Page 1

BankingTech septembrie 2012

PARTENER DE DRUM LUNG AL BĂNCILOR DIN ROMÂNIA

soluÑII IT&c PenTRu IndusTRIa fInancIaRÃ

www.efinance.ro

Pulsul IT în bãncile din România e mai aleRT Pe TImP de cRIzà mobIlITaTea ÇI InTeRneTul schimbã tehnologiile în secToRul fInancIaR-bancaR cIne face cÃRÑIle la nivel mondial pe piaña soluñiilor IT pentru IndusTRIa fInancIaRÃ

PRIMUL TERMINAL AUTOMAT DE PLĂȚI PRODUS ȘI ADOPTAT LOCAL PE SCARĂ LARGĂ Echipament conceput şi produs în totalitate de ROPECO Costuri minime, raport calitate/preţ net superior faţă de produsele promovate de concurenţă Permite alimentarea conturilor bancare Posibilitate de emitere de bilete contra cost Disponibilitate non-stop în spaţiile self-service ale băncilor comerciale Arhitectură modulară, care permite adaptarea sa la necesităţile clientului Suport pentru plata facturilor şi/sau ratelor la credit Plată facturi cu numerar sau cu card (cu bandă magnetică, hibrid, cu cip sau contactless) Identificarea automată a sumei şi a furnizorului prin scanarea facturii, posibilitatea de a returna rest în bancnote  

Model constructiv, ce asigură acces uşor la toate componentele Terminalul este conform cu cerinţele din Regulamentele BNR Alegerea sistemelor de operare pentru suportul de implementare şi aplicaţiile software se fac în funcţie de echipamentul şi de cerinţele clientului Oferă posibilitatea de management la distanţă, jurnal, audit Este asistat de personal calificat pentru asigurarea mentenanţei, in scopul asigurării funcţionării soluţiei furnizate în parametri optimi Poate fi echipat cu seif certificat CEN, agrementat conform normelor europene

The Smart Way to Performance Ne puteţi contacta la: Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 / Fax: +40 (0) 21.317.39.06 / Mobil: +40 (0) 722.314.043 / E-mail: office@ropeco.ro


26 octombrie 2012 ediȚa a V-a SALA EMINESCU, KPMG ROMÂNIA, DN1, ŞOS. BUCUREȘTI-PLOIEȘTI, NR. 69-71, SECTOR 1

Noi repere pe harta ameNiNȚĂrilor iNformatice


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

editorial

Facem apelul de seară În aşa vremuri tulburi, cu spasme şi contracţii, nervi, emoţii şi scrâşnet din dinţi, am vrut să adunăm, ca pe nişte fotografii în mişcare, toate informaţiile recente şi relevante, ideile noi şi ofertele jucătorilor angajaţi să traverseze curajoşi criza umăr la umăr cu clienţii lor, instituţiile de credit.

Cristian Pavel, redactor coordonator

m plecat la drum în această primă întreprindere editorială pentru a încerca să înţelegem cum s-a repliat piaţa furnizorilor de soluţii hard & soft & telco într-o vreme în care deja jumătate dintre băncile comerciale din românia nu mai fac profit, ba chiar îşi cosmetizează ridurile şi pierderile.

a

septembrie 2012

am luat pulsul departamentelor it din bănci, am tras linii şi concluzii pe diverse nişe, am revăzut şi interpretat clasamente, topuri, tendinţe. am creat un punct de întâlnire al businessului din atâtea direcţii. Nu e o misiune încheiată, ci una abia începută, atât de necesară unei informări corecte şi oneste. Nu e nici una cu pretenţii holistice. Mai sunt multe de spus, mai avem de convins mult mai mulţi parteneri de drum să ni se alăture. Facem, aşadar, în primul Bankingtech, un fel de „apel de seară” al întâmplărilor care contează în domeniul exploziv al maşinilor, aplicaţiilor, echipamentelor, infrastructurii şi serviciilor care deservesc, laolaltă, industria financiară. Vă spunem, în 48 de pagini, cum arată combatanţii.

1


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech editor [ef georgeta cliNca gclinca@finmedia.ro

4 MoBilitatea şi iNterNetul

Redactor coordonator cristian PaVel cpavel@finmedia.ro tel.: 021 315.50.71 int. 105

schiMBă tehNologiile ÎN sectorul FiNaNciar-BaNcar roMâNesc

Mijlocul ateNţiei utilizâNd soluţii soFtware all-iN-oNe PeNtru ceNtre de coNtact

Graphic designer Marius FiliPoiu dtp2@finmedia.ro Corectur` irina Fr~}il~ ifratila@finmedia.ro

35 câţi roMâNi Folosesc

Foto timi {licaru, rompres, Mediafax

Publicitate Mihaela odica modica@finmedia.ro

cu suPersoluţii PeNtru card

34 cuM să Păstrezi clieNţii ÎN

Redactori Bogdan PoPescu bpopescu@efinance.ro

Director publicitate Marius {teFaN mstefan@efinance.ro tel./Fax: 021 315.50.71 int. 101/102

32 suPercard – o coMPaNie

12

PriNtec grouP, lider Pe segMeNtul autoMatizării traNzacţiilor FiNaNciare

serViciile de oNliNe BaNkiNg?

37 iNForM lykos a Făcut cardul să zâMBească

14 uN alt Fel de tezaur:

Difuzare tel.: 021 315.50.71 int. 211

ceNtrul de siguraNţă a datelor al roMtelecoM

abonamente tel./Fax: 021 317.08.66 tel.: 021 315.50.71 int 103

16

Pulsul it ÎN BăNcile diN roMâNia e Mai alert Pe tiMP de criză FINMeDIa SRl editor al publica]iilor: „Pia]a Financiar`“, „e-Finance“, „Finmedia Directories Series“

39 NuMărul terMiNalelor BaNcare diN roMâNia scade uşor, iar cardurile iau Viteză

Director general Mihai s~Ndoiu msandoiu@finmedia.ro

40 roPeco găseşte calea iNsPirată sPre PerForMaNţă

Director evenimente adrian alexandru aadrian@finmedia.ro Str. Nicolae Caramfil nr. 77, sector 1, Bucure[ti, cod 014146, Tel.: 021 315.79.26, 021 310.09.82, Tel./Fax: 021 310.09.83 e-mail: editura@finmedia.ro web: www.efinance.ro Finmedia este membru al Biroului Român pentru auditarea Tirajelor.

25

oraNge roMâNia, PioNier ÎN Plăţile NFc

43 exterNalizarea serViciilor ridică şi seMNe de ÎNtreBare

28

ciNe Face cărţile la NiVel MoNdial Pe Piaţa soluţiilor it PeNtru iNdustria FiNaNciară

30 BaNkiNgul se orieNtează Copyright: Finmedia SRl este interzis`, conform legii, reproducerea integral` sau par]ial` – pe orice cale – a con]inutului revistei, f`r` acordul scris al conducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in drepturile de copiere. apar]ine colaboratorilor, în exclusivitate, responsabilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz`. Opiniile lor nu reprezint` institu]iile [i/sau firmele cu care ace[tia au orice fel de rela]ii contractuale.

2

către soluţii coMPlexe de BusiNess

47 15% diN Plăţile cu cardul se duc ÎN oNliNe

septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

MoBilitatea şi iNterNetul schiMBă tehNologiile ÎN sectorul FiNaNciar-BaNcar roMâNesc Internetul şi dispozitivele mobile sunt cele două zone care dictează astăzi în aproape toate sectoarele care se adresează consumatorilor finali. De bună voie sau silit, mai repede sau încet, sectorul financiar-bancar intră şi el „în horă”. Acest lucru este deja foarte evident la nivelul pieţelor dezvoltate din Europa, dar tinde să devină o regulă şi la noi. Anul acesta, multe dintre eforturile băncilor din România s-au îndreptat către dezvoltarea canalelor alternative/electronice, către integrare şi mobilitate.

onform unui studiu Pricewaterhousecoopers (Pwc), the New digital tipping Point, preferinţa de a utiliza canale digitale de interacţiune cu banca se manifestă la toate segmentele de clienţi, dar îndeosebi la cei din generaţia y (cei născuţi după 1980). Pentru acest segment de clienţi, calitatea ofertei de servicii bancare digitale a devenit unul dintre factorii cei mai importanţi în procesul de selecţie a furnizorului de servicii bancare. de aceea, obiectivul băncilor trebuie să fie

c

4

diversificarea ofertei de servicii digitale pentru a atrage acest grup de clienţi şi să nu mai privească migrarea spre mediul digital doar ca pe o modalitate de a reduce costurile. Mobile-banking, o zonă „fierbinte” anul 2012 ne-a arătat un interes ridicat al băncilor de la noi către zona de mobilitate. cu toate acestea, partea de mobile banking, aplicaţiile care îmbină capabilităţile smartphone-urilor

cu cele mai frecvente operaţiunile bancare (vizualizare solduri, plăţi, schimb valutar etc.), nu ne-a oferit rezultatele de anul trecut, când au fost lansate numeroase servicii de acest fel. Nextebank este instituţia care a venit cu o astfel de aplicaţie în prima parte a acestui an, lansând Nextemobile, o aplicaţie ce rulează pe terminalele care utilizează cele mai cunoscute sisteme de operare (ios, android, Blackberry). aplicaţia permite realizarea unei game largi de operaţiuni bancare – transferuri în lei către diverşi septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

beneficiari, schimburi valutare, plata facturilor de utilităţi, constituiri şi lichidări de depozite, generare de extrase de cont şi vizualizare de rapoarte de tranzacţii – precum şi localizarea celor mai apropiate sucursale şi bancomate ale băncii. cu toate că pare că trece printr-un moment de aşteptare, mobile-banking-ul este o zonă foarte „fierbinte”. interes din partea băncilor există, sunt unele bănci care lucrează la astfel de proiecte, urmând ca rezultatele să se vadă în perioada următoare, însă în alte cazuri lipsesc resursele financiare alocate pentru astfel de proiecte. Pe de altă parte, se remarcă un efort al băncilor pe partea de mobile-banking de dezvoltare a soluţiilor deja existente şi îmbunătăţire a funcţionalităţilor. iNg Bank şi Banca transilvania, două bănci care au investit mult în canalele digitale, au fost cele care au lansat în premieră soluţii de plată a facturilor cu ajutorul mobilului, prin scanarea codului de bare al facturii fizice şi apoi autorizarea tranzacţiei şi realizarea efectivă a plăţii. Practic, cu ajutorul camerei foto a telefonului se realizează scanarea codului de bare de pe factură, iar datele de plată se încarcă automat, după care este necesară confirmarea tranzacţiei. dacă în cazul Băncii

septembrie 2012

transilvania, funcţionalitatea este integrată în soluţia Bt24 Mobile Banking, cei de la iNg au lansat o aplicaţie dedicată, FastPay, o soluţie in-house dezvoltată şi testată de iNg Bank în cursul unui an. de asemenea, raiffeisen Bank, un jucător care a lansat toamna trecută un serviciu de mobile-banking modern, a adăugat anul acesta noi funcţionalităţi soluţiei raiffeisen smart Mobile: deschidere de cont curent/economii, constituire/lichidare depozite şi posibilitatea de a subscrie pentru fonduri de investiţii. eforturile realizate de bănci se reflectă şi în modul în care este primită această tehnologie de clienţi, arătând astfel că mobilebanking este mai mult decât o zonă în care băncile îşi etalează noile tehnologii. cifrele prezentate de Banca transilvania arată că numărul de utilizatori ai serviciul Bt24 Mobile Banking a depăşit cele mai optimiste estimări ale băncii. astfel, acest serviciu înregistra 22.500 de utilizatori la finalul primului trimestru, peste ţinta stabilită de bancă pentru întreg anul. creşterea numărului de

utilizatori pe primele 3 luni a fost de 50%, serviciul fiind lansat în toamna anului trecut. start în plăţile mobile dacă vorbim de mobilitate, trebuie subliniat faptul că anul acesta reprezintă punctul de plecare al plăţilor mobile în românia. Primele trei trimestre ale lui 2012 au adus două premiere în zona tehnologiei plăţilor. Brd şi orange au lansat, la începutul verii, un proiect pilot ce vizează testarea soluţiei Near Field communication (NFc) integrată în cartela siM. Peste 100 de persoane ce deţin un cont bancar la Brd au primit telefoane mobile Blackberry şi siM-uri speciale cu capabilităţi NFc pentru a le utiliza la plata produselor şi serviciilor la comercianţii acceptanţi, existând peste 2.000 de Pos-uri compatibile NFc. „Pilotul” durează 4 luni, urmând ca cel mai târziu în 2013 să fie lansată o ofertă comercială cu această tehnologie. Plăţile mobile nu sunt chiar o noutate în românia, în 2008 iNg Bank lansând un proiect pilot pentru testarea soluţiei de plăţi mobile. soluţia nu a trecut însă de faza de „pilot”. ceea ce Brd şi orange au început în această vară este primul pas pe drumul pieţei româneşti către plăţile mobile, drum care va fi parcurs în viteză, după cum sunt convinşi specialiştii. Plăţile mobile sunt o extensie naturală a plăţilor 5


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

vine cu o nouă interfaţă, noi funcţionalităţi (de ex. constituirea de depozite la termen) şi un proces simplificat de efectuare a plăţilor, în doi paşi. Noutatea în zona de internet banking a reprezentat-o serviciul de transfer de bani prin internet Banking lansat de Banca transilvania şi western union. Noul serviciu permite trimiterea şi primirea de bani din şi în românia, prin serviciul internet Banking al Băncii transilvania, Bt24, utilizând western union Money transfer. această mişcare vine după ce, în 2010, cele două entităţi au implementat, în premieră mondială, transmiterea şi primirea de bani prin bancomatele băncii. Focus către tranzacţionarea online contactless, care au deja mai mult de doi ani vechime în românia, iar creşterea lor este condiţionată direct de dezvoltarea acestora din urmă. o altă premieră o reprezintă soluţia de plăţi directe cu telefonul mobil prin intermediul codurilor Qr, introdusă în românia de garanti Bank, în parteneriat cu compania suedeză seamless, care a dezvoltat această tehnologie. introducerea sistemului seQr Mobile Payments se face prin intermediul unui proiect pilot implementat în marile lanţuri de retail. Noua tehnologie permite plata în magazinele de retail tradiţional (la terminalul Pos), în magazinele online sau a facturilor prin scanarea, cu ajutorul telefonului mobil, a unui cod Qr. Plata se va realiza direct din contul bancar al clientului, fără să mai fie nevoie de card. 6

upgrade în internet banking o mare parte din atenţia şi resursele băncilor au fost îndreptate anul acesta către zona de online, în special spre platformele de internet banking. am consemnat astfel mai multe proiecte de redesign al paginilor de online banking, precum şi adăugarea de noi capabilităţi şi funcţionalităţi. cei de la cec şi-au relansat platforma de internet banking ceconline, cu o nouă interfaţă grafică, accentul fiind pus pe îmbunătăţirea uzabilităţii, proiect derulat cu furnizorul platformei asseco. de asemenea, raiffeisen Bank şi-a relansat serviciul raiffeisen online, venind cu un nou design şi funcţionalităţi îmbunătăţite. şi Banca italo romena şi-a relansat, la începutul anului, serviciul de internet banking, Bir web, care

chiar dacă piaţa de capital din românia nu trece printr-o perioadă fastă, migraţia clienţilor către tranzacţionarea online a avut ecou la nivelul băncilor. anul acesta, cei de la Brd au venit în această piaţă cu o nouă soluţie: aNyMa, o platformă dedicată tranzacţionării online pe pieţele de capital, care se adaugă modulului de lucru curent cu brokerii. Noua platformă oferă, de la o imagine de ansamblu asupra pieţelor, până la detalii specifice pe un singur instrument şi acces în timp la Bursa de Valori Bucureşti şi pieţe externe (londra, Frankfurt, Paris, Viena, zurich, amsterdam şi Bruxelles). aplicaţia este dezvoltată de compania norvegiană infront. Platforma permite atât utilizarea de conturi globale, cât şi gestionarea mai multor portofolii septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

