Page 1

Creăm o lume mai bună

NUME___________________________ C.L._____________________________ SUBCAMP________________________

1


Dragă soră, dragă frate cercetaº(ă), Î\i urez Bine ai venit! în a 5-a Jamboree Na\ională a României. Vom trăi împreună la RoJAM aventura vie\ii noastre, ne vom distra, ne vom face prieteni noi din toate col\urile \ării ºi din Europa. De la ceremonia de deschidere, în care cei peste 1100 de cercetaºi ºi invita\ii lor participă la un moment unic, la realizarea a 18 proiecte sociale (Calfe) sau a primului Glocals – Satul dezvoltării globale - din SE Europei, ori la traseul de Hike prin sate încărcate de tradi\ie, sau la atelierele de aventură din Simply Scouting, la traseul de Explorare din oraºul Sibiu – capitala culturală europeană în 2007, ei bine toate acestea reprezintă tot atâtea motive pentru a experimenta unicitatea Jamboreei noastre! Te provoc „Fă Următorul Pas” §i du spiritul Jamboreei Na\ionale către o mi§care cercetă§ească puternică, unită, deschisă §i mai ales pregătită să primească prieteni noi pentru a trăi aventuri extraordinare odată cu celebrarea a 100 ani de cercetă§ie în România, în anul 2013.

2


PRIETENII

RoJAM Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără sprijinul a numero§i sponsori §i prieteni ai cercetă§iei, care au ales să investească în educa\ia tinerilor români. Le mul\umim, §i pe această cale, tuturor celor nominaliza\i aici precum §i multor altora care, din motive de spa\iu, nu §i-au găsit locul pe această pagină.

Sub înalt patronaj al Președintelui României

Primăria Ora§ului Săli§te

World Scout Foundation

European Scout Foundation

3


CUPRINS PREZENTARE RoJAM

5

REGULAMENT INTERN RoJAM

9

|{RILE PARTICIPANTE LA RoJAM

10

GHID DE CONVERSA|IE 14 CENTRE LOCALE PARTICIPANTE 16 TEMA ZILEI 30 12 AUGUST 2011 – ORIGINI 31 13 AUGUST 2011 – NATURA 33 14 AUGUST 2011 – CITIUS, ALTIUS, FORTIUS 35 15 AUGUST 2011 – EDUCA|IA 37 16 AUGUST 2011 - AL|II 42 17 AUGUST - MISTERUL 44 18 AUGUST 2011 - BADEN POWELL 46 19 AUGUST 2011 – VIA|A 50 20 AUGUST 2011 - DRUMUL 52 HARTA CAMPULUI

54

METODE EDUCATIVE ROJAM

55

HAI S{ VEDEM ~MPREUN{ CE TE A±TEAPT{ ~N 10 ZILE DE CERCET{±IE!!! 56 DESF{±UR{TOR PROGRAM ROJAM 73 PACHE|ELUL ALIMENTAR ROJAM: MICI R{SPUNSURI PENTRU MARILE ÎNTREB{RI! 74 SCOUTSHOP ROJAM – PRODUSE ±I PRE|URI 75 JAMBOREEA „MEA” 87 CUVANT DE INCHEIERE 89 IMN RoJAM 4

90


PREZENTARE

RoJAM RoJAM reprezintă cea mai mare întreprindere a cercetaşilor din România – o provocare administrativă, logistică, de comunicare §i de programe, fără egal în istoria recentă a organizaţiei. În acelaşi timp Jamboreea noastră va reprezenta cel mai semnificativ eveniment naţional din Sud-Estul Europei din ultimul deceniu, prin amploarea şi conţinutul său. Astfel, succesul RoJAM echivalează cu stabilirea unui benchmark la nivelul activităţilor de tineret de acest tip în România şi ţările vecine.

Un eveniment istoric Jamboree – un cuvânt intrat în mitologia Scout de aproape 100 de ani – reprezintă chintesenţa mişcării cercetăşeşti concentrată într-un singur eveniment. De la prima Jamboree Internaţională din Londra (1920), au fost organizate alte 21 de Jamboree Mondiale, zeci de Jamboree Regionale şi sute de Jamboree Naţionale. Nimic nu se compară cu experienţa unei Jamboree – după cum spunea Baden-Powell, fondatorul Mişcării Scout: « fiecărui tânăr care ni se alatură în cercetăşie trebuie să i se ofere ocazia de a trăi o Jamboree... ». Organizaţia Scout din România, deşi îşi va celebra centenarul în 2013, a organizat doar patru Jamboree în toată existenţa sa – toate în perioada interbelică. După căderea regimului comunist şi reînfiinţarea cercetăşiei (una dintre primele organizaţii neguvernamentale a luat fiinţă la începutul anului 1990), organizarea unei Jamboree Naţionale a devenit una dintre principalele obiective ale fiecărei generaţii de cercetaşi. În 2011 visul devine realitate. În luna august, peste o mie de tineri îşi vor da întâlnire 5


pe platoul de la Sălişte pentru a participa la RoJAM, prima Jamboree a cercetaşilor români după 75 de ani. Ei se vor alătura sutelor de cercetaşi din Europa şi din lume care vor celebra alături de noi acest eveniment istoric. 

Un eveniment care promoveaz[ dezvoltarea durabil[ Dezbaterile privind dezvoltarea durabilă au început în anii ’70, ca rezultat al unor reflecţii asupra perspectivelor creşterii economice. Rezultatul acestora va fi exprimat în “Raportul Brundtland” (1987) – primul act în care se menţionează termenul “dezvoltare durabilă”. Au urmat Summit-ul de la Rio în 1992, cel care a dat naştere “Agendei 21”, Summit-ul de la Johannesburg în 2002 (“Tratatul asupra conservării resurselor naturale şi a biodiversităţii”) şi, în 2005, Protocolul de la Kyoto, asupra reducerii emisiilor de gaz cu efect de seră. Cercetăşia este o mişcare educativă. Ea oferă oportunităţi pentru a creşte şi a dezvolta personalitatea tinerilor, folosind metode atractive şi practice de a-i motiva să îşi dezvolte abilităţile şi să-şi identifice limitele. Tinerii caută să îşi găsească locul în societatea de azi, o poziţie din care să poată juca un rol constructiv şi să poată aduce o contribuţie semnificativă pentru ceilalti, fapt pentru care lucrul în echipe şi implicarea în comunitate sunt elemente esenţiale în educaţia oferită în cercetaşie. Cercetăşia este o mişcare globală. Cei peste 30 de milioane de cercetaşi din 218 ţări şi teritorii sunt foarte bine plasaţi pentru a înţelege cerinţele şi consecinţele globalizării, ale lumii în care « dacă bursa din Singapore are gripă, strănută Wall Street-ul ». În cercetăşie tinerii învaţă că ceea ce fac « aproape de casă » poate avea o influenţă asupra unor persoane care trăiesc în cealaltă parte a globului şi, similar, că ceea ce se întâmplă undeva departe, poate să influenţeze realitatea lor locală. Primul « Sat al Dezvoltării Durabile » cercetăşesc a fost experimentat în cadrul Jamboreei Mondiale din 1991, în Coreea de Sud. În urma succesului extraordinar, activitatea a fost reluată cu ocazia Jamboreei Mondiale din Olanda (1995), ulterior devenind o prezenţă constantă la fiecare eveniment major Scout. Satul Dezvoltării Durabile este mai mult decât o simplă activitate. El reprezintă o metodă educativă care permite tinerilor să experimenteze participarea în comunitatea locală într-o manieră atractivă şi dinamică. 

Un eveniment care promoveaz[ via\a în aer liber §i în natur[ Cercetăşia este o mişcare educativă a cărei metodă specifică se bazează pe şapte elemente, două dintre cele mai importante fiind « învăţarea prin acţiune » şi « viaţa în natură ». Din acest motiv, cea mai mare parte a activităţilor RoJAM vor fi grupate în jurul 6


acestor două elemente şi constituie o componentă a programului intitulat « Simply Scouting». Modul de organizare a expediţiilor în munţii Cindrel, a traseelor de eco-caching sau a atelierelor ecologice din pădurile Mărginimii Sibiului (pentru a menţiona doar câteva dintre activităţi), va contribui la transformarea naturii dintr-un simplu cadru într-o unealtă pedagogică, şi va ajuta tinerii să înţeleagă vulnerabilitatea acesteia şi să identifice acţiunile pe care le pot întreprinde pentru a o proteja. Spiritul de aventură, lucrul în echipă şi testarea limitelor sunt provocările pe care le adresează participanţilor la RoJAM partea de « Aventură » a programului, care conţine, printre altele, trasee de orientare, concursuri în natură şi hike-uri diverse. În istoria sa de peste 100 de ani, cercetăşia a promovat şi dezvoltat o serie de activităţi care au devenit, peste timp, adevărate embleme Scout. « Back to Basics » este o zonă de program a RoJAM care propune o serie întreagă de astfel de activităţi: noduri, construcţii de camp, bushcraft, coduri de semnalizare, etc. Tinerii sunt provocaţi să-şi dezvolte şi să utilizeze inteligenţa creativă, dexteritatea şi lucrul în echipă pentru a reuşi un parcurs de succes al acestei arii. Fiind un eveniment istoric în viaţa Organizaţiei, RoJAM aruncă un ochi şi în trecut, propunând un modul de program care re-crează activităţi caracteristice cercetăşiei din anii '30, perioada ultimei Jamboree Naţionale în România: jocuri de camp, semnalizarea Panaitescu, etc. În cercetăşie se spune că tradiţia noastră e inovaţia. Şi, într-adevăr, dacă nu ar fi fost adevărat, mişcarea Scout nu ar fi supravieţuit vreme de peste un secol şi n-ar fi reuşit să se adapteze unei societăţi în continuă schimbare. Atelierele de tehnică foto/video, astronomie, dialog intergeneraţional, utilizarea reţelelor sociale, imagine şi reprezentare etc., sunt numai câteva dintre activităţile care sunt propuse tinerilor şi care se bazează pe nevoile şi interesele generaţiilor actuale. În final, ca un summum al activităţilor specifice cercetăşiei, o zi întreagă a RoJAM este dedicată organizării Olimpiadei Scout – un eveniment care propune o serie de probe bazate pe cele şase arii de dezvoltare personală (fizică, intelectuală, socială, emoţională, spirituală şi de caracter) şi care cere grupurilor participante abilităţi, cunoştinţe şi atitudini dintre cele mai diverse. « Citius, Altius, Fortius » în varianta cu eşarfă!

Un eveniment cu impact Implicarea tinerilor în viaţa comunităţii locale reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale educaţiei Scout. De altfel, Misiunea Cercetăşiei stipulează că Mişcarea îşi propune « ... să contribuie la crearea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt realizaţi la nivel personal şi joacă un rol constructiv în societate... ». Mişcarea Scout nu are nicio semnificaţie şi nicio relevanţă în totală izolare – tinerii cercetaşi trăiesc în grupuri sociale şi comunităţi compuse din persoane diverse şi guvernate de legi sociale care au puţine în comun cu cercetăşia. În general, tinerii sunt consideraţi ca fiind « viitori cetăţeni ». Cercetăşia promovează 7


ideea că, dimpotrivă, tinerii sunt cetăţeni în prezent, şi că ei trebuie consultaţi şi implicaţi în toate deciziile care au o influenţă asupra comunităţii în care trăiesc. Pentru aceasta însă, indiferent de atitudinea comunităţii, în primul rând tinerii înşişi trebuie să aibă dorinţa şi capacitatea de a fi implicaţi. Iar exact acesta este rolul educaţiei Scout: de a oferi membrilor oportunităţi şi experienţe care să incite tinerii să aibă o atitudine pro-activă şi să deţină « uneltele » necesare implicării în viaţa societăţii. RoJAM concretizează acest deziderat în două dintre elementele programului: « Proiectele locale » şi « Târgul educaţiei non-formale ».

8


REGULAMENT INTERN

RoJAM 1. Programul RoJAM este făcut pentru voi, vă încurajăm să participaţi la cât mai multe activităţi. 2. Suntem responsabili de curăţenia la locul unde mâncăm, dormim şi/sau participăm la activităţi. 3. Când ne adresăm celorlalţi le vom spune pe nume. 4. Din momentul în care ajungeţi în camp veţi primi de la Secretariat ecusonul RoJAM. Acesta trebuie purtat în mod obligatoriu pe toată perioada Jamboreei. 5. Purtarea eşarfei de cercetaş este de asemenea, obligatorie!! 6. În RoJAM este amplasat ScoutShop. Apelaţi la liderul vostru însoţitor pentru eventualele produse pe care doriţi să le cumpăraţi. 7. Nu este permisă plecarea din camp fără acordul liderului însoţitor. Acesta va informa staff-ul din subcamp. 8. Accesul la reţeaua de telefonie mobilă este restricţionat. Apelaţi la liderul însoţitor pentru a comunica atunci când este necesar. 9. Liderii din RoJAM sunt aici pentru a vă asigură securitatea şi buna desfăşurare a activităţilor. Ascultaţi-i şi urmaţi-le sfaturile. 10. La duşuri vor fi disponibile gel de duş şi şampon ecologic. Doar în cazul în care aveţi anumite probleme dermatologice, folosiţi produsele personale! 11. Pe tot parcursul Jamboreei se lucrează în echipă, se mănâncă în patrule şi nu se vor păstra alimente în corturi. 12. Masa se serveşte în zona amenajată în subcampuri. 13. Orice tip de abuz fizic şi/sau verbal atrage după sine consecinţe care pot duce până la excluderea din camp. 14. Stingerea este stingere. Vă rugăm să respectaţi ora de stingere 23.30. 15. Orice greşeală are şi o consecinţă, în funcţie de gravitatea ei. 16. Fumatul este permis doar în zonele special amenajate. 17. Consumul de droguri şi de băuturi alcoolice este strict interzis pe toată perioada campării şi în deplasări (hike, explorare, calfe). 18. Accesul în alte zone, în afara campului, este strict interzis. 9


|[rile participante

la RoJAM MOLDOVA Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile. Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istoricoarheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene. Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă). La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, şi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri. Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr., aceasta fiind răspîndită în toate zonele Moldovei. Începînd cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluînd de la învingători limba şi cultura Imperiului Roman. După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi (anul 271, în perioada împăratului Aurelian), începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui 10


întemeietor este considerat Bogdan I. În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei, situată între rîurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească pînă în anul 1918. În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează pînă în anul 1940, cînd, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX. La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent şi suveran.  Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova (A.N.S.M.) a fost fondată la 29 noiembrie 1993, iar la 18 aprilie 1997 a fost primită ca membră cu drepturi depline în Mişcarea Mondială Scout (O.M.M.S.) Asociaţia Naţională a Scouţilor din Moldova este o mişcare educativă a tinerilor şi copiilor, apolitică şi neguvernamentală, bazată pe voluntariat, deschisă cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de rasă, credinţă, naţionalitate, sex, conform principiilor şi metodei elaborate de fondatorul Mişcării Scout Robert Baden-Powell. În prezent Asociaţia numără 2500 de membri, ce se împart în 7 filiale: Filiala Chişinău, Filiala Bălţi, Filiala Orhei, Filiala Nisporeni, Filiala Camenca, Filiala Cahul, Filiala Ştefan Vodă.

SPANIA - CATALUNIA Catalunia este una dintre cele 17 comunită\i autonome ale Regatului Spaniol. Catalunia ocupă o suprafa\ă de 32,114 km² §i are o popula\ie de 7,535,251 locuitori. Numele Catalunya (Catalunia) a început să fie folosit în secolul 11. Castelele umane sunt una din manifestările tradi\ionale ale Cataluniei. Activitatea constă în construc\ia de turnuri umane de către echipe rivale (colles castelleres). Această activitate a pornit din sudul Cataluniei în secolul 18. Cercetăşia a fost fondată oficial în Spania în 1912 iar recunoa§terea mondială a fost ob\inută în 1922. Recunoa§terea a fost retrasă în 1938 datorită situa\iei politice. Pe durata suspendării, activită\ile cercetă§e§ti au continuat neoficial. În 1978, Cercetă§ia în Spania a fost din nou recunoscută. Mi§carea Cercetă§iei în Spania este alcătuită din aproximativ 30 de asocia\ii independente, majoritatea din ele active la nivel regional. Datorită regionalizării Spaniei, chiar §i asocia\iile na\ionale mari sunt divizate în subasocia\ii regionale cu embleme, uniforme §i programe diferite. “Federa\ia Cerceta§ilor din Spania” (Federación de Escultismo en España) este organiza\ia cercetă§ească na\ională, membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS). Federa\ia este alcătuită din 3 asocia\ii membre: 11


Asocia\ia Cerceta§ilor din Spania Mi§carea Cercetă§ească Catolică Asocia\ia Cerceta§ilor din Catalunia

FRAN|A Fran\a, deseori denumită ’Hexagone ("Hexagon") datorită formei geometrice a teritoriului, §i denumită oficial Republica Franceză este o republică semi-preziden\ ială. Numele "Fran\a" vine din latină - Francia, care înseamă "|ara Francilor". Sunt mai multe teorii cu privire la originea numelui Francilor. Una din ele este că ar fi derivat din cuvântul proto-germanic frankon care se traduce ca suli\ă sau lance. O altă etimologie propusă este că în limba germanică antică, Frank însemna liber, în sensul opus fa\ă de sclav, deoarece, ca popor cuceritor, doar Francii aveau statut de oameni liberi. Cercetă§ia Franceză a fost înfiin\ată în 1941 de către organiza\iile Eclaireurs de France, Eclaireurs Unionistes de France, Scouts de France, Guides de France §i Eclaireurs Israélites de France. Mi§carea Cercetă§ească în Fran\a este alcătuită din aproximativ 80 de asocia\ii §i federa\ii diferite cu aproximativ 180,000 de Cerceta§i §i Ghide.  “Federa\ia Cerceta§ilor din Fran\a” (Fédération du Scoutisme Français) este organiza\ia na\ională membră atât a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) cât §i a Asocia\iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC). Membrii Federa\iei sunt: Eclaireuses et Eclaireurs de France Eclaireuses et Eclaireurs Unionistes de France Eclaireuses et Eclaireurs Israélites de France Scouts et Guides de France Scouts Musulmans de France

ISRAEL Statul Israel este o republică parlamentară din vestul Asiei. Israelul este singura \ ară din lume cu majoritate evreiască, §i este definit ca un stat evreiesc §i democrat în Constitu\ie. După ob\inerea independen\ei în 1948, noul stat evreiesc a fost numit Medinat Yisrael, sau Statul Israel, după ce alte nume istorice §i religioase cum ar fi Eretz Israel ("Tărâmul Israel"), Zion, sau Judea, au fost propuse §i respinse. Diversitatea culturală a Israelului se trage de la diversitatea popula\iei: evrei din toată lumea §i-au adus cu ei tradi\iile culturale §i religioase, creând o combina\ie de obiceiuri §i credin\e evreie§ti. Israelul este singura \ară din lume în care via\a se învârte în jurul calendarului evreiesc. Concediile §i vacan\ele §colare sunt determinate de sărbătorile evreie§ti, §i de ziua oficială de odihnă - Sâmbăta, sabbath-ul evreiesc.  12


“Federa\ia Cerceta§ilor din Israel” (Israel Boy and Girl Scouts Federation) este organiza\ia cercetă§ească na\ională din Israel, cunoscută în Ebraică sub numele  Tzofim. Aproximativ 90,000 de băie\i §i fete sunt membri ai Tzofim în Israel. Primele grupuri de cerceta§i au apărut în 1919, iar Mi§carea Cercetă§ească din Israel a devenit membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) în 1951. Tzofim a devenit membră a Asocia\iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC) în 1963. Asocia\iile membre ale Federa\iei sunt: Mi§carea Cercetă§ească Ebraică din Israel Asocia\ia Cerceta§ilor Arabi Mi§carea Cerceta§ilor Arabi §i Druzi, care include: Asocia\ia Cerceta§ilor Arabi din Israel Asocia\ia Cerceta§ilor Catolici din Israel Asocia\ia Cerceta§ilor Druzi din Israel Asocia\ia Cerceta§ilor Cre§tini Ortodoxi

PORTUGALIA Portugalia, oficial Republica Portugheză, este o \ară din sud-vestul Europei, în Peninsula Iberocă. Numele Portugalia derivă din latină - Portus Cale, ce înseamă "Portul Cale", mai târziu transformat în Portucale, iar în final Portugalia. Cultura Protugaliei este rezultatul unui flux complex de civiliza\ii diferite. Portugalia, ca \ară cu o istorie lungă, găzduie§te structuri arhitecturale antice, artă, mobilă §i colec\ii literale cade oglindesc §i descriu evenimentele care au format \ara §i popula\ia. Mi§carea Cercetă§ească din Portugalia este compusă din mai multe organiza\ ii. “Federa\ia Cerceta§ilor din Portugalia” (Federação Escotista de Portugal) este organiza\a umbrelă a acestora. Cercetă§ia din Portugalia a început în 1911 §i a fost una din organiza\iile fondatoare ale Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) în 1922. Federa\ia din prezent a fost fondată în 1928 §i are un număr de 75,359 de membri. Federa\ia este alcătuită din: Associação dos Escoteiros de Portugal (Asocia\ia Cerceta§ilor din Portugalia) Corpo Nacional de Escutas - Escutismo Católico Português (Corpul Na\ional de Cerceta§i – Cercetă§ia Catolică Portugheză).

CEHIA Cehia, sau oficial Republica Cehă, este o \ară din centrul Europei, înconjurată doar de pământ. Republica Cehă este alcătuită din 3 teritorii istorice: Bohemia în vest, Moravia în sud-est §i Silesia Cehă în nord-est. O sărbătoare specifică Cehiei este Festivalul celor 3 Regi - Kaspar, Balthazar §i 13


Melchior - în data de 6 Ianuarie. O altă supersti\ie cehă, ce are loc cu ocazia Ajunului Crăciunului, în seara de 24 Decembrie, zice că masa de cină trebuie aranjată pentru un număr par de musafiri – un număr impar aducând ghinion pentru anul următor. Mi§carea Cercetă§ească din Cehia este alcătuită din 7 organiza\ii. Dintre acestea doar Junák - svaz skautu a skautek CR (Junák – Asocia\ia Cerceta§ilor §i Ghidelor din Cehia) este membră a Organiza\iei Mondiale a Mi§cării Scout (OMMS) §i a Asocia\ iei Mondiale a Fetelor Ghide §i Fetelor Cerceta§e (AMFGFC). Fondată în 1911, Junák este cea mai mare organiza\ie na\ională de tineret din Cehia cu 45.000 de membri.

Ghid de conversa\ie

14

Ghid de conversație

Guide de conversation

Phrasebook

Konverzační příručka

Guia de conversação

‫ןוחיש‬

Mă puteţi ajuta?

Pouvez-vous m'aider?

Can you help me?

Můžete mi pomoci?

Você pode ajudar-me?

‫רוזעל לוכי התא‬ ‫?יל‬

Vorbiţi limba engleză?

Parlez-vous anglais?

Do you speak English?

Mluvíte anglicky?

Você diz inglês?

‫רבדמ התא‬ ‫?תילגנא‬

Nu înţeleg.

Je ne comprends pas.

I do not understand.

Nerozumím.

Não entendo.

‫ןיבמ אל ינא‬.

Nu ştiu.

Je ne sais pas.

I do not know.

Nevím

Não sei.

‫עדוי אל ינא‬.

Bună!

Salut

Hi

Ahoj

Oi

‫ייה‬

Da

Oui

Yes

Ano

Sim

‫ןכ‬

Nu

Non

No

Ne

Não

‫אל‬

Bună dimineaţa!

Bonjour

Good Morning

Dobrý den

Boa Manhã

‫בוט רקב‬

Bună seara!

Bonsoir

Good Evening

Dobrý večer

Boa Noite

‫בוט ברע‬

La revedere!

Au revoir

Good Bye

Good Bye

Bom Adeus

‫ייב בוט‬

Vă rog

S'il vous plaît

Please

Prosím

Por favor

‫השקבב‬

Mulţumesc!

Merci

Thank You

Děkuji

Obrigado

‫הדות‬

Îmi pare rău

Je suis désolé/ désolée

I'm sorry

Je mi líto

Sinto

‫רעטצמ ינא‬

Scuzaţi-mă

Excuse-moi

Excuse me

Promiňte

Desculpe-me

‫החילס‬

Îmi este foame

J'ai faim

I'm hungry

Já jsem hlad

Estou com fome

‫בער ינא‬


Îmi este sete

J'ai soif

I'm thirsty

Mám žízeň

Estou com sede

‫אמצ ינא‬

Am obosit

Je suis fatigué/ fatiguée

I'm tired

Jsem unavený

Estou cansado

‫ףייע ינא‬

M-am pierdut

Je suis perdu/ perdue

I'm lost

Já jsem ztratil

Sou perdido

‫הדובא ינא‬

Ce faceţi?

Comment ca va?

How are you?

Jak se máš?

Como vai?

‫?ךמולש המ‬

Bine, mulţumesc!

Bien, merci

Well, thank you

Dobře, děkuji

Bem, obrigado

‫בוט‬, ‫ךל הדות‬

Cum vă numiţi?

Comment tu t'appelles?

What's your name?

Jak se jmenujete?

Como se chama você??

‫?ךלש םשה המ‬

Mă numesc ___.

Je m'appelle___.

My name is___.

Mé jméno is___.

O meu nome é ___.

‫ םש‬is___ ‫ילש‬.

De unde sunteţi?

D'où viens-tu?

Where are you from?

Kde jste?

De onde estão você?

‫?התא הפיאמ‬

Sunt din ___ .

Je viens de___

I come from___

I přišel from___

Venho de ___

‫אב ינא‬ from___

Cercetaș

Eclaireur

Scout

Skaut

Observador

‫ששג‬

Cort

Tente

Tent

Stan

Tenda

‫להוא‬

Eșarfă

Foulard

Scarf

Šátek

Lenço

‫ףיעצ‬

Nod

Noeud

Knot

Uzel

‫רשק‬

‫ןוחיש‬

Cântec

Chanson

Song

Píseň

Canção

Chitară

Guitare

Guitar

Kytara

Violão

‫ריש‬

Joc

Jeu

Game

Hra

Jogo

‫הרטיג‬

Aventură

Aventure

Adventure

Dobrodružství

Aventura

‫קחשמ‬ ‫הקתפרה‬

Tiroliană

Roussette

Flying fox

Kaloň

Raposa voadora

Rapel

Rappel

Rappel

Slanění

Descer de rapel

‫ףפועמה לעושה‬

Foc

Feu

Fire

Požár

Fogo

‫לפר‬

Glumă

Plaisanterie

Joke

Vtip

Chiste

‫שא‬

15


Centre locale participante

Centrul Local Alb Bucure§ti În anul 1995 la iniţiativa unui grup format din 10 profesori şi a unui grup de 30 de elevi ai Şcolii Generale nr.141 Ion I. C. Bratianu din Bucureşti, s-a conturat ideea unui nou centru local pentru sectorul 5, cu sediul în acea şcoală. În luna martie i s-a înmânat o eşarfă d-nei directoare şi aşa a început marea aventură a centrului nostru local. A fost depusă o cerere la Organizaţia Naţională "Cercetaşii României", iar pe 29.10.1995 a fost aprobată înfiinţarea unui centru local nou în Bucureşti primind numele “ALB”. La nivel national, Centrul Local Alb Bucureşti şi-a făcut simţită prezenţa prin organizarea renumitului camp “Ro-Mania”, iar în plan local prin campul de centru “Hai-Hui”.

Centrul Local “Axente Sever” Alba Iulia Centrul Local “Axente Sever” din Alba Iulia a fost înfiin\at pe 5 octombrie 1994, §i a fost numit după o cohortă de cerceta§i care a activat în zonă înainte de 1937. De la înfiin\are am trecut prin mai multe etape de cre§tere §i maturizare ca §i Centru Local, având acum peste 100 de membri §i câte o unitate pentru fiecare ramură de vârstă (unitatea de lupi§ori fiind cea mai proaspătă, cu doar câteva luni de activitate). În cei aproape 17 ani de existen\ă, am avut împreună nenumărate activită\i. Unele au devenit tradi\ie §i le organizăm în fiecare an: • Festivalul Na\ional Unitate §i Prietenie este un loc de întâlnire pentru sute de cerceta§i §i ajunge anul acesta la edi\ia 14; • Campul Centrului Local strânge la un loc toti membri activi, dar §i cerceta§i adul\i; • Întâlnirea de toamnă a adul\ilor ajunge anul acesta la edi\ia a 4-a. 16


Centrul Local “Insula Cerceta§ilor” Bac[u Ahooeee... de pe insulă. Cum care insulă? Insula Cerceta§ilor Bacău. Suntem p’aci din ‘91. Ne-am obi§nuit aici şi am învă\at să ne Descurcam În Necunoscut, alăturându-ne insulei mamă, ONCR, în anul 2009. De la început, ne-am organizat şi au fost active toate ramurile, de la lupişori jucău§i la exploratori cutezători. În momentul actual, la seniori se implică şi părinţi ai cercetaşilor pentru a înţelege „de ce aceştia lipsesc atât de mult de acasă”. Multe generaţii s-au perindat pe această insulă, dar important este ce au lăsat în urmă, prin copiii pe care i-au format. Elena Petrea (Tromppy), directorul executiv al ONCR poveste§te: „Am avut lideri extraordinari care m-au format să devin un lider zic eu, unul bun. Îmi amintesc cu plăcere de perioada în care am fost lider la lupişorii din Bacău, dar şi de când eram eu un cercetaş .. oo ... şi cât de tare îmi mai plăcea să vad cât rezistă liderii noştri :)) Acum văd doar părţile bune şi asta mă face să fiu în continuare printre cercetaşi”.

Centrul Local Br[ila CL Brăila – a fost înfiin\at în aprilie 2011, fiind printre cele mai noi centre locale din ONCR. Încă din 2009, pe când func\iona ca grup de ini\iativă ONCR, cerceta§ii brăileni au organizat §i participat la activită\i locale, regionale §i na\ionale precum: campuri locale de iarnă la Zizin, Lumina Păcii de la Betheem 2010, Festivalul Luminii 2011, Promisiunea de la Tecuci 2010 §i 2011. Pe lângă acestea men\ionăm §i întâlnirile de la sediu cu cerceta§ii, precum §i activită\i punctuale cum sunt: cele de plantare de pomi §i ecologizare, ie§irile în natură, sărbătorirea lui Robert Baden Powell de 22 februarie §i multe altele. În prezent, în CL Brăila sunt 38 de membrii dintre care: Temerari: 18 Exploratori: 12 Lideri activi: 8 La ace§tia se vor alătura din toamna acestui an §i peste 100 de viitori lupi§ori.

17


Centrul Local “Caraiman” Bu§teni Centrul Local „Caraiman” Buşteni a fost înfiinţat în toamna anului 2009 iar deschiderea oficială, în prezenţa autorităţilor locale a fost în data de 18.dec.2009. Am ales acest nume deoarece oraşul este străjuit de masivul Caraiman, emblematic pentru această zonă. Centrul Local are trei unităţi: Ion Kalinderu (exploratori) Cireşarii (temerari) Comarnic (lupişori). În Centrul Local sunt înscrişi 45 de membri activi. Evenimentele la care au participat cercetaşii sunt: Hike, Balul Cercetaşului, Ziua Şcolii, Ziua Cercetaşului, Lands of Adventure, Scouting Seeds, Zâmbete Colorate, 1 iunie în natură, Cupa Izvoarelor, Stagiul de Animaţie, Stagiul de Pedagogie, Camp Temerari, Camp Lupişori, Proiect cu Parcul Natural Bucegi, Tărâmul Aventurii, Proiectul Rorec, Lumina Păcii de la Betleem, Tabăra de Iarnă… Urmând să participăm la Tabăra de Vară din Timişu de Sus şi la “Campul din Bucegi” şi RoJAM.

Centrul Local Bra§ov Primele patrule de cercetaşi din Braşov au apărut în 1911, la Gimnaziul „Andrei Saguna”, suspendându-şi activitatea în 1937. La iniţiativa unor foşti cercetaşi, renaşte în 1994 sub denumirea de Centrul Local „Virgil Oniţiu” Braşov, nume care provine de la directorul Gimnaziului, din perioada înfiinţării primelor patrule, director care a sprijinit introducerea cercetăşiei în comunitate. În prezent Filiala Braşov numără cca 60 de membri activi şi 15 angajaţi, implicânduse în comunitatea locală prin numeroase activităţi de dezvoltare personală, sociale, de ecologizare şi de informare desfăşurate în parteneriat cu alte ONG-uri şi instituţii locale. Anual cercetaşii braşoveni organizează pentru elevii de gimnaziu concursul „Descoperă Braşovul”, care urmăreşte evidenţierea locaţiilor mai puţin cunoscute din oraş. Filiala desfăşoară proiecte pentru diverse categorii sociale dezavantajate, precum: 1. International Award în Penitenciar - proiect prin care, încă din anul 2006, contribuim la reintegrarea socială a minorilor şi tinerilor privaţi de libertate; 2. Tineri pentru o Lume mai Bună - proiect cofinanţat din F.S.E. cu peste 900.000 euro, care contribuie la dezvoltarea economiei sociale şi care sprijină peste 5.500 de copii şi tineri defavorizaţi şi peste 500 de specialişti în incluziune şi în economie socială; de asemenea, proiectul asigură sustenabilitatea filialei prin intermediul "Taberei pentru copii şi tineri Zărneşti", construită în cadrul acestui proiect. 18


Centrul Local Cluj - Napoca În luna august 1998 a fost înfiin\at  Centrul Local Cluj-Napoca de către un profesor §i 3 elevi, ajungând la momentul de fa\ă să numere peste 60 membri activi, cu vârste cuprinse între 7-24 ani, organiza\i pe 4 unită\i de lupi§ori, temerari, exploratori §i respectiv seniori, cărora li se adaugă membrii Centrului Universitar Cluj-Napoca. De atunci, cerceta§ii clujeni au organizat §i au participat la numeroase ac\iuni, campuri §i jamboree, la nivel local, na\ional §i interna\ional. Proiectul cel mai cunoscut, este "Festivalul Luminii" - Redescoper[ frumuse\ea lucrurilor mărunte! www.cercecluj.ro

Centrul Local Craiova Centrul Local Craiova s-a înfiintat la 22 aprilie 1994 §i, de-a lungul timpului, în cele trei unitati (Magellan, Rabon, Petrache Triscu) s-au format §i au devenit cerceta§i implicati zeci de temerari §i exploratori. În centrul nostru s-au derulat ac\iuni §i proiecte ce au vizat educa\ia ecologică, a păcii, dezvoltarea durabilă, conservarea patrimoniului, dialogul intercultural. Am participat la campuri §i evenimente naţionale de neuitat : Eclipsa1999, Europadiş 2002, Camp Cioclovina (2005, 2008),  Festivalul Unitate şi Prietenie (2001, 2005, 2008, 2010), Provocarea Scout 2003, Cupa Izvoarelor  (2003, 2008, 2010, 2011 ), Bucureşti Quest (2010-2011), Lumina Păcii (2010) Zâmbete Colorate (2010) La nivel interna\ional cerceta§ii craioveni au participat la Blo Sommer 1994 -Danemarca, Jamboreea Na\ională în Serbia -1999, Seminarul Innovation for Participation - 2010 §i au organizat campuri Home Hospitality pentru cerceta§i francezi, italieni, englezi. Ultimul Ho-ho camp va găzdui 40 de cerceta§i din Hampshire în Craiova în perioada 7-11 august 2011.

Centrul Local “Ion Soiu” Cristian Înfiinţat în anul 1992, Centrul Local Cristian “Ioan Soiu” a pregatit de-a lungul timpului aproximatv 60 de cercetaşi dintre care o mică parte îşi continuă activitatea în cadrul “Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României”. Datorită spiritului de echipă şi devotamentului cu care membrii Centrului Local au practicat cercetăşia, ei au reuşit să organizeze 8 şcoli naţionale, iar în prezent Centrul oferă 3 coordonatori pentru RoJam: Radu Stinghe : Coordonator RoJam 19


Sorin Dulgheriu: Simply Scouting Florin Ceh: Back to Basics De asemenea, cercetaşii cristoloveni au participat la 2 campuri naţionale unde ne-au reprezentat cu mândrie. În prezent, Centrul Local Cristian are 30 de membrii activi, împărţiţi pe cele 2 ramuri de vârstă: lupişori şi temerari. Centrul Local Cristian “Ioan Soiu” funcţionează având autorizaţie provizorie de funcţionare, urmând ca după următoarea Adunare Generală să devină Centru Local cu drepturi depline al “Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României”.

Centrul Local Dej ONCR FILIALA DEJ s-a înfiinţat în anul 2000. În prezent avem 25 cercetaşi şi 18 aspiranţi. Avem unităţi în 2 oraşe, în Dej şi în Gherla. De-a lungul timpului am organizat o serie de activităţi din care amintim principalele 2 activităţi care ne-au făcut cunoscuţi: Cupa "Provocarea Zamolxe" şi "Campul Internaţional Carpatica 2005".

Centrul Local Deva Centrul Local Deva a fost înfiinţat aproape de o Zi a Cercetaşului, şi anume în 20 februarie 1990, printre primele cinci centre locale din ţară. Au trecut de atunci 13 ani în care, cu multă muncă, pauze scurte şi dese [cheia marilor succese], am reuşit să punem bazele unui centru local ce s-a făcut auzit în ţară de multe ori de-a lungul timpului şi sperăm că va deveni tot mai puternic cu fiecare an ce trece. Momentan, avem două unităţi a câte trei patrule de exploratori, Daos, ceea ce înseamnă lup în limba dacă, şi Dava, cuvânt ce s-ar traduce prin cetate şi de la care se pare că vine denumirea oraşului Deva. De asemenea, există unitatea Dracon, termen ce desemnează steagul dacic, unitate ce are trei patrule de temerari. Avem şi o patrulă de lupişori şi aşteptăm toamna, să culegem bobocii pentru Haitic.

