Page 1

ASOCIAŢIA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE Str. Vrancioaia nr 7, Focsani, Vrancea Tel: 0727 559 024 ;fax : 0237 206 788 E-mail : acdb_ro@yahoo.co.uk web: www.biodiversitate.ro

Studiu privind distribuția vidrei (Lutra lutra) în situl Pădurea Bârnova – Repedea

Focșani, 2012


Introducere Vidra euroasiatică (Lutra lutra L.,1758), este un carnivor teritorial semiacvatic ce se hrănește în general cu pradă acvatică și al cărei habitat este strâns legat de existența de apă dulce, curată, disponibilitatea de adăpost (vegetație ripariană, structuri pietroase și altele) și nu în ultimul rând pradă abundentă. (Chanin 2003) Populația de vidră a înregistrat un declin continuu în secolul XX, prezența speciei fiind limitată la areale mici în Europa de vest și centrală iar în estul Europei există puține informații istorice referitoare la distribuția și abundența acestei specii. (Chanin 2003) Printre cauzele acestui declin populațional se numără: distrugerea și înlocuirea habitatului riparian, reducerea cantităților de hrană prin poluarea râurilor cu diverși compuși chimici, vânătoarea și persecutarea de către oameni, ce o consideră un dăunător din pricina prădării resurselor piscicole (Prigoni, 2005). În Romania, initial, vidra ocupa habitatele acvatice ce dispuneau de resurse bogate de hrană (pește, crustacee și amfibieni), distribuția sa acoperind atât zonele montane cât și cele de deal sau campie. Dezvoltarea economică a României din perioada socialistă, a dus la un declin populațional al speciei vidră, prin apariția numeroaselor surse poluatoare precum: marile combinate chimice, agricultura industrializată, efectul negativ fiind sporit de lipsa unui interes real în protecția și conservarea diversității biologice. Fapt ce a condus la deteriorarea serioasă a calității fizico – chimice a apelor interioare. Numeroase râuri și pâraie din România au devenit impropii vieții și faunei de nevertebrate, implicit a celei piscicole. Astfel arealul de distribuție a vidrei a fost restrâns simțitor la nivelul țării noastre. Începând cu anii 1990 numeroase surse de poluare au disparut datorită adoptării unor tehnologii prietenoase cu mediul sau datorită opririi procesului de producție, ceea ce a dus la refacerea naturală a habitatelor și biocenozelor afectate. Repopularea naturală cu pește, crustacee și amfibieni a determinat creșterea numerică și extinderea treptată a populației de vidră din Romania.

Areal de studiu Observațiile s-au desfășurat în situl de interes comunitar Pădurea Bârnova – Repedea, situat în partea nord – estică Romaniei, în județul Iasi, în unitatea de relief Podișul Central Moldovenesc. Suprafața sitului este de 124.26 km ², altitudinea minimă este de 106 m ( în Valea Nicolina) iar cea maximă de 419 m (în Dealul Rotunda). Peisajul este predominant de podiș cu numeroase intervenții antropice. Climatul este temperat cu puternice influențe continentale. Predomină pădurile de foioase, aproximativ 70% păduri dacice de fag și 20 % păduri dacice de stejar și carpen. Sistemul hidrografic este reprezentat de pârâurile: Cocoara, Nastea, Pârâul Pietros, Cărbunăria, Vasluieț, Nicolina. Toate aceste pâraie iși au izvorul și iși adună apele de pe suprafața SCI-ului Pădurea Bârnova – Repedea. Majoritatea pâraielor sunt caracterizate printr-un curs torențial în perioadele cu precipitații, iar în perioadele cu secetă prin reducerea debitului și secare în aval. În perioadele fară precipitații când apare fenomenul de etiaj, în arealul de studiu pâraiele seacă, fiind prezente doar ochiuri de apă izolate. Un potențial trofic


ridicat pentru vidră poate fi întalnit în apele pârâului Nastea. Doar aici au putut fi identificate specii de pești, reprezentate de porcușor (Gobio gobio), clean (Leuciscus leuciscus) și rac de râu (Astacus astacus). Amfibieni reprezintă cea mai importantă resursă trofică din alimentația vidrei din arealul de studiu, ei fiind distribuiți în toate zonele umede din cadrul SCI-ului. Numeroase insecte și nimfe ce intră în dieta vidrei au putut fi identificate, precum cele din familiile Ordonata, Palecoptera și Coleoptera. Vegetația ripariană este în general alcatuită din arin (Alnus glutinosa), pe alocuri apare fagul (Fagus sylvatica), alunul (Corylus avellana) și carpenul (Carpinus betulus).

Metodologie Studiul distribuției vidrei (Lutra lutra) se bazează în general pe identificarea de excremente, urme, jeleu anal sau alte semne ce indică prezența speciei. Suprafața redusă de 12.426 ha pe care o ocupă situl de interes comunitar, Natura 2000 Pădurea Bârnova Repedea, impune adaptări ale metodei standard de observare a vidrei recomandată de IUCN/SSC Otter Specialist Group (Reuther et al. 2000), prin renunțarea la transectele efectuate pe segmente de 600 m prin albia râului și optarea pentru o analiză completă a albiilor de apă. Astfel au fost selectate apele ce aveau o curgere semipermanentă, de ordinul II (Strahler, 1952). S-au efectuat transecte pe toată lungimea apelor selectate, pentru observare, din cuprinsul SCI Pădurea Bârnova-Repedea, acestea fiind parcurse la picior prin albie și/sau pe mal. Au fost căutate semne de prezență ale vidrei, urme lăsate pe nisip sau noroi, vizuine în malurile apei acoperite cu vegetație ripariană, excremente aflate de cele mai multe ori pe obiecte proeminente precum movile, blolovani, copaci căzuți în albia râului, sub poduri, stăvilare sau grămezi de iarbă de pe malul apei. Punctele unde prezența vidrei este certă vor fi divizate in două categorii (permanentă și întâmplătoare) în funcție de vechimea semnelor de prezență. Pe teren s-a completat un formular standard care ajuta la evaluarea calității habitatului, factorilor periclitanți, perturbatori și rezultatul observației. Ca o metodă complementară la aceasta, au fost făcute observații în puncte fixe, astfel sau căutat semne de prezență sub poduri și la 300 m în amonte și 300 m în aval de acestea. Localizarea siturilor de observare și marcarea punctelor de prezență s-a făcut cu ajutorul unui dispozitiv GPS (Garmin Etrex H) utilizând datumul geodezic WGS 84.

Rezultate În timpul observațiilor au fost străbătute la picior pârâurile: Cocoara, Nastea, Pârâul Pietros, Cărbunăria și Vasluieț. Voi realiza în rândurile ce urmează o analiză a acestor pâraie observate. Acestea reprezentând apele cu debitul cel mai mare din cadrul SCI-ului Pădurea Bârnova - Repedea.


Pârâul Cocoara este caracterizat printr-un curs de apă intermitent cu mici acumulări de apă stătătoare. Malurile acoperite cu vegetație forestieră, rădacinile ce împiedică eroziunea malurilor fac din acest pârâu un potențial habitat pentru vidră însă distanța de mai puțin de un kilometru de localitate (Pădureni), debitul scăzut și lipsa unei oferte trofice bogate fac din acest pârâu un habitat accesat temporar. Pe toată lungimea pârâului Cocoara s-a putut identifica un singur semn de prezență al vidrei, un excrement vechi, uscat, situat pe un bolovan proeminent. Evaluând potențialul trofic scăzut și debitul mic al acestui pârâu, putem preciza că pârâul Cocoara este habitat optim pentru vidră în timpul apelor mari de primavară și toamnă.