în paralel şi oferă, pe lângă accesul direct la tranzacţionare rapoarte de cercetare ale Brd şi ale socgen, un serviciu de ştiri din surse româneşti, precum şi recomandări de tranzacţionare din partea brokerilor grupului. aplicaţia rulează local, instalată pe computerul clientului, securizarea se face cu digipass, iar conturilor pot fi alimentate prin serviciul de internet banking al băncii. o altă platformă de tranzacţionare, cu state mai vechi de plată în piaţa românească, a primit anul acest un upgrade. Noua versiune a soluţiei dealstation de la rBs, dedicată clienţilor persoane juridice şi care permite efectuarea automată a tranzacţiilor valutare şi monetare, a beneficiat de o interfaţă mai prietenoasă şi uşor de folosit, meniuri personalizate şi funcţionalităţi suplimentare. Platforma oferă vizualizarea de cotaţii în timp real pe Fx şi pe

septembrie 2012

depozite, ordine limită şi strategii de ordine pentru piaţa valutară cu decontare zi pe zi sau spot, istoricul tranzacţionării, grafice în timp real pentru cursul de schimb, primirea unei alerte sMs pentru ordinele efectuate sau când piaţa ajunge la nivelul dorit. acces simplificat la platformele de internet banking Nevoia de mobilitate şi uşurinţă în utilizare a clienţilor a determinat o serie de bănci să investească în adoptarea de noi tehnologii de autentificare pentru platformele de internet banking. Banca comercială carpatica şi intesa sanpaolo Bank au implementat anul acesta soluţia de mobile token de la asseco. aplicaţia se instalează pe telefonul mobil (funcţionează pe terminale care suportă tehnologia java) şi are aceleaşi funcţii ca şi dispozitivul token. aplicaţia generează codurile necesare

autentificării la aplicaţia de internet banking, precum şi cele pentru autorizarea tranzacţiilor. astfel de soluţii sunt din ce în ce mai populare pentru că simplifică accesul la internet banking: clientul nu mai trebuie să aibă asupra lui dispozitivul token. Bancpost este o altă instituţie care a oferit o astfel de aplicaţie clienţilor, anul trecut. În alte cazuri, diversificarea şi simplificarea modalităţilor de acces la soluţia de internet banking au vizat soluţia de autentificare prin sMs, mesajul conţinând acel cod de securitate furnizat de token. Nume precum libra Bank şi Banca transilvania au oferit în ultimele luni o astfel de soluţie clienţilor utilizatori de internet banking. alertele sMs, tot mai utilizate de altfel, serviciul sMs tinde să devină un instrument tot mai utilizat de bănci în relaţia cu clienţii. anul acesta se remarcă o serie de instituţii care au introdus serviciul de alerte sMs: Volksbank, Bc carpatica, credit agricole Bank românia, Bancpost (pentru cardurile de credit). Mesajele sunt transmise de bancă pentru a informa clienţii asupra tranzacţiilor realizate cu cardul, fiind o soluţie suplimentară de securizare şi control pe care o au la dispoziţie clienţii. Mai mult, cei de la libra Bank au integrat acest serviciu în soluţia de internet banking, clienţii lor având posibilitatea de activa direct din pagina de internet banking notificări prin e-mail şi sMs în legătură cu o  10 7


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech  7 gamă largă de evenimente (scadenţa unui depozit, efectuarea unei plăţi, încasări). anul 2012 a adus un nou jucător în zona serviciilor de plăţi online. otP Bank a lansat serviciile ecommerce, destinate companiilor care comercializează produse şi servicii prin internet, dar şi municipalităţilor, pentru încasarea online a taxelor şi impozitelor locale. serviciile otP includ asistenţă tehnică specializată la configurarea website-ului, dar şi la procesarea tranzacţiilor prin carduri pe internet, şi decontarea tranzacţiilor online în termen de o zi lucrătoare de la autorizarea acestora.

cash-back, premieră în românia o altă premieră consemnată anul acesta a fost introducerea serviciului cash-back la comercianţi, de către raiffeisen Bank. despre cash-back se vorbeşte de mult în piaţa românească, oficialii Visa promiţând încă din 2009 introducerea unui astfel de serviciu în românia. a fost nevoie însă de alţi 3 ani pentru ca facilitatea de retragere de numerar de la Pos-urile instalate la comercianţi să apară şi la noi. Prin acest serviciu, clienţii care plătesc cu cardul cumpărăturile realizate la comercianţi pot cere la casă retragerea unei sume de până la 150 de lei din cont, fără nici un comision. această sumă va apărea pe bonul de casă, alături de cumpărături. Proiectul a demarat cu paşi mici, serviciul fiind introdus la 18 magazine angst şi carrefour express. 10

Trenduri Tehnologice ÎN sectorul FiNaNciar-BaNcar convergenţa tehnologiilor mobile şi online odată cu creşterea popularităţii smartphone-urilor, sectorul bancar a devenit tot mai interesat în a adopta soluţii de mobile banking. Primul pas al băncilor pe această zonă a fost să adapteze soluţia de online banking pentru dispozitivele mobile iPhone sau android. Pe măsură ce mobile bankingul se maturizează, băncile şi partenerii lor vin cu soluţii care oferă noi capabilităţi şi o experienţă superioară utilizatorilor. Mai mult, creşterea vânzărilor de tablete oferă băncilor o nouă interfaţă prin care să interacţioneze cu clienţii lor. În acelaşi timp însă, acestea vor continua dezvoltarea internet bankingului şi extinderea funcţionalităţilor oferite prin acest canal. Băncile vor urmări să dezvolte soluţiile oferite pe cele trei canale (online, mobile, tablete) utilizând un singur tip de tehnologii. un set de tehnologii convergente va permite băncilor o dezvoltare mai facilă a aplicaţiilor mobile şi online. Mobilitatea şi noile ameninţări la adresa securităţii Pe măsură ce dispozitivele mobile câştigă „felii” tot mai mari din piaţă, în detrimentul Pc-urilor, tot mai mulţi clienţi vor „face

banking” pe tablete şi smartphone-uri. În aceste condiţii, terminalele vor deveni tot mai des ţinta atacurilor şi fraudelor. unii experţi în securitate sunt de părere că dispozitivele mobile sunt mai vulnerabile, în condiţiile în care utilizează tehnologii imature. de asemenea, mulţi utilizatori nu fac aceleaşi eforturi de a securiza aceste terminale, precum în cazul laptopurilor, de exemplu. studiile arată că acei utilizatori care accesează aplicaţiile bancare de pe terminale mobile conectate la reţele wi-fi publice sunt cei mai expuşi. un alt risc de securitate îl reprezintă utilizarea de către angajaţi a dispozitivelor personale la serviciu, conectându-le la sistemele companiilor. Băncile, în principal, ar trebui să aibă politici speciale pentru angajaţii care utilizează la muncă propriile tablete, smartphone-uri sau laptopuri. de asemenea, aceştia trebuie educaţi în a adopta soluţii şi măsuri de securizare a dispozitivelor şi informaţiilor. „tabletizarea” băncilor tabletele sunt cel mai tânăr canal prin care băncile se adresează clienţilor. creşterea rapidă a vânzărilor pe care acestea le înregistrează obligă băncile să se adreseze şi clienţilor care utilizează tablete, oferind servicii adaptate acestui mediu. experţii septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

apreciază că potenţialul tabletelor în ceea ce priveşte experienţa oferită clienţilor bancari, datorită capabilităţilor acestor dispozitive, este nelimitat. Mai mult, sunt de părere specialiştii, pe măsură ce băncile vor sesiza oportunitatea oferită de tablete, vor remodela serviciile de online banking după cele disponibile pe tablete. de altfel, în lumea it-ului deja se observă un astfel de trend, dacă ne gândim numai la faptul că windows 8, viitorul sistem de operare de la Microsoft, este realizat pe modelul sistemelor pentru tablete. de la e-mail la centre de mesaje un nou trend în sectorul bancar este renunţarea la comunicarea cu clienţii prin e-mail şi utilizarea unor centre de mesaje – portaluri web care asigură o comunicare securizată între bancă şi clienţi. Mutarea comunicării pe o astfel

septembrie 2012

de platformă va aduce mai multe beneficii. În primul rând reduce phishingul. Multe bănci trimit emailuri (de informare, marketing) cu mesajul în corpul textului sau care cuprind linkuri. acest lucru face dificil ca utilizatorul să distingă e-mailurile legitime de cele de phishing. de asemenea, de multe ori şi angajaţii băncilor sunt ţintele fraudelor de tip phishing. complexitatea şi gradul de personalizare al acestor atacuri pot să-i prindă nepregătiţi pe angajaţii băncilor. de altfel, un studiu al ernst & young din noiembrie arată că hackerii îşi orientează atacurile tot mai mult către angajaţii organizaţiilor şi mai puţin asupra clienţilor lor.

pentru un credit, nu are timp să finalizeze această procedură, iar a doua zi face o vizită la sucursală pentru a încheia cererea de credit, de cele mai multe ori aici este nevoit să reia procesul de la zero, din cauza lipsei de integrare a canalelor. Business-ul băncilor ar trebui să fie independent de canalele prin care se realizează, însă acest lucru este dificil de realizat în actuala arhitectură a canalelor bancare. atenţia trebuie mutată de la canale către client, acesta fiind punctul central al strategiei it a băncilor, în locul tehnologiilor specifice fiecărui canal.

integrarea tuturor canalelor

Băncile au nevoie de noi metode pentru colectarea datelor şi raportare, atât pentru creşterea eficienţei, cât şi pentru alinierea la noile reglementări. Multe bănci încă utilizează sisteme multiple în back office şi „silozuri” disparate de date. Pentru a adresa aceste aspecte, spun experţii, în anii următori băncile vor investi în noi instrumente de Business Process Management (BPM). Mai mult, nevoia de a colecta şi analiza volume masive de date, într-un mod cât mai eficient, va creşte interesul băncilor pentru instrumentele BPM, pentru a asigura o integrare mai facilă a sistemelor. Băncile vor avea astfel o imagine mult mai clară asupra clienţilor şi, mai mult, integrarea bazelor de date va îmbunătăţi şi managementul riscului. aceste trenduri, precum şi obiectivele strategice de reducere a costurilor vor determina băncile să investească în BPM.

Băncile vor trebui să asigure o integrare cât mai eficientă a tuturor canalelor, fie online sau offline. de exemplu, dacă un client începe să aplice online

Nevoia de BPM

11


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

prinTec group lider Pe segMeNtul autoMatizării traNzacţiilor FiNaNciare interviu cu cristiaN sPătaru, director de Vânzări, Printec grup românia Printec Group este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii ce activează ca integrator de sistem în Europa Centrală şi de Est. Grupul oferă soluţii end-to-end în domenii precum automatizarea tranzacţiilor bancare şi non-bancare, telecomunicaţii & networking sau securitatea informaţiei. Compania este prezentă în România de peste 15 ani, perioadă în care a implementat cu succes proiecte împreună cu toate instituţiile financiare de pe piaţă, câştigându-şi un binemeritat statut de lider pe segmentul automatizării tranzacţiilor în domeniul financiar-bancar, cu o cotă de piaţă de 60%.

Pe ce v-aţi fundamentat poziţia de lider pe piaţa locală a furnizo rilor de logistică pentru automa tizarea tranzacţiilor financiare? cred că unul dintre elementele care au condus la obţinerea şi, mai important, la consolidarea acestui statut pentru Printec group românia a fost realizarea unor parteneriate strategice cu vendori de renume, mulţi dintre aceştia lideri pe plan internaţional. aş numi aici Ncr (pentru o gamă 12

extinsă de servicii, de la cele de tip self-service, la atM-uri sau terminale pentru plăţi), tonbeller ag (lider mondial în domeniul soluţiilor de prevenire a fraudelor financiare şi a spălării banilor) sau VeriFone. iar lista partenerilor strategici ai Printec se continu` cu jucători de top precum: talaris, oberthur, oracle, Flash Networks, radware, eci, Pccw. la aceasta se adaugă o abordare realistă a nevoilor de business ale clienţilor noştri, cărora am reuşit

să le oferim soluţii cu valoare adăugată, care să contribuie în mod real la diferenţierea de competiţie şi la consolidarea statutului pe pieţele pe care activează. Într-o perioadă dificilă, precum cea pe care o traversăm, contează foarte mult flexibilitatea şi puterea de adaptare a fiecărei companii la noile condiţii de piaţă. Flexibilitatea este, de altfel, unul dintre principalele noastre caracteristici, iar aceasta ne dă posibilitatea de a oferi clienţilor avantaje competitive prin adaptarea soluţiilor la cerinţele lor specifice. Printec group este una dintre puţinele companii de pe piaţa locală — dacă nu chiar singura — care are capabilităţile şi knowhow-ul necesare pentru a dezvolta propriile tehnologii (folosite pentru realizarea diferitelor sisteme de tranzacţii şi management al plăţilor, helpdesk management, plăţi automatizate, managementul incidentelor etc.). În felul acesta, a răspunde unei solicitări specifice şi a furniza o soluţie customizată nu reprezintă o problemă pentru compania noastră. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

Ce soluţii oferiţi pe segmentul banking?

prin integrarea mai multor canale de tip self-service.