Centrul local “Dim[ncescu“, Bucure§ti Centrul local “Dimăncescu“ din Bucureşti a fost înfiinţat în anul 1996, în cadrul Asociaţiei Cercetaşilor Tradiţionali, sub denumirea de Cohorta “General Dimăncescu“, fiind redenumit Centrul local “Dimăncescu” în anul 2002, după fuziunea ACT cu ONCR. Centrul local “Dimăncescu“ are sediul în Bucureşti, str. Arcului, nr.18, sector 2. Este constituit dintr-o unitate de lupişori (3 patrule), cu un efectiv de 27 de membri, o unitate de temerari (2 patrule), cu un efectiv de 15 membri, o unitate de exploratori, (3 20


patrule) cu un efectiv de 20 de membri şi o patrulă de seniori (4 membri). Activităţile educative, administrative şi economice sunt realizate de 18 lideri şi 3 candidaţi lideri. Centrul local organizează anual, la nivel naţional, pentru ramura de vârstă exploratori, evenimentul cercetăşesc “Bucureşti Quest“ , aflat în acest an la a VI-a ediţie. Pe ramuri de vârstă, se organizează săptămânal activităţi educative. Centrul Local are protocoale de parteneriat cu Liceul bilingv “Miguel Cervantes“, cu Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr“ şi cu Colegiul Naţional “Ion Neculce“. În acest an, unităţile de lupişori şi temerari au participat la câte două minicampuri, organizate de centrul local. Unitatea de exploratori a participat regulat la activităţi la nivel naţional organizate de alte centre locale (Cupa Izvoarelor, Unitate şi Prietenie, Festivalul Luminii), precum şi la alte activităţi locale.

Centrul Local Hunedoara Este înfiinţat în anul 1996 pe data de 13 martie, de către Laurian Gherman care este şi actualul şef al filialei. De-a lungul timpului acest centru a organizat numeroase campuri naţionale şi internaţionale, (CiocloStar 2008, Eurotransit 2009, Walking and Working in Cioclovina 2010) şi s-a implicat în viaţa comunităţii locale prin proiecte de ecologizare, sociale. Din anul 2010 organizează împreună cu Centrul Local Deva evenimentul numit "Festivalul Luminii". Tradiţia Centrului Local este aceea ca în fiecare an în campul de vara să se facă un hike la Sarmizegetuza Regia, loc în care cercetaşii noi îşi depun promisiunea. În prezent Centrul Local Hunedoara are peste 35 de membri activi ce sunt împărţiţi în 2 unităţi: unitatea de exploratori ”Apă de izvor” şi unitatea de temerari ”Olimpicii”. Cercetaşii hunedoreni şi-au creat o baza scout la Cioclovina, un sătuc aflat în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, din masivul Munţii Şureanu, baza scout la care cercetaşii vin cu drag de fiecare dată.

Centrul Local “Sf. Anton” Ia§i Centrul local “Sf. Anton” din Iaşi a luat fiinţă în cadrul ASCRO (Asociaţia Scout Catolică Română) în anul 1991. Din 2002 este membru al ONCR, având o participare constantă la evenimentele importante din cadrul organizaţiei. Am avut şi momente de cotitura în mica noastra istorie, însă am trecut pâna la urma cu brio de acea perioadă, şi acum, la ultima strigare, numărăm 75 de cercetaşi activi la toate ramurile de vârstă, dintre care 7 lideri şi 8 ajutori de lideri, 15  lupişori, 15 temerari şi 30 exploratori.

21


Centrul Local Matca Cercetaşii din Matca şi-au început activitatea în 1996. Timp de 3 ani au fost afiliaţi Centrului Local Tecuci. După 1998 au activat ca centru de sine stătător sub denumirea de Centrul Local Matca. Din 2010 Centrul Local Matca are două unităţi: - unitatea de temerari, denumită şi "Raza Verde", este formată din două patrule: Şoimii şi Orhideea. Această unitate există din 1998 cu cele două patrule menţionate mai sus. - unitatea de lupişori "Curcubeul magic", este formată din două patrule: Cameleonii şi Pescăruşii.

Centrul local “Orion” Miercurea-Ciuc Povestea noastră a început în vara lui 1994. Atunci, bazele centrului au fost puse de un grup de copii, îndrumat de trei profesori: Maria Grecu, Irina Groza şi Vasile Grecu, din dorinţa lor nestavilită de aventură. Numele centrului vine de la cunoscuta constelaţie “Orion”, care este identificată cu vânătorul mitic purtând acelaşi nume şi ale cărui calităţi ne sunt inspiraţie: curaj, perseverenţă, tenacitate, inteligenţă. Cele mai importante acţiuni ale noastre au fost campurile din ultimii şase ani: cel umanitar din 2005, (de sprijinire a sinistraţilor din zona Bacău, în urma inundaţiilor din acel an) şi cele cinci “ediţii de Făgăraş”, între 2006-2010 (ultimul în parteneriat cu firma Merceds Benz) şi care s-au finalizat cu omologarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a patru noi trasee turistice montane. Desigur, nu ne oprim aici, ci vom mai făuri împreună nenumărate amintiri, care să-şi găsească locul în sufletele noastre.

Centrul local “Preasf]nta Inim[ a Lui Isus” Nicolae B[lcescu – Bac[u A luat fiinţă în iunie 1991, la iniţiativa unui preot tânăr, din dorinţa de a-i aduna pe tinerii şi copiii activi din comunitate într-un cadru organizat, structurat. Primii ani au fost propice pentru dezvoltarea centrului, lucru dovedit de numărul de membrii activi: în medie 250 de copii si tineri! Exodul masiv spre alte ţări mai însorite a făcut ca numărul de membri să scadă brusc şi schimbul de experienţă între generaţii să se facă mai anevoios. Lanţul rupt s-a reînnodat oarecum cu reîntoarcerea printre lideri a unor membri din primele generaţii. 22


Aşa se face ca în prezent avem un frumos grup de exploratori (doar 15, dar grozavi!), foarte prezenţi, constanţi şi implicaţi îndeosebi ca ajutori de lideri la celelalte ramuri de vârstă şi în activităţi de voluntariat social în cadrul unui centru de zi. Pe lângă aceştia mai funcţionează o unitate de 10 bravi temerari şi una de lupişori (18 foarte activi). Motto-ul centrului încă de la înfiinţare: “Noi nu suntem din cei ce stau deoparte!”

Centrul Local Tg. Mure§ Centrul mure§enilor se numără printre cele mai vechi centre din \ară. Atunci când „Străjerii” au redevenit cerceta§i, adică în 1990, o doamnă profesoară pe nume Corina Luca a preluat ini\iativa §i împreună cu mai mul\i tineri dedica\i, au reînfiin\at ceea ce astăzi numim „Centrul Local Tîrgu-Mure§”. De-a lungul timpului, prin implicarea în diverse proiecte fie ele civice sau sociale (sprijin S.M.U.R.D, activită\i cu orfani, văruit pomi, plantat puie\i, ecologizări, marcat trasee turistice etc.) sau prin participarea la diverse activită\i (de la ie§iri de unitate până la numeroase festivaluri cercetă§e§ti, camp-uri atât na\ionale, cât §i interna\ionale), am reu§it să ne facem un renume. E de ajuns să men\ionăm un simplu „For\a Mure§!” Ca orice pe lumea asta, am avut §i noi sui§urile §i coborâ§urile noastre, dar spiritul cercetă§esc a dominat necontenit în sufletele noastre, ne-a oferit lec\ii de via\ă §i iată-ne cum am ajuns să sărbătorim 20 de ani§ori în 2010. Din acel moment, după o perioadă lungă de activitate redusă, datorată lipsei de resurse adulte, putem spune că am renăscut. Exploratorii de ieri, au devenit liderii de azi §i împreună am reu§it să punem bazele pentru câte o unitate la fiecare ramură de vârstă. Astfel, de la cel mai mic lupi§or, până la cel din urmă veteran numărăm, în prezent, peste 100 de membri.

Centrul Local Oradea Născut pe 08 August 1995, Centrul Local Oradea, a fost tot timpul în prima linie a cercetă§iei române§ti. Între 1996 §i 2002 organizator al faimosului camp din Padi§, prezent la Jamboreele Mondiale din 1998, 2002, 2007 §i 2011, dar §i la RoverWAY 2003, 2006 §i 2009, inventator al Ordinului Cadoului Fermecat, Centrul Local Oradea a fost reprezentat în Consiliul Director al ONCR aproape în fiecare mandat. CLO, este de asemenea responsabil pentru campul “Trecutul, Prezentul §i Viitorul Cercetă§iei” care a fost subiectul emisiunii “Te Vezi la §tirile ProTV” în 2007. Centrul Local Oradea a fost unul din centrele în care s-a experimentat noua pedagogie de “lupi§ori”, unul din primele Centre Locale cu pagină web (http://www.scoutoradea. ro) §i unul din primele Centre Locale prezente pe Facebook (http://www.facebook. com/ScoutOradea). 23


Dacă doriţi mai multe informa\ii despre noi, ne pute\i găsi în subcampul Maramure§ sau la standul Centrului Local în 14 August. Vă a§teptăm pe la noi!!!

Centrul Local "Col. Panaitescu" Bucure§ti Centrul local "Col. Panaitescu" poartă numele celui care a fost directorul executiv al ACR în perioada interbelică, recunoscut pe plan mondial ca fiind inventatorul sistemului descriptiv de semnalizare cu steaguri la distanţă. An infiintare: 2001 Ramuri de vârstă: lupişori, temerari, exploratori şi lideri Campuri locale: "Camp de solidarite -Becours" - 2004;  "Întoarcerea Vikingilor" -2005 ; "Orbis" - 2006; "Popasul Argonauţilor" -2006; "Zellhof" - 2007; "Wood Camp" - 2008; "Contura: -2008; "Wild West" - 2009; "Popeye Marinarul" -2010 ; "Tara lui Mos Craciun" - 2010.

Centrul Local “Crinii” Pa§cani Centrul Local „CRINII” - PAŞCANI a fost înfiinţat în iulie 2009, prin voinţa comună a unui grup format din: Ec. Oana ŢOGAN – iniţiator, şef Centru Local, lider temerari; Ing. Lucia HEN – lider lupişori; Prof. Genoveva Şerban – lider lupişori ; Ing. Titus HEN - lider temerari ; Mr.ing. Cristinel ŢOGAN - lider temerari ; S-au mai alăturat pe parcurs: Antoane Corneliu – lider exploratori Cojocariu Laurian Cristian – lider temerari Centrul Local „CRINII” - PAŞCANI numără în acest moment circa 80 de membri (din care 7 adulţi), organizaţi în 3 unităţi: Lupişori, Temerari, Exploratori. Participarea activă şi constantă la proiectele iniţiate de ONCR, precum şi rezultatele cercetaşilor din centru au facut ca imaginea noastră să crească de la an la an, având parteneriate cu Primăria Paşcani, instituţii de învăţământ, media şi Casa de cultură din paşcani. Pentru a vizualiza activitatea noastră accesaţi http://cercepascani.blogspot.com/

24


Centrul local Piatra Neam\ Centrul local din Piatra Neamţ a fost înfiinţat pe 22 februarie 1992. De-a lungul timpului mai multe generaţii şi-au pus amprenta asupra colectivului nostru iar liderii noştri ne-au învăţat adevărata artă de a trăi şi de a ne simţi bine între prieteni. Deşi suntem relativ puţini membri activi (în jur de 40) reuşim să ne organizăm suficient de bine astfel încât să facem o treabă bună şi să ne dezvoltăm spiritul de cercetaş autentic. Având pădurea la nici 10 minute de centru, obişnuim să ne organizăm activităţile într-o poieniţa, unde învăţam să preţuim viaţa şi natura. Noi credem cu tărie că lumea poate fi un loc mai bun, şi de aceea ne place să organizăm diferite proiecte sociale pe plan local. Sperăm ca în acest campus să aducem un suflu nou în centrul nostru local şi să învăţam mai multe lucruri despre cercetăşie şi viaţă.

Centrul Local AMD Pilde§ti Centrul local Adormirea Maicii Domnului din Pildeşti a luat fiinţă, timid, în anul 1994. În acel an un număr foarte mic de eşarfe alb-roşii au fost aşezate la gâtul tinerilor ce aveau să-l urmeze pe Baden Powell. Fratele Jesus Sagredo este iniţiatorul grupului de cercetaşi din Pildeşti şi cel care ne-a ajutat să-l descoperim îndeaproape pe B.P, partizanul cercetăşiei. După 17 anişori am ajuns la un număr de peste 150 de cercetaşi cu eşarfă, plus un număr considerabil de simpatizanţi. Acest lucru ne motivează şi ne încurajează să mărim această mare familie, pentru că oricine pătrunde în ea creşte frumos.

Centrul Local „Aventura” R[d[u\i CL „Aventura” Rădăuţi a luat naştere în anul 2008. De ce numele de „Aventura” ? Pentru că toată viaţa noastră este de fapt o aventură şi pentru că primii cercetaşi pe care i-am văzut în carne şi oase au fost cei de la Aventura Găeşti; ei practic ne-au făcut cunoscută mişcarea cercetăşească din România şi faptul că ne-am constituit într-un centru local le-o datorăm şi lor. În prezent „Aventura” Rădăuţi cuprinde 4 unităţi: unitatea de lupişori „Ion Creangă”: unitatea de temerari „Petru Rareş” unitatea de temerari „SM-art” unitatea de exploratori „Eudoxiu Hurmuzachi”

25


Centrul local Mircea cel B[trân Râmnicu Vâlcea Repere cronologice: • martie 1994, Renaşterea Cercetăşiei în Râmnicu Vâlcea şi judeţul Vâlcea prin apariţia primelor unităţi. • septembrie 1997, înfiinţarea centrului local; • martie 2002, dobândirea personalităţii juridice; • iunie 2004, adoptarea numelui Mircea cel Bătrân; • 1-3 mai 1998, prima participare la o activitate naţională la Marele Hike al Transilvaniei, Valea Cristianului, jud. Brasov • 7-10 mai, prima deplasare în străinătate la cercetaşii din Zvolen – Slovacia • Iunie 1998, prima ediţie e reuniunii Cupa izvoarelor la Băile Olăneşti. In luna iunie a.c. a avut loc ediţia a XIV-a la care au aprticipat 380 de cercetaşi din 18 centre locale ; • Iulie-august, prima participare la un camp internaţional TRERIXOSET, Olstorp –Suedia. In următorii ani au participat la jamboree şi campuri in Anglia, Elveţia, Olanda, Germania, Tunisia şi Franţa • august 1999, campul naţional Eclipsa 99, Vaideeni-Vâlcea Centrul local are o unitate de lupisori, patru unităţi de temerari şi trei unităţi de exploratori. În cultura centrului local s-au afirmat cu pregnanţă apetenţa pentru activităţile de educaţie ecologică şi protecţia mediului (au avut în custodie mai multe arii naturale protejate din judeţ), pentru sporturile extreme (alpinism şi rafting) si aplicative (radiocomunicaţii, au înfiinţat şi un radioclub), implicarea în viaţa comunităţii (au elaborat şi impus pe plan local un Plan de Acţiune pentru Tineret).

Centrul Local “Ro§u” Bucure§ti Centrul Local Roşu s-a înfiinţat în anul 1993 şi a fost format din unităţile: “ Colibrii”, “Licuricii”, “Ochi Ageri” Preşedinte Ion Calinescu. Activităţi: Implicarea în evenimente locale: 1994-1996 - Tabere scout la Timişul de Sus, Sinaia, Mamaia, Tecuci - lider de unitate Colgiu Rodica; 2004 –2007 - Expediţie în Munţii Rodnei, Valea Anieşului (camp scout), Cetăţi fortificate şi locaşuri de cult în Transilvania – lider unitate Cirstocea Emilia –Şcoala 307; 2008-2010 – Tabere scout unitatea “Licuricii”- lider Cirstocea E. Implicarea în proiecte educaţionale 2008-2011 unitatea “Licuricii” – “Patrimoniul geologic - averea noastră” (part. cu Muzeul de Geologie) - expediţie pe Podul Dîmboviţei; 26


2003-2005 unitatea ”Colibrii”- “Lumea văzută de noi” (part. cu Muzeul Grigore Antipa) - tabăra Dichiseni (Călăraşi), “Copil ca tine sunt şi eu” Implicarea în proiecte ONCR 2010 – “101 de idei de educaţie non-formală” - Nocrich a. Stagiu de pedagogie scout pentru lideri – iulie 2010 b. Camp scout “Lupişori” – august 2010 c. Forum “101 de idei”- oct. 2010 2010 - decembrie – “Lumina Păcii de la Bethleem” 2011 - februarie – Întâlnire la “Colibrii” – Şcoala pt. Deficienţi de Vedere Implicarea în proiecte internaţionale 1998- Orbec, Raissemblement de maitrises louveteaux, lider Cirstocea E. 2000 - colaborare Eclaireurs - Clairmont Ferraut (Bucureşti - Constanţa – Vălenii de Munte - Bucureşti) 2002 - Kanderstag- ELVETIA, stagiu lider Colgiu R. 2004 – Scout de France, camp scout Giurgiu, lider Colgiu R. Jamboree internaţională – Liverpool - lider Colgiu R Jamboree internaţională - Olanda Tabara internationala- Ligne- Nantes

Centrul Local Suceava Cvscout Zodia: Capricorn, Domeniul de activitate: educaţie Locaţia: Suceava : România suceavascout@gmail.com www.suceavascout.blogspot.com Data înfiinţării: februarie 2002 Domenii de interes: cercetaşie, voluntariat Muzica preferată: chitările la foc de tabară Efectiv: 8 lupişori, 54 temerari, 26 exploratori, Activități: Ziua Internatională a cercetaşilor, Ziua Pământului, 1 iunie în natură, Să cunoaştem Zamostea, Muntele magic – ieşire pe Rarău, Stagiul de formare lideri, Workshop – Pedagogia scout - o alternativă educatională, Cupa Izvoarelor, Bucuresti Quest, UP XII+I, Centrul Local Paşcani se prezintă, „Festivalul Luminii”, Provocari de duminică pentru exploratori (Pagini din jurnalul unei eşarfe, Frig, poze, stampile, ceai...cercetaşi, Provocări de sezon, Pe urmele lui Ştefan până în Cetate...) Activităţi internaţionale: 1. „Scouts – Artists – Friends’: 2. „Employmobility” RoJAM!!! 11-21 august 2011, Sălişte, Sibiu, Vom participa pentru ca să evadăm într-un loc cu mult mai altfel, să simţim bucuria lucrurilor mărunte! Succes în ceea ce faceţi! Şi nu uitaţi: „Omul nu este propriul prezent. El este propriul 27


său viitor!” (C/tin Noica)

Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci s-a constituit în februarie 1915, sub denumirea Cohorta „Oltea Doamna” Tecuci, comandant fiind căpitanul Petre Damienescu. În 1998 se reorganizează Centrul Local „Oltea Doamna” Tecuci, şef centru local fiind prof. Vasile Ghica, prima decizie de reînfiinţare datând din 1999. Centru Local „Oltea Doamna” Tecuci a fost condus de: • Bratu Gabriela 1999-2000 • Sava Viorica 2000-2001 • Stamate Eleonora 2001- 2002 • Balaş Nicoleta 2002-2033 • Sava Viorica 2003 - până în prezent Începând cu anul 1999 când se inaugurează „Insula cercetaşilor” cu sprijinul Primăriei Tecuci, în luna mai, în preajma zilei de 21 mai se organizează Campul Naţional „Promisiunea”, camp în care se adună cercetaşi din întreaga ţară pentru a depune promisiunea în faţa Statuii cercetaşului, statuie care are o adevărată istorie începând din 1925 când a fost inaugurată în prezenţa Principelui Carol al II-lea. Pe lângă Campul „Promisiunea” din luna mai a fiecarui an, cercetaşii Centrului Local Tecuci desfăşoară şi alte activităţi: activităţi de orientare - Traseu Orientare - pădurile Buciumeni, Furceni; Minicamp Soveja – în colaborare cu referent Chiriţă Mariana, activităţi de ecologizare - „Cercetaşul şi natura” - ecologizare în colaborare cu Echipa verde + pădurea Furceni, Let’s Do It Romania - activitate voluntariat, Carnavalul Cercetaşului, activităţi de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate; marcarea zilelor care au marcat istoria României; participarea la campuri organizate de alte centre locale: Bucureşti Quest 2009, 2010, 2011, Cupa Izvoarelor- 2004, 2008, 2009, 2010, 2011; Unitate şi Prietenie Alba Iulia, RoMania, Bisoca, Sulina, Bipiloniada 2007, 2008, 2009.

Centrul Local “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu Centrul Local “Ecaterina Teodoroiu”, Târgu-Jiu a fost înfiinţat la data de 12 aprilie 2001. Numele centrului vine de la eroina noastră naţională - cercetaşa Ecaterina Teodoroiu, ce a contribuit împreună cu alţi cercetaşi eroi la făptuirea statului naţional român, România Mare. Unităţile componente ale centrului nostru sunt Flavia Felix, de exploratori şi Colibri, de lupişori. Cercetaşii gorjeni încearcă să ajute la dezvoltarea comunităţii locale, aşa că desfăşoară multe evenimente în care să fie implicaţi şi cetăţenii oraşului, nu doar ei. Festivalul Luminii ar fi unul dintre ele. Aceasta acţiune a fost menită să atragă atenţia persoanelor care privesc lucrurile din jurul nostru cu indiferenţă, în acest secol al vitezei. “Let’s do 28


it, Romania!” a reu§it să mobilizeze într-o singură zi, în jude\ul Gorj, 17 000 de oameni pentru a face cură\enie. Pe lângă evenimentele de la nivel na\ional s-au organizat §i altele: „Dăruind vei dobândi!” – proiect social, „Un copac pentru fiecare” – plantare de pomi.

Centrul Local “Sf. Dumitru” Valea Lupului C.L. Sf. Dumitru, Valea Lupului a fost înfiinţat în 2009, numele centrului fiind acelaşi cu al patronului şcolii care găzduieşte întâlnirile celor aproximativ 40 de cercetaşi. Prima promisiune s-a depus de către lideri în septembrie 2009, fiind urmaţi de lupişori şi temerari, la data de 26 octombrie, ziua Sf. Dumitru. Cu timpul, unii temerari au crescut şi astfel a fost înfiinţată şi o unitate de exploratori. Deşi centrul nostru este recent înfiinţat, ne-am implicat în mai multe activităţi, cum ar fi Trofeul celor 6 căi, Lumina Păcii, Zâmbete colorate, Descurcă-te în Necunoscut, Să colorăm Cercetăşia, Ordinul Cadoului Fermecat, Lands of Adventure (mai multe informaţii pe http://lupiicercetasi.blogspot.com). În 2010 am organizat o întâlnire a centrelor scout din judeţul Iaşi, numită ScoutIS, iar în 2011 evenimentul s-a extins, numărul participanţilor depăşind 100 cercetaşi din toată Moldova, care au sărbătorit şi 20 de ani de la înfiinţarea primelor centre scout în zonă.

29


Tema zilei Paginile următoare sunt dedicate unor texte, imagini şi idei legate de valorile care constituie principiile de bază ale RoJAM. În fiecare zi aveţi posibilitatea de a descoperi o temă nouă, pe care vă invităm să o interiorizaţi, să o exploraţi şi să încercaţi să o înţelegeţi ca parte a experienţei RoJAM. Fiecare va înţelege şi va simţi altfel mesajul fiecărei zile – aceasta constituie forţa cercetăşiei, în general, şi al Jamboreei, în special – fiecare individ o trăieşte în mod personal, unic şi diferit! Puteţi folosi tema zilei în evaluarea cotidiană, ca bază a unui moment spiritual, ca subiect de discu\ie în patrulă, ca reflec\ie pentru 10 minute în Wisdom Hill sau, pur şi simplu, ca “reminder” că programul RoJAM înseamnă mai mult decât activităţi şi jocuri. Textele reprezintă păreri §i opinii care nu angajează decât pe autorii lor §i vă rugăm să le lua\i ca atare: hrană pentru spirit! Lectură plăcută…

30


12 August 2011 – Origini Legende cosmogonice (ale începutului lumii) la hindu§i §i azteci “Rig Veda”, cel mai nou text al “Vedelor” (volume de imnuri din arhiva civilizaţiei hinduse), vorbe§te despre prima fiin\ă, Purusha, un gigant cu o mie de capete, ochi §i picioare, care a învelit pământul cu trupul lui. Purusha a fost omorât de divinită\i, iar untul produs de corpul său a dat na§tere păsărilor §i animalelor. Păr\i din cadavrul lui s-au transformat în elemente ale lumii, iar altele au dat naştere zeilor Agni, Vayu §i Indra. Cele patru structuri ale societă\ii hinduse au fost create tot din corpul lui: preo\ii, războinicii, servitorii §i oamenii de rând. “Vedele” mai vorbesc despre treimea hindusă: Brahma (Creatorul), Vishnu (Salvatorul) §i Shiva (Distrugatorul). Brahma a apărut din buricul lui Vishnu, în care răsărise o floare de lotus. Brahma a creat universul, care trăie§te 4,32 miliarde de ani, Shiva îl distruge, apoi ciclul se reia. Mama Pamântului la azteci, Coatlicue, zei\a cu fusta de §erpi, este înfă\i§ată ca purtând un colier din inimi §i mâini de oameni. Mai târziu, o minge din pene a căzut în poala lui Coatlicue, care a rămas însărcinată. Necunoscând originea sarcinii, primele odrasle ale zei\ei s-au indignat la auzul ve§tii că vor mai avea un frate. Din pântecele lui Coatlicue a ie§it gata crescut §i înarmat Huitzilopochtli, zeul Soarelui §i al Războiului. El i-a tăiat capul lui Coyolxauhqui, l-a azvârlit pe cer, unde s-a prefăcut în Lună.

Activitate de auto-analiz[: 5 arii care te fac un individ unic 1. Talente §i daruri Cu to\ii avem talente şi capacită\i unice. Cu unele ne-am născut iar altele le-am dezvoltat pe parcurs. Ca să-\i în\elegi talentele trebuie să analizezi ce §tii să faci bine. Să te întrebi: "Ce pot să face eu cu u§urin\ă în timp ce celorlal\i li se pare dificil?" Talentele pe care le ai §i se par atât de naturale încât de aceea nici nu le recuno§ti ca atare. Fii atent la ceea ce remarcă al\ii că faci bine, analizează complimentele care §i se fac §i ai făcut primii pa§i în a-\i recunoa§te capacită\ile speciale. 2. Valori Valorile sunt lucrurile cele mai importante din via\a noastră. Ele reprezintă idealurile în care credem §i principiile după care ne trăim via\a. Pentru a-\i analiza valorile gânde§te-te unde î§i petreci cel mai mult timp liber §i cum î\i cheltuie§ti banii. Ce reprezintă aceste locuri §i lucruri pentru tine? Valorile după care ne ghidăm devin clare în momentele în care trebuie să luăm decizii dure. Gânde§te-te la o decizie importantă pe care ai luat-o de curând §i analizează de ce ai ales o direc\ie sau alta? Ce te-a determinat să iei acea decizie §i ce valori au intrat în calcul? 3. Pasiuni Î\i înţelegi pasiunile atunci când §tii ce lucruri IUBE±TI! Ce-\i face plăcere chiar numai gândindu-te? Cum î\i place să-\i petreci timpul? Uită-te în bibliotecă §i 31


gânde§te-te ce subiecte au căr\ile pe care le cite§ti cu plăcere. Încearcă să identifici ce te face să te sim\i VIU! Pasiunile ne îmbogă\esc via\a §i ne aduc cele mai multe momente de fericire. 4. Experien\a de via\[ Ai o experien\ă de via\ă absolut unică, ce contribuie la definirea individului extraordinar care e§ti! Prive§te înapoi la via\a pe care ai avut-o până acum, modul în care ai crescut, oamenii pe care i-ai întâlnit, locurile pe care le-ai vizitat §i tot ce-ai experimentat §i gânde§te-te cum toate acestea \i-au definit cursul unic al vie\ii. 5. Cuno§tin\e speciale Sunt lucruri despre care §tii mai multe decât ceilal\i. Ce ai studiat cu mai mult interes? Ce formare ai urmat? Despre ce ai căutat mai multe informa\ii? Aceste cuno§tin\e fac parte din darul unic pe care îl aduci lumii. Sufletul satului (L. Blaga) Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei. Eu cred cã veşnicia s-a nãscut la sat. Aici orice gând e mai încet, si inima-ţi zvâcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adânc în pãmânt undeva. Aici se vindecã setea de mântuire si dacã ţi-ai sângerat picioarele te aşezi pe un podmol de lut. Uite, e searã. Sufletul satului fâlfâie pe lângã noi, ca un miros sfios de iarbã tãiatã, ca o cãdere de fum din streşini de paie, ca un joc de iezi pe morminte înalte." Suntem praf de stele! Aceea§i §tiin\ă care ne arată vastitatea spa\iului cosmic ne spune §i cum suntem intrinsec lega\i cu fiecare element care ne înconjoară. Într-adevăr, oamenii de §tiin\ă explică cum ABSOLUT TOATE elementele mai grele decât hidrogenul s-au format în interiorul stelelor. Carbonul din cerneala de pe această pagină §i siliciul din praful în care a\i pă§it au fost create cu miliarde de ani în urmă, în inima unei stele, pe când aceasta strălucea, arzând hidrogenul. Fierul care transportă oxigenul în sângele tău pe măsură ce cite§ti aceste rânduri a fost creat când o stea, în faza ei finală, a explodat!

“We are stardust, we are golden,We are billion year old carbon, And we got to get ourselves back to the garden.” (Crosby, Stills, Nash & Young – Woodstock) 32


13 august 2011 – Natura Oameni, iubiţi muntele! de G. Derevencu Adevăratul sens al vieţii este însăşi bucuria de a trăi. Omul, în scurgerea mileniilor, a învăţat să se cunoască pe sine, să cunoască şi să iubească natura. Pămîntul şi mările au fost primele sale ispite şi biruinţi. Tîrziu, tîrziu de tot, după jertfa lui Icar, omul a cucerit şi cerul. A iubit omul dintotdeauna muntele? A mers însetat spre înaltimile pline de taine şi frumuseţi, sau i-a fost teamă de ele şi nu le-a dorit? Adevărul este că la început omul n-a iubit muntele. Pentru el munţii, stîncoşi şi cu zăpezi, învăluiţi adesea în ceaţă şi furtuni, erau lăcaşul zeilor, al duhurilor rele, al spiritelor străbunilor. Indigenii din America de Sud străbăteau munţii cu spaimă, fie cu gura închisă, fie rostind în şoaptă formule magice. Totemurile din nordul Europei sau cele asiatice mărturisesc şi ele aceeaşi admiraţie plină de spaimă faţă de zeii munţilor. Chinezii considerau că piscurile munţilor sînt stăpînite de spirite, iar cinci dintre munţii lor îi socoteau sacri. Obiecte de adorare a muntelui s-au găsit şi la indieni, în Peru. Romanticii sînt cei dintîi mari îndrăgostiţi ai muntelui. Cu excepţia cîtorva vizionari aproape anonimi, nimeni nu s-a gîndit înaintea lor la cunoaşterea şi cucerirea munţilor. Ei au fost ignoraţi sau tabu pînă cînd romanticii, la îndemnul entuziast şi generos al lui Rousseau: "să ne întoarcem la natură", au pornit spre ei, i-au cunoscut şi îndrăgit, deschizînd astfel oamenilor, tuturor oamenilor, un drum nou, o lume nouă plină de neprevăzut, poezie şi eroism. Cine a fost în munţi în nopţi de cleştar, iarna, în zile nesfîrşit de lungi şi darnice vara, în clocot de viaţă nouă primăvara şi în agonii de culoare toamna, acela nu poate să nu se fi îndrăgostit de munte! Dragostea pentru munte este, pentru cine i s-a dat întreg, una din cele mai pure şi depline, în care nu vei fi niciodată dezamăgit sau înşelat. Ea seamănă cu celelalte mari pasiuni care nu ostenesc şi nu mor niciodată: lectura, studiul, arta sau mişcarea. Cine pleacă la munte se pregăteşte pentru un şir necontenit de bucurii şi surprize, 33


pentru că muntele este o invitaţie la neprevăzut şi frumuseţe. Ea începe cu nerăbdarea şi frenezia plecării, se continuă cu bucuriile drumului, cu voluptatea neasemuită a victoriei şi se sfîrşeşte cu amintirile excursiei şi cu nostalgia reîntoarcerii sau chemarea altor dragi, deşi încă necunoscute, tărîmuri. Iubiţi, desigur, marea. De pe ţărmul ei priviţi, contemplaţi, visaţi. Pe aripile pescăruşilor gîndurile, dorurile noastre zboară înalt şi departe. Marea a fost, pe drept cuvînt, denumită leagănul civilizaţiei: Egipt, Fenicia, Veneţia, Anglia. Muntele a fost şi va rămîne tăria de caracter şi voinţă a unei ţări: Elveţia, Peru, Tibet. Marea invită şi la îndrăzneală, dar foarte mult la reverie şi vis. Muntele, dimpotrivă, la cugetare şi faptă. (A spus-o un estetician român, Tudor Vianu, şi o confirmă veacurile şi istoria culturii.) Purtăm în noi cele două chemări - chemarea muntelui şi a mării. De la simfonia verdelui şi înaltului, la simfonia întinsului şi albastrului, de la efortul urcuşului şi al luptei pentru vîrf, la reveria plajei însorite şi a valurilor nesfîrşite. Prin varietate, prin bogăţia lui de locuri şi întîmplări, muntele poate fi socotit o înaltă şcoală a curajului, a caracterului, a personalităţii, într-adevăr, nu există o şcoală mai bărbătească, mai dîrză, dar şi mai plăcută în acelaşi timp, ca muntele. Cînd copilul vostru va împlini şaisprezece ani, îndemna un scriitor francez, duceţi-l la munte. Muntele îl va face să înţeleagă ceea ce jos, în oraş, nu va înţelege niciodată, să se cunoască pe sine. Dar dragostea pentru munte şi înţelegerea lui poate începe cu mult înainte, din anii copilăriei. Ca şi cu lectura sau muzica, cu cît te legi mai timpuriu de munte, cu atît mai bine. În timp vine cunoaşterea, preţuirea, pasiunea. Oameni, iubiţi muntele!... De pe înălţimi, frumuseţile naturii şi înţelesurile vieţii sînt altele. Mergeţi spre munte ca spre o bucurie necunoscută, dar dorită. Nu e nevoie să asaltaţi fisurile albastre şi piscurile inaccesibile. E de-ajuns să priviţi saltul curajos al caprelor negre şi zborul înalt al vulturilor. Mîine, sufletul vostru le va semăna. Atunci muntele va fi pătruns în voi, că seva în copaci primăvara. şi veţi putea, peste ani, spune fericiţi: noi am iubit muntele! Să nu uităm… Un grup de europeni au plecat în expediţie prin Tibet împreună cu un şerpaş. Hotărâţi să ajungă într-o singură zi la tabăra unde erau aşteptaţi, au tot grăbit urcuşul, îndemnându-şi însoţitorul să meargă mai repede şi refuzând orice propunere de a face un popas. După multe ore de drum tibetanul s-a oprit fără un cuvânt, s-a aşezat pe o piatră şi a închis ochii. Cercetătorii l-au întrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au ameninţat că nu-i mai dau nici o plată dacă nu se ridică imediat să-i conducă la locul dorit. Călăuza a rămas neclintită. După o oră şi ceva a deschis ochii, s-a ridicat scuturându-şi un pic veşmintele şi a pornit cu pas liniştit, chemându-i pe oameni să continuie drumul. Aceştia au venit muţi de uimire. După o vreme, cineva a rupt tăcerea şi l-a întrebat ce l-a făcut să se oprească în felul în care o făcuse şi ce l-a înduplecat până la urmă să reia urcuşul. Şerpaşul a spus: „Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia să ne oprim şi să aşteptăm până ne ajung din urmă sufletele, altfel călătoria noastră n-ar fi avut sorţi de izbândă.” 34


