Issuu on Google+


ÎNÃLÞAREA DOMNULUI Solemnitate Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Aleluia, pe Cristos Domnul, care se înalþã la cer, veniþi sã-l adorãm, aleluia! Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.


2

Înãlþarea Domnului

10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Aleluia, pe Cristos Domnul, care se înalþã la cer, veniþi sã-l adorãm, aleluia! Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Marea ta împãrãþie, o, Cristoase, tot pãmântu-i; Tu ai coborât din ceruri pentru noi, ca sã ne mântui. Rãstignit fiind pe cruce, ai schimbat a noastrã soartã Iar prin sfânta înviere, însãºi moartea este moartã. Urci acum din nou la ceruri, unde îngerii te-aºteaptã, Unde Tatãl te primeºte ca sã-þi dea rãsplata dreaptã. Lângã el pe tron te-aºazã ºi-i zorit pe cap sã-þi punã Semnul marii biruinþe, a victoriei cununã. El te face Domn a toate ºi îþi dã un mare nume, Ca atunci când se rosteºte, tot ce are viaþã-n lume, ªi în ceruri ºi-n adâncuri, sã se-ndrepte cãtre tine, Cu smeritã-ngenunchere, sã se plece, sã se-nchine. Se uimesc, vãzând din ceruri, oastea cetelor de îngeri Cã pãmântul nu mai este valea jalnicã de plângeri;


Oficiul lecturilor

3

Omenirea ce-a-ntinat-o primul om fãcut din tinã E salvatã, peste dânsa Omul-Dumnezeu dominã. O, Cristoase, tuturora sã ne fii pentru vecie ªi speranþã, ºi rãsplatã, ºi izvor de bucurie. Orice falsã bucurie ce de tine ne separã Sã ne fie, când ne-mbie, neplãcutã ºi amarã. Ne simþim plini de pãcate, slãbiciunea noastrã-i mare, Dar sperãm cu umilinþã de la tine îndurare. Tu ne iartã orice vinã cu-al tãu har ºi cu-a ta milã, Ocroteºte ºi-ntãreºte firea noastrã cea fragilã. ªtim cã tu vei þine-odatã judecatã-nfricoºatã; Fã sã fim gãsiþi atuncea fãrã vinã, fãrã patã. Mintea noastrã ne-o înalþã, dorul nostru ni-l menþine Cãtre sfintele lãcaºuri pregãtite-n cer de tine. Slavã, cinste ºi mãrire îþi aducem fiecare O, Cristoase, rege-al nostru, azi, de sfânta Înãlþare. Slavã fie în vecie, þie, veºnice Pãrinte. Îþi aducem preamãrire þie, Duhule Preasfinte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi imnuri numelui sãu; pregãtiþi calea celui care încalecã pe nori, aleluia! Psalmul 67 (68) I 2

Dumnezeu se ridicã, vrãjmaºii lui se risipesc * ºi cei care-l urãsc fug dinaintea feþei lui. 3 Cum se risipeºte fumul, aºa îi risipeºti, † cum se topeºte ceara în faþa focului, * aºa pier cei rãi din faþa lui Dumnezeu. 4 Cei drepþi se bucurã ºi tresaltã de bucurie în faþa lui Dumnezeu, * se desfatã în fericire ºi veselie.


4

Înãlþarea Domnului

5

Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi imnuri numelui sãu, * pregãtiþi calea celui care încalecã pe nori: numele sãu este Domnul, * tresãltaþi de bucurie înaintea lui! 6 Dumnezeu este tatãl orfanilor, † apãrãtorul vãduvelor, * el, care locuieºte în lãcaºul sãu cel sfânt. 7 Dumnezeu dã o casã celor pãrãsiþi, † el deschide prizonierilor poarta libertãþii, * dar cei rãzvrãtiþi vor locui în pãmânt uscat. 8 Dumnezeule, când ieºeai înaintea poporului tãu, † când pãºeai prin pustiu, * pãmântul se cutremura 9 ºi cerurile picurau ploaie înaintea Domnului, Dumnezeului de pe Sinai, * înaintea Dumnezeului lui Israel. 10 Ai dat o ploaie binefãcãtoare, Dumnezeule, * moºtenirea ta, sleitã de puteri, ai înviorat-o. 11 Dumnezeule, poporul tãu a locuit în þara pe care ai pregãtit-o în iubirea ta * pentru cel sãrac. Ant. Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi imnuri numelui sãu; pregãtiþi calea celui care încalecã pe nori, aleluia! Ant. 2 Cristos, urcându-se în înãlþimi, a dus captivã captivitatea, aleluia! II 12

Un cuvânt spune Domnul, * ºi sunt o armatã mare femeile aducãtoare de veºti bune: 13 „Regii armatelor o iau la fugã, * ºi femeile, acasã, împart prada. 14 În timp ce voi dormiþi prin staule, † aripile porumbiþei strãlucesc de argint * ºi penele ei au luciri de aur. 15 Când Cel Atotputernic îi împrãºtia pe regi, * ningea pe Þalmon”. 16 Munte al lui Dumnezeu este Muntele Basanului, * munte cu vârfuri semeþe este Muntele Basanului.


Oficiul lecturilor

5

17

De ce sunteþi plini de invidie, voi, munþi cu vârfuri înalte, † pe muntele pe care Dumnezeu ºi l-a ales lãcaº? * Domnul va locui acolo de-a pururi. 18 Carele lui Dumnezeu sunt mii ºi mii, * Domnul vine din Sinai în lãcaºul sãu cel sfânt. 19 Te-ai urcat în înãlþimi, ai dus captivã captivitatea, † ai primit în dar oameni: * chiar ºi rãzvrãtiþii vor locui la Domnul Dumnezeu. 20 Binecuvântat sã fie Domnul zi de zi, * Dumnezeul mântuirii noastre ne poartã de grijã. 21 Dumnezeul nostru este Dumnezeul mântuirii, * Domnul Dumnezeu are putere asupra morþii. 22 Dar Dumnezeu zdrobeºte capetele vrãjmaºilor, * creºtetul pãros al celor ce umblã în fãrãdelegi. 23 Domnul a spus: „Din Basan îi voi aduce înapoi, * îi voi aduce din adâncul mãrii, 24 ca sã-þi afunzi piciorul în sânge, * ºi limbile câinilor tãi sã aibã partea lor din duºmani”. Ant. Cristos, urcându-se în înãlþimi, a dus captivã captivitatea, aleluia! Ant. 3 Apare alaiul tãu, Dumnezeule, alaiul Dumnezeului ºi regelui meu, în locul cel sfânt, aleluia! † III 25

Apare alaiul tãu, Dumnezeule, * alaiul Dumnezeului ºi regelui meu, în locul cel sfânt. 26 † În faþã merg cântãreþii, † în urmã muzicanþii, * iar la mijloc, fetele cu tamburine. 27 „Binecuvântaþi-l pe Dumnezeu, în adunãrile voastre, * binecuvântaþi-l pe Domnul, voi, cei din seminþiile lui Israel!”


6

Înãlþarea Domnului

28

Iatã-l pe Beniamin, mezinul, † el conduce cãpeteniile lui Iuda ºi cetele lor, * cãpeteniile lui Zabulon, cãpeteniile lui Neftali. 29 Aratã-þi, Dumnezeul meu, puterea, * confirmã, Dumnezeule, ceea ce ai fãcut spre binele nostru. 30 Pentru templul tãu din Ierusalim, * regii îþi vor aduce daruri. 31 Înspãimântã fiara din trestii, † cireada de tauri cu viþeii popoarelor: * sã se plece la pãmânt cãrând bucãþi de argint! Împrãºtie popoarele care se complac în rãzboaie. † 32 Vor veni mai-marii Egiptului, * Etiopia îºi va întinde mâinile spre Dumnezeu. 33 Cântaþi lui Dumnezeu, împãrãþii ale pãmântului, * cântaþi Domnului imnuri; 34 lui, care vine cãlare pe ceruri, pe cerurile veºnice, * iatã, rãsunã în tunet glasul lui, glasul lui puternic. 35 Recunoaºteþi-i lui Dumnezeu puterea, † mãreþia lui asupra Israelului, * puterea lui mai presus de ceruri. 36 Înfricoºãtor eºti, Dumnezeule, din lãcaºul tãu sfânt. † Dumnezeul lui Israel, el dã poporului putere ºi tãrie. * Binecuvântat sã fie Dumnezeu! Ant. Apare alaiul tãu, Dumnezeule, alaiul Dumnezeului ºi regelui meu, în locul cel sfânt, aleluia! V. Domnul le-a deschis ochii, aleluia! R. Ca sã înþeleagã Scripturile, aleluia! LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Efeseni 4,1-24 Ridicându-se în înãlþimi, a dus captivã captivitatea Fraþilor, 1 vã îndemn, eu, prizonierul în Domnul, sã vã comportaþi în mod vrednic de chemarea pe care aþi pri-