Pe acest segment, Printec group românia, graţie parteneriatelor strategice pe care le-a realizat de-a lungul timpului, oferă soluţii complete de plăţi electronice utilizând cele mai noi tehnologii. În portofoliul companiei noastre se numără soluţii de ultim moment chiar şi pentru pieţele internaţionale, precum cele pentru plăţi contactless, soluţii de Mobile Payments (precum Mobile cash withdrawal, una dintre cele mai noi soluţii ale partenerului nostru Ncr) sau soluţii de prevenire a fraudei şi spălării banilor. Făcând referire la soluţiile aMl, acestea încep să fie tot mai mult în atenţia clienţilor noştri din segmentul banking, dar şi din asigurări, datorită noilor reglementări în domeniu. suntem pregătiţi să oferim cele mai noi soluţii şi în acest segment de piaţă. compania noastră are o expertiză de peste 4 ani pe piaţa românească de consultanţă şi servicii în domeniul soluţiilor de prevenire a spălării banilor – soluţiile tonbeller ag – suita siron. Printec este partenerul exclusiv în românia al tonbeller – unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii de tip aMl la nivel mondial. În românia, 9 bănci folosesc deja produsele tonbeller ag. În ceea ce priveşte soluţiile de plată contactless, Printec group a implementat proiecte în premieră în această arie, alături de parteneri locali importanţi. şi, ca să dăm un exemplu, aş menţiona unul dintre proiectele inovatoare ale companiei în această zonă, care a

Ce proiecte noi aţi dezvoltat în 2012?

septembrie 2012

Printec Group este una dintre puţinele companii de pe piaţa locală — dacă nu chiar singura — care are capabilităţile şi know-how-ul necesare pentru a dezvolta propriile tehnologii (folosite pentru realizarea diferitelor sisteme de tranzacţii şi management al plăţilor, helpdesk management, plăţi automatizate, managementul incidentelor etc.)

constat în dezvoltarea şi integrarea aplicaţiei de reîncărcare a cardurilor contactless pentru plata transportului în comun (ratB) pentru atM-uri Ncr selfserv ale Bcr erste. şi pentru că vorbeam mai devre me de flexibilitate, ca răspuns la situaţia economică actuală, Printec group oferă soluţii adaptate, care permit eficientizarea costurilor operaţionale ale clienţilor noştri din domeniul banking cu până la 30%. astfel este, de exemplu, Branch effectiveness Modelling, o soluţie care schimbă cu totul experienţa şi interacţiunea clientului la ghişeul unei bănci,

2012 a fost până acum un an în care am implementat, respectiv dezvoltat o serie de proiecte destul de complexe, atât în zona soluţiilor antifraudă şi spălării banilor, dar şi în alte industrii în afară de banking, precum telecom (unde am livrat proiecte pentru partenerii noştri orange şi Mediasat) sau it (proiecte it în dezvoltare pentru protejarea mediului înconjurător, mai precis o soluţie pentru prevenirea incendiilor). Până la finalul acestui an mai avem în pregătire şi chiar în desfăşurare o serie de proiecte, cu soluţii destinate mai multor industrii. Vorbind, însă, de proiectele care au fost deja implementate, aş menţiona implementarea unei soluţii (soluţie tonbeller din suita siron) de prevenire a fraudei şi spălării de bani pentru credit europe Bank. Cum a evoluat compania în 2012? anul acesta fost unul de consolidare a poziţiei noastre în ceea ce priveşte core business-ul. am urmărit, de asemenea, o diversificare a portofoliului de soluţii şi pătrunderea pe noi verticale. Nu în ultimul rând, am avut şi avem în vedere o serie de investiţii importante în ceea ce priveşte resursele umane, îndeosebi, în ceea ce priveşte specialiştii în tehnologie, dezvoltarea de aplicaţii şi operaţional/outsourcing. 13


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

UN alT Fel De TezaUR: ceNtrul de siguraNţă a datelor al roMtelecoM Îţi poţi pune afacerea într-un seif? Poţi avea garanţia că îţi încredinţezi fără griji funcţionarea întregului business unei entităţi integral pregătite să gestioneze baze de date critice, echipamente şi aplicaţii indispensabile? Romtelecom dispune de un astfel de „tezaur” state-of-the-art. Centrul său de Siguranţă a Datelor răspunde în mod profesionist nevoii de siguranţă, oferind non-stop servicii de găzduire servere şi aplicaţii de business, de protecţie şi recuperare a datelor, de expertiză şi management.

a fel cum băncile nu diferă foarte mult din punct de vedere al serviciilor, nici centrele de date nu sunt, aparent, foarte diferite. diferenţa o fac însă caracteristicile unice: diversitatea, calitatea serviciilor şi pregătirea personalului care lucrează în centru. data center-ul romtelecom etalează beneficii unice: este singurul operator cu reţea de date naţională proprie şi interconectare directă cu mari operatori de date globali, precum şi singurul operator cu centre proprii de date situate în oraşe diferite (Bucureşti

l

14

şi Braşov). calitatea serviciilor centrului este certificată, tia 942 – tier 3 şi tier 4 fiind cele mai înalte grade acordate infrastruc turii unui centru de date, conform standardelor internaţionale. există suficientă experienţă a romtelecom în acest domeniu? răspunsul e un „da” apăsat, romtelecom numărându-se printre pionierii centrelor de date dedicate de pe piaţa locală. energia şi conectivitatea la rackurile din buncăr sunt neîntrerupte din 2006. centrul dispune de cea mai performantă reţea iP MPls din românia, realizată în

întregime cu echipamente cisco. o suită impresionantă de parteneriate şi certificări „cu greutate” susţin performanţele locaţiei: romtelecom este cisco gold Partner, oracle Partner Network, dell Preferred Partner, hP Preferred Partner. Mai mult, centrul oferă garanţie service level agreement pentru toate tipurile de servicii, iar personalul cu înaltă calificare este disponibil 24/7/365. Pentru siguranţa datelor clienţilor, romtelecom a investit până în acest moment peste 10 milioane de euro în echipamente performante, redundanţă, supradimensionarea resurselor şi în calitatea lucrărilor. există mai multe categorii de servicii oferite de centru, de la servicii de bază până la unele mai complexe, în funcţie de nevoile clienţilor, fie ei şi din industria financiară, care implică exigenţe suplimentare. clienţii au de ales între servicii de colocare, servicii partajate, servicii dedicate, precum şi adiţionale. Nu în ultimul rând, centrul oferă şi servicii complexe, soluţii de back-up/disaster recovery, business continuity, de dezvoltare şi administrare de aplicaţii, gata să răspundă celor mai înalte rigori şi standarde. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

pulsul iT în băncile din românia e Mai alert Pe tiMP de criză „e-Finance” a deschis, la începutul anului 2011, seria unor „descoperiri”. Ne-am propus, aşa cum n-a mai făcut nimeni în media, nici măcar cea de specialitate, să panoramăm întâmplările din miezul IT-ului bancar, dincolo de uşile închise. Evident, în fiecare bancă comercială se construiesc strategii, se comunică intens, se urmăresc tranzacţii complexe, se prelucrează informaţii, se gestionează baze uriaşe de date sau se întocmesc previziuni, analize şi rapoarte. Greul apasă pe umerii celor din back-office, care răspund de funcţionarea continuă, în condiţii de maximă siguranţă a întregii reţele.

epartamentul it asigură „foc continuu” pentru întreaga activitate a instituţiei de credit. creierul mare şi mic al băncii funcţionează numai şi numai printr-o minuţioasă ridicare la cub – soft, hard, telecom. Ne-am propus să descifrăm oamenii din off, echipele nevăzute de specialişti ai băncilor, structura organizaţională şi rolul departamentelor it, experienţa, calificările şi meritele profesionale, soluţiile de anvergură implementate recent, proiectele it in-house ori soluţiile licenţiate, partenerii de drum, felul în care răsar ideile şi mai ales cum sunt puse ele în practică. am vizitat, deocamdată, 14 instituţii de credit cu nume şi renume: Banca

d

16

românească, Banca transilvania, alpha Bank românia. credit europe Bank, Volksbank, garanti Bank românia, Banca carpatica, cec Bank, Bank leumi, emporiki, otP Bank, Bancpost, Banca italo-romena, Millennium Bank. ce am descoperit? Multă pasiune, inteligenţă, modestie şi putere de a răzbate. am descoperit că pulsul it-ului bancar e, previzibil, mai alert pe timp de criză. că, într-un astfel de ritm, se găsesc mereu soluţii şi se merge înainte. asta arată şi cele câteva secvenţe care urmează. Primul popas — BaNca roMâNească 65 de băieţi şi fete cu „capul mare”, după cum sunt denumiţi de

multe ori it-iştii în organizaţii, au grijă la Banca românească de aplicaţii şi de toate echipamentele prin care circulă biţi. ei sunt cei care sunt aten]i ca reţeaua neuronală a băncii să funcţioneze la parametri maximi şi să ofere suportul necesar dezvoltării oricărui proiect de business. şeful departamentului, şerban aizic, ştie primul cum se întâmplă asta, zi de zi. aici, divizia it este împărţită în 4 departamente: suport şi infrastructură (servere, telecomunicaţii, imprimante, Pcuri, telefoane, alte echipamente); unitatea help-desk, care preia toate solicitările – legate de probleme de it – către divizia it venite din celelalte departamente ale băncii; departamentul de dezvoltare septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

software, responsabil cu întregul portofoliu de aplicaţii satelit pentru core-banking; raportări. cei din acest departament sunt responsabili de adunarea informaţiilor din toate aplicaţiile şi generarea de rapoarte pentru diverse instituţii. ca proiecte notabile încheiate, am aflat despre implementarea noului sistem t24 Model Bank, cu cele două componente (aplicaţia de core-banking t24 de la temenos, precum şi componenta saP pentru partea de raportare), despre centralizarea aplicaţiei de swiFt pe serverele băncii-mamă din atena, despre adoptarea altor componente saP, pe zona de achiziţii, salarizare, crM etc. Bt — ce dinamică!

suferit schimbări semnificative. Numărul oamenilor de it din centrală s-a dublat, de la 20 în 2001, în timp ce numărul celor din ţară s-a redus, în condiţiile în care atunci existau cel puţin 2 specialişti it în fiecare sucursală. interlocutorii noştri, directorul executiv operaţiuni al băncii, leontin toderici, Marius ursuti, directorul it şi Mariana chindriş, directorul direcţiei Project Management, ne-au descris zona it a băncii, structurată în 3 departamente: departamentul it, 40 de oameni la cluj şi 60 în sucursale; 8 operatori ce asigură supravegherea şi asistenţa sistemelor 24/7, 5 oameni pe segmentul de infrastructură, comunicaţii, servere, 5 oameni pentru zona de carduri, 10 oameni

pentru suportul aplicaţiilor, iar restul pe partea de dezvoltare; direcţia Project Management, 10 angajaţi pregătiţi în zona managementului de proiect. departamentul preia cerinţele venite din departamentele de business şi identifică soluţia it optimă de implementare. de asemenea, coordonează procesul de implementare şi se asigură că proiectul se derulează conform planului şi condiţiilor asumate (timp, buget); departamentul help-desk, cu 10 angajaţi. este dedicat celor 4.000 de angajaţi din unităţile băncii, asigurând asistenţă şi suport acestora pe probleme ce apar în exploatarea aplicaţiilor de business. Proiecte multe şi ambiţioase la cluj, precum migrarea Bt la o nouă platformă de gestiune a cardurilor, furnizată de o companie BPc, lansarea, în premieră mondială, a serviciului de tranzacţii western union prin bancomatele Bt din ţară, implementarea sistemul integrat exadata database Machine Versiunea 2, implementarea noii soluţii de core-banking oracle Flexcube universal Banking, noua soluţie de internet Banking şi

la Banca transilvania, întreaga echipă responsabilă de it şi proiectele conexe cuprinde 120 de oameni, dintre care 100 de angajaţi strict pe it, 10 manageri de proiect şi 10 angajaţi în serviciul de suport. dintre cei 100 de specialişti it, 40 lucrează în „centrala” de la cluj, iar 60 lucrează în sucursalele din ţară ale băncii, unde asigură suportul tehnic pentru serverele şi aplicaţiile existente local. În ultimii 10 ani, structura echipei de it a septembrie 2012

17


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

Mobile Banking (achiziţionată în 2010 de la compania iNd), trecerea în noul data center al băncii – o investiţie notabilă. impresionant! echipa it a alPha BaNk roMâNia — un etalon pentru grup la alpha Bank românia, am stat de vorbă în martie 2011, în cadrul

trei sunt în zona administrativă. Vechimea medie a angajaţilor din această divizie este de şase ani. divizia it cuprinde patru direcţii: direcţia administrare infrastructură it: gestionare a telecomunicaţiilor, a sistemelor, a utilizatorilor finali; suport şi bază de date; direcţia dezvoltare şi Mentenanţă aplicaţii: dezvoltare aplicaţii şi rapoarte operaţionale;

banking şi a celei de internet banking. evident, am numărat destule proiecte încheiate şi/sau în curs de finalizare, precum produsele alpha tax Protect, alpha all in one sau alpha avans, cardul cobranded cu cosmote, direct debit interbancar pentru oPcoM (bursa de energie) şi instituţiile participante, ralierea plăţilor în sistemul target 2 (sistemul trans-european de transfer de fonduri cu decontare pe bază brută în timp real), trecerea la iFrs, implementarea normelor sePa pentru lei. credit euroPe BaNk — focus pe carduri

periplului nostru, cu domnii ion stan, vicepreşedintele executiv pe operaţiuni, şi răzvan Prundeanu, directorul it al băncii. operaţiunile it, cu focus pe corebanking şi soluţii consolidate, dar şi suport, sunt coordonate la nivel de grup. echipa de it locală este considerată un etalon pentru implementarea soluţiei de corebanking oracle Flexcube (utilizată în toate subsidiarele alpha Bank), ne-au explicat cei doi oficiali ai băncii, românia fiind cea mai mare subsidiară care foloseşte soluţia Flexcube, iar parametrizarea de aici a corebankingului s-a dovedit a fi cea mai complexă din tot grupul. echipa it alpha Bank românia numără 67 de persoane, dintre care 18

direcţia operare it: funcţii de help-desk, operare, gestionare şi administrare a sistemelor de plăţi, swiFt şi domestice; departament Parametrizare alphacube: serviciul de parametrizare a soluţiei core-

structura departamentului de profil de la credit europe Bank este una clasică: hardware & software. una dintre divizii este dedicată aplicaţiilor şi dezvoltării de software (18 persoane), în timp ce al doilea grup asigură suportul sistemelor şi infrastructura (25 persoane). acestora li se adaugă divizia de Project Management (9 persoane), care acţionează ca structură de coordonare între departamentele de business şi cel de it, „traducând” viziunea  20

septembrie 2012


BankingTech

septembrie 2012

soluĂžii IT&C pentru industria financiarĂŁ

19


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech  18

primilor în cerinţe pentru zona tehnică. i-am avut ca parteneri de discuţie pe oamenii tehnici din zona de it, dragoş Prisăcaru, director al departamentului aplicaţii Bancare, şi can kocak, director al departamentului suport şi infrastructură sistem, precum şi reprezentantul top managementului băncii, care are în subordine întregul departament, chief operations officer, orhan hatipoglu. Printre proiectele importante derulate sau în curs, am notat implementarea standardului 3d secure, atât pe partea de acceptare, cât şi pe emitere, certificările eMV pentru emiterea şi acceptarea de carduri, înlocuirea serverelor din centrul de date principal şi cel de recuperare dezastre cu modele noi şi mai performante, mutarea tuturor aplicaţiilor pe care le utilizează banca pe noua infrastructură de servere, extinderea funcţionalităţilor aplicaţiei de internet banking etc.