14 august 2011 – Citius, Altius, Fortius Ideea de Olimpiadă a apărut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp, reprezentând dintotdeauna o încununare a celor mai înalte virtuţi umane. O regulă foarte importantă care a caracterizat acest eveniment încă de la începuturile sale a fost ekecheiria sau armistiţiul sacru care se păstra timp de trei luni pe întreg cuprinsul Greciei antice. În această perioadă, nicio cetate nu avea voie să atace, să lupte sau să îşi deplaseze armatele în această zonă. Mai mult decât atât, orice cetăţean grec putea să traverseze teritorii inamice fără să fie atacat, iar pedeapsa cu moartea era abolită. Cercetăşia şi olimpiada au în comun ideea de unitate, pace, respectarea celui de lângă chiar dacă este diferit şi încurajarea tuturor participanţilor indiferent de abilităţile lor, atmosfera care înconjoară acest eveniment fiind una de bună-dispoziţie şi prietenie. Chiar dacă uneori nu excelăm în anumite domenii şi mai avem multe de învăţat, putem ajunge în mod paradoxal să terminăm pe locul I precum broasca ţestoasă care s-a luat la întrecere cu Ahile, învingându-l în final pe acesta. Ahile şi broasca ţestoasă (Paradoxurile lui Zenon) Ahile se întrece cu o broască ţestoasă, dar îi lasă acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid. Când Ahile a făcut cei zece metri, broasca a făcut doar unul. Când Ahile a făcut acel metru, broasca a făcut zece centrimetri. Când Ahile a făcut cei zece centrimetri, broasca a făcut un centrimetru. Când Ahile a făcut acel centrimetru, broasca a făcut 0,1 centrimetri. Broasca câştiga cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacă cu puţin. Paradoxul este că într-o cursă, alergătorul mai rapid nu-l poate depăşi niciodată pe cel mai lent, aflat în faţa sa, deoarece el trebuie să ajungă întâi într-un loc în care cel din faţă fusese deja, astfel că cel lent va fi mereu în faţă. Deşi Olimpiada ca idee s-a născut acum câteva secole, în prezent acest eveniment este unul de talie mondială, având anumite elemente care reprezintă principiile pe care s-a bazat şi se bazează în continuare această competiţie precum: 35


steagul, inelele olimpice, motto-ul, imnul şi flacăra olimpică. Steagul cuprinde simbolul şi semnificaţia celor cinci cercuri întrepătrunse. Acestea reprezintă cele 5 continente majore ale lumii (Africa, America, Asia, Europa şi Oceania), uniunea acestora şi întâlnirea sportivilor de pe întreg mapamondul. De asemenea, culorile olimpice (albastru, negru, roşu, galben, verde) şi fundalul alb pe care acestea se găsesc sunt prezente pe toate steagurile ţărilor participante la această competiţie. Acest simbol a fost ales de Pierre de Coubertin, care a adoptat viziunea lui Carl Jung conform căreia cercul este o expresie a continuităţii şi a fiinţei umane. Flacăra olimpică semnifică focul furat de Prometeu de la zei. În prezent, torţa este aprinsă cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olimpia din Grecia, acolo unde avea loc această competiţie în antichitate. Unsprezece femei, reprezentând virginele vestale, sunt personajele unei ceremonii în care torţa este aprinsă de lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice. Tot Pierre de Coubertin a propus şi motto-ul „Citius, Altius, Fortius” care înseamnă „Mai repede, mai înalt, mai puternic”. Prin prisma unui alt citat al aceluiaşi Coubertin „Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!” putem interpreta motto-ul Jocurilor Olimpice ca pe o încurajare sau chiar o promisiune că în urma acestei competiţii, indiferent de rezultat, orice participant va fi mai rapid, mai înalt şi mai puternic. Imnul olimpic este o piesă muzicală compusă de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas şi este cântat în diverse împrejurări precum deschiderea sau închiderea Olimpiadei. Imnul a fost cântat pentru întâia oară la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896, dar nu a fost declarat ca imn oficial al olimpiadei decât în anul 1957. Imnul Olimpic de Kostis Palamas

Tu, antic Spirit, duh etern, tu creator a toate A tot ce e Sublim, Frumos şi adevăr curat e, Pogoară-te să străluceşti, cu limpedea-ţi lumină În slava ta de pe Pământ, ca-n slava ta divină ! În alergări şi-n lupte-apari la-ntrecerea de forţă Aceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta torţă ! Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagă Dârzenie dă-i trupului şi oţelită vlagă ! Câmpii şi munţi şi mări, prin jur ţi-or străluci curate În templul vast de purpură şi dalbă puritate, În templul său, un'se postern, popor lângă popor O, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor. Ceea ce transmite Olimpiada, prin probele, prin simbolurile şi prin istoria ei este un principiu care ar putea părea unul neobişnuit pentru o competiţie şi anume acela de unitate. Este un mod paşnic prin care ţările se întrec între ele, dar în acelaşi timp este şi un moment în care oameni din diferite colţurile ale lumii se întâlnesc şi ajung să se cunoască. 36


Este important pentru noi, ca cercetaşi, să credem cu adevărat că ceea ce contează într-o competiţie nu este victoria, ci participarea, experienţa în sine de care avem ocazia să ne bucurăm şi din care avem de învăţat permanent.

Ceea ce avem de învăţat să facem, învăţăm făcând. (Aristotel)

15 august 2011 – Educa\ia Este obişnuit azi, să întâlneşti suflete suferinde, cu multe probleme interioare, ce nu ştiu să relaţioneze în viaţă şi care tot repetă întrebarea: Ce trebuie să fac? Ce vrea viaţa de la mine? Suflete sfâşiate, oameni, ce încep multe, nu termină nimic, dar rămân mereu nemulţumiţi. Oamenii cu probleme devin din ce în ce mai mulţi. Din ce cauză? Este o carenţă a educaţiei şi învăţământului. Felul în care noi ne formăm copiii nu trezeşte în ei forţele, ce fac omul puternic pentru viaţă. Ceea ce face ca omul să aibe probleme, este ceea ce-i lipseşte, pentru că nu s-au trezit în el la anumite vârste ale copilăriei, adolescenţei şi tinereţii, forţe care nu mai pot fi trezite mai târziu (adică un rău ireversibil. (R.Steiner-Educaţia o problemă socială-Ed. Biodin, 2006) Mintea nu este un vas ce trebuie umplut, ci un foc ce trebuie aprins! (Plutarh) Problema învă\ământului azi Lumea s-a schimbat în ultimii 20 de ani în mod evident – şcolile însă nu. Programa §colara, felul în care lec\iile sunt predate, întregul sistem educa\ional sunt concepute pentru o realitate ce nu mai este de mult de actualitate. Pentru a avea succes, tinerii au nevoie de calită\i pe care şcoala nu le dezvoltă: spirit critic, capacitate de sinteză, creativitate, comunicare eficientă si nu în ultimul rând, abilitatea de a lucra în echipă. 37


Cum ai putea fi creativ atunci când tot ceea ce §i se cere în fiecare zi este să reproduci ceea ce §i-a fost „livrat” în prealabil de către profesor? Cum po\i să dezvol\i spirit critic atunci când orice încercare de a pune sub semnul întrebării informa\iile primite este penalizată – în general nu într-un mod prea diplomat. Cum po\i învă\a să lucrezi în echipă atunci când în clasă e§ti tu împotriva tuturor iar goana după o notă mai bună nu te încurajează să colaborezi? Tony Wagner spunea in „The Global Achievement Gap” că „pe măsură ce copiii no§tri petrec mai mult timp în §coală, ei î§i pierd încetul cu încetul curiozitatea”. Asta pentru că la §coală nu sunt învă\a\i să gândească sau să pună întrebări. Ei înva\ă să citească, însă nu înva\ă să comunice în public sau în scris. Înva\ă să calculeze, însă nu §tiu să interpreteze grafice sau statistici simple. Înva\ă formule dar nu stiu să le aplice în situaţii în afara manualelor. Memoreaz[ nume §i date la istorie însă nu ar putea să explice semnifica\ia evenimentelor istorice. (Tincu§a Baltag / www.tincutabaltag.ro) Creierul tău: • creierul nu are receptori pentru durere, deci nu poate sim\i nici una • cel mai gras organ din corpul uman este creierul (60% grăsime) • în primele săptămâni de sarcină, corpul uman produce 250.000 de neuroni într-un minut • în starea de veghe, creierul produce între 10 §i 25 W – o putere care ar putea alimenta un bec foarte mic • informa\ia circulă în creier cu viteze de până la 450 km/h de fiecare dată când vă aduce§i aminte de ceva sau ave\i un gând nou, se crează o nouă conexiune în creier • se estimează că un om are circa 70.000 de gânduri pe zi • creierul ne păcăle§te deseori, percepând lucrurile altfel decât sunt ele în realitate. De exemplu pătratele A §i B din imaginea de mai jos au aceea§i nuan\ă de gri!!!

38


Câteva întrebări la care să vă gândi\i: De ce cască oamenii? De ce nu se întunecă lumea de fiecare dată când clipim? De ce tremurăm când ne este frică? De ce nu ne putem gâdila singuri? Inteligenţe multiple (Test) Marcaţi propoziţiile care sunt adevărate pentru dumneavoastră, încercuind cifra indicată în paranteză: • Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti sau scrie. (1) • Oamenii vin la mine sa ceară sfaturi (6) • Petrec timp în mod regulat meditând, reflectând şi gândindu-mă la problemele importante ale vieţii. (7) • Îmi place să fiu înconjurat de plante.(8) • Când am o problemă, caut ajutorul altcuiva mai degrabă decât să încerc s-o rezolv singur.(6) • Prefer cărţile cu ilustraţii multe.(3) • Am o voce plăcută.(5) • Prefer sporturile de echipa celor care se practică individual.(6) • Trebuie sa exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge să citesc sau să urmăresc o demonstraţie.(4) • Aud întotdeauna o notă falsă.(5) • Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2) • Adesea mă joc cu animalele.(8) • Cred că am o coordonare motrice bună.(4) • Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăţ ceva nou.(5) • Cărţile sunt foarte importante pentru mine.(1) • Am participat la sesiuni şi seminarii de consiliere şi dezvoltare personală ca să aflu mai multe despre mine însumi.(7) • Când închid ochii, văd adesea imagini clare.(3) • Am cel puţin trei prieteni apropiaţi.(6) • Reţin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio decât de la TV sau din filme.(1) • Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalţi(2) • Ţin un jurnal în care consemnez evenimentele din viaţa mea interioară.(7) • Îmi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1) • Ştiu multe melodii.(5) • Sunt patron sau cel puţin m-am gândit serios să încep o afacere proprie.(7) • Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau singur. (6) • Pot să-mi imaginez uşor cum ar arăta ceva văzut de sus.(3) • Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot s-o reproduc cu acurateţe. (5) •Fac experimente cu plante şi animale.(8) • Fac sport/activităţi sportive în mod regulat.(4) 39


• Îmi place să mă distrez pe mine şi pe alţii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte. (1) • Mă consider lider (alţii mi-au spus că sunt lider).(6) • Sunt sensibil la culori.(3) • Mi-e greu să stau nemişcat mai mult timp.(4) • Pot să socotesc în minte cu uşurinţă.(2) • Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanţa lor.(8) • Consider că am voinţă puternică şi că sunt independent.(7) • Matematica şi ştiinţele au fost materiile mele preferate în şcoală.(2) • Pot să ţin ritmul cu un instrument de percuţie simplu când se cântă un cântec.(5) • Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o cameră video pentru a înregistra ceea ce văd în jur.(3) • Ceilalţi îmi cer câteodată să explic sensul cuvintelor pe care le folosesc când scriu sau când vorbesc.(1) • Îmi place să port haine din materiale naturale.(8) • Sunt realist în privinţa punctelor mele tari şi slabe (datorită feedback-ului primit din diverse surse).(7) • Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb, fac jogging sau desfăşor o activitate fizică.(4) • Prefer să joc Monopoly sau bridge decât să fac pasienţe sau să joc alte jocuri de unul singur.(6) • Ascult frecvent muzică la radio, casetofon, etc.(5) • Visez mult noaptea. (3) • Ca elev, am învăţat mai uşor la engleză, ştiinţe sociale şi istorie decât la matematică şi ştiinţe.(1) • Prefer să petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o staţiune modernă cu multă lume în jur.(7) • Îmi place să cos, să ţes, să cioplesc, să fac tâmplărie sau alte activităţi manuale.(4) • Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând.(5) • Mă orientez uşor în locuri necunoscute.(3) • Când conduc pe autostradă sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj.(1) • Mă simt bine în pădure.(8) • Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică.(2) • Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4) • Îmi place să desenez sau să mâzgălesc.(3) • Îmi place să-i învăţ pe alţii (indivizi sau grupuri) ceea ce ştiu eu să fac.(6) • Îmi place să mă implic în activităţi legate de munca mea, biserică sau comunitate, care presupun prezenţa unui număr mare de oameni.(6) • Îmi place să fac experimente (ex. ”Ce-ar fi dacă aş dubla cantitatea de apă pe care o torn la rădăcina trandafirului în fiecare zi?”) (2) • Pot să răspund la atacuri cu argumente.(7) • Cânt la un instrument muzical.(5) 40


• La şcoală, geometria mi s-a părut mai uşoară decât algebra.(3) • Mintea mea caută structuri, regularităţi, secvenţe logice în jur.(2) • Recent am scris ceva ce m-a făcut să mă simt mândru sau a fost apreciat de ceilalţi.(1) • Weekend-ul ideal este o ieşire în natură.(8) • Mă simt bine în mijlocul mulţimii.(6) • Cred că aproape orice are o explicaţie raţională. (2) • Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora.(7) • Prefer să-mi petrec timpul liber în natură.(4) • Mă interesează progresele în ştiinţă.(2) • Sunt foarte bun bucătar.(8) • Îmi place să mă joc cu jocuri de puzzle, labirint şi alte jocuri vizuale.(3) • Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu alţii.(4) • Viaţa mea ar fi mai săracă dacă nu ar fi muzica.(5) • Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în cuvinte sau imagini.(2) • Conversaţia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1) • Am câteva scopuri importante în viaţă, la care mă gândesc în mod regulat. (7) • În camera mea trebuie să fie o floare.(8) • Îmi place “Montagne russe”(roller coaster) şi alte experienţe fizice asemănătoare.(4) Însumaţi de câte ori aveţi fiecare număr şi treceţi cifra în dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligenţele dumneavoastră predominante. 1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. . Pentru acest test inteligenţele au fost numerotate în felul următor; 1. verbală/lingvistică 2. matematică /logică 3. vizuală/spaţială 4. corporală kinestezică 5. ritmică /muzicală 6. interpersonală 7. intrapersonală 8. naturistă

41


16 august 2011 - Al\ii „ÎNNODAREA ORIZONTULUI. Am înţeles până acum, cel mai bine dintre toate, nodul. Când se înnoadă orizontul cu un soare, apune oboseala sfântă a muncii §i apare temeinicia sensului ei. Cu un sentiment meditativ §i de dragoste, ca §i cum a§ mângâia o spinare înaripată de copil nou-născut, mă gândesc, cititorule, că a te înnoda cu ai tăi e sensul constructiv al vie\ii noastre. Iată nodul gordian de care sabia lui Alexandru Macedon se face pulbere.” (Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei) Ca cerceta§i depunem fiecare, la un moment dat, o Promisiune a Cerceta§ului, care, începând cu momentul respectiv, ne pune în fa\\a unei provocări reale în fiecare zi: ”de a face tot posibilul, împreună cu ceilal\i cerceta§i, să respectăm Legea noastră”, o lege care ea însă§i sus\ine ideea de respect fa\ă de ceilal\i (”Cerceta§ul este prietenos şi frate cu toţi cercetaşii”). Provocarea apare nu atunci când totul merge bine, ci atunci când apar rela\ii interpersonale problematice care ne fac să ne întrebăm: Dacă în grup, unitate, centru local, sau în lume în general, eu personal nu consider că sunt frate cu cel care refuză să mă accepte ca membru al patrulei, sau să mă respecte măcar, sunt mai pu\in cerceta§? Dacă refuz să îl informez pe cel care nu mă informează sau să îl implic activ pe cel care îmi refuză contribuţia, înseamnă că nu îmi respect acea Promisiune făcută în primul rând mie însumi? Cercetă§ia este o mi§care, în continuă schimbare, pentru că se bazează pe oameni, pe fiecare din noi, motiv pentru care o provocare personală este deseori nu doar a ta ci a încă câtorva mii de oameni, a unei întregi na\iuni sau ale mai multor genera\ii, iar acceptarea ei §i o schimbare la nivel personal poate avea un răsunet mai mare decât 42


e perceput ini\ial. De ce e important să înţelegem asta? Pentru că Legile lui Newton se aplică la nivel universal, iar Principiul Ac\iunii §i Reac\iunii îl putem observa în fiecare minut al vie\ ii noastre, atât în raport cu natura, cât §i cu persoanele cu care interac\ionăm. Astfel, ac\iunile si atitudinea noastră determină în mod direct atitudinea celor din jur fa\ă de noi, iar dacă la nivel personal asta are o importan\ă mare asupra modului în care suntem trata\i, la nivel de organiza\ie, dacă noi suntem lipsi\i de prejudecă\i fa\ă de ceilal\i, îi ajutăm, §i ne men\inem o organiza\ie deschisă §i implicată în societate, vom beneficia la rândul nostru de sus\inere §i suport. Crede\i că există loc de mai bine pe acest plan? În concluzie, dacă societatea te înva\ă că cel care \inte§te sus §i î§i urmăre§te propriul vis ajunge cel mai departe, iar §coala te înva\ă că farmecul te ajută în primele 15 minute, după care trebuie să chiar §tii ceva, Mi§carea Scout î\i demonstrează de mic că progresul personal §i lucrul în echipă realizează mult mai multe împreună decât singure, chiar dacă a ne desprinde de propriul individualism e una din lec\iile pe care le reluăm zilnic, după caz §i persoană, nevoi sau priorită\i. Acestea fiind zise, Promit, (din nou), pe onoarea mea, să fac tot posibilul, (în fiecare zi), să răspund \i acestei provocări, împreună cu ceilal\i cerceta§i §i să respect Legea noastră. Pe această cale, mă adresez \ie, cititorule, §i te provoc ca fapta bună pe ziua de azi să fie să schimbi în propria-\i atitudine fa\ă de cei apropiați ceea ce dorești să se schimbe în raportul celorlal\i fa\ă de tine. Fă următorul pas!

”We awaken in others the same attitude of mind we hold towards them” (E. Hubbard) (”Trezim în ceilal\i aceea§i atitudine pe care o avem noi în§ine fa\ă de ei”) Principiu: ”Dacă un corp ac\ionează asupra altui corp cu o for\ă numită ac\iune, atunci cel de-al doilea corp reac\ionează asupra primului cu o for\ă egală §i de sens contrar, numită reac\iune.”

43


17 august - Misterul Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. Este sursa adevăratei arte §i §tiin\e. – Albert Einstein Te-ai trezit buimac într-o nouă diminea\ă §i te ui\i în jur. Soarele deja a început să bată în cort §i să te încălzească §i deja nu ar mai fi prea ok sa rămâi în sac. Da, ar merge să-\i sco\i nasul din cort să vezi cum arată campul după atâtea zile. Parcă mai ieri veniseşi pentru prima dată §i ai văzut întinderea care avea să fie casa ta pentru 10 zile. Acum a mai rămas pu\in §i ai vrea să iei o parte cu tine acasă.