Oficiul lecturilor 2

7

mit-o: cu toatã umilinþa ºi blândeþea, cu îndelungã rãbdare, îngãduindu-vã unii pe alþii în iubire, 3 strãduindu-vã sã menþineþi unitatea Duhului în legãtura pãcii. 4 Este un singur trup ºi un singur Duh, dupã cum aþi ºi fost chemaþi la o singurã speranþã, aceea a chemãrii voastre. 5 Este un singur Domn, o singurã credinþã, un singur botez, 6 un singur Dumnezeu ºi Tatã al tuturor, care este peste toate, prin toþi ºi în toþi. 7 Fiecãruia dintre noi i s-a dat harul dupã mãsura darului lui Cristos. 8 De aceea, Scriptura spune: Ridicându-se în înãlþimi, a dus captivã captivitatea, a dat daruri oamenilor. 9 Dar ce înseamnã „s-a ridicat”, dacã nu cã a ºi coborât în locurile cele mai de jos ale pãmântului? 10 Cel care a coborât este acelaºi cu cel care s-a ridicat deasupra tuturor cerurilor, ca sã împlineascã toate. 11 Tot el i-a dat pe unii ca apostoli, pe alþii ca profeþi, pe alþii ca evangheliºti, pe alþii ca pãstori ºi învãþãtori, 12 pentru desãvârºirea sfinþilor în vederea lucrãrii slujirii spre edificarea trupului lui Cristos, 13 pânã când vom ajunge toþi la unitatea credinþei ºi a cunoaºterii Fiului lui Dumnezeu, la omul desãvârºit, la mãsura staturii plinãtãþii lui Cristos, 14 ca sã nu mai fim copii, purtaþi de valuri ºi duºi încoace ºi încolo de orice vânt al învãþãturii prin înºelãciunea oamenilor, prin viclenia lor în a proiecta inducerea în eroare. 15 Dimpotrivã, fideli adevãrului în iubire, sã creºtem în toate pentru el, care este capul, Cristos, 16 de la care tot trupul se leagã ºi se îmbinã prin orice încheieturã, în funcþie de menirea stabilitã fiecãrui mãdular în parte, ºi se realizeazã astfel creºterea trupului spre edificarea sa în iubire. 17 Aºadar, vã spun aceasta ºi îl iau ca martor pe Domnul: sã nu vã mai comportaþi cum se comportã pãgânii, în deºertãciunea minþii lor 18 având gândirea întunecatã, strãini de viaþa lui Dumnezeu din cauza ignoranþei care este în ei, din cauza împietririi inimii lor. 19 Pierzând bunul-simþ, ei s-au dedat la desfrâu, practicând cu nesaþ orice fel de necurãþie. 20 Dar voi nu aºa l-aþi cunoscut pe


8

Înãlþarea Domnului 21

Cristos. Dacã l-aþi ascultat pe el ºi aþi fost învãþaþi în el, dupã adevãrul care este în Isus, 22 lãsaþi-vã de purtarea de mai înainte, de omul cel vechi supus putrezirii din cauza poftelor amãgitoare. 23 Înnoiþi-vã spiritul minþii voastre 24 ºi îmbrãcaþi-vã cu omul cel nou, cel creat dupã asemãnarea lui Dumnezeu în dreptate ºi în sfinþenia adevãrului. RESPONSORIUL Ef 4,8 (Ps 67 [68],19); Ps 46 (47),6 R. Ridicându-se Cristos în înãlþimi, a dus captivã captivitatea; * a dat daruri oamenilor, aleluia! V. Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþe. * A dat. LECTURA A DOUA Din Predicile sfântului Augustin, episcop (Pred. despre Înãlþarea Domnului, ed. A. Mai 98, 1-2: PLS 2, 494-495)

Nimeni nu s-a suit la cer decât cel care a coborât din cer Astãzi Domnul nostru Isus Cristos s-a înãlþat la cer. Cu el sã se înalþe ºi inima noastrã. Sã-l ascultãm pe apostolul Paul care spune: Dacã aþi înviat împreunã cu Cristos, cãutaþi cele de sus, unde Cristos ºade la dreapta lui Dumnezeu. Cugetaþi la cele de sus, ºi nu la cele de pe pãmânt (Col 3,1-2). Dupã cum el s-a înãlþat ºi nu s-a îndepãrtat de noi, tot aºa, ºi noi suntem sus în cer împreunã cu el, chiar dacã în trupul nostru încã nu s-a adeverit ceea ce ne este promis. Cristos este de acum preamãrit deasupra cerurilor, dar suferã aici, pe pãmânt, toate necazurile pe care le suportãm noi ca mãdulare ale sale. Despre acest lucru a dat asigurare fãcând sã se audã acel glas: Saul, Saul, de ce mã persecuþi? (Fap 9,4). De asemenea: Am fost flãmând ºi voi mi-aþi dat sã mãnânc (Mt 25,35). Atunci, de ce nu ne ostenim ºi noi pe acest pãmânt în aºa fel încât sã ne odihnim deja împreunã cu Cristos


Oficiul lecturilor

9

în cer, noi, care suntem uniþi cu Mântuitorul nostru prin credinþã, speranþã ºi dragoste? Într-adevãr, Cristos fiind sus în cer, încã rãmâne cu noi. În mod asemãnãtor, ºi noi, deºi locuim aici pe pãmânt, suntem deja împreunã cu el. Cristos poate sã asume acest comportament prin dumnezeirea, puterea ºi iubirea sa. Pentru cã noi nu putem face aceasta prin dumnezeire, asemenea lui, putem totuºi sã o facem prin iubirea pe care o avem faþã de el. El nu a pãrãsit cerul atunci când a coborât la noi; nici nu s-a îndepãrtat de noi atunci când din nou s-a suit la cer. Într-adevãr, el însuºi dã mãrturie cã se afla în cer în timp ce era aici, pe pãmânt: Nimeni nu a urcat la cer în afarã de cel care a coborât din cer, Fiul Omului, care este în cer (cf. In 3,13). Aceastã afirmaþie a fost rostitã pentru a sublinia unitatea dintre el, capul nostru, ºi noi, trupul sãu. Deci nimeni nu poate îndeplini un asemenea act decât Cristos, pentru cã ºi noi suntem el, prin faptul cã el este Fiul Omului pentru noi, iar noi suntem fii ai lui Dumnezeu pentru el. Aºa se exprimã Apostolul: Aºa cum trupul este unul ºi are multe mãdulare, iar toate mãdularele trupului, deºi sunt multe, formeazã un singur trup, tot la fel, ºi Cristos (1Cor 12,12). Apostolul nu spune: Tot la fel, Cristos, ci subliniazã: Tot la fel ºi Cristos. Aºadar, Cristos are multe mãdulare, dar un singur trup. De aceea, el a coborât din cer prin milostivirea sa ºi nu s-a suit decât el, în timp ce noi ne-am suit în el numai prin har. ªi astfel, nu a coborât decât Cristos ºi nu s-a suit decât Cristos. Aceasta nu pentru ca demnitatea capului sã fie nimicitã în trup, ci pentru ca unitatea trupului sã nu fie separatã de cap. Cf. Fap 1,3.9.4 RESPONSORIUL R. Dupã pãtimirea sa, Isus le-a apãrut timp de patruzeci de zile, vorbindu-le despre împãrãþia lui Dumnezeu; * ºi sub privirile lor, el a fost înãlþat ºi un nor l-a ascuns din ochii lor, aleluia! V. În timp ce era cu ei, le-a poruncit sã nu se îndepãrteze de Ierusalim, ci sã aºtepte promisiunea Tatãlui. * ªi sub privirile lor.


10

Înãlþarea Domnului

IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale! Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne.


Laudele

11

Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, fã-ne sã tresãltãm de bucurie sfântã ºi sã ne desfãtãm în aducere de mulþumire, pentru cã înãlþarea lui Cristos, Fiul tãu, înseamnã ºi ridicarea noastrã; întãreºte-ne în speranþa cã ºi noi, trupul sãu mistic, vom ajunge, precum suntem chemaþi, la slava în care a intrat el, mergând înaintea noastrã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Iatã-apare aurora Zilei, scumpã tuturora; Domnu-n norul de luminã Intrã-n slava sa divinã. Este pus în lanþ Satana; Glorioasã este rana Ce Isus în cer i-aratã Celui care-i este Tatã.


12

Înãlþarea Domnului

De speranþã-i plin misterul; Se deschide iarãºi cerul. Pentru unul fiecare Azi e zi de înãlþare. Este ziua bucuriei; Fiul unic al Mariei, Cel ucis pe cruce, iatã-l, E primit în cer de Tatãl. Mulþumire se cuvine Celui ce-a purtat cu sine Spre lãcaºurile sfinte Dorul nostru cel fierbinte. Cerul este-n sãrbãtoare, Tot pãmântul e în floare; Bucuria noastrã-i mare Azi, de sfânta Înãlþare. Ale noastre rugi pioase Tu primeºte-le, Cristoase. Slavã þie, pe vecie, Vie-a ta împãrãþie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Galileeni, de ce priviþi spre cer? Acest Isus, care a fost înãlþat de la voi la cer, tot astfel va veni, aleluia! Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta.


Laudele

13

4

Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Galileeni, de ce priviþi spre cer? Acest Isus, care a fost înãlþat de la voi la cer, tot astfel va veni, aleluia! Ant. 2 Preamãriþi-l pe Regele regilor ºi înãlþaþi-i cântare lui Dumnezeu, aleluia! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul!


14

Înãlþarea Domnului

68

Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 69

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Preamãriþi-l pe Regele regilor ºi înãlþaþi-i cântare lui Dumnezeu, aleluia!


Laudele

15

Ant. 3 Sub privirile lor a fost înãlþat la cer ºi un nor l-a luat din ochii lor, aleluia! Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1

Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Sub privirile lor a fost înãlþat la cer ºi un nor la luat din ochii lor, aleluia! LECTURA SCURTÃ

Evr 10,12-14

Cristos, oferind o singurã jertfã pentru pãcate, s-a aºezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu, aºteptând de acum ca duºmanii lui sã fie puºi sub picioarele sale, pentru cã el, printr-o singurã jertfã, i-a dus la desãvârºire pentru totdeauna pe cei care sunt sfinþiþi.


16

Înãlþarea Domnului

RESPONSORIUL SCURT R. Cristos s-a înãlþat la cele de sus. * Aleluia, aleluia! Cristos. V. A dus captivã captivitatea. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Cristos. Ant. la Benedictus: Mã înalþ la Tatãl meu ºi Tatãl vostru, la Dumnezeul meu ºi Dumnezeul vostru, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh.


Laudele

17

Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Mã înalþ la Tatãl meu ºi Tatãl vostru, la Dumnezeul meu ºi Dumnezeul vostru, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l invocãm cu bucurie pe Domnul care, înãlþat fiind de la pãmânt, atrage toate la sine: Tu eºti Regele mãririi, Cristoase! Rege al mãririi, Doamne Isuse, care, oferindu-te o singurã datã ca jertfã pentru pãcate, te-ai înãlþat biruitor de-a dreapta Tatãlui, – desãvârºeºte-i pentru vecie pe aceia pe care i-ai sfinþit! Doamne Isuse, preot veºnic ºi slujitorul noului legãmânt, cel care eºti pururi viu ca sã mijloceºti pentru noi, – mântuieºte poporul care te implorã! Tu, care te-ai arãtat viu dupã pãtimirea ºi moartea ta ºi timp de patruzeci de zile le-ai apãrut ucenicilor, – întãreºte-ne astãzi credinþa! Tu, care l-ai fãgãduit astãzi pe Duhul Sfânt apostolilor, ca ei sã-þi fie martori pânã la marginile pãmântului, – întãreºte mãrturia noastrã prin puterea Duhului tãu! Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, fã-ne sã tresãltãm de bucurie sfântã ºi sã ne desfãtãm în aducere de mulþumire, pentru cã înãlþarea lui Cristos, Fiul tãu, înseamnã ºi ridicarea noastrã; întãreºte-ne în speranþa cã ºi noi, trupul sãu mistic, vom ajunge, precum suntem chemaþi, la slava în care a intrat el, mergând înaintea noastrã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.


Înãlþarea Domnului

18

Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL

Toþi lui Dumnezeu cel mare Sã-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slãvitu-i nume. Este ora cea obscurã, Când sãrmana creaturã, Pradã unei uri perfide, Creatorul ºi-l ucide. Marea crimã ne constrânge Sã vãrsãm lacrimi de sânge ªi sã stingem oarba urã Cu a dragostei cãldurã. Ale tale slugi supuse Slavã îþi aduc, Isuse. Tatã, cinste-n veci sã-þi fie, Duhule, mãrire þie. Amin. PSALMODIA Ant. Rãsare la un capãt al cerurilor ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, aleluia! Psalmul 8 2

Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Slava ta se înalþã * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor ºi a pruncilor † þi-ai pregãtit laudã împotriva vrãjmaºilor tãi, * ca sã nimiceºti pe cel rãzvrãtit ºi pe duºman.


Ora medie

19

4

Când privesc cerurile, lucrãrile mâinilor tale, * luna ºi stelele pe care le-ai fãcut, 5 mã întreb: „Ce este omul cã te gândeºti la el, * sau fiul omului cã-l iei în seamã?” 6 L-ai fãcut cu puþin mai mic decât pe îngeri, † l-ai încununat cu cinste ºi cu mãreþie. * 7 I-ai dat în stãpânire lucrãrile mâinilor tale, toate le-ai pus la picioarele lui: † 8 oile ºi boii laolaltã, * precum ºi fiarele câmpului, 9 pãsãrile cerului ºi peºtii mãrii, * tot ce strãbate cãile apelor. 10 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tãu pe tot pãmântul! Psalmul 18 A (19 A) 2

Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu * ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale. 3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, * iar noaptea transmite nopþii înþelegerea. 4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte * ale cãror glasuri sã se poatã auzi, 5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, * vestea lor ajunge la marginile lumii. 6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, † ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, * se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã. 7 Rãsare la un capãt al cerurilor † ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, * ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui. Psalmul 18 B (19 B) 8

Legea Domnului este desãvârºitã, învioreazã sufletul; † mãrturia Domnului este adevãratã, * îl face înþelept pe cel neºtiutor.


20

Înãlþarea Domnului

9

Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, * poruncile Domnului sunt strãlucitoare, lumineazã ochii. 10 Frica de Domnul este curatã, rãmâne pentru totdeauna; * judecãþile Domnului sunt adevãrate, toate sunt drepte. 11 Ele sunt mai de dorit decât aurul † ºi decât mult aur curat, * mai dulci decât mierea ºi decât fagurele proaspãt. 12 Slujitorul tãu primeºte înþelepciunea prin ele; * pentru cel care le pãzeºte, rãsplata este mare. 13 Cine îºi dã seama de greºelile fãcute din neatenþie? * Curãþã-mã de pãcatele ascunse. 14 Mai presus de toate, pãzeºte-l pe slujitorul tãu de mândrie, * ca ea sã nu mã stãpâneascã niciodatã. Atunci voi fi fãrã vinã * ºi curãþat de pãcatul cel mare. 15 Plãcute sã-þi fie cuvintele gurii mele † ºi gândurile inimii mele sã ajungã înaintea ta, * Doamne, stânca mea ºi mântuitorul meu! Ant. Rãsare la un capãt al cerurilor ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, aleluia! Evr 8,1b-3a LECTURA SCURTà Avem un astfel de mare preot, care s-a aºezat de-a dreapta tronului maiestãþii în ceruri, slujitor al sanctuarului ºi al cortului adevãrat pe care Domnul l-a ridicat, ºi nu un om. Cãci orice mare preot este pus sã aducã daruri ºi jertfe. V. Domnul în ceruri, aleluia! R. ªi-a pregãtit sãlaº, aleluia! Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, fã-ne sã tresãltãm de bucurie sfântã ºi sã ne desfãtãm în aducere de mulþumire,


Vesperele II

21

pentru cã înãlþarea lui Cristos, Fiul tãu, înseamnã ºi ridicarea noastrã; întãreºte-ne în speranþa cã ºi noi, trupul sãu mistic, vom ajunge, precum suntem chemaþi, la slava în care a intrat el, mergând înaintea noastrã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, sfânt Mântuitor, Speranþa noastr-a tuturor, Tu, Dumnezeu fãr-de-nceput, Ai îmbrãcat un trup de lut. Îndurãtor te-ai încãrcat Cu munþii noºtri de pãcat ªi-ai vrut la viaþã sã ne-aduci Murind pe lemnul unei cruci. Pe drepþii morþi din limb i-ai scos ªi înviat-ai glorios. Lãsând apoi acest pãmânt, Domneºti în cer cu Tatãl sfânt. Cu mila ta, cu harul tãu, În noi distruge tot ce-i rãu, ªi-nvredniceºte-ne a sta Odatã-n cer în faþa ta. Ne fii, Isuse-,n boalã leac, Rãsplata noastrã fii în veac. ªi cu lumina ta oricând Sã luminezi al nostru gând. Amin.


