Page 1

Bitpress

c m ky

nr. 34, 7 - 13 mai 2012 Preţ: 0,9 lei

16 pagini Săptămânal argeșean

c m ky

.ro

magazine

Dragomir şi-a lansat echipa pentru Piteşti

Candidatul Alianţei pentru Argeş şi Muscel este susţinut de oameni cu vastă experienţă în administraţie şi afaceri. Pag.3

Călăul FMI, Jeffrey Franks, vine la Piteşti

Mircea Diaconu, sub semnul blestemului aurului

Senatorul argeşean va decide soarta proiectului Roşia-Montană! PAG. 4-5

„S-o spui lui Mutu că funcţia de prefect nu e politică!”

M

arţi, 8 mai, Universitatea din Piteşti primeşte vizita Excelenţei Sale Jeffrey Franks, negociator şef al misiunii FMI pentru România. De ce se deranjează Excelenţa Sa? Pentru o conferinţă ce va avea loc, începând cu orele 17.30, în amfiteatrul fostului Centru de Calcul. Tema conferinţei este… „Repere economice româneşti, compatibile politicilor financiare ale FMI”. Vizita sa este cel puţin ciudată: practic, acel nene cu faţă de peşte, a cărui apariţie televizată a coincis până acum cu tăierea salariilor bugetarilor, cu majorarea TVA sau împrumuturile la FMI, se coboară într-un orăşel provincial ca să... ce? Să ne vorbească despre norocul de a ne fi împrumutat mai ieftin de la FMI decât de la băncile de pe piaţa internă? Sau vrea să îi mulţumim că măsurile impuse nu ne-au adus, încă, la falimentul pe care FMI l-a provocat în Argentina? Sau poate că Excelenţa Sa s-a transformat, între timp, în agent electoral al PDL şi vine să ne predice despre curajul asumat de guvernele Boc şi Ungureanu. Şi cine ştie, poate vrea chiar să candideze la Consiliul Judeţean Argeş, de ce nu?... c m ky

Georgiu Gingăraş, şeful UNPR Argeş, vrea să se pună capăt ipocriziei prefecţilor apolitici. PAG. 6

Culmile politicii argeşene

Culese, cu grijă, de pe o culme de rