения законов генетики. И вот теперь уже не только третье, но и четвертое, и пятое поколение нового винограда растет на полях института. Именно в пятом поколении обнаружены четыре синтетических вида, которые, произрастая на собственных корнях, образуют соцветия, дают ягоды и семена. Эти семена были высеяны в теплицах, и растения путем прямого подсчета в соматических клетках исследовали на число хромосом. Их оказалось 38! То есть 39-я, каверзная, в этом случае не успевает войти во вновь образуемое ядро и остается (элиминируется) в цитоплазме. Эти цитологические исследования доказывают, что осуществлен синтез нового генома винограда, и Штефан Топалэ вместе с коллегами может с гордостью это сказать: Мы сделали это! Много лет тому назад он был скромным пареньком, приехавшим учиться в Кишиневский сельхоз из села Курлены Оргеевского района. На одном из занятий по растениеводству надо было, прослушав теорию написать в конце сочинение по теме. У него получился слишком короткий текст, и Штефан прибавил следующее: «Я бы написал больше, но окно открыто, и мои мысли улетели через окно». За такую вольность преподавательница со сложным именем Лусик Арсеновна отчитала его по всей строгости... Разве можно было тогда предположить, что именно этому студенту суждено в будущем совершить открытие, делающее честь его родине – маленькой Молдове, которая давно перестала быть «цветущим садом» могучей державы, но которая и сегодня по научному потенциалу - знаниям, патриотизму, одержимости ученых - может стать вровень с великими странами. Независимая Молдова, 2006, 26 июля Виноградарство и Виноделие в Молдове, 2007, № 3.

77


Leo BORDEIANU ŞTEFAN TOPALĂ: DESCOPERIRI Dăunătorul viţei-de-vie, care, de 139 de ani face ravagii în Europa, în sfârşit, a fost învins! Autorul obţinerii genotipului rezistent la filoxeră este compatriotul nostru Ştefan Topală, doctor habilitat în biologie, profesor. Descoperirea, a cărei importanţă urmează încă să o conştientizăm şi s-o apreciem, este rodul muncii asidue de peste 40 de ani a savantului. Doctor habilitat, profesor. A creat genomul nou al viţei de vie, care îi asigură o calitate înaltă şi rezistenţă la filoxeră, astfel confirmând ipoteza monofiletică de origine a viţe de vie, înaintată de Darwin (1859) şi teoria eridităţii cromozomale a lui Tomas H.Morgan, Laureat al Premiului Nobel (1933). Născut pe 19 martie 1938, în Curleni (astăzi Podgoreni) Orhei. Studii: Colegiul Agricol din Cocorozeni (1958) , Universitatea Agrară de Stat din Moldova (1964). Doctor (1972) şi doctor habilitat (1988) în biologie. Activează în teren şi în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conduce laboratoarele „Hibridare distantă” (1989-1996), „Plante horti-viticole” (1996-1999) şi „Plante netradiţionale” (1999-2001). A pregătit trei doctori în ştiinţă. Este autor circa a 300 lucrări ştiinţifice, între care două monografii originale: „Poliploidia la viţa de vie” şi „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă la viţa de vie”, înalt apreciate de specialiştii din întreaga lume, dar mai cu seamă de citogeneticii din SUA. Pe când era încă doctorand, Ştefan Topală a asistat la o discuţie dintre cunoscutul selecţioner Mihail Juraveli şi renumitul savant Alexandru Negrul de la Academia Timireazev, aflat în vizită în Moldova. La un moment dat, oaspetele moscovit a exclamat: „Aveţi rezultate strălucite – aţi obţinut soiuri noi, precum „Moldova” ş.a. Dar cine va crea viţa de vie rezistentă la filoxeră? Mihail Juraveli nu s-a pierdut cu firea şi a arătat spre Ştefan: „Iată el va crea-oi!” Şi cuvintele lui s-au dovedit a fi profetice. E adevărat că cercetările lui Ştefan Topală nu au pornit de la zero. Lupta cu filoxera a început din momentul depistării şi înregistrării acesteia în 1868. Ideea simplă de a încrucişa viţa de vie de calitate superioară, dar vulnerabilă la filoxeră (Vitis vinifera) cu o specie sălbatică imună la acest vătămător, dar ne calitativă şi slab roditoare (Vitis rotundifolia), a fost realizată de savanţii americani A.Wylie (1868) şi Detjen (1919). Dar hibrizii s-au dovedit a fi sterili. Peste aproape o sută de ani (1868-1964) compatriotul lor R. Dunstan a creat hibrizi de generaţia a doua, aşa zişii DRX-cşi dar, de asemenea, a nimerit într-un fundac al evoluţiei. A mai fost nevoie de nişte ani în care savantul moldovean Ştefan Topală, îndemnat de selecţionerul Nicolae Guzun, să obţină hibrizi distanţi de generaţiile a treia, a patra şi a cincia şi, acumulând suficiente date experimentale, utilizând metode citologice clasice, avansate, dar şi aparataj modern, să depăşească sterilitatea hibrizilor rezistenţi la filoxeră. Miracolul s-a produs! Şi nu undeva peste mări şi ţări. Ci la noi în Moldova. Pe acest pământ cu viţă de vie, dar şi cu viţă de oameni demni, nobili, capabili să studieze, să fie cooperanţi şi să se dedice până la jertfire de sine lucrului îndrăgit, scopului propus, visului de o viaţă. Precum Ştefan Topală. Anume lucrarea lui s-a dovedit a fi cununa de aur a strădaniilor lungului şir de savanţi de pe glob, preocupaţi de această problemă. Ce, totuşi, i-a despărţit pe ceilalţi cercetători de mult râvnitul rezultat? „Catârii vegetali” asemeni catârilor propriu zişi, atestaţi încă în Vechiul Testament (Cartea întâia a lui Ezdra 2,66-67) 78


pe parcursul a 4000 de ani, nu sunt în stare să se reproducă, din cauza sterilităţii organelor genitale. La mijloc (cauza) e numărul impar de cromozomi – atât la catâri, cât şi la „catârii vegetali” - 2n=63 şi 2n=39, corespunzător. Ştefan Topală a reuşit pe parcursul hibridărilor succesive să elimine cromozomul impar „buclucaş”, „intrigant” – şi astfel să transforme formele sterile în forme cu fertilitatea restabilită completamente sau chiar mai înaltă. Primul în lume! Aşa cum visa să fie în timpul studenţiei.

79


Лео БОРДЕЯНУ ШТЕФАН ТОПАЛЭ: ОТКРЫТИЯ Наконец-то побежден вредитель виноградников, который вот уже 139 лет терроризует Европу! Генотип, устойчивый к филлоксере, изобретен нашим соотечественником, доктором биологических наук, профессором Штефаном Топалэ. Это открытие, значение которого нам предстоит по-настоящему осмыслить и оценить, является плодом упорного сорокалетнего труда. Во время своей докторантуры Штефан Топалэ присутствовал при беседе между известным селекционером Михаилом Журавлем и знаменитым ученым Академии К.А.Тимирязева Александром Негрулем, который гостил тогда в Молдове. Вдруг московский гость воскликнул: «Вы добились блестящих успехов – создали сорт „Молдова” и другие новые сорта. Но кто создаст сорт, устойчивый к филлоксере?». Михаил Журавель не растерялся и указал на Штефана: «Вот он и создаст!» Его слова стали пророческими. Правда, исследования Штефана Топалэ начались не на голом месте. Люди боролись с филлоксерой еще с 15 июля 1868 года, когда ее обнаружили и зарегистрировали. Простую идею скрестить лозу высшего качества, но не устойчивую к филлоксере (Vitis vinifera) с дикорастущей, обладающей иммунитетом к этому вредителю, но не качественной и малоплодородной лозой (Vitis rotundifolia), осуществили американские ученые А.Уайли (1868) и Л. Детджен (1919). Но созданные им гибриды оказались бесплодными. Почти сто лет спустя (1868-1964) их соотечественник Р. Дюнстэн методом возвратных скрещиваний создал гибриды второго поколения, но также попал в эволюционный тупик. Понадобились еще несколько лет для того, чтобы молдавский ученый Штефан Топалэ, при поддержке селекционера Николае Гузуна, получил гибриды третьего, четвертого и пятого поколений и, собрав достаточное количество экспериментальных данных с использованием передовых цитологических технологий и современного оборудования, переборол бесплодие устойчивых к филлоксере гибридов. Чудо произошло! И ни где-нибудь за семью морями, а у нас, в Молдове, где живут люди достойные, благородные, способные изучать, сотрудничать и полностью отдавать себя любимому делу, мечте. Штефан Топалэ – один из таких. Недаром именно его разработки оказались золотым венцом завершения дела многих ученых, которые боролись против филлоксеры. Что все-таки отделяло других исследователей от желаемого результата? «Растительные мулы», аналогично собственно мулам, аттестованные еще в Ветхом завете (Книга первая Эздра 2,66-67), не могут воспроизводить себя. Основная причина этого естественного явления - непарное число хромосом - как у мулов (2n=63), так и у «растительным мулов» винограда (2n=39). Штефану Топалэ удалось посредством последовательных возвратных скрещиваний, выполненных в течение более 30 лет, свежесобранной пыльцой, элиминировать из ядра (кариотипа) беспарную хромосому, которую называют еще «каверзную» в цитоплазму. Таким образом, «был сделан скачок» от совершенно бесплодных, через частично плодовитых, к формам с нормально восстановленной фертильность. Первый в мире! – точно так, как мечтал во время студенчества.

80


Mihail RAPCEA, dr. habilitat, profesor PASIUNEA SAVANTULUI ŞTEFAN TOPALĂ – VIŢA DE VIE Pentru Republica Moldova viţa de vie reprezintă din totdeauna emblema şi cartea de vizită foarte convingătoare pentru toţi acei, care ne vizitează ţara şi vor să ne cunoască istoria trecutului glorios, pe viu să simtă zbuciumul prezentului şi să-şi imagineze viitorul plin de prosperitate şi izbânzi în toate domeniile, inclusiv al ştiinţelor vieţii. Domnul prof. Topală de profesie citolog şi botanist, citogenetician, cariosistematician, hibridizator şi pasionat cercetător al viţei de vie este încadrat permanent în soluţionarea problemelor dezvoltării stabile (durabile) a viticulturii ţării noastre, alegându-şi chiar de la începutul activităţilor de cercetare acest obiect de studiu pentru întreaga viaţa. Muncind mai multe decenii cot la cot cu renumitul ameliorator al viţei de vie, m. cor. al AŞM, savant recunoscut pe plan european Guzun N.I., dânsul determină pentru prima dată numărul de cromozomi la circa 2000 de soiuri şi clone egal cu 2n=38, evidenţiind totodată, de asemenea în premieră, 10 genotipuri tetraploide cu 2n=76. În baza multiplelor experienţe de hibridare sexuală, inclusiv hibridarea valentă între forme cu diferit nivel de poliploiditate, adică între diploizi şi formele tetraploide, pentru prima dată în lume (1971) el sintetizează forme triploide de viţă de vie cu 2n=57, genotipuri, care, de fapt, nu există în natură. Astfel, elaborările absolut noi şi postulatele înaintate de D-l profsor Topală Ştefan se bazează pe muncă asiduă cu utilizarea circa a 2000 de soiuri şi clone de Vitis vinifera L., plus peste 50 de specii spontane din familia Vitaceae Juss. din toate zonele naturale de răspândire a acestei familii botanice (în vivo concentrate în cele mai importante colecţii ampelografice din Europa: Institutul „Magaraci” din Ucraina şi Institutul Naţional al Viei şi Vinului din R.Moldopva, Grădinile Botanice din Moscova, Ialta, Chişinău). În ultimul deceniu în mai multe publicaţii cunoscute au fost prezentate dovezi incontestabile despre sinteza genomului nou al viţei de vie, care n-are analog în lume şi mărturiseşte despre poziţia de frunte a savantului moldav Ştefan Topală în problemele novatorii privind sinteza formelor noi de viţă de vie, rezistente la filoxeră, utilizând pe larg speciile spontane americane din genul Muscadinia. Deci, se poate de spus cu siguranţă, că elaborările inovatorii a prof. Topală Ştefan s-au dovedit a fi încununarea cercetărilor multor savanţi, care, pe parcursul veacurilor XIX,XX şi XXI s-au luptat în permanenţă cu unul din cei mai periculoşi şi aprigi dăunători ai viţei de vie – filoxera. Aportul deosebit de mare, incomensurabil, inserat de autor în procesul de ameliorare genetică a viţei de vie constă în faptul, că dumnealui a descoperit posibilitatea reală de a depăşi nivelul înalt de sterilitate a hibrizilor distanţi datorită utilizării backcrossurilor sau retroîncrucişărilor intensive cu polen proaspăt colectat în condiţii „in situ”, cât şi „ex situ”. Punctele cheie din ajunsurile teoretice şi practice ale D-lui Topală le găsim, în primul rând, în unica şi irepetabilă lucrare «Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда», precum şi în cele peste 300 de publicaţii, inclusiv 3 monografii de bază. Aşadar, în ansamblu, elaborările ştiinţifice obţinute de Domnul prof. Topală sunt principial noi pentru specia viţa de vie cultivată (Vitis vinifera L.) şi se bazează pe muncă devotată şi pasionată până la sacrificiu de sine ori neglijarea completă a intereselor personale şi de familie, desfăşurată consecvent pe parcursul mai multor decenii. Constatăm cu certitudine, fără discuţii şi 81


contestaţii, că Domnul prof. Ştefan Topală, şi-a atins scopul nobil de a fi pionier, recunoscut la nivel internaţional în domeniul citologiei, citogeneticii, cariosistematicii, poliploidiei şi hibridării distante în cadrul întregii familii Vitaceae Juss.

82


Victor LADANIUC ŞTEFAN TOPALĂ, SEPTUAGENAR ÎMPĂTIMIT DE VIŢA DE VIE Apreciez la justa valoare faptul că dumneavoastră, savant ilustru, om incurabil împătimit de minunile, ce ne pot oferi, dacă e tratată cu dragoste, viţa noastră de vie, pedagog prin vocaţie, om de o modestie, proprie doar marilor şi adevăraţilor slujitori ai ştiinţelor, apreciez, deci, că dacă m-aţi acceptat pe mine pentru onesta noastră prietenie, care nu ne obligă, nici pe mine, nici pe dumneavoastră, la nimic, înseamnă că acea rază de dreptate şi adevăr, care vine de sus, acea rază de bunăvoinţă şi omenie, deşi sunt cam ştirbite aici, printre noi, aceste calităţi, mai dăinuie, totuşi. De aceea şi mi-o ocrotesc cu grijă, mi-o încălzesc şi mi-o întregesc, dragă profesore Ştefan Topală. Recunosc cu toată sinceritatea că mă doare şi pe mine durerea dumneavoastră, provocată de atitudinea edililor puterii de la noi faţă de satul dumneavoastră de baştină, de Podgorenii de prin părţile Orheiului. Satul apăruse, la începutul secolului XVII, în baza câtorva silişti mici, cea mai măricică fiind Cruceşti. Deci satul actual a pornit cu această denumire. Apoi a fost rebotezată în Curleni. Cunosc bine acest sat din anii, când lucram şi eu redactor-şef la ziarul din Orhei, şi niciodată nu m-a deranjat denumirea lui. Dar cuiva, unui ideolog sovietic ateist, nu i-a plăcut rădăcina cruce din el şi i-a găsit un nou nume, foarte poetic în opinia sa – Podgoreni. Poeticnepoetic, dar parcă cel vechi, Cruceşti, a fost rău? La urma urmei s-ar fi putut reveni la el. Dumnevoastră luptaţi din răsputeri pentru acest nume, dar deocamdată fără rezultat. E şi înţeles, avându-i în continuare pe comunişti la cârmă. La fel e clar şi de ce avem, după, iaca-iaca două decenii de democraţie, atâtea Okteabriscoe, Pervomaiscoe, Nikolaevka, Grigorievka, ş.a. Încă o spaimă groaznică aţi tras în timpul războiului, în 1944, când în sat reveniseră soldaţii ruşi. Era în sâmbăta Paştiilor, în casă eraţi singur şi bunica de pe linia mamei, cu mâca Mărioara adică. Deodată au tăbărât în casă vreo 20 de soldaţi beţi criţă, cu strigăte şi înjurături ruseşti, din care nu înţelegeaţi nici un cuvânt, vă ameninţau, gesticulau energic, cereau ceva, dar nu pricepeaţi ce. Până la urmă au adus un braţ de lemne, au aprins focul în cuptor, şi au aruncat peste ele o grămadă de găini, pe care tot aici le-au jupit de piele. Azi le mai aveţi doar pe surioarele Catincuţa şi Maria. Mi-aţi povestit multe, cu voce îndurerată, şi despre foametea din 1946-1947. Aţi mâncat şi miez râşnit din băţul de floarea soarelui şi de porumb, şi lobodă, şi ghindă, dar mama dumneavoastră a intuit cu mintea ei înclinată spre sinteză că cine mănâncă prea multă lobodă şi ghindă se umflă şi moare şi vă ferea de ele. Primul an de foamete l-aţi depăşit, mâncându-vă vaca şi, mai ales, pielea ei, pe care v-o distribuia zilnic mama câte o mică, foarte mică bucăţică. În cel de al doilea an, când a crescut orzul, din ajutorul primit, în fine, de la autorităţile sovietice, şi s-a închegat în spic, dar într-atâta că putea fi frecat în palme şi prăjit pe tigaie, mama, înţeleaptă, cum era, constata: Dacă am ajuns până aici, gata ieşim din foame. Aţi ieşit. Dar şi dumneavoastră aveaţi minte pătrunzătoare, cam în vremea ceea aţi auzit şi aţi fixat în vencesterul memoriei primul cuvânt ştiinţific. L-aţi auzit de la mâca, de la bunicuţă de pe linia mamei: Cu antihârştii iştea să ştiţi că am cârpit-o. Antihârştii din vocabularul ei s-ar traduce antihrist, cuvânt, care ştim ce înseamnă, dar va pus pe gânduri particula anti-, particulă foarte neobişnuită pentru limbajul bunicuţei. Ceva mai târziu mâca, după o cină nu chiar sărăcăcioasă cu scrumbioară prăjită şi mămăliguţă, i-a zis mame: 83