22

Înãlþarea Domnului

PSALMODIA Ant. 1 S-a suit la ceruri ºi ºade de-a dreapta Tatãlui, aleluia! Psalmul 109 (110),1-5.7 Aºa vorbeºte Domnul cãtre Domnul meu: „ªezi la dreapta mea * pânã voi pune pe duºmanii tãi aºternut picioarelor tale”. 2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneºte în mijlocul duºmanilor tãi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneºti strãlucind de sfinþenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut. 4 Domnul s-a jurat ºi nu-i va pãrea rãu: * „Tu eºti preot în veci dupã rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * ºi, de aceea, îºi va înãlþa capul. Ant. S-a suit la ceruri ºi ºade de-a dreapta Tatãlui, aleluia! 1

Ant. 2 Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþã, aleluia! Psalmul 46 (47) 2

Toate popoarele, bateþi din palme, * aclamaþi-l pe Dumnezeu cu strigãte de bucurie! 3 Cãci preaînãlþat ºi înfricoºãtor este Domnul, * mare rege peste tot pãmântul. 4 El a supus popoarele sub stãpânirea noastrã * ºi naþiunile sub picioarele noastre. 5 A ales pentru noi moºtenire * mândria lui Iacob, pe care îl iubeºte. 6 Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, * Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþã.


Vesperele II

23

7

Cântaþi-i lui Dumnezeu, cântaþi-i! * Cântaþi-i regelui nostru, cântaþi-i! 8 Cãci Dumnezeu este rege peste tot pãmântul, * cântaþi-i cu mãiestrie. 9 Dumnezeu stãpâneºte peste popoare, * Dumnezeu stã pe tronul sãu cel sfânt. 10 Stãpânitorii popoarelor se adunã * împreunã cu poporul Dumnezeului lui Abraham. Cãci ai lui Dumnezeu sunt puternicii pãmântului, * el se înalþã cu mãreþie. Ant. Dumnezeu se înalþã în strigãte de bucurie, Domnul se înalþã în sunete de trâmbiþã, aleluia! Ant. 3 Acum a fost preamãrit Fiul Omului ºi Dumnezeu a fost preamãrit în el, aleluia! Cântarea Ap 11,17-18; 12,10b-12a 11,17

Îþi mulþumim þie, * Doamne, Dumnezeule atotputernic, cel care eºti ºi care erai, * cãci ai luat în mânã puterea ta cea mare ºi ai început sã domneºti. 18 ªi s-au mâniat neamurile, * dar a venit mânia ta ºi timpul sã-i judeci pe cei morþi ºi sã dai rãsplata slujitorilor tãi, profeþilor ºi sfinþilor, * ºi celor ce se tem de numele tãu, mici ºi mari. 12,10b A venit acum mântuirea ºi puterea ºi împãrãþia Dumnezeului nostru * ºi puterea Unsului sãu, cãci a fost alungat acuzatorul fraþilor noºtri, * care îi acuza în faþa Dumnezeului nostru zi ºi noapte. 11 Iar ei l-au învins prin sângele Mielului * ºi prin cuvântul mãrturiei lor; ºi nu ºi-au iubit viaþa * pânã la moarte. 12a De aceea, bucuraþi-vã, cerurilor, * ºi voi, cei care locuiþi în ele!


24

Înãlþarea Domnului

Ant. Acum a fost preamãrit Fiul Omului ºi Dumnezeu a fost preamãrit în el, aleluia! LECTURA SCURTÃ 1Pt 3,18.21b-22 Cristos a suferit o datã pentru pãcate, el, cel drept, pentru cei nedrepþi, ca sã vã ducã la Dumnezeu, dat la moarte în ceea ce priveºte trupul, dar înviat prin Duh. ªi voi aþi fost acum mântuiþi nu printr-o ºtergere a necurãþiei trupului, ci printr-o invocare de la Dumnezeu a unei conºtiinþe curate prin învierea lui Isus Cristos care, dupã ce s-a înãlþat la cer, este la dreapta lui Dumnezeu ºi îi sunt supuºi îngerii, stãpânirile ºi puterile. RESPONSORIUL SCURT R. Mã înalþ la Tatãl meu ºi Tatãl vostru. * Aleluia, aleluia! Mã înalþ. V. La Dumnezeul meu ºi Dumnezeul vostru. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. Mã înalþ. Ant. la Magnificat: Rege al mãririi, Domnul puterilor, care astãzi te-ai înãlþat biruitor mai presus de ceruri, nu ne lãsa orfani, ci trimite-l între noi pe cel fãgãduit de Tatãl, pe Duhul adevãrului, aleluia! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,