garaNti BaNk roMâNia — deservită it de la istanbul dintre modelele pe care le-am întâlnit până acum în periplul nostru lunar prin departamentele de it ale băncilor, cel al garanti Bank românia este, cu siguranţă, un caz deosebit. grupul turcesc se remarcă printr-o abordare mai puţin întâlnită: cea mai mare parte a aplicaţiilor utilizate de diferitele sucursale ale grupului sunt dezvoltate in-house, pornind de la sistemul core-banking, ce cuprinde modulele de contabilitate, credite, carduri, internet banking etc. it-ul grupului garanti este administrat de o companie „mamut”, garanti 20

technology (gt), cu peste 900 de angajaţi, dintre care aproximativ jumătate sunt implicaţi în dezvoltarea sistemelor. din data center-ul din istanbul compania livrează aplicaţii şi servicii tuturor sucursalelor garanti din europa: turcia, românia, rusia, Malta, cipru, olanda. În aceste condiţii, şi rolul şi abordarea it-ului de la nivelul garanti Bank românia sunt puţin diferite faţă de modelul clasic, întâlnit la multe dintre băncile locale. departamentul local it cuprinde 30 de persoane şi este împărţit în mai multe unităţi: helpdesk/service, infrastructură & development şi atM services. În cadrul acestei structuri există un „procurement officer”, responsabil cu contractele de achiziţii it, precum şi un „information security officer”. În zona de aplicaţii bancare, garanti lucrează mult cu cei de la jVM tehnologic. de exemplu, zone precum scoring sau raportări statutare, către BNr, sunt acoperite de soluţii de la jVM. Pentru rapoartele către management, garanti românia utilizează Businessobjects de la saP. cele trei iFN-uri din grup

utilizează în special soluţia charisma de la totalsoft. de asemenea, şi acestea folosesc o soluţie de la jVM, pentru scoring, însă o versiune mai veche decât cea implementată de bancă. un alt partener este green computers, care furnizează o aplicaţie pentru credite ipotecare şi care are şi parte de front office, fiind utilizată de garanti credite ipotecare. crearea centrului de date din Bucureşti şi mutarea lui în noul sediu din dimitrie Pompei a fost unul dintre cele mai importante proiecte it ale ultimilor ani la nivelul garanti Bank românia. Potrivit directorului it al garanti Bank românia, cosmin Moldoveanu, costul noului data center a fost de peste 2 milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile hardware şi software la nivelul lui 2010 au fost de aproximativ 10 milioane de euro. un alt proiect important al lui 2010 a fost transformarea garanti Bank în entitate românească, din sucursală a unei bănci străine. impactul major asupra it-ului local a fost în zona de raportare. un al treilea proiect cu impact semnificativ asupra it-ului de la septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

garanti Bank românia a fost serviciul de plată real-time, dezvoltat împreună cu Vodafone. acesta permite plata facturilor sau reîncărcarea cartelelor Vodafone de la atM-urile garanti Bank, instant, de către orice persoană, client sau nu al băncii, prin numerar sau card. există planuri la nivelul garanti Bank în zona de mobile banking, ne-a spus Fatih arpas, ict & logistical support services director în cadrul băncii. cec BaNk: surprize, surprize! la ce te gândeşti când spui cec? la cea mai veche bancă de la noi, poate la zona rurală, acolo unde cec-ul este (aproape) singura bancă prezentă, la binecunoscutele carnete de economii, la ghişeele unde plăteşti amenzi şi tot felul de taxe, iar enumerarea poate continua. Nu-i aşa că it şi tehnologie nu sunt printre primele 20 de lucruri care îţi trec prin cap când pronunţi numele cec? recunoaştem, şi noi gândeam la fel. am mers însă la cec Bank şi, după discuţia cu cornel dumitrescu, cio-ul băncii, ne-am

schimbat părerea. Personal, când spun cec acum, mă gândesc şi la virtualizare sau mobile banking. În toamna anului trecut, reţeaua cec Bank număra 1.170 de unităţi, fiind cea mai mare din sistemul bancar românesc. existau 41 de sucursale, pentru fiecare judeţ, restul fiind agenţii de tip a sau B, în funcţie de tipul de activităţi pe care sunt autorizate să-l deruleze. la fel, existau în jur de 6.000 de staţii de lucru la nivelul întregii reţele a cec Bank, pentru cei aproximativ 6.600 de angajaţi ai băncii. toată această reţea şi it-ul din spatele ei sunt administrate de 161 de persoane din departamentul it al cec Bank, dintre care 106 angajaţi sunt localizaţi în sucursale, pentru suport local, iar 55 sunt în centrală. sistemul it al cec Bank este construit pe trei nivele: server de prezentare (secure global desktop de la oracle), server de aplicaţii şi server de baze de date. serverul de prezentare asigură interfaţa cu utilizatorul. accesul la aplicaţii este web-based, în funcţie de drepturile definite în profilul utilizatorului. atât aceste servere, cât şi partea de stocare sunt

centralizate în data center-ul din centrul Bucureştiului, într-o clădire din apropierea sediului central al băncii. sistemul core-banking utilizat de cec Bank cuprinde mai multe module, o parte dezvoltate intern, altele achiziţionate de la parteneri. componenta principală, aplicaţia QBank, este dezvoltată intern, scrierea ei începând în 1999, când s-a dezvoltat partea de contabilitate. În 2005 s-a generalizat partea de back şi front office, iar de atunci toate tranzacţiile s-au făcut prin acest sistem. Pentru părţile de credite şi carduri, cec Bank utilizează două aplicaţii ale fostei companii româneşti Fiba, actual parte a grupului asseco. toate cele trei aplicaţii – QBank, carduri şi credite – sunt integrate online şi real-time. Pentru partea financiară, cec Bank a implementat saP erP, iar pentru raportări utilizează saP Business warehouse. unul dintre cele mai importante proiecte legate strict de it ale cec Bank este cel de virtualizare a serverelor de aplicaţii şi de prezentare, pe soluţie Vmware. Mai mult, deşi internet banking-ul este destul de tânăr la cec Bank, banca şi-a propus să lanseze o aplicaţie de mobile banking. carPatica — o nouă viziune în it Banca comercială capatica (Bcc) a trecut prin transformări radicale. la finalul lui 2009 a fost dat startul reorganizării băncii, ce a presupus schimbări la toate nivelurile: strategie, organigramă, activităţi, servicii. impactul asupra it-ului a fost major: s-a trecut  24

septembrie 2012

21


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech  21 la o structură centralizată a it-ului, s-a îmbunătăţit infrastructura de comunicaţii, s-a investit în noi servere şi unităţi de storage, s-a redimensionat echipa it. centralizarea a produs schimbări la nivelul structurii direcţiei it din Banca carpatica. În prezent, aici lucrează 26 de oameni, faţă de 70, câţi se numărau anterior în direcţie. Într-o perioadă redusă de timp, cei de la it-ul carpatica au derulat numeroase proiecte, atât iniţiate de ei, cât şi venite din zona de business, dar cu o importantă componentă de it. Proiectul de centralizare a fost parte din proiectul mare de reorganizare a băncii, demarat odată cu venirea noii echipe de management, la finalul lui 2009, ne-a explicat silvana tătărucă, directorul direcţiei informatică din Bcc, unul dintre puţinele cazuri din banking în care o femeie conduce divizia de it. după centralizarea din 2010, în 2011, ţinta pentru it-ul de la carpatica a fost înlocuirea infrastructurii pe care rulează „inima” oricărei bănci, sistemul core-banking. soluţia utilizată de carpatica este absolut, furnizată

24

de fostul producător român de software, Probass, acum parte a companiei poloneze asseco. trecerea core-bankingului pe servere noi a fost cel mai amplu proiect de it derulat de bancă în 2011. Vechile echipamente funcţionau fără întrerupere din 2006, acumulând o anumită uzură – morală şi fizică. Noile servere sunt hP, iar pe zona de storage, carpatica a instalat o maşină hP 3Par, una dintre puţinele implementări de astfel de echipamente din sud-estul europei. tot anul trecut, zona de business a generat două proiecte importante pentru it: implementarea unei soluţii crM (customer relationship Management) şi alta de Bi (Business intelligence). Pentru zona de crM, carpatica a ales soluţia kazier, de la compania românească zero Paper. de cealaltă parte, carpatica a ales oracle Bi, soluţie ce oferă managementului o imagine clară asupra performanţelor băncii şi diferitelor structuri ale ei. Printre proiectele derulate sau pe rol, am reţinut implementarea sccM – soluţie de management centralizat pentru infrastructura it,

portalul intranet (instrument de comunicare internă şi de automatizare a unor fluxuri de lucru), produsul sMs alert, implementarea Microsoft exchange pentru schimbarea soluţiei actuale de e-mail sau implementarea soluţiei unified communication. otP BaNk — între proiecte statutare şi strategice echipa de it de la otP este una foarte omogenă, cu peste 30 de angajaţi, oamenii-cheie fiind în această echipă de la începuturile otP Bank în românia. În prezent, direcţia it şi comunicaţii este condusă de dinu Popescu, un „veteran” din perioada roBank. dezvoltarea de software este în subordinea lui Bogdan ştefan. chiar dacă echipele şi investiţiile s-au păstrat, au existat în ultima perioadă anumite schimbări structurale la nivelul diviziei it şi logistică. la nivelul dezvoltării software, cele două zone în care era împărţit departamentul (corebanking şi sisteme satelit) au fost comasate. direcţia de management al proiectelor a ieşit din sfera it-ului şi a fost preluată de o altă divizie, cea care se ocupă de zona financiară, planificare şi control. Pe partea de administrare infrastructură şi comunicaţii s-au păstrat trei departamente: administrarea sistemelor principale, de core-business ale băncii, plus cele de infrastructură (reţeaua windows, securitate it etc.), departamentul reţele şi comunicaţii de date, departamentul help-desk, un contact center  26 septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

orange românia, PioNier ÎN Plăţile NFc Tehnologia NFC permite clienţilor băncilor să poată realiza plăţi prin simpla atingere a telefoanelor mobile de dispozitive de citire speciale. Detaliile bancare ale clientului sunt stocate direct pe SIM-ul de telefonie mobilă. În acest fel, un client poate avea în viitor pe telefonul mobil toată informaţia conţinută pe cardurile bancare de plastic, pe care în acest moment le deţine în propriul portofel. Mai mult, SIM-ul de telefonie poate găzdui, pe lângă cardurile bancare, şi carduri cu puncte de fidelizare sau alte carduri. De asemenea, o largă aplicabilitate a tehnologiei NFC o constituie accesul în mijloacele de transport de suprafaţă sau metrou.

ehnologia NFc presupune echipamente şi platforme compatibile: telefoanele mobile trebuie să deţină o anten` NFc încorporată, iar siM-urile furnizate de operator sunt speciale, cu o capacitate de stocare net superioară celor utilizate în prezent. de asemenea, comercianţii trebuie echipaţi cu Pos-uri compatibile NFc. orange românia are în prezent în portofoliul său de telefoane 6 modele compatibile NFc: samsung galaxy s iii, htc one x, Nokia lumia 610, BlackBerry 9360, 9380 şi 9900. odată cu introducerea serviciilor bazate pe NFc, acest portofoliu se va extinde. În Franţa, tehnologia NFc a fost deja testată comercial sub numele de citizi în cadrul proiectului de la Nisa, unde operatorii de telefonie şi câteva bănci importante au oferit clienţilor lor servicii de plată la comercianţi şi în mijloacele de transport. de asemenea, în Marea Britanie, orange a lansat serviciul NFc sub numele de Quicktap. În luna iunie, orange românia a lansat în premieră în românia un proiect pilot care îşi propune să testeze soluţia Near Field

t

septembrie 2012

gabriela Voinea, Senior Partnership Manager, Orange România Orange România beneficiază de o vastă experienţă în acest domeniu din partea Grupului France Telecom şi a filialelor lui mai avansate în această direcţie. Grupul France Telecom – Orange este printre primii promotori ai tehnologiei NFC în Europa, prin lansări şi proiecte de testare în toate marile pieţe, precum Franţa, Marea Britanie, Polonia şi Spania.

communication (NFc) integrată în cartela siM. Peste 100 de persoane au primit

telefoane mobile Blackberry şi siM-uri speciale cu capabilităţi NFc pentru a le utiliza la plata produselor şi serviciilor la comercianţii acceptanţi. Plăţile NFc vor fi posibile la cele peste 2000 de Pos-uri compatibile cu tehnologia NFc disponibile la comercianţii din toată ţara, precum şi la orice alt comerciant din ţară şi din străinătate, care are instalate cititoare speciale contactless compatibile PayPass Mastercard. „suntem interesaţi de posibilitatea implementării pe piaţa românească a serviciilor bazate pe tehnologia NFc împreună cu băncile şi marii retaileri din românia. serviciile bazate pe această tehnologie nouă, cu potenţial, ar trebui incluse în strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung a companiilor interesate în crearea unui «ecosistem», care să asigure clienţilor servicii de calitate şi uşor de utilizat. orange doreşte să stabilească parteneriate strânse de colaborare cu băncile, companiile de transport şi lanţurile comerciale, în vederea oferirii acestui serviciu clienţilor comuni”, a adăugat gabriela Voinea. 25


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

 24 pe probleme it pentru utilizatorii interni. acesta din urmă este primul nivel de suport, în timp ce departamentul de dezvoltare software preia solicitările pe aspecte mai avansate (software şi dezvoltare). la otP Bank am identificat două tipuri de proiecte: statutare şi strategice. Printre cele statutare se numără sePa (pe lei şi euro), crc, ciP şi cash BNr – proiecte obligatorii. Între proiectele strategice, se regăsesc otP Mentor (proiect ce are ca scop îmbunătăţirea serviciilor oferite clienţilor), cel de upgrade al serviciului otP direkt şi dezvoltarea serviciului de mobile banking, revizuirea serverului pentru raportări şi optimizarea raportărilor, îmbunătăţirea facilităţilor de disaster recovery.

serialului dedicat de revista eFinance echipelor it din bănci. Practic, din 2006, operaţiunile it ale Bancpost sunt derulate de către o companie specializată din cadrul grupului eFg, din care face parte şi banca. degrevându-se astfel de operaţiunile de administrare şi operare a infrastructurii, it-ul Bancpost se concentrează exclusiv pe zona de software şi furnizare de soluţii pentru business. Bancpost beneficiază astfel de ceea ce specialiştii numesc cloud privat. Nu mai întreţin infrastructură it (servere, stocare) necesară pentru funcţionarea sistemelor băncii – core-banking, periferice, carduri, canale

alternative, fraudă etc. Fac acest lucru din 2006, odată cu restructurarea băncii şi, deşi în acea perioadă conceptul de cloud nu prea exista (cel puţin în românia!), astăzi acesta se potriveşte ca o mănuşă pe modelul adoptat de Bancpost. Numărul angajaţilor diviziei it din Bancpost a scăzut constant din 2006, odată cu schimbarea modelului de organizare şi restructurarea băncii. dacă în 2006 existau 140 de angajaţi în acest departament, cu aproape 100 de oameni distribuţi în teritoriu, numărul de persoane a scăzut constant, ajungând la 65 în urmă cu 2 ani. În prezent, echipa de it a Bancpost numără 50 de persoane, toate localizate în centrală. divizia it a Bancpost este împărţită în 4 segmente: aplicaţii software: corebanking, aplicaţii periferice, carduri şi canale alternative; data warehouse: raportări statutare, Mis, raportări către grup; service desk: suport intern pentru hardware şi software; infrastructură: telecomunicaţii, atM-uri şi Pos-uri, e-mail,

BaNcPost, cu it-ul în cloud Bancpost se bucură de avantajele cloud-ului din 2006. acesta a fost primul lucru pe care ni l-a spus aris Vrongistinos, vicepreşedintele executiv, central operations & it, în discuţia purtată despre divizia it din Bancpost şi proiectele derulate de aceasta, în cadrul 26

septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

internet, servere pentru aplicaţiile locale. În anul 2011 s-au derulat o serie întreagă de proiecte importante: credit origination, în vederea reducerii timpului de răspuns la cererile de credit – sistemul iapply, implementarea de noi funcţionalităţi în soluţia Fastbanking: direct debit, depozite la termen, noi plăţi de utilităţi, mobile token, integrarea soluţiilor Flexcube, iapply şi Qualco (recuperare debite), eficientizarea operaţiunilor în zona creditelor neperformante, sistemul arotron, iFrs, conformarea sistemului de carduri cu diferite cerinţe Visa, Mastercard, american express, implementarea Basel ii (ProbesM şi sunguard). sunt pe rol proiecte ce privesc alertele sMs pentru tranzacţiile cu carduri, terminalele aPs, prin care se pot plăti cu numerar datoriile pe cardul de credit, sePa pe lei etc. it-ul MilleNNiuM BaNk, un departament de business centralizarea, consolidarea şi externalizarea sunt elementele pe care Millennium BcP şi-a clădit strategia it şi care şi-au arătat roadele în extinderea de după anul 2000, unul dintre teritoriile vizate fiind românia. deschiderea subsidiarei din românia a Millennium a fost cel mai important proiect green-field din sectorul financiar-bancar autohton. Banca a pornit la drum cu 43 de unităţi, precum şi o ofertă de produse şi servicii extinsă: retail şi corporate, internet banking, call center tranzacţional, carduri etc. dezvoltarea subsidiarei din românia a fost un proiect septembrie 2012

