Issuu on Google+


CUPRINS Cuvânt înainte ..................................................................8 Prefa¡å.............................................................................10 Mul¡umiri .......................................................................12 Introducere Stabilirea cadrului: Nu este vorba despre bani ..........15 1. Concep¡ii legate de bani Convingerile din spatele comportamentului.........29 2. Spiritul lui Marley Prima etapå: Negarea ¿i interven¡ia ......................55 3. Primul dintre cele trei spirite Etapa a doua: Explorarea trecutului .....................73 4. Cel de-al doilea dintre cele trei spirite Etapa a treia: În¡elegerea prezentului ...................91 5. Ultimul dintre cele trei spirite Etapa a patra: Contemplarea viitorului ................115 6. O nouå concep¡ie legatå de bani Etapa a cincea: Transformarea ¿i modalitatea de ac¡iune ......................................123


CUVÂNT ÎNAINTE – Naomi Judd

Atunci când admiri modul de a gândi al unei persoane, î¡i dore¿ti så înve¡i tot ce se poate învå¡a de la acea persoanå. Chiar dacå este vorba despre un subiect care må plictise¿te extrem de tare, precum BANII. În calitate de cititor avizat, preferin¡ele mele se îndreaptå cåtre non-fic¡iune, în special cåtre psihologie sau medicinå. Nu am considerat niciodatå acest subiect demn de citit, dar când am aflat cå propriul meu consilier pe probleme de via¡å, pe care îl respect mai mult decât pe oricine altcineva, a scris o carte despre bani, am devenit foarte curioaså. Când am început så citesc lucrarea, am fost complet absorbitå de mesajul ¿i metodele pe care autorii le-au folosit pentru a vorbi despre subiectul al cårui management reprezintå o problemå pentru cei mai mul¡i dintre noi. Am în¡eles cå eu însåmi eram din când în când preocupatå de propriile mele gânduri, convingeri sau atitudini legate de bani. Pot så în¡eleg mai degrabå comportamentul vizavi de aceastå problemå al celor din jurul meu. Am zâmbit atunci când am auzit unele dintre pove¿tile reale descrise în carte ¿i m-am încruntat la altele. Am fost emo¡ionatå de povestirile oneste ale autorilor referitoare la propriile conflicte pe care le-au avut cu banii. Mi-am dat seama chiar cå efectuam exerci¡iile, må gândeam la problemele pe care le ridicau, total absorbitå de acest proces. Cår¡ile obi¿nuite referitoare la bani descriu problema ¿i spun cititorilor ce ar trebui så facå; în , så cheltuiascå 8


Cuvânt înainte

„

9

mai pu¡in ¿i så economiseascå mai mult. Alte lucråri oferå informa¡ii specifice despre ce fonduri mutuale, conturi de economii sau proprietå¡i imobiliare reprezintå ni¿te investi¡ii bune. Se bazeazå pe faptul cå spun cititorilor cå trebuie så facå ceva, iar ceea ce fac nu este suficient. Aceastå carte se adreseazå oamenilor – foarte mul¡i la numår – care au la dispozi¡ie multe informa¡ii prin care li se spune ceea ce ar trebui så facå, dar se pare cå nu reu¿esc. Pentru unii dintre noi, informa¡ia nu este suficientå, iar o informa¡ie suplimentarå nu ar fi de folos. Aceastå lucrare este diferitå deoarece vå va aråta cum så ac¡iona¡i, låmurind ¿i schimbând în bine cele mai ascunse convingeri legate de bani pe care le ave¡i. Cititorii vor descoperi o serie de exerci¡ii importante, concepute pentru a-i ajuta så înainteze în ceea ce prive¿te libertatea financiarå. Utilizând experien¡ele lor unice, trainingul, pregåtirea ¿i inteligen¡a transformårii povestirii lui Ebenezer Scrooge, autorii aratå cititorilor cum så înceapå så clarifice convingerea denumitå „concep¡ie legatå de bani“, principala vinovatå care împiedicå atât de mul¡i oameni så ac¡ioneze în interesul propriu. ªi cel mai important este cå autorii oferå cititorilor sfaturi practice despre acest proces al schimbårii, ce le poate permite så înceapå så-¿i transforme, asemenea lui Scrooge, propriile vie¡i.


PREFAºÅ Aceastå carte reprezintå încå un pas important în procesul ¿i visul care au început cu mul¡i ani în urmå. De¿i în acel moment nu eram con¿tien¡i de experien¡a pe care o aveam, to¡i trei trecuseråm prin anumite evenimente dureroase legate de bani ¿i fiecare dintre noi hotårâse så descopere în ce måsurå era ¿i responsabilitatea noastrå. În mod independent, am ajuns la aceea¿i concluzie generalå. Era ceva în neregulå în legåturå cu modul în care credeam cå func¡ioneazå toate aceste lucruri. Ne-am propus så aflåm pe rând ce anume era gre¿it. Câ¡iva ani mai târziu, având to¡i cam acelea¿i påreri, ne-am întâlnit în Black Hill, în Dakota de Sud, ¿i ne-am propus så concepem un proces prin care så alåturåm experien¡a, modul de a gândi, visurile ¿i pregåtirea fiecåruia dintre noi. Rezultatul a fost un seminar unic, în care s-au îmbinat planificarea financiarå ¿i psihologia. Primul nostru seminar, ¡inut în septembrie 2003, a fost sus¡inut de Jeff Zaslow în editorialul såu din Wall Street Journal, intitulat Moving on. Experien¡ele ¿i rezultatele care au schimbat via¡a participan¡ilor la acest prim seminar au fost mult mai profunde decât ne-am fi putut imagina. Unul dintre primele comentarii venite din partea participan¡ilor a fost: „Unde este cartea?“. La ini¡iativa lui Brad, am decis så începem så scriem o carte despre conceptul nostru. Deoarece Brad este un autor cu multe lucråri publicate, am hotårât så începem ¿i un studiu de cercetare, unul dintre pu¡inele legate de schimbarea convingerilor ¿i comportamentul clien¡ilor când este vorba de bani. Voiam så stabilim dacå tot ceea ce avem de fåcut în activitatea noastrå s-ar fi încadrat în rigorile unei investiga¡ii 10


Prefa¡å

„

11

¿tiin¡ifice. Am încheiat ¿i faza finalå a studiului, care ne-a condus la câteva rezultate surprinzåtoare. Au trecut câteva luni în care am fost foarte încânta¡i, încercând så gåsim o cale prin care så formulåm ceva care suna oarecum simplu, dar era surprinzåtor de complex: så reunim cuno¿tin¡ele psihologice pe care le aveam despre modul de a gândi, de a lua decizii ¿i de a face schimbåri al oamenilor cu procesul simplu de planificare financiarå. Ideea Unui colind de Cråciun care så fie un instrument prin intermediul cåruia så ne prezentåm conceptul a apårut atunci când ne a¿teptam mai pu¡in, într-un loc pe care în mod normal nu îl consideram propice pentru crearea ideilor. Ståteam pe ni¿te balansoare în aeroportul metropolitan din Nashville, vorbind despre un lucru fårå legåturå cu subiectul acesta, iar Ted a spus: „Un colind de Cråciun! Iatå instrumentul perfect pe care så-l utilizåm ¿i care så ne ajute så ne explicåm ceea ce facem ¿i ceea ce observåm cå li se întâmplå clien¡ilor cu care lucråm.“ Dupå mai multe priviri ciudate ¿i dupå câteva momente de explica¡ii, am prins cu to¡ii ideea ¿i am început så analizåm povestea pentru a descoperi modul în care puteam alåtura ceea ce fåceam noi cu basmul clasic al lui Dickens. Surprin¿i de numårul de elemente comune pe care le-am våzut, am început så ne dedicåm energia pentru a crea ceea ce ve¡i citi în aceastå carte. Fiecare ne-am gândit la câte o modalitate de a ne dezvolta gândurile ¿i apoi ne-am reunit ideile, câteva luni mai târziu, acaså la Grady Cash. Apoi, acesta a început så schi¡eze ideile celor trei viitori autori într-o formå la care ulterior am mai lucrat cu to¡ii. În final, Carolyn Linn a fost de acord så devinå editorul nostru îndrumåtor, ajutându-ne mai departe så ne asiguråm cå tot ceea ce gândeam se potrivea cu ceea ce scriam. Så lucrezi chiar ¿i cu unul dintre noi era suficient de råu. A¿a cum spunea, existå locuri speciale în rai pentru oameni ca ea. Speråm sincer cå atunci când ve¡i citi aceastå carte, transformårile pe care le-am observat în cazul nostru, dar ¿i al altora, vor fi valabile ¿i pentru voi.