Inteligen\a unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte – Immanuel Kant Ce-ai zice ca astăzi să prive§ti ceva mai atent lucrurile din jur? Iarba, copacii, cerul, patrula, cortul, atelierele, campul, tot ce te înconjoară? Astfel că, dacă până astăzi poate nu ai acordat a§a multă importan\ă acestui fapt, în următoarele ore provocarea ta este să deschizi mai larg ochii §i să fii mai receptiv la tot ce |I se întâmplă sau la tot ce SE întâmplă în jurul tău. MISTERUL DE LÂNGĂ TINE Probabil că atunci când auzi cuvântul „mister” te gânde§ti la vreo enigmă nerezolvată, la un fenomen inexplicabil sau la tot felul de ciudă\enii care nu-§i au locul într-o înlăn\ uire logică. Este drept, nici una din cele trei situa\ii nu cuprinde mai pu\in mister decât ceea ce dorim să-\i propunem astăzi. Aventurile Cire§arilor prin Pe§tera Neagră, Castelul Fetei în Alb, prin ±u§teni §i Binaia cuprind o doză bună de mister atât de drag nouă, tipul de mister care vine la pachet cu aventură, adrenalină §i prietenii strânse. Însă există ceva mult mai accesibil: misterul de lângă tine, din jurul tău. În momentul 44


ăsta, desprinde-\i ochii pentru 2-3 minute din carnet §i cuprinde cu privirea întreaga zonă în care te afli: serios, PRIVE±TE ÎN JUR! Ce vezi? ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ............................................. ........................................................................................................................................... ........................................................................................................................................... ..............................Ai scris probabil ceva în spa\iul ăla gol, nu? Ei, bine, ce \i-a atras aten\ia? Marea de corturi? Sutele de cerceta§i din zonă? Norii, cerul, iarba, vântul? Fata din subcampul Maramure§? Băiatul din subcampul Oltenia? Copacii, dealurile, mun\ii? E§arfele? Emo\ii diverse ale celor din jur? Hm... interesant! Ai reu§it să scrii mai multe chestii decât \i-ai fi imaginat că vezi la câteva minute de tras cu ochiul, nu-i a§a? Acum, gânde§te-te pu\in de unde vin toate acestea, cum s-au întâlnit toate în acest loc, cum, de§i sunt atât de multe, pot să existe împreună §i chiar să influen\eze evolu\ia ta. Pentru 10 zile, ce-i drept. Sau... poate pe mai multe? Ai un răspuns? Foarte bine! |ine-l minte, sau scrie-l unde vrei tu §i unde crezi de cuviin\ă. Împărtă§e§te-l cu al\ii dacă a§a sim\i. ±i la urmă zâmbe§te . Cu asta ai mai crescut pu\in. Eventual ai îndrăznit să pă§e§ti pragul unor por\i până atunci închise. Sau poate că abia le-ai descoperit. Important este ce faci de-acum încolo... e ok să ai provocarea asta doar odată în via\ă? Ce-ai zice să explorezi mai des misterul de lângă tine? Trebuie doar să acorzi puțin timp să deschizi ochii min\ii §i pe cei ai sufletului. E§ti gata? SUCCES!

Nu pot schimba direc\ia vântului, dar pot schimba pozi\ia velelor a§a încât să ajung întotdeauna la destina\ie – Jimmy Dean

45


18 august 2011 - Baden Powell Interviu cu Baden Powell. Draga Baden Powell, în primul rând vreau să î\i multumim că ai acceptat acest interviu pentru RoJAM. A.S. Considera\i că cercetă§ia mai este la fel de atractivă pentru copiii din ziua de azi la fel cum era acum 100 §i ceva de ani, la începuturile ei ? B.P. "Spiritul cercetă§iei este în fiecare copil acum la fel ca §i atunci. Trebuie doar să fie descoperit §i adus la lumină." A.S. Am văzut că contul dumneavoastră de facebook este destul de popular...145.000 de prieteni înseamnă ceva. B.P. În 1922 erau mai mul\i de 1 milion de cerceta§i în 32 de \ări iar pâna în 1939 numărul cerceta§ilor a depă§it 3.3 millioane. Astăzi sunt peste 32 de milioane de cerceta§i. Deci, referitor la numărul prietenilor, în realitate sunt mult mai multi decat arată Facebook-ul, dar are timp să corecteze. A.S. Considera\i că există copii care nu sunt pricepu\i, sau care nu au calită\i ori cuno§tin\ele necesare pentru a fi cerceta§i adevăra\i ? B.P. "Spiritul este acolo, în fiecare copil, el trebuie sa fie descoperit §i adus la lumină. Arăta\i-mi un cerceta§ în uniformă care nu e bine pregătit §i vă voi arăta un lider slab în uniformă. Succesul în formarea cerceta ilor depinde în mare masură de liderul adult, de exemplul personal care acesta îl reprezintă pentru cerceta§ii săi." A.S. În ziua de azi lumea nu mai are prea mult timp liber. Cei mari sunt de multe ori ocupa\i foarte mult timp cu serviciul. Tinerii au extrem de multe op\iuni de petrecere a timpului liber încât câteodata nu mai §tiu din ce să aleagă. Unul din sporturile 46


populare din ziua de azi a ajuns sa fie "shoppingul". Ne po\i ajuta cu câteva sfaturi despre ce am putea face să devenim mai boga\i? B.P.: " Un scriitor la Manchester Guardian, care este necunoscut pentru mine, în ultima vreme m-a descris ca fiind "cel mai bogat om din lume." Asta sună destul de preten\ios, dar am ajuns să realizez că nu este atât de departe de adevăr. Un om bogat nu este la urma urmei un om care are mul\i bani, ci un om care este cu adevărat fericit. Am cunoscut o mul\ime de milionari la propriu, dar care nu au fost oameni ferici\i, ei nu au reusit să ob\ină tot ce §i-au dorit §i, prin urmare, nu au reu§it să găsească succesul în via\ă. Un proverb singalez spune: "Cel care este fericit este bogat, dar aceasta nu înseamnă că cel care este bogat este §i fericit." Omul cu adevărat bogat este omul care are cele mai pu\ine dorin\e neîmplinite. Un lucru pe care mul\i tineri nu par să îl realizeze la prima vedere este faptul că succesul depinde de ei în§i§i §i nu de o soartă care să î\i ofere valori materiale. Am explicat din nou si din nou că scopul Miscarii cercetă§e§ti este de a construi copii §i tineri, în calitate de cetă\eni responsabili care să aibă cele trei atuuri §i anume: sănătate, fericire §i dăruire. Cei care reu§esc să î§i dezvolte aceste trei atribute are asigura\i principalii pa§i spre succes în via\ă. Cu toate acestea, un element mai este nevoie pentru întregi succesul, §i acesta este prestarea de servicii care să ajute alte persoane din comunitate. Fără această satisfac\ie, realizarea dorin\elor egoiste nu ajung pentru a putea cu adevărat să ne bucurăm de ceea ce avem cu adevărat sau, la rândul nostru, dărui altora." A.S. Un ultim mesaj pentru cei peste 1000 de copii §i tineri aduna\i la RoJAM zilele acestea? B.P. "Încercaţi să lăsaţi lumea un pic mai bună decât aţi găsit-o. Şi atunci când viaţa voastră va fi pe sfârşite, veţi putea muri liniştiţi ştiind că timpul nu a trecut degeaba ci aţi făcut mereu tot ce v-a stat în putinţă. În interviul imaginar de mai sus, răspunsurile lui B.P. sunt, în mare parte, citate din diverse căr\i scrise de el, unele din ele fiind adaptate. Considerăm că repectând principiile cerceta§iei, legea §i promisiunea, Baden-Powell este în fiecare din noi. Îl regăsim în liderul care ne îndrumă, ne pregăte§te activită\ile §i ne este un adevărat prieten. Îl regăsim în colegul de patrulă alături de care trăim aventurile §i experien\ele interesante de la cerceta§i. Îl regăsim în fiecare dintre noi atunci când facem fapta bună din fiecare zi. Bătălia de la Mafeking Lucrul la construc\ia întăriturilor din jurul perimetrului de 10 km al Mafekingului a început la 19 septembrie 1899; ora§ul avea să fie dotat cu o re\ea extinsă de tran§ee §i pozi\ii de artilerie. Pre§edintele statului independent bur Republica Sud-Africana, Paul Kruger, a declarat război la 12 octombrie 1899. Din ordinele generalului Cronje, 47


liniile de telegraf §i cale ferată ale Mafekingului au fost întrerupte în aceea§i zi, iar ora§ul a fost asediat începând cu 13 octombrie. Mafeking a fost bomnbardat pentru prima oară la 16 octombrie după ce Baden-Powell a ignorat ultimatumul dat de Cronje de a se preda până la ora 9. De§i depă§ită numeric de cei 8000 de luptători buri, garnizoana a rezistat asediului timp de 217 zile, sfidând predic\iile politicienilor de ambele păr\i. Mare parte din meritele pentru aceasta îi apar\in lui Baden-Powell §i diversiunilor organizate de el. În jurul ora§ului s-au pus mine false în văzul burilor §i spionilor lor din ora§, iar solda\ ilor li s-au dat ordine să aibă grijă la sârma ghimpată din tran§ee (sârmă ghimpată care de fapt nu exista); tunurile §i un reflector (improvizat dintr-o o lampă cu acetilena §i cutii de conserve) au fost mutate prin ora§ pentru a da impresia că sunt mai multe. Atelierele feroviare din Mafeking au confec\ionat un obuzier §i s-a reactivat §i un tun vechi (data gravată pe el era 1770, §i constructorul, ca o coinciden\ă, "B.P. & Co."). Observând că burii nu au distrus calea ferată, Baden-Powell a încărcat un tren blindat cu luneti§ti §i l-a trimis direct în sus pe calea ferată într-un atac îndrăzne\ îndreptat spre centrul taberei burilor, urmat de o retragere fără pierderi în Mafeking. S-a avut grijă §i de moralul popula\iei civile, §i s-au negociat încetări ale focului pentru zilele de duminică, zi în care se \ineau competi\ii sportive (meciuri de cricket) §i spectacole de teatru. La început, generalul J. P. Snyman (comandantul ce i-a succedat lui Cronje) a fost jignit în sensibilită\ile sale religioase §i a amenin\at că va trage în jucători dacă vor continua. În cele din urmă Snyman a cedat §i i-a invitat chiar §i pe britanici la un joc. Baden-Powell i-a răspuns că trebuie să termine meciul în desfă§urare, al cărui scor era „200 de zile, fără ie§ire”. Ca §i în cazul asediului ora§ului Kimberley, burii au hotărât că ora§ul este prea bine apărat pentru a fi cucerit. La 19 noiembrie, 4.000 de buri au fost muta\i în altă parte, de§i asediul s-a men\inut §i bombardarea Mafekingului a continuat. Con§tien\i de apropierea coloanelor britanice de ridicare a asediului, burii au lansat un ultim atac major în diminea\a zilei de 12 mai, atac ce a reu§it să rupă perimetrul defensiv §i să incendieze o parte din ora§, înainte de a fi în cele din urmă respins. Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când for\ele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori din exterior. Printre solda\ii for\ei de întărire s-a numărat §i unul din fra\ii lui Baden-Powell, maiorul Baden Fletcher Smyth Baden-Powell. Până la debarcarea întăririlor în februarie 1900, războiul avea un curs nefavorabil 48


britanicilor. Rezisten\a fa\ă de asediu era unul din aspectele pozitive, §i, împreună cu despresurarea oraului, au atras simpatia opiniei publice din Regatul Unit.

"Baden-Powell este un cerceta§ minunat de capabil §i iute la făcut planuri. Nu cunosc un altul care ar fi putut face treaba de la Mafeking în condi\ii similare. Toate cuno§tin\ele pe care le-a adunat meticulos au fost utilizate pentru salvarea acelei comunită\i.” - Siege of Mafeking Abandoned by the Boers, Frederick Russell Burnham, cerceta§ american, intervievat de The Times, 19 mai 1900. Date biografice: Sir Robert Baden-Powell, fondatorul cercetasiei, s-a născut pe 22 februarie 1857, provenind dintr-o familie numeroasă din Anglia. La 12 ani a început să frecventeze şcoala din Charterhause în Surry, însă adevărata şcoală a lui Baden Powell era pădurea unde urmărea cu atenţie animalele, observa păsările şi era protagonistul a numeroase aventuri. La 19 ani a susţinut un examen de admitere la Academia Militară la care a reuşit al cincilea din 718 candidaţi. Peste 3 ani, trecând cu bine examenele de garnizoană, este promovat locotenent. În 1899 a fost trimis în Africa de Sud pentru a prelua paza oraşului Mafeking, oraş cu o poziţie strategică în lupta cu colonizatorii olandezi. Dorinţa şi curajul de împlicare a băieţilor în război l-au impresionat pe Baden Powell. Cu timpul, corpul de tineri din Mafeking a fost recunoscut oficial ca o parte integrantă a apărării oraşului. Ei au fost un inel foarte important care avea să însemne mai târziu fondarea organizaţiei mondiale Scout. Baden Powell a reflectat mult timp la posibilităţile de a-i ajuta pe aceşti băieţi. A început astfel a elabora metoda care stă la baza mişcării Scout. Înainte de a începe să scrie “Cercetă§ia pentru băieţi”, a organizat un camp la Brownsea Island, în 1907, cu 22 de băieţi.

49


19 august 2011 – Via\a “Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiaţă de cârpă şi mi-ar oferi o bucată de viaţă, fără îndoială că n-aş spune tot ceea ce gândesc, dar m-aş gândi la tot ceea ce spun. Aş aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează, ci pentru ceea ce ele înseamnă cu adevărat. Aş dormi puţin, n-aş mai visa deloc, căci prin fiecare minut când închidem ochii pierdem 60 de secunde de lumină. Aş merge când ceilalţi se opresc, m-aş trezi când alţii dorm. Aş asculta când alţii vorbesc, şi aş savura o îngheţată bună de ciocolată. “Aş trăi ca îndrăgostit de dragoste”. Dacă Dumnezeu mi-ar oferi încă o bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăca simplu, aş cădea în genunchi în faţa soarelui, lăsându-mi goale corpul şi sufletul. Dumnezeule, daca aş avea o inimă, mi-aş scrie ura pe gheaţă şi aş aştepta primele raze de soare. Cu un vis de Van Gogh aş picta pe stele un poem de Benedetti şi i-aş oferi lunii un cântec de Serrat. Aş stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a simţi durerea spinilor şi sărutul roşu al petalelor. Dumnezeule, dacă aş avea o bucata de viaţă… n-aş lăsa să treacă nicio zi fără să le spun celor pe care îi iubesc cât de mult îi iubesc. Aş convinge fiecare bărbat şi fiecare femeie că ei sunt preferaţii mei şi aş trăi ca îndrăgostit de dragoste. Aş demonstra oamenilor cât se înşeală crezând că încetează să se îndrăgostească îmbătrânind, fără să ştie că încep să îmbătrânească atunci când încetează să se îndrăgostească! I-aş da aripi unui copil, dar l-aş lăsa să-nveţe singur să zboare. “Când mă vor pune în cutie… “ I-aş învăţa pe bătrâni că moartea nu vine o dată cu bătrâneţea, ci cu uitarea. Am învăţat atât de mult de la voi, oamenilor! Am învăţat că toata lumea vrea să trăiască pe culmi, fără să ştie că adevarata fericire constă în felul în care escaladezi muntele. 50


Am învăţat că atunci când nou-născutul strânge pentru prima dată în pumnul lui mic degetul tatălui, îl cucereşte pentru totdeauna. Am învăţat că un om nu are dreptul să-l privească pe un altul de sus decât atunci când trebuie să se aplece pentru a-l ajuta să se ridice. E adevărat că multe am putut învăţa de la voi, dar nu vor folosi la mare lucru, deoarece, când mă vor pune în această cutie, vai, voi fi mort.” (Gabriel Garcia Marquez – Poem Testamentar) UN AUTOR NECUNOSCUT - Mesaj optimist George este tipul de om pe care ţi-ar plăcea să-l urăşti: e întotdeauna bine dispus şi are întotdeauna ceva pozitiv de spus. Dacă cineva îl întreabă cum ii merge, el răspunde: “Dacă ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!” E un optimist! Dacă un coleg are o zi rea, George reuşeşte întotdeauna să-l facă să vadă partea pozitivă a situaţiei. Am devenit curios şi într-o zi l-am intrebat: “Nu înţeleg, nu este cu putinţă să fii optimist în toate zilele, tu cum reuşeşti?” George îmi răspunse: “În fiecare zi când mă trezesc, ştiu că am două posibilităţi: Pot să aleg să fiu bine dispus sau pot să aleg să fiu rău dispus. Şi aleg să fiu bine dispus. Când mi se întamplă ceva rău, pot să aleg între a fi o victimă sau pot să aleg să învăţ din ce mi s-a întâmplat. Şi eu aleg să învăţ. De fiecare dată când cineva vine la mine să se lamenteze pentru ceva, pot să aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege să-l ajut să vadă latura pozitivă a vieţii. Şi eu aleg întotdeauna partea bună a vieţii.” “Dar asta nu este întotdeauna aşa de usor” i-am spus. “Ba da, zise George, întreaga viaţă este o problemă de opţiuni. Când îndepărtezi din viaţă tot ceea ce nu contează cu adevărat, totul devine o chestiune de opţiuni. Depinde de tine să alegi cum să reacţionezi la diverse situaţii, tu trebuie să decizi cum să-i laşi pe alţii să-ţi influienţeze atitudinea faţă de viaţă. Tu alegi să fii bine sau rău dispus. Până la sfârşit tu eşti acela care decizi cum să-ţi trăieşti viaţa”. Dupa această discuţie am pierdut legătura cu George, fiindcă mi-am schimbat locul de muncă, dar adesea, când mă regăseam gândindu-mă la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva în viaţă în loc să reacţionez la evenimente. Apoi am aflat că George a avut un accident groaznic la locul de muncă, a căzut de la 18 metri înălţime şi după o operaţie de 8 ore şi după o îndelungată spitalizare a ieşit având o placă de oţel în spate. M-am dus să-l văd şi l-am întrebat dacă se simte tot atât de bine. “Vrei să vezi cicatricile mele?” “Dar cum faci să rămâi pozitiv dupa ce ţi s-a întâmplat? “În timp ce cădeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost fetiţa mea. Apoi, în timp ce zăceam pe pământ, mi-am zis că pot să aleg între a muri şi a trăi. Şi am ales să trăiesc.” “Dar nu ţi-a fost frică?” “Atunci când m-au dus la spital şi am văzut expresiile feţelor surorilor şi doctorilor, mi-a fost frică, fiindcă era de parcă se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a 51


întrebat dacă am alergie şi am răspuns: DA! Toţi m-au privit şi atunci am urlat: sunt alergic la gravitaţie! Toţi au izbucnit în râs şi eu le-am spus: acum operaţi-mă ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!” George m-a învăţat că în fiecare zi avem posibilitatea de a alege să trăim o viaţă deplină. Şi este inutil să fim mereu îngrijoraţi pentru mâine, fiindcă fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie să trăim, şi mâine ne vom gandi la problemele de mâine. La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care îţi făceai probleme ieri. Viaţa e ca o măsea La-nceput nu iei aminte Şi tot mesteci înainte Da' se strică dintr-odată Şi ţi-e rău şi ţii la ea S-o-ngrijeşti ca niciodată Iar de vrei să te faci bine Tre' să-ţi smulgi viaţa din tine Boris Vian din N-aş prea vrea ca s-o mierlesc

20 august 2011 - Drumul „Călătorule, nu există un drum. Drumul îl creezi cu fiecare pas.” Tot universul e în mişcare, energia curge liberă în spirale line. Ne mişcăm şi noi mereu în căutarea unei stări de echilibru de unde să plecăm mai departe. Tot ce e viu vibrează de libertate; tot ce stagnează e închistat în graniţe imaginare, împotriva legilor firii. Ne naştem şi murim dar existăm dincolo de viaţă şi moarte, într-un dans infinit de lumină, într-o repetare de momente unice înşirate pe un mănunchi de respiraţii. 52


Drumul e absolut necesar în balansul vieţii; traiectoria dintre momentele de respiro e singurul mod în care ajungem acolo unde am plecat. Sau ne regăsim altundeva? Cine ne dă certitudinea că ajungem acolo unde am vrut? Cât de mult controlăm procesul, cât suntem deschişi la viaţa care ni se întâmplă în timp ce noi ne facem alte planuri? Oare frica de a nu da greş şi controlul nu ne umbresc experienţa? Nu există eşec daca acceptăm că tot ce trăim vine să ne înveţe ceva. Nu există frică dacă înţelegem că tot ce ni se întâmplă atragem şi creăm cu mintea şi faptele noastre. Nu există tristeţe dacă îmbrăţişăm fiecare etapă din drum ca pe o consecinţă a paşilor făcuţi. Perspectivele, experienţele se schimbă cu fiecare decizie pe care o luăm. Regretul dispare dacă înţelegem că nu există decizii bune sau greşite, ci doar alegeri pe care le facem şi consecinţe acceptate sau respinse. Nu avem nici o garanţie că ajungem pe vârful muntelui pentru că visăm la un timp care nu există încă. Tot ce avem e momentul prezent, fiecare pas, miracolul fiecărei respiraţii. Reuşita drumului se măsoară în calitatea cu care trăim fiecare moment. Viaţa de succes e rezultatul fiecărei etape în parte. Călătoria, calea, procesul. Fiecare poveste e cea mai frumoasă, fiecare drum cel mai special. Dar nu mai special decât celelalte. Jamboreea e momentul minunat pe care îl creăm acum, o intersecţie uriaşă de drumuri unice, un festival în care împărţim fericirea unii cu ceilalţi pentru zece zile într-o armonie de suflete frumoase. Şi din care dragostea pentru viaţă reiese înmulţită cu numărul participanţilor. „Cauţi şi păşeşti pe drumul tău unic e doar al tău cu nimic mai uşor sau mai greu decât al meu nu există nici o hartă dar fiecare pas, orice întâmplare îţi deschide o nouă poartă ai încredere în tine şi fii sigur că nu eşti singur pe drumul către sufletul tău să ne rătăcim împreună sau măcar ţine-mă de mână.”