„masiv”, după cum ne-a explicat constantin Mareş, director executiv coordonator al ariei operaţiuni Millennium Bank românia. Modelul utilizat la nivelul grupului Millennium şi strategia it a acestuia au permis dezvoltarea în doar 9 luni a unei noi bănci. Millennium BcP a ales o strategie în care a externalizat serviciile „core” de it şi a standardizat soluţiile it. grupul bancar portughez are un contract global cu iBM de „managed services”, care le livrează servicii it dintr-un data center. iBM sunt cei care deţin echipamentele şi le administrează, iar companiile din grupul Millennium (inclusiv banca din românia) achită o factură lunară, în funcţie de serviciile utilizate. centrul de date al iBM este situat în apropiere de lisabona, iar aici sunt localizate toate soluţiile „core” utilizate de subsidiara din românia (corebanking, internet banking, swiFt etc.). În centrul de date din românia rulează doar soluţiile specifice pieţei locale: raportări BNr, compensare, sistemul de plăţi, Biroul de credit. departamentul it al Millennium Bank românia cuprinde 23 de

persoane şi este împărţit în două direcţii: service delivery şi solution delivery. zona de service delivery vizează în special partea de infrastructură, având ca atribuţii principale administrarea şi managementul echipamentelor locale. direcţia de solution delivery se ocupă de interfaţa sistemelor cu utilizatorii, partea de analiză şi include şi o mică zonă locală de dezvoltare. această zonă cuprinde şi o echipă de „quality control”, care administrează partea de testare şi acceptanţă formală din partea utilizatorilor, în momentul în care un proiect este terminat. cu un background tehnic, directorul executiv al Millennium Bank românia vede puţin altfel rolul it-ului într-o bancă şi relaţia acestuia cu business-ul. În mod tradiţional, it-ul este un serviciu de suport, care răspunde la cererile businessului şi furnizează servicii şi soluţii. În viziunea oficialului Millennium, it-ul este un departament de business şi, mai mult, un canal de business, în condiţiile în care platformele tehnologice sunt un canal prin care clienţii interacţionează cu banca (internet banking, mobile banking, terminale atM, call center). 27


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

cine Face cărţile la niVel mondial Pe Piaţa soluţiilor it PeNtru iNdustria FiNaNciară În a doua parte a lunii octombrie a anului trecut, revista American Banker a publicat topul anual al celor mai importanţi furnizori de tehnologie şi soluţii pentru companiile din sectorul financiar-bancar, FinTech 100. Această analiză a fost realizată în colaborare cu IDC Financial Insight (divizia dedicată sectorului financiarbancar a IDC), Bank Technology News şi William Mills Agency. Ierarhia cuprinde cei mai importanţi furnizori internaţionali de tehnologie, produse şi servicii către sectorul financiar-bancar – software, hardware, echipamente şi servicii IT.

naliza a fost împărţită în două categorii: companii furnizoare de tehnologii pentru sectorul financiar-bancar, pentru care veniturile din această zonă reprezintă mai mult de o treime din total, şi companii furnizoare de infrastructură pe orizontală, care furnizează tehnologie şi soluţii către numeroase industrii. cele mai multe companii din top 100 provin din statele unite (53), în timp ce europa furnizează 23 de companii în această ierarhie. de asemenea, 12 dintre cei mai importanţi furnizori de tehnologie şi soluţii în sectorul financiar-bancar provin din india. În ciuda recesiunii prelungite la nivel mondial, firmele respective au cumulat venituri totale de 58,1 miliarde usd, adică o creştere de 10% pentru intervalul 2011/2010 faţă de 2010/2009. au existat 10 nouintraţi în top, faţă de 6, anul trecut. aceştia sunt wincor Nixdorf (locul 11), core logic (16), aegis global communications (51), isgN corporation (68), clear2Pay

a

28

(81), sorto corp. (91), BancVue (95), Multifonds (96), FNc, inc. (98) şi Novantas (100).

cea mai mare companie furnizoare de soluţii pentru sectorul financiar-bancar în 2011

Top 25 companii furnizoare de infrastructură pe orizontală (mil. USD) Poziţia Total

Servicii financiare

% din servicii financiare

2011

2010

1

1

iBM

sua

99.870

29.291

2

2

hewlett-Packard

sua

127.158

13.987

11,00

3

3

dell

sua

61.494

7.994

13,00

4

4

Fujitsu

japonia

49.355

6.910

14,00

5

6

cisco systems

sua

42.361

5.507

13,00

6

5

Microsoft

sua

66.690

5.335

8,00

7

7

accenture

irlanda

23.091

5.177

22,00

8

12

oracle

sua

9

8

hitachi

japonia

10

10

intel

11

11

12 13

29,00

31.993

4.479

14,00

102.399

4.096

4,00

sua

43.623

3.926

9,00

thomson reuters

sua

13.070

3.921

30,00

9

eMc

sua

17.015

3.743

22,00

14

csc

sua

16.161

2.800

17,00

14

15

capgemini

Franţa

11.621

2.145

18,00

15

23

deloitte & touche tohmatsu

sua

26.600

1.968

7,00

16

20

wipro technologies

india

6.797

1.835

27,00

17

17

atos origin

Franţa

23,00

18

19

saP

germania

19

16*

cgi group

canada

20

21

siemens

germania

21

16

reed elsevier

Marea Britanie

22

22

logica cMg

23

18

unisys

24

24

25

Nr

6.709

1.546

16.654

1.414

8,00

3.952

1.265

32,00

104.377

1.077

1,00

9.400

954

10,00

Marea Britanie

5.739

926

16,00

sua

4.020

884

22,00

hcl technologies

india

3.091

774

25,00

teradata

sua

1.936

542

28,00

septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

a fost Fis, cu peste 4,426 miliarde usd miliarde de dolari venituri din această zonă (84% din total). compania a reuşit să detroneze Fiserv în 2011, etalând performanţe mai bune. Fis deserveşte 14.000 de instituţii în peste 100 de ţări şi are 32.000 de angajaţi. „instituţiile financiare au început să privească cu tot mai mult interes spre Fis, lucru demonstrat de numeroasele noastre parteneriate”, a declarat Frank Martire, preşedinte şi ceo al Fis. de notat că pe podium, în poziţia a treia, anul trecut s-a clasat tata consultancy services limited, o companie din india, cu venituri de aproape 4 miliarde usd (95% din total) din zona de servicii financiare. iBM, liderul celei de-a doua ierarhii, este practic cel mai important furnizor de infrastructură în companiile financiar-bancare şi pentru care aproape o treime din venituri provin din acest sector. compania şi-a propus să-şi extindă influenţa şi să devină un important furnizor de soluţii de business, făcând eforturi pentru a-şi îmbunătăţi oferta de aplicaţii „business analytics” (Ba) printr-o serie de achiziţii. Băncile sunt unul dintre cei mai importanţi consumatori de Ba, din nevoia de a exploata imensa cantitate de date pe care o deţin. În ultimii 10 ani, iBM a investit peste 12 miliarde de dolari în „analytics” şi a dezvoltat o reţea de 5.000 de consultanţi, cu expertiză în numeroase industrii. de asemenea, iBM a creat în 2010 o divizie dedicată sectorului bancar – Banking industry Framework. septembrie 2012

Top 50 companii furnizoare de tehnologii pentru sectorul financiar-bancar (mil. USD) Poziţia

Servicii % din servicii Total financiare financiare

2011 2010 1

3

Fis

sua

5.270

4.426

84,00%

2

1

Fiserv

sua

4.133

3.926

95,00

3

4

tata consultancy services limited (tcs) india

7.805

3.456

44,00

4

2

sungard

sua

4.992

3.102

62,00

5

5

Ncr

sua

4.819

2.651

55,00

6

8

diebold

sua

2.824

2.552

90,00

7

6

lender Processing services

sua

2.456

2.334

95,00

8

7

First data

sua

10.380

2.281

22,00

9

9

Nomura research institute

japonia

3.514

2.181

62,00

10

11

infosys limited

india

5.641

2.031

36,00

11

Nr wincor Nixdorf

germania

3.029

2.029

67,00

12

13

cognizant technology solutions

sua

4.592

1.945

42,00

13

10

total system services (tsys)

sua

1.718

1.716

100,00

14

12

ca technologies

sua

4.300

1.634

38,00

15

14

dst systems

sua

2.329

1.201

52,00

16

Nr corelogic

sua

1.623

1.081

67,00

17

17

sas institute

sua

2.430

1.021

42,00

18

18

jack henry & associates

sua

921

921

100,00

19

20

equifax

sua

1.860

744

40,00

20

19

oberthur card systems

Franţa

1.308

719

55,00

21

22

Broadridge Financial solutions

sua

2.105

505

24,00

22

29

edB Business Partner

Norvegia

1.486

490

33,00

23

32

Mphasis

india

1.114

468

42,00

24

15

experian

irlanda

4.130

454

11,00

25

33

temenos

elveţia

448

448

100,00

26

25

iPc systems

sua

439

439

100,00

27

26

Fico

sua

610

433

71,00

28

30

Murex

Franţa

415

415

100,00

29

23

itautec

Brazilia

943

409

43,00

30

31

Fidessa

Marea Britanie

407

407

100,00

31

24

Misys

Marea Britanie

904

396

44,00

32

37

syntel

sua

532

394

74,00

33

27

open solutions

sua

393

393

100,00

34

34

aci worldwide

sua

418

372

89,00

35

35

hypercom

sua

469

351

75,00

36

21

ingenico

Franţa

1.212

339

28,00

37

39

ss&c technologies

sua

329

329

100,00

38

43

Polaris software

india

335

315

94,00

39

28

cPM Braxis

Brazilia

601

313

52,00

40

44

Patni computer systems

india

713

299

42,00

41

64

davis + henderson

canada

644

286

44,00

42

41

advent software

sua

284

284

100,00

43

38

harland Financial solutions

sua

283

283

100,00

44

46

Moody’s analytics

sua

627

282

45,00

45

40

transFirst holdings

sua

778

272

35,00

46

36

3i infotech*

india

569

262

46,00

47

42

simcorp a/s

danemarca

248

248

100,00

48

45

wolters kluwer Financial services

sua

247

247

100,00

49

48

gFt technologies

germania

332

229

69,00

50

47

s1

sua

209

209

100,00

29


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

bankingul se orienTează către soluţii coMPlexe de BusiNess Nevoile de reducere a costurilor, creştere a vânzărilor şi reducere a riscului sunt cele care orientează instituţiile din sectorul financiar-bancar către crearea unor infrastructuri IT flexibile şi adoptarea unor soluţii care să îndeplinească obiectivele de optimizare şi eficientizare a activităţii. După mai mulţi ani în care starea de criză s-a transformat în normalitate, investiţiile băncilor în soluţii de business complexe s-au dezmorţit, aşteptarea vremurilor mai bune nemaifiind o soluţie. Pe de altă parte însă, investiţiile sectorului financiar-bancar în soluţii care să aducă „return”, ca să folosim un termen din lumea IT&C-ului, au fost limitate de cerinţele reglementatorilor şi resursele investite astfel de instituţii în adaptarea sistemelor (ex. IFRS, OG 50/2010 etc.).

nul acesta a adus unul dintre cele mai importante proiecte derulate în sistemul bancar: iBM a demarat implementarea soluţiei iBM unica de crM analitic (analytical customer relationship Management) la cea mai mare bancă din românia, Bcr. soluţia reprezintă unul dintre cele mai importante

a

30

sisteme iBM unica implementate în europa centrală şi de est şi un succes important pentru piaţa soluţiilor crM. contractul dintre cele două entităţi este semnat pe trei ani şi include servicii de implementare şi suport. implementarea soluţiei iBM unica reprezintă prima fază a unei iniţiative strategice a Bcr de optimizare a activităţilor de

administrare a clienţilor, pentru o înţelegere mai bună a nevoilor şi comportamentului clienţilor. această soluţie permite băncii să dezvolte strategii de vânzare a produselor şi serviciilor bancare şi va putea îmbunătăţi loialitatea clienţilor într-o manieră eficientă. această atenţie a băncilor către crM şi o mai bună administrare septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

şi exploatare a clientelei este destul de recentă. anterior crizei nici nu se punea problema (eforturile de vânzare erau minime!), iar după finalul lui 2008 a mai fost nevoie de ceva vreme pentru reaşezarea strategiilor. În prezent, crM-ul nu mai este un subiect străin pentru băncile de la noi. dimpotrivă, această temă este destul de „fierbinte”. un studiu derulat de compania de consultanţă ensight la nivelul a 13 bănci din românia, cu o cotă de piaţă cumulată de peste 60%, arată că majoritatea au implementat un anumit tip de crM, începând de la module izolate şi funcţionalităţi de sine stătătoare, până la soluţii crM foarte sofisticate. cele mai multe iniţiative în domeniul crM au început în perioada 2009-2010, arată studiul, ceea ce întăreşte ideea că soluţiile crM s-au dovedit a fi o soluţie pe fondul condiţiilor de piaţă dificile, care au mutat focusul pe retenţia clienţilor. un exemplu în acest sens este Brd, care a implementat o soluţie crM de la oracle, pentru ca apoi să o extindă treptat către toate segmentele de clienţi. de asemenea, cei de la Banca comercială carpatica s-au orientat anul trecut către o soluţie autohtonă, kazier, de la compania zero Paper. studiul menţionat anterior arată că multe bănci (45%) optează pentru soluţii dezvoltate intern, în principal din motive de eficientizare a costurilor. Băncile mai mici nu pot susţine, de obicei, costul unui software crM extern, astfel că preferă să septembrie 2012

implementeze numai câteva module şi aplicaţii crM izolate. În schimb, băncile mari au tendinţa de a utiliza furnizori internaţionali de soluţii crM. un nou jucător în zona soluţiilor pentru centrele de contact interactive intelligence este un furnizor global de soluţii integrate pentru comunicaţii de business care a intrat anul acesta pe piaţa autohtonă cu planuri ambiţioase şi cu o ţintă foarte clară: sectorul financiar-bancar. compania şi-a propus o cotă de piaţă de 50% în financiar în următorii 3 — 4 ani, iar pentru realizarea acestui obiectiv apelează la 2 parteneri: lucas communication services (fosta algotech, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii avaya din românia) şi asseco (companie al cărei business este axat preponderent către banking). interactive intelligence doreşte astfel să încheie anul acesta cinci contracte cu companii mari, din domenii

precum bancar, asigurări, utilităţi sau centre de outsourcing. interactive intelligence vine cu soluţii exclusiv software, capabile să ruleze pe orice server intel, într-o abordare all-in-one, oferta cuprinzând unified communication, iP telephony (contact center), Business Process automation. Managementul documentelor este o altă zonă „fierbinte” pentru sectorul financiar-bancar, unde furnizorii şi-au concentrat ofertele. xerox şi-a luat ca ţintă sectorul bancar, prin lansarea ofertei dedicate „Banking 3600” şi încheierea unui parteneriat cu asseco, în vederea dezvoltării de proiecte în acest sector. În cadrul acestui program, xerox va oferi clienţilor finali (în special bănci), prin asseco românia, echipamente şi soluţii personalizate care acoperă toate procesele ce implică activităţile cu documentele, de la scanare şi arhivare, până la securizarea datelor şi asigurarea unui control riguros asupra costurilor cu documentele.