INTRODUCERE STABILIREA CADRULUI

NU ESTE VORBA DESPRE BANI Este imposibil så ajungi la semnifica¡ia finalå pornind de la ceva care nu are o semnifica¡ie finalå. — JACOB NEEDLEMAN Money and the Meaning of Life


„Cråciun fericit, unchiule!“ „Hm… Prostii… Ce drept ai så fii fericit? E¿ti suficient de sårac!“ „Ce drept ai så fii atât de trist? E¿ti suficient de bogat!“ „Hm…, spuse Scrooge încå o datå. Prostii!“ — Un colind de Cråciun

Scrooge era avar, ca så precizåm de la început. Nu existå nici un dubiu în legåturå cu asta. Nimeni care este cât de cât familiarizat cu clasica poveste de Cråciun a lui Charles Dickens, povestea zgârcitului Ebenezer Scrooge, nu poate contrazice aceastå caracterizare a personajului principal. Scrooge era un om avar, care aparent avea suficien¡i bani pentru a tråi mai mult decât confortabil. Totu¿i, fåcea economie la lumânåri, tråia într-un apartament rece ¿i întunecat, nefiind interesat de altceva decât de bunåstarea altora, îngrijorându-se întruna cå ar putea exista cineva care så profite de el sau de averea sa. Dickens îl descrie ca pe un bårbat a cårui inimå era atât de rece încât nu era afectatå nici de fenomenele meteorologice: „Nici ar¿i¡a nu îl putea încålzi, nici iarna nu îl putea înghe¡a. Nici furtuna nu era mai asprå decât el.“ ªi totu¿i, înainte ca povestea så se sfâr¿eascå, Scrooge a suferit o schimbare profundå în ceea ce prive¿te aspectul 16


Introducere

„

17

¿i comportamentul. În ultimul capitol, se transformase într-o persoanå plinå de bucurie, de compasiune ¿i de generozitate. Ce s-a întâmplat? Scrooge a devenit un om nou deoarece a fåcut o cålåtorie dificilå. Nu plecase la drum de bunåvoie, dar când s-a låsat noaptea a devenit mult mai dornic så înve¡e lec¡iile ce i-ar fi schimbat via¡a de la spiridu¿ii care îl instruiau. Iluminarea lui Scrooge a început printr-o interven¡ie, o vizitå a fantomei fostului partener de afaceri, Jacob Marley. A continuat cu îndrumarea în¡eleaptå oferitå de Spiritul Cråciunului din Trecut. Scrooge a putut vedea cum evenimentele din copilårie i-au creat convingerile despre bani ¿i atitudinea care i-a distrus via¡a, continuând så fie sårac din punct de vedere spiritual ¿i emo¡ional, în ciuda averii mari. Apoi, Spiritul Cråciunului din Prezent i-a aråtat adevårata abunden¡å care lipsea din via¡a lui, descriindu-i realitatea înconjuråtoare ¿i modul în care se poate adapta la ea. În final, Spiritul Cråciunului din Viitor i-a aråtat lui Scrooge cum ar fi fost via¡a lui dacå nu s-ar fi schimbat. Vizitându-¿i trecutul, våzând clar prezentul ¿i în¡elegând consecin¡ele pentru viitor, Scrooge ¿i-a echilibrat via¡a. Mai mult decât atât, a devenit fericit, împåcat cu el ¿i cu lumea din jur. Originile avari¡iei lui Scrooge au fost un sistem nesånåtos de convingeri legate de bani. În ciuda averii sale, convingerile lui Scrooge despre bani – create, hrånite ¿i ancorate într-un trecut îndepårtat – l-au fåcut så fie sårac din punct de vedere spiritual. Angajatul såu loial, Bob Cratchit, avea ¿i el un sistem nesånåtos de convingeri legate de bani, care a contribuit la starea sa de såråcie. Asemenea lui Scrooge ¿i Cratchit, care reprezintå douå extreme, mul¡i oameni sunt prin¿i în capcana propriilor convingeri de care nu sunt con¿tien¡i. Continuå så aibå un comportament distructiv, ira¡ional, sunt incapabili så se elibereze ¿i så recunoascå faptul cå î¿i distrug propriile scopuri ¿i visuri.