Excrement Excrementuscat uscatde deVidra Vidră––Pr. Pr.Cocoara Cocoara

Aspect din albia Pârâului Cocoara

Pârâul Nastea are un debit mare, în comparație cu celelalte pârâuri din sit, o scurgere semipermanentă și o bogată ofertă trofică pentru vidră. Vara spre începutul toamnei, în aval datorită stratului mare de sedimente și secetei apare fenomenul de etiaj, apa se infiltrează în acvifer, curgerea devenind freatică, albia rămâne seacă cu mici ochiuri de apă în care se adună majoritatea organismelor acvatice din acest habitat. Prezența vidrei a fost înregistrată pe toată lungimea acestui pârâu, au fost identificate urme și excremente proaspete, cu o vechime de mai puțin de 24 de ore. Cele mai multe semne de prezență au fost urmele impregnate în mâlul din albia pârâului. În albia pârâului Nastea au fost identificate mici baraje, construite de către om, din saci de rafie umpluți cu pământ, pentru a realiza acumulări de apă, posibil pentru pescuit. Acumulările acestea de apă reprezintă situri de hrănire pentru vidră. Frecvența urmelor și a excrementelor în preajma acestor acumulări este ridicată.


Acumulare realizată antropic – Pr. Nastea

Excrement lângă un sit de hrănire - Pr. Nastea

Aspecte din cursul superior al pârâului Nastea

Vegetația ripariană bogată din pârâul Nastea facilitează apariția de vizuine de vidră, printre rădăcinile arborilor de pe maluri, ce combat eroziunea. Majoritatea vizuinelor au două intrări una subacvatică si una la suprafață.

Potențial trofic bogat și variat: Clean (Leuciscus leuciscus), Porcușor (Gobio gobio) și Rac de râu (Astacus astacus) – Pârâul Nastea

O mare parte din dieta vidrelor din SCI Pădurea Bârnova – Repedea este acoperită de resursele aflate în acestă apă. Pârâul Nastea este bogat în exemplare de pești, raci, amfibieni și nevertebrate ce intră în dieta vidrei.


Aspecte din cursul inferior al pârâului Nastea și urme de vidră în preajma acumulărilor de apă

În aval, spre limita de sud a sitului, pârâul are o scurgere intermitentă în perioadele secetoase, însă frecvența urmelor este mare în apropierea micilor acumulări de apă formate în albia pârâului. Pârâul Pietros afluent pe partea stangă al pârâului Nastea, este caracterizat de o scurgere intermitentă, cu un debit mic, în perioadele fără precipitații seacă. În albia acestui pârâu au putut fi identificate trei excremente vechi și uscate, așezate în locuri vizibile, proeminente. Arealul a fost frecventat de vidră, după apele mari de primavară și după precipitațiile de la începutul verii, când necesitatea de hrană a vidrei putea fi satisfacută aici. În mare parte dieta vidrei din acest areal s-a bazat în special pe amfibieni, judecând dupa oasele de amfibieni ce aveau ponderea cea mai mare în excrementele identificate în această zonă.

Albia seacă a pârâului Pietros.

Excrement de vidră pe un bolovan – Pr. Pietros

Pârâul Cărbunăria se încadrează tot în rândul apelor cu o curgere intermitentă ce seacă în perioadele fără precipitații. Doar două excremente vechi au fost identificate în albia pârâului, ambele situate pe bolovani ieșiți în relief, la mai puțin de 500 de metri unul de altul.


Albia seacă a pârâului Cărbunăria și excremente vechi de vidră cu resturi de amfibieni și pești

Pârâul Vasluieț, un pârâu specific zonei de podiș, cu o scurgere intermitentă secat în perioadele fără precipitații, dar cu ochiuri mici de apă și cu o scurgere continuă în partea lui superioară. Urmele și excrementele de aici au fost mai frecvente față de celelalte pâraie din sit, excluzând pârâul Nastea. Multe dintre semnele de prezență sunt de dată recentă, iar prezența mai multor excremente în același loc, cu o vechime diferită, pe unele dintre pietre, ne face să concluzionăm că această zonă face parte din teritoriul unei vidre, accestea reprezentând un marcaj teritorial.