Mânţămăsc de masă, da eu Lisandră, iaca, după suitul ista pe cuptor nu mai ştiu cum va fi coborâtul... Noaptea, după miezul nopţii, în 1947, la vârsta de 78 de ani, cu mintea absolut lucidă, mâca a trecut în lunea celor drepţi. După foamete oamenii se ajutau reciproc la arat, la semănat, la treierat şi chiar la achitarea impozitelor, care erau peste măsură de mari, adică a postăucii – unul din primele cuvinte ruseşti, băgate cu forţa în vocabularul basarabean. Mamei dumneavoastră, sireaca, având pe capul ei 25 de desetine de pământ i se puneau impozite insuportabile, pe care nu le putea achita. Şi tocmai se pomeni în curte cu o echipă de „activişti”, călări pe cai, venită să ridice postauca. Iar dacă nu poate achita să dea vaca. Speriată, ea nici n-a încercat să se opună. „O dau, a zis ea, dar e deal, la păscut cu Ştefănică, băiatul meu. Iaca trimet fata să-i aducă.” A trimes-o pe Catincuţa, dar a dovedit să-i şoptească să nu se grăbească pe drum. După o oră, două de aşteptare în zădar „activiştii” încep să se înfurie: „Unde-i vaca?” „Nu ştiu. Poate copchila ceea nu-i găseşte. Poate să mă duc eu să-i caut?”. „Du-te! Tot acum să aduci vaca!” Mama v-a întâlnit pe drum. Ea v-a întors repede înapoi. „Hai! Dacă ne i-au vaca, murim de foame”. Ca să nu vă caute deja ei, toţi trei şi cu vaca v-aţi ascuns într-o pădurice din Valea Chipercenilor, la hotarul moşiilor acestor sate. Aici a-ţi stat până a înserat de-a binelea. Seara ea a muls vaca pe nişte frunze mari de brusture, aţi băut lapte proaspăt, a trimes-o acasă pe Catincuţa, învăţând-o ce să spună, iar după aceea în doi, aţi mânat vaca la sora mamei din Chiperceni, la Anastasia Mârza. Aceasta v-a ajutat cu ce a putut, dar v-a rugat să staţi numai până în zori că se temea şi ea de autorităţile locale. Aţi înţeles-o şi în zori aţi luat calea spre Step-Soci, unde aţi stat vreo două săptămâni, dar aici întâmplător v-au văzut nişte căruţaşi, consăteni şi de aceea noaptea în zorii zilei aţi luat-o spre Cărăzeni, iar de aici spre Chiştelniţa, unde aţi mai stat trei săptămâni la vara mamei Tatiana Jenescu. Aici aţi apucat şi teribila noapte de 6 spre 7 iulie 1949. Noapte pe care nu-o puteţi uita nici cum, din cauza spaimei straşnice care aţi tras-o, deoarece v-au dus să staţi întro casă părăsită din mahala, unde prin pod ţâuiau şobolanii şi şoarecii, care se fugăreau unii după alţii, iar mama toată noaptea s-a ascuns într-o râpă lată şi adâncă din Chiştelniţa sub nişte frunze mari de brusture. Iacob şi Tatiana Jenescu nu figurau pe listă, de aceea nestingheriţi i-a trecut primejdia pe ei şi pe dumneavoastră. La Curleni, însă, Maria, Catincuţa şi Mihai, toţi minori, au fost încărcaţi în maşini militare cu alte 17 familii, supravegheate de soldaţi, şi duşi la gara ferată din Şoldăneşti, iar de acolo, în vagoane pentru vite, în ţinutul Altai din Siberia. Ajunşi la locul destinat, aceşti trei copii împreună cu alte 2 familii au fost „cazaţi” într-un sarai părăsit, fără uşi, fără ferestre, unde cândva fusese fierărie. Un caz rarisim, dacă nu chiar unical, când trei copii, cel mai mic Mihai, abia trecuse de patru anişori, iar Catincuţa de 14 ani, au fost deportaţi şi căraţi în Siberia ca chiaburi. Mai ales, că Grigore Sandu, capul familiei lor, fusese răpus în Război. Inima mamei, fireşte, sângera, rămasă departe de copiii săi. De aceea ea a hotărât să vândă vaca ca să poată pleca la ei. Vaca a vândut-o, dar a plecat ceva mai târziu. Pe dumneavoastră vă lăsase în grija unui preot călugăr pe nume Veniamin, pe care îl cunoştea şi care v-a ţinut câţiva ani, când v-aţi cerut la carte, la şcoala de şapte ani din Cuizăuca. De aici v-aţi dus la Tehnicumul agricol din Cucuruzeni. Dar aici se cere a fi inclus încă un epizod frapant din biografia dumneavoastră dramatică. Cine va citi acest răvaş rog să-şi pună în funcţie toată imaginaţia, de care e posibil, ca să poată derula ca pe-o peliculă de cinema această situaţie. Mama Alexandra vine pe jos, la Cucuruzeni, 84


unde vă făceaţi studiile, ca să vă anunţe că, gata, pleacă. Din bursa de la tehnicum mai aveaţi 15 ruble şi i le-aţi dat mamei de drum. Dar iată anume de aici se cere toată imaginaţia cititorului. Mama i-a zis feciorului stupefiat: Hai să mă petreci. Şi din nou, după o mică pauză: - Mă vei petrece numai până după sat. Că eu plec chiar acum. Şi iată – vă dumneavoastră tăcut şi mama cu legătura de merinde, ca să nu cheltuiască nimic măcar în primele zile de drum, ieşind din sat şi luând pieptiş dealul până pe muchia lui. Sus, v-aţi oprit, v-aţi uitat în jur. De aici se vedea bine clădirea şcolii din Cucuruzeni, Sirota şi alte sate. Mama a început să vorbească. V-a spus că orice despărţire e grea, dar aceasta e grea îndeosebi, pentru că pleacă pentru un timp ne determinat, iar dumneavoastră rămâneţi iar singur. De aceea v-a rugat să faceţi întocmai cum va zice ea. Că numai aşa despărţirea va fi poate mai uşoară şi chiar posibilă. Conform regiei ei, aici pe vârful dealului trebuia să vă culcaţi la pământ, pe pântece, cap la cap dar cu picioarele în părţi opuse: ea spre plecare, spre regiunea Altai, dumneavoastră – spre întoarcere în tehnicum. V-aţi privit ochi în ochi, aţi mai dialogat scurt doar cu privirile, iar cu gura ea v-a mai spus doar că altfel acum nu se poate. V-a mai spus, că la comanda ei, trebuie să vă târâţi, ca racii înapoi, iar când n-o să vă mai vedeţi să vă ridicaţi în picioare, dar nici într-un caz să nu veniţi din urma ei, ci să vă întoarceţi la şcoală. Aşa şi aţi făcut. La început vi s-a părut un joc ciudat, pus la cale de ea, dar când v-aţi ridicat în picioare, peste vreo 200-300 metri, şi mama nu se mai vedea, sensibil cum eraţi, aţi simţit aievea ce înseamnă această despărţire neobişnuită şi singurătatea, în care vă pomeneaţi, v-a apucat o groază nemaipomenită. „Jocul”, pus la cale de mama, a înceţoşat puţin, a diminuat durerea momentului de despărţire. Mamei, însă, niciodată nu i-aţi ieşit din cuvânt şi aţi făcut totul, cum v-a poruncit ea, aţi mers la vale, scâncind şi suspinând, de era să dea inima din dumneavoastră. Cei drept, aţi întors de câteva ori capul înapoi, dar mama nu se mai vedea şi vă închipuiaţi că ea deja e într-un tren sau, poate chiar în regiunea siberiană Altai cea teribilă, de peste lume, care desparte mame de copii şi neam de neam. Oricum, şi dumneavoastră eraţi un Ştefan brav şi aţi rezistat. Mai târziu, când v-aţi maturizat şi chiar şi acum, vă tot întrebaţi, şi mă întreb şi eu, unde-i regizorul, care ar putea pune într-un film o atât de dramatică despărţire? Că filmul iată-l e în destinul dumneavoastră. Aţi urmat doctorantura la Leningrad. La Institutul de Botanică „V.L.Komarov”. Teza de doctor – „Poliploidia la Vitis vinifera L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie” aţi făcut-o sub conducerea marelui şi talentat savant citolog M.S.Navaşin. Şi tot la Leningrad aţi susţinut-o în 1972. La Institutul Unional de Fitotehnie, fondat şi condus mulţi ani de cel mai ilustru savant, talentat genetician rus cu renume mondial N.I.Vavilov. Susţinerea a avut loc în faţa unui consiliu ştiinţific foarte autoritar şi exigent. Nu v-aţi pierdut cu firea. Aţi ieşit lângă cele câteva tabele, pregătite în prealabil, v-aţi îndreptat coloana vertebrală, aţi dus teatral mâna stângă la spate de unde n-aţi mai retras-o 25 de minute, iar cu arătătorul în mâna dreaptă aţi rostit, fără nici o hârtie, fără notiţe tot raportul. La un moment dat v-a transpirat palma şi arătătorul alunecă în jos, dar printr-o mişcare fulgerătoare l-aţi prins, l-aţi aruncat în sus şi, ca un adevărat jonglor, l-aţi prins iar de capăt, fără însă, a lua stânga de la spate, încât au zâmbit toţi membrii consiliului ştiinţific. Apoi, în decembrie 1988, aţi susţinut şi teza de doctor habilitat în biologie. La Chişinău. Aţi activat colaborator ştiinţific inferior şi colaborator ştiinţific superior în laboratoarele de citologie a plantelor de cultură a Grădinii Botanice a AŞM. Aţi condus laboratoarele „Hibridarea distantă a plantelor”, „Plante hortiviticule” şi „Plante ne tradiţionale”. Talentul dumneavoastră de cercetător ştiinţific s-a manifestat în toate domeniile, dar, mai ales, în domeniul legat de viţa de vie. Anume de viţa de vie v-aţi îndrăgostit cu trup şi 85


suflet. Aţi întreprins şi aţi efectuat ample investigaţii citologice a genofondului viţei cultivate în baza materialului viu din cele mai mari colecţii ampelografice din Europa, stabilind pentru prima dată numărul somatic de cromozomi egal cu 2n=38 la circa 2000 de soiuri şi clone. La momentul cela în literatura mondială de specialitate se cunoştea numărul de cromozomi somatici la mai puţin de 100 de soiuri şi clone.Tot pentru întâia dată aţi descoperit 10 forme tetraploide noi cu numărul dublu de cromozomi 2n=76 şi 9 citochimere, care conţineau în conul de creştere celule diploide şi tetraploide în diferite proporţii. Aţi realizat multiple încrucişări directe şi reciproce cu scopuri bine determinate şi fundamentate ştiinţific, în rezultatul cărora tot pentru prima dată în lume au fost create formele triploide cu 2n=57 de cromozomi. Ca rezultat final şi al investigaţiilor aţi elaborat o nouă clasificare filogenetică a vitaceelor, în care genurile sunt aranjate conform timpului probabil de provenienţă a acestora. Clasificarea a fost foarte înalt apreciată în lume şi aprobată pentru învăţământul universitar din Moldova, ţările CSI şi Bulgaria.Încrucişările între reprezentanţii subgenurilor Euvitis şi Muscadinia, obţinerea hibrizilor distanţi între diferite specii, unele absolut imune la dăuntorul filoxera şi maladiile fungicide, au demonstrat pe viu, convingător, posibilitatea îmbinării într-un genotip a calităţii soiurilor de cultură cu rezistenţa speciei spontane Vitis rotundifolia. Astfel, aţi adus contribuţii substanţiale la rezolvarea uneia dintre cele mai dificile probleme ale viticulturii mondiale – rezistenţa viţei de vie la maladii şi dăunători, inclusiv la cel mai aprig Filoxera. Aţi creat 3 generaţii de hibrizi distanţi, care includ peste 600 de forme unicale şi aţi confirmat propriu postulat despre existenţa în genofondul hibrid a întregii game de genotipuri, de la forme absolut sterile, semifertile până la formele cu fertilitatea restabilită în normă. Toate acestea ar trebui explicate pe rând, mai pe larg, deoarece au importanţă internaţională, dar ne constrânge inevitabil spaţiul de ziar. Ele sunt expuse pe larg şi bine argumentate ştiinţific în ampla dumneavoastră monografie „Cariologia, poliploidia şi hibridarea distantă a viţei de vie”, care a apărut recent, iar acuma se traduce în limba engleză, pentru a fi prezentată la Premiul Internaţional al OIV în domeniul viticulturii pentru anul 2012. În multe publicaţii mass-media vă numeşte „Omul, care face descoperiri”, „Omul, care a biruit filoxera”, „Celovek, sdelavşii otcrytie”, „The man conquered the filoxera”... „L‟homme qui a vaineu le filoxera”… deşi dumneavoastră niciodată nu vă gândiţi la glorie. Sunteţi un povestitor interesant, captivant în convorbiri, cu har de la Dumnezeu, pe cât de simplu, pe atât de atractiv. Dar, mai ales, când vorbiţi despre viţa de vie, pe chip vi se deschide o lumină neobişnuită. Ore întregi puteţi vorbi despre viţa de vie şi minunile ei. Iubitor de omenie, sunteţi şi săritor la nevoie, calitate demonstrată cu prisosinţă familiei dumneavoastră, feciorilor Decebal şi Dragoş, rudelor, colaboratorilor de la Grădina Botanică, de la Institutul Naţional al Viei şi Vinului, Institutul de cercetări în pomicultură, deşi unii, pe ici, pe colo, v-au răsplătit cu altfel de monedă, invidiindu-vă pentru munca dumneavoastră absolut cinstită, asidue, în sudoarea frunţii şi descoperirile ştiinţifice pe obiecte biblice cum este viţa de vie şi „catârii vegetali”, la fel şi catârii propriu zişi, rezultatele inedite, deosebite, relevante în AŞM. Aţi publicat circa 300 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 3 monografii unice în Lume, atât după volumul materialului studiat, cât şi după importanţa teoretică şi valoarea practică a descoperirilor efectuate. Acum, când aţi călcat pe treapta celui de al optulea deceniu de viaţă vă văd viguros şi plin de energie investigativă şi creatoare, clocotind de dragoste pentru această minune a noastră – viţa de vie, domnule profesor, eu nu pot să nu vă urez împreună cu tot colectivul Fundaţiei „Dragiştea”, care vă venerează, ani mulţi înainte şi noi performanţe în domeniul de ştiinţă, îndrăgit la culme de dumneavoastră. 86


Gheorghe CIOBANU, docent, doctor ştiinţe agricole ŞTEFAN TOPALĂ – PRIMUL ŞI UNICUL SAVANT DIN MOLDOVA, CARE A EFECTUAT DOUĂ DESCOPERIRI EPOCALE ÎN LUME Savantul de o rară notorietate şi cu merite incontestabile în citogenetica viţei de vie, nume de talie şi referinţă internaţională, Ştefan Topală s-a născut la 19 (22) martie 1938 în satul Curleni (actual Podgoreni), judeţul Orhei. După absolvirea şcolii de 7 ani, a Tehnicumului şi Institutului Agricol activează ca agronom-şef în gospodăria agricolă „Nistru” (Boşcana, Criuleni). Având o fire cutezătoare, dl Topală decide să-şi continue studiile în doctorantură la Institutul de Botanică „Komarov” (Leningrad) al Academiei de Ştiinţe din URSS, unde a fost îndreptat de Grădina Botanică (Institut) a AŞM prin deplasare. Doctorantura a făcut-o sub ghidarea ştiinţifică a savantului citolog cu renume mondial M.S.Navaşin. Ca obiect de studii pentru întreaga activitate ştiinţifică a servit viţa de vie, cultură puţin studiată din punct de vedere citologic şi genetic. Ţinând cont, că genetica în fosta URSS a fost interzisă până în anul 1964 de a fi studiată în şcoli şi instituţii superioare, abordarea acestei teme de studiu era însoţită de un mare risc, dar această conjunctură de loc nu l-a descurajat pe junele cercetător, dornic de a cunoaşte şi a descoperi cele mai tainice adevăruri despre incomparabila viţă de vie. După ce a însuşit metodele citologice clasice şi contemporane dl Topală a studiat întreaga colecţie de soiuri, varietăţi şi specii de viţă de vie din Institutul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Moldova şi din fostul Institut Unional de Vinificaţie şi Viticultură „Magaraci” (Ialta). Teza de doctor cu tema „Poliploidia la Vitis vinifera L. şi importanţa ei pentru ameliorarea viţei de vie” o susţine cu brio în 1972 în Institutul Unional de Fitotehnie a Plantelor (or.Leningrad), fondat şi condus mulţi ani de remarcabilul genetician rus N.I. Vavilov, care în prezent este numit în numele savantului. Pe parcursul următorilor ani, activând în cadrul Grădinii Botanice a AŞM, dl Ş.Topală a perfecţionat şi a adoptat metodele citologice contemporare de preparare rapidă a preparatelor „squash” pentru studierea cromozomilor la viţa de vie. În această ordine de idei, dl Topală a întreprins cercetări vaste de studiu a cromozomilor pe material viu la soiurile, clonele şi speciile, concentrate în colecţiile ampelografice a Institutului „Magarach” din Ialta şi INVV din Chişinău. În rezultatul investigaţiilor minuţioase a stabilit în premieră absolută numărul somatic de cromozomi egal cu 2n=38 la mai mult de 1900 de soiuri şi clone. La fel pentru prima dată au fost descoperite 10 forme tetraploide cu numărul dublu de cromozomi somatici – 2n=76 şi 9 cito-chimere. În urma multiplelor încrucişări valente, dintre formele tetraploide spontane, de asemenea, în premieră mondială au fost create formele triploide cu numărul somatic de cromozomi 2n=57, care nu există în natură. Cercetările cariologice au cuprins peste 50 de specii spontane şi cultivate ale fam. Vitaceae Juss., care sistematic aparţin la 7 genuri, ce vegetau în oranjeriile de fond ale Grădinilor Botanice din Moscova, Ialta şi Chişinău. Drept consecinţă a acestor studii minuţioase a fost elaborată o nouă clasificare a Vitaceelor, bazată pe principiu filogenetic, în care genurile sunt plasate în conformitate cu timpul probabil de apariţie a acestora. Deoarece, clasificarea reflectă ultimele descoperiri şi ajunsuri în domeniul viticulturii, ea este considerată drept cea mai contemporană şi e recunoscută şi acceptată de toţi savanţii-viticultori din ţările CSI; Balcanice şi Româneşti, aprobată pentru învăţământul universitar. Clasificarea a fost publicată în manualele de specialitate, Enciclopedia 87