18

„

CE RELAºIE

AI CU

BANII?

Povestea clasicå a omului care ¿i-a gåsit adevårata cale în via¡å oferå un puternic model din care mai putem învå¡a ¿i aståzi. Dickens nu a fost numai un povestitor extraordinar, dar a cunoscut ¿i comportamentul uman – ¿i modul lui de a se schimba – lucruri care nu erau comune în acele timpuri. Pentru a-l ajuta pe Scrooge în cålåtoria sa de la såråcie la iluminare, spiritele folosesc tehnici care sunt utilizate de psihologii moderni ¿i de cåtre speciali¿tii în planificare financiarå. A¿a cum reiese ¿i din povestirea Un colind de Cråciun, Scrooge înva¡å cinci principii de bazå care conduc la în¡elepciunea financiarå. În cartea de fa¡å împårtå¿im aceastå în¡elepciune. Am våzut cum ea transformå carierele, familiile ¿i vie¡ile. Så nu crede¡i cå aceste principii func¡ioneazå doar pentru cei boga¡i. Ve¡i în¡elege curând cå banii pe care îi ai sau pe care îi faci nu sunt relevan¡i. Nu este vorba despre bani. Rela¡ia pe care o ai cu banii este relevantå. Aplicând aceste principii în propria via¡å, po¡i trece de la negare la con¿tientizare, de la un comportament distructiv la unul productiv, de la nefericire la bucurie. Po¡i deveni o nouå persoanå. Scrooge s-a schimbat… ªi tu po¡i face asta!

Unul dintre cele mai profunde adevåruri din aceastå carte este cå atâta vreme cât tråie¿ti, te po¡i schimba. Niciodatå nu este prea târziu. Lini¿tea ¿i bucuria pe care Scrooge le-a descoperit sunt posibile pentru fiecare dintre noi. Råspunsurile pe care tu – ¿i milioane de al¡i oameni – le cau¡i pot fi gåsite în cartea Ce rela¡ie ai cu banii?

Comportamentul auto-distructiv Mul¡i oameni î¿i amintesc de Ebenezer Scrooge ca fiind un om zgârcit, rece, tiran, nepåsåtor, crud, singuratic ¿i


Introducere

„

19

obsedat de bani. Desigur, nimeni nu ar vrea så fie o asemenea persoanå demnå de milå ¿i nici Scrooge nu a vrut. La fel ca mul¡i al¡i oameni din zilele noastre, Scrooge a avut o via¡å plinå de durere, din cauza numeroaselor convingeri ascunse legate de bani, care nu i-au folosit la nimic. Dacå analizåm cinstit, Scrooge avea ¿i calitå¡i. Era cumpåtat ¿i priceput la afaceri. Era inteligent, disciplinat, competent, onest ¿i insistent. Chiar ¿i a¿a, când am fåcut pentru prima oarå cuno¿tin¡å cu Scrooge, era o fiin¡å nefericitå. Convingerile ascunse legate de bani ale lui Scrooge stau la originea nefericirii sale.