53


HARTA CAMPULUI

54


Metode Educative

RoJAM Acum mai bine de un an, o mână de oameni (una mică) ne-am pus pe treabă pentru a stabili un program al Jamboreei care să îmbine plăcutul cu utilul, posibilul cu ... imposibilul, aventura cu implicarea în comunitate §i multe altele. ±i am luat în calcul: • Pregătirea unui “sat al dezvoltării durabile”, bazat pe promovarea echilibrului celor trei domenii ale dezvoltării durabile: social, ecologic §i economic; • Un set de proiecte de dezvoltare locală care să demonstreze capacitatea unui grup de tineri de a avea o contribu\ie serioasă în dezvoltarea locală; • Un set de activită\i de camp care să sublinieze spiritul comunitar §i rolul individului în democra\ia de grup, aspectul spiritual, rela\ia cu autoritatea §i modurile de influen\ are a deciziilor, etc; • Un set de activită\i cercetă§e§ti “tradi\ionale” care să sublinieze relevan\a metodei Scout în dezvoltarea personală; • O competi\ie care să pună în valoare importan\a abilită\ilor §i tehnicilor dobândite în cercetă§ie în condi\iile vie\ii de zi cu zi dar §i importan\a lucrului în echipă, a dialogului, etc; Participarea la mai multe activită\i de educa\ie non-formală organizate de diferite ONG-uri din \ară; • Încurajarea trasferului de experien\ă între diferitele centre locale prin implicarea tinerilor în organizarea de activită §i specifice regiunii de unde provin. Toate aceste elemente le-am pus într-un tabel §i programul mult a§teptat de tine în RoJAM este împăr\it în a§a fel încât să parcurgi ateliere care se regăsesc în fiecare dintre aspectele amintite mai sus!

55


Hai s[ vedem `mpreun[ ce te a§teapt[ `n 10 zile

de Cercet[§ie!!! Satul dezvolt[rii durabile = GLOCALS Think GLObally, Act LoCALly! Dezvoltarea durabilă a început să fie dezbătută în anii ’70, ca rezultat al unor reflec\ ii asupra perspectivelor cre§terii economice. Dezvoltarea durabilă răspunde nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea genera\iilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. Cu alte cuvinte, se asigură că ceea ce facem noi to\i astăzi, în diverse locuri din lume, nu va afecta negativ via\a copiilor, nepo\ilor, strănepo\ilor no§tri – adică genera\iile viitoare. Ea constă în căutarea unui echilibru care se găse§te la întretăierea a trei domenii: social, ecologic §i economic (o dezvoltare vivabilă, viabilă §i echitabilă). Astfel, cele trei caracteristici principale ale dezvoltării durabile sunt: solidaritatea socială, eficacitatea economică §i responsabilitatea fa\ă de mediu. 56


Atelierele preg[tite pentru fiecare grup[ de vârst[ pe care le vei întâlni în Glocals sunt:

Lupi§ori Se poate şi altfel! – Vei avea ocazia să te alături nouă şi să ne aventurăm pe drumuri vecine pentru a lua urma PET-urilor dispărute din coşurile de gunoi. Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Sta\ia de sortare a de§eurilor Săli§te. 3xR - Re-ducem, Re-utilizăm, Reciclăm. Totul la Ro-jam. Re-re-ro! PlACE la RoJAM – Lupişorilor le place când e pace şi de azi e numai pace! Numără-te şi tu printre ei! Lumea din co§ul de cumpărături - 1 tricou, ni§te ciocolată, 1 kg de portocale, ce mai punem în co§ când mergem la cumpărături cu părin\ii? De la magazin le ducem pe toate acasă, dar oare cum au ajuns ele la magazin?

Temerari Cuptorul solar - Soarele ne încălzeşte cuptorul astăzi! Vrei să vezi cuptorul solar din RoJAM? Noi te invităm să faci unul! 57


Manufactura - Ceara devine utilă! Învăţăm să realizăm diverse obiecte din ceară, pe care le vom folosi chiar noi sau le vom dărui. Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România. O zi din viaţa lui Adiatou - Adiatou este o fetiţă de vârsta ta care v-a trimis o scrisoare. Hai să o citim împreună! Ne place ce mâncăm - ... dar mai ales ne place să ştim ce mâncăm, nu? Să încercăm câte ceva împreună! Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Sanovita. Dezvoltare prin agricultură - Îţi plac jocurile de strategie şi de negociere? Dacă vrei să-ţi testezi aptitudinile de coordonare şi dezbatere printr-un joc pe echipe, aici poţi învăţa ce înseamnă dezvoltarea economică a unei ţări prin agricultură, în timp ce încerci să-ţi conduci echipa spre victorie. Azi mă îmbrac în verde - sau în ro§u, sau alb? Tu cu ce te-ai îmbrăcat astăzi? Hai să te vedem! Experimente ştiinţifice – Ai extras vreodată energie din cartof? Sau ai făcut vreodată apa fosforescentă? Dar un vulcan? Acestea sunt doar trei din seria de experimente ştiinţifice pe care ţi le propunem. Simple şi eficiente, uşor de înţeles, chiar dacă nu eşti pui de Einstein.

Exploratori Tot reciclare? - Tot auzi de reciclare şi parcă te-ai săturat. Trecem de la substantiv la verb. Tu reciclezi? Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Recolamp Handmade - Brăţările prieteniei, ai făcut una vreodată? Acum mergem mult mai departe cu ele, hai să învăţăm împreună să confecţionăm diverse, handmade-ul nu moare niciodată! Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România. Noua modă RoJAM - Nu le poţi lua pe toate când pleci într-un camp. Dar aici ţi le poţi confecţiona singur. Şi mai eşti şi la modă! Stâng – drept, stând – drept! - Câteodată nu mă ia nimeni în seamă, dar acum voi şti eu cum să iau seamă altora. The Derdians - Acest joc simulează întâlnirea dintre două culturi. O echipă de ingineri merge în altă ţară pentru a-i învăţa pe cei de acolo să contruiască un pod. 58


Vino şi tu să îi ajuţi! ‚Everything is under control’ - Corpul meu este ‚under control’. Aşa mă gândeam, până am ajuns aici şi am descoperit câteva mici scăpări. Dar nu-i nimic, acum am totul sub monitorizare. Bifidus - A se participa la temperatura campului. Ce e Bifidus? Nici noi nu ştiam până să venim la RoJAM, hai să afli şi tu! Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Danone. Shopping time - Astăzi mergem împreună la shopping! Nu avem nevoie de cash şi totuşi de unde avem bani? Vino la acest atelier şi vei găsi răspuns la această întrebare! PROiect - Sunt în camp dar parcă mă mai duce gândul şi acasă. Ce pot face cu patrula mea pentru cei de acasă, odată ce mă întorc? Hai să ne gândim împreună! Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Banca Comercială Română. Gânde§te ceva! Observă, gânde§te §i exprimă ceva! Atelier pregătit împreună cu prietenii noştri de la Uniunea Editorilor din România.

ZONA LIBER{ GLOCALS Mai liber decât aici nicăieri! Ai la dispoziţie jocuri, materiale, reviste, idei, oameni, hârtie şi creion, informaţii despre ce se întâmplă în lume privind dezvoltarea durabilă şi nu le place să stea degeaba. Aşa că te aşteptăm pe aici între 9:45-12:45 şi 14:30-17:30!

59


SIMPLY SCOUTING Pe întreaga perioada a RoJAM, am pregătit o serie de activită\i specifice cercetă§iei. Ideea centrală a activită\ilor organizate în această arie este “cercetă§ia, pur §i simplu” – în acest sens, propunerile vor fi bazate pe obiective, metode §i tipuri de implementare 100% cercetă§e§ti. ±i avem următoarele tipuri de activită\i:

ATELIERE DE AVENTUR{ Dacă ne oprim pu\in §i privim la tot ce facem, fiecare pas în via\ă înseamnă o nouă 60


aventură. ±i pentru aceasta e nevoie de curaj pentru a trece peste toate obstacolele care ne a§teaptă. Ne cre§te adrenalina, ne pune sângele în mi§care, ne dă senza\ii tari, emo\ii de numa’-numa’. În schimb, eşti de acord cu mine, că merită FIECARE CLIPĂ!! Aventura în RoJAM presupune ateliere precum: Geocaching – zona în care vei descoperi anumite puncte din zonă prin localizare GPS; Pista cu obstacole individuală – aici vei parcurge o pistă cu obstacole în sistem ştafetă; Pista cu obstacole echipă – împreună cu patrula ta vei parcurge un traseu cu diferite obstacole într-o zonă accidentată; Căţărarea în copac - utilizând nodul Prusik sau blocatoare te vei descurca de minune pentru a te urca în copac; Orientare cu busola – nu vei scăpa fără o serie de exerciţii de orientare cu busolă; Vârfurile lui Messner – în limita staff-ului disponibil poate vom parcurge Vârfurile lui Messner – un joc ce constă în pacurgerea unor trasee scurte cu rezolvarea unor provocări diverse; Cartare – ţi-am pregătit ceva exerciţii de cartare a unei zone din apropierea campului; Scout-ball – pentru lupişori, avem un joc care îmbină fotbalulul cu rugby-ul cu menţiunea că e un joc specific cercetăşesc; Santinelele – un joc de strategie antrenant pentru fiecare lupişor din RoJAM; Catch the flag - joc între 2 patrule având drept scop capturarea steagului patrulei adverse; Tiroliană – un atelier care te ajută să te simţi liber, să îţi crească adrenalina, să-ţi depăşeşti teama de înălţime; Slackline – pentru încrederea în propriile forţe uite nişte exerciţii de echilibru pe o bandă îngustă; Escalada – şi pentru a fi la înălţime, e momentul tău de a te căţăra – chiar şi pe un perete artificial!

61


TEHNICI CERCET{±E±TI Tehnicile cercetăşeşti le vei regăsi sub numele de BACK TO BASIC – locul în care îndemânarea şi imaginaţia trezesc aptitudini de supravieţuitor. Cu mijloace simple (lemne şi sfoară) se pot realiza lucruri complexe precum: Vatră + aprins focul - Construirea unei vetre şi aprinderea focului prin diferite procedee; Adăpost - Constrirea unor adăposturi în natură; Plută - Constrirea unei plute capabile să susţină întreaga patrulă; Hamac - Construirea unui hamac utilizând doar lemn şi sfoară; Semnalizare - Transmiterea unui text prin diferite tehnici de comunicare (Morse); Pod - Construirea unui pod din lemn şi sfoară; Canoe - Construirea unei canoe din lemn şi folie de izolat acoperişul; Estimări - Exerciţii de estimare (înălţimi, distanţe, etc); Ceas solar - Construirea unui ceas solar utilizând doar materiale existente în zonă; Lumină - Constrirea unor lampaşe, felinare simple; Catapultă - Construirea unei catapulte.

62


HIKE Dragă cercetaşule! Ţi-a fost pregătit cu mare iscusinţă un traseu în natură pentru a te regăsi, pentru a lucra cu patrula ta, pentru a trece cu bine toate obstacolele din calea ta! Astfel că, în funcţie de vârsta pe care o ai gradul de dificulate al traseelor în natură va creşte! Nu-ţi fie teamă – cu fiecare pas pe care îl facem devenim mai încrezători în puterile noastre! Pentru a avea o imagine frumoasă a frumuseţii naturii, uite din traseele pe care cercetaşii le vor parcurge în RoJAM: • Jina – Creasta Porumbelului - Rod • Poiana Sibiului – Creasta Porumbelului - Tilisca • Sibiel – Piciorul Fantanelelor – Gura Raului • Gura Raului – Fantana Neagra – Cheile Cibinului – Gura Raului • Jina – Creasta Porumbelului – Platoul Diavolului- vf. Cindrel – Cheile Cibinului – Gura Raului • Tilisca – Creasta Porumbelului – Stramba – Vf. Cindrel – Cheile Cibinului – Gura Raului • Saliste – Creasta Porumbelului – Platoul Diavolului – vf. Cindrel – Stramba Fantanele • Sibiel – Pripoane – Platoul Diavolului – Vf. Cindrel – Paltinis – Cheile Cibinului – Gura Raului DA DA! Toate sunt în Munţii Cindrel!! 63


CERCET{±IA IERI La Cercetăşia Ieri vino să te întorci în timp, cu mai bine de 100 de ani în urma, ca să afli ce făceau primii cercetaşi pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, atenţia, creativitatea, memoria, agilitatea, rapiditatea, cele cinci simţuri şi, mai ales, spiritul de echipă. Printre cele mai cunoscute ateliere, îţi sunt pregătite: Mingea zburătoare – Vei descoperi cum îşi întăreau cercetaşii plămânii , acum 100 de ani. Arti§tii – Un atelier unde vei afla cum îşi dezvoltau primii cercetaşi atenţia şi creativitatea. Unde-i fluierul? – Hai să vezi ce făceau cercetaşii de acum 100 de ani pentru a-şi dezvolta auzul. Cozile – Vrei să descoperi cum învăţau cercetaşii de acum 100 de ani să se furişeze, să treacă neobservaţi? Aici e de tine! Punctele busolei – Află cum îi învăţa Baden Powell pe primii cercetaşi care sunt punctele cardinale!

Bătălia imitată – Uite ce făceau cercetaşii acum 100 de ani pentru a-şi întări vederea şi mişcările fine. Jocul lui Kim - Ce exercţii făceau cercetaşii pentru a-şi dezvolta memoria şi atenţia, acum 100 de ani? Vino să vezi! Nas de cerceta§ - N-ai crede dar acesta e un atelier unde vei afla cum îşi dezvoltau primii cercetaşi mirosul şi memoria. Ia pălăria! – este un atelier unde vei exersa aşa cum făceau şi cercetaşii de acum 100 de ani agilitatea şi rapiditatea mişcărilor. Dă-o mai departe – află cum învăţau cercetaşii, acum 100 de ani, să lucreze în echipă. 64


CERCET{±IA AZI Dacă la Cercetăşia Ieri ai văzut cum s-au descurcat cercetaşii de acum 100 de ani, AZI lucrurile s-au schimbat şi avem la îndemână atâtea resurse şi pentru a le folosi şi tehnologia ne ajută să descoperim lucruri extraordinare. La Cercetăşia Azi, te vei întâlni cu ateliere precum: Atelier foto-video – Descoperi detaliile meniului aparatului tău foto, afli lucruri de bază în realizarea de poze şi filmuleţe, vezi ce elemente ar trebui să cuprindă pozele/ filmele cu cercetaşi urmate bineînţeles de multă practică pe parcursul a trei ore! Cercetăşia internaţională – Ştii că în lume sunt 31 de milioane de cercetaşi dar oare alţii cum fac? Află de la un cercetaş din Portugalia, prin joc, cum e să cercetăşeşti în altă ţară. Muzica – Poate că în patrulă aveţi voi vreo chitară sau oameni talentaţi la diferite instrumente. Dar cum se transmite sunetul prin ele? Vouă la ce vă place să cântaţi? Atelier în care realizaţi voi instrumente muzicale. Sună bine orchestra RoJam, nu? Radio – Un post radio în camp? Hai, serios? Da! Serios! Învaţă cum se transmite radio, care sunt procedurile şi transmite live! Teatru – Fie el Romeo şi Julieta, O scrisoare pierdută sau teatru de improvizaţie, e interesant să afli cum se face un spectacol şi, mai ales, să aplici cunoştinţele! Spiritual paths – Jocuri de dezvoltare spirituală. Foloseşte-ţi simţurile pentru a explora ceea ce te înconjoară! Jonglerii – Oricât de mic sau mare ai fi, trebuie să fii atras de ceea ce se face la circ cu 3-4-5 bile. Sau poate ai mai vazut pe la evenimente cum se joacă unii cu poi-uri. Cât de greu crezi ca este?