viticulturii şi alte ediţii particulare. Actualmente, clasificarea menţionată mai sus, poartă numele autorului – Ş.Topală. Un domeniu de importanţă majoră în activitatea domnului prof. Topală revine încrucişărilor îndepărtate ori distante, între subgenurile genului Vitis: Euvitis şi Muscadinia, care actualmente au statut de gen al familiei Vitaceae Juss., adică mai drept zis, încrucişări intergenerice dintre genul Vitis L. şi genul Muscadinia Planch. Ca rezultat al retroîncrucişărilor hibridului interspecific, steril DRX-55 după gametofitul masculin, dar fertil după cel feminin, de selecţie americană, cu hibrizii complecşi de tipul Seyve Villari, speciile iniţiale, formele poliploide în F5 au fost depistate, de rând cu plante sterile, semifertile, pante cu fertilitatea restabilită completamente la nivelul soiurilor standarde europene cum ar fi Aligote, Risling, Chasselas albă, etc. Studiile citolgice, efectuate cu scopul de a număra direct cromozomii somatici în plăci metafazice cu aranjament clar al acestora, a demonstrat, că plantele hibride din generaţia F5 cu fertilitatea restabilită completamente, conţin în celulele somatice setul diploid de cromozomi egal cu 2n=38, dar nu ca la hibrizii iniţiali, antrenaţi în încrucişări ca plantă mamă - DRX-55 şi DRX-58-5, la care numărul somatic de cromozomi era egal cu 39 (2n=39). Astfel, pentru prima dată în lume au fost depistate între hibrizii distanţi de F5 un şir de specii sintetice – Vitis vinifoia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V. nigra, etc., care luate împreună prezintă o specie nouă de viţa de vie proprioradiculară, rezistentă la filoxeră, dar de origine hibridogenă. Aşadar, în celulele somatice această specie nouă conţine cromozomi din genomul specii de cultură –Vitis vinifera L.- 9vv, şi cromozomi din genomul specii spontane americane, rezistentă la filoxeră – V.rotundifolia Michx.- 10 vr. Monografia «Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда» prezintă o sinteză a cercetărilor, efectuate pe parcursul întregii vieţi, de prof. Ş.Topală, care după opinia noastră, trebuie să devină carte de căpătâi pentru citologi, geneticieni şi amelioratori în general, iar pentru acei ce studiază viţa de vie, în particular. Sinteza genomului nou şi crearea viţei de vie pe rădăcini proprii, rezistente la filoxeră forma radiciculă, încununează munca titanică depusă de savantul Ştefan Topală pe parcursul a 45 de ani. Cu toate că, investigaţiile dlui profesor au o importanţă teoretică incontestabilă, crearea noului genom are, indiscutabil, şi semnificaţie practică deosebit de valoroasă. Savantul Ştefan Topală merită nu peste ani sau zeci de ani aprecieri şi elogii, dar actualmente este strictă necesitate, ca opera ştiinţifică a Domnii sale să fie apreciată la justa valoare acum de Administraţia AŞM şi Guvernul R.Moldova. Amelioratorii viţei de vie din R.Moldova dispun de o şansă unică în lume, ca în baza speciilor sintetice de viţă de vie, exponente a genomului nou – Vitis vinifolia, V.rotundifera, V.cruceştiana, V.nigra să creeze soiuri noi de viţă de vie, rezistente la filoxeră forma radiciculă şi astfel să dispară necesitatea în procedeu agrotehnic foarte costisitor şi poluant – altoirea. Savantul Ştefan Topală prezintă o mare valoare naţională, un model pentru multe generaţii de investigatori, privind munca cu abnegaţie până la sacrificiu şi spirit plin de inovaţii, care penetrează întreaga operă ştiinţifică. Deci, putem afirma cu certitudine, că viitorul R. Moldova este legat de numele savantului legendar Ştefan Topală, care pe obiecte atestate în Biblie (viţa de vie, catâr) pentru prima dată în lume a făcut 2 descoperiri epocale: „sinteza genomului nou al viţei de vie” şi „un tip nou de sterilizare a gametofitelor, depistat în premieră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie”, ce vor conduce ţărişoara noastră spre prosperitate, noi culmi ai progresului ştiinţific şi înflorire economică.

88


Ливиу ВАКАРЧУК,доктор технических наук, доцент Госсударственного Аграрного Университета

УСПЕХИ КАРИОЛОГИЧЕСКИХ И ЦИТОЛОГИЧЕСКИХ ИССЛЕДОВАНИЙ ВИДОВ ВИНОГРАДА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА Переиздание книги автора, доктора биологических наук Топалэ Штефан, корифея многолетних цитологических исследований в области виноградарства при Асадемии Наук РМ, является событием особой важности для цитологов и генетиков республики, а может и для всех специалистов мира. По мнению известных учѐнных виноградная лиана (семейства Vitacee Juss) относится к числу мало изученных растений, поскольку многочисленное семейство распространено на всех материках. Сотрудникам Ботанического Сада Академии Наук Молдовы удалось изучить представителей семи из четырнадцати родов этого экономически ценного семейства. Многочисленные связи автора Ш.Топалэ и экспедиции специалистов флористов по 6 материкам из Главного Ботанического сада АН СССР (г. Москва) позволили собрать очень ценный материал для изучения видового состава сем Vitaceae Jusss. c помощью цитологических препаратов, приготовленных как по классическим М. Навашина (1936), так и современным методикам С. Каптаря (1967). Сведения о кариотипах получали за счѐт фиксирования на мазках окрашенных пропион-лакмондом не только верхушек растущих побегов, но и кончиков молодых корней с последующим изучением на следующий день препаратов под микроскопом МБИ-3. Автором установлено степень различности кариотипов или положение отдельных таксонов при изучении разных видов растения Vitaceae, более 50 дикорастущих видов из 7 родов. Например, виды рода Cyphostemma Alst. отличаются более крупным хромосомом и опущенность побегов и листьев, а виды рода Cissus L имеют примитивный тип строения генеративных органов. Различаются они по числу и морфологии хромосом происходящих от гибридизации и полиплоидии, а род Tetrastigma Miq из 120 видов были изучены всего 5 видов, они являются естественными полиплоидами, род Ampelonsis Michx насчитывает 24 вида из которых автор Топалэ провѐл изучение над 8 видов. В соматических клетках имелись 38 и 40 хромосом, а малые различия между видовыми кариотипами свидетельствует, что дифференциация видов происходила за счѐт структурных изменений хромосом. Род Vitis L изучен учѐными Ботанического сада в кариологическом отношении гораздо шире и полнее. В частности, автором Топалэ из 70 видов рода исследовал 24 вида Euvitis и три клона подрода Muscadina, относящихся к виду Vitis rotundifolia Michx. у которых выявлены сходные кариотипыю. Хромосомное число 2n=38 характерно для видов подрода Euvitis. Хромосомы обычно - мелкие, асимметрически, близкие по форме и размерам друг к другу, в то время как у клонов V. Rotundifolia кариотип состоит из 40 ещѐ более мелких хромосом. Кариологически данные автора позволяют утверждать, что более древними родами являются Cyphostemma и Cissus. Именно последний род Cessus L. занимал центральное место в ареале и был, естественно, прародителем Виноградовых в процессе эволюции от которого в результате мутации гибридизации и дивергенции признаков 89


появились остальные роды семейства Vitaceae, которое является афро-азиатского происхождения. В связи с открытием закона постоянства и индивидуальности числа хромосом, который впервые сформулирован (Т. Бовери, 1909), затем дополнен известными исследователями цитологами: А. Негруль, 1929, Н. Вавилов, 1931, П. Баранов, 1946, А. Араратян, 1942, П. Голодрига, 1970, С. Каптарь, 1967, П. Жуковски, 1971; были изучены цитологические показатели сортимента винограда вида Vitis Vinifera L. Около 100 сортов и клонов из многотысячного генофонда на земном шаре, их хромосомные числа используются для решения трудных задач практической селекции. Разнообразные сорта винограда Кавказа, сыгравшими значительную роль в развитии промышленного виноградарства, были взяты для изучения автором на предмет соматического числа хромосом который определен в более 400 сортов (грузинские, армянские, азербайджанские). Все они являются истинные диплоиды 2n=38, что свидетельствует о том, что эволюция и формообразовательные процессы шли на диплоидном уровне. Список изученных местных сортов винограда Средней Азии (355 сортов) которые в итоге дали такие результаты – диплоиды с одинаковым числом хромосом – 2n=38, а также 3 сорта были с удвоенным числом – 76. Изучение более 50 дикорастущих видов и 2000 сортов и клонов винограда позволили заключить, что подавляющее большинство (99 %) имеют 38 хромосом и являются диплоидами; спонтанно возникающие тетраплоидные формы – явление редкое, связанное с ежегодной обрезкой круноягодных почковых мутаций, к тому же виноград принадлежит к древесным расстениям среди которых полиплоидные формы встречаются реже. Установлено, что между культурного – Vitis Vinifera L. и лесного дикого типа винограда Vitis Silvetsris Gmel. на хромосомном уровне нет существенных различий, что свидетельствует о происхождении культурной формы от лесного экотипа, который еще сохраняется в пойменных лесах Прута и Днестра. Следовательно, эволюция культурного и диких видов винограда шла на диплоидном уровне при естественном и искусственном отборе, генные и хромосомные мутации с высокой адаптивности большинства генотипов. В результате изучения европейских и гибридных форм винограда, в том числе отдаленных F1-F5, выявлены восемь типов стерильности пыльцы. Иммунно стойкий к филлоксере и грибковым болезням вид Muscadinia rotundifolia Michx. использован для скрещивания опылением функционально женскими и обоеполыми сортами Vitis Vinifera L. и отдаленными гибридами F1-F2 и получены качественно эволюционные гибриды F3-F5. Сеянцы унаследовавшие по морфологическим признакам показатели культурного вида из хромосом культурного вида Vitis Vinifera L. (n=19) и дикорастущего американского вида Vitis rotundifolia Michx (n=20) осуществлен синтез нового гeнома винограда (2n=38). Среди гибридных сеянцев F5 выделены 4 синтетические вида – носители нового генома винограда, а именно: V. vinifolia, V. cruceştiana, V. nigra, V. rotundifera и др. Перечисленные виды растут нормально на собственных корнях в экспериментальном поле института и отличаются высоким устойчивости к болезням и вредителям. Это на самом деле революционное открытие, имеющее значение как для экономики, уменьшив вдвое опрыскивание виноградников, так и для качественного экологически чистого виноделия. Очевидно, официальным лицам OIV и руководящим органам швейцарского Банка, хранящего со времѐн Планшона киллограма золота для того, которого предложит более 90


эффективный метод борьбы с филлоксерой, стоит рассматривать решение – не отправить данное награждение в Молдову, нашему соотечественнику – Штефану Топалэ. Поздравляем автора с данным открытием и желаем здоровья, больших творческих успехов!

91


Ем. ДИМИТРЕНКО УРОК ПАТРИОТИЗМА Вы и сами знайте, в каких странах наивысшие научные достижения. Известно, также: мало кто из ученых других стран решится оспорить высказанный в тех странах приговор по какому-нибудь научному факту. Конечно, в тех больших странах выковывались подлинные авторитеты, но они настолько авторитетны, что даже их элементарная ошибка воспринимается как безоговорочная истина. То-то и оно. Еще в начале прошлого века ученые французской, германской, американской школ определились в отношении прекрасного сорта винограда Мускат Кеннон Холл: он представляет тетраплоидную форму Муската александрийского. Наш цитолог Штефан Топалэ, в 1971 году, тогда еще совсем молодой человек, с особым азартом, вскоре после того, как дал урожай завезенный в Молдову из Австрии тот Кеннон Холл, взялся его исследовать. Считая в глубине души, что он, сын страны, где виноград возведен в ранг народного героя, не может себе позволить обойти вниманием какой-то факт, пусть засвидетельствованный даже очень большими авторитетами. И просто остолбенел, обнаружив вместо тетраплоида диплоид. Как это может быть? Сорт завезен не из Страшены или Чадыр-Лунги, да не обидеться на меня виноградари этих мест, а из самой Австрии! Пока терзался сомнениями, подлили масло в огонь австралийские авторитеты, написав в журнале Vitis, что Мускат Кеннон Холл – диплоид. Тогда решил искать ответ у природы в старых плантациях древнейшего сорта Мускат александрийский. Ведь чем древнее сорт, тем больше у него мутаций, а у этого – шутка ли? – 28 синонимов накопилось за его тысячелетнюю историю. В 1968 году в совхозе «Ливадия» в Крыму нашел форму Мускат александрийского крупнноягодного, которая сильнейшим образом отличалась от Австрийского Кеннона. И она была таки тетраплоидом! Эта форма представляла собой отдельные побеги на двух диплоидных кустах, несущие крупные грозди с крупными ягодами. Позже, Штефан Георгиевич Топалэ (1976) нашел целый куст Мускат александрийского тетраплоидного. И даже по внешним признакам эти два образца, австрийский и крымский, которые по идее, считались родственниками, на самом деле резко отличались. У Кеннон Холла австрийского мощные кусты с сильнорослыми побегами с крупными листьями и крупными гроздями с характерно белыми, продолговатоовальными ягодами, тогда как у крымского, наоборот, куст среднего роста со среднерослыми побегами и крупными гроздями с характерным перехватом для тетраплоидных форм и с крупными ягодами желтоватого цвета. В своей книги «Полиплоидия у винограда», вышедшей в 1983 году, Штефан Топалэ научно доказал ошибочность мнения известных авторитетов виноградной науки. На этом бы поставить точку. Но уже сравнительно недавно (1978) японские исследователи снова называют Мускат Кеннон Холл тетраплоидом. Правда, не известно, какой именно: австрийский, французский или еще одного нового неизвестного сорта? Вот почему Штефан Топалэ написал еще одну статью, из которой Вы узнайте подробности. Agricultura Moldovei, 2004, nr 12.

92


CERTIFICATE DE SPRIJIN

Certificat, care atestă, că descoperirea „Sinteza genomului nou al viţei de vie –n=19, 2n=38” a fost înscrisă în Registru de Stat al Republicii Moldova, 25.01.2007.

93


Certificat, care atestă, că descoperirea „Un tip nou de sterilizare a gametofitelor, depistat în premieră la hibrizii distanţi F3 de viţă de vie a fost înscris în Regisru de Stat al R.Molova 01.09.2009.

94


95


AVIZ „Pentru prima dată în ramura citogeneticii viţei de vie au fost efectuate cercetări masive, uimitoare ca proporţie, asupra numărului de cromozomi la soiurile de viţă de vie. Autorul tezei a studiat 826 soiuri ale colecţiei mondiale de viţă de vie, dintre care 771 de soiuri au fost cercetate pentru prima dată. O asemenea proporţie se consideră extraordinară. În consecinţă el s-a ales cu nişte rezultate neaşteptate: cu excepţia a câtorva soiuri, ce nu depăşesc cifra 5, toate celelalte (în număr de 820) s-au dovedit a fi diploide – cu 2n = 38. S-a stabilit că doar câteva soiuri sunt autotetraploide (2n = 76). E un rezultat uluitor de cercetări! Este surprinzătoare lipsa totală a triploizilor – chiar şi în grupa aşa-zişilor „chişmiaşi”, care se distrug prin lipsa seminţelor, aceasta putând şi explicată prin triploide. De asemenea, autorul a studiat câteva tipuri de diploizi sălbatici şi genitorul sălbatic Vitis vinifera ssp. silvestris. Deoarece „pofta vine mâncând”, am dori ca susţinătorul tezei să cerceteze măcar o specie din subgenul Muscadinia, ale cărui specii conţin 40 de cromozomi în stare diploidă, mai ales specia Vitis rotundifolia. Interesul faţă de aceasta e suscitat de faptul că în SUA a fost obţinut un alopoliploid de la hibridarea Vitis vinifera x Vitis rotundifolia, cu dublarea ulterioară a numărului de cromozomi în F1. Probabil, susţinătorul tezei n-a dispus de specii din subgenul Muscadinia. Autorul a stabilit oligospermia la formele tetraploide de viţă de vie, lucru caracteristic pentru autotetraploide. Totodată, au fost obţinuţi tetraploizi lipsiţi de seminţe. De asemenea, el descrie bariera incompatibilităţii dintre oosfera neredusă şi gametul haploid masculin. E foarte interesant, dacă contrapunem cu trestia de zahăr, la care a fost dovedită compatibilitatea oosferei hiperploide cu spermiul haploid. Însuşi faptul că autorul a obţinut pe cale experimentală triploizii este o realizare esenţială, cu atât mai mult, cu cât puieţii acestora cresc cu succes în vase vegetative. Pentru prima dată în URSS competitorul a creat o mare colecţie de poliploizi experimentali ai viţei de vie”. P. JUCOVSCHII, academician al VASHNIL, profesor, doctor în ştiinţe biologice şi agricole Copia, 30/X-72, Confirmare: E. Chiricenco Viticultura şi vinificaţia în Moldova, 2008, nr. 1.

96


ОТЗЫВ На кандидатскую диссертацию Ш.Г.Топалэ «Полиплоидия у Vitis vinifera L. и ее значение для селекции винограда», представленной на соискание ученой степени кандидата биологических наук. «Впервые в цитогенетике винограда произведено массовое, удивительно по масштабу, исследование числа хромосом у сортов винограда. Диссертант изучил 826 сортов мировой коллекции винограда, из числа которых 771 сортов были исследованы впервые. Такой масштаб можно считать гигантским. Автор пришел к неожиданным результатам: за исключением лишь нескольких сортов, числом менее 5-и, все остальные (числом 820) сорта оказались диплоидными, с 2n=38. Всего несколько сортов оказались спонтанными аутотетраплоидами (2n=76). Это ошеломляющий результат исследований! Особенно неожиданным является полное отсутствие триплоидов, - даже в группе так называемых кишмишей, которые отличаются отсутствием семян, и это отсутствие могло объясниться триплоидией. Автор исследовал также нескольких диких диплоидных видов и дикорастущего родоначальника Vitis vinifera ssp. silvestris. Так как «аппетит приходит во время еды», то хотелось бы, чтобы диссертант исследовал хотя бы один вид из подрода Muscadinia, виды которого содержат 40 хромосом в диплоидном состоянии, - особенно вид Vitis rotundifolia. Интерес к нему вызывается тем, что в США был получен аллополиплоид от скрещивания Vitis vinifera x V.rotundifolia, с последующим удвоением хромосом в F1. Вероятно, у диссертанта не было видов из подрода Muscadinia. Диссертант установил у тетраплоидных форм винограда малосемянность, что вполне характерно для аутотетраплоидов. Кроме того, получены бессемянные тетраплоиды. Он также описывает барьер несовместимости между нередуцированной яйцеклеткой и мужской гаплоидной гаметой. Это также интересно, если сопоставить с сахарным тростником, у которого доказана совместимость гиперплоидной яйцеклетки с гаплоидным спермием. Очень существенным достижением диссертанта является экспериментальное получение им триплоидов, причем сеянцы их успешно выращиваются. Диссертант впервые в СССР создал большую коллекцию экспериментальных полиплоидов винограда» П. ЖУКОВСКИЙ, академик ВАСХНИЛ, профессор, доктор биологических и сельскохозяйственных наук

Копия. 30 /X-72.

Верно: Е.Кириченко

97


BIBLIOGRAFIE. ŞTEFAN TOPALĂ

NOTĂ Prezenta Bibliografie reflectă munca de cercetare a doctorului habilitat în biologie, profesor cercetător, colaborator ştiinţific principal al Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei - Ştefan Topală. Este autorul a circa 300 de lucrări ştiinţifice, între care monografia „Poliploidia la viţa-devie”, înalt apreciată de specialişti din întreaga lume. Structura lucrării reliefează materiale din activitatea sa în calitate de citolog şi botanist, citogenetician, cariosistematician, hibridizator şi pasionat cercetător al viţei de vie. Sunt înregistrate monografii, articole în culegeri şi ediţii periodice, precum şi informaţii ce evidenţiază activitatea sa ştiinţifică ca conducător ştiinţific, consultant şi referent oficial a tezelor de doctor. Compartimentul O viaţă în imagini elucidează etapele vieţii şi activităţii omului de ştiinţă Ştefan Topală. Descrierile bibliografice ale documentelor cu caractere chirilice sunt date în limba originală. Criteriul de aranjare a materialului este cronologic, iar în cadrul anului descrierile sunt aranjate în ordine alfabetică. Indexul de nume şi indexul de titluri favorizează găsirea rapidă a informaţiilor necesare. Descrierea bibliografică este efectuată conform standardelor în vigoare. Lucrarea este destinată profesorilor universitari, cercetătorilor ştiinţifici, studenţilor, tuturor celor care doresc să cunoască contribuţiile personalităţilor academice la dezvoltarea ştiinţei.

Monografii 1972 1.

2.

3.

4.

5.

Топалэ, Ш. Г. Спонтанная полиплоидия у Vitis vinifera L. и еѐ значение для селекции винограда. Автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. наук / Ш. Г. Топалэ ; науч. рук. M. С. Навашин, П. Я. Голодрига. – Л., 1972. – 35с. 1983 Топалэ, Ш. Г. Полиплоидия у винограда: Систематика, кариология, цитогенетика / Ш. Г. Топалэ. – К. : Штиинца, 1983. – 216 с. 1988 Топалэ, Ш. Г. Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда : 03.00.05 – ботаника : автореф. дис. на соиск. уч. степ. докт. биол. наук / Ш. Г. Топалэ ; oппонент : А. А. Чеботарь, Л. И. Орел, К. В. Смирнов. – К., 1988. – 52 с. 2008 Топалэ, Ш. Г. Кариология, полиплоидия и отдалѐнная гибридизация винограда : (систематика и цитогенетика винограда) / Ш. Г. Топалэ ; АН РМ, Ботанический Сад (Ин-т) ; Нац. Ин-т Виноградарства и Виноделия. – К. : б.и., 2008. – 507 с. – Библиогр. : с. 486-507. ISBN 978-9975-901-80-2. 2011 Топалэ, Ш. Г. Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда: (систематика и цитогенетика винограда) / Ш. Г. Топалэ ; АН РМ, Ботанический 98


Сад (Ин-т); Нац. Ин-т Виноградарства и Виноделия. 2-е изд. испр. и доп. – К.: Printcaro SRL, 2011. – 560p. ISBN 978-9975-56-005-4.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Articole în culegeri şi ediţii periodice 1963 Жакотэ, А. Г. Фотосинтетическая деятельность и формирование урожая кукурузы при различных режимах минерального питания / А. Г. Жакотэ, Ш. Г. Топалэ // Сборник докладов и сообщений студентов Кишиневского Сельскохозяйственнного Института им. М. В. Фрунзе. – К., 1963. – С. 14-16. 1968 Искусственный и естественный мутагенез у винограда / П. Я. Голодрига, П. В. Коробец, Н. А. Малиновский, Ш. Г. Топалэ // Применение экспериментальных мутаций в селекции растений : Тезисы докл. всесоюз. симп. – Киев, 1968. – С. 86-88. 1970 Голодрига, П. Я. Спонтанные тетраплоидные мутанты винограда / П. Я. Голодрига, П. В. Коробец, Ш. Г. Топалэ // Цитология и генетика. – 1970. – Т. IV. – № 1. – С. 24-29. – Библиогр. : 23 назв. Голодрига, П. Я. Цитологические исследования генофонда вида V. vinifera L. с целью выявления полиплоидных форм винограда / П. Я. Голодрига, Ш. Г. Топалэ // Третье Всесоюзное совещание по полиплоидии : Тезисы докл. – Минск,1970. – С. 171-172. Голодрига, П. Я. Экспериментальное получение тетрпаплоидных форм у некоторых сортов винограда / П. Я. Голодрига, Ш. Г. Топалэ // Третье Всесоюзное совещание по полиплоидии : Тезисы докл. – Минск, 1970. – С. 162-163. Топалэ, Ш. Г. Изучение фертильности пыльцы у ди- и тетраплоидных форм вида V. vinifera L. / Ш. Г. Топалэ // Материалы V конференции молодых ученых Ботанического сада Украины и Молдавии. – Киев, 1970. – С. 67-70. Топалэ, Ш. Г. К вопросу изучения спонтанных и индуцированных мутации у винограда / Ш. Г. Топалэ, Л. К. Киреева // Сборник тезисов докладов ко второй Всесоюзной конференции молодых ученых виноградарей. – М., 1970. – С. 11. Топалэ, Ш. Г. Спонтанii та индуцироанiiмутагенез у винограда / Ш. Г. Топалэ // Экспериментальные мутации на селекции рослiн. – Киев, 1970. – С. 64. 1971 Топалэ, Ш. Г. Микроспорогенез у ди- и тетраплоидных форм винограда вида Vitis vinifera L. / Ш. Г. Топалэ // V Всесоюзное совещание по эмбриологии растений : (Материалы совещания), Кишинев, окт., 1971г. – К., 1971. – С. 178-179. Топалэ, Ш. Г. Мускат Александрийский крупноягодный – новая тетраплоидная форма винограда / Ш. Г. Топалэ // Генетика и селекция в Молдавии : (Материалы ко II-му съезду генетиков и селекционеров Молдавии, Кишинев, нояб. 1971 г). – К., 1971. – С. 176-177. Топалэ, Ш. Г. Получение триплоидных форм винограда и их морфологические особенности / Ш. Г. Топалэ // Генетика и селекция в Молдавии : (Материалы ко II-му съезду генетиков и селекционеров Молдавии, Кишинев, нояб. 1971 г). – К., 1971. – С. 174-176. 1972 Исследование по спонтанному и индуцированному мутагенезу у винограда / П. Я. Голодрига, П. В. Коробец, Н. Я. Малиновский, Ш. Г. Топалэ // ВНИИ Растениеводства. Труды по прикладной ботанике, генетики и селекции. Том 47, вып. 2. – М., 1972. – С. 80-81. Топалэ, Ш. Г. Морфологические особенности листа винограда-диагностический признак явления полиплоидии / Ш. Г. Топалэ // VIII Конференция молодых ученых Молдавии : Тезисы докл. и сообщ. – К., 1972. – С. 260. 99


19. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидия в селекции винограда / Ш. Г. Топалэ // II съезд Всесоюзного общества генетиков и селекционеров им. Н. И. Вавилова, (Москва, 31 янв.-5 февр. 1972 г). Выставка III : Селекция и семеноводство сельскохозяйственных растений на генетических основах : (Тезисы работ). Вып. 2. – М., 1972. – С. 233-234. 1973 20. Топалэ, Ш. Г. Морфологические особенности листа винограда – диагностический признак явления полиплоидии / Ш. Г. Топалэ // VIII конференция молодых ученых Молдавии. – К.,1973. – С. 260. 21. Топалэ, Ш. Г. Цветение, опыление и формирование полового потомства у разноплоидных сортов винограда / Ш. Г. Топалэ // Половой процесс и эмбриогенез растений : (Материалы Всесоюз. симп. посвящ. 75-летию открытия акад. С. Г. Навашиным двойного оплодотворения у покрытосемянных растений). – М.,1973. – С. 233-234. 1974 22. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидия в селекции винограда / Ш. Г. Топалэ // Методические указания по селекции винограда. – Ереван, 1974. – С. 105-108. 23. Топалэ, Ш. Г. Расхимеривание виноградных сеянцев / Ш. Г. Топалэ // Методические указания по селекции винограда. – Ереван, 1974. – С. 110-111. 24. Топалэ, Ш. Г. Экспериментальное получение полиплоидных форм / Ш. Г. Топалэ // Методические указания по селекции винограда. – Ереван, 1974. – С. 108-110. 1975 25. Топалэ, Ш. Г. Спонтанная полиплоидия у винограда / Ш. Г. Топалэ // IV Всесоюзное совещание по полиплоидии : Тезисы докл. (Киев, окт. 1975 г). – Киев, 1975. – С. 122123. 26. Топалэ, Ш. Г. Цитологические аспекты эволюции винограда / Ш. Г. Топалэ // XII Международный Ботанический Конгресс : Тезисы докл. Том 1. – Л., 1975. – С. 32. 1976 27. Топалэ, Ш. Г. Морфологические особенности полиплоидных растений винограда / Ш. Г. Топалэ // Генетика и селекция в Молдавии : (Тезисы докл. III-го съезда генетиков и селекционеров Молдавии). – К., 1976. – С. 143-144. 1977 28. Топалэ, Ш. Г. Новые полиплоидные формы винограда / Ш. Г. Топалэ // III съезд Всесоюзного общества генетиков и селекционеров им. Н. И. Вавилова : Тезисы докл. Вып. 1(3). Генетика и селекция растений (Ленинград, 16-20 мая, 1977 г.). – Л., 1977. – С. 525-526. 1978 29. Топалэ, Ш. Г. Морфология пыльцы некоторых видов семейства Vitaceae / Ш. Г. Топалэ // Всесоюзное Ботаническое Общество. Тезисы докл. VI Делегатского съезда ВБО (Кишинев, 12-17 сент. 1978 г.). – Л., 1978. – С.145-146. 1979 30. Топалэ, Ш. Г. Пути создания идентифицированной полиплоидной коллекции винограда / Ш. Г. Топалэ // Создание идентифицированных генофондов сельскохозяйственных растений : Тезисы докл. республ. конф. (Кишинев, 1979 г.). – К., 1979. – С. 27. 1980 31. Топалэ, Ш. Г. Цитологические исследования межвидовых гибридов V. vinifera x V. rotundifolia и полиплоидных форм / Ш. Г. Топалэ, Н. И. Гузун // Научно-технический прогресс в виноградарстве и виноделии : Тезисы докл. конф. посвящ. 70-летнему юбилею МНИИВиВ (Кишинев, сент. 1980 г.). – К., 1980. – С. 72-73. 32. Топалэ, Ш. Г. Цитологические исследования сортового фонда винограда / Ш. Г. Топалэ // Научно-технический прогресс в виноградарстве и виноделии : Тезисы докл. 100


33.

34.

35.

36.

37. 38.

39.

40.

41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49.

конф. посвящ. 70-летнему юбилею МНИИВиВ (Кишинев, сент. 1980 г.). – К., 1980. – С. 74-75. 1981 Топалэ, Ш. Г. Цитологическое изучение некоторых видов из родов Cissus L. и Rhoicissus Planch семейства Vitaceae / Ш. Г. Топалэ // IV Съезд Генетиков и Селекционеров Молдавии, 24-26 авг. 1981 г. : Тезисы докл. – К., 1981. – С. 36-37. Топалэ, Ш. Г. Цитологическое изучение Vitis rotundifolia Michaux и его гибридов с европейским виноградом Vitis vinifera L. / Ш. Г. Топалэ, Н. И. Гузун // IV Съезд Генетиков и Селекционеров Молдавии, 24-26 авг. 1981 г. : Тезисы докл. – К., 1981. – С. 37-38. 1982 Топалэ, Ш. Г. Цитологическое исследование отдаленных гибрид. в-да V. vinifera x V. rotundifolia / Ш. Г. Топалэ // IV съезд Всесоюзного общества генетиков и селекционеров им. Н. И. Вавилова, (Кишинев 1-5 фев., 1982 г.) : Тезисы докл. Ч. 3. – К., 1982. – С. 214-215. 1984 El‟Vard, Kh.D. Study of pollen germination in polyploidy forms and distant hybrids of grape / Kh. D. El‟Vard, Sh. Gh. Topale // Geneticheskie osnovy selectsii sel‟scokhozyaistvennykh rastenii. – 1984. – P. 69-70. Topale Sh. G. Use of the remote hybridization method in breeding of grape / Sh. Topale // Geneticheskie osnovy selectsii sel‟scokhozyaistvennykh rastenii. – 1984. – P. 68-69. Топалэ, Ш. Г. Использование метода интервалентных скрещиваний в селекции винограда / Ш. Г. Топалэ, Х. Д. Эль-Вард // Генетические основы селекции сельскохозяйственных растений и животных : Тезисы докл. респ. конф., (25 апр. 1984 г.). – К., 1984. – C. 69-70. Топалэ, Ш. Г. Использование метода отдаленной гибридизации в селекции винограда / Ш. Г. Топалэ // Генетические основы селекции сельскохозяйственных растений и животных : Тезисы докл. респ. конф., (25 апр. 1984 г.). – К., 1984. – C. 68-69. Эль Вард, Х. Д. Исследование прорастания пыльцы у полиплоидных форм и отдаленных гибридов винограда / Х. Д. Эль Вард, Ш. Г. Топалэ // Генетические основы селекции сельскохозяйственных растений и животных : Тезисы докл. респ. конф., (Кишинев, 25 апр., 1984г). – К., 1984. – С. 128. 1986 Топалэ, Ш. Г. Aкареосперма (Acareosperma Gagnep.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 44. Топалэ, Ш. Г. Аллоплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 59. Топалэ, Ш. Г. Аллополиплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 59. Топалэ, Ш. Г. Аллополиплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 59. Топалэ, Ш. Г. Аллотетраплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 59. Топалэ, Ш. Г. Аллотриплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 59. Топалэ, Ш. Г. Aмпелидее (Ampelideae Kunth.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 79. Топалэ, Ш. Г. Aмпелопсис (Ampelopsis Michx.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 81-83. Топалэ, Ш. Г. Amпелоценоз / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 84. 101


50. Топалэ, Ш. Г. Ампелоцисcус (Ampelocissus Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 84. 51. Топалэ, Ш. Г. Aмпельные растения / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 84. 52. Топалэ, Ш. Г. Амфидиплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 84. 53. Топалэ, Ш. Г. Анализирующее скрещивание / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 87. 54. Топалэ, Ш. Г. Анафаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 88. 55. Топалэ, Ш. Г. Андроцей / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 89. 56. Топалэ, Ш. Г. Анеуплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 90. 57. Топалэ, Ш. Г. Анеуплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 90. 58. Топалэ, Ш. Г. Анортополиплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 91. 59. Топалэ, Ш. Г. Апертура / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 96. 60. Топалэ, Ш. Г. Апогамия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 96. 61. Топалэ, Ш. Г. Археспорий / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 116. 62. Топалэ, Ш. Г. Аутбридинг / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 124. 63. Топалэ, Ш. Г. Ауткросс / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 124. 64. Топалэ, Ш. Г. Аутогамия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 124. 65. Топалэ, Ш. Г. Аутополиплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 124. 66. Топалэ, Ш. Г. Бесплодный побег / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 155. 67. Топалэ, Ш. Г. Венчик / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 218. 68. Топалэ, Ш. Г. Вид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 221. 69. Топалэ, Ш. Г. Видообазование / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 221-222. 70. Топалэ, Ш. Г. Виноград / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 230. 71. Топалэ, Ш. Г. Виноград дикий / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 230. 72. Топалэ, Ш. Г. Виноград куанье (Vitis coignetiae Pulliat ex Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 234. 73. Топалэ, Ш. Г. Виноград культурный (Vitis vinifera subsp. sativa De Candolle) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 235. 74. Топалэ, Ш. Г. Витоидее (Vitoideae Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 259. 102


75. Топалэ, Ш. Г. Гаметы / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 293-294. 76. Топалэ, Ш. Г. Гаплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 295. 77. Топалэ, Ш. Г. Гаплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 295. 78. Топалэ, Ш. Г. Гаплоидные клетки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 295. 79. Топалэ, Ш. Г. Гаплофаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 295. 80. Топалэ, Ш. Г. Генные мутации / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 303. 81. Топалэ, Ш. Г. Геном / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 303-304. 82. Топалэ, Ш. Г. Геномные мутации / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 304. 83. Топалэ, Ш. Г. Гетероплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 308. 84. Топалэ, Ш. Г. Гиалоплазма / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 309. 85. Топалэ, Ш. Г. Гибрид межродовой / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 309. 86. Топалэ, Ш. Г. Гибридная популяция / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 310. 87. Топалэ, Ш. Г. Гибридная стерильность / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 310. 88. Топалэ, Ш. Г. Гибридологический анализ / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 311. 89. Топалэ, Ш. Г. Гомология / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 327. 90. Топалэ, Ш. Г. Горошение ягод / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 328. 91. Топалэ, Ш. Г. Деление клетки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 361. 92. Топалэ, Ш. Г. Диплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 373. 93. Топалэ, Ш. Г. Диплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 373. 94. Топалэ, Ш. Г. Диплоидные клетки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 373. 95. Топалэ, Ш. Г. Доминантный признак / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 385. 96. Топалэ, Ш. Г. Еувитис (Euvitis Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 405. 97. Топалэ, Ш. Г. Жизнеспособность пыльцы / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 410. 98. Топалэ, Ш. Г. Завязывание ягод / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 413. 99. Топалэ, Ш. Г. Идиограмма / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 442. 103


100. Топалэ, Ш. Г. Избирательность гамет / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 443. 101. Топалэ, Ш. Г. Интерфаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 463. 102. Топалэ, Ш. Г. Кайратия (Cayratia Jussieu) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 1. – С. 491. 103. Топалэ, Ш. Г. Кариология / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 8. 104. Топалэ, Ш. Г. Кариоплазма / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 8-9. 105. Топалэ, Ш. Г. Кариосистематика / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 9. 106. Топалэ, Ш. Г. Кариотип / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 9-10. 107. Топалэ, Ш. Г. Клейстогамия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 43. 108. Топалэ, Ш. Г. Клематициссус (Clematicissus Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 43. 109. Топалэ, Ш. Г. Конъюгация хромосом / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 77. 110. Топалэ, Ш. Г. Ландукия (Landukia Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 127. 111. Топалэ, Ш. Г. Леоидее (Leeoideae Clarke) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 131. 112. Топалэ, Ш. Г. Лианы / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 133. 113. Топалэ, Ш. Г. Макроспора / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 156. 114. Топалэ, Ш. Г. Мейоз / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 186. 115. Топалэ, Ш. Г. Метафаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 195. 116. Топалэ, Ш. Г. Митоз / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 219-220. 117. Топалэ, Ш. Г. Мускадиния (Muscadinia Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 245. 118. Топалэ, Ш. Г. Мутанты / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 259. 119. Топалэ, Ш. Г. Нескрещиваемость / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 288. 120. Топалэ, Ш. Г. Несовместимость / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 288. 121. Топалэ, Ш. Г. Отдаленная гибридизация / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 353-354. 122. Топалэ, Ш. Г. Парное скрещивание / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 368. 123. Топалэ, Ш. Г. Партенокарпия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 368. 124. Топалэ, Ш. Г. Партеноцисусс (Parthenocissus Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 368-369. 104


125. Топалэ, Ш. Г. Перицикл / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 385. 126. Топалэ, Ш. Г. Плоидность / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 404. 127. Топалэ, Ш. Г. Подвид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 414. 128. Топалэ, Ш. Г. Подрод / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 417. 129. Топалэ, Ш. Г. Пол / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 420. 130. Топалэ, Ш. Г. Полигамность / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 423. 131. Топалэ, Ш. Г. Полигаплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 423. 132. Топалэ, Ш. Г. Полиплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 424. 133. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 424. 134. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидные клетки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 424. 135. Топалэ, Ш. Г. Полиэмбриония / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 426. 136. Топалэ, Ш. Г. Половая гибридизация / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 427. 137. Топалэ, Ш. Г. Происхождение культурного винограда / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 492-493. 138. Топалэ, Ш. Г. Профаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 499. 139. Топалэ, Ш. Г. Птеризантес (Pterisanthes Blume) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 501. 140. Топалэ, Ш. Г. Птероциссус (Pterocissus Urban et Ekman) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1986. – Т. 2. – С. 501. 141. Топалэ, Ш. Г. Сравнительная характеристика полиплоидов и отдаленных гибридов винограда по величине пыльцевых зерен / Ш. Г. Топалэ // Гаметогенез, оплодотворение и эмбриогенез семенных растений, папоротников и мхов : Тезисы докл. IX всесоюз. совещание по эмбриологии растений, Кишинев, 1-2 дек. 1986 г. – К., 1986. – С. 121-122. 1987 142. Топалэ, Ш. Г. Пыльца / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 5. 143. Топалэ, Ш. Г. Пыльцевое зерно / Ш. Г. Топалэ, Л. М. Якимов // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 5. 144. Топалэ, Ш. Г. Редукционное деление / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 30. 145. Топалэ, Ш. Г. Рекомбинации / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 34. 146. Топалэ, Ш. Г. Рецессивные признаки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 40. 147. Топалэ, Ш. Г. Род / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 48. 105


148. Топалэ, Ш. Г. Роициссус (Rhoicissus Planch.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 50. 149. Топалэ, Ш. Г. Семейство Vitaceae Juss. / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 87-90. 150. Топалэ, Ш. Г. Скрещиваемость диплоидных сортов с аутотетраплоидными формами винограда / Ш. Г. Топалэ // V Съезд генетиков и селекционеров Молдавии (посвящается 100-летию со дня рождения Н. И. Вавилова), Кишинев, июнь 1987 г. – К., 1987. – С. 157. 151. Топалэ, Ш. Г. Скрещиваемость отдаленного гибрида DRX-55 с исходными видами, сейввилларами и полиплоидами винограда / Ш. Г. Топалэ, Н. И. Гузун // V Съезд генетиков и селекционеров Молдавии (посвящается 100-летию со дня рождения Н. И. Вавилова), Кишинев, июнь 1987 г. – К., 1987. – С. 158. 152. Топалэ, Ш. Г. Совместимость / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 125-126. 153. Топалэ Ш. Г. Создание отдаленных гибридов F3 Vitis vinifera x V. rotundifolia методом возвратных скрещиваний / Ш. Г. Топалэ // V съезд Всесоюзного Общества Генетиков и Селекционеров им. Н. И. Вавилова, Москва, 24-28 нояб. 1987 г., Т. IV, ч. 2 : Генетика и селекция растений. Тезисы докл. – М., 1987. – С. 196. 154. Топалэ, Ш. Г. Спонтанная гибридизация / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 157-158. 155. Топалэ, Ш. Г. Стерильность / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 175-176. 156. Топалэ, Ш. Г. Таксономия / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 206. 157. Топалэ, Ш. Г. Телофаза / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 212. 158. Топалэ, Ш. Г. Тетрада / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 227. 159. Топалэ, Ш. Г. Тетраплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 227-228. 160. Топалэ, Ш. Г. Тетрастигма (Tetrastigma Miquel) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 228. 161. Топалэ, Ш. Г. Точка роста / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 254. 162. Топалэ, Ш. Г. Транслокация / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 256. 163. Топалэ, Ш. Г. Триплоид / Ш. Г. Топалэ // Энциколопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 260. 164. Топалэ, Ш. Г. Фертильность растений / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 320. 165. Топалэ, Ш. Г. Филогенез / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 329. 166. Топалэ, Ш. Г. Формообразование / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 347. 167. Топалэ, Ш. Г. Хроматин / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 383. 168. Топалэ, Ш. Г. Хромосомная теория наследственности / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 384. 169. Топалэ, Ш. Г. Хромосомные перестройки / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 385. 106


170. Топалэ, Ш. Г. Хромосомы / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 385-386. 171. Топалэ, Ш. Г. Цисситес (Cissites Heer) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 399-400. 172. Топалэ, Ш. Г. Циссус (Cissus L.) / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 400-401. 173. Топалэ, Ш. Г. Цитогенетика винограда / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 401-402. 174. Топалэ, Ш. Г. Цитокинез / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 402. 175. Топалэ, Ш. Г. Цитология винограда / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 402-403. 176. Топалэ, Ш. Г. Цифостемма [(Cyphostemma Planch.) Alston] / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 403-404. 177. Топалэ, Ш. Г. Эволюционное учение / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 441-442. 178. Топалэ, Ш. Г. Эволюция винограда / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 442-443. 179. Топалэ, Ш. Г. Экотип / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 458. 180. Топалэ, Ш. Г. Эндомитоз / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 473. 181. Топалэ, Ш. Г. Ядрышко / Ш. Г. Топалэ // Энциклопедия виноградарства : В 3-x томах. – К., 1987. – Т. 3. – С. 497. 1989 182.Топалэ, Ш. Г. Кариологические исследования некоторых дикорастущих видов семейства Vitaceae Juss. / Ш. Г. Топалэ // Второе Совещание по кариологии растений : Тезисы докл. – Новосибирск, 1989. – С. 34-36. 1990 183. Топалэ, Ш. Г. Скрещиваемость диплоидных сортов с аутотетраплоидными формами винограда / Ш. Г. Топалэ // Ботанические исследования. Вып. 8 : Интродукция растений и озеленение. – К., 1990. – С. 168-176. 1992 184. Tofan, E. I. Crossingability of (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) distant hybrids with european varieties and with each other / E. I. Tofan, Şt. Gh. Topală // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a Geneticienilor şi Ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 389. 185. Tofan, E. I. Încrucişarea hibrizilor distanţi (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) cu soiuri europene şi între ei înşişi / E. I. Tofan, Şt. Gh. Topală // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a geneticienilor şi ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 387-388. 186. Topală, Şt. Gh. Some regularities of vine distant hybrids / Şt. Gh. Topală // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a geneticienilor şi ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 392. 187. Topală, Şt. Gh. Unele regularităţi ale hibridării distante la viţa de vie / Şt. Gh. Topală // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a geneticienilor şi ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 390-392. 188. Топалэ, Ш. Г. Некоторые закономерности при отдаленной гибридизации винограда / Ш. Г. Топалэ, Е. И. Тофан // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din 107


Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a geneticienilor şi ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 390-392. 189. Топалэ, Ш. Г. Особенности микроспорогенеза у отдаленного гибрида винограда DRX-55 / Ш. Г. Топалэ // Ботанические исследования. Вып. 11: Интродукция, отдаленная гибридизация растений и озеленение. – К., 1992. – С. 84. 190. Тофан, Е. И. Скрещиваемость отдаленных гибридов (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) с европейскими сортами и между собой / Е. И. Тофан, Ш. Г. Топалэ // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor din Moldova : (Мaterialele şt. ale congr. VI a geneticienilor şi ameliоratorilor din Moldova), Chişinău, sept. 1992. – Ch., 1992. – P. 389. 1993 191. Tofan, E. I. Citogenetica hibrizilor Vitis vinifera x V. rotundifolia F3. / E. I. Tofan, Şt. Gh. Topală // Moldova. Deschideri ştiijnţifice şi culturale spre Vest : Congresul XVIII al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (13-16 iulie 1993). Secţia IV : Chimie, biologie, ecologie. Vol. 3. – Ch., 1993. – P. 140. 192. Topală, Şt. Gh. Hibridarea distantă dinre speciile genului Vitis L. şi import. ei pentru ameliorarea viţei de vie / Şt. Gh. Topală // Moldova. Deschideri ştiijnţifice şi culturale spre Vest : Congresul XVIII al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (13-16 iulie 1993). Secţia IV : Chimie, biologie, ecologie. Vol. 3. – Ch., 1993. – P. 141. 1994 193. Topală, Şt. Gh., Analiza hibridologică a descendenţilor Vitis vinifera x V. rotundifolia din generaţia a trea / Şt. Gh. Topală, E. I. Tofan // Ocrotirea, reproducerea şi utilizarea plantelor : Conf. şt. a botaniştilor, 22-23 sept. 1994. – Ch., 1994. – P. 89-90. 194. Topală, Şt. Gh. Ereditarea caracterelor morfologice la hibrizii Vitis vinifera x V. rotundifolia F4 / Şt. Gh. Topală // Ocrotirea, reproducerea şi utilizarea plantelor : Conf. şt. a botaniştilor, 22-23 sept. 1994. – Ch., 1994. – P. 88-89. 195.Topală, Şt. Gh. Investigaţiile cariologice ale speciilor familiei Vitaceae Juss. / Şt. Gh. Topală // Congresul I al botaniştilor din Moldova. – Ch., 1994. – P. 73-74. 196. Топалэ, Ш. Г. Отдаленная гибридизация и селекция винограда / Ш. Г. Топалэ // Отдаленная гибридизация плодово-ягодных и других многолетних растений. – К.,1994. – С. 37-40. 1995 197. Topală, Şt. Gh. Biodiversitatea morfologică şi cariologică privind familia Salicaceae Mirbel / Şt. Gh. Topală // Conferinţă internaţională ştiinţifico-practică. Rezultatele comunicărilor, 12-13 oct., 1995. – Ch., 1995. – P. 47. 198. Topală, Şt. Gh. Crearea hibrizilor distanţi de viţă de vie pentru producerea strugurilor, utilizând tehnologii non-poluante / Şt. Gh. Topală, E. Tofan // Anul 1995 European de Conservare a Naturii în Republica Moldova : probleme, realizări şi perspective. Conf. intern. şt.-practică, Chişinău, 12-13 oct. 1995. – Ch., 1995. – P. 101. 199. Topală, Şt. Gh. Elaborarea metodei de determinare a nivelului de poliploidie la stejar obişnuit (Quercus robour L.) / Şt. Gh. Topală, V. Hadîrcă, D. Gociu // Anul 1995 European de Conservare a Naturii în Republica Moldova : probleme, realizări şi perspective. Conf. intern. şt.-practică, Chişinău, 12-13 oct. 1995. – Ch., 1995. – P. 75. 1998 200. Selection of self-fertile hybrids of Vitis vinifera x Vitis rotundifolia Michx. / Şt. Topală, E. Tofan, E. Alexandrov, A. Apruda // Abstracts XXV International Horticultural Congress (IHC), Brussel, 2-7 august 1998. – Brussel, 1998. – P. 471. 201. Topală, Şt. Gh. Crearea hibrizilor distanţi de viţă de vie apireni folosind formele N.C. – 615(F1) şi DRX – 55; DRX – 58-5(F2) / Şt. Topală, E. Alexandrov, Gh. Savin // Biodiversitatea vegetală a republicii în preajma mileniului III : Congr. II. Societatea Botanică din Republica Moldova, Chişinău, 12-13 noem., 1998. – Ch., 1998. – P. 111. 1999 108


202. Topală, Şt. Gh. Particularităţile de formare a genotipurilor noi în generaţia a III la hibridul distant Vitis vinifera x Vitis rotundifolia / Şt. Gh. Topală, E. Tofan, A. Apruda // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor în Rep. Moldova : Materialele şt. ale congr. VII (jubiliar) al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep. Moldova, Chişinău, 23-24 sept. 1999 – Ch., 1999 (1998). – P. 385-389. 203. Topală Şt. Progrese în obţinerea noilor forme de viţă de vie cu ajutorul metodei hibridării distante / Şt. Topală // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor în Republica Moldova : Materialele şt. ale congr. VII (jubiliar) al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep. Moldova, Chişinău, 23-24 sept. 1999 – Ch., 1999 (1998). – P. 381-384. 204. Апруда, А. Исследование частично фертильных oтдаленных гибридов винограда / А. Апруда, Ш. Топалэ, Е. Александров // Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor în R. Moldova : Materialele şt. ale congr. VII (jubiliar) al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep. Moldova, Chişinău, 23-24 sept. 1999 – Ch., 1999 (1998). – P. 175-179. 2000 205. Topală, Şt. Unele rezultate ale investigaţiilor citologice şi citogenetice efectuate în cadrul laboratorului “Plante netradiţionale” / Şt. Gh. Topală // Grădina Botanică la 50 de ani. – Chişinău, 2000. – P. 98-107. 2002 206. Topală, Şt. Gh. Colecţia ampelografică – situaţia actuală, strategii în crearea, menţinerea şi utilizarea gen ofondului Vitaceae / Şt. Gh. Topală // Buletinul Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. – 2002. – Nr 3. – P. 60-63. 2004 207. Elaborarea tehnologiilor viticole moderne în baza biodivrsităţii resurselor genetice / Gh. Savin, A. Popov, V. Cornea, F. Cramarciuc, Şt. Topală // Buletinul Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. – 2004. – Nr 1. – P. 100-103. 208. Guzun, N. Problemele, metodele şi rezultatele ameliorării genetice a viţei de vie / N. Guzun, T. Olaru, Şt. Topală // Buletinul Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. – 2004. – Nr 1. – P. 119-125. 209. Guzun, N. Viţa de vie / N. Guzun, T. Olaru, Şt. Topală // Ameliorarea specială a plantelor agricole : Manual / red. şt. V. Siminel. – Ch., 2004. – P. 775-798. 210. Topală, Şt. Gh. Fundamentarea ampeloecologică de dezvoltare durabilă a viticultuirii în Republica Moldova / Şt. Gh. Topală // Agricultura Moldovei. – 2004. – Nr 4. – P. 33. 211. Topală, Şt. Gh. Unele rezultate ale investigaţiilor citologice şi citogenetice efectuate în cadrul laboratorului de “Plante netradiţionale” / Şt. Gh. Topală // Grădina Botanică la 50 de ani / col. de red. : A. Ciubotaru [şi al]. – Ch., 2004. – P. 98-106. – ISBN 9975-60-182-0. 212. Топалэ, Ш. Г. О плоидности сорта винограда Muscat Cannon Hall / Ш. Г. Топалэ // Agricultura Moldovei. – 2004. – Nr 12. – P. 23-26. 213. Топалэ, Ш. Г. Современная систематика винограднгых растений. История и современность / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2004. – № 6. – С. 3739. 2005 214. Topală, Şt. Gh. Caracterizarea hibrizilor V. viniera x V. rotundifolia (F2-F5) după forma şi mărimea grăuncioarelor de pollen / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, M. Istrati // Agricultura Moldovei. – 2005. – Nr 9. – P. 13-16. 215. Topală, Şt. Gh. Caracterizarea hibrizilor V.vinifera x V. rotundifolia (F2-F5) după forma şi mărimea grăuncioarelor de polen / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, M. Istrati // Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări ştiinţifice UASM. Ser. Horticultura, viticultura, silvicultura şi protecţia plantelor. Vol. 14. – Ch., – 2005. – P. 149-152. 109


216. Topală, Şt. Gh. Crearea genofondului de hibrizi distanţi dintre subg Euvitis (2n=38) şi Muscadinia (2n=40) / Şt. Gh. Topală // Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări ştiinţifice UASM. Ser. Horticultura, viticultura, silvicultura şi protecţia plantelor. Vol. 14. – Ch., – 2005. – P. 146-148. 217. Topală, Şt. Gh. Crearea genofondului de hibrizi distanţi între speciile Vitis vinifera L. şi V. rotundifolia Michx în INVV / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, M. Istrati // Aspecte inovative în viticultură şi vinificaţie : Teze ale conf. şt. intern. – Ch., 2005. – P. 5-49. 218. Topală, Şt. Gh. Crearea hibrizilor distanţi de generaţia a patra (F4) dintre speciile Vitis vinifera L. şi Vitis rotundifolia Michx / Şt. Gh. Topală // Genitica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor : Materialele congr. al VIII al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep. Moldova, Chişinău, 29-30 sept. 2005. – Ch., 2005. – P. 400-403. – ISBN 9975-78-427. 219. Topală, Şt. Gh. Etapele de baza ale sintezei genomului nou al viţei de vie / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, M. Istrati // Aspecte inovative în viticultură şi vinificaţie : Teze ale conf. şt. intern. – Ch., 2005. – P. 15-20. 220. Topală, Şt. Gh. Nucul. Biologia reproductivă [despre monografia dnei dr. hab. Maria Pîntea “Nucul. Biologia reproductivă”] / Şt. Gh. Topală // Agricultura Moldovei. – 2005. – Nr 7-8. – P. 43. 221. Rezultatele studierii hibrizilor distanţi de viţă de vie în condiţii “im-situ” şi “ex-situ” – funcţie a factorilor biotici şi abiotici din anul 2004 / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, Gh. Savin, A. Popov, S. Rusu, P. Şosev // Genitica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor : Materialele congr. al VIII al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Rep. Moldova, Chişinău, 29-30 sept. 2005. – Ch., 2005. – P. 683-688. – ISBN 9975-78-427. 222. Топалэ, Ш. Г. Создание форм винограда с триплoидным набором хромосом и их орфологические и цитогeнeтические особенности / Ш. Г. Топалэ // Probleme actuale ale geneticii, biotehnologiei şi ameliorării : Materialele conf. naţ. (jubiliară) cu participare intern., Chişinău, 17-18 febr., 2005. – Ch., 2005. – P. 315-319. – ISBN 9975-64-034-6. 2006 223. Topală, Şt. Gh. Crearea în premieră mondială a soiurilor de viţă de vie, rezistente la filoxeră / Şt. Gh. Topală, C. Ia. Dadu // Lucrări ştiinţifice anul XLVII, Vol. I (49) Ser. Horticultură, Iaşi, 2006. – P. 55-57. 224. Topală, Şt. Gh. Crearea viţei de vie pe rădăcini proprii, rezistentă la filoxeră / Şt. Gh. Topală, C. Ia. Dadu // Viticultura şi vinificaţia în Moldova. – 2006. – Nr 3. – P. 8-9. 225. Topală, Şt. Gh. Sinteza genomului nou al viţei de vie s-a efectuat în R. Moldova pentru prima dată în lume / Şt. Gh. Topală, C. Ia. Dadu // Agricultura Moldovei. – 2006. – Nr 5-6. – P. 27-29. 226. Топалэ, Ш. Г. Плоидность сорта винограда Muscat Cannon Hall. Новые сведения / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2006. – № 6. – С. 46-47. 227. Топалэ, Ш. Г. Создание корнесобственного винограда, устойчивого к филлоксере / Ш. Г. Топалэ, К. Я. Даду // Виноградарство и виноделие в Молдове. – 2006. – № 3. – P. 8-9. 2007 228. Descrierea prealabilă a unor specii sintetice noi de viţă de vie, evidenţiate între hibrizii distanţi de generaţia a cincia (F5) / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin, M. Istrati // Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi viticultură : Lucrări şt. consacrate aniversării a 100 de ani de la naşterea prof. Gh. Rudi : Conf. intern. – Ch., 2007. – Vol. 15(2). – P. 29-33. 229. Topală, Şt. Gh. Analiza unor lucrări de hibridare distantă la viţa de vie ori retrtospectivă lucrărilor de concept în domeniul hibridărilor distante / Şt. Gh. Topală, D. Ivasişin, M. Istrati // Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi viticultură : 110


Lucrări şt. consacrate aniversării a 100 de ani de la naşterea prof. Gh. Rudi : Conf. intern. – Ch., 2007. – Vol. 15(2). – P. 25-29. 230. Topală, Şt. Gh. Hibridarea distantă – metodă efectivă de creare a speciilor sintetice de viţă de vie / Şt. Gh. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin // Realizări şi perspective în horticultură, viticultură, vinificaţie şi viticultură : Lucrări şt. consacrate aniversării a 100 de ani de la naşterea prof. Gh. Rudi : Conf. intern. – Ch., 2007. – Vol. 15(2). – P. 33-36. 231. Topală, Şt. Gh. Sinteza genomului nou al viţei de vie – n = 19, 2n = 38; (din genomul Vitis rotundifolia Michx. – n = 20 şi Vitis vinifera – n = 19). / Şt. Gh. Topală. Certificat de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor şi drepturile conexe : Seria OŞ – 2007. – nr. 205/384. 232. Топалэ, Ш. Г. Кому достанутся 300 тысяч франков за победу над филлоксерой? (В Молдове создан родоначальник корнесобственного винограда, устойчивого к филлоксере) / Ш. Г. Топалэ, К. Я. Даду // Agricultura Moldovei. – 2007. – Nr 7-8. – P. 31-33. 233. Топалэ, Ш. Г. Филлоксера – проблема мирового виноградарства. Средства и меры борьбы против самого страшного вредителя винограда, предложенные учеными на протяжении XIX-XX вв / Ш. Г. Топалэ, К. Я. Даду // Виноделие и виноградарство. – 2007. – № 5. – С. 44-46. 2008 234. Teleuţă, A. La umbra nucului bătrîn... : [75 de ani de la naşterea cercet. în domeniul plantelor nucifere, prof., Ion Comanici] / A. Teleuţă, Şt. Topală // Literatura şi arta. – 2008. – 17 iul. – P. 7. 235. Topală, Şt. Gh. Muscat Cannon Hall Ploidy. New data / Şt. Gh. Topală // Probleme actuale ale geneticii, fiziologiei şi ameliorării plantelor : Materialele conf. naţ. cu participare intern., 9-10.oct. 2008. – Ch., 2008. – P. 607-614. 236. Topală, Şt. Gh. Muscat Cannon Hall. New contributions to solution of the problem / Şt. Gh. Topală // Realizări inovative în domeniul Viti-vinicol. Lucrări şt. : Ediţie specială a conf. intern. consacrate comemorării mem. cor. al AŞM Petru Ungureanu (1894-1975), Chişinău,18 sept. 2008. – Ch., 2008. – P. 144-148. 237. Topală, Şt. Gh. Poliploidia spontană la Vitis vinifera L. / Şt. Gh. Topală // Viticultura şi vinificaţia în Moldova. – 2008. – Nr 1(13). – P. 8-9. – [avizul P. Jukovskii, academician al VASHNIL, profesor, dr. şt. biologice şi agricole]. 238. Topală, Şt. Gh. Poliploidicitatea soiului de viţă de vie Muscat Cannon Hall. Date noi / Şt. Gh. Topală // Viticultura şi vinificaţia în Moldova. – 2008. – Nr 3(15). – Р. 10-15. – [continuare în nr. 4(16), 2008]. 239. Topală, Şt. Gh. Poliploidicitatea soiului de viţă de vie Muscat Cannon Hall. Date noi / Şt. Gh. Topală // Viticultura şi vinificaţia în Moldova. – 2008. – Nr 4(16). – Р. 9. – [sfîrşit; începutul în nr. 3(15), 2008]. 240. Topală, Şt. Gh. Sinteza genomului nou al viţei de vie – mijloc eficient de învingere a filoxerei (Viteus vitifolii Shimer (Fitch) / Şt. Gh. Topală, C. Dadu // Realizări inovative în domeniu Viti-vinicol. Lucrări şt. : Ed. spec. a conf. intern. consacrate comemorării mem. cor. al AŞM Petru Ungureanu (1894-1975), Chişinău,18 sept. 2008. – Ch., 2008. – P. 1620. 241. Topală, Şt. Gh. Sinteza genomului nou al viţei de vie în ştiinţa moldavă / Şt. Gh. Topală // Intellectus : Revistă de proprietate intelectuală. – 2008. – Nr 2. – P. 97-104. 242. Topală, Şt. Gh. Sterilitatea polenului viţei de vie şi metodele de restabilire a fertilităţii acestuia / Şt. Gh. Topală, E. Alexandrov // Viticultura şi vinificaţia în Moldova. – 2008. – № 2(14). – P. 12-13. 243. Стерильность пыльцы винограда и причины ее вызывающие / Ш. Г. Топалэ, К. Даду, Д. Ивасишин, М. Истрати // Realizări inovative în domeniu Viti-vinicol. Lucrări şt. : Ed. 111


spec. a conf. intern. consacrate comemorării mem. cor. al AŞM Petru Ungureanu (18941975), Chişinău,18 sept. 2008. – Ch., 2008. – P. 87-91. 244. Топалэ, Ш. Г. Некоторые итоги кариологических исследований дикорастущих видов сем. Vitaceae Juss. / Ш. Г. Топалэ // Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări şt. UASM. Ser. Horticultura, viticultura, silvicultura şi protecţia plantelor. Vol. 16. – Ch., 2008. – P. 215-218. 245. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидность сорта Muscat Cannon Hall. Новые сведения / Ш. Г. Топалэ // Виноградарство и виноделие в Молдове. – 2008. – № 3(15). – С.10-15. – [продолжение в № 4(16), 2008]. 246. Топалэ, Ш. Г. Полиплоидность сорта Muscat Cannon Hall. Новые сведения / Ш. Г. Топалэ // Виноградарство и виноделие в Молдове. – 2008. – № 4(16). – С. 9. – [окончание; начало в № 3(15), 2008]. 247. Топалэ, Ш. Г. Сколько хромосом у мула? Исследование стерильности растений и животных сулит большие перспективы в селекции / Ш. Г. Топалэ // Cultura Moldovei. – 2008. – Nr 9-10. 248. Топалэ, Ш. Г. Создание корнесобственного винограда, устойчивого к филлоксере / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2008. – № 1. – С. 40-41. 249. Топалэ, Ш. Г. Спонтанная полиплоидия у Vitis vinifera L. / Ш. Г. Топалэ // Виноградарство и виноделие в Молдове. – 2008. – № 1(13). – С. 8-9. – [отзыв П. Жуковского, академика ВАСХНИЛ, профессор, доктор биол. и с.-х. наук]. 250. Топалэ, Ш. Г. Стерильность пыльцы винограда и методы ее преодоления / Ш. Г. Топалэ, Е. Александров // Виноградарство и виноделие в Молдове. – 2008. – № 2(14). – С. 12-13. 251. Топалэ, Ш. Г. Стерильность пыльцы винограда и методы ее преодоления / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2008. – № 4. – С. 42-43. 252. Топалэ, Ш. Г. Стерильность пыльцы винограда и методы ее преодоления / Ш. Г. Топалэ, К. Даду // Probleme actuale ale geneticii, fiziologiei şi ameliorării plantelor : Materialele conf. naţ. cu participare intern., 9-10.oct. 2008. – Ch., 2008. – P. 235-241. 253. Топалэ, Ш. Г. Цитологические исследования генофонда винограда вида Vitis vinifera L., V. labrusca L. и клонов V. silvestris L. и V. rotundifolia Michx. / Ш. Г. Топалэ // Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Lucrări şt. UASM. Ser. Horticultura, viticultura, silvicultura şi protecţia plantelor. Vol. 16. – Ch., 2008. – P. 218-222. 2009 254. Topală, Şt. Gh. Sinteza genomului nou al viţei de vie – o realizare în premieră în citogenetica speciei Vitis vinifera L. / Şt. Gh. Topală // Akademos : Revistă de ştiinţă, inovare, cultură şi artă. – 2009. – Nr 3. – P. 99-103. 255. Topală, Şt. Gh. Un nou tip de sterilizare a gametofiţilor la hibrizii distanţi de F3 de viţă de vie / Şt. Gh. Topală // Intellectus : Revistă de proprietate intelectuală. – 2009. – Nr 4. – P. 100-108. 2010 256. Alexandrov, E. Secvenţe istorice şi recente ce ţin de cultura viţei de vie / E. Alexandrov, Şt. Topală, B. Gaina // Conservarea diversităţii plantelor : Materialele simp. şt. intern., consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice (Institut) a AŞM , Chişinău, 7-9 oct. 2010. – Ch., 2010. – P. 327-334. ISBN 979-9975-105-42-2. 257. Topală, Şt. Gh. Dificultăţile ameliorării cu ajutorul hibridării distante, care diminuează eficacitatea selecţiei formelor de viţă de vie, rezistente la filoxeră- forma radicicolă / Şt. Gh. Topală // Conservarea diversităţii plantelor : Materialele simpoz. şt. intern., consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice (Institut) a AŞM, Chişinău, 7-9 oct. 2010. – Ch., 2010. – P. 447-454. ISBN 979-9975-105-42-2. 258. Topală, Şt. Gh. Investigarea cariologică a unor specii spontane, ce aparţin la diferite genuri ale fam. Vitaceae Juss. / Şt. Gh. Topală // Conservarea diversităţii plantelor : 112


Materialele simpoz. şt. intern., consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice (Institut) a AŞM, Chişinău, 7-9 oct. 2010. – Ch., 2010. – P. 455-459. ISBN 9799975-105-42-2. 259. Topală, Şt. Gh. Succese şi eşecuri în practica utilizării metodei de hibridare distantă privind ameliorarea viţei de vie / Şt. Gh. Topală // Conservarea diversităţii plantelor : Materialele simpoz. şt. intern., consacrat aniversării a 60-a de la fondarea Grădinii Botanice (Institut) a AŞM, Chişinău, 7-9 oct. 2010. – Ch., 2010. – P. 460-465. ISBN 9799975-105-42-2. 260. Topală, Şt. Gh. The synthesis of new genome of grapevine as means to conquer the phylloxera (Viteus vitifolii (Fitch. Shimer) / Şt. Gh. Topală // Intellectus : Revistă de proprietate intelectuală. – 2010. – Nr 4. – P. 109-121. 261. Topală, Şt. Gh. Tipurile de sterilitate a polenului la viţa de vie / Şt. Gh. Topală // Viticutura şi Vinificaţia în Moldova. – 2010. – Nr 3(27). – P. 10-12. – [continuare în nr. 4, 2010]. 262. Topală, Şt. Gh. Tipurile de sterilitate a polenului la viţa de vie / Şt. Gh. Topală // Viticutura şi Vinificaţia în Moldova. – 2010. – Nr 4(28). – P. 10-11. – [începutul în nr. 3, 2010]. 263. Топалэ, Ш. Г. Типы стерильности пыльцы винограда. Новый тип / Ш. Г. Топалэ // Виноградарства и Виноделие в Молдoве. – 2010. – № 5. – С. 30-31. 2011 264. Sinteza genomului nou al viţei de vie ca mijloc biologic de combatere a filixerei, bazat pe utilizarea formelor rezistente, obţinute cu participarea sps V. rotundifolia / Şt. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin, V. Dadu // Viticultura şi Vinificaţia în Moldova. – 2011. – Nr 2. – P. 1213. – [continuare în nr. 3 / 2011]. 265. Sinteza genomului nou al viţei de vie ca mijloc biologic de combatere a filoxerei, bazat pe utilizarea formelor rezistente, obţinute cu participarea sps V. rotundifolia / Şt. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin, V. Dadu // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2011. – Nr 3. – P. 11-12. – [continuare în nr. 4; începutul în nr. 2, 2011]. 266. Sinteza genomului nou al viţei de vie ca mijloc biologic de combatere a filoxerei, bazat pe utilizarea formelor rezistente, obţinute cu participarea sps V. rotundifolia / Şt. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin, V. Dadu // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2011. – Nr 4. – P. 11-12. – [continuare în nr. 5, 2011 ; începutul în nr. 2 şi 3, 2011]. 267. Sinteza genomului nou al viţei de vie ca mijloc biologic de combatere a filoxerei, bazat pe utilizarea formelor rezistente, obţinute cu participarea sps V. rotundifolia / Şt. Topală, C. Dadu, D. Ivasişin, V. Dadu // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2011. – Nr 5. – P. 15-16. – [începutul în nr. 2;3;4, 2011]. 268. Синтез нового генома винограда, как биологического средства борьбы с филлоксерой (Viteus vitifolii shimer-fith) / Ш. Топалэ, К. Даду, Д. Ивасишин, В. Даду // Viticultura şi Viniicaţia în Moldova. – 2011. – Nr 2. – P. 31-32. 269. Синтез нового генома винограда, как биологического средства борьбы с филлоксерой (Viteus vitifolii shimer-fith) / Ш. Топалэ, К. Даду, Д. Ивасишин, В. Даду // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2011. – Nr 3. – P. 31-32. – [продолжение в № 4 ; начало в № 2 / 2011]. 270. Синтез нового генома винограда, как биологического средства борьбы с филлоксерой (Viteus vitifolii shimer-fith) / Ш. Топалэ, К. Даду, Д. Ивасишин, В. Даду // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2011. – Nr 4. – P. 30-31. – [начало в «Viticultura şi Viniicaţia în Moldova» nr 2 / 2011 и в «Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia» nr 3 / 2011]. 271. Топалэ, Ш. Г. Анализ современных работ по расшифровке генома Vitis vinifera L. / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2011. – № 2. – С. 45-46. – [окончание следует]. 113


272. Топалэ, Ш. Биоморфологические и физико-химические особенности ягод отдаленных гибридов F 4 V. vinifera L., V. rotundifolia Michx. / Е. Александров, Ш. Топалэ, Б. Гаина // Виноделие и виноградарство. – 2011. – № 5. – С. 29-31. 2012 273. Topală, Şt. Gh. The synthesis of new genome of grapevine as a biological means to conquer the phylloxera (Viteus vitifolii (Fitch. Shimer) / Şt. Topală // Conseration of plant diversity : Intern. Sci. sympos. 2nd edition, Chişinău-Iaşi,16-19 May 2012. – Ch., P. 403412. 274. Топалэ, Ш. Г. Анализ современных работ по дешифровке генома винограда вида Vitis vinifera L. / Ш. Топалэ, К. Даду, Д. Ивасишин // Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia. – 2012. – Nr 2. – P. 35-36. – (продолжение в № 3/2012). 275. Топалэ, Ш. Г. Итоги 40-летних кариологических исследований винограда / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2012. – № 1. – С. 43 -45. – (продолжение в № 2/2012). 276. Топаэ, Ш. Г. Итоги 40-летних кариологических исследований винограда / Ш. Г. Топалэ // Виноделие и виноградарство. – 2012. – № 2. – С. 37 -39. – (окончание, начало в № 1/2012).