Scrooge nu este singurul personaj din povestirea Un colind de Cråciun ale cårui convingeri ascunse legate de bani nu i-au folosit la nimic. Bob Cratchit, angajatul lui Scrooge ¿i tatål micu¡ului Tim, tråie¿te în aceea¿i såråcie ca ¿i patronul såu. De¿i Cratchit avea câteva calitå¡i, cum ar fi loialitatea, aten¡ia, iertarea, amabilitatea, spiritualitatea ¿i aptitudini de bun pårinte, suferea ¿i de acela¿i comportament distructiv legat de bani. Îi lipsea abilitatea de a-¿i imagina cum ar trebui så procedeze pentru a-¿i schimba via¡a. Scrooge îl plåtea cu foarte pu¡ini bani, ¿i totu¿i Cratchit nu încerca så-¿i gåseascå un loc de muncå mai bun. A cheltuit peste måsurå pentru masa de Cråciun, dând banii pentru o såptåmânå pe un curcan. Chiar ¿i într-un mediu socio-economic în care schimbarea locului de muncå ar fi foarte dificilå trebuie så spunem cå aceste convingeri auto-distructive ¿i comportamente legate de bani ne fac prizonierii propriei condi¡ii, ai unei vie¡i nefericite.


20

„

CE RELAºIE

AI CU

BANII?

Comportamente asemånåtoare cu ale lui Scrooge sau Cratchit existå ¿i în prezent Existå milioane de oameni din zilele noastre care, asemenea lui Scrooge ¿i Cratchit, sunt prizonierii propriilor comportamente distructive legate de bani. Nu trebuie så ne uitåm foarte departe ca så vedem acest lucru. Foarte pu¡ini au aptitudinile necesare så-¿i modifice atitudinea fundamentalå pe care o au vizavi de bani, chiar ¿i ¿tiind cå obiceiurile lor legate de bani sunt limitate ¿i le afecteazå via¡a. Semne ale acestei suferin¡e se gåsesc peste tot. Picanterii Micu¡ul Tim aleargå spre Scrooge ¿i merg ¡inându-se de mânå în scena finalå din Scrooge, filmul clasic alb-negru din 1951. De vreme ce Tim s-a refåcut cu ajutorul lui Scrooge, este evident cå boala sa era tratabilå. Din simptomele sale, pediatrii au presupus cå micu¡ul Tim suferea de o boalå a copilåriei, având un grad mare de aciditate în sânge. Recuperarea ar fi fost mai rapidå cu o dietå mai bunå ¿i cu solu¡iile alcaline utilizate de medici în anul 1843.

Personajele de tipul lui Scrooge din zilele noastre, în ciuda averii lor, gåsesc la nivel subcon¿tient modalitå¡i prin care så-¿i îngreuneze via¡a. Le-am våzut de-a lungul activitå¡ii noastre: • Persoanele dependente de muncå, acelea care s-au înstråinat de familiile lor din cauza convingerilor referitoare la ce anume înseamnå mai mul¡i bani sau ce pot ori ce nu pot oferi banii; • Oameni care continuå, ani de-a rândul, så råmânå la locuri de muncå pe care le uråsc, sperând cå banii pe care îi vor strânge le vor aduce sentimentul de împlinire;