31


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

supercard – o coMPaNie cu suPersoluţii PeNtru card Puţine sunt companiile ce deţin programe şi soluţii de fidelizare bazate pe card şi care să nu fi colaborat cu Supercard Solutions&Services. Cu o acoperire de peste 50% a pieţei de producţie şi personalizare de carduri şi de 70% a pieţei de carduri non-bancare, aproape oricine are în portofel cel puţin un card produs sau personalizat de Supercard. Apărută în anul 2000 sub numele de Cards4u, Supercard s-a dezvoltat rapid şi s-a dovedit încă de la primele colaborări un partener deschis şi de încredere, atât pentru antreprenorii locali, cât şi pentru companiile multinaţionale.

entru cristian lupaşcu, ceo supercard, şi cei câţiva oameni care au constituit nucleul iniţial, rolul companiei a fost bine definit, încă de la început: să existe beneficii, prin servicii personalizate, atât pentru clienţii direcţi ai supercard, cât şi pentru clienţii lor finali. acest principiu s-a dovedit unul câştigător, iar toţi partenerii supercard au simţit că profitul lor este pus înaintea oricăror alte criterii de decizie. doisprezece ani mai târziu, reţeta după care se conduce compania, acum cu un colectiv de peste 60 de oameni, a rămas aceeaşi: calitate, un amestec unic de îndrăzneală şi creativitate, un înalt simţ de anticipare a nevoilor clienţilor, o atitudine deschisă şi apropiată. Nici un client nu este prea mic, nici un proiect nu este prea greu. un sondaj realizat

P

32

recent, la care au fost invitaţi să participe toţi clienţii companiei, a arătat că principalele atribute apreciate de aceştia în relaţia cu supercard sunt adaptabilitatea, disponibilitatea, respectul şi un raport favorabil între preţ şi calitatea înaltă a produselor şi serviciilor. şi, mai presus de toate, atitudinea oamenilor. Într-adevăr, intrând în clădirea supercard, o frumoasă vilă din Bucureşti, remarci de îndată atmosfera prietenoasă şi destinsă. Măsurile de securitate sunt stricte pe toată suprafaţa incintei, pentru că se lucrează cu date şi informaţii confidenţiale, dar vizitatorii sunt totdeauna primiţi cu solicitudine şi conduşi în zona de aşteptare. ambientul este înviorat de pereţii decoraţi cu tablourile pictate de către angajaţii supercard şi cu displayurile colorate ale cardurilor

personalizate cu talent şi imaginaţie, mărturie a istoriei companiei pe piaţă. „am văzut carduri realizate de noi, utilizate ca model pe siteurile unor companii concurente. Nu ne-a deranjat asta; înseamnă că suntem luaţi drept exemplu, nu-i aşa?”, spune zâmbind Mirela zamfiroiu, directorul general al supercard. Într-adevăr, supercard poate fi un exemplu. după 12 ani, compania se poate lăuda astăzi cu emblema de lider pe piaţa din românia pentru programe de fidelitate şi cu un portofoliu de proiecte şi clienţi de invidiat: primul program de fidelitate din românia – connex land, cel mai mare program naţional de fidelitate din românia – sensiblu; peste 1000 de clienţi, printre care peste 20 de lanţuri de retail, 6 lanţuri de benzinării, 18 bănci şi 6 iFN-uri –, peste 100 septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

de programe de fidelitate implementate, peste 25 de milioane de carduri produse. dincolo de cifrele impresionante, intervine însă şi întrebarea dacă supercard reuşeşte să-şi menţină ceea ce dezvoltă. răspunsul este din nou simplu: da! iar faptul că rata de retenţie a clienţilor este de 90%, unii dintre ei fiind alături de supercard încă de la început, o confirmă. la fel cum o confirmă şi procentul de clienţi nou veniţi prin recomandare, de 75%. Ne întrebăm: cum a rezistat supercard crizei economice din ultimii ani? simplu: făcând ce a făcut încă de la înfiinţare, „explorând” noi şi noi zone de business. inovaţia a făcut mereu parte din filosofia supercard, dar acum a devenit chiar un atu care face diferenţa faţă de firmele competitoare. cu o activitate iniţial bazată doar pe personalizare de carduri, supercard a ajuns astăzi să gestioneze soluţii de acces, soluţii pentru industria pharma şi programe complexe bazate pe tehnologii de ultimă oră. În paralel cu reducerea costurilor, a ales să investească în echipamente şi în dezvoltarea oamenilor. În plus, abilitatea de a oferi rapid soluţii complete (politica supercard este ca orice cerere de ofertă să aibă un răspuns în maximum 2 ore) şi abordarea de tip win-win pentru toţi clienţii au diferenţiat compania pe o piaţă în care competiţia este din ce în ce mai acerbă, iar clienţii au aşteptări din ce în ce mai mari. criza a ambiţionat oamenii de la supercard, iar rezultatele nu au întârziat să apară: 2011 a fost anul septembrie 2012

cu cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, peste 2.000.000 euro! un asemenea succes, într-o piaţă marcată de falimente şi insolvenţe, te face să te întrebi cu ce servicii şi proiecte speciale îşi cucereşte supercard clienţii. aşa aflăm despre dezvoltarea în premieră a unui program de acces ViP, bazat pe soluţie rFid, pentru o reţea importantă de cash & carry. despre conceperea, dezvoltarea şi implementarea unor programe în domeniul pharma, programe ce au presupus o investiţie fără precedent, din partea companiei, în resurse umane şi tehnologie. aflăm despre soluţia super dP, un concept nou, creat de către supercard şi destinat promoţiilor din magazine, şi despre implicarea companiei în lansarea cardului cu display, una dintre inovaţiile din

domeniul bancar ale acestui an. Planuri pentru viitor? Mereu cu un ochi pe ce apare nou în pieţele mondiale şi cu celălalt pe ideile provenite de la oamenii din interiorul companiei, planurile nu pot fi decât în forma unor proiecte pe noi domenii de interes. ideile şi proiectele pentru 2013 capătă deja contur la supercard. cu o echipă de creaţie software în continuă creştere, cu o forţă de vânzări organizată special pentru a răspunde pozitiv tuturor cererilor primite, cu norme de securitate stricte, ce nu fac rabat de la nici o prevedere legală sau contractuală, şi cu o echipă de dezvoltare în căutare de noi şi noi oportunităţi, putem spune că supercard se încadrează în rândul companiilor care vor fi aici pentru mulţi ani. şi nu oricum, ci în eşalonul principal al antreprenoriatului românesc.

33


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

cum să păsTrezi clienţii în mijlocul aTenţiei utilizâNd soluţii soFtware all-iN-oNe PeNtru ceNtre de coNtact Asistenţa clienţilor este cheia succesului în serviciile bancare, dar una dintre cele mai des întâlnite probleme este îmbunătăţirea constantă şi fidelizarea lor. Această strategie necesită soluţii software capabile să coreleze centrul de contact cu sucursalele, birourile şi angajaţii companiei pentru furnizarea serviciilor aşteptate de clienţi. O soluţie software all-in-one face ca întreaga companie să fie mai receptivă la nevoile clienţilor şi să furnizeze servicii pe măsură. Iată câteva dintre beneficiile unei asemenea soluţii software.

utilizate sau ce alte servicii i s-ar potrivi clientului. dispunând de agenţi de vânzare pregătiţi să răspundă la toate aceste noi oportunităţi, puteţi urmări succesul fiecărui agent în parte şi, în final, să atrageţi noi clienţi.

impresionaţi clienţii cu servicii de excepţie. Puteţi utiliza platforme multiple pentru direcţionarea exactă a apelurilor, puteţi gestiona mai repede chat-ul online, puteţi desemna un agent specializat în funcţie de cerinţele clienţilor sau puteţi accesa instant înregistrări ale apelurilor mai vechi. cu o facilitate nouă la fiecare solicitare, veţi putea impresiona cu uşurinţă clienţii companiei. Monitorizaţi, măsuraţi şi personalizaţi interacţiunea cu clienţii. soluţiile all-in-one vă permit monitorizarea în timp real a activităţii centrului de contact, realizarea automată de sondaje sau accesarea de date referitoare la solicitările clienţilor pe toată durata interacţiunii, de la preluarea apelului şi până la soluţionarea cererii clientului. În acest fel veţi îmbunătăţi constant întreaga experienţă oferită clientului. Vindeţi mai mult şi mai des şi atrageţi noi clienţi. aceste soluţii asigură toate informaţiile necesare agenţilor de vânzări, de la datele de identificare, la serviciile bancare 34

Protejaţi datele clienţilor cu sisteme de securitate integrate. cu soluţiile all-in-one asiguraţi un sistem de securitate centralizat şi automatizat şi puteţi configura la nivelul întregii companii aceleaşi setări pentru securizarea liniilor telefonice, a serverelor de e-mail şi internet sau a sistemelor de business.

marcin grygielski, Interactive Intelligence Territory Manager for Eastern Europe

care sunt costurile? toate aceste beneficii au un preţ, dar nu neapărat uriaş. Pentru soluţiile software tradiţionale aveţi nevoie de infrastructură, ceea ce necesită multe echipamente. Înlocuind aceste sisteme cu o soluţie software all-in-one puteţi foarte uşor simplifica administrarea echipamentelor şi diminua costurile operaţionale anuale. cele mai mari reduceri de costuri vin însă prin îmbunătăţirea constantă a serviciilor de asistenţă, creşterea eficienţei angajaţilor şi din câştigarea de noi clienţi. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

câţi români Folosesc serViciile de oNliNe BaNkiNg? Este dificil să oferi un răspuns la întrebarea din titlu. Iar această dificultate este cauzată de lipsa unor statistici oficiale privind utilizatorii de internet banking. Datele din diferite surse şi interpretările lor indică un număr de persoane – abonate la unul sau mai multe servicii de internet banking – care variază între 1 şi 2 milioane.

ingurele date oficiale publicate privind instrumentele de plată cu acces la distanţă, cum sunt catalogate de către Ministerul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale (Mcsi) serviciile de internet şi mobile banking, sunt corespunzătoare anului 2010. acestea indică un număr de până la 2,37 milioane de utilizatori de internet banking la nivelul unui trimestru. Pentru 2011, ancheta derulată anual de revista eFinance arată că numărul utilizatorilor persoane fizice de internet banking se ridică la 2,72

s

septembrie 2012

milioane, în creştere cu 17% faţă de 2010. În ceea ce priveşte companiile, cifrele furnizate de bănci indică 353.000 de clienţi persoane juridice utilizatori de internet banking, la finalul lui 2011. creşterea faţă de 2010 a fost de 40%, mult mai rapidă decât în cazul zonei de retail. studiul s-a bazat pe datele furnizate de 20 de bănci, a căror cotă de piaţă după active cumulată depăşeşte 90%. Printre cele mai importante bănci ale căror date lipsesc se numără citibank, rBs, credit europe Bank şi Banca comercială

carpatica, însă numărul utilizatorilor de la aceste bănci este destul de redus şi nu influenţează decât marginal volumul total al pieţei. În ambele cazuri, vorbim despre date raportate de bănci privind utilizatorii de internet banking, însă trebuie luat în considerare faptul că un client poate fi utilizator de servicii internet banking de la mai multe bănci. situaţia poate fi comparată cu cea de la nivelul pieţei cardurilor, acolo unde existau 13,3 milioane de carduri valide în circulaţie la finalul lui 2011: 11,1 milioane 35


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

debit şi 2,15 milioane credit. Pe de altă parte, gradul de bancarizare în românia este de 60%, adică în jur de 11,5 milioane de persoane cu cont bancar, ceea ce reprezintă mult mai puţin decât întreaga piaţă a cardurilor. Numărul de deţinători de carduri este cu mult mai mic decât cele 13,3 milioane, în condiţiile în care în mod frecvent o persoană are în portofel 2 carduri (cel puţin marea majoritate a deţinătorilor de carduri de credit au şi un card de debit!) şi nu toate persoanele bancarizate sunt deţinătoare de carduri. cifre diferite, potrivit sondajelor revenind la internet banking şi luând în considerare „dublările”, putem estima că există în jur de 2 milioane de persoane în românia care utilizează serviciile de online banking. această presupunere este contrazisă de concluziile sondajului eurobarometru, publicat de comisia europeană în prima parte a anului. Potrivit raportului, numărul celor care folosesc servicii de internet banking în românia este în jur de 1 milion de persoane, la jumătate faţă de concluziile rezultate din datele furnizate de băncile de la noi. astfel, potrivit sondajului eurobarometru, realizat în românia de csoP, pe 1.031 de persoane cu vârste de peste 15 ani, 47% dintre respondenţi nu utilizează internetul. a[adar, rezultă că există 9,7 milioane de utilizatori de internet în românia, în condiţiile în care populaţia cu vârstă de peste 15 ani este de 18,3 milioane. dintre 36

utilizatorii de internet din românia, doar 10% au răspuns că folosesc mediul online pentru a realiza operaţiuni bancare, o valoare mult mai mică decât media la nivelul uniunii europene (48%). Pe baza acestor concluzii ale eurobarometrului, rezultă că numărul de persoane care folosesc servicii de internet banking în românia este de aproape 1 milion, la jumătate faţă de estimările pe baza datelor furnizate de băncile locale. Mai puţin de jumătate dintre clienţii unei bănci, abonaţi la internet banking dincolo de cifra nominală, este clar că incidenţa şi gradul de adoptare a internet bankingului în românia sunt reduse, în comparaţie cu uniunea europeană şi chiar cu alte ţări din spaţiul central-european, precum cehia sau Polonia, unde piaţa acestor servicii este mult mai matură. cea mai mare pondere a internet bankingului în portofoliul

de clienţi persoane fizice al unei bănci este de 40%, în timp ce în cehia aceasta este media la nivelul întreg sistemului bancar. iNg este banca unde cea mai mare parte dintre clienţi au adoptat online bankingul, instituţia fiind recunoscută pentru eforturile susţinute, de-a lungul timpului, de educare a clienţilor în folosirea instrumentelor electronice. dintre băncile de top cu un grad ridicat de adopţie a internet bankingului se numără garanti Bank (27%), Bcr (18,5%), Brd (16%) şi unicredit ţiriac Bank (14,1%). de cealaltă parte, companiile sunt mult mai deschise în utilizarea internet bankingului. incidenţa utilizării acestor servicii merge până la aproape 90%, în cazul unicredit. de asemenea, o pondere ridicată se înregistrează la iNg (78%), garanti Bank (67%) şi Bancpost (50%). În general, mai puţin de jumătate dintre clienţii abonaţi ai serviciilor de internet banking sunt activi, în sensul că realizează cel puţin o operaţiune în decurs de trei luni. la majoritatea băncilor, ponderea clienţilor activi (persoane fizice) se situează sub pragul de 50%: unicredit (50%), Banca transilvania (47%), alpha Bank (44%), iNg Bank (42%), Brd (40%). cele mai mari valori se înregistrează la bănci mici, precum intesa sanpaolo (57%) şi Procredit Bank (56%). clienţii companii sunt mai activi în utilizarea internet banking-ului, mai mult de jumătate dintre aceştia realizând tranzacţii în decurs de trei luni, în cazul majorităţii băncilor. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

inForm lykos a FăcuT cardul să zâMBească interviu cu liViu aNghel, director general, inform lykos românia Prin ce se evidenţiază oferta Inform Lykos România?

Ce a determinat intrarea Inform Lykos în zona procesării de carduri din România? În ianuarie 2008, grupul inform lykos a achiziţionat 85% din acţiunile austria card. ulterior s-a decis ca inform lykos românia să intre pe piaţa personalizării cardurilor. În 2007, am definitivat construcţia noului sediu, care însă nu includea şi centrul de personalizare a cardurilor, ci doar fabrica de tipărire şi personalizare a formularelor de afaceri. investiţia realizată pentru amenajarea centrului de personalizare a cardurilor a depăşit un milion de euro. am securizat întreg sediul şi mai ales spaţiul destinat personalizării cardurilor, apoi am dezvoltat infrastructura pentru depozitarea şi procesarea cardurilor. ulterior, am obţinut acreditările Visa şi Mastercard, necesare pentru a procesa carduri cu bandă magnetică şi cu cip. Primul card cu bandă magnetică a fost personalizat în noiembrie 2008, iar primul card cu cip în aprilie 2009. Primul pas pe piaţa locală s-a realizat printr-un parteneriat cu BCR... am participat alături de austria card la licitaţia organizată de Bcr pentru a selecta un procesator care să aibă un centru de procesare în românia. unul dintre motivele pentru care inform lykos şi-a septembrie 2012

adjudecat contractul a fost tocmai centrul local. un alt avantaj pe care îl avem faţă de ceilalţi procesatori de carduri de pe piaţa internă este faptul că suntem şi tipografie. deci putem furniza atât materialele, cât şi serviciile adiţio nale necesare realizării produsului final, cum ar fi imprimarea personalizată a plicurilor şi a scrisorii de întâmpinare. În prezent, toate materialele destinate posesorilor de carduri Bcr, card plastic, plic, scrisoare, sunt realizate de inform lykos. din punctul de vedere al acestor servicii, suntem furnizori şi pentru alţi procesatori din piaţă. un alt nume de client important de pe piaţa bancară locală este Piraeus Bank.

avantajul principal este că oferim servicii complete şi avem o structură verticală, ce ne permite să producem toate materialele în cadrul grupului şi să oferim o soluţie la cheie. avem contracte cu transportatori, prin intermediul cărora livrăm cardurile la sucursalele băncii sau direct utilizatorului final. În portofoliul nostru există cipuri care pot suporta aplicaţii simple, precum şi cipuri migrate dda sau carduri contactless, care pot susţine diferite tipuri de aplicaţii, cu sau fără contact, cum ar fi cele de tipul loyalty sau de transport. austria card are un departament de dezvoltare-cercetare pentru platforme de e-card, care a implementat cu succes o serie de proiecte pentru piaţa de carduri din austria. de asemenea, grupul inform lykos include şi alte firme specializate în plăţi electronice. suntem de asemenea deschizători de drumuri pe piaţa din românia şi în zona de carduri contactless. cardul zâmbet Bcr e un exemplu elocvent şi a fost primul card de acest tip din românia. un alt avantaj este faptul că, prin centrul nostru de producţie din Bucureşti, putem oferi servicii similare şi clienţilor din ţările învecinate, recent compania noastră semnând un contract pentru producţie şi personalizare carduri cu uBB, cea mai mare bancă din Bulgaria. 37


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

soluţiile de inTerneT banking utilizate de BăNci serviciul leumi online are la bază o soluţie furnizată de fosta companie Probass, acum parte din asseco. serviciul a fost lansat la finalul lui 2004. soluţia utilizată se numeşte smartoffice şi este produsă de omikron, din germania. este o aplicaţie web având la bază o soluţie ce include tehnologii standard şi proprietare. serviciul pentru persoane fizice a fost lansat în septembrie 2004, iar cel pentru companii în martie 2007.

soluţia folosită este „eBank” de la software development & consulting. serviciul a fost lansat în 2001 şi relansat la finalul lui 2006. serviciul de internet banking a fost lansat în 2001 şi a fost printre primele în românia. este o dezvoltare internă. soluţia utilizată pentru serviciul Bt24 este furnizată de iNd group. Noua aplicaţie de internet banking a fost lansată în august 2011. serviciul otPdirekt internet Banking este o soluţie „web based”, dezvoltată de către asseco românia. serviciul a fost lansat în aprilie 2006.

soluţia este produsă de compania advantaje, dezvoltată pe tehnologia java. serviciul a fost lansat în mai 2006.

serviciul alpha click a fost lansat în mai 2005 şi foloseşte o soluţie dezvoltată pe tehnologie java servlets (java server Pages) şi baze de date oracle.

soluţia este dezvoltată de software development & consulting, pe platformă j2ee. a fost lansată în noiembrie 2006 şi foloseşte tehnologia client-server. 38

soluţia utilizată este dezvoltată de garanti technology (gt) cu web application Framework. gt Framework are la bază arhitectura j2ee. serviciul a fost lansat în românia în 2007.

soluţia utilizată pe zona de retail este o dezvoltare internă, pe platforme Microsoft şi iBM. serviciul este lansat în aprilie 2006. Pe zona de companii, iNg utilizează o soluţie dezvoltată în cadrul grupului şi utilizată în 8 ţări, serviciul fiind lansat în românia în octombrie 2003.

serviciul este o soluţie dezvoltată pe tehnologie .Net, de Quipu gMBh, companie ce oferă servicii de consultanţă it şi dezvoltare software pentru tot grupul Procredit. a fost lansat în aprilie 2008.

aplicaţia de internet banking este o dezvoltare internă, pe tehnologii java şi rPg. serviciul a fost lansat în septembrie 2007. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

numărul Terminalelor bancare din românia scade uşor, iar cardurile iau Viteză România înregistrează pentru prima oară o scădere a reţelei de ATM-uri iar, tot în premieră, această scădere este însoţită şi de diminuarea reţelei de POS-uri. Având în vedere media europeană în materie de număr de carduri valide din circulaţie ce revin unui terminal, România are deja suficiente automate bancare şi deocamdată nu se mai justifică noi investiţii din partea băncilor. Cu atât mai mult cu cât portofoliul de carduri din circulaţie este încă sub cel înregistrat în septembrie 2008, iar tendinţa este de a se păstra la nivelul actual, cel puţin pe termen mediu.

numărul de carduri per terminal este comparabil cu media europeană. din graficul de mai jos se observă că, în românia, la un atM revin, în medie, 1.250 de carduri, o performanţă superioară uniunii europene. aceasta înseamnă că, la numărul actual de carduri, avem suficiente atM-uri şi nu mai trebuie investit, deocamdată, în dezvoltarea reţelei. la jumătatea acestui an, media înregistrată de piaţa românească era de 1.200 carduri/atM. iaţa românească a echipamentelor de acceptare a cardurilor, instalate şi operaţionale la 30 iunie 2012, era de peste 134.000 de terminale, dintre care 11.000 atM-uri şi 123.500 de Pos-uri, portofoliul de carduri fiind de 13,2 milioane. În prima jumătate din 2012, am asistat la o contracţie a reţelei, atât pe automatele bancare cât şi pe Pos, fiind pentru prima oară de la instalarea primelor astfel de echipamente când se constată acest lucru – grafic 1. scăderea numărului de Pos-uri s-a mai consemnat şi în primul

P

septembrie 2012

val al crizei, respectiv a doua jumătate a anului 2009, însă atunci scăderea era de numai 357 terminale Pos (0,4%) faţă de 1.400 (1,1%) acum. În plus, în acea perioadă, reţeaua automatelor bancare a continuat să crească. la nivelul uniunii europene, reţeaua de atM-uri a început să scadă încă din 2010, cu 0,2% pe atM, la 434.000 terminale, însă reţeaua de Pos-uri s-a majorat cu 3%, până la 8,8 milioane terminale, potrivit datelor Băncii centrale europene. În ciuda reculului infrastructurii de acceptare din ţara noastră,

scăderea numărului de Pos-uri este conjuncturală „cred că românia nu are un număr suficient de automate bancare, mai ales dacă ne raportăm la numărul de carduri active, care generează efectiv tranzacţii, dar băncile sunt în contracţie şi de aceea nu mai fac niciun fel de investiţii. ele doar încearcă să-şi conserve pachetul de clienţi şi să-şi optimizeze prezen]a în teritoriu”, a declarat toni cristescu, director general Printec group românia. „În prezent, media europeană este în jur de 1.000 de carduri per atM”.  42 39


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

găseşte calea iNsPirată sPre PerForMaNţă De curând, compania ROPECO trăieşte satisfacţia finalizării unui proiect propriu major, care impune spectaculos firma în prim-planul furnizorilor de echipamente pentru băncile comerciale din România. După doi ani de cercetări şi teste, ROPECO a lansat în premieră un terminal automat de plăţi (APT) fabricat in-house care răspunde cu succes celor mai multe dintre exigenţele clienţilor. Ca dovadă, noua soluţie de încasare a facturilor de utilităţi cu card sau numerar prin intermediul unor astfel de terminale neasistate şi un server central de procesare a fost deja adoptată de către trei bănci comerciale: 500 de aparate sunt deja în exploatare!

roPeco Bucureşti este o societate mixtă româno-elveţiană înfiinţată în anul 1993, care s-a specializat în timp pe furnizarea de soluţii şi echipamente dedicate, răspunzând eficient tuturor provocărilor create de o piaţă într-o continuă dezvoltare. roPeco este deja un cunoscut jucător în cinci nişe distincte: soluţii şi echipamente pentru gestiunea numerarului soluţii şi echipamente pentru securitate valori şi documente soluţii şi echipamente de printare şi scanare coduri de bare soluţii şi echipamente pentru copiere, scanare şi printare soluţii şi echipamente pentru gestiunea deşeurilor

În prezent, compania oferă peste 200 de tipuri de produse, cele mai multe de pe urma unor analize profunde şi complete legate de nevoile pieţei şi de calitatea soluţiilor din portofoliu. 40

sloganul „roPeco, partener de drum lung” – pare să fie pe

deplin justificat. experienţa de aproape 20 de ani în domeniu, cu peste 7.500 de echipamente vândute pe piaţa de profil, cei peste 2.000 de clienţi, cosultanţa comercială gratuită, reţeaua de service extinsă la nivel naţional pe seama unor sla-uri bine articulate, asigurarea de accesorii şi consumabile de calitate pentru echipamentele comercializate, au făcut din roPeco un nume de referinţă şi un garant al unui raport preţ/calitate cu adevărat competitiv. Primul aPt produs propriu, pe placul băncilor după 24 de luni de proiectare, dezvoltare, producţie şi testare, primul terminal neasistat de plăţi online marca roPeco a fost achiziţionat cu succes de trei bănci comerciale din românia. Noua soluţie de încasare a facturilor de utilităţi cu card sau numerar prin intermediul unor astfel de terminale neasistate presupune, pe lângă terminalul propriu-zis, un server de septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

procesare a tranzacţiilor şi un server de monitorizare a terminalelor, plus un sistem de management al aPt-urilor. sistemul poate fi utilizat şi pentru alte operaţiuni, prin adăugarea opţională a unor module software complementare — depunere în cont şi plata creditelor bancare după identificarea clientului pe bază de cNP, cod de client (poate fi imprimat sub formă de cod de bare) sau PaN, operaţiuni pe cont (transfer dintr-un cont în altul), mini-settlement-uri/extrase de cont, plata taxelor şi impozitelor etc. terminalul neasistat cu card

dispune \n plus de o imprimantă termică, un scanner pentru coduri de bare 1d şi 2d şi un modul de comunicare ethernet. terminalul neasistat poate avea pentru plata cu numerar, adiţional, un acceptator de bilete şi/sau un seif certificat ceN agrementat conform normelor europene. aplicaţia de autorizare a plăţilor de utilităţi se află pe un server dedicat şi este alcătuită din bază de date, interfaţă web, modulul de autorizare şi conectori software cu alte sisteme (core bancar). Printre funcţionalităţile sistemului de procesare a tranzacţiilor se pot enumera compatibilitatea cu

normele Pci dss, accesul remote la sistem, managementul de terminale, vizualizarea batchurilor şi a tranzacţiilor, exportul automat de date pentru reconcilierea cu operatorii facturieri, auditarea operaţiilor efectuate, back-up-ul automat al informaţiilor din baza de date, diverse alerte prin e-mail privind necesitatea intervenţiilor on-site sau privind terminarea consumabilelor etc. sistemul este conceput pentru principalii facturieri şi poate fi extins către alţi operatori prin simpla adăugare a unor module software.

o oFerTă... hard

echipamente bancare, comercializare şi întreţinere echipamente bancare (mărcile Glory, Tresmer, Hess , Pax, Ingenico) echipamente de sortat echipamente de numărat echipamente de înroluit echipamente self-banking Panouri de schimb valutar echipamente de legat echipamente de verificat valuta seifuri/case de bani seifuri casierie cu deschidere

temporizată; casete de valori cabinete/clasificatoare antifoc camere şi uşi tezaur modular automate de gestionat numerar terminale de plată neasistate

Soluţii coduri de bare

echipamente de birou

soluţii de identificare automată a datelor soluţii de infrastructură pentru depozite/retail soluţii de imprimare coduri de bare computere industriale soluţie de imprimare carduri soluţii rFid consumabile imprimante coduri de bare

ghilotine şi trimmere Multifuncţionale, faxuri copiatoare laser Prese digitale echipamente de format mare echipamente de producţie distrugătoare de documente tocătoare – shreddere echipamente de etichetat imprimante

Solu]ii pentru gestionarea deşeurilor Prese de balotat deşeuri reciclabile staţii de sortare; staţii de transfer Benzi transportoare desfăcătoare de saci cabine de sortare tocătoare Maşini de înfoliat baloţi Prese de balotat deşeuri nemetalice Prese de balotat deşeuri metalice neferoase subţiri

w w w. ro p e c o . ro septembrie 2012

41


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

 39 din graficul alăturat, se constată că, în materie de Pos-uri, situaţia este diferită, în sensul că numărul de carduri per terminal, tot ca medie, este dublu în românia faţă de nivelul înregistrat la nivel continental, mai ales pe zona euro. Însă creşterea reţelei de Pos din 2011 a făcut ca în iunie 2012, numărul de carduri care revin, în medie, la un Pos să coboare deja la 107 şi în ţara noastră. Păstrând numărul actual de carduri, pentru a înregistra o medie comparabilă cu cea înregistrată la nivelul ue, adică în jur de 60 de carduri per terminal, ar însemna ca în românia să existe peste 200.000 de terminale Pos. dacă se va menţine ritmul de creştere din perioada decembrie 2008 şi iunie 2012, ar însemna ca acest nivel al reţelei să se obţină în următorii 7 ani. chiar dacă politica de reducere a costurilor este cea care dictează extinderea reţelei de acceptare la comercianţi, spre deosebire de atM, scăderea numărului de Pos-uri este doar temporară. deocamdată, băncile mari au îngheţat achiziţiile, iar unele

