Page 1

Stud-Life www.stud-life.ro

deschide uși

revistă studențească distribuită gratuit în București și Constanța noiembrie 2009 | numărul 6


REDACTIA

numărul 6 / Noiembrie 2009

Echipa

Proiect realizat în colaborare cu:

Bogdan Câmpeanu | publisher bogdan.campeanu@stud-life.ro Denisa Nica | redactor-șef denisa.nica@stud-life.ro

Mihaela Georgescu | redactor-șef adjunct redactor-şef pe luna noiembrie mihaela.georgescu@stud-life.ro Denisa Căldăraru | editor denisa.caldararu@stud-life.ro Mihaela Gherghina | editor

ela.gherghina@stud-life.ro Bogdan Stamate | manager distribuție bogdan.stamate@stud-life.ro Cătălin Cristian | manager PR&Events catalin.cristian@stud-life.ro Cristi Ariton | manager HR cristi.ariton@stud-life.ro Bogdan Anton | manager tehnic bogdan.anton@stud-life.ro Mădălina Gheorghe | manager publicitate madalina.gheorghe@stud-life.ro Layout & DTP: Bogdan Anton Coperta: Babi, Art Director

Luăm poze de pe:

sxc.hu youthmedia.eu Creative Commons images by Google creativecommons.org, deviantart.com flickr.com/creativecommons commons.wikimedia.org, gettyimages.com

Ne găsești la: redactie@stud-life.ro publicitate@stud-life.ro concurs@stud-life.ro distributie@stud-life.ro | www.stud-life.ro |

Revista Stud-Life este o revistă generalistă pentru studenţi, distribuită lunar în 13.000 de exemplare gratuite. Stud-Life este o revistă a studenţilor pentru studenţi, echidistantă şi nepărtinitoare. Stud-Life îşi propune să spună lucrurilor pe nume, să lase studenţii care au ceva de zis să se exprime şi să ofere cititorilor săi un mix de informaţii, divertisment, cultură şi relaxare. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicitare şi pentru modificările de programe survenite ulterior. Răspunderea asupra conţinutului şi autenticităţii articolelor revine, în exclusivitate, autorilor. Redacţia nu îşi asumă nicio resposabilitate în acest sens.

2

www.stud-life.ro


CUPRINS

numărul 6 / Noiembrie 2009

Highlights Politica. Dacă te-ar interesa, de ce te-ar interesa? | pag.7

Ferea, vine gripa porcină | pag. 30

Cristian Păun, Radio ZU | pag.35

Stud-Life Gallery | pag.50

Cum te verifică angajatorii | pag.94

Cum să nu-ți iei licența | pag.74

www.stud-life.ro

3


EDITORIAL

numărul 6 / Noiembrie 2009

Fericirea de student – ce e aia? Viaţa de student se spune că e cea mai frumoasă. Ce?! Doar “se spune”? Eh, asta depinde mult şi de tine. Dar ce face viaţa asta aşa mişto? Faptul că nu ai griji pe bune, faptul că încă te întreţin ai tăi, prietenii ăia tari, răsăritul soarelui pe plajă în braţele iubitului, întâlnirea cu ursul la munte, aventura aia de o noapte de la care şi acum te trec fiorii, soarele, fustele, costumele de baie, cortul, tiribombele şi paraşutismul. Toate nebuniile astea la un loc sau... fiecare separat? Editorial de Mihaela Georgescu Redactor-șef adjunct mihaela.georgescu@stud-life.ro

EL. La fel cum strigăm când am luat un examen pentru că fericirea stă de fapt în faptul că ai un motiv foarte bun ca să bei o bere cu colegii tăi.

Viaţa de student e frumoasă pentru că acum ştim de fapt să apreciem lucrurile alea mărunte. Acum încă nu lucrăm ca să trăim, acum încă zâmbim când vedem halviţă, acum încă ne jucăm în nisip pentru că aşa ne place, acum încă avem curajul să facem punjee jumping sau să stăm în mijlocul drumului ca să facem o poză şi ne bucurăm ca nişte ţânci când Stud-Life ne dă gumă Turbo.

Însuşi statutul de STUDENT(Ă) e un motiv de bucurie. Fără, nu am mai avea reduceri la intrarea în muzee, reducere la transport, reducere la cărţi, permis pentru diverse biblioteci, acces la traininguri gratuite sau comision zero la tranzacţiile pe card. Evident, e perioada în care puppy eyes şi un zâmbet te pot scuti de penalizări cauzate de întârzieri sau gafe.

Acum iubim cel mai frumos şi mai sincer şi tot acum strigăm cât ne ţin rărunchii că o iubim pe EA sau că ne-am îndrăgostit iremediabil de

4

www.stud-life.ro


EDITORIAL

numărul 6 / Noiembrie 2009

Evident, o mare parte din fericirea studentului vine din chefurile pe care el sau alţii sau el împreună cu alţii le organizează. Perioada studenţiei e aia în care nopţile sunt mai degrabă zile şi zilele spaţiu pentru somn. Când organismul nu ne taxează pentru că stăm până la 4 dimineaţa să ne jucăm World of Goo, să facem proiecte, să discutăm, să facem sex sau să bem. El îndură, ba chiar uneori îi şi place... Studentul e fericit pentru că nu ştie şi nici nu (prea) îl interesează ce înseamnă lumea pe bune, ce e responsabilitatea de a avea bani de mâncare (şi nu mâncărică gata făcută de la mami), ce e grija chiriei de mâine, fără a avea părinţii gata să îţi sară în ajutor, ce e aia business sau vânzări pentru a-ţi creşte afacerea, ce e un copil sau un mariaj. Şi nici nu trebuie să ştim toate astea acum. D-asta suntem studenţi - ca să trăim clipa, ca să ne bucurăm de un flirt la 5 dimineaţa, ca să ne iubim sub cerul liber, ca să ne minţim frumos cum că lumea nu e aşa rea şi să pierdem nopţile alături de cei mai dragi prieteni. Ceea ce nu trebuie să uităm atunci când ne “fericim” e că viaţa aia pe bune e out there şi ne aşteaptă cu tigaia după uşă... Aşa că e bine să lucrăm şi la viitorul nostru, la cunoştinţele noastre, la spontaneitate şi la abilităţile de a ne adapta situaţiilor neprevăzute... ca să nu ne luăm tigaia în cap!

www.stud-life.ro

5


numărul 6 / Noiembrie 2009

EDITORIAL

Politica. De ce te-ar interesa, de ce ne-ar interesa? Suntem tineri, abia ieșiti de pe băncile liceului sau in curs de facultate, iar singurul lucru care ne vine in minte atunci când auzim acest cuvânt este imaginea parlamentarului, imaginea burtosului libidinos (sau mai nou, a oxigenatei supreme - întruchipare a tututor bancurilor cu blonde) care conduce maşini scumpe. Toate plătite din banii noștri, ai sărmanului și prea nefericitului om de rând, și care consideră “too demanding” să vină la muncă pentru a ridica mâna robotic și indiferent de fiecare dată când aude “cei pentru?”. Este imaginea parlamentarului-târâtor-carpatodanubiano-pontic, care și-a lăsat atât de adânc impregnată amprenta în mintea fiecăruia, încât nimeni și nimic pare că nu mai poate schimba viziunea asupra lumii “celor de sus”, a celor care ne conduc (încotro, nimeni nu știe). Ce să mai vorbim de însuși al nostru președinte care ne aduce aminte de cheliosul Al Bundy, care, cu nepăsarea evidențiată de mâna nonșalant plasată în pantaloni, împarte bani în stânga și în dreapta prin propria-i familie, fie că e vorba de Kelly Udrea sau de Bud Boc. Asta în timp ce de pe canapeaua prezidențială roasă de moliile corupției privește la TV-ul alb-negru discursurile sale colorate și cu o țipătoare nuanțare socialistă. Mai nou, politicianul autohton s-a modernizat și el și, observând setea nepotolită a românilor pentru scandaluri și repeziciunea cu care se vinde prostia pe piața TV (ca doar prostu’ trebuia www.stud-life.ro

Analiză de Horaţiu Ticău ticau_horatiu@yahoo.com

sa se simtă și el “împlinit cultural” când vede că există alții mai proști), imediat s-a adaptat și acum aproape că se bate cot la cot pentru audiența de la ora 20 cu blondele lu’ Negru și cu figurațiile Nikitei. Atunci, vin eu și mă intreb: ce ne mai poate motiva sau îndemna pe noi, generația postdecembristă, vezi domne, născută în libertate și democrație, să ne oprim câtuși de puțin atenția asupra politicii în goana noastră nebună și plictisită prin canalele tv? Este numai vina noastră, a fiecăruia dintre noi, că s-a ajuns aici. Politicianul

7


EDITORIAL

numărul 6 / Noiembrie 2009 singurul lucru care ne mai motivează mișcarea până la secția de votare din spatele blocului este pronunțarea sintagmei “alocații mai mari” sau “reducere pentru studenți” de către vreun candidat. Deși noi reprezentăm viitorul, de mult nu ne mai interesează, de mult nu mai contăm în sfera politică și de prea mult timp îi lăsăm pe ceilalți să ne conducă. Acest fapt nu ar fi foarte îngrijorător, dar el se strecoară pe fundalul unei lumi în care cei care ar putea să folosească această puternică și energică masă a tinerilor într-un scop constructiv, au renunțat demult la noi, convinși că suntem o generație de manelari, inculți, care au uitat cum arată o carte, generația messenger, a pitzipoancelor și a cocalarilor care permit unui om ca Gigi Becali sau EBA să ne reprezinte în Parlamentul European. Voi, cei capabili, intelectualii, ne-ați lăsat pe mâna unor oameni care știu să ne manipuleze și să ne facă să punem umărul la ducerea țării în disgrație, în imoralitate, la alungarea peste hotare a oricărei “tinere speranțe” sau la tratarea cu o absolută indiferență a celor ce hotărăsc să-și ducă traiul în limitele granițelor românești.

doar se mulează după preferințele publicului, pentru că, vrem sau nu să credem, pe scena politică spectacolele sunt bine regizate de mari maeştrii ai artei manipulării și a disimulării. Ceea ce mă întristează și mai tare este faptul că cei care mai pot face ceva pentru țara aceasta au renunțat demult să mai creadă în perspectiva mult prea îndepărtată și fantezistă a vreunei schimbări pe plan politic, și mai ales social, și au capitulat in fața prostiei bine mimate de păpușarii care trag sforile de la Cotroceni. Este vina noastră că lăsăm, pe zi ce trece, ca tabloul pitoresc al unei Românii conturate atât de frumos de marii maeștri aparținând unor generații nu de mult apuse, să nu se mai vadă de pata de prostie care se extinde tot mai tare și devine tot mai concentrată și mizeră.

Este timpul să nu vă mai ascundeți, este timpul să vă faceți apariția între

Este vina noastră că, deși ne aflăm la vârsta la care ne găsim în fiecare zi idealuri pentru care să luptăm, am renunțat de mult la lupta pentru un viitor în această țară și visăm cu ochii deschiși la orizonturile Vestice. Este rușinos că deși am așteptat atâta timp dreptul de a vota, spatele buletinelor noastre sunt încă alb-imaculate și

8

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

EDITORIAL

oameni, la televizor, cum știți cel mai bine: nu ca implicați în diverse scandaluri politice, ci încercând să-i explicați omului comun ce se întâmplă cu țara, omului de rând, care a renunțat la orice speranță, scârbit de toată gargara politică si propagandistă a diverșilor “dictatori” uzi până la piele de jegoasele băi de mulțime. Atenţia ar trebui să vă fie îndreptată în direcția tânărului care are atâtea de făcut, atâtea tentații, atâta timp înainte, încât să nu-i pese de bătălia politică pentru putere. Către omul care este dezinformat, către omul care încă votează după auzite, care încă votează pentru o șapcă și un tricou, către omul care este încă profund impresionat de vorbăraia înălțătoare și fantezistă, care promite “salarii ca-n Vest, kilometrii de autostradă și case pentru toți”, fără nicio bază economică și nici morală. Este timpul să nu mai acuzăm clasa politică uitându-ne în sus, este timpul să pornim de jos, de la vârste cât mai fragede, pentru că la sfârșitul zilei tot tânărul este sufletul societății, este cel care, involuntar sau nu, trudește ca mașinăria acestei țări să meargă, clasa politică fiind doar uleiul care ar trebui s-o ungă.

putea nimeri la conducere în aceste triste vremuri, este adevărat, în niciun caz datorită omului de rând, ci tot de clasa politică, în lupta sa, mai mult sau mai puțin mascată, pentru putere. Însă acest eveniment ne dă tuturor speranțe. Acest prea folosit cuvânt “Schimbare!” se regăsește în sufletele și mintea multor oameni care au puterea și o folosesc în această direcție: direcția Schimbării. Nu trebuie să-i mai lăsăm pe proști să se bată între ei, până victorios iese ăl mai prost, ci este timpul să-i lovim de la spate când se aşteaptă mai puțin, fie că acest pumn poartă semnătura unei moțiuni de cenzură, fie mergând la vot din primul tur, nu doar din al doilea tur, când îl votăm pe “prostul cel mai mic”. Însă este în primul rând nevoie de ajutorul celor care pot să schimbe ceva, însă sătui de atâtea înfrângeri refuză să se mai lupte cu acest prea puternic curent care a adus România la plutirea în derivă pe marea, aparent liniștită, a Europei. Da, am doar 20 de ani, da, poate sunt încă prea tânăr și prea naiv, da, m-am născut și am trăit în aparenta democrație, însă nu sunt încă pregătit să renunț la luptă fără măcar s-o încep, convins de înfrângerile predecesorilor mei.

Eu unul m-am săturat de scârțâitul tot mai supărător al acestei mașinării și pot doar să sper că va deveni îndeajuns de asurzitor să ne trezească pe noi, acest energic colos care de 20 de ani doarme profund. Este timpul să agităm această putere incredibilă, iar primul pas a fost făcut întocmai pe placul tânărului devorator, anarhic și însetat de bătălii sângeroase: a fost dat jos cel mai incompetent guvern care www.stud-life.ro

9


numărul 6 / Noiembrie 2009

FUCKULTATE

De ce aşa şi nu altfel sau Cum ne irosim noi viaţa În cursul de astăzi vreau să vă vorbesc despre ceea ce cred eu că înseamnă să faci lucrurile din plăcere. Articol de Iulia Niţescu

Anul trecut, pe vremea asta, eram un boboc care abia trecuse peste emoţiile începutului facultăţii şi începutul veţii pe cont propriu. Dintre zecile de specializări posibile ale Facultăţii de limbi străine, alesesem limba rusă. Destul de puţini studenţi la o astfel de secţie, în comparaţie cu secţii gen engleză sau japoneză, dar toţi păreau cu adevărat interesaţi de limba lui Dostoievski. Surprizele au apărut cam după 2 luni: “Ai auzit? X a renunţat la facultate!” - “Aşa de repede? Probabil nu i-a plăcut...”, vuiau zvonurile. Şi uite-aşa ne trezim în anul II cam jumătate dintre cei care fuseserăm cu un an în urmă. Iar X, care a renunţat după doar două luni, este chiar un caz fericit, când stai să te gândeşti că altora le-a luat un an întreg să www.stud-life.ro

11

realizeze că această facultate nu li se potriveşte. Uneori am impresia că nu acordăm suficientă importanţă lucrurilor pe care le facem, fie că e vorba de ce facultate alegi să urmezi sau de


FUCKULTATE

numărul 6 / Noiembrie 2009

persoana cunoscută de amicii tăi sub titulatura de “iubitul/ iubita” tău/ ta. Sau chiar de felul în care alegem să ne petrecem timpul liber.Văd în jurul meu oameni care fac ceva doar pentru că aşa trebuie, pentru că aşa face toată lumea.

Facem totul de ochii lumii, dar oare ne mulţumeşte asta? Facultatea ne pregăteşte pentru meseria pe care o vom avea TOATĂ VIAŢA (sau cel puţin teoretic). Dacă nu eşti mulţumit, atras de ceea ce faci acum, oare cum va fi după 10 ani de activitate în domeniu?

Dăm la facultate că asta se face după ce ai dat Bac-ul, nu mai contează la ce, că oricum studenţia înseamnă doar chefuri nebune şi învăţat cu o noapte înainte de examen - aşa am auzit noi de la cei “mari” - ne facem o iubită sau un iubit că “până şi urâta aia are iubit, ce eu sunt mai proastă?” sau, varianta masculină, “până şi tăntălăul ăla şi-o pune; dacă el poate, eu pot de 3 ori mai bine!”.

Riscăm să ajungem niste frustraţi care simt că viaţa a trecut pe lângă ei. De o alegere făcută într-o fracţiune de secundă depinde o parte din viitorul nostru, aşa că importanţa pe care i-o acordăm trebuie să fie pe măsură. Cam atât pentru astăzi, seminarul va fi viaţa şi examenul final - momentul în care vei privi în urma ta şi vei fi mulţumit sau nu de ceea ce vezi. Sper să nu rămânem cu restanţă.


FUCKULTATE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Facultate în pantaloni de pijama Îmi amintesc cu regret de festivitatea deschiderii anului universitar 2006. Eram anul I. Am avut parte nu doar de emoţii, ci şi de disconfort. Spaţiul mi se părea enorm, nu puteam să văd şi să cunosc pe nimeni. Amfiteatrul în care ne aflam era mult mai mare decât sălile de clasă din liceu. Şi totuşi, prima impresie nu contează neapărat, facultatea mi-am petrecut-o în pantaloni de pijama. Editorial de Mihaela Gherghina | Editor Stud-Life | ela.gherghina@stud-life.ro Chiar dacă speech-urile personalităţilor invitate au uimit prin plictis şi stereotipuri, am trecut cu bine de marele eveniment. Totul s-a schimbat în momentul în care mi-am cunoscut colegii. Eram grupa 5. M-am gândit: “Un număr fără soţ, cu noroc.” Aşa mi se pare şi astăzi. Am avut parte de cei mai haioşi, nonconformişti şi devotaţi colegi. Cele mai bune prietenii, cele mai lungi party-uri, cele mai “informative” pauze şi nu în ultimul rând, cele mai sugestive porecle. Toate au făcut parte din grupa 5. Le-am salvat

De ce pantaloni de pijama? 1. Pentru că sunt cei mai confortabili pantaloni.

pe toate într-unul dintre buzunarele pantalonilor de pijama. Pentru mine asta a semnificat facultatea. M-am simţit atât de bine, ca şi când aş fi purtat mereu scumpii mei pantaloni de pijama. 1. Momentele petrecute alături de colegi şi profesori erau întotdeauna confortabile şi cu toţii eram destinşi. 2. Nu ne doream niciodată să mergem acasă după cursuri, ne strângeam la un suc şi ne uita Dumnezeu acolo. Un moment pe care îl aşteptam cu toţii o zi întreagă. 3. Dacă se întâmpla să trebuiască să recuperez vreun seminar la o altă grupă, mă simţeam o outsider-iţă şi abia aşteptam să mă întorc în pantalonii mei de pijama unde eram apreciată şi în siguranţă.

2. Pentru că îi porți atunci când te pregăteşti de somn, moment pe care îl aşteptăm cu toţii o zi întreagă. 3. Pentru că te ataşezi de ei ca şi când ar face parte din tine. Fără ei nu poţi dormi la fel de bine. Încearcă să dormi în blugi, de exemplu.

4. Au fost şi momente de cumpănă în care pantalonii de pijama s-au deteriorat, dar nu am încetat să-i port, iar ei nu au uitat să-şi facă datoria.

4. Pentru că ataşamentul este atât de profund încât îi vei purta şi dacă sunt rupţi sau au găurele în fund.

5. Puteam să spunem ce vrem şi eram încurajaţi să contrazicem pe oricine, dacă deţineam toate argumentele că

5. Pentru că ai libertate de mişcare.

14

www.stud-life.ro


FUCKULTATE

numărul 6 / Noiembrie 2009

avem dreptate. Libertatea de a comunica cu oricine, despre orice. Şi dacă vrei să dormi în blugi, e problema ta. Probabil o facultate particulară îţi va oferi această posibilitate. Să nu cunoşti pe nimeni, să nu experimentezi nimic, să fii un trist. În ceea ce mă priveşte pe mine, voi purta cu sfinţenie preţioşii mei pantaloni de pijama. Și când îmi va fi prea dor de momentele acelea, voi scotoci prin buzunare, și le voi găsi acolo pe toate. Dacă nu ai încă pantaloni de pijama, trebuie să faci rost de unii, măcar să vezi cum e. Flexibilitatea constă și în faptul că îi poți purta în orice activitate întreprinzi, iar buzunarele încăpătoare, sunt gata să fie umplute cu toate amintirile din viață.

www.stud-life.ro

15


iSTUDENT

numărul 6 / Noiembrie 2009

Despre frustrări sau lipsa dulceții de mure Ați mâncat dulceață de mure când erați mici? Dar de prune? Dar de coacaze? Da? Ceea ce vreau să subliniez aici este că în ipostaza în care aș continua să enumăr, ar exista cel puțin un fel de dulceață pe care să vă fi dorit să-l gustați și pe care, din diferite motive, nu ați reușit să-l gustați. În fond, cu cât aveți mai multe lucruri care v-au fost interzise atunci când erați mici, cu atât sunteți mai frustrați! Articol de Ştefan Plesca | stefan.plesca@gmail.com i-a fost refuzată atât de parinți, cât și de Andrei, care nu a împărțit niciodată dulceața de mure cu vecina sa mai mică. Copila Andreea a dezvoltat un dezgust față de oamenii (baieții) care pot să mănânce ceea ce ea nu a putut. De aici şi dezgustul adolescentei Andreea pentru tot ceea ce înseamnă relații cu niște ființe atât de zgârcite (baieții) – şi apoi frustrarea sexuală atașată fiindcă cele două imbolduri se bat cap în cap – cel de atracție și cel de respingere…

Nevoia de spațiu, atenție, dulce, acru, jucăria din vitrină, biscuitele prietenului, fetița in roz a vecinei, toate acestea și multe altele peste, constituie motive clare de frustrare! Acum bineînţeles că sunteți o persoană educată, cu bun simț și poate și cu un job şi statut social apreciabil, însă frustrările există și pot fi activate de orice – un cuvânt, un țipăt, o imagine… orice! Atunci când suntem mici, suntem asemeni unor animale cu nevoi și dorințe stringente. Orice refuz în acest stadiu produce o frustrare, iar în momentul în care educația își face loc, aceasta vine și îndepărtează animalul, ataşându-se pachetului de frustrări deja creat. Schema logică a acestor interacțiuni subtile este ușor de urmărit:

Complexitatea problemelor și ramificațiile acestora nu pot fi urmărite din păcate, însă sper ca exemplul meu să fie destul de simplu și clar pentru a putea sublinia o formă de comportamentalism al frustrărilor. Eu cred că mai departe, o frustrare poate să te conducă și deci să obțină reacții de la tine și starea psihică nocivă să te domine…

Andreea este o fetiță care toată viața și-a dorit să mănânce dulceață de mure – dulceața de mure a văzut-o la Andrei, vecinul de bloc, însă această poftă

www.stud-life.ro

Toate astea pornind de la lipsa dulceții de mure…

17


FUCKULTATE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Ce n-a văzut Bucureştiul Din experienţa mea cinematografică de până la 14 ani, am ajuns la concluzia că orice film francez are o scenă de sex. Ba chiar, de câte ori nimeream pe un canal care difuza unul, aşteptam până vedeam oameni dezbrăcaţi doar ca să îmi demonstrez teoria (bine, şi ca să văd cum stă treaba cu problema, pentru că aveam doar 14 ani). După aceea, am ajuns să văd cam un film francez pe an, doar acelea recomandate de prieteni. Până la 21, când am mers 5 luni direct în filmul lor. Reportaj de Maria Magdalena Mihăilă | magdulici@gmail.com | www.selfbranding.wordress.com Nu curge vin roşu la robinet, casele nu au pereţi de franzelă, nici acoperiş de turtă dulce şi aproape nimeni nu mai poartă o bonetă aşezată ştrengăreşte pe o parte. În schimb, am trăit alte lucruri şi nu cred că în Bucureşti o să am prea curând un sentiment de déjà vu. Episodul 1 Uite ecologia, nu e zgârcitul În drumul meu spre metrou treceam pe o alee frumos decorată după un feng shui necunoscut mie cu un copac, o pubelă, un copac, o pubelă. Iar în acea dimineaţă şi un francez slab, roşcat şi cu pistrui, plantat în faţă pubelei cu punga lui de gunoi. Când l-am văzut că scoate din pungă o cutie de lapte şi începe să îi scoată capacul, baba comunistă din mine s-a trezit: “Ştiam eu că sunt zgârciţi şi fac economie la orice, dar chiar aşa am ajuns, să te opreşti în faţa gunoiului să bei ultima gură de lapte…” Nu am avut timp să îmi manifest ideile plantate în mine de o armată de profesoare cu părul făcut permanent, când am văzut

ce făcea el de fapt. Era o pubelă de triere a deşeurilor, iar el punea capacul la plastic. Cu toate campaniile de CSR, probabil mai degrabă mobilizăm românii să planteze cocotieri pe Casa Poporului, decât să stea câteva minute în plus

18

www.stud-life.ro


iSTUDENT

numărul 6 / Noiembrie 2009

Doar că după ce îşi adună marfa, ei pun fructele şi legumele care au început să se strice în cutii de carton pe marginea trotuarului. Dacă ar şti asta, tatei i s-ar face rău. E omul care când mama a vrut să dea foc unei grămezi de pantofi vechi, a oprit-o ca să le ia şireturile înainte. “Nu se ştie când ai nevoie”. Cu atât mai puţin, nu ar concepe să lase în voia nimănui o grămadă de mere un pic stricate. Cel mai probabil, ar mânca partea încă bună până ar face indigestie, iar partea stricată ar pune-o la fermentat pentru ţuică.

să se gândească să îşi trieze gunoiul. “Soluţia” a venit când i-am povestit întâmplarea unei cunoştinţe: “Ăştia au prea mult timp liber şi n-au ce face. Păi ce, la noi nu poa’ să dea Primăria două sticle de acetonă la nişte aurolaci şi îţi separă aia şi nisipu de făină.” Episodul 2 Ia mărul cât e putred În fiecare duminică se organiza o piaţă cu fructe, legume, vin şi alte bunătăţi vândute de producători. Toate bune, doar că eu am crezut că lumea aşteaptă până mă trezesc eu. La 12, deja ultimii vânzători îşi pliau tarabele, nici vorbă să mă aştepte pe mine cu un covor roşu de carne de porc.

Dar cum nu tot francezul e tată, cutiile au rămas abandonate în stradă. Nu mult, pentru că au apărut nişte tipe cam de vârsta mea, foarte bine îmbrăcate (undeva între “sunt un animal urban” şi “aş putea oricând găsi un job în PR”), care cărau genţi de cumpărături. Iniţial am crezut că sunt mai matinale decât mine, şi uite bietele cum cară acum bagajele pline de bunătăţi, când eu am pierdut oferta. Dar nu. Fetele astea se opreau din cutie în cutie şi culegeau: un măr mucegăit de aici, o salată ofilită de dincolo, hmm… parcă şi piersica asta lovită mi-ar trebui… În ţara în care mai degrabă mănânci pâine cu pateu la toate mesele decât să nu ai lanţ de aur la gât, cine ar face asta? Bineînţeles, pâine cu pateu până de Paşte şi Crăciun, când trebuie să ai cel mai plin coş în noaptea de ajun pe care o petreci la supermarket. Nu contează că nu ţi-e atât de foame, oricum te-ai obişnuit cu puţin. Să se vadă că poţi.

Franţa nu e pentru oricine pentru că oricine e deja acolo www.stud-life.ro

19


iSTUDENT

numărul 6 / Noiembrie 2009

MAMĂ, UNDE EȘTI ?! Bate-mă de vrei, dar vino să mă iei! Încă de când eram boboacă la liceu, visam cu ochii deschiși la București. Am fost fascinată dintotdeauna de orașul ăsta imens, zgomotos, în care luminile din centru nu se sting niciodată, în care (credeam eu) câinii se plimbă cu Crispy Strips și Double Cheesburgers în vârful cozii și ii latră sfidător pe “provinciali”. Articol de Ioana Soroiu | russian_arsenic@yahoo.com

Aflată în fervoarea vieții de licean, simțeam nevoia de “acțiune”, de aglomerație, ajunsesem să-i detest pe norocoșii care se născuseră acolo și nici măcar nu-și dădeau seama în ce mană cerească se scaldă. Mereu nemulțumiți, mereu cu gura mare; îi întrebam mereu, în gând, cum ar fi fost să se trezească dintr-o data condamnați la traiul într-un oraș mic, fără cinematograf, cu un singur parc părăginit și cu doar trei semafoare. Îi invidiam pe prietenii mei mai mari

care, culmea tupeului (!), îndrăzneau să se plângă de condițiile proaste din cămin sau de aglomerația de la metrou. “Ce contează, frate, ești STUDENT!”, îi admonestam eu mai mereu. Într-un final, după ce mi-am șters lacrimile de absolventă la “Ultimul clopoțel”, am luat bacu’ ușor, m-am văzut intrată la FJSC şi a început “marea așteptare”, în care orele îmi păreau minute și zilele, luni. Din cele câteva alternative de cazare care mi-au fost oferite am ales, categoric, căminul. Mă și vedeam într-o cameră plină de fete care își făceau pedichiura reciproc, cu vecini intrând și ieșind, ori la partyuri interminabile pe holuri, unde toată lumea e prietenă cu toată lumea, ori prăjind două kile de cartofi pe plita electrică, pe care îi împărțeam apoi cu întreg palierul. Nu știu de ce, dar entuziasmul a început să îmi scadă cu cât mă apropiam mai tare de momentul mutării. Ba chiar m-a copleșit tristețea când m-am văzut nevoită să dorm într-un pat străin, într-o cameră înghesuită și rece, într-un loc în care nimeni nu ardea de dorința de a mă ajuta (ba din contră!). Și, mai ales, mare

20

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009 mi-a fost mirarea când am constatat că hainele nu se pun singure la loc, în dulap, că farfuriile atrag gândaci dacă sunt lăsate cu zilele nespălate și, mai ales, că nu vor nici de-ale naibii să plutească până la chiuvetă, că mâncarea nu apare miraculos în frigider, ci că trebuie cărată de la supermarket. Foarte interesant a fost când am aflat că peria de WC chiar folosește la ceva, nu doar ca obiect decorativ pentru baie!!! Cu greu am recunoscut că mi-e dor de micul dejun al mamei pe care îl găseam aburind pe masă, fără ca eu să mișc un deget. Chiar și de caznele ei demne de Ulise de a mă trezi din “somnul meu de frumusețe” pentru a mă târî mai apoi la liceu - încă mă mai războiesc cu deșteptătorul pe motiv că nu a învățat încă să mă zgâlțâie sau să țipe la mine, ci doar… sună de două ori… și apoi responsabilitatea îmi revine mie! Ca și aceea de a-mi găsi apoi hainele, fără să mai întreb: “Mama, nu cumva ai văzut tu pe undeva bluza aia mov?”. Și mai greu mi-a fost să admit că, la o adică, aș fi repetat bucuroasă un an de liceu, doar ca să mai rămân puțin acasă… Să mai am, măcar puțin, toate rufele uscate și călcate la timp, să îmi ajungă prânzul preferat la nas, să aibă cine să mă ducă la școală și să îmi facă ceai când am febră… Fără să fiu nevoită să mă înghesui, să mă enervez că nu am prins troleul sau să alerg o săptămână întreagă ca să capăt o adeverință… Gândindu-mă la toate astea, aud o voce familiară, pe al cărei proprietar, daca l-aș găsi, l-aș lua la palme : “Ce mai contează acum, frate? Eşti STUDENTĂ!”

www.stud-life.ro


iSTUDENT

numărul 6 / Noiembrie 2009

O carte în plus, o pâine în minus Câţi dintre noi ştim cât costă o carte? Câţi dintre noi ştim cât costă o pâine? Dacă preţul unei cărţi ajunge să fie în funcţie de rating-ul autorului, atunci mai bine cumpărăm o pâine. Cartea a devenit doar un produs de consum, învelit într-un ambalaj publicitar care nu ţine nici de foame, nici de valori culturale. Aşa că de ce să dăm banii pe un conglomerat de litere între două coperţi, când putem să le citim pe net? Din acest motiv lumea online s-a împânzit de site-uri literare. Să fie oare internetul o salvare pentru literatură? Articol de Maria Tuţu | dishwalla_dokie@yahoo.com În concepţia scriitorimii, publicarea unei cărţi este echivalentă cu recunoaşterea operei sale literare de către cititori. Nimic mai fals. Cartea nu ajunge la mase, adică la popor, adică la populaţie, adică la omul de rând, pentru că oamenii nu mai sunt dispuşi să cumpere cărţi. Cititorii secolului al XXI-lea cică au evoluat în acelaşi timp cu tehnologia. Fie că ne place, fie că nu, fie că dorim să acceptăm sau să ne prefacem că nu este adevărat, în ziua de azi se citeşte din ce în ce mai puţin. Un proces care nu poate fi oprit şi, dacă se doreşte a salva

22

literatura, trebuie ultilizate mijloacele specifice timpului actual. Site-uri literare vs cărţi Ca o alternativă la accesul publicului cititor faţă de creaţiile literare, unele cunoscute, altele mai puţin cunoscute, au luat naştere site-urile literare, ca o forma de protest împotriva regimului clientelar al editurilor. Site-uri precum: roliteratura.ro, hyperliteratura.reea.net, clubliterar.com, agonia.net, etc, permit autorilor cunoscuţi, dar şi anonimilor zilelor noastre, să îşi facă publice

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

creaţiile proprii. Naşterea unei cărţi fiind doar la un click distanţă. Pe aceste site-uri, tinerii au posibilitatea de a intra în contact cu scriitori şi critici avizaţi care să-i îndrume în a-şi găsi o viziune proprie, a căpăta experienţă şi curaj în a se exprima. Site-urile literare reprezintă un atelier de lucru în care oameni cu valori comune socializează. Dedicate, în principal, dezvoltării literaturii, aceste site-uri sprijină activ formarea unei noi generaţii de autori. Dinamica site-urilor o constituie libertatea de exprimare, viziunea non-conformistă a tinerilor care aduc literaturii noi forme. Autori precum: Sorin Despot, Aida Hancer, Maria Tuţu, Andrei Ruse, Sgb, George Serediuc şi alţii, au revoluţionat scriitura modernă românească, utilizând limbajul mizerabilist, tehnici media (video, audio, foto), toate acestea nu din dorinţa de a epata, ci din dorinţa de a se face înţeleşi şi a se apropia de tineri. Cum tot ce se aseamănă se adună, ei reprezintă un element comun între literatură şi societate. Dacă vă bazaţi pe ideea ca online-ul vă va scuti de achiziţia unei cărţi, vă înşelaţi. Nu uitaţi că “cine are carte, are parte!” Maria este elevă în clasa a XI-a şi are doar 17 ani. Este pasionată de literatură şi a găsit un spaţiu de exprimare a pasiunii ei pe site-ul literar www.roliteratura.ro

www.stud-life.ro


iSTUDENT

numărul 6 / Noiembrie 2009

Orele de practică - primul contact cu mediul de business Stagiul de practică reprezintă un aspect important al educaţiei universitare, în care sunt implicaţi, pe de-o parte studenţii şi unităţile de învăţământ, iar pe de alta, unitatea în care se va desfăşura efectiv procesul de practică. Conform definiţiei date de Legea 258/2007, privind practica elevilor şi studenţilor, practica este “activitatea desfăşurată de elevi şi studenţi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire”. Articol scris de Alina Daniela Deac | alinadanieladeac@yahoo.com www.intelectualitati.blogspot.com Practica este o disciplină obligatorie, ce se poate desfăşura fie în timpul anului universitar, fie în perioade precizate (în general, după sesiunea de vară). Acest proces se desfăşoară în instituţii / unităţi economice / unităţi de cercetare care au domeniul principal de activitate relevant pentru specializarea studentului. Practica se poate efectua şi în cadrul laboratoarelor din facultate, precum

şi în instituţii partenere din Uniunea Europeană. Studenţii sunt îndrumaţi să urmeze câteva principii de bază: să înveţe în mediul natural al profesiei, să urmărească şi să simuleze comportamentul profesioniştilor din domeniu şi să cunoască bine mediul de afaceri înaintea absolvirii. Practica reprezintă, de fapt, primul contact cu profesia. Principala a unităţilor

24

în

motivaţie care se

desfăşoară procesul de practică este aceea că, astfel, se poate face o recrutare mult mai elaborată din rândul practicanţilor. Cu privire la acest mecanism, părerile studenţilor sunt împărţite. Dacă o parte dintre aceştia preferă să apeleze la cunoştinţe pentru a obţine adeverinţa de practică, ceilalţi privesc încrezători spre oportunităţile oferite de unitatea în care se efectuează stagiul de practică, aşa cum este şi cazul meu. Practica studenţească se poate dovedi utilă la CV-ul candidaţilor, atunci când angajatorii le solicită experienţă în domeniu încă de la terminarea facultăţii. Pe lângă faptul că practica îţi facilitează accesul în anumite instituţii (cum ar fi cele de presă, de PR, agenţii de publicitate, companii IT, agenţii

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009 de recrutare, ş.a.), ea dă posibilitatea studenţilor de a-şi întrebuinţa cunoştintele teoretice acumulate în facultate. Astfel, aceştia au ocazia de a cunoaşte sistemul şi din perspectiva sa practică, nu numai din cea teoretică, şi pot judeca măsura în care facultatea le-a oferit sprijinul. Totodată, aceasta te ajută să îţi alegi direcţia pe care o vei urma şi îţi oferă posibilitatea de a-ţi confirma compabilitatea cu domeniul ales. Cu ajutorul practicii, poţi descoperi şi dezavantajele eventualei meserii, dezavantaje ce te pot descuraja în alegerea acelei profesiei. Din punctul meu de vedere, avantajul major al practicii îl constituie faptul că ai posibilitatea, în primul rând, de a cunoaşte oameni noi, interesanţi, oameni ce practică meseria la care tu aspiri şi, în al doilea rând, de a-ţi crea contacte şi legături ce îţi pot fi utile în viitor. Acest proces poate reprezenta şi un bun prilej de a acumula experienţă. Totul depinde numai de motivaţia şi ambiţia fiecăruia. Consider, bineînţeles, că dacă reuşeşti să te faci remarcat şi să demonstrezi faptul că ai înclinaţie spre domeniul ales, vei avea şansa de a te angaja în locul unde ai făcut practică. Fiind studentă în cadrul Universităţii din Bucureşti, la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, am ales să fac practică în cadrul unei agenţii de publicitate. Acest fapt m-a făcut să-mi doresc şi mai mult să lucrez în acest domeniu. Dacă la început aveam unele dubii şi nelămuriri în legătură cu faptul că nu voi face faţă provocărilor ce mă aşteaptă, acum viziunea mi s-a schimbat şi chiar am realizat că este ceea ce îmi doresc. Toate aceste lucruri mi-au întărit convingerea că stagiul de practică este util, în special în cazul în care nu eşti hotărât de drumul pe care îl vei urma în viaţă. www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

Ceata IT La Facultatea de Automatică şi Calculatoare s-au pus bazele unei cete de tineri isteţi ce muncesc pentru a vă elibera pe voi. Din perspectiva IT. de Raluca Cojocaru raluca88cojocaru@yahoo.com Be free in IT: Ceata implementează libertatea Ceata este alcătuită în mod ierarhic din voinici, viteji, două căpetenii (Tibi Turbureanu şi Laurenţiu Dascălu) şi un membru onorific, denumit vraci, pentru că este sfătuitorul Cetei, Nicu Buculei. Ei se ocupă cu programarea liberă, motivul care determinat să se canalizeze pe crearea unor astfel programe, dând posibilitatea de a alege. „Noi vrem putem folosi programe libere de calitate care să satisfacă nevoile.

i-a de să ne

Denumirea aleasă reprezintă un substantiv colectiv; ne-am gândit şi la altele (cuib, stol) dar am ales ceata pentru că litera ‘e’ vine de la eliberare. Noi ţinem la libertatea de a alege modul în care să operăm”, spune Tibi Turbureanu. Ceata eliberează artele şi tehnologiile actuale „Lumea distribuie programe şi sisteme de operare încălcând licenţe şi legi, dar trebuie să ştie şi de existenţa unor libertăţi fundamentale. Implicit, cu cât vor fi mai mulţi oameni care lucrează la programe libere şi acestea vor fi mai multe şi mai bune. Calitatea nu este neapărat prioritară libertăţii”, explică vraciul Cetei, Nicu Buculei. Prin urmare, Ceata ne spune că putem beneficia de programe pentru care nu trebuie să plătim licenţe costisitoare, nu este ilegal să le modificăm sau să le dăm mai departe personalizate. Şi e doar una dintre cele peste zece comunităţi din ţara noastră care susţin acest lucru.

26

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

iSTUDENT

Din pasiune, fără să fie plătiţi, unii dintre ei petrec zilnic ore întregi lucrând pentru programe libere şi pentru ca acestea să fie din ce în ce mai cunoscute. „De ce să dai 400 de euro pentru o licenţă de Microsoft Office, când ai putea folosi Open Office, pachet de programe libere care fac practic acelaşi lucruri şi pentru care nu plăteşti nimic? Ce ai zice dacă în loc de programele astea ai încerca nişte programe alternative prin folosirea cărora nu încalci nicio lege?”. Cam asta întreabă Ceata. Mai bine trageţi cu ochiul la ceata.org.

www.stud-life.ro

27


iFUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Fo-Fo-Fo-FORUM!!! Crăciun prea deveme…. Moş Craciun, ciocolată caldă, Jingle Bells, fulgi şi miros de brad, cam aşa se poate descrie luna decembrie. Se pare că niciodată nu e prea devreme să vorbim de sărbătorile de iarnă. comentarii de Oana Voncick | oanavoncick@yahoo.com

Sfârşitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie când abia cad frunzele şi abia ne obişnuim să ni se facă nasul roşu de frig, apar primele decoraţiuni iernatice. Magazinele deja s-au pregătit de sărbătoare. Ideea de a grabi lucrurile pare a fi una bună, dar întrebarea e dacă nu vom mai vedea tradiţionalele reportaje cu îmbulzelile provocate de cumpărăturile din ultimul moment.

Calendarul arată că iarna începe de la 1 decembrie. Telefoanele mobile s-au asigurat deja cu sunete de apel înzăpezite. Pe de altă parte, poate fi vorba de o schimbare. Poate că oamenii vor să simtă cât mai repede bucuria sărbătorilor de iarnă, acum când şi criza economică trece la programul de vreme friguroasă. Vedem vitrine vesele cu oameni de zăpadă, cu globuri, cu reni și cu

Abia ne-am dat jos măştile de Halloween şi acum deja ne putem gândi la ce globuleţe să punem în brad. Există ceva nenatural în toate pregătirile de Crăciun venite mult prea repede. www.stud-life.ro

29

beteală, uităm măcar pentru puţin timp de griji (până când vedem preţul obiectelor pe care am vrea să le cumpărăm), escapism între două anotimpuri. După ce a trecut Ziua Naţională, a și început numărătoarea inversă până la Crăciun şi Revelion. Cu prima zi a lui ianuarie ne vom uita probabil la vitrine cu saltele de plajă, costume de baie şi creme de soare.


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Ferea, vine porcina gripă! Înghesuită în metrou mai ceva decât cinci persoane într-un Matiz, îmi mişcam şi eu ce mai puteam, şi anume ochii. Aşa mi-a căzut privirea pe un titlu mare, într-un ziar de şi mai mare tiraj: “Gripa porcină pe locul întâi în topul cauzelor scăderii activităţii sexuale la români”. Vă daţi seama că era mai mai să leşin şi că toată ziua am fost abătută. Adică cum adică? După stres, oboseală acum şi asta? Şi tocmai acum în plină iarnă? Păi dacă are dreptate aricolul, vă daţi seama cât o să plătim la căldură? de Andreea Maria | andreea.v.maria@gmail.com

După criza mondială, amicii noştri străini ne fac o altă surpriză. Şi nu, nu se mută Brad Pitt în România ci, iată, ne trimit cu fundă roşie gripa porcină. La început am crezut că e o glumă şi poate încă mai cred, dar se pare că începe să ne afecteze. Azi, una dintre micile mele bucurii mi-a fost răpită cu brutalitate. La ora 23.00 am rămas privind în gol, întrucât Mircea Badea este în carantină, fiind suspect de aceeaşi omniprezentă gripă porcină. Am început să întreb în stânga şi în dreapta şi am aflat că mulţi dintre studenţi cred că gripa porcină e înca un virus inventat în laborator şi

ajutat de mass-media să raspândească panică. Cu alte cuvinte, mai toţi sunt adepţii teoriei conspiraţiei. Şi mai ziceţi că nu suntem popor de paranoici. Cum o fi cum n-o fi, între emisiunea lipsă a lui Mircea Badea şi articolul din ziar am devenit insomniacă. Aşa că am început să caut soluţii. În cazul gripei aviare, am scăpat de toate înaripatele, dar acum porcii par a fi bine mersi. În schimb eu mai am un pic şi încep să recurg la terapie. În fiecare zi aud de peste 100 de mii de ori că trebuie să folosesc batista când

30

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009 strănut, că trebuie să mă spăl pe mâini şi mai ales, că trebuie să evit locurile aglomerate. Eu sunt de acord. E simplu. De spălat pe mâini oricum mă spălam oricât de ciudat ar părea, de strănutat strănutam în batistă şi dacă nu, am oricând o mânecă la îndemână şi, la o adică, nu mă supăr dacă luăm toţi concediu. Dar dacă nu mai am niciun fel de activitate ce să mai fac cu atâtea libere? Dar revenind la problema noastră, eu am o nelămurire. Dacă e gripă, nu se tratează domle’ cu aspirina săracului? Că de, criza e criză şi pastilele sunt scumpe. De ce să renunţăm la remediile naturale? Promit să nu strănut şi categoric în acest caz nu poate fi vorba de locuri aglomerate. Nu sunt nici exibitionistă şi nici nu vreau amenda. Şi apoi, despre asta nu se spune nimic în atenţionările TV. E cert că omul este toată viaţa sa un crizat: criza nounăscutului, criza intrării în şcoală, criza adolescentului, criza de 40 şi de 50 de ani şi tot aşa. Nu credeţi că ne ajunge? Acum şi criza mondială? Şi până trece criza noi nimic, nimic? Imaginaţi-vă câte tensiuni şi frustrări vor acumula românii acum. Pfuu …nici nu vreau să mă gândesc…nici n-o s-o mai poată urmării pe Moni la “Dansez pentru tine” de atâta stres. Drept urmare sfatul specialistului – ah! ce-mi place cum sună asta! - este să ignoraţi articolul din ziar. Vorba prietenului meu Traian “cel puţin până începeţi să faceţi guiţ - guiţ”. Mai am doar o nelămurire… având în vedere că niciun porc nu are secreţii nazale apoase, nu strănută şi nu are febră, nu cumva avea dreptate Elena Cârstea şi în cazul ăsta nu învinuim pe cine trebuie?

www.stud-life.ro

31


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Psiholoaga de serviciu Clubul iubitelor părăsite din motive tehnologice Ei da, a venit toamna… acoperă-mi inima cu ceva… frig… ploaie… romantism… sau nu? În cazul meu romantismul s-a cam dus pe apa sâmbetei, iar zicala “vreme de numărat bani sau de făcut copii” a devenit “vreme de jucat jocuri pe calculator”… cu prima parte nu aveam oricum nici o problema că de unde bani de numărat, da’ ce facem cu restul? de Andreea Maria | andreea.v.maria@gmail.com

Câteodata mă gândesc ce anume ar salva iubitul meu din foc mai întai? Pe mine sau laptop-ul? Nu, vă rog, nu-mi răspundeţi. Ştiţi voi cum e, speranţa moare ultima… Măcar mă consolez cu ideea că nu sunt singura în situaţia asta dramatică. Ca o olteancă veritabilă, am început să întreb în stânga şi-n dreapta şi am aflat că ne putem deschide cu succes un “Club al iubitelor părăsite din motive tehnologice”. Până acum e 1-100 pentru aparatele astea venite să ne tulbure din altă lume. Nu e de ajuns că trebuie să luptăm cu Pamela Anderson, piţipoancele de mall, Mutu&co, cu berea, şi cu nevoia lor, a tuturor bărbaţilor, de a-şi lasa mereu şosetele la marginea patului? Acum şi asta? Conspiraţii peste conspiraţii, campanii peste campanii, reclame peste reclame. Eu propun ca magazinele acestea să adopte politica draperiei negre, măcar dintre nou-născuţi să mai salvăm câţiva. Se mai miră toată lumea de ce scade natalitatea. 32

Şi apoi, toate studiile psihologice, fie că e vorba de oameni serioşi sau de vreo revistă cu nume de domnişoară, demonstrează că ocuparea timpului excesiv cu jocuri video atrage după sine introvertirea, inadaptabilitatea, carenţe comunicaţionale şi automat şi afective. Ca să traduc ce am scris mai sus am s-o citez pe Andra ( 22 ani, studentă ASE) “Adică după ce că oricum vorbea cu mine doar când îmi cerea telecomanda acum nici asta nu mai face”. Dupa cum urma să aflu de la Andreea (20 ani, studentă “Carol Davila”) mergem din rău în mai rău “. Vă spun, li se schimbă preferinţele pe toate planurile. Înainte i se păreau drăguţe costumaşele în genul Britney Spears. Acum preferă costumele în genul “The Fifth Element“ sau “Aeon-Flux”. Ce-o mai fi alea? Suntem în plină criză domle’ pe toate planurile! În consecinţă dacă iubitul tău prezintă urmatoarele caracteristici: www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

- Băşici şi cârcei la degete de la taste sau butoanele joystick-ului - Dacă la nivelul membrelor inferioare au început să-i crească rădăcini - Are nevoie de ochelari, sau dacă avea deja şi a ajuns la nivelul “fundurilor de sifon” - Nici măcar o bere nu-l mai face să se ridice - Ultima dată când te-a alintat ţi-a spus suav “Max Payne” - I-a spus până şi maică-sii să tacă din gură … pentru că nu se poate concentra

Înseamnă că suferă de dependenţă de calculator / laptop / WII / PlayStation, iar dacă vrei să-l salvezi, sfatul psihologului e să te adaptezi. Pune-ţi în loc de sutien o tastatură, sigur o să-i placă să-l desfacă. Ataşază-ţi un cablu de date astfel încât să-ţi poată transmite ce vrea fără să mai deschidă gura. Pune-ţi o parolă şi minte-l frumos că e singurul care o ştie şi nu uita, când îţi vine să ţipi… sound-off, draga mea. Atenţie, însa, nu-i lua calculatorul, poate genera reacţii adverse, aşa că nu încercaţi asta acasă. www.stud-life.ro

33


numărul 6 / Noiembrie 2009

Cristian Păun,

Playlist manager la Radio ZU Interviu de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro Cristian Păun, 29 de ani Facultatea Litere şi Ştiinte, Filologie, Română-Engleză, UPG Ploieşti

De când a început pasiunea ta pentru radio? De prin ‘93, ştiu chiar şi ziua, 3 aprilie, pentru că atunci a început să emită primul post de radio privat din Ploieşti, Radio Prahova. Aveam 13 ani şi, ascultându-i pe cei de atunci, mi se părea magie curată cum aud eu în nişte difuzoare mici un om care, în momentul acela, chiar vorbeşte undeva. Îmi imaginam că e aşa, într-un fel de navă spaţială. Repet, aveam 13 ani :) Ulterior, prin ‘96, când am văzut prima dată un studio de radio, aveam să descopăr că nu eram foarte, foarte departe de adevăr. Cum ţi-a cariera?

influenţat

studenţia

mai devreme de 1-2, iar la 4:30 mă trezeam. Şi uite aşa, o facultate de 4 ani s-a transformat într-o facultate extinsă cu încă vreo 2. Hai 3 :) Nu îmi e rușine. Știu că a fost cea mai frumoasă perioadă. Lucram la cel mai tare radio din Ploiești, iubeam ceea ce făceam și aș fi lăsat orice la o parte ca să nu pierd “serviciul”. Pun între ghilimele pentru că eu niciodată nu am mers la serviciu. Eu merg “la radio”.

Mai repede mi-a influenţat cariera studenţia. Pentru că, în anul doi de facultate, am ajuns printr-un mare noroc să lucrez chiar la Radio Prahova. Şi am început fix cu programul de dimineaţă, matinal cum îi spune toată lumea. Aveam emisie de la 6 la 9, iar după fugeam la facultate. Însă după vreo 2 luni, mi-am dat seama că fugeam mai mult acasă decât la şcoală. Să dorm! Pentru că nu reuşeam să adorm www.stud-life.ro

Sunt două lucruri diferite în mintea mea. Răspunzând totuși și la intrebare, în facultate am învățat logica gramaticii

35


numărul 6 / Noiembrie 2009

aparte. Să știi dinainte... piesa asta va fi HIT sau nu. În timp, se formează în mintea ta un fel de mecanism. Știi din start dacă o piesă are șanse sau nu pe formatul radioului tău.

limbii romane. Iar asta m-a ajutat mult ulterior. Dacă ar fi să retrăiești perioada studenției, ce nu ai rata?

În detaliile tehnice nu are rost să intru, lumea s-ar plictisti. Dar și ele sunt foarte importante. O să râdeți, dar un playlist este, într-o mare măsură, foarte matematic. La propriu.

Nu aș rata cursurile cu zeci și zeci de fete. Țin minte că în grupa mea mai aveam un singur băiat. Așa că am învățat multe la cursuri despre rimel, fond de ten, gloss, firme de pantofi, cum să asortezi îmbrăcămintea și așa mai departe.

Melodiile pe care le pui la radio le asculți și acasă?

Ce trebuie să știi ca să poți face un playlist (de succes) la radio?

Acasă ascult, mai mult, alte posturi de radio. Și nu de la noi, de la ei :) În rest, în mașină, când sunt singur, îmi permit să mă desfășor. Dacă ar analiza cineva CD-urile din mașina mea s-ar cruci. Am de la Pink Martini la Iron Maiden, de la Buddha Bar la Michael Jackson. Oricare dintre CD-uri ascult, volumul este la fel de ridicat. Foarte ridicat! :)

Trebuie să știi foarte, foarte, foarte multă muzică, să știi ce se cere pe piața radio în acel moment, să știi exact ce format muzical are postul de radio la care lucrezi și, cred, cel mai important, să știi să lași la ușa radioului gusturile personale.

Am văzut că pe blog postezi mai mult filmulețe. Simți nevoia într-un fel să compensezi lipsa de contact vizual din radio?

După ce criterii îți alegi melodiile sau cum te diferențiezi de alți DJ? Toate radiourile la care am lucrat, trei în total, erau și sunt de tip CHR, Contemporary Hit Radio, un format de radio unde se lucrează cu playlist stabilit de un singur om. Nu difuzează fiecare ce vrea.

Și eu care credeam că blogul mi-l vizitează doar cei câtiva pe care-i oblig :)) Nu simt nevoia să compensez. Iubesc faptul că, deși mă aud sute de mii de oameni, merg pe stradă liniștit. Asta nu vreau să se schimbe niciodată. Blogul este strict un hobby. Este, cam 95%, dedicat tot muzicii.

Întâmplător (sau nu :D), la două dintre radiouri, Radio Prahova și Radio ZU, eu am fost și sunt Playlist Manager. Adică omul care se ocupă integral de playlist. Criteriile după care intră piesele pe radio sunt foarte tehnice. Dar există un anumit procent care se bazeaza pe “feeling”.

Am acces la tot felul de noutăți înaintea publicului larg și îmi place să cred că sunt oameni care vor să afle noutățile muzicale cât mai înaintea celorlalți. Sau oameni care, pur și simplu, rezonează cu gusturile mele. Pe blog îmi permit să mi le satisfac în ceea ce

Probabil, ca să faci un playlist de succes, printre altele, trebuie să ai și un “feeling”

36

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

privește noutățile. Iar când ele au și videoclip, cu atât mai bine. De aceea, probabil, apar mai multe filmulețe pe www.cristipaun. blogspot.com, în curând www. cristianpaun.ro. Am profitat de moment aici, știu :)) De curând te-am auzit spunând într-o emisiune că ai dat search pe Google cu numele tău și ai gasit un profesor universitar. Team căutat și noi și nu am găsit prea multe. Cât de importantă este pentru tine prezența online? Profesorul Cristian Păun chiar există. L-am găsit pe Wikipedia. A fost amuzant momentul, ascultătorii imediat au reacționat și mi-au trimis mesaje cu descoperirile despre numele lor pe internet. Așa cum am spus și mai devreme, nu îmi doresc prezența decât pe radio, în emisie. Acolo e lumea mea magică. În afara emisiei, deși fac multe lucruri care ajung, într-un fel sau altul, la public, eu colaborez și cu casa de discuri MediaPro Music, vreau să fiu o persoană, nu o persoană publică, nu mă încântă ideea de “expunere”. Așa cum mă alint singur în oglindă, îmi place să fiu omul din umbră :) Ai vreo recomandare pentru cititorii noștri (iubitori de radio)? Radio-ul nu e doar un simplu instrument de comunicare. Dacă știi să asculți radio-ul, vei avea parte zilnic de puțină magie. Le recomand tuturor să încerce să descopere această magie. Ascultând, bineînțeles, Radio ZU! :) www.stud-life.ro

FUN


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Vrei să te distrezi în Bucureşti? Nu deveni bucureştean! Nu mă întelegeţi greşit. N-am nimic cu bucureştenii. Toţi cei pe care i-am cunoscut până acum sunt de comitet. Mai puţin melteanul care stă la 1 şi care, de fiecare dată când se îmbată, sună la mine la interfon să-i dau drumul. Că tot am ajuns la capitolul melteni. În Bucureşti populaţia de melteni pe metru pătrat ia proporţii. Pamflet de “Ne-am prost” pentru Stud-Life | http://ne-am-prost.blogspot.com Cunoaşteţi prototipul, nu? Animale cu ceafa lată, de obicei mai caramel la culoare, cu trening “mike”, şi adidaşi “adibas”, şi care plimbă scobitoarea dintr-un colţ în altul al gurii. Sunt genul de oameni pe care îţi vine să-i calci pe cap în RATB, pentru că nu au aflat de funcţionalitatea căştilor. Dar am deviat rău de la subiect. Nu toţi sunt aşa. Nici nu am avut cea mai mică intenţie să generalizez. Bine, poate puţin. Oricum nu la asta am vrut să ajung. De fapt, am vrut să pornesc. De la cei care vor fi viitorii melteni din bloc.

Au văzut ei la televizor că e cul în Tuais şi Banbu. Şi pleacă direct cu ideea asta în cap atunci când iau personalul din halta uitată de lume. Aveţi puţină răbdare, o să vă fac şi legătura logică între creşterea populaţiei de melteni şi exodul ţăranilor. Ei ajung în Bucureşti. Hoardele de cretini cu sacoşe de rafie trag din plin în piept aerul de Bucureşti. Dacă pentru cei care stau de ceva vreme în Bucureşti, odorul de benzină arsă, tomberoanele pline şi rahaţii deja devin insuportabile, pentru ţăranul ajuns în capitală este aerul schimbării.

Totul începe cu examenul de bacalaureat. De aici, fiecare progenitură absolventă, fie că e înzestrată de natură sau nu cu materie cenuşie, vrea să facă ceva cu viaţa lui. Mai mult sau mai puţin. Pentru că e la modă să ai o diplomă, chiar dacă tu eşti prost de bubui, mulţi urmează o facultate. Nici aici nu văd nimic în neregulă. Foarte bine, creşte gradul de inteligenţă al populaţiei, ca să nu mai schimbe deştepţii de la Academia Română “nici o” în “nicio” pentru a scădea gradul de analfabetism. Dar asta e cu totul altă poveste. Revenim la proaspeţii absolvenţi de liceu. Rămăsesem că vor să facă o facultate. Majoritatea cretinilor aleg Bucureştiul.

Se instalează în cămin, face cunoştiinţă cu alţi ţărani, au pus-o de o tovărăşie. Se bea, se face caternică, spiritul normal dintr-un campus. Până când acea mâncărime din străfunduri devine insuportabilă. Trebuie să vadă, să simtă, să se ducă într-unul dintre cluburile de care am amintit mai sus. Aşa că îşi pune ochelarii de muscă, tricoul cu strasuri, blugii ultimu` răcnet, pantofii cei buni (dacă vă întrebaţi de tricoul cu italian gigolo şi pantofii cu cioc, ei bine aia e altă specie, ăia sunt cocalarii, noi vorbim de oameni cul). Şi când pleacă, deşi nu sunt genul de om care se duce în cluburi de genul, n-ar fi nimic rău dacă s-ar duce să se distreze. Adică fiecare se

38

www.stud-life.ro


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

E cul. E tare. E prea tare pentru comuna natală, şi pentru prietenii pe care i`a lăsat acasă. Cu prima ocazie când ajunge acasă, părul îmbâcsit de gel devine deja o freză asimetrică, cum e moda la Paris. Deodorantul Malizzia unisex devine Aqua de Gio, şi hainele, luate din târgul de vară de Cochirleanca, sunt schimbate pe ţoale luate din mol. Să nu mai zic de sacoşa de rafie, care deja era inestetică şi îi ranea mâinile (între timp ţăranul nostru a uitat ce e aia muncă, şi îşi dă unghiile cu lac). Săraca şi practica sacoşă a devenit vre-un geamantan pe roţi, care de altfel e singurul accesoriu care nu e de firmă. Încearcă să le explice prietenilor că Ionică din Răduceşti nu mai e cel mai tare cântăreţ, ci DJ X în ploaie, care a mixat pe toate scenele de la Ibitza. Încearcă de asemenea să le explice părinţilor nevoia tot mai mare de bani. Ei, acesta este punctul culminant, în care ţăranul nostru nu mai e ţăran, ci e bucureştean.

distrează în legea lui. Dar nu!!! Ţăranul nostru plecă de acasă cu o idee bine înfiptă în platfusul cerebral “frate f*t şi io ceva în seara asta, să moară mămicuţa mea”. Deci sensul de distracţie deja şi-a pierdut sensul. Lumea nu mai iese noaptea în oraş să se distreze, să bea o bere 2, 7, 9. Nu lumea, adică partea masculină, că pe ea m-am axat, se duce să f**a ceva.

Dar staţi să explic. Nu bucureştenii sunt melteni. Ci ţăranii care vin de pe naiba ştie unde, şi prin simplul fapt că au văzut vreo doi ţărani muritori de foame cu figuri în cap pe la televizor, ei asociază acest şablon de fiinţă inferioară ideii de cul. De aici înmulţirea cretinilor din capitală. De aici tot mai mulţi cretini care ascultă manele în RATB. De aici tot ce este kitsch şi ordinar în societatea de azi. De aici meltenii plimbători de scobitori. Şi dacă îmi spuneţi că voi n-aveţi cunoştinţe din astea care s-au metamorfozat peste noapte imediat ce au pus piciorul în Bucureşti, minţiţi. Oricum, trebuie să fac şi un final la textul meu şi, cum nu prea mă pricep la încheieri, va spun atât. Vreţi să vă distraţi, renunţaţi la idei preconcepute şi gândiri de masă. Fiţi voi!!! Hai sănătate la păsărele!

Deja lucrurile iau o altă turnură. Există 2 posibilităţi: 1. Se duce, face pe şmecherul, încearcă să se bage în seamă cu vreo piţi, aia îl miroase că e ţăran coclit, că are bani de intrare şi-o bere (nu că ar fi sărac, că după 200 intrarea şi 100 o bere, câţi bani să mai ai?) şi îi dă cu flit, şansele fiind de 30% să fie dat afară din club de bodiguarzi. 2. Reuşeşte să convingă vreo rapandulă că e cel mai tare lucru de la roată încoace, o îmbăta şi-o duce acasă la el... Aici lucrurile devin naşpa rău de tot. Deja a prins încredere în el. www.stud-life.ro

39


numărul 6 / Noiembrie 2009

FUN

Party cu

Stud-Life de Denisa Căldăraru

J’ai-Electro 2 Party Pe 13 noiembrie, în Fabrica se adună câţiva dintre cei mai cunoscuţi dj de pe la noi pentru J’ai-Electro 2 Party. Iar lista nu este scurtă, chemaţi să mixeze fiind Gojira, Marika, The Model, Haute Culture, Junkyard, D-Laid, Vania, Thornado, Greeg, Unu`, Victor Stancov şi Adrian Eftimie. Preţul biletelor este de 25 de lei şi pot fi cumpărate on-line de pe ticketpoint.ro sau din reţeaua magazinelor Diverta. O petrecere ce nu trebuie ratată de niciun pasionat de clubbing.

Mărgineanu la Sala Palatului Pe 19 noiembrie, Mihai Mărgineanu îşi lansează noul album cu un mega concert. Spectacolul va avea loc la Sala Palatului, iar în deschidere vor fi cei din trupa braziliană de percuţie TIMBA. Preţul biletelor incepe de la 30 de lei şi ajunge până la 150. Acesta este cel de-al treilea album al creatorului lui Gore şi se numeste “Pe sub norii de hârtie”. Prima piesa de pe album care se bucură deja de un videoclip este “Melci, scoici, raci”, care rulează pe posturile de muzică de la începutul toamnei.

40

www.stud-life.ro


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Animal Techhouse Mike Vath vine în România pentru Animal Techhouse, pe 19 noiembrie, în Club Fabrica. Fratele bine cunoscutului Sven îl va avea în deschidere pe The Model, iar de visuals se va ocupa Flomotion. Intrarea este 25 de lei înainte de douăsprezece şi 30 de lei după. Stilul lui Mike, ce variază de la tehno la electro, va suna perfect după deschiderea electro tech cu infuziuni industriale ale lui The Model. Flomotion, cu care Mike are o colaborare de durată, va avea grijă să transforme sunetul în imagini.

Prima dată în România Simple Minds vin pentru prima dată în România pe 20 noiembrie. Scoţienii vor concerta la Sala Palatului, Bucureştiul aflându-se pe harta de promovare a noului lor album, Graffiti Soul, lansat în 2009. Biletele costă între 90 şi 250 de lei. Graffiti Soul a ajuns pe locul zece în topul albumelor din Marea Britanie şi pe locul 9 în European Top 100 Album Chart. Acesta este cel de-al 15-lea album de studio al celor de la Simple Minds şi este considerat drept una dintre cele mai bune opere ale lor din `90 până acum.

New Pop Order 2 Pe 27 noiembrie, Control Club deschide cel de-al doilea capitol al New Pop Order, prin care vrea să aducă în atenţia publicului românesc noile trenduri din pop-ul alternative internaţional. Invitaţi sunt Lowe, o trupă suedeză apărută în 2003, foarte bine primită de publicul scandinav şi nu numai. Muzica lor este adesea comparata cu Depeche Mode. Lowe combina stilul electro cu influenţe pop şi indie rock. În Bucureşti vin pentru a-şi promova noul single, Berlin Night Express, de pe cel mai recent album, Kino International.

www.stud-life.ro

41


FUN

numărul 6 / Noiembrie 2009

Să luăm fitzele la mişto. Fitzele noastre de toate zilele Dragă bobocule, dacă eşti cumva aterizat de pe lună, venit dintr-un sătuc fără acces la TV, semnal la telefon şi reviste trendy sau ai fost părăsit subit de memorie, citeşte neapărat regulile de aur de mai jos. Sunt o introducere în lumea fitzelor (nu fiţelor) de Bucureşti. Pune-te cu burta pe... ele, memorează-le, pune-le în aplicare şi vei deveni şi tu fericitul posesor al unor fiţe; nu toate ultimul răcnet, dar toate trendy şi extrem de populare. de Cristina Dobos | cristi_kim@yahoo.com

Când vorbesc la telefon, sau se întâlnesc pe stradă, fetele se adresează unele alteia cu apelative gen: „iubita” ,” iubi”, “gagico” ori alte derivate. Important să fie însoţite de o mişcare “gingaşă” din încheietura mâinii sau/şi de o intonaţie prefăcut dulceagă a vocii. Atenţie! Nu trebuie folosit doar în cazul individelor pe care chiar le iubiţi. Orice tocilară cu care schimbi o vorbă doar când ai nevoie de cursuri înainte de sesiune sau verişoara prietenului fratelui colegei de partament a finei tale poate fi iubita sau gagica ta! Dacă vrei să te protejezi pe timp de caniculă (sau nu) alege o pereche de ochelari mari, de soare, neapărat asortaţi cu îmbrăcămintea. Atenţie! În niciun caz să nu alegi şi pălărie! La nivelul capului temperatura vara e de 60 de grade, dar ochii sunt mult mai periculos vătămaţi de razele de invidie tîşnite din retina blondei care stă lângă tine în metrou. Ochelarii se poartă în special noaptea, în cluburi şi în locurile umbroase. www.stud-life.ro

43


numărul 6 / Noiembrie 2009

FUN

Orice frază rostită în română trebuie însoţită de cel puţin 2 cuvinte în engleză. Nu contează cu nu ştii prea bine limba lui Shakepeare, adaptează! În caz de nevoie poţi inventa noi cuvinte englo-române, vei fi şi mai apreciat. Atenţie! Nu se mai zice „Hello!” ci “Yellow”, iar în cazul formulei de despărţire trebuie neapărat să dai dovadă de cunoştinţe lingvistice ale unei a treia limbi şi să spui “Ciao!”. Dacă cumva îţi aduci aminte de Caragiale şi te gândeşti să faci mătănii ca să se întoarcă din mormânt, linişte-te! Cum crezi că a ajuns pur franţuzescul “Mersi!” în DEX?

Când ai chef să vezi (dudui/flăcăi ce altceva?) şi să fii văzut: se ia una bucată loc studenţesc până în măduva preţurilor şi design-ului (a se alege după atentă meditaţie: Dorobanţi, Decebal, Victoriei), una bucată iubit sau amică şi una bucată telefon de fitze. Se stă aproximativ cinci ore, timp în care vorbim la telefon folosind primele două reguli, schimbăm nu mai mult de două vorbe cu însoţitorul şi urmărim pe sub ochelarii menţionaţi la punctul 3 alte „domniţe” şi „domnişori” dreptascultători întru fitzo reguli. Atenţie! Pe parcursul celor cinci ore nu se comandă decât un pahar cu apă plată şi lămâie.

44

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

EVENTS

Se lansează Punctum, revistă de fotografie Cosmin Bumbuţ, fotograf român premiat la International Photography Award, lansează revista Punctum. Ea va apărea trimestrial, într-un tiraj iniţial de 2.000 de exemplare şi va putea fi găsită, începând cu data de 30 noiembrie, în librăriile Cărtureşti şi la magazinul de echipamente foto F64. Revista Punctum va prezenta în paginile sale portofolii şi serii fotografice consistente, fără să abordeze subiecte legate de tehnică sau de echipamente foto. “Am hotărât sa fac o revistă tipărită acum, în epoca internetului, pentru că m-am săturat să văd imagini pe un ecran. Mi-e dor de materialitatea fotografiilor. Dacă nu mai miros a fixator, măcar a tipar aş vrea să miroasă”, spune Bumbuţ. Numele revistei este inspirat de termenul folosit de semioticianul francez Roland Barthes: “Punctum-ul unei fotografii este întâmplarea aceea subtilă care te răneşte şi te pătrunde”.

Cupluri, expoziţie de benzi desenate George Nedelea vrea să arate, prin expoziţia sa de benzi desenate, că dragostea nu discriminează în funcţie de gen, vârstă, orientare sexuală, religie sau orientări politice. Fiecare lucrare va sugera ideea de cuplu, lăsând privitorul să îi dea înţeles. Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 27 noiembrie, de la ora 20, în Verde Cafe. Expoziţia poate fi văzută până pe 13 decembrie. Evenimentul face parte din proiectul “Diversitatea, realitatea din jurul nostru”, implementat de Asociaţia ACCEPT. “Într-o societate dinamică şi multicoloră te invităm să descoperi unitatea în diversitatea… cuplurilor”, este invitaţia celor de la ACCEPT.

46

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

FUN

Top 5 legi haioase Cu toţii ştim că legile nu sunt făcute întotdeauna de oameni care să se priceapă prea bine. Iar rezultatele le simţim pe propria piele atunci când este vorba de sancţiuni. Problema apare atunci când unele sunt atât de ciudate încât te întrebi ce a fost în capul iniţiatorului. Nu ne rămâne decât să mergem pe principiul “legile sunt făcute ca să fie încălcate”. Topul de luna aceasta prezintă cinci cazuri care corespund descrierii anterioare. de Denisa Căldăraru | denisacaldararu@stud-life.ro

Roata din spate În Marea Britanie, un bărbat poate să urineze în locuri publice cu condiţia să o facă pe roata din spate a maşinii sale şi să ţină mâna dreaptă pe vehicul. Oare dacă merg cu autobuzul au voie să îi ceară şoferului să astepte?

4

Pedeapsa sau ...? În statul american Michigan, soţul nu are voie să se uite urât la soţie în zilele de duminică. În restul săptămânii îi este permis să recupereze timpul pierdut, probabil.

www.stud-life.ro

47

5


3

numărul 6 / Noiembrie 2009

FUN

Naționalism francez

Radiourile din Franţa au voie să emită numai muzică scrisă de compozitori francezi, în intervalul orar 8 – 20. Ăsta da naţionalism! Bine că Marius Moga şi-a ales alte ţări mai permisive pentru a se face cunoscut.

2

Farmece de cangur Australia interzice horoscopul. El este considerat o formă de vrăjitorie şi se pedepseşte ca atare. Neti Sandu ar face bine să nu plănuiască o excursie pe insulă prea curând.

Uite guma... În Singapore, legea interzice guma de mestecat şi traficul cu acest produs. Imaginaţi-vă cât de periculos este un traficant de gumă Turbo! Să sperăm că apa de gura este obligatorie în orice casă.

48

www.stud-life.ro

1


numărul 6 / Noiembrie 2009

FOTO

Stud-Life GALLERY Stud-Life îşi propune în fiecare număr să găsească şi să promoveze artişti studenţi, care se pricep la diverse tipuri de artă. O parte dintre creaţiile lor vor putea fi găsite expuse în Club Leu (Iuliu Maniu, nr. 1-3), de unde vă puteţi şi cumpăra o bucăţică din talentul artiştilor noştri. Dacă te pricepi la ceva sau dacă ai vreun prieten mai iscusit, trimite un mail la mihaela.georgescu@stud-life.ro. Eşti la un pas distanţă de a fi remarcat! Portret de Mihaela Georgescu | mihaela.georgescu@stud-life.ro şi multă răbdare filmuleţe de pe net şi apoi diagrame, care îţi arată îndoiturile. “Îmi ia cam 10 minute să învăţ o bucată dintr-o formă. După ce o stăpânesc, pot face şi fără să mă uit la îndoituri, de exemplu în timp ce mă uit la televizor”, ne-a spus Adina. Cel mai simplu model ia cam 3 ore de muncă, în timp ce cel mai complicat poate duce la câteva zile bune, echivalentul a 8 ore de lucru continuu.

1. Kusudama Venus

Adina ne-a explicat, ca pentru muritorii de rând, că există 3 feluri de origami:

se face din aproximativ 45 de module şi dureaza intre 7-8 ore să o finalizezi.

Kusudame - care înseamnă că piesele se lipesc pentru a alcătui o formă. Se bazează pe simetrie. Termenul desemna în tradiţia japoneză decoraţiuni cu rol de talisman, care se ofereau la început de drum sau pentru sănătate şi iniţial se făceau din flori.

Artistă: Adina Păun

Adina Păun a început să-şi dezvolte pasiunea pentru origami acum doi ani. “Căutam ceva pe internet şi am dat peste un site care te învăţa cum să faci diverse forme. Am început să fac inimioare, broscuţe, flori”, spune ea. A învăţat totul singură, urmărind cu atenţie

Modular - tip de origami în care piesele se îmbină, nu se lipesc. Clasic - se referă la formele care se fac

ORIGÁMI = artă-joacă a imaginației japoneze, preluată și adaptată și la noi în cadrul învățământului de cultură generală, constând în punerea în valoare a hârtiei prin plierea și tăierea acesteia pentru a obține diferite forme geometrice. (www.dexonline.ro)

50

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

FOTO

2. Kusudama Morning Glory

3. Kusudama Butterfly

se face din 60 de module şi necesită aproximativ 4 ore de lucru.

necesită 6-7 ore pentru a fi făcută. Are 60 de module.

Artistă: Adina Păun

Artistă: Adina Păun

dintr-o singură foaie de hârtie, doar prin îndoire, fără a folosi foarfecă sau lipici. Adina a iniţiat şi primul forum online de origami din România, și anume www.origamiromania.forumgratuit.ro unde, de un an şi jumătate, 300 de membri cu pasiune comună împărtăşesc experienţe, filmuleţe sau forme nou învăţate. Pentru cei care vor să se apuce de această artă, forumul este o foarte bună resursă pentru “cum să”. Adina nu se opreşte aici şi îşi propune, împreună cu prietenului ei, Andrei Rusu, înfiinţarea primului ONG dedicat în exclusivitate artei origami.

4. Kusudama Dinara

“Se va numi ADOR - Asociaţia De Origami din România, şi va avea ca scop promovarea origami în rândul tinerilor şi în primul rând a studenţilor. Sunt unii care nici nu ştiu ce înseamnă, confundă termenul cu oregano”, ne-a explicat Adina. www.stud-life.ro

necesită 30 de module şi se face în 3-4 ore. Artistă: Adina Păun

51


FOTO

numărul 6 / Noiembrie 2009

Adina Păun are 22 de ani, a terminat Ştiinţe Politice în Constanţa, oraşul ei natal, iar în prezent este studentă în anul I la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii Bucureşti. O puteţi găsi şi îi puteţi admira creaţiile pe blogul ei: www.art-origami. blogspot.com

7. Lebăda modulară este făcută din aproximativ 500 de piese, iar în asamblarea ei nu se foloseste lipici. Datorită numărului mare de piese, durează până la 8-9 ore să o termini.

5. Kusudama Infinity 30 de module, durează 3-4 ore. Artistă: Adina Păun

8. Fluture - origami pur un model care se face destul de repede (15-20 de minute) si pentru care nu se foloseste foarfeca sau lipici.

6. Kusudama Pluto e o variaţiune a modelului Venus, are aproximativ 45 de module şi se face în 7-8 ore.

Artistă: Adina Păun

Artistă: Adina Păun

52

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

FOTO 9. Violonista - origami pur a necesitat 2 zile pentru a fi împăturită şi e făcută dintr-un pătrat cu latura de 80cm. Artist: Andrei Rusu

10. Pheonix - origami pur a necesitat 7 zile de lucru şi e făcut dintr-un pătrat cu latura de 1 metru. Artist: Andrei Rusu

www.stud-life.ro

53


FOTO

numărul 6 / Noiembrie 2009

Legenda celor 1000 de cocori Legenda spune ca aceluia care împătureşte o mie de cocori (tsuru în japoneză) i se va implini dorinţa din inima sa. O fetiţă pe nume Sadako Sasaki care a fost expusă radiaţiilor în urma bombardării Hiroshimei a crezut cu tărie că dacă va face cei 1000 de cocori se va vindeca. A reuşit însă să facă doar 664. A murit la 12 ani, bolnavă de leucemie. Prietenii săi, impresionaţi, au continuat munca pe care ea o începuse şi a fost înmormantată împreună cu 1000 de cocori. În amintirea ei, a fost facută o statuie de granit care este aşezată în Parcul Păcii din Hiroshima - o fetiţă care ţine în mâini un cocor cu aripile întinse. În fiecare an, statuia este înconjurată de mii de cocori de origami. Un grup de o mie de cocori poartă numele de senbazuru.

54

www.stud-life.ro


FOTO


FOTOREPORTAJ

numărul 6 / Noiembrie 2009

Roşia Montană, oameni şi locuri Fotoreportaj de Ştefan Deak | sleepwalking_capsules@yahoo.com Text de Denisa Căldăraru | denisa.caldararu@stud-life.ro

Stefan Deak are 20 de ani, iar de fotografie s-a apucat acum aproape cinci ani. Este student la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, despre care vorbeşte cu pasiune. Fotografia s-a menţinut drept un mijloc de a-şi valorifica energia creatoare iar acum vine în completarea viitoarei profesii. Teme preferate pentru fotografiile sale nu are - “Fotografiez orice, de la arhitectură la oameni.” – dar este mereu dornic să îşi arate lucrările. Iar acestea nu sunt puţine. Pe lângă excursiile de studiu și proiectele din domeniu în care a fost implicat, Ştefan plănuieşte să îşi poarte camera foto peste tot, în fiecare zi. Tema fotoreportajului actual este “Roşia Montană, aşa cum nu va mai fi” şi a fost realizat în această vară. “Acolo toată lumea trăia din munca la mine. Cum ele sunt închise, e cam pustiu locul. Au rămas batrânii, iar marile firme încearcă să le cumpere casele şi chiar reusesc. Sunt fotografii despre oameni.” Fotografiile sale urmăresc, mai degrabă, latura umană a schimbărilor petrecute la Roşia Montană şi mai puțin aspectul geografic.

56

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

FOTOREPORTAJ

La singurul concurs la care am participat, am şi câştigat un premiu care consta într-o revistă în valoare de 4 lei.

www.stud-life.ro

57


FOTOREPORTAJ

numトビul 6 / Noiembrie 2009

58

www.stud-life.ro


numトビul 6 / Noiembrie 2009

www.stud-life.ro

FOTOREPORTAJ

59


FOTOREPORTAJ

numărul 6 / Noiembrie 2009

Sunt o persoană creativă. I love art!

60

www.stud-life.ro


numトビul 6 / Noiembrie 2009

www.stud-life.ro

FOTOREPORTAJ

61


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Arta de a minți “Mincinosul”, de Stephen Fry Dacă nu eram siguri că Stephen Fry este Oscar Wilde al epocii postmoderniste, momentul în care a fost ales să îl joace pe scriitorul irlandez într-o ecranizare BBC a pus capăt oricăror îndoieli. Recenzie de Ana Dinescu | nancy_boyo@yahoo.com

Iar dacă Fry este Oscar Wilde, atunci Adrian Healey, personajul principal al romanului „Mincinosul”, pare a fi, în primă fază, un Dorian Grey al zilelor noastre. Fire extrovertită, Adrian nu își ascunde homosexualitatea, se îmbracă extravagant (primul paragraf al cărţii ni-l descrie ca purtând mânuşi de culoarea lavandei şi cu un baston de abanos) şi aruncă cu replici acide. Şi este îndrăgostit în secret de frumosul Hugo Cartwright, un băiat cu un an mai mic decât el. În secret pentru că Adrian nu îndrăzneşte să îi spună nimic lui Hugo.

mai elaborată decât ultima (de la o cruda poveste de familie până la un întreg capitol din care totul se dovedeşte a fi fals).

Vedeţi voi, Adrian este „a fraud, a charlatan and a liar”, cum îl descrie chiar creatorul său. Minte oricând are ocazia, în orice situaţie şi oricând deschide gura iar persoana sa publică este doar o altă minciună. Dar felul în care minte îl face drag cititorului: te amuză scuzele pe care le inventeaza pentru a chiuli de la ore şi felul în care fiecare minciună e

Totul îţi dă impresia că îl citeşti pe Thomas Pynchon: nu ştii ce e adevărat sau nu, cele două fire narative (poveştiile lui Adrian şi lumea lui Trefusis) se întrepătrund ameţitor, trecerea de la o perioadă la alta pare prea bruscă, iar finalul pare cu atât mai spectaculos. Şi atunci îţi dai seama că de fapt cel pus pe farse e Fry iar cel păcălit este cititorul.

www.stud-life.ro

Şi, exact când farsorul nostru speră că va scăpa cu basma curată, Fry îl aduce în poveste pe profesorul Donald Trefusis, oaia neagră a Cambridge-ului, care îl întrece pe Adrian în excentricitate dar şi în minciună. Cum era de aşteptat, nimeni nu scapă nepăcălit măcar o dată, iar Trefusis îl duce pe Adrian într-o lume înţesată de crime, agenţi secreţi şi misiuni de spionaj.

63


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Iubirea se întâmplă Fericirea, la fel ca frica, sunt stări ale spiritului cărora învăţăm să le facem faţă în timp. Este mesajul pe care ,,Love happens” vrea să îl transmită. Cronică de Oana Voncick | oanavoncick@yahoo.com

Burke (Aaron Eckhart) şi Eloise (Jennifer Aniston) se întâlnesc, din întâmplare, în cadrul unor workshopuri pe care Burke le susţine cu ocazia lansării cărţii sale. Cartea vrea să îi înveţe pe toţi cei care au pierdut pe cineva drag că viaţa merge mai departe. Cu toate că Burke este autorul cărţii, el este ultimul care îşi asumă lecţia ei. Eloise îl va ajuta pe Burke în acest proces de reconstrucţie a universului său, cu afecţiunea tipică personajelor feminine ale poveştilor de dragoste. Iubirea se întâmplă, iar aceasta este doar un prim fir epic al filmului. Celălalt fir, relevă o altă latură a condiţiei umane, moartea. Suferinţa provocată de moartea celor dragi nu trebuie să îi oprească pe cei rămaşi în viaţă din drum, ci trebuie să păşească cu încredere înainte. Este o viziune pozitivă pe care pelicula o aduce asupra morţii. www.stud-life.ro

65

Filmului nu îi lipseşte originalitatea. Veţi descoperi jocuri de cuvinte prin care Burke şi Eloise încearcă să-şi definească reciproc personalităţile complicate. Flori, carte, dicţionar sunt cuvinte cheie ale acestei producţii cinematografice. În plus, veţi vedea ce face un papagal într-o astfel de poveste. Există şi câteva elemente care par exagerate. Eloise îi va face o surpriză lui Burke, surpiză care se vrea a fi tot un element ce scoate filmul din rândul scenariilor obişnuite. Am urmărit “Dragoste fără preaviz” cu reticenţă, considerând că nu este decât un alt film siropos cu Jennifer Aniston. În afară de final, nimic nu este siropos. Filmul îşi doreşte să evidenţieze cât de importante sunt cuvintele, cât de important este să comunicăm, chiar şi atunci când durerea pe care o simţim pare să fie prea greu de exprimat prin simple vorbe.


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Jurnalele Vampirilor

Începutul toamnei este ca ianuarie pentru seriale şi moda. Toate companiile de televiziune americane scot serialele la produs, aşteptând ratingurile iar spectatorul speră săptămână de săptămâna să-şi mai clătească ochii cu câte un alt episod din zecile de seriale. Aşa că, în fiecare septembrie, încep alte sezoane ale deja lansatelor seriale precum şi producţii noi. Cronică de Smaranda Gingărașu | sympathy_4dadevil@yahoo.com

Unul dintre serialele apărute recent este şi The Vampire Diaries. Da, iar vampiri! Întâi a fost Anne Rice cu Vampire Chronicles (prima carte a fost lansată în 1973), apoi L.J. Smith cu The Vampire Diaries (prima carte în 1991), a urmat Charlaine Harris cu The Southern Vampire Mysteries şi, apoi, Stephenie Meyer, cu seria Twilight (prima carte în 2005).

Diaries”. Care, deloc uimitor, a continuat tradiţia de a promova numai bunătăţi masculine. Faţă de True Blood, care se bazează destul de mult pe cărţi şi reuşeşte să păstreze interesul audienţei, Jurnalele Vampire deviază magnific de la ele. Într-adevăr se menţionează că este numai “bazat” pe cărţile respective. Şi totuşi, nu se explică muşamaua ce a ieşit. Serialul prezintă ménage-ul romantic, în conflict: doi fraţi, vampiri superbi, care suportă lumina, revin întrun orăşel idilic, logic că mic şi cu pădure. Stefan Salvatore este vampirul bun (Paul Wesley) iar Damon Salvatore (Ian Sommerhalder, radiind) - vampirul cică rău, pus pe făcut viaţa un calvar fratelui său. Între ei este aruncată o tipă, Elena (irelevantă actriţă), care semăna cu cea de care se îndrăgostiseră cei doi cu mai bine de 150 de ani în urmă, cea care i-a şi dezbinat, făcând năbădăi cu amândoi ( daaa, tot femeia care ruinează tot). Apoi susţin plotul simplu alţi trei bombonei şi câteva alte dudui, aspectuoşi toţi şi toate. Şi totuşi, deloc surprinzător, serialul are succes. Doar Gossip Girl a ajuns la sezonul al treilea numai cu distribuţie arătoasă şi hăinuţe de marcă.

Operele lui Anne Rice şi lui Stephenie Meyer au avut parte de filme, cu Tom Cruise, Brad Pitt şi Robert Pattinson, iar ale lui Charlaine Harris stau la baza serialului True Blood. Aşa că era normal ca şi Jurnalele vampire să aibă parte de ceva, adică de serialul “The Vampire

Recunosc, coloana sonoră pentru Vampire Diaries este perfectă. Se joacă relativ bine, replici hazlii rău există (mai ales ale lui Damon), e şi o vrăjitoare pe acolo, iar ca imagine, serialul e chiar decent. Serial bun de dependenţa, absolut!

66

www.stud-life.ro


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

LOVEMARKS de Denisa Căldăraru Cu greu ne despărţim de lucrurile care ne plac. Şi dacă ne-am ataşat de ele, pasiunea se transmite automat către brandul care le-a creat. În cazul unor dintre ele este dragoste la prima vedere. Altele trebuie să ne convinga, mai întâi. Multe se întrec pentru a cucerii consumatorii dar foarte puţine devine “de suflet” şi se transformă în lovemarks.

Catrinel Cojan

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, UB Îmi plac demachiantele de la Garnier, pe care le folosesc de vreo trei ani, şi nici nu am de gând să le înlocuiesc. Îmi place cum curăţă tenul, că nu te ustură ochii, nu îngraşă pielea, ci doar o hidratează. Exact ca în reclame. În plus, sunt uşor de procurat, pentru că le pot găsi în orice hypermarket şi sunt şi convenabile ca preţ. Din punctul meu de vedere, în ceea ce privește raportul calitate-preţ, sunt cele mai bune.

Claudiu Dumitrascu

Universitatea “Politehnica“ din Bucureşti Îmi place Zara pentru că au haine mai elegante. În plus, e foarte ușor să îţi găseşti un outfit întreg în acelaşi magazin, mai ales că aşa îşi prezintă hainele. La ei sunt sigur că mi se potrivesc perfect mărimile, indiferent de produs. Faptul că nu este chiar cel mai ieftin magazin mă face să văd mai rar oameni pe stradă îmbrăcaţi cu aceleaşi haine ca ale mele. Nu mi-a plăcut niciodată să fiu îmbrăcat la fel cu altcineva. Dacă ne referim la calitate, de obicei sunt lucruri rezistente şi bine făcute.

Luiza Coman

Drexel University, USA Apple Inc. este un producător de echipamente de IT&T. La începutul anilor 90 Apple a fost un pionier în domeniul calculatoarelor personale prin lansarea gamei MAC. Din cauza competiţiei şi a schimbării de management, compania şi-a pierdut din popularitate şi din clienti. La începutul anilor 2000, Apple şi-a redefinit brandul prin introducerea iPod-urilor, a MacBook-ului şi a MacBook-ului Pro, care funcționează cu sistem de operare OSX, nu cu Windows, fapt ce le conferă uşurinţă de utilizare, mai puţine căderi de sistem şi un risc mai scăzut de expunere la viruşi.

www.stud-life.ro

67


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

FASHION

Toamna asta, Moda din stradă

de Silvia Cîmpeanu | silstayle@yahoo.com

Classy style Sânziana, 20 de ani, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Cum iti descrii stilul vestimentar? General, chic şi cu accente vintage Care este obiectul tau vestimentar favorit? În momentul de faţă sacoul de pe mine de la Betty Burclay Amprenta personala sau obiecte pe care le porti tot timpul: Am ceasuri de buzunar foarte vechi şi valoroase pe care le port la gât Editor’s opinion Imi place stilul Sânzianei pentru că este unul clasic, elegant şi pentru că are o amprentă personală retro şi de bun gust în stilul ei şi anume ceasul de gât. Tips: Ea poartă pantofi masculini în trend în acest sezon, astfel îmbină stilul clasic şi feminin cu stilul masculin şi vei obţine o combinaţie elagantă. De asemenea, alege ca accesorii lanţurile lungi în acest sezon şi nu te limita doar la unul.

Rock-brit style Ştefany, 19 ani, Administrarea afacerilor Cum iti descrii stilul vestimentar? Nu am unul anume, mă imbrac după starea mea de spirit Care este obiectul tau vestimentar favorit? Geaca de piele Amprenta personala sau obiecte pe care le porţi tot timpul: Cerceii în rest nu am ceva ce port tot timpul, mă îmbrac diferit Editor’s opinion Ştefany are un plus pentru că a ales în stilul ei vestimentar musthave-uri ale acestui sezon precum geaca de piele, basca XXL şi s-a folosit de culoarea vedeta a sezonului roşu aprins. Tips: Alege şi tu basca în acest sezon, fie care e vorba de una simplă cu un aer chic parizian, fie una tricotată cu modele fie cea XXL şi înlocuieşte vechea emo cap.

68

www.stud-life.ro


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Urban style Ema, 21 de ani, Dimitrie Cantemir, Relaţii internaţionale Cum iţi descrii stilul vestimentar? Non-conformist, fără reguli, mă îmbrac cum mă simt bine, nu mă interesează ce este la modă, contează să îmi stea bine şi să mă simt bine. Care este obiectul tău vestimentar favorit? Rochia de anul trecut pe care am purtat-o la bal Amprenta personala sau obiecte pe care le porti tot timpul: Combin accesorile să fie cât mai variate si cât mai cool Editor’s opinion Cel mai mult îmi plac cizmele verzi ale Emei, verdele se poarta in acets sezon mai ales cel asemănător smalardului. De asemenea, îmi place că s-a folosit de blană pentru outfitul ei, astfel ea este foarte în trend. Tips Atunci când îţi alegi o ţinută mergi pe premiza mix&mach, vei obţine o ţinută cool şi urban şi vei scapa de un look şters şi monoton. În acest sezon ai libertate mai mare la combinarea materialelor astfel poţi combina pielea cu satinul sau blana cu stofa, dar ai grijă în combinarea culorilor, cele mai IN combinaţii sunt: mov plus roşu aprins sau glaben miere (camel, portocaliu sau gri metal plus camel şi albastru topaz combinat cu oliv, portocaliu sau mov.

Casual style Flavia, 20 de ani, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Cum iti descrii stilul vestimentar? Este greu de descris pentru că nu am unul anume în fiecare zi mă îmbrac altfel, foarte variat Care este obiectul tau vestimentar favorit? Un pullover şi un tricou pe care îl am de 5 ani şi pe care încă îl port. Amprenta personala sau obiecte pe care le porti tot timpul: Ca accesorii da mereu am cercei draguţi acum am pinguini şi am două inele pe care le port tot timpul: o verighetă şi un inel cu scorpion care reprezintă zodia mea Editor’s opinion Întodeuna este bine să menţii o balanţă între partea de sus a ţinutei şi pareta de jos şi apreciez că Flavia şi-a asortat rochia cu eşarfa şi jacheta cu blugii. Tips: Alege rochia casual tricotată în acest sezon, de asemenea poţi opta şi pentru o pereche de cizme îmblanite în varii modele sau poţi alege o pereche de Ugg boots pentru ţinuta ta.

Foto credit: Oana Voncick www.stud-life.ro

69


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Comunitatea talentoşilor la desen Îţi place să desenezi şi te pasionează grafica şi webdesignul. Simţi nevoia să împarţi creaţiile tale şi cu alţi „artişti”? Ei bine, smashingmagazine. com e locul potrivit. Este comunitatea globală a „urbăneilor” pasionaţi de desen .

de Iulia Dîrzu | me_julie_07@yahoo.com Ştiri în neştire Smashingmagazine.com este updatat zilnic cu tot felul de articole şi facts din lumea webdesignului, cum ar fi care sunt cele mai noi programe de grafică, tutoriale pentru Photosop, InDesign, etc.

De asemenea, pe site se află colecţii de imagini pe diferite teme (de exemplu, “50 beautiful movie posters”, unde găseşti 50 dintre afişele unor filme care au făcut istorie). Cele mai de succes secţiuni de pe site (şi motivul pentru care eu îl accesez) sunt cele în care membrii comunităţii

trimit propriile creaţii, cu scopul de a primi feedback şi, de ce nu, pentru a deveni cunoscuţi. Feedback-ul nu e întotdeauna cel dorit, dar totul se desfăşoară într-o manieră amicală şi cu bunsimţ, aş putea spune. Calendare pentru fiecare vizitator Pe site găseşti seturi de iconiţe sau imagini create de utilizatori, pe care le poţi downloada gratuit şi chiar să le foloseşti pentru propriul site, bineînţeles, cu acordul creatorului. Printr-un simplu mail. În prima zi a fiecărei luni se publică un număr de wallpapere-calendar. Sunt trimise din toate colţurile

www.stud-life.ro

71

lumii, de la India, Statele Unite ale Americii, Spania, până la Norvegia, Polonia, Franţa şi, da, chiar şi România. Ideea creării acestei secţiuni este: „Schimbă-ţi wallpaper-ul în fiecare lună, astfel încât să nu mai ai timp să te plictiseşti de el”. Ideile sunt care mai de care mai creative şi mai amuzante. Eu una mă distrez de fiecare dată când văd ce le-a mai trecut prin cap micilor artişti. Wallpaperele pot fi descărcate gratuit, cu sau fără calendar şi sunt disponibile în mai multe dimensiuni. Smashingmagazine.com este o comunitate unde toată lumea respectă munca celuilalt şi de unde poţi învăţa multe. It’s absolutely smashing!


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Blogging la dublu

Luna aceasta, discuţia la dublu despre blog-uri se poartă între o visătoare şi un pragmatic. Iulian Bărbulescu si Alexandra Ivan vorbesc despre impactul pe care l-a avut blogul personal în viaţa de zi cu zi. Amândoi împart pasiunea pentru comunicare – el copywriter, ea jurnalistă – dar aleg să îi dea forme diferite. Iulian scrie despre industria comunicării iar Alexandra îşi împleteşte gândurile cu activitatea muzicală. Interviu de Sabina Cornovac | sabina_cornovac@yahoo.com

ambiguu, primesc mail-uri îngrijorate. Cititorii mei mă ţin în puf! Stud-Life: De ce ai ales să îţi faci blog?

Alexandra

E ok ca Internetul sa Stud-Life: Blogul tău în ia locul, incet-incet, presei scrise trei cuvinte.

Iulian: Nou, educaţional, cu potenţial. Alexandra: Gânduri, muzică, dragoste. Stud-Life: Cine îţi citeşte blogul?

Iulian: Cred că în pri-mul rând cei care mă cunosc: prieteni, colegi, foşti colegi, părinţi dar şi studenţi la comunicare sau oameni din industria online, sper. Cred că majoritatea vor să vadă ce mai fac eu, dar s-ar putea să fie interesaţi şi de conţinut. Alexandra: Cititorii mei sunt sensibili, tangibili, prietenoşi. Mulţi mi-au devenit prieteni în sensul real. Dacă scriu pe blog ceva puţin trist sau

72

Alexandra: Din acelaşi motiv pentru care cânt. Îmi place să împart, cred că bucuriile se amplifică şi tristeţile se alină atunci când le trăieşti alături de alţi oameni. Îmi place să scriu, mi se spune că unii oameni se regăsesc în rândurile mele. Este de ajuns pentru a mă determina să merg mai departe. Iulian: Când mi-am făcut primul blog, m-a motivat destul de mult un discurs ţinut de Radu Ionescu, în care a argumentat valoarea blog-ului ca instrument de branding personal şi libertate profesională. Cu timpul, am început să scriu din ce în ce mai rar pe Goriulian, dar în 2009 am deci să îmi lansez noul blog: iulianbarbulescu. ro. Pe el, aş vrea să ofer cât mai multe insight-uri ale industriei de comunicare

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

weLIKE

Iulian VS Alexandra iulianbarbulescu.ro VS am.voce.ro

dar pe care trebuie să le ştii din prima. Să nu fi prea personal, să nu uiţi că tot ce scrii pe net rămâne acolo, să nu ai prejudecăţi.

online. Vreau să fie ceva mai profesional. Stud-Life: Ce înseamnă pentru un student să ai blog? Alexandra: Din fericire/nefericire pentru mine, fac facultatea la distanţă, aşa că nu aş putea spune că mă influenţează în vreun fel preocuparea pentru blogging. Totuşi, faptul că sunt activă în online mă ajută să aflu mai repede informaţii despre cursuri, restanţe, proiecte şi toate aceste lucruri importante care mi-ar putea “scăpa” între un concert şi o şedinţă de content. Iulian: Profesional, un om de comunicare fără blog nu are contact cu realitatea şi nu poate înţelege unul dintre cele mai importante fenomene culturale din ultimii ani. Un blog îţi oferă exerciţiu de gândire, comunicare, scris şi te ajută pe tine să te obligi să înveţi mereu lucruri noi. Cred că blogul e printre cele mai bune tool-uri de auto-învăţare. La nivel personal, blogul chiar îţi creşte respectul de sine şi îţi deschide uşi şi ferestre către oameni noi, care de care mai diferiţi. E o metodă de cunoaştere a lumii din jur, un panaceu pentru ignoranţă.

Stud-Life: Ce te face diferit de ceilalţi bloggeri?

Nu îţi poate dăuna decât dacă nu respecţi anumite reguli evidente, www.stud-life.ro

Iulian

Viitorii oameni de comunicare nu isi pot face job-ul cum trebuie fara a avea un blog, chiar daca este anonim.

Iulian: Deşi lucrez în advertising şi ar trebui să îmi poziţionez noul blog, nu am făcut-o încă. Pot să îţi spun însă ce planuri am: în câteva cuvinte, o să scriu mai ales despre creativitate şi strategie în comunicarea online. Alexandra: Nu ştiu dacă vreau clasificări. Diferită sau nu, cu bune, cu rele, cu perioade în care mă cert că nu scriu nimic, sunt eu. Se întâmplă să fiu “citită” de oameni visători şi sensibili ca mine.

73


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Cum să NU iei licenţa!

- în paşi istorici -

Editorial de Cristian Gheorghe | phoote16@yahoo.com www.ne-am-prost.blogspot.com

1. Învaţă, învaţă, învaţă! Lenin nu a fost mereu un băiat rău şi chelios. Era blând, pletos şi avea un optimism molipsitor. Până în ultimul an de facultate. Atunci a aflat cu stupoare că nu va da lucrare de licenţă, ci doar un examen. “Perfect!” şi-a spus micul tocilar, fiu de muncitori, care s-a pus cu burta pe carte cu o mânie proletară. A lăsat benzile desenate cu Marx deoparte şi a citit toată bibliografia din syllabus. Avea subiectele pregătite şi singura lui problemă era dacă i se va scădea sau nu punctul pentru caligrafie. Nu a lăsat pe nimeni să copieze şi chiar l-a pârât pe Stalin că trăgea cu mustăţile în lucrarea sa. 14 pagini de lucrare şi Lenin ieşea din amfiteatru zâmbind precum colegul său de grupă, Iliescu. Doar că rezultatele l-au secerat ca un ciocan. 4,65. Atunci, Lenin s-a enervat pe porcii imperialişti din facultate şi a venit în sesiunea din octombrie cu 35 de fierar-betonişti furioşi şi însetaţi de drepturi egale. Mai este cunoscută şi ca revoluţia de la sesiunea octombrie roşu. Şi i-a căzut păru’!

2. Gorba-grecu’ Studentul Gorbaciov venea mai des la cursuri decât Iliescu la orele de engleză. Cât era sesiunea de lungă, Gorby, cum îl alintau tovarăşii de băute, nu se trezea din beţia de votcă. Cu o lună înainte de licenţă, tânărul Gorbaciov cumpăra blugi, aur şi cafea din Turcia şi le vindea prin Regie. În ziua examenului, Gorby s-a uitat lung la profesor şi i-a spus: “Mă-ta, Rusia, ce mai face?!” Şi a fost dat afară din licenţă. Înfuriat din cale afară, lui Gorbaciov i s-a pus pata. Şi cam atât…

3. Stalin-skaya Stalin n-a luat licenţa pentru că a fost pârât de Lenin că încerca să copieze de la el. Răzbunător, Stalin şi-a omorât colegul. Şi a mai omorât şi câteva mii de ofiţeri de oftică.

74

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

4. “Dragi pretini!” Cine a mai văzut un cizmar cu licenţă? Aşa şi-au zis şi profesorii care nici n-au mai citit lucrarea lui Nicuşor. Dar Ceaşcă i-a ţinut minte. Le-a asigurat foştilor săi corectori câte un sejur de câţiva ani, pe o staţiune de lângă canalul Dunăre-Marea Neagră. Când profesorii au întrebat: “Care canal?”, fiul iubit al patriei le-ar fi răspuns zâmbind: “Ah! Mai întâi trebuie să-l săpaţi!”. Şi cum tot ajunsese secretar general de partid, Nicuşor şi-a însuşit toate diplomele de care avea nevoie. Ba mai mult. A numit o femeie simplă din popor, academiciană de renume, pentru invenţia săpunului de casă, care nu face clăbuci. Şi după, s-a căsătorit cu ea…

www.stud-life.ro


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Cum să… scapi de gândaci! Scurt manual pentru lupta cu gândacii În numărul acesta de Stud-Life avem un nou prieten şi anume rubrica de “How to…”. Fiind primul articol pe tema asta, ne-am gândit să nu ne apucăm deocamdată de lucruri serioase, ci să îl facem mai amuzant. Articol de Adina Antonie | antonieadina@gmail.com Ce-ar fi să vorbim despre gândaci? Dacă îi ai pe post de vizitatori şi nu vrei să îi păstrezi ca animale de casă, noi ne-am gândit la tine! Aşadar iată câţiva paşi despre cum să scapi de gândaci, mai ales dacă stai la cămin.

Pasul 1. Fă curat! Nu lăsa hrana pe-afară, nu ai vrea să îţi umble insectele pe mâncare. Depinde totuşi de preferinţele tale culinare, căci, de exemplu, în China, gândacii se mănâncă. Încearcă să ai cât mai puţine cutii, căci gângăniile adoră să se ascundă prin colţurile acestora. Din experienţă proprie, îţi spun că adoră cutiile de ceai şi sare.

Pasul 2. Mergi la o farmacie veterinară şi cere-i vânzătoarei otravă pentru gândaci. Renunţă la banii de două beri şi cumpăr-o!

Pasul 3. Pregăteşte-o cu grijă conform instrucţiunilor şi dă peste tot prin cameră, mai ales pe la colţuri şi în locurile unde ştii sau bănuieşti că îşi fac veacul gândacii. Ai grijă să nu inhalezi foarte mult mirosul otravei şi aeriseşte bine camera, dacă vrei să mai stai şi tu în ea!

Pasul 4. A doua zi dimineaţa vei da, probabil, de un gândac ameţit. Nu e încă mort, dar e ameţit. E semn bun! Înainte să pleci la cursuri o zi întreagă, mai dă cu otravă. Repetă procesul de fiecare dată când ştii că lipseşti câteva ore bune de acasă. Tip: când dai cu mopul, poţi amesteca puţină otravă în apa cu care speli pe jos.

Pasul 5. Aeriseşte bine înainte de a te culca!

76

www.stud-life.ro


weLIKE

numărul 6 / Noiembrie 2009

Pasul 6. Dimineaţa te trezeşti şi dai nas în nas cu gândacul! Te salută bucuros de pe perete. Probabil e un pui şi a scăpat. Aplică metoda papucului! Plesneşte-l cât poţi cu papucul. Poate se învaţă minte şi ceilalţi să nu mai calce pe teritoriul tău.

Pasul 7. Durează câteva săptămâni până scapi de toţi gândacii. Ca să nu îţi mai murdăreşti frumuseţe de papuci, fugi şi cumpără un spray pentru gândaci, poate chiar două... Unul ţine-l lângă pat - nu ştii niciodată când un gândac vrea să socializeze cu tine şi ai nevoie să te aperi. Cu celălalt, dă prin încăpere, pe tocul uşii (atât în interiorul camerei, cât şi în exterior), dar şi prin faţa uşii vecinilor. Nu îţi pierde speranţa!

Pasul 8. Ai obosit să tot lupţi cu ei. Pe biroul de lângă pat, zăreşti un gândac. Se uită la tine şi dă din antene... E semn de război! Ia spray-ul şi dă pe el. Fir-ar! S-a terminat spray-ul şi inamicul e încă în viaţă? Nu te panica! Dacă nu ai nimic la îndemână, poţi să îl ataci cu tubul de spray. În caz că nu funcţionează, întoarce-te la pasul 6.

Pasul 9. Insistă cu paşii anteriori până li se face frică de tine sau mor din cauza otravei.

Pasul 10. În cazul în care niciunul dintre paşii de mai sus nu funcţionează, pune-le semne de circulaţie în cameră ca să ştie pe unde pot să umble şi pe unde nu.

Succes!

www.stud-life.ro

77


numărul 6 / Noiembrie 2009

iONG

0 DEŞEURI Întreaga asociaţie a fost uimită atunci când Terumi, o studentă japoneză venită în exchange în România, ne-a povestit cum în oraşul ei deşeurile sunt împărţite în 34 de categorii. Sigur, imediat a urmat întrebarea: bine, dar ce puneţi acolo? Tot. Iar ca să vedeţi cam ce înseamnă tot, vă prezentăm afişul centrului unic de colectare din oraşul Kamikatsu (şi din lume). Articol de Liana Buzea | liana@ecoassist.org

Vestea bună este că în România (mai exact în Bucureşti), un operator de salubritate va deschide anul viitor un astfel de centru. Aşa că subiectul pe care-l discutăm acum este acesta: ce bucureştean îşi va duce gunoaiele la un centru de colectare de la capătul oraşului, aşa cum fac japonezii?

există operator de salubritate şi nici coşuri publice pentru gunoi. Dar nici gunoi pe stradă, din câte ni s-a spus. Apoi, deşeurile organice din gospodărie se compostează într-un aparat special, iar ulterior se folosesc ca îngrăşământ. Celelalte deşeuri se spală, operaţiune care ia cam 10-15 minute pe zi, se compactează şi se strâng într-un colţ din casă, amenajat special pentru acest lucru. Ulterior deşeurile sunt duse cu maşina la centrul unic de colectare, situat în afara oraşului. Aici există 3 oameni de pază, care îndrumă cetăţenii în separarea corectă a deşeurilor, dar şi verifică dacă acestea sunt curate.

Înainte să zici orice, hai să vedem întâi cum se fac lucrurile în Japonia. În primul rând, în oraşul menţionat nu

Deşeurile aduse se reciclează, se incinerează, se refolosesc pentru a produce diverse obiecte sau, dacă sunt în stare bună, se expun în centru şi oricine le poate lua gratis. Această organizare este doar în oraşul Kamikatsu. Media gamei de colectare în restul Japoniei este între 4 şi 6 tipuri www.stud-life.ro

79


numărul 6 / Noiembrie 2009

iONG de deşeuri: doze, PET, sticlă, hârtie şi carton, deşeuri incinerabile şi neincinerabile. Dacă un individ este prins aruncând gunoi în natură, riscă fie amendă de 1.400 EURO, fie închisoare 5 ani (în funcţie de gravitatea faptului comis). Pentru companii amenzile sunt de 1.400.000 EURO. Iar acum, hai să vedem ce oameni ar putea duce deşeurile la centrul din Bucureşti. În primul rând, cei supăraţi că deşi pun deşeurile separat la containere, acestea se colectează amestecat de operator. Apoi, cei care cred şi susţin trecerea la comportamentul de cetăţean responsabil. Ca repere, sunt acei oameni care chiar se deplasează zilnic cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, cei care chiar îşi duc gunoiul la cele trei puncte de colectare din oraş. Nu, nu trebuie o maşină proprie, trebuie doar să ai acces la una. Pentru că poţi să transformi dusul gunoiului la centru într-o activitate socia(bi)lă şi poţi să vorbeşti cu apropiaţii cu maşină care sunt deschişi la aşa ceva. ______ „0 deşeuri” este documentarul care prezintă o comparaţie între colectarea selectivă din Kamikatsu şi Bucureşti. Terumi Azuma este studentă venită în internship în EcoAssist care a inspirat acest documentar. Intră pe www.EcoAssist.org pentru a vedea documentarul.

80

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

Școala de HR Este timpul să faci primul tău pas spre succes! Articol de Cosmina Andreea Boricean ndr_cosmina@yahoo.com

Şcoala de HR a luat naştere din dorinţa sinceră a unui grup de tineri de a susţine, în dezvoltarea personală şi profesională, studenţii pasionaţi de domeniul resurselor umane. Anul acesta, în cadrul celei de-a patra ediţii a proiectului, echipa de organizare şi-a propus realizarea a două module care să ofere participanţilor ocazia de a intra în contact cu aria resurselor umane. Primul modul se desfăşoară în perioada 31 octombrie – 13 decembrie. Participanţii au fost selectaţi din rândul studenţilor facultăţilor din Bucureşti. Training-urile au loc în weekend, sâmbăta şi dumnica. Timp de o luna şi jumătate, profesionişti din HR vor avea grijă ca tinerii să îşi însuşească noţiuni şi cunoştinţe, care să le faciliteze pătrunderea şi integrarea în mediul organizaţional. Absolvenţii vor deveni “Resursa Resurselor Umane”, fiindcă misiunea şcolii este de a transFORMA tinerii de astăzi în specialiştii de mâine. Următorul modul va avea loc în primăvara 2010. Dacă îţi doreşti o carieră în Resurse Umane, intră pe www.scoaladehr.ro să afli mai multe detalii.

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

iONG

Altfel de comunicare La începutul lui decembrie, ASJC – YouthPress România organizează pentru al doilea an consecutiv Media Night. De data aceasta se mută într-un spaţiu cu totul neconvenţional, The Ark, şi îşi îmbunătăţeşte conceptul de eveniment. Articol de Denisa Căldăraru | denisa.caldararu@stud-life.ro

Media Night este un eveniment ce îşi propune să aducă împreună tineri pasionaţi de media şi de comunicare şi profesionişti din aceste domenii, pentru o seară de socializare, şi de distracţie. Evenimentul este o ocazie numai bună pentru seniori de a-şi cunoaşte viitorii colegi, iar pentru începători de a culege câteva sfaturi şi trucuri verificate, toate într-un cadru informal şi urmate de o super petrecere. Dacă în 2008 invitaţii veneau numai din presă, anul acesta conceptul se extinde către PR, advertising şi domenii conexe.

studenţii vor afla direct de la sursă, nu din cărţi, ce înseamnă să lucrezi într-un domeniu de comunicare. Fără seriozitatea unei conferinţe, fără emoţiile unui interviu, cu relaxarea unei discuţii între colegi. Concursul Fresh Rating Star va găsi cea mai proaspătă apariţie în domeniu, cel mai vânat viitor comunicator boboc. After-party-ul va renunţa definitiv la etichete pentru o petrecere în care nu se va ţine cont de gradul de specializare.

Media Night 2009 va avea trei momente cheie. Pentru început, tinerii vor avea două ore de networking cu invitaţi din profesie, în cadrul unui cocktail ce va face încălzirea pentru petrecere. Astfel,

În plus, profesioniştii vor lansa provocări juniorilor. Câştigătorii vor avea ocazia să lucreze pentru o zi alături de modelele lor. Pentru alte informaţii şi update-uri, intraţi pe site-ul de eveniment,www. medianight.info www.stud-life.ro

83


iONG

numărul 6 / Noiembrie 2009

Portret de ong-ist Să mă prezint. Pe scurt… 5 ani politehnist, 4 ani voluntar în cadrul Colegiului Studențesc din Electronică (OCSE). Cum se îmbină voluntariatul cu Politehnica? Ies scantei și artificii… de Cătălin Apostol | cata_apostol@yahoo.com Firea puțin mai diferită de a celorlalți viitori ingineri m-a determinat să caut și altceva, măcar ceva care să îmi ocupe timpul liber, care să îmi ofere și relaxare dar și libertatea în gândire. Țin să subliniez că nu eu am găsit OCSE-ul ci el pe mine, sau mai corect spus, foștii membrii din conducerea de atunci. Inițial am apreciat activitatea mea de voluntariat ca un weekend prelungit cu prietenii, o simplă distracție fără dureri de cap sau responsabilități. În cele din urmă am ajuns președinte al organziației, din nou la presiunile unor alumni și asta a fost începutul. Nu m-am gândit niciodată ce înseamnă pentru mine cu adevărat OCSE, l-am primit și l-am acceptat așa cum accepți și țigara după cafea sau cafeaua de dimineață. Cu toții avem nevoie de un motor, ceva care să ne pună în mișcare, să ne îndrepte spre idealuri și vise îndepărtate, iar pentru mine acest motor a fost OCSE-ul, care mi-a oferit timp de 4 ani cunoaștere și mi-a întărit personalitatea. Din respect pentru tine, cititorule, acum e timpul să trag o linie și să îți prezint măcar în 4 cuvinte ce înseamnă voluntariat pentru mine. 84

Familie. Avem cu toții o mamă, un tată, un bunic, o soră sau un frate, dar aceasta e familia pe care o primești, nu ți-o alegi tu, nu ai cum să o schimbi. OCSE a fost și este pentru mine a doua familie. Prieteni. Voluntariatul e un drum pe care ți-l asumi și, dacă îl respecți, îți aduce în cale sute de prieteni adevărați. Poate suna utopic dar, în timpul activității mele ca membru în OCSE, am ajuns să cunosc oameni care împărtășeau același concepții și idealuri ca și mine, și nu au fost puțini. Faptul că organizația e membră ANOSR mi-a deschis porți către toate centrele universitare din țară. E foarte plăcut să știi că în toate colțurile țării este un om (sau mai mulți) gata să îți sară în ajutor doar pentru că ești prietenul lor din OCSE. Am învățat să apreciez cu adevărat un prieten și pentru asta mulțumesc OCSE-ului. Spirit de echipă. OCSE-ul nu e o instituție, nu e o clădire sau un fapt. E o echipă, și în mod normal trebuie să respecte niște principii pentru a funcționa ca o echipa. Regula de bază este munca în echipă. Atunci când lucrezi de unul singur, șansele www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

iONG

să reușești să aduci ceva nou și bun sunt destul de mici pentru că un fapt bun nu e unul adresat individului ci mulțimii. Așadar voluntariatul m-a învățat cum să lucrez în echipă, o echipă de oameni cu personalități diferite. Aptitudini. Am terminat facultatea și cu părere de rău recunosc că nu mi-am ales încă o carieră de viitor, pentru că facultatea nu m-a făcut specialist în nimic. Pe de altă parte am o bază destul de vastă de competențe care mă ajută să gust câte puțin din multe posibile cariere. Pot lucra în numeroase domenii: marketing, resurse umane, PR, managementul proiectelor, iar acest lucru se datorează educaţiei non-formale pe care mi-a oferit-o OCSE-ul. Aceasta face diferenţa între mine şi mulţi alţi tineri în momentul în care mă prezint la un interviu. Acum când a venit timpul să îmi iau zborul din OCSE, că un pui lipsit de curajul să se avânte singur în lume, nu pot decât să mulţumesc că am fost voluntar în OCSE şi să continui să sprijin mişcarea studenţească cu ce mijloace am acum la dispoziţie. Viaţa m-a învăţat un lucru… nu întotdeauna vei primi ce îţi doreşti dar e bine să fii pregătit şi să ai cât mai multe opţiuni. Şi încă ceva… Am învăţat şi m-am distrat în OCSE cât o fac alţii în zeci de ani. www.stud-life.ro

85


numărul 6 / Noiembrie 2009 iiO ONG NG De la membru la biroul de conducere

Cu siguranţă ai auzit despre organizaţiile non-guvernamentale studenţeşti, dacă eşti student. Cel mai probabil faci parte dintr-o asociaţie, ştii pe cineva care e membru într-un ONG sau măcar ai văzut un afiş de recrutare. Mă întreba zilele trecute o prietenă, care tocmai fusese acceptată într-o asociaţie, cum se comunică într-un astfel de, să-i zicem, grup şi cum funcţionează el. Aşadar, o să încerc să vă spun ce face un membru într-o asociaţie. Articol de Adina Antonie | antonieadina@gmail.com

Se dezvoltă! Atât personal, cât şi profesional. Personal pentru că trebuie să înveţe să lucreze într-o echipă, să comunice şi să socializeze cu ceilalţi din jurul său. Apoi, îşi face multe cunoştinţe şi prieteni care îl pot ajuta atunci când are nevoie. Un membru câştigă experienţă profesională prin trainingurile şi proiectele la care participă, prin evenimentele pe care le coordonează, prin simplul fapt că este membru şi vede cum se lucrează.

Comunică!

Stud - Life

Comunicarea e partea, zic eu, cea mai importantă într-o organizaţie. Dacă nu ştii să transmiţi pe înţelesul celorlalţi ceea ce vrei să spui, există o posibilitatea foarte mare ca proiectul tău să nu iasă aşa cum ţi-l imaginai. Când spun comunicare, mă refer la comunicare pe toate căile posibile. O altă parte importantă sunt mailurile. Dacă nu ştii să îţi gestionezi mailurile şi să le prioritizezi, vei fi depăşit de situaţie atunci când îţi vin pe zi 50 de mailuri.

86

www.stud-life.ro


iONG

numărul 6 / Noiembrie 2009

Se distrează! Da, se distrează! ONG-urile nu înseamnă numai muncă, înseamnă şi distracţie. Există multe petreceri organizate de asociaţii, petreceri la care ai şansa să cunoşti şi mai multă lume. Să nu crezi că şedinţele sunt ceva de speriat. Într-adevăr se lucrează mult la o şedinţă, dar într-o atmosferă plăcută. Cel puţin, în asociaţia din care fac eu parte, aşa e. Altfel, nu am sta chiar şi până la unu noaptea la o şedinţă.

Evoluează! Un membru, oricât de nou venit ar fi el, poate să urce foarte repede în funcţie. Poate ajunge de la a fi un simplu membru la a fi coordonatorul unui departament sau a avea o funcţie în biroul de conducere. Când spuneam că poate să facă asta foarte repede, nu glumeam. După ce a trecut de perioada de probă şi este oficial parte din ONG-ul respectiv, la prima Adunare Generală, un membru poate fi ales de ceilalţi pentru a ocupa o funcţie importantă. Nu contează vârsta, ci doar cum lucrezi tu la proiecte, motivaţia de a te implica cu adevărat şi, nu în ultimul rând, dacă te plac ceilalţi membri.

87

Stud - Life

www.stud-life.ro


iiO ONG NG

numărul 6 / Noiembrie 2009

Are prioritate!

Ca membru aflii primul despre evenimentele organizaţiei din care faci parte şi ale altor ONG-uri. O persoană din afară va afla de abia după ce aflii tu de ele, atunci când probabil jumătate din locuri sunt deja ocupate, iar şansele de a fi selectată să participe scad. La proiectele organizaţiei tale nu trebuie să mai treci printr-o selecţie sau să completezi un formular de aplicare aşa cum fac cei din afară.

Stud - Life

Adina Antonie face voluntariat de un an în Asociaţia Studenţilor la Jurnalism şi Comunicare (ASJC) Youthpress Romania, organizaţie

88

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

iONG

Face practică! Tot ceea ce se învaţă la facultate sau din cărţi, se pune în practică într-o organizaţie studenţească. Nu există loc mai bun de aplicat ceea ce ai învăţat decât într-un ONG, cel puţin ca prim pas.

Face ce îi place! Asta înseamnă voluntariatul, să faci nesilit de nimeni ceea ce îţi place. Nu îţi place un proiect? Nu te implica în el! Ai o idee bună? Pune-o în practică! Îţi place mai mult să petreci? Organizează o petrecere! Vrei să aperi drepturile studenţilor? Intră într-o organizaţie care face asta! Vrei să înveţi mai multe şi să faci practică într-un anumit domeniu? Atunci, intră într-o asociaţie profesională!

profesională axată pe dezvoltarea tinerilor profesionişti în jurnalism, relaţii publice şi publicitate. După doar jumătate de an de activitate, ea a fost aleasă în biroul de conducere pe funcţia de secretar general. Detalii despre ASJC pe www.asjc.wordpress.com

www.stud-life.ro

89


iWORK

numărul 6 / Noiembrie 2009

Balaurul înghite toate joburile În caz că titlul v-a speriat un pic, vă asigur că nu aveţi motive de îngrijorare! Balaur.ro, căci despre el este vorba, este foarte simpatic şi foarte util celor în căutarea unui loc de muncă. De ce înghite joburi? Fiindcă asta face, fiind un motor de căutare de job-uri (un fel de “Google”, dar numai pentru locuri de muncă), unul dintre cele mai complexe de la noi. Articol de Mihai-Irinel Popescu | irinel@balaur.ro Cum a luat naştere Balaur.ro? Proiectul este iniţiativa a trei tineri pasionaţi de informatică. Ideea a apărut datorită numărului mare de site-uri de job-uri de pe piaţa românească şi din frustarea de a fi nevoit să cauţi in fiecare acelaşi lucru. Cei trei, Cristian, Silviu şi Mircea, au acumulat experienţă în programare de-a lungul timpului, participând la concursuri de programare şi la stagii în cadrul companiilor internaţionale, precum Google şi Microsoft. Pe lângă asta, băieţii pregătesc viitorii olimpici la informatică cu ajutorul infoarena.ro, un site şi o comunitate de peste 1000 de membri şi 6 ani vechime, ce promovează excelenţa în informatică şi programare.

Balaurul te ajută şi să fii la curent cu ofertele noi de muncă prin intermediul alertelor. Te poţi abona pentru orice căutare pe care o faci şi balaurul te va înştiinţa în timp real pe e-mail, zilnic sau săptămânal, despre ofertele noi.

De ce e diferit Balaur.ro faţă de alte site-uri de joburi? Fiindcă este un motor de căutare ce indexează peste 20 dintre cele mai importante site-uri de joburi şi ţi le prezintă structurat şi ordonat în funcţie de interesele tale. Asta înseamnă că nu mai trebuie să cauţi în 20 de locuri, ci doar pe balaur.ro, care îţi afişează rezultatele căutărilor tale într-un mod inteligent. Mai mult, elimină duplicatele şi joburile expirate şi ţi le afişează numai pe cele mai noi. www.stud-life.ro

Cum îţi găseşti job pe Balaur.ro? În trei paşi simpli: 1. Intri pe adresa de internet: www.balaur.ro 2. Dacă ai un CV, îţi încarci CV-ul şi Balaurul îţi recomandă joburi pe baza lui. Dacă nu, poţi să cauţi direct după denumirea jobului sau localitate. Poţi să

91


numărul 6 / Noiembrie 2009

iWORK

să le administrezi pe oricare dintre ele. Asta însemană că le poţi edita, şterge sau poţi adăuga unele noi. În plus, e foarte simplu să îţi faci un cont de utilizator!

filtrezi rezultatele după mai multe criterii: domeniu, localitate, tip job (part-time, fulltime) şi chiar după salarii! 3. Când ai găsit un job care te interesează, dai click și aplici pe site-ul care a publicat anunţul.

Nu te gândi că trebuie să completezi un formular lung şi anost. Nici vorbă! Nu există detalii obligatorii pe care să le completezi, îţi trebuie doar un e-mail şi o parolă! Alternativ, poţi să te înscrii cu contul de Google, fără să trebuiască să pui mâna pe tastatură (în curând te vei putea loga şi cu Yahoo, Facebook sau Twitter).

Dacă ţi-ai făcut cont, ai câteva opţiuni suplimentare: Recomandări pe baza CV-ului Îţi încarci oricâte CV-uri, în ce format vrei tu (Word, PDF sau text), şi Balaurul le analizează şi îţi face recomandări de joburi pe baza lor. Dacă ţi se pare că nu a potrivit prea bine criteriile, poţi să le modifici printr-un simplu click.

Cum ţi se pare? Balaurul vrea să iţi ofere o experienţă cât mai plăcută în căutarea unui job. Dacă vrei să îl ajuţi cu un sfat despre cum să-l facem mai bun sau pur şi simplu vrei să îl saluţi, trimite-i un email la balaur@ balaur.ro.

Management de Alerte V-am povestit de alerte. Dacă ai cont, poţi

92


numărul 6 / Noiembrie 2009

iWORK

Cum te verifică angajatorii …sau despre limitele recrutării atunci când se ia în considerare prezenţa online (Social Media). Analiză de Cristi Ariton | cristi.ariton@stud-life.ro Cele peste 2,2 milioane de conturi pe Hi5, 250.000 de profile Facebook, în jur de 25.000 de conturi Twitter (datele sunt aproximative) fac inevitabilă luarea Social Media în calculul recrutării. Însă, o privire profesională într-un spaţiu personal poate conduce la confuzie şi cel mai adesea scoate la iveală discrepanţa dintre ce vrea angajatorul şi ce oferă candidatul. Fără a fi naivi, deşi mulţi oameni înjură, apar în ipostaze indecente, afişează un comportament deviant, recruiterul are drept etalon codul bunelor maniere sau o percepţie morală asupra

94

aspectelor de mai sus. Pornind de la asta, să vedem ce poate găsi un recruiter când evaluează profilul online al candidatului. Are un CV în mână şi pe monitor: Facebook, Blog, Twitter, Hi5, Flickr, MySpace. În CV scrie: bune abilităţi de comunicare şi relaţionare (lait-motivul CV-urilor). Pe blog nu are articole bine redactate, e incoerent în idei, exprimare. Pe Facebook are greşeli gramaticale şi scrie „a la messenger”. În CV scrie: loial şi corect în relaţia cu angajatorul, comportament deontologic. Pe Twitter îşi critică şi desconsideră şefii, colegii, compania. Pe Flickr pune poze în care arată cum munceşte el şi ce

www.stud-life.ro


numărul 6 / Noiembrie 2009

atitudine are la birou când nu e şeful în preajmă. Aprecieri mai mult sau mai puţin laudative, corecte ori confidenţiale vis-a-vis de clienţi, beneficiari, parteneri ai companiei sunt postate pe profilele personale. În CV scrie: tolerant, sociabil, anti-discriminare. În online afişează status-uri rasiste, sexiste, xenofobe. La “Defecte/ puncte slabe” în CV scrie: workaholic, foarte sobru, nu sunt modest, uşor arogant, etc. (atribute de obicei negative pentru simţul comun, dar care, instrumentate în contextul muncii, dau rezultate deosebite). Însă, orele la care îşi postează articole, status-uri, poze coincid cu orele de muncă. Pozele de pe MySpace şi Flickr îl arată consumând alcool în spaţiul public, afişându-se în ipostaze indecente, provocatoare. Un alt aspect semnificativ pe care îl pot găsi recruiterii în spaţiul personal online este legat de compoziţia link-urilor, adreselor de e-mail, user-ului, nick name-ului. Cei mai mulţi specialişti recomandă compunerea acestora din prenume şi nume, însă, nu ridică semne de întrebare nici formulările mai personale, atâta timp cât sunt de bun-gust. Denumiri de genul 69_4_u, prea_bună_pt_tine, pornstar, glossy_girl, anti_unguri cu siguranţă nu îţi fac reclamă bună. O formulare atipică însă, personalizată conform stilului tău şi tematicii pe care o abordezi pe social media, nu poate fi decât de bun augur. Socialmediatizează-te pe tine însuţi!

www.stud-life.ro

95


iHOROSCOP ONG

numトビul 6 / Noiembrie 2009

Stud - Life

HOROSCOP Berbec

Taur

Treci printr-o perioada destul de frustranta. In cuplu pare a exista o neconcordanta, o defazare sau un soi de indiferenta. Apetitul sexual este urias si urgent, dar chiar daca gasesti satisfactie fizica, implinirea sufleteasca se lasa asteptata. Chiar daca iti admira aptitudinile de lider si organizator, ceilalti s-ar putea sa nu aprecieze maniera dominatoare in care incerci sa te impui. Ia-o usor, cu diplomatie si bunavointa, pentru a-ti putea conserva bunele relatii!

Ai nevoie de afectiune, disponibilitatea amoroasa este marita, atragi usor sexul opus. In cazul unei relatii incordate, reactiile foarte emotionale pot declansa ciocniri aprinse. Colaborarile, mai ales cele la distanta, sunt problematice, calatoriile de lucru enervante, iar profesional poti resimti lipsa unor specializari. Asculta-ti organismul, iar daca ceva nu este in regula, du-te imediat la medic!

Gemeni

Rac

Ceva pare sa ia amploare, iar acest ceva poate fi o noua iubire sau un stres partenerial. Profesia te solicita mult si trebuie sa faci fata unor mari solicitari, dar poti realiza lucruri deosebite. Financiar, ceva nu merge tocmai rotund: exista unele piedici, restrictii sau intarzieri. Un relief aparte par sa capete drumurile, informatia sau studiile. Este o perioada propice tratamentelor cosmetice. Condu prudent si ai grija de acte si documente! Atentie la ce scrii/semnezi!

Ai tendinta de a lua lucrurile cam prea dramatic. Poti gasi insa impliniri intr-o noua dragoste sau intr-o sexualitate dezinhibata. Sexul ar putea avea chiar rol terapeutic, risipind tensiunile si atenuand disensiunile. Lucrurile se leaga mai bine in a doua parte a lunii si mai ales in ultima decada din noiembrie 2009, care poate fi una de succes. Cand e vorba de bani, judeca limpede, fara a te lasa influentat(a) de copii, dragoste sau gustul aventurii!

Leu

Fecioara

Toate emotiile sunt foarte vii, iar imboldurile, foarte urgente. Raspunzi instantaneu la orice provocare si-ti place sa provoci, sa vanezi, sa cuceresti. Financiar, exista riscul risipei si al operatiunilor hazardate. Nu ai limite si esti gata sa-ti asumi riscuri fara sa te gandesti la pericole sau consecinte. Excesele iti pot dauna chiar acum sau pot avea urmari mai tarziu. Cand pornesti intr-o actiune, evalueaza-ti lucid resursele si sansele de reusita!

Daca doresti sa intreprinzi ceva pentru a lega o noua relatie sau pentru a o imbunatati pe cea veche, acum este momentul, fiindca ai in aceasta privinta o inspiratie si o inventivitate de zile mari. Ti-ar prinde bine mai multa discretie, fiindca aceasta luna poate scoate la iveala cu mare usurinta lucruri care ar trebui sa ramana secrete sau confidentiale. Evita tot ce miroase a barfa, conspiratie, implicare in actiuni clandestine sau suspecte!

96

www.stud-life.ro


HOROSCOP iONG

numトビul 6 / Noiembrie 2009

sursa: eastrolog.ro

Balanta

Scorpion

Nevoile afective sunt mari, iar tentatia aventurii iti da tarcoale. Profesional, te motiveaza foarte mult aspectul financiar. Perspectiva banilor isi dinamizeaza eforturile, iar eforturile aduc bani. Psihologic, nu este exclus sa resimti unele tensiuni sau sa ai o stare anxioasa, care ar putea fi legata cumva de o problema privind caminul, proprietatile imobiliare sau parintii. Ai grija de tine si actioneaza cu prudenta, mai ales daca te-ai nascut in septembrie!

Soarele in Scorpion te face sa radiezi, sa stralucesti, sa atragi atentia. Este o perioada in care iti poti pune in valoare atat aptitudinile si talentele cat si farmecul personal. Ambitiile sunt mari, poate nu intr-un raport tocmai exact cu posibilitatile - dar, uneori, un Scorpion foarte motivat poate reusi imposibilul... Ai forta si dorinta de a lupta pentru a obtine ceea ce vrei. Cauta sa nu starnesti animozitati, ferestete de barfe si uneltiri!

Sagetator

Capricorn

Emotiile raman intr-o zona obscura. Poate simti ca nu esti instare sau nu are rost sa le marturisesti, poate ca infloresc in poiana unei iubiri secrete ori se desfasoara numai in universul tau imaginar. Sau poate astepti de la persoana iubita ceva ce nu vine... Unele incurcaturi aparute din motive misterioase pot pune la un moment dat reusita sub semnul intrebarii. Atentie in deplasari, fie la volan, fie pe jos!

Nu s-ar zice ca dragostea este o prioritate. Acum te framanta mai mult chestiuni de ordin practic, cum ar fi situatia profesionala si cea materiala. Mai este posibil ca o relatie de amicitie sa devina deodata interesanta din punct de vedere amoros. Sectorul financiar este foarte activ, dar riscant. Se anunta cheltuieli mari, asa ca pastreaza o rezerva! Daca ai nevoie de un sfat financiar, apeleaza la un expert! Prietenii nu te pot ajuta in chestiuni de natura materiala.

Pesti Relatiile sentimentale se leaga in principal pe baza afinitatilor spiritual-culturale. Ai eficienta si poti realiza lucruri deosebite acum, fiindca este timpul actiunilor hotarate, care necesita energie si un anume curaj. Financiar, pot sa apara tensiuni sau blocaje. Se recomanda economie si prudenta. Daca ai animale domestice sau de companie, ingrijeste-le si supravegheaza-le cu atentie, fiindca exista un risc de incidente neplacute!

www.stud-life.ro

97

Stud - Life

Varsator Cu Marte in sectorul cuplului, te manifesti pasional, subiectiv, nerabdator si tinzi catre reactii emotionale exagerate. Ai grija cu cine iesi sau pe cine provoci, fiindca exista un pericol de agresiune! Cariera este intr-o perioada dinamica. Cauti succesul si incerci chiar sa impulsionezi reusita prin initiative indraznete, uneori excesive. Lipsa de masura se poate repercuta negativ asupra buzunarului. Fereste-te de conjuncturile cu potential conflictual sau violent!


Stud-Life - nr 6 - noiembrie 2009  

Stud-Life - nr 6 - noiembrie 2009

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you