65


TÂRGUL EDUCA|IEI NON-FORMALE Este un prilej prin care atât liderii, cât mai ales copiii şi tinerii pot cunoaşte şi experimenta alte metode non-formale de educaţie cât şi alte organizaţii sau persoane resursă care practică şi promovează această metodă. Metodele propuse sunt dintre cele mai variate, începând de la diferite forme de teatru (forum, dans, etc.) şi continuând cu crearea a diferite obiecte hand-made şi învăţarea de noi jocuri sau deprinderea cu noi noţiuni. Târgul se va desfăşura pe parcursul unei întregi zile, în 14 august 2011, sub formă de ateliere la care cercetaşii (temerari, exploratori sau lideri) vor putea participa în funcţie de metodele de educaţie non-formală pe care o vor preferă. În cadrul târgului vor fi organizate 4 tipuri de ateliere, şi anume: ateliere continue (ex. animaţie stradală, colaj imagini, the wall, etc.), ateliere continue cu o finalitate concretă (produse hand-made, bansuri, flash- mob, living statues, etc.), ateliere scurte (între 1,5 - 2 ore; prim-ajutor, improvizaţie, photo-voice, etc) şi ateliere lungi (ex: teatru forum, teatru dans, etc.). Pentru lideri, va exista şi o secţiune separată în care aceştia vor putea experimenta 3 metode noi, şi anume: TEDx, cafeneaua publică şi open-space, 3 metode care vor avea scopul de a facilita dialogul între ei şi reprezentanţi ai altor organizaţii. Cadrul simbolic al accestui eveniment este CARNAVALUL, acest cadru transformându-se în realitate în ultima perioadei a zile, când persoanele care au participat la diferite metode pe parcursul zilei, seara vor putea arăta celorlalţi cercetaşi ceea ce au învăţat. 66


OLIMPIADA CERCET{±EASC{ Jocurile lui Zalmoxis sau olimpiada care va ocupa o zi din jamboree vă propune o excursie în lumea zeităţilor dacice, însă cu probe moderne de care vă veţi bucura cu siguranţă. Jocurile alese sunt menite să vă întărească spiritul de competiţie, însă presupun muncă de echipă şi înclinare către râs şi veselie pentru că supărarea nu este pe placul zeilor şi nu am vrea să se supere pe noi tocmai acum... Olimpiada este gândită ca fiind partea de competiţie a jamboreei, însă ceea ce urmărim este nu dezbinarea, certurile şi supărările pentru că nu am fost câştigători, ci o zi plină în care să ne simţim bine cu cei din jurul nostru şi să ne bucurăm de fiecare probă, fie că este una pierdută sau câştigată. Pentru că, de fapt, nicio probă nu este pierdută. Din fiecare am reu§it să învă\ăm câte ceva, să ne depă§im din barierele pe care le avem. Astfel, Olimpiada Cercet§ească va încerca, prin organizarea unor probe bine alese în fiecare “bază”, să promoveze: • importan\a lucrului în echipă §i a competen\elor sociale; • importan\a practică a cuno§tin\elor §i abilită\ilor dobândite în §i prin cercetă§ie; • interesul în dezvoltarea poten\ialului personal.

67


EXPLORAREA M{RGINIMII SIBIULUI Odată ajuns aici, înseamnă că e§ti pregătit să porne§ti în exploararea unor locuri noi, pline de istorie §i tradi\ie, pe care cu siguran\a nu le vei uita. În timpul explorării, noile patrule formate se vor închega, trecând peste provocări inedite, descoperind indicii bine ascunse §i secrete nebănuite. Astfel, plecat în explorare, împreună cu patrulă, va trebui să-i găse§ti pe Marele În\ elept din Sibiu §i pe Regele Cisnădioarei. Ei de\in secretele nebănuite ale vechilor me§te§uguri §i tradi\ii demult uitate. Marele În\elept din Sibiu stă ascuns în vechea cetate. Pentru a-l găsi, vei străbate o mare parte din ora§ §i vei ajunge în câteva locuri importante din ora§, printre care §i Pia\a Mare, Catedrala Evanghelică §i Podul Minciunilor. Din Sibiu vei merge mai departe pentru a cunoa§te cum e via\a la sat, unde vei avea din nou ocazia de a descoperi alte me§te§uguri §i obiceiuri străvechi ale poporului român. Adunând cât mai multe informa\ii valoroase în a-i afla pe cei 2 mae§tii, î\i vei continua explorarea pentru a ajunge la Cisnădioara. Aici îl vei întâlnii pe Regele cetă\ii. După ce ai fost pus la încercare trecând diferite probe §i indicii în această călătorie lungă, vei găsi MARELE SECRET! Timp de o zi, pentru a trece cu bine toate provocările pregătite pentru tine §i patrula ta, ai nevoie să î\i pregăte§ti din timp câteva ingrediente importante precum: spiritul de echipă, voia bună §i nu în ultimul rând, dorin\a de a-\i face prieteni noi §i de a descoperi cât mai multe lucruri noi. 68


PROIECTELE LOCALE Cercetaşului îi stă bine cu a fi un exemplu pentru toţi cei din jurul lui. Astfel că, echipa de Calfe (termenul care defineşte proiectele locale) s-a interesat de zonele din împrejurul RoJAM pentru a verifica dacă există locaţii unde noi, cercetaşii, putem da o mână de ajutor. Nu le-a fost foarte greu să le identifice şi acum, când toate demersurile sunt pregătite, te invită împreună cu patrula ta să te alături Calfelor şi să oferi din timpul tău pentru a te implica în proiectele locale: Reabilitare parcul de joacă pentru copii – Vicentius - Parcul va fi curăţat şi Ii se va adăuga o pată de culoare. Construcţiile sunt din lemnul care va fi tratat şi colorat. Vom amplasa câteva coşuri de gunoi. De asemenea, vom restaura poarta de intrare în parc. Datorită scurgerii timpului, parcul riscă să nu mai poată fi utilizat. Din acest proiect dorim păstrarea lui, pentru a putea fi acolo şi pentru generaţiile următoare de copii. Amenajare unui spaţiu verde în centrul satului Vale - Curăţarea spaţiului verde. Crearea unei zone îngrădite cu nisip, pentru copii. Vopsim fântâna dezafectată, mesele şi băncile existente acolo. Împrejmuim cu gard cealaltă jumătate a parcului, pentru a delimita zona de recreere. Traseu turistic Sibiel – Sălişte – Poiana Soarelui - Marcarea unui traseu turistic pe această rută cu plecare din Sibiel şi terminare în Poiana Soarelui , care este o zonă deosebită, prin prezenţa muzeului de sculpuri de lemn, în aer liber, care este foarte puţin valorificat. Amenajarea unui spaţiu de joacă în curtea Grădiniţei din Sălişte - Semănăm iarbă 69


pe o suprafaţă de 12*30m destinată jocului în curtea grădiniţei. În prealabil locul va fi curăţat de bolovani şi pietriş. Meşteşugării (pălărier, fierar, dogar, pictor-icoane pe sticlă) – Deprinderea îndeletnicirilor locale – trecerea pe la mai mulţi meşteri locali. Implicarea în activităţi precum: forjarea fierului, pictură de icoane pe sticlă, realizarea unei pălării sau a obiectelor din lemn-butoaie, doage. Realizarea unor poze pentru pregătirea unei pagini web dedicate meşterilor. Stupii de albine – Sălişte - Copiii vor putea avea ocazia să vadă cum se construiesc stupii de albine şi chiar să facă ei înşişi unul. De asemenea, le va fi prezentat conceptual de apicultură şi ce reprezintă el. Festivalul prăjiturii „Lapte şi miere”- Copiii vor putea face prăjituri specifice zonei chiar în casele unora din cele mai pricepute gospodine din Sălişte. Promovare produse locale Hand-Made prin modalităţi de prezentare cât mai atractive - vom identifica împreună care sunt cele mai potrivite metode de promovare a produselor realizate manual. Mini tribune pentru stadionul din Sălişte - Amplasarea unui cadrumetalic pentru 2 tribune de 20 m şi montarea şi vopsirea băncilor pe acestea. De asemenea, vom construi alte două bănci de rezervă de 5 m. După ce le vopsim, le pictăm şi cu floarea de crin pe ele. Măturile din Mag - Împreuna cu mesterii din satul Mag, vei învăţa cum se fac măturile şi coşurile din nuiele şi de asemenea, diferite alte obiecte artizanale din stuf. Muzeul etnografic din Galeş - îţi vei putea dezvolta abilităţile manuală, ajutând la activităţi interesante şi neobişnuite precum: curăţarea şi tratarea exponatelor din metal, etichetarea şi fotografierea viitoarelor exponate pentru a ajuta la dezvoltarea şi extinderea muzeului, curăţarea pieselor textile şi aerisirea lor. De asemenea, pentru cei mai pricepuţi la informatică, provocarea va fi realizarea de fotografii şi crearea unui site de promovare a muzeului. Azilul de bătrâni din Sălişte - O zi destinată unor activităţi de destindere şi înveselire a vârstnicilor din Centrul de Asistenţă din Sălişte. Exemple de activităţi: origami, pictură pe linguri de lemn, scenete, etc. Amenajarea unui spaţiu de joacă între blocuri – Sălişte - Ecologizarea spaţiului verde. Amenajarea unei zone de nisip pentru copiii din zonă. Amplasarea a două coşuri de gunoi şi a unei mese cu scaune făcute din butuci. Biserica evanghelică Amnaş - plăcuţe + jocuri cu copiii din Amnaş - O zi în care, împreună cu patrula ta, veţi pregăti jocuri cercetăşeşti pentru copiii din Amnaş. De asemenea, pentru biserica evanghelică, care este un monument impresionant, vom monta plăcuţe informative. Dispensarul din Aciliu - Realizarea unei campanii “Fii mai sănătos acum!” prin care promovăm o viaţă mai bună pentru locuitorii satului Aciliu. Îi vom invita pe localnicii din Aciliu să-şi măsoare tensiunea, pulsul, glicemia, trigliceridele. Vizăm conştientizarea stării de sănătate a sătenilor.

70


ACTIVIT{|ILE DE SUBCAMP Activităţile de subcamp te vor ajuta să îţi faci noi prieteni, să relaţionezi cu aceştia şi mai mult de atât, să lucraţi împreună pentru a avea un subcamp pe placul fiecăruia, indiferent dacă ei sunt lupişori, temerari sau exploratori. Dimineţile le vei începe într-un mod cât se poate de energizant (şefii de subcamp se vor asigura ca aceste momente să vă facă ziua mai antrenantă), moment urmat de câte o povestioară din care veţi avea de tras câte o învăţătură... pentru a fi pregătiţi de o zi din RoJAM de neuitat. Şi după o zi plină de activităţi, vei reveni în subcamp, unde, în fiecare seară a jamboreei îţi sunt pregătite o gamă cât mai largă de activităţi precum: parada centrelor locale, seară cu cântece la foc de tabără, jocuri de noapte, carnaval, karaoke şi alte surprize pregătite de şefii de subcampuri.

71


WISDOM HILL Situat ceva mai departe de zona subcampurilor §i activită\ilor, aici se vor face în fiecare seară medita\ii ghidate, momente Taize, rugăciuni sau doar lini§te pentru cei care vor să-\i pună gândurile, ideile §i sentimentele în ordine. În zona cortului se va realiza §i un altar pentru celebrarea slujbelor religioase de duminică §i de Adormirea Maicii Domnului (15 august). Spa\iul este însă deschis toată ziua, a§a că în momentele libere, tu, lupi§orule/ temerarule/exploratorule/liderule po\i să vii aici pentru a se destinde, medita, ruga. Aici sigur vei găsi zilnic ceva care să te facă să zâmbe\ti, oricâ\i nori ai avea deasupra capului. Având un program a§a încărcat, recomandarea noastră este să profi\i la maxim de fiecare moment din jamboree în a fi activ în subcampul §i la activită\ile la care vei participa dar §i pentru a interac\iona cu cei din jurul tău. Experien\a RoJAM presupune un pas înainte care ne încurajează să ne aventurăm în noi alte ac\iuni pe care le vom întâlni când vom reveni fiecare la casele noastre!

72


73

BtB – Back to Basics / Av – Aventura / CA – Cercetăşia Azi / CI – Cercetăşia Ieri / Gloc. – Glocals

RoJAM

Desf[§ur[tor program


Pache\elul alimentar RoJAM: mici r[spunsuri pentru marile întreb[ri! Bucătăria RoJAM asigură masa tuturor participanţilor, liderilor însoţitori, staff-ului şi invitaţilor anunţaţi. Dacă citeşti acest mesaj, înseamnă că deja faci parte dintr-una din categoriile de mai sus. Te întrebi cine găteşte sau dacă vei avea şi tu de curăţat cartofi pentru 1000 de oameni? Fii pe pace din nou, avem o echipă de profesionişti dedicaţi numai pentru asta. Meniul e astfel gândit încat să mănânci pe săturate, indiferent cât efort vei depune la atelierele care urmează. Tot ce ai tu de făcut, este să ştii locul unde mănâncă subcampul tău şi orele pentru cele trei mese ale zilei: • Micul dejun va fi servit numai în subcamp, şi începe la ora 08.30. • Prânzul îl primeşti sub forma de pacheţel şi poţi să-l mănânci începând cu ora 13.00. • Cina este o masă caldă cu două feluri de mâncare, şi va fi adusă tot în subcamp, la ora 19.00. Pe când credeai că te-ai obişnuit, mai venim cu o noutate (asta în caz ca eşti explorator): în rucsacul de tură cu care pleci în hike trebuie să laşi loc pentru două pacheţele de prânz şi unul pentru cină. Fii sigur că le-ai primit în dimineaţa dinaintea plecării pe traseu! Vrei totuşi să participi la pregatirea mesei şi nu ştii cum? Atunci fii unul din voluntarii care ajută zilnic liderii din subcamp să aducă porţiile la masa voastră, aşa încât nimeni să nu aştepte mai mult decât e nevoie înainte să începeţi. De asemenea, poţi să anunţi şeful de subcamp atunci când tomberonul cu ambalaje s-a umplut – nu vrem să adunăm gunoaie din subcamp. Până aici ai aflat cam tot ce trebuie să ştii despre masă, dar la Sălişte e o căldură teribilă şi n-ai văzut nici un strop de apă. Asta din cauză că ţinem apa îmbuteliată la rece, şi distribuim în fiecare dimineaţă câte doi litri pentru fiecare participant. Ştim că ţi-a plăcut mâncarea, dar nu te-ai săturat. În cazul acesta caută chioşcul Mic. Ro în zona porţii de intrare în camp – acolo găseşti tot ce ţi-ai putea dori până la următoarea masă. Am ajuns în ultima zi, şi toată lumea strânge corturile. Înainte să pleci de la micul dejun, asigură-te că ai luat şi pacheţelul pentru prânz. Următoarea masă va fi cea de acasă. Poftă poftă! Bunăăăăă!!! 74


ScoutShop RoJAM – Produse §i pre\uri Exemple de articole puse în vânzare la ScoutShop RoJAM Fiecare cerceta§ î§i va dori să plece de la Săli§te cu o amintire sau obiect care să-i marcheze participarea la acest eveniment unic. Mai jos aveţi câteva obiecte din oferta de produse RoJAM.

75


76


Pagini cerin\e ĂŽnsemn RoJAM

77


78


79


80


81


82


83


84


85


86


Jamboreea

„mea” Numele şi adresele a 5 noi prieteni pe care mi i-am făcut la RoJAM: 1.____________________________________________________________________ 2.____________________________________________________________________ 3.____________________________________________________________________ 4.____________________________________________________________________ 5.____________________________________________________________________ Activită\ile care mi-au plăcut cel mai mult: 12 august _____________________________________________________________ 13 august _____________________________________________________________ 14 august _____________________________________________________________ 15 august _____________________________________________________________ 16 august _____________________________________________________________ 17 august _____________________________________________________________ 18 august _____________________________________________________________ 19 august _____________________________________________________________ 20 august _____________________________________________________________ Un lucru frumos de la RoJAM _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Momentul în care m-am sim\it «deasupra lumii» _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Un membru al staff-ului pe care mi-l pot imagina ca §i exemplu în via\ă: _____________________________________________________________________ O activitate pe care o voi repeta în centrul meu local: _____________________________________________________________________ 87


Cel mai de pre\ obiect pe care îl păstrez de la RoJAM _____________________________________________________________________ Persoane care au acela§i nume cu mine pe care le-am întâlnit la RoJAM. _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Cel mai jenant moment la RoJAM _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Cel mai trist moment la RoJAM _____________________________________________________________________ _____________________________________________________________________ Dacă RoJAM ar fi fost un film, acesta ar fi __________________________________ La RoJAM mi-am dat seama că cercetă§ia este _______________________________ O persoană specială pe care am cunoscut-o la RoJAM ________________________

88


F[ urm[torul PAS!! Dragă cerceta§ule, Pentru fiecare dintre noi, RoJAM a însemnat ceva: un nou prieten, noi idei de activită\i, o provocare, un obstacol pe care să îl trecem §i multe alte lucruri. Indiferent ce a însemnat pentru tine, trebuie să §tii că TU ai contribuit la a scrie o filă în istoria cercetă§iei române§ti! RoJAM ne-a determinat pe noi to\i să facem un pas înainte, pentru a arăta României că cerceta§ii au un cuvânt de spus: cerceta§ii fac diferen\a în societate! DA DA, te numeri printre ei! E§ti aici cu noi! După RoJAM ai să revii la activită\ile curente de la tine de acasă. Vreau să te încurajez să pui în practică ce ai trăit în RoJAM: să fii activ în a dezvolta durabil comunitatea din care faci parte; să fii aproape de cei care au nevoie de ajutorul tău; să nu-\i fie teamă să te aventurezi §i să crezi în visele tale! Cercetă§ia pur §i simplu, proiectele locale, satul dezvoltării durabile sunt pu\inele exemple din RoJAM pe care le po\i plia pe activită\ile din centrul tău local. Vreau s[ î\i mul\umesc că e§ti aici §i că împreună lucrăm pentru o lume mai bună, a§a cum fondatorul mi§cării cercetă§e§ti, Lordul Robert Baden-Powell, ne-a recomandat. Echipa organizatoare a RoJAM a făcut UN PAS pentru tine §i pentru o cercetă§ie de calitate! NU TE OPRI AICI! Mergi mai departe §i FĂ URMĂTORUL PAS! Răspunde cu GATA ORICÂND! ±i porne§te într-o nouă aventură!

89


IMN RoJAM Te-ai gândit vreodata Cum Cercet[§ia te Învat[ poate altceva, Cum s[ schimbi lumea, În mul\i ani, campuri au trecut Cu prieteni multi ce i-am facut La JAMBOREE, peste-o mie, În suflet sim\im Cercet[§ie Oi\a RoJAM ne zâmbe§te Visul ni se împline§te Distrac\ie §i aventur[ S-avem ce povesti o lun[ R: Hey Tu! F[ urm[torul pas! Sim\i ceva, Esti cel Ce va schimba Lumea cu un glas! ±i-mpreun[ facem o lume mai bun[ Acorduri: Strofa: Sol Fa x4 Mi Fa Sol La Bridge: Mi Fa Sol La Sol Fa Sol La Refren: Do Re Sol La x5 +1 90


Noti\e:

91


92


93


94


95


96

RoJAM Handbook  

The handbook for RoJAM 2011.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you