Coordonator ştiinţific, referent, consultant 1985 277. Эль-Вард Хусейн, Д. Цитогенетическая и агробиологическая характеристика полиплоидных форм и отдаленных гибридов винограда / Х. Д.Эль-Вард ; науч. рук. : К. В. Смирнов, науч. конс. : Ш. Г. Топалэ. – Москва, 1985. – 17 с. 1986 278. Энциклопедия виноградарства / Ред. кол. : А. С. Субботович, С. П. Авакянц, П. Р. Арзуманян ; науч. конс. : А. Г. Амирджанов, Н. И. Бурьян, … , Ш. Г. Топалэ [и др.]. – К. : Гл. ред. Молд. Сов. Энциклопедии, 1986. – Т.1. – 512 с. 279. Энциклопедия виноградарства / Ред. кол. : А. С. Субботович, С. П. Авакянц, П. Р. Арзуманян ; науч. конс. : А. Г. Амирджанов, Н. И. Бурьян, … , Ш. Г. Топалэ [и др.]. – К. : Гл. ред. Молд. Сов. Энциклопедии, 1986. – Т. 2. – 504 с. 280. Энциклопедия виноградарства / Ред. кол. : А. С. Субботович, С. П. Авакянц, П. Р. Арзуманян ; науч. конс. : А. Г. Амирджанов, Н. И. Бурьян, … , Ш. Г. Топалэ [и др.]. – К. : Гл. ред. Молд. Сов. Энциклопедии, 1987. – Т. 3. – 552 с. 1993 281. Cazac, T. Influenţa iradierii razelor B-asupra variabilităţii caracterelor la puieţii viţei de vie în M1. Autoref. tezei de doctor în ştiinţe agrare / Tudor Cazac ; cond. şt. : A. Ia. Zemşman ; ref. ofic. : M. S. Cuharschi, Şt. Gh. Topală, I. N. Mihalache. – Ch., 1993. – 29 p. 282. Corcodel, A. Embriocultura în ameliorarea soiurilor timpurii şi rezistente de viţă de vie. Autoref. tezei de doctor în ştiinţe agrare / A. Corcodel ; сond. şt. N. I. Guzun ; ref. ofic. : A. S. Subotovici, Şt. Gh. Topală, L. M. Iachimov. – Ch., 1993. – 19 p. 1996 283. Celac, O. Aprecierea particularităţilor agrobiologice ale elitelor hibride la viţa de vie şi evidenţierea candidaţilor în soi. Autoref. tezei de doctor în ştiinţe agrare / O. Celac ; сond. şt. N. I. Guzun ; ref. ofic. : G. P. Gavrilov, Şt. Gh. Topală, Iu. N. Grigorovschii. – Ch., 1996. – 23 p. 1998 284. Boaghe, D. Spaţiile verzi ale municipiului Chişinău: Particularităţi biologice, management ecologic şi dezvoltare durabilă. Autoref. tezei de doctor în ştiinţe biologice / D. Boaghe ; сond. şt. A. G. Negru ; ref. ofic. : G. Brezeanu, T. Nicorici, P. Tarhon ; Şt. Topală. – Ch., 1998. 114


285. Tofan, E. I. Caracteristica biomorfologică şi citogenetică a hibrizilor distanţi de viţă de vie F1-F3 (Vitis vinifera L. x V.rotundifolia Michx.). Autoref. tezei de doctor în ştiinţe biologice / E. I. Tofan ; cond. şt. Şt. Gh. Topală. – Ch., 1998. – 24 p. 2003 286. Alexandrov, E. G. Caracteristica biomorfologică şi citologică a hibrizilor distanţi de viţă de vie F4 (Vitis vinifera L. x V.rotundifolia Michx.). Autoref. tezei de doctor în ştiinţe biologice / E. G. Alexandrov ; cond. şt. Şt. Gh. Topală. – Ch., 2003. – 24 p.

Referinţe 2003 287. Apruda, P. Ştefan Topală – savant renumit în domeniul citologiei şi cariosistematicii viţei de vie (la 65 de ani din ziua naşterii) / P. Apruda, M. Rapcea // Agricultura Moldovei. – 2003. – Nr 9. – P. 35. – ISSN 0582-5229. 288. Ciubotaru, A. Ilustru savant în hibridarea distantă şi sistematica viţei de vie (Doctorul habilitat Ştefan Topală la 65 de ani din ziua naşterii) / A. Ciubotaru, A. Jacotă // Buletinul Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. – 2003. – Nr 1(290). – P. 166-168. – ISSN 0568-5192. 289. Новые книги : [Аннотация к монографии Ш. Г. Топалэ: Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда (Систематика и цитогенетика)]. – Кишинев, 2004 // Виноделие и виноградарство. – 2004. – № 5. – С. 28. 2004 290. Димитренко, Ем. Урок патриотизма [О трудах Штефана Георгиевича Топалэ] / Ем. Димитренко // Agricultura Moldovei. – 2004. – Nr 12. – P. 23. 2005 291. Димитренко, Ем. И на лице его засветилась гордость за Молдову… [Профессор Штефан Топалэ с коллегами осуществил синтез нового генома винограда] / Ем. Димитренко // Agricultura Moldovei. – 2005. – Nr 9. – P. (середина журнала). 2006 292. Fişer, A. Un savant moldovean şi două descoperiri de importanţă mondială : [interviu cu doctor habilitat, profesorul Şt. Topală] / Interviu realizat de Anatol Fişer // Moldova Suverană. – 2006. – Nr 124, 23 aug. – P. 2. 2007 293. Bordeianu, L. Ştefan Topală. Descoperiri / Leo Bordeianu // Молдова. Новая серия. – 2007. – № 1/2. 2008 294. Ladaniuc, V. Ştefan Topală, septuagenar. Împătimit de viţa de vie / Victor Ladaniuc // Glasul. – 2008. – 9 oct. 295. Rapcea, M. Modernizarea continuă a viţei de vie : impactul savantului Şt. Topală prin contribuţii unicale citologice şi citogenetice / Mihail Rapcea // Moldova Suverană. – 2008. – 28 noiem. 296. Штефану Георгиевичу Топалэ 70 лет! : Поздравляем с юбилеем! / Редакция и ред. кол. журнала ; друзья и коллеги // Виноделие и Виноградарство. – 2008. – № 2. – С. 47. 2010 297. Ladaniuc, V. Spre înţelepciunea şi necesităţile viţei de vie: Selecţii din cartea „Mai întîi şi la-nceput...”. – Ch., 2010. – 104 p. – [D-lui Ştefan Topală, dr. hab. în biologie, profesor cercetător, colab. şt. princ. al Grădinii Botanice a AŞM].

115


INDEX DE NUME -AAlexandrov E. – 200, 201, 243, 257, 287 Apruda A. – 200, 204, 289 -BBoaghe D. – 285 Bordeianu L. – 294 Brezeanu G. – 285 -CCazac T. – 282 Celac O. – 284 Ciubotaru A. – 290 Corcodel A. – 283 Cornea V. – 208 Cramarciuc F. – 208 Cuharschi M. S. – 282 -DDadu C. – 215, 216, 218, 220, 222, 224, 226, 229, 231, 241, 265, 266, 267, 268 Dadu V. – 265, 266, 267, 268 -EEl‟Vard, Kh.D. – 36 -FFişer A. – 293 -GGaina B. – 257 Gavrilov G. P. – 284 Gociu D. – 199 Grigorovschii Iu. N. – 284 Guzun N. – 209, 210, 283, 284 -HHadîrcă V. – 199 -I-

Iachimov L. M. – 283 Ivasişin D. – 229, 230, 231, 265, 266, 267, 268 Istrati M. – 215, 216, 218, 220, 229, 230 -JJacotă A. – 290 Jukovskii P. – 238 -LLadaniuc V. – 295, 298 -MMihalache I. N. – 282 -NNegru A. G. – 285 Nicorici T. – 285 -OOlaru T. – 209, 210 -PPopov A. – 208, 222 -RRapcea M. – 289, 296 Rusu S. – 222 -SSavin Gh. – 201, 208, 222 Subotovici A. S. – 283 Şosev P. – 222 -TTarhon P. – 285 Teleuţă A. – 235 Tofan E. I. – 184, 185, 191, 193, 198, 200, 204, 286 -ZZemşman A. Ia. – 282

-AАвакянц С. П. – 279, 280, 281, Александров Е. – 205, 251, 273, Амирджанов А. Г. – 279, 280, 281, Апруда А. – 205, Арзуманян П. Р. – 279, 280, 281, -ББурьян Н. И. – 279, 280, 281, -ГГаина Б. – 273, Голодрига П. Я. – 1, 7, 8, 9, 10, 17, Гузун Н. И. – 31, 34, 151, -ДДаду К. Я. – 228, 233, 234, 244, 253, 269, 270, 271, 275, Даду В. – 269, 270, 271, Димитренко Ем. – 291, 292, -ЖЖакотэ А. Г. – 6, Жуковский П. – 250,

-ИИвасишин Д. – 244, 269, 270, 271, 275, Истрати М. – 244, -ККиреева Л. К. – 12, Коробец П. В. – 7, 8, 17, -ММалиновский Н. А. – 7, 17, -ННавашин M. С. – 1, -ООрел Л. И. – 3, -CСмирнов К. В. – 3, 278, Субботович А. С. – 279, 280, 281, -ТТофан Е. И. – 188, 190, -ЧЧеботарь А. А. – 3, -Э-

116


Эль-Вард Х. Д. – 38, 40, 278, -Я-

Якимов Л. М. – 143.

INDEX DE TITLURI -AAnaliza hibridologică a descendenţilor Vitis vinifera x V. Rotundifolia din generaţia a trea – 193 Analiza unor lucrări de hibridare distantă la viţa de vie ori retrtospectivă lucrărilor de concept în domeniul hibridărilor distante – 229 Aprecierea particularităţilor agrobiologice ale elitelor hibride la viţa de vie şi evidenţierea candidaţilor în soi. – 283 -BBiodiversitatea morfologică şi cariologică privind familia Salicaceae Mirbel. – 197 -CCaracteristica biomorfologică şi citogenetică a hibrizilor distanţi de viţă de vie F1-F3 (Vitis vinifera L. x V. rotundifolia Michx.). – 286 Caracteristica biomorfologică şi citologică a hibrizilor distanţi de viţă de vie F4 (Vitis vinifera L. x V. rotundifolia Michx.). – 285 Caracterizarea hibrizilor V. Viniera x V. Rotundifolia (F2-F5) după forma şi mărimea grăuncioarelor de pollen – 214, 215 Citogenetica hibrizilor Vitis vinifera x V. Rotundifolia F3. – 191 Colecţia ampelografică – situaţia actuală, strategii în crearea, menţinerea şi utilizarea genofondului Vitaceae – 206 Crearea genofondului de hibrizi distanţi dintre subg Euvitis (2n=38) şi Muscadinia (2n=40) – 216 Crearea genofondului de hibrizi distanţi între speciile Vitis vinifera L. şi V. rotundifolia Michx în INVV – 217 Crearea hibrizilor distanţi de generaţia a patra (F4) dintre speciile Vitis vinifera L. şi Vitis rotundifolia Michx – 218 Crearea hibrizilor distanţi de viţă de vie apireni folosind formele N.C. – 6-15(F1) şi DRX – 55; DRX – 58-5(F2) – 201 Crearea hibrizilor distanţi de viţă de vie pentru producerea strugurilor, utilizând tehnologii non-poluante – 198 Crearea în premieră mondială a soiurilor de viţă de vie, rezistente la filoxeră – 223 Crearea viţei de vie pe rădăcini proprii, rezistentă la filoxeră – 224

Crossingability of (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) distant hybrids with european varieties and with each other – 184 -DDescrierea prealabilă a unor specii sintetice noi de viţă de vie, evidenţiate între hibrizii distanţi de generaţia a cincia (F5) – 228 Dificultăţile ameliorării cu ajutorul hibridării distante, care diminuează efacacitatea selecţiei formelor de viţă de vie, rezistente la filoxeră- forma radicicolă – 257 -EElaborarea metodei de determinare a nivelului de poliploidie la stejar obişnuit (Quercus robour L.) – 199 Elaborarea tehnologiilor viticole moderne în baza biodivrsităţii resurselor genetice – 207 Embriocultura în ameliorarea soiurilor timpurii şi rezistente de viţă vie. – 282 Ereditarea caractelor morfologice la hibrizii Vitis vinifera x V. Rotundifolia F4 – 194 Etapele de baza ale sintezei genomului nou al viţei de vie – 219 -FFundamentarea ampeloecologică de dezvoltare durabilă a viticultuirii în Republica Moldova – 210 -HHibridarea distantă dinre speciile genului Vitis L. şi import. Ei pentru ameliorarea viţei de vie – 192 Hibridarea distantă – metodă efectivă de creare a speciilor sintetice de viţă de vie – 230 -IIlustru savant în hibridarea distantă şi sistematica viţei de vie (Doctorul habilitat Ştefan Topală la 65 de ani din ziua naşterii) – 288 Influenţa iradierii razelor B-asupra variabilităţii caracterelor la puieţii viţei de vie în M1. – 281 Investigarea cariologică a unor specii spontane, ce aparţin la diferite genuri ale fam. Vitaceae Juss. – 258 Investigaţiile cariologice ale speciilor familiei Vitaceae Juss. – 195 Încrucişarea hibrizilor distanţi (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) cu soiuri europene şi între ei înşişi – 185 -L-

117


La umbra nucului bătrîn… : [75 de ani de la naşterea cercet. În domeniul plantelor nucifere, prof., Ion Comanici] – 234 -MModernizarea continuă a viţei de vie : impactul savantului Şt. Topală prin contribuţii unicale citologice şi citogenetice – 295 Muscat Cannon Hall. New contributions to solution of the problem – 236 Muscat Cannon Hall Ploidy. New data – 235 -NNucul. Biologia reproductivă [despre monografia dnei dr. hab. Maria Pîntea “Nucul. Biologia reproductivă”] – 220 -PParticularităţile de formare a genotipurilor noi în generaţia a III la hibridul distant Vitis vinifera x Vitis rotundifolia – 202 Poliploidia spontană la Vitis vinifera L. – 237 Poliploidicitatea soiului de viţă de vie Muscat Cannon Hall. Date noi – 238, 239 Problemele, metodele şi rezultatele ameliorării genetice a viţei de vie – 208 Progrese în obţinerea noilor forme de viţă de vie cu ajutorul metodei hibridării distante – 203 -RRezultatele studierii hibrizilor distanţi de viţă de vie în condiţii “im-situ” şi “ex-situ” – funcţie a factorilor biotici şi abiotici din anul 2004. – 221 -SSecvenţe istorice şi recente ce ţin de cultura viţei de vie – 256 Selection of self-fertile hybrids of Vitis vinifera x Vitis rotundifolia Michx. – 200 Sinteza genomului nou al viţei de vie – mijloc eficient de învingere a filoxerei (Viteus vitifolii Shimer (Fitch) – 240 Sinteza genomului nou al viţei de vie ca mijloc biologic de combatere a filixerei, bazat pe utilizarea formelor rezistente, obţinute cu participarea sps V. Rotundifolia – 264, 265, 266, 267 Sinteza genomului nou al viţei de vie în ştiinţa moldavă – 241 Sinteza genomului nou al viţei de vie – o realizare în premieră în citogenetica speciei Vitis vinifera L. – 254

-АAкареосперма (Acareosperma Gagnep.) – 41

Sinteza genomului nou al viţei de vie s-a efectuat în R. Moldova pentru prima dată în lume – 225 Sinteza genomului nou al viţei de vie – n = 19, 2n = 38; (din genomul Vitis rotundifolia Michx. – n=20 şi Vitis vinifera – n=19). – 231 Some regularities of vine distant hybrids – 186 Spaţiile verzi ale municipiului Chişinău: Particularităţi biologice, management ecologic şi dezvoltare durabilă. – 284 Spre înţelepciunea şi necesităţile viţei de vie: Selecţii din cartea „Mai întîi şi lanceput…”. – 297 Sterilitatea polenului viţei de vie şi metodele de restabilire a fertilităţii acestuia – 242 Study of pollen germination in polyploidy forms and distant hybrids of grape – 36 Succese şi eşecuri în practica utilizării metodei de hibridare distantă privind ameliorarea viţei de vie – 259 -ŞŞtefan Topală. Descoperiri – 293 Ştefan Topală – savant renumit în domeniul citologiei şi cariosistematicii viţei de vie (la 65 de ani din ziua naşterii) – 287 Ştefan Topală, septuagenar. Împătimit de viţa de vie – 294 -TThe synthesis of new genome of grapevine as means to conquer the phylloxera (Viteus vitifolii (Fitch. Shimer) – 260 Tipurile de sterilitate a polenului la viţa de vie – 261, 262 -UUn nou tip de sterilizare a gametofiţilor la hibrizii distanţi de F3 de viţă de vie – 255 Un savant moldovean şi două descoperiri de importanţă mondială : [interviu cu doctor habilitat, profesorul Şt. Topală] – 292 Unele regularităţi ale hibridării distante la viţa de vie – 187 Unele rezultate ale investigaţiilor citologice şi citogenetice efectuate în cadrul laboratorului “Plante netradiţionale” – 205, 211 Use of the remote hybridization method in breeding of grape – 37 -VViţa de vie – 209