42

dintre ele au redus cu peste 10% reţeaua proprie de Pos-uri, în prima jumătate a acestui an. singurele care se află într-o expansiune a reţelei de terminale instalate la comercianţi, expansiune care compensează restrângerea suferită de două dintre cele mai mari reţele de Pos-uri, sunt băncile care au obţinut licenţa de acceptare în ultimii trei ani, precum alpha Bank, cec Bank şi iNg Bank. ultima oră: ponderea plăţilor cu cardul în românia a avut în 2011 cel mai mare salt din ue! Banca centrală europeană a dat publicităţii, pe 10 septembrie, statisticile legate de plăţile din uniune în 2011. concluziile sunt interesante. Numărul total de plăţi non-cash făcute în ue folosind

toate tipurile de instrumente a crescut cu 4,6% faţă de 2010, până la valoarea de 90,6 miliarde. Plăţile cu cardul au ajuns să aibă o pondere de 41% din totalul tranzacţiilor, transferurile interbancare 27%, iar plăţile prin debitare directă 24%. Valoric, tranzacţiile interbancare au crescut în 2011 cu 4,4%, până la aproape 25 miliarde euro. importanţa tranzacţiilor non-cash cu instrumente bazate pe hârtie (cecuri) a continuat să se diminueze, acestea ajungând la doar o cincime din total. Numărul de carduri valide în ue a rămas constant la nivel de uniune, ca şi cel din 2010 – 727 milioane de unităţi, cifră care indică o „densitate” de 1,44 carduri per cap de cetăţean ue. Numărul tranzacţiilor cu cardul a crescut cu 8,7%, până la 37,2 miliarde, valoarea atinsă fiind de 1.900 miliarde euro, ceea ce conduce la o medie de 52 euro/tranzacţie. În 2011, numărul de bancomate din ue a scăzut faţă de 2010 cu 0,9%, până la 440.000 unităţi, în vreme ce numărul de Pos-uri a crescut în aceeaşi perioadă de timp cu 3,2%, până la valoarea de 8,8 milioane unităţi. românia afişează cifre care merită comentate. Ponderea plăţilor cu cardul în totalul tranzacţiilor noncash a înregistrat în 2011 cel mai mare salt din ue, de 6,38%, ajungând la 40,46%. transferurile interbancare au avut un declin de 5,48%, revenind la o pondere de 56,29%. cel mai rău stăm la capitolul „direct debit”, cu o pondere de doar 1,2%, antepenultima din uniune, puţin peste Polonia şi Bulgaria. septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

exTernalizarea serViciilor ridică şi seMNe de ÎNtreBare În toamna anului 2010, „parteneriatul anului în outsourcing” a avut ca protagonişti banca britanică Metro Bank şi compania Niu Solutions. Concret, Metro Bank, prima bancă comercială deschisă în Anglia în urmă cu 100 de ani, şi-a externalizat 100% infrastructura IT către firma Niu, primul motiv fiind faptul că existenţa unui sistem IT eficient este crucial pentru orice instituţie financiară. Obiectivele stabilite au vizat, practic, oferirea unor servicii de calitate superioară clienţilor, printr-un program prelungit de operare, 7 zile din 7 pe săptămână, şi posibilitatea de a furniza instant clienţilor carduri de debit sau credit în cadrul sucursalelor etc. Multe alte instituţii de credit au trecut la externalizarea unor numeroase pachete de servicii, de la cele de strictă specialitate, până la unele de mentenanţă, pază, curăţenie şi catering. Este o astfel de soluţie una infailibilă? Deşi cea mai mare parte a băncilor se arată mulţumite, inclusiv în România, mai rămân destule semne de întrebare în legătură cu eficienţa unei astfel de abordări.

otrivit accace românia, una dintre principalele companii globale de outsourcing şi consultanţă, pe plan local externalizarea serviciilor a devenit o opţiune din ce în ce mai întâlnită în toate sectoarele economiei, rata de penetrare a acestei practici fiind de peste 80%, cu semne de creştere. românia este în concordanţă cu tendinţele manifestate la nivel global, previziunile fiind că piaţa de outsourcing se va majora în acest an, la nivel mondial, cu 5%.

P

septembrie 2012

sectorul financiar-bancar a fost printre primele care au „ciulit urechile” la astfel de oportunităţi. cu ceva vreme în urmă, preşedintele iNg românia la acea vreme, Mişu Negriţoiu, susţinea, în cadrul unui eveniment, că unul din secretele succesului iNg în românia constă în decizia de a externaliza. N-ar fi un exemplu singular. Nu mai e cazul să reiterăm argumentele. În general, nu are sens „să reinventezi roata”, ci să laşi o organizaţie specializată să-şi facă treaba pentru care e realmente calificată. Beneficiarii

îşi doresc mai puţină bătaie de cap; vor ca acele activităţi care nu sunt direct legate de core-business să fie făcute mai repede, mai ieftin, mai bine. soluţiile astfel furnizate sunt, cel puţin teoretic, flexibile şi dinamice, oferind posibilitatea de a adăuga servicii suplimentare în conformitate cu cerinţele clienţilor. acestea se implementează uşor şi rapid, fără a afecta activitatea curentă. În mod logic, orice proces de externalizare, indiferent de servicii, presupune un transfer de responsabilitate. având o  46 43


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech  43 importanţă mare, dar şi reprezentând un risc crescut, mai ales în cazul industriei financiare, colaboratorii trebuie aleşi după criterii clar definite, în funcţie de nevoile companiei care urmează să îşi externalizeze serviciile. astfel, trebuie luate în considerare trecutul şi valorile furnizorului, abordarea acestuia în afaceri, flexibilitatea, adaptabilitatea, calificările, abilităţile, cunoştinţele şi experienţa echipei, acreditarea şi certificările, preţul, nivelul de calitate garantat (service level agreement), referinţele, reputaţia, precum şi categoria (multinaţională sau locală). Pe piaţa românească există destule nume care oferă, mai mult sau mai puţin tradiţional, servicii externalizate băncilor. Vorbim aici, într-o ordine aleatorie, despre Provus, euronet, oberthur, inform lykos, servus, Printec, endava, xerox, iron Mountain, g4s, Valoris, cgs etc. unele companii oferă posibilitatea externalizării complete a serviciilor legate de carduri (personalizarea şi procesarea

46

cardurilor), altele managementul reţelelor atM şi Pos, programe şi aplicaţii de loialitate, managementul disputelor, soluţii de monitorizare a fraudelor şi asistenţă de urgenţă pentru deţinătorii de carduri. există companii care oferă servicii de contact sau call-center, altele de găzduire/virtualizare/cloud computing în centre de date, de management al documentelor, de management al numerarului, altele pe domeniul juridic etc. toate bune şi frumoase, dar... surprinzător, există şi temeri! la nivel european, s-au făcut destule cercetări privind eficienţa şi gradul de satisfacţie al clienţilor de servicii externalizate. una dintre concluziile cele mai recente arată că 71% dintre organizaţii externalizează cel puţin o parte din nevoile it pe care le au, potrivit unui sondaj realizat de firma lieberman software la conferinţa infosecurity europe 2012, desfăşurată în iunie, la londra. acest procent ridicat ar trebui să demonstreze că factorii de decizie

din companii merg cu plăcere „pe mâna” firmelor de outsourcing. dar studiul nu se opreşte aici. 42% dintre respondenţi au declarat că proiectele it externalizate „au costat mai mult“ decât au plănuit iniţial, iar 16% au afirmat că aceste costuri au fost „semnificativ mai mari“. o altă concluzie, destul de neaşteptată, se leagă de satisfacţia clienţilor sub aspect calitativ: circa o treime dintre cei chestionaţi consideră că angajaţii din firmele de outsourcing it sunt mai slabi din punct de vedere profesional decât cei din departamentele tehnice proprii. un procent ridicat, de 64% dintre cei chestionaţi, consideră că partenerii din industria de outsourcing umflă costurile, adăugând la factură servicii pe care nu le-au oferit. ce-i drept, este dificil să construieşti o relaţie de afaceri solidă cu o firmă căreia îi pui la îndoială integritatea şi calitatea serviciilor oferite. Nu ştim cum stau lucrurile în românia – e o zonă senzitivă, dar cu siguranţă există probleme şi aici. avem timp să cercetăm!

septembrie 2012


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

15% din plăţile cu cardul se duc ÎN oNliNe Plăţile online sunt poate cea mai dinamică zonă din întregul sector al plăţilor. Nu vorbim doar de cifre de creştere (număr şi valoare tranzacţii), ci şi de noi tehnologii şi soluţii adoptate şi oferite celor care vor să achiziţioneze şi să plătească online. Ca nivel, plăţile online prin instrumente electronice (cu cardul, în marea lor majoritate) reprezintă doar o parte destul de redusă, estimată la aproximativ 20%, din comerţul online. Restul se plăteşte ramburs, sub formă de numerar. Dar raportul dintre cele două tinde către o echilibrare.

a nivelul anului 2011, cifrele privind plata cu cardul în comerţul electronic autohton indicau o valoare a tranzacţiilor între 200 şi 250 milioane euro, în funcţie de interpretări. Nu există nişte surse oficiale, consolidate, pentru acest segment, astfel că specialiştii apelează la estimări. analiza pieţei plăţilor online cu cardul pleacă de la rezultatele celor doi mari jucători din această zonă: Payu, fosta gecad ePayment, companie cumpărată de grupul Naspers în 2010, şi Netopia systems, prin

l

septembrie 2012

platforma mobilPay. această piaţă a procesatorilor de plăţi online este completată de bănci care au platformă proprie sau procesează extern (Banca transilvania sau libra Bank), dar şi alţi jucători, precum platforma euPlatesc.ro, oferită de euroPayment services. Plăţi electronice de peste 200 milioane euro în online-ul românesc Potrivit cifrelor furnizate de romcard, cel mai important procesator de tranzacţii cu cardul

în românia, valoarea plăţilor cu cardul în e-commerce a fost de 160 milioane euro la finalul anului trecut, în creştere cu 24%. dintre acestea, aproape 140 milioane euro au fost realizate prin platforma Payu. În acelaşi interval de timp, valoarea tranzacţiilor online cu cardul procesate prin platforma mobilPay a fost 40,6 milioane euro, numărul tranzacţiilor fiind de 1,4 milioane. estimările Netopia indică un număr de 3,8 milioane de tranzacţii de plăţi online cu cardul în 2011, în creştere cu 60% faţă de 2010. Volumul cumpărăturilor pe internet, cu cardul, ar depăşi astfel 200 milioane euro, potrivit reprezentanţilor Netopia mobilPay. de asemenea, datele prezentate de companie indică o medie de 4,5 tranzacţii pe fiecare card folosit la cumpărături online. Netopia estimează la 850.000 numărul persoanelor care cumpără online în românia, rezultatul fiind obţinut luând ca referinţă un card pentru fiecare cumpărător pe internet. În opinia noastră, această referinţă nu este tocmai exactă, existând cu siguranţă un număr semnificativ de persoane care utilizează 2 sau 47


soluþii IT&C pentru industria financiarã

BankingTech

mai multe carduri pentru plăţi online, de exemplu unul de debit şi altul de credit cu rate fără dobândă. aşadar, numărul persoanelor care cumpără online în românia este mai redus decât cel din estimarea Netopia. Pe de altă parte, estimările analiştilor independenţi de la No-cash indică o valoare a comerţului electronic cu carduri emise în românia de aproximativ 250 milioane euro, luând în considerare toate entităţile (procesatori, bănci, agenţi economici) care desfăşoară astfel de tranzacţii. În aceste condiţii putem spune că valoarea plăţilor cu cardul în magazinele online din românia a reprezentat între 15% şi 18% din valoarea totală a plăţilor realizate în românia cu cardul – 1,36 miliarde euro la final 2011, conform datelor BNr. câţi comercianţi online generează plăţi electronice? În ceea ce priveşte comercianţii care generează tranzacţii în mediul electronic, analiştii estimează existenţa a peste 2.000 de entităţi active, plecând de la datele prezentate de integratorii de comerţ electronic. cifra ar putea fi chiar mai ridicată. Payu raportează un portofoliu de 2.200 de magazine online, în timp ce Netopia afirmă că 2000 de companii sunt înregistrate în mobilPay.ro, dintre care 1.000 sunt active. Numai anul trecut, Netopia a atras aproape 1.000 de noi comercianţi pe platforma mobilPay, potrivit declaraţiilor companiei. succesul mobilPay s-a datorat încuraj`rii 48

companiilor pentru adoptarea plăţilor online cu cardul, prin campanii de tipul comision zero în primele luni de tranzacţionare. Mobilitatea, noua provocare Modalităţile de plată oferite de cei mai importanţi integratori de tranzacţii electronice online s-au diversificat mult în ultimii ani. În afară de card, procesatorii de plăţi online au integrat pe platformele proprii plata prin internet banking (cu precizarea că în cazul soluţiei dezvoltate de Payu cu iNg Bank confirmarea plăţii este instantă) şi transfer bancar, sMs, cash (în cazul mobilPay, prin intermediul terminalelor zebraPay şi Qiwi) şi PayPal (Payu). Noi soluţii de plată online vor veni din zona de mobilitate, acolo unde sectorul bancar şi cel al

telecomunicaţiilor se pregătesc deja să lanseze la nivel naţional plăţile mobile NFc. Folosirea smart-phone-urilor ca instrumente de plată va oferi multe oportunităţi comerţului online şi celor care procesează tranzacţiile din acest mediu. Practic, m-commerce (comerţul electronic cu plata de pe telefonul mobil) este o extensie naturală a plăţilor mobile, pe care băncile o vor oferi în viitorul apropiat. orange şi Brd (banca parteneră a Payu) testează anul acesta plăţile NFc cu ajutorul telefonului mobil, urmând ca cel târziu anul viitor să lanseze o ofertă comercială. o altă abordare în zona plăţilor mobile o au cei de la garanti Bank. aceştia au demarat un parteneriat cu compania suedeză seamless, pentru introducerea plăţilor cu telefonul mobil prin intermediul codurilor Qr. serviciul seQr, dezvoltat de seamless, elimină utilizarea cardului şi presupune plata furnizorului de produse şi/sau servicii direct din contul bancar, prin scanarea unui cod Qr, care practic identifică comerciantul şi terminalul de plată, în cazul retailului tradiţional, sau tranzacţia iniţiată, dacă vorbim de e-commerce. o astfel de soluţie există deja pe multe dintre magazinele online din suedia, iar cei de la garanti şi seamless lucrează la introducerea ei în românia în perioada următoare, nefiind exclusă integrarea acestei soluţii de plată între cele oferite de Netopia, partenerul garanti, magazinelor care utilizează platforma mobilPay. septembrie 2012


26 octombrie 2012 ediȚa a V-a SALA EMINESCU, KPMG ROMÂNIA, DN1, ŞOS. BUCUREȘTI-PLOIEȘTI, NR. 69-71, SECTOR 1

Noi repere pe harta ameNiNȚĂrilor iNformatice


BankingTech septembrie 2012

PARTENER DE DRUM LUNG AL BĂNCILOR DIN ROMÂNIA

soluÑII IT&c PenTRu IndusTRIa fInancIaRÃ

www.efinance.ro

Pulsul IT în bãncile din România e mai aleRT Pe TImP de cRIzà mobIlITaTea ÇI InTeRneTul schimbã tehnologiile în secToRul fInancIaR-bancaR cIne face cÃRÑIle la nivel mondial pe piaña soluñiilor IT pentru IndusTRIa fInancIaRÃ

PRIMUL TERMINAL AUTOMAT DE PLĂȚI PRODUS ȘI ADOPTAT LOCAL PE SCARĂ LARGĂ Echipament conceput şi produs în totalitate de ROPECO Costuri minime, raport calitate/preţ net superior faţă de produsele promovate de concurenţă Permite alimentarea conturilor bancare Posibilitate de emitere de bilete contra cost Disponibilitate non-stop în spaţiile self-service ale băncilor comerciale Arhitectură modulară, care permite adaptarea sa la necesităţile clientului Suport pentru plata facturilor şi/sau ratelor la credit Plată facturi cu numerar sau cu card (cu bandă magnetică, hibrid, cu cip sau contactless) Identificarea automată a sumei şi a furnizorului prin scanarea facturii, posibilitatea de a returna rest în bancnote  

Model constructiv, ce asigură acces uşor la toate componentele Terminalul este conform cu cerinţele din Regulamentele BNR Alegerea sistemelor de operare pentru suportul de implementare şi aplicaţiile software se fac în funcţie de echipamentul şi de cerinţele clientului Oferă posibilitatea de management la distanţă, jurnal, audit Este asistat de personal calificat pentru asigurarea mentenanţei, in scopul asigurării funcţionării soluţiei furnizate în parametri optimi Poate fi echipat cu seif certificat CEN, agrementat conform normelor europene

The Smart Way to Performance Ne puteţi contacta la: Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 / Fax: +40 (0) 21.317.39.06 / Mobil: +40 (0) 722.314.043 / E-mail: office@ropeco.ro

Bankingtech  

Soluții pentru industria financiară, supliment al revistei eFinance