Excremente si urme recente în albia pârâului Vasluieț

Pe lângă metoda transectelor a cărei rezultate au fost prezentate anterior, am optat pentru o metodă complementară, și anume să observăm anumite puncte fixe, alegând podurile peste ape, locuri preferate de vidră pentru a marca teritoriul. Astfel din toate podurile observate 5 dintre ele au fost situri pozitive, identificându-se atât excremente cât și urme ale vidrei. Astfel aducându-se un aport de informație în ceea ce privește distribuția vidrei în SCI Pădurea Bârnova – Repedea.

Pod Drum Forestier Grajduri – Protopopești cu excremente si urmă de vidră dedesubt


În hărțile ce urmează se pot observa rezultatele acestui studiu transpuse spațial în două hărți de distribuție. Urmărindu-le putem observa și arealele în care sunt înregistrate densități mai mari, putând corela aici și cu resursa trofică din acel habitat.

Harta cu arealul de distribuție a speciei vidră în Pădurea Bârnova – Repedea (format poligon)


Harta cu arealul de distribuție a speciei vidră în Pădurea Bârnova – Repedea (format punct)


Concluzii Dintre toate semnele de prezență ale vidrei, excrementele au fost cel mai ușor de identificat, în funcție de vechimea și frecvența lor s-a putut identifica arealul de distribuție al vidrei. Lăsarea de excremente în locurile vizibile face parte din comportamentul teritorial al vidrei, acesta fiind o metodă de marcare a teritoriului. Faptul că anumite obiecte prezintă doar un excrement vechi inseamnă că acea zonă nu mai face parte din teritoriul acesteia, zonele intens frecventate de vidră, prezintă un număr mare de excremente (o latrină) în locurile de marcaj. In arealul nostru de studiu frecvența excrementelor a fost mare pe anumite cursuri de apă precum pârâul Nastea și pârâul Vasluieț, astfel putem spune că populația de vidră de aici este stabilă și rezidentă, această intensitate a excrementelor reprezentând un indicator al mărimii populației (Jefferies,1986). Pârâul Nastea caracterizat printr-o frecvență mare de semne de prezență, reprezintă un curs de apă de o deosebită importanță pentru populația de vidră din acest sit. Conform rezultatelor observăm că populația de vidră este distribuită în zona de sud a sitului Natura 2000 și în nord est în zona pârâului Vasluieț. Ca o concluzie în ceea ce privește relația dintre frecvența marcării teritoriului și caracteristicile habitatului, observăm că zonele bogate în surse de hrană, respectiv existența de resurse de pește, au o frecvență mare de marcare prin excremente. Prezența vidrei în acest sit impune implementarea rapidă a unor acțiuni pentru îmbunătățirea stării de conservare a vidrei și a habitatului acesteia.


Bibliografie CHANIN P. (2003). Ecology of the European Otter. Conserving Natura 2000 Rivers Ecology Series No. 10 English Nature, Peterborough. JEFFERIES D.J. 1986. The value of otter Lutra lutra surveying using spraints: an analysis of its success and problems in Britain. Otters, (The Journal of the Otter Trust) PIȘOTA I., DIACONU D., ZAHARIA LILIANA, (2005), Hidrologie, Editura Universitară, București; PRIGIONI C., REMONTI L., BALESTRIERI A., SGROSSO S., PRIORE G., MISIN C., VIAPIANA M., SPADA S. , ANANIA R., (2005), Distribution and sprainting activity of the Otter (Lutra lutra) in the Pollino National Park (southern Italy), Ethology Ecology & Evolution 17, Pavia REUTHER C, DOLCH D, GREEN R, JAHRL J, JEFFERIES D, KREKEMEYER A, KUCEROVA M, MADSEN AB, ROMANOWSKI J, ROCHE K, RUIZ-OLMO J,TEUBNER J & TRINIDAE A (2000), Surveying and monitoring distribution and population trends of the Eurasian otter (Lutra lutra), Habitat 12.

Studiu privind distributia speciilor si habitatelor in situl Padurea Barnova-Repedea  

Studiu privind distributia speciilor si habitatelor in situl Padurea Barnova-Repedea

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you