Аллоплоидия – 42

118


Аллополиплоид – 43 Аллополиплоидия – 44 Аллотетраплоид – 45 Аллотриплоид – 46 Aмпелидее (Ampelideae Kunth.) – 47 Aмпелопсис (Ampelopsis Michx.) – 48 Amпелоценоз – 49 Ампелоцисcус (Ampelocissus Planch.) – 50 Aмпельные растения – 51 Амфидиплоид – 52 Анализ современных работ по расшифровке генома Vitis vinifera L. – 271, 274 Анализирующее скрещивание – 53 Анафаза – 54 Андроцей – 55 Анеуплоид – 56 Анеуплоидия – 57 Анортополиплоидия – 58 Апертура – 59 Апогамия – 60 Археспорий – 61 Аутбридинг – 62 Ауткросс – 63 Аутогамия – 64 Аутополиплоидия – 65 -ББесплодный побег – 66 Биоморфологические и физико-химические особенности ягод отдаленных гибридов F 4 V. vinifera L., V. rotundifolia Michx. – 272, 273 -ВВенчик – 67 Вид – 68 Видообазование – 69 Виноград – 70 Виноград дикий – 71 Виноград куанье (Vitis coignetiae Pulliat ex Planch.) – 72 Виноград культурный (Vitis vinifera subsp. sativa De Candolle) – 73 Витоидее (Vitoideae Planch.) – 74 -ГГаметы – 75 Гаплоид – 76 Гаплоидия – 77 Гаплоидные клетки – 78 Гаплофаза – 79 Генные мутации – 80 Геном – 81 Геномные мутации – 82 Гетероплоидия – 83 Гиалоплазма – 84 Гибрид межродовой – 85 Гибридная популяция – 86

Гибридная стерильность – 87 Гибридологический анализ – 88 Гомология – 89 Горошение ягод – 90 -ДДеление клетки – 91 Диплоид – 92 Диплоидия – 93 Диплоидные клетки – 94 Доминантный признак – 95 -ЕЕувитис (Euvitis Planch.) – 96 -ЖЖизнеспособность пыльцы – 97 -ЗЗавязывание ягод – 98 -ИИ на лице его засветилась гордость за Молдову… [Профессор Штефан Топалэ с коллегами осуществил синтез нового генома винограда] – 291 Идиограмма – 99 Избирательность гамет – 100 Изучение фертильности пыльцы у ди- и тетраплоидных форм вида V. vinifera L. – 11 Интерфаза – 101 Искусственный и естественный мутагенез у винограда – 7 Использование метода интервалентных скрещиваний в селекции винограда – 38 Использование метода отдаленной гибридизации в селекции винограда – 39 Исследование прорастания пыльцы у полиплоидных форм и отдаленных гибридов винограда – 40 Исследование по спонтанному и индуцированному мутагенезу у винограда – 17 Исследование частично фертильных oтдаленных гибридов винограда – 204 Итоги 40-летних кариологических исследований винограда – 275, 276 -КК вопросу изучения спонтанных и индуцированных мутации у винограда – 12 Кайратия (Cayratia Jussieu) – 102 Кариологические исследования некоторых дикорастущих видов семейства Vitaceae Juss. – 182 Кариология – 103

119


Кариология, полиплоидия и отдаленная гибридизация винограда – 3 Кариология, полиплоидия и отдалѐнная гибридизация винограда: (систематика и цитогенетика винограда) – 4, 5 Кариоплазма – 104 Кариосистематика – 105 Кариотип – 106 Клейстогамия – 107 Клематициссус (Clematicissus Planch.) – 108 Кому достанутся 300 тысяч франков за победу над филлоксерой? (В Молдове создан родоначальник корнесобственного винограда, устойчивого к филлоксере) – 232 Конъюгация хромосом – 109 -ЛЛандукия (Landukia Planch.) – 110 Леоидее (Leeoideae Clarke) – 111 Лианы – 112 -ММакроспора – 113 Мейоз – 114 Метафаза – 115 Микроспорогенез у ди - и тетраплоидных форм винограда вида Vitis vinifera L. – 14 Митоз – 116 Морфологические особенности листа винограда – диагностический признак явления полиплоидии – 18, 20 Морфологические особенности полиплоидных растений винограда – 27 Морфология пыльцы некоторых видов семейства Vitaceae – 29 Мускадиния (Muscadinia Planch.) – 117 Мускат Александрийский крупноягодный – новая тетраплоидная форма винограда – 15 Мутанты – 118 -ННекоторые закономерности при отдаленной гибридизации винограда – 188 Некоторые итоги кариологических исследований дикорастущих видов сем. Vitaceae Juss. – 244 Нескрещиваемость – 119 Несовместимость – 120 Новые полиплоидные формы винограда – 28 -ОО плоидности сорта винограда Muscat Cannon Hall – 212 Особенности микроспорогенеза у отдаленного гибрида винограда DRX55 – 189

Отдаленная гибридизация – 121 Отдаленная гибридизация и селекция винограда – 196 -ППарное скрещивание – 122 Партенокарпия – 123 Партеноцисусс (Parthenocissus Planch.) – 124 Перицикл – 125 Плоидность – 126 Плоидность сорта винограда Muscat Cannon Hall. Новые сведения – 226 Подвид – 127 Подрод – 128 Пол – 129 Полигамность – 130 Полигаплоид – 131 Полиплоид – 132 Полиплоидия – 133 Полиплоидия в селекции винограда – 19, 22 Полиплоидия у винограда: Систематика, кариология, цитогенетика – 2 Полиплоидность сорта Muscat Cannon Hall. Новые сведения – 245, 246 Полиплоидные клетки – 134 Полиэмбриония – 135 Половая гибридизация – 136 Получение триплоидных форм винограда и их морфологические особенности – 16 Происхождение культурного винограда – 137 Профаза – 138 Птеризантес (Pterisanthes Blume) – 139 Птероциссус (Pterocissus Urban et Ekman) – 140 Пути создания идентифицированной полиплоидной коллекции винограда – 30 Пыльца – 142 Пыльцевое зерно – 143 -РРасхимеривание виноградных сеянцев – 23 Редукционное деление – 144 Рекомбинации – 145 Рецессивные признаки – 146 Род – 147 Роициссус (Rhoicissus Planch.) – 148 -ССемейство Vitaceae Juss. – 149 Синтез нового генома винограда, как биологического средства борьбы с филлоксерой (Viteus vitifolii shimer-fith) – 269, 270 Сколько хромосом у мула? Исследование стерильности растений и животных сулит большие перспективы в селекции – 247

120


Скрещиваемость диплоидных сортов с аутотетраплоидными формами винограда – 150, 183 Скрещиваемость отдаленного гибрида DRX55 с исходными видами, сейввилларами и полиплоидами винограда – 151 Скрещиваемость отдаленных гибридов (Vitis vinifera x V. rotundifolia F2 – F3) с европейскими сортами и между собой – 190 Совместимость – 152 Современная систематика винограднгых растений. История и современность – 213 Создание корнесобственного винограда, устойчивого к филлоксере – 227, 248 Создание отдаленных гибридов F3 Vitis vinifera x V. rotundifolia методом возвратных скрещиваний – 153 Создание форм винограда с триплoидным набором хромосом и их орфологические и цитогeнeтические особенности – 222 Спонтанная гибридизация – 154 Спонтанная полиплоидия у винограда – 25 Спонтанная полиплоидия у Vitis vinifera L. – 249 Спонтанная полиплоидия у Vitis vinifera L. и еѐ значение для селекции винограда – 1 Спонтанii та индуцироанiiмутагенез у винограда – 13 Спонтанные тетраплоидные мутанты винограда – 8 Сравнительная характеристика полиплоидов и отдаленных гибридов винограда по величине пыльцевых зерен – 141 Стерильность – 155 Стерильность пыльцы винограда и методы ее преодоления – 250, 251, 252 Стерильность пыльцы винограда и причины ее вызывающие – 243 -ТТаксономия – 156 Телофаза – 157 Тетрада – 158 Тетраплоид – 159 Тетрастигма (Tetrastigma Miquel) – 160 Типы стерильности пыльцы винограда. Новый тип – 263 Точка роста – 161 Транслокация –162 Триплоид – 163 -У-

Урок патриотизма [О трудах Штефана Георгиевича Топалэ] – 290 -ФФертильность растений – 164 Филогенез – 165 Филлоксера – проблема мирового виноградарства. Средства и меры борьбы против самого страшного вредителя винограда, предложенные учеными на протяжении XIX-XX вв – 233 Формообразование – 166 Фотосинтетическая деятельность и формирование урожая кукурузы при различных режимах минерального питания – 6 -ХХроматин – 167 Хромосомная теория наследственности – 168 Хромосомные перестройки – 169 Хромосомы – 170 -ЦЦветение, опыление и формирование полового потомства у разноплоидных сортов винограда – 21 Цисситес (Cissites Heer) – 171 Циссус (Cissus L.) – 172 Цитогенетика винограда – 173 Цитогенетическая и агробиологическая характеристика полиплоидных форм и отдаленных гибридов винограда – 277 Цитокинез – 174 Цитологические аспекты эволюции винограда – 26 Цитологические исследования генофонда винограда вида Vitis vinifera L., V. labrusca L. и клонов V. silvestris L. и V. rotundifolia Michx. – 253 Цитологические исследования генофонда вида V. vinifera L. с целью выявления полиплоидных форм винограда – 9 Цитологические исследования межвидовых гибридов V. vinifera x V. rotundifolia и полиплоидных форм – 31 Цитологические исследования сортового фонда винограда – 32 Цитологическое изучение некоторых видов из родов Cissus L. и Rhoicissus Planch семейства Vitaceae – 33 Цитологическое изучение Vitis rotundifolia Michaux и его гибридов с европейским виноградом Vitis vinifera L. – 34 Цитологическое исследование отдаленных гибрид. в-да V. vinifera x V. rotundifolia – 35

121


Цитология винограда – 175 Цифостемма [(Cyphostemma Planch.) Alston] – 176 -ШШтефану Георгиевичу Топалэ 70 лет! : Поздравляем с юбилеем! – 296 -ЭЭволюционное учение – 177 Эволюция винограда – 178 Экотип – 179 Экспериментальное получение полиплоидных форм – 24 Экспериментальное получение тетрпаплоидных форм у некоторых сортов винограда – 10 Эндомитоз – 180 Энциклопедия виноградарства – 278, 279, 280 -ЯЯдрышко – 181

122


O VIAŢĂ ÎN IMAGINI

Dinastia Mărioarei Mârza (în centru). Feciorii Vasile, Emanoil, Grigore şi Tudor (lipseşte Ionel) şi fiicele Anastasia şi Alexandra (lipseşte Ana) cu copiii lor. Jos în centru Ştefănică Topală. 1940

Mare jale a cuprins familia Topală, când mama a rămas văduvă, iar noi copiii – Maria, Petre, Catincuţa şi Ştefănică, orfani de tată. 1939

123


Ştefănică cu fraţii Vincenţiu, Petru şi Pavel (gemeni) Godoroja. Cogâlniceni. 1952. O, ce clipă fericită! „Unde te-ai dus copilărie cu pădurea ta cu tot..?”

Numai tristeţe şi groază sinistră se poate ceti în ochi, provocată de singurătatea, după despărţirea cu mama.la Tehnicumul din Cucuruzeni.1955

Student la Tehnicumul Agricol din Cucuruzeni. Primul din dreapta, sus - Ştefan Topală. 1956

124


Student la Tehnicumul Agrcol din Cucuruzeni – aşa zis „SORBONA agrară„ cu prietenul Boris Prodan – student la Institutul Pedagogic din Tiraspol, aşa numit „Sorbona‟, părinţii căruia tot fusese deportaţi în 1949. Tiraspol. 1957.

Student cu idei şi priviri de savant adevărat . Pînă ce n-a făcut nici o descoperire... dar neapărat, una va face. Chişinău, 1960

125


Ştefan Topală împreună cu colegii de institut Elaş F., Cebanu Gh., Palii A. Viaţa de student e ca şi viaţa de artist, uneori prea vesel, alteori mai trist. Unde-s anii studenţiei, oare unde s-or fi dus? „Când la şcolile înalte, frecventam acelaşi curs”. 1961

Student la Institutul Agricol din Chişinău. Într-o excursie particulară la Expoziţia Ajunsurilor Economiei Naţionale. Moscova. 1959

126


Student la Institutul Agricol din Chişinău. Într-o excursie particulară la Moscova. 1959

Tinereţe, vezi cum eşti, oare unde te grăbeşti?! Timpule, opreştete din mersul tău, ca să rămân tânăr mereu. Chişinău, 1962

127


Mama şi sora Maria după culesul legumelor. 1970

Tot dumnealor, recoltând poama. 1970

După susţinerea tezei de doctor. Leningrad, 1972

128


Ştefan Topală – viitorul doctor habilitat şi profesor, arată preparatele citolgice cu setul de cromozomi 2n=57 la triploizii viţei de vie, sintetizaţi de Domnia sa, directorului Grădinii Botanice din acele vremuri de mult apuse, profesorului A.A.Cibotari. Chişinău, 1974.

Primul copil, Decebal – speranţă mare în viitor; cu cît mai mare copilul creşte, cu atît mai tare speranţa se întăreşte. Chişinău, 1975.

129


Aurica Fornea - directorul Centrului Educaţional „Gimnaziu-Grădiniţă Podgoreni”

Ştefan Topală – adevărat tribun cu har de orator la aniversarea a 25-a în “Sorbona” agrară din Cucuruzeni. 1983

130


Iarna în dendrariu Grădinii Botanice. Chişinău,1983.

Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creşte… şi la duşmani nu le sporeşte. Neînfricatul Decebal şi Voevodul Dragoş cu încredere privesc spre viitor. 1984.

131


Decebal la grădiniţă. Chişinău, 1979

Dragoş elev. Chişinău, 1987 .

Decebal în clasa I-a.

132


Oficiul Internaţional al Vinului v-a consacrat o Asamblee generală, la care au participat 36 de ţări din Europa şi Africa, plus Australia, Canada şi SUA. Ialta, 1990.

Ştefan Topală cu colegii de curs din Tehnicumul Agricol: Andrei Novac, Mişa Dercaci şi Ion Karaiman. Tinereţă dulce şi frumoasă, oare unde tu te-ai dus...când la şcolele înalte frecventam acelaşi curs. Cucuruzenii de Sus, 1983.

133


Soţii Zinaida şi Ştefan Topală cu feciorul Dragoş, liceist. Chişinău, 1993.

134


Familia fratelui Mihai – Lucia, Lenuţa şi soţia Nina. Chişinău, 1994

La aniversarea jubileului de 60 de ani din ziua naşterii. Chişinău,1998.

135


La jubileu s-a vorbit mult despre izbânzile şi realizările în ştiinţă a dlui Topală Ş.

Decebal student la Institutul Politehnic. Chişinău, 1990.

Dragoş –al doilea fecior al familiei Topală, care „când te uiţi în ochii lui,/ vezi adâncul valului / şi simţi liniştea serii / la sosirea primăverii”. Chişinău, 1994.

136


Decebal – primul fecior al familiei Topală; când priveşti atent la dânsul, parcă ar exprima: „Zică lumea orişice, eu sunt tânâr şi ferice”. Toronto, 2005.

Dragoş student, ce meditează despre trecut şi viitor. Chişinău, 2001

Bătrâneţe haine grele, ce n-aş da să scap de ele. Parcul soborului, Chişinău, 2001

137


În ajunul sărbătorii Vinului în piaţa Marii Adunării Naţionale. Chişinău, 2005.

Televiziunea Moldovei cu aplomb a comunicat spectatorilor în septembrie 2006 despe „Sinteza genomului nou al viţei de vie” – prima descoperire, înregistrată şi certificată de AGEPI în Moldova.

Cu Constantin Dadu, doctor habilitat în agricultură, directorul Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie. 2006

138


În Toronto, probând diferite pălării şi chipiuri, pentru a alege, care ni se potrivesc mai bine pentru identitatea noastră de moldoveni, proaspeţi sosiţi în Canada. Toronto, 2008.

Plini de bucurie sub stropi reci de apă în caterul de promenadă pe râul Niagara. Canada, 2008.

139


Socrii cei mari la nunta lui Julia Ĺ&#x;i Decebal. Toronto, 2008.

140


Discutînd problema evoluţiei viţei de vie în centru Americii ca între doi profesionişti. Toronto, 2008.

Socri mari la nunta feciorului Decebal. Toronto, 2008. Canada.

141


O, cât de ospitalieră şi frumoasă este Canada cu fascinanta cascadă Niagara. Împreună cu nora Julia, soţia Zinaida şi feciorul Dragoş. 2008

Cu Dragoş în faţa Parlamentului din Canada. Ottawa. 2008

142


Prânzul în restaurantul, situat aproximativ la 10-15 m de renumita şi fascinanta cascadă Niagara. 2008

Ajuns cu bună dispoziţie la fascinanta cascadă Niagara. 2008

143


Lângă faimoasa şi de toţi adorată cascada Niagara. 2008

Salutări tuturor colegilor din Moldova de la frumoasa şi irepetabila cascadă Niagară. 2008

144


PrĂŽnzul ĂŽntr-un restaurant din Otava. 2008

Pe fundalul unui havuz din Niagara. 2008

145


La ansamblul dedicat emancipării femeii: Women are Persons”, Les femmes sont personnes…”. Declaraţia adoptată în premieră de Parlamentul Canadei în 1929 . Ottawa,2008

În incinta Mării oraşului Toronto. Canada, 2008.

Seara, în amurg cu Dragoş în Ottava . 2008

146


Pentru sinteza genomului nou al viţei de vie prof. Topală Ş.este înaintat la premiu OIV în domeniul viticulturii pentru a.2011

Lângă monumentul lui Winston Churchill,prim-ministru al Marii Britanii, Laureat al Premiului Nobel (1953). Toronto, 2008

147

Stefan Topala. Biobibliografie  

Lucrarea reflectă munca de cercetare a doctorului habilitat în biologie, profesor cercetător, colaborator ştiinţific principal al Grădinii B...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you