Introducere

„

21

• Cei care mo¿tenesc averi ¿i descoperå cå acestea aduc cu ele noi probleme ¿i nu lini¿tea ¿i confortul pe care le anticipaserå; • Cei cårora le este atât de fricå så nu-¿i piardå banii încât la un moment dat nu se mai pot bucura de via¡å; • Persoanele înstårite care sunt obsedate de bani. Personajele de tipul lui Cratchit, din toatå lumea, definite în sens larg ca fiind acele persoane care se subapreciazå, nu reu¿esc så se pregåteascå pentru viitor. Le recunoa¿tem deoarece: • Sunt înglodate în datorii, de obicei foarte mari; • Au tråit ru¿inea falimentului, numårul lor depå¿ind 1.5 milioane pe an – unul la fiecare cincisprezece secunde; • Cred cå este imposibil så economise¿ti bani; • Ies la pensie neavând bani suficien¡i; • οi cheltuie banii mai degrabå pe articole de lux decât pe cele de strictå necesitate; • Nu au o rela¡ie corectå cu banii; • Din cauzå cå le este teamå de o eventualå pierdere financiarå, nu investesc banii. În schimb, î¿i pun banii în conturi de economii cu dobânzi mici sau chiar în cutii de pantofi prin caså. Prin urmare, infla¡ia ¿i impozitele vor avea exact efectul pe care l-au evitat. În martie 2004, un sondaj condus de Asocia¡ia Psihologilor din America a aråtat cå 72% dintre americani au declarat cå banii sunt principala lor preocupare, mai presus de probleme cum ar fi locul de muncå, sånåtatea sau copiii.


22

„

CE RELAºIE

AI CU

BANII?

Milioane de oameni au un comportament auto-distructiv atunci când vine vorba de bani. La fel ca Scrooge ¿i Cratchit, ei cred cå problema se referå la bani. Dar nu e a¿a. Så nu în¡elege¡i gre¿it ¿i så crede¡i cå banii nu sunt importan¡i. Cu toate acestea, unul dintre clien¡ii no¿tri înståri¡i ne-a spus: „Nu ¿tiu cum e mai bine: så ai prea pu¡ini bani sau prea mul¡i“. Este greu de spus ce ne aduce fericirea; såråcia ¿i bogå¡ia nu au reu¿it. — Kim Hubbard (1868-1930)

Adevårul este cå oameni din toate categoriile socio-economice dau dovadå de un comportament auto-distructiv, care li se pare corect. Indiferent cå ¿tiu sau nu cå trebuie så se schimbe, pur ¿i simplu nu pot face asta. I-am putut ajuta pe mul¡i dintre ei prin terapia noastrå financiarå, prin training ¿i seminarii. Ideea este så le deschizi ochii asupra faptului cå nu banii sunt problema. La originea comportamentului lor stå un sistem de convingeri gre¿ite în ceea ce prive¿te banii, de care de cele mai multe ori nu sunt con¿tien¡i. Asta pentru cå acest sistem nu pare gre¿it, ci unul corect. Aceste convingeri – create, alimentate ¿i ancorate în copilårie – le conduce comportamentul ¿i îi face så råmânå såraci. Convingerile tale – chiar ¿i acelea de care nu e¿ti con¿tient – î¡i conduc comportamentul. Dacå e¿ti con¿tient de un lucru ¿i totu¿i nu î¡i po¡i schimba comportamentul, este pentru cå aceste convingeri ascunse î¡i controleazå conduita. Ac¡ionarea contrar acestor convingeri î¡i då o senza¡ie de disconfort. În¡elegerea acestui adevår ¿i faptul cå e¿ti dispus så repari aceste convingeri ascunse sunt elemente fundamentale pentru procesul prin care te eliberezi de comportamentele nedorite.


Introducere

„

23

Convingerile direc¡ioneazå comportamentul

Comportamentul tåu este condus de adevåratele tale convingeri. Sfatul: „Få ceea ce spun eu, nu ceea ce fac eu“ subliniazå faptul cå nu întotdeauna facem ce este mai bine. Scopul acestei cår¡i este så te ajute så identifici acele convingeri ascunse care nu î¡i permit så fii un om împlinit, care te împiedicå så fii con¿tient ¿i så te confrun¡i cu ele. Dacå faci acest lucru cu succes, vei putea de¡ine controlul asupra vie¡ii tale, alegând în mod con¿tient convingerile conform cårora vei tråi. Capitolul 1 analizeazå unele dintre cele mai frecvente asemenea convingeri, pe care le numim concep¡ii legate de bani ¿i con¡ine exerci¡ii care så te ajute så le identifici pe ale tale. Noi – cei trei autori – ne-am luptat la rândul nostru cu propriile convingeri limitate. Prezentåm pove¿tile noastre ¿i pe cele ale clien¡ilor no¿tri, alåturi de calea iluminårii financiare. Mul¡i dintre voi se vor putea raporta la povestea lui Brad. Nu eu… Eu voi proceda diferit! — Bradley T. Klontz, doctor în psihologie