Vesperele II

25

52

i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Rege al mãririi, Domnul puterilor, care astãzi te-ai înãlþat biruitor mai presus de ceruri, nu ne lãsa orfani, ci trimite-l între noi pe cel fãgãduit de Tatãl, pe Duhul adevãrului, aleluia! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l aclamãm cu bucuria duhului pe Cristos, care ºade de-a dreapta Tatãlui: Tu eºti Regele mãririi, Cristoase! Rege al mãririi, care ai înãlþat la cele de sus slãbiciunea trupului nostru, ca sã fie preamãritã împreunã cu tine, îndepãrteazã rãutatea vechilor greºeli – ºi redã-ne tuturor demnitatea vieþii de la începuturi! Tu, care ai coborât la noi pe calea iubirii, – dã-ne harul sã ne suim la tine pe aceeaºi cale! Tu, care ai fãgãduit cã-i vei atrage pe toþi la tine, – nu îngãdui ca vreunul dintre noi sã fie smuls din trupul tãu! Fã sã te urmãm acum cu mintea ºi cu inima – acolo unde tu, mergând înaintea noastrã, te-ai înãlþat în glorie! Pe tine te aºteptãm sã vii ca adevãrat Dumnezeu judecãtor: – dã-ne harul sã te contemplãm cândva, împreunã cu cei rãposaþi, ca Stãpân îndurãtor în mãrirea ta! Tatãl nostru.


26

Înãlþarea Domnului

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, fã-ne sã tresãltãm de bucurie sfântã ºi sã ne desfãtãm în aducere de mulþumire, pentru cã înãlþarea lui Cristos, Fiul tãu, înseamnã ºi ridicarea noastrã; întãreºte-ne în speranþa cã ºi noi, trupul sãu mistic, vom ajunge, precum suntem chemaþi, la slava în care a intrat el, mergând înaintea noastrã. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Completoriul IMNUL Salvator al omenirii, o, Isuse, tu, Cuvântul Tatãlui din înãlþime, care-ai pãrãsit mormântul, Tu, luminã din luminã, ce reverºi cereasca-þi razã Peste cei ce te urmeazã ºi-i pãstrezi în sfântã pazã, Ziditorule a toate, ce-ai aprins pe cer un soare, Rânduind ca dupã ziuã, iarãºi noaptea sã coboare, Fã ca trupurile noastre obosite, fãrã vlagã, Din odihna dulce-a nopþii, iarãºi forþele sã-ºi tragã. Tu pe principele morþii izbutit-ai a-l înfrânge; Nu lãsa sã-i cadã pradã cei salvaþi prin scumpu-þi sânge. Cu putere izgoneºte-l de la noi în prag de noapte, Nu-l lãsa sã ne înºele cu-ale lui viclene ºoapte, Ca în timp ce trupul noastru îºi petrece somnu-n pace ªi în timp ce mintea noastrã energiile-ºi reface, Inima ce þie-þi bate sã rãmânã pururi treazã, Sã vegheze cum în ceruri îngerii mereu vegheazã. Tu primeºte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-þi aducem azi cu toþii pentru sfânta înviere. Pentru Tatãl, de asemeni, glasul nostru azi rãsunã, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibã împreunã. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia!


Completoriul

27

Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19). 1 Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele.


28

Înãlþarea Domnului

15

Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea. Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina, iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. * Aleluia, aleluia! În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului. * Aleluia, aleluia! Slavã Tatãlui. În mâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos – lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29

Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace, aleluia.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Bucurã-te, Regina cerului, aleluia, cãci acela pe care ai fost vrednicã sã-l porþi, aleluia a înviat precum a zis, aleluia! Roagã-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia! Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi.


Înãlþarea Domnului

30

Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu. Nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.



13-05-2010