Ca medic psiholog, sunt expert în comportamentul uman. Pe lângå anii de studii clinice ¿i academice riguroase, am investit mult timp ¿i efort rezolvându-mi propriile mele probleme emo¡ionale. Am în¡eles foarte bine modul în care gândurile, sentimentele, istoricul familiei ¿i problemele nerezolvate afecteazå mecanismul de func¡ionare a unei persoane ¿i am putut ajuta mul¡i oameni så se schimbe. Acest lucru face ca restul povestirii så fie pu¡in ironic. M-am nåscut într-o familie såracå. Fusesem såraci de mai multe genera¡ii. Tatål meu, despre care ve¡i afla mai multe ulterior în aceastå carte, când ve¡i citi povestea lui, a crescut la o micå fermå din Ohio. Odatå cu trecerea timpului, ferma a fost sus¡inutå ¿i salvatå de munca grea


24

„

CE RELAºIE

AI CU

BANII?

a bunicului meu, din timpul marii recesiuni. Tatål meu era cel mai mare dintre cei trei copii. O datå pe såptåmânå, î¿i fåcea baie afarå, într-o cådi¡å, cu apå încålzitå la cuptorul cu cårbuni ¿i avea onoarea de a fi a doua persoanå care folosea cada. Se certa cu fratele lui mai mic, unchiul meu, care de cele mai multe ori ie¿ea din baie mai murdar decât intrase. Terciul din fåinå de porumb era o delicateså, iar câteodatå prânzul consta în zahår pus între douå felii de pâine. Fiecare copil primea douå perechi de blugi. Tatål meu a fost cel de-al doilea membru al familiei care a primit o educa¡ie superioarå. De¿i î¿i asigurase o slujbå de profesor, se considera încå sårac. În timpul copilåriei mele, am petrecut mul¡i ani în case închiriate. Putea la un moment dat så-¿i cumpere o caså, dar ar fi fost o cocioabå. Nebågând de seamå aceste lucruri când eram copil, am învå¡at mai târziu cå tatål meu suferea de ceea ce acum numim „un mod deficitar de a gândi“. Nu a våzut cå are ¿i alte op¡iuni; nici nu credea cå meritå ceva mai bun. Nu ¿tia cum så procedeze. Se gândea: „Dacå a¿ fi plåtit mai bine în sistemul de învå¡åmânt“, crezând, ca mul¡i al¡i oameni, cå, probabil, cineva sau ceva din exterior îi va oferi cheia unei vie¡i mai bune. Chiar ¿i a¿a, s-a luptat cu sentimentul de vinå, deoarece tråia mult mai bine decât celelalte rude. Ca urmare a acestui mod de gândire deficitar, tatål meu era plåtit mai pu¡in decât ar fi meritat, nu a economisit nimic ¿i nu ¿i-a asumat nici un fel de risc cu pu¡inii bani pe care întâmplåtor îi strânsese. La urma urmei, erau oameni såraci, care proveneau din familii sårace. Nu î¿i puteau imagina alt mod de via¡å. Când am crescut, mi-am spus: Nu eu... Eu voi proceda diferit! Familia mamei a ajuns în Detroit în 1940, în cåutarea unui loc de muncå. Fåceau parte din migra¡ia appalachianå cåtre centrele urbane industriale. Fiind cea mai micå dintre cele trei fete, mama a crescut într-un cartier muncitoresc din Detroit, Michigan.


Ce relatie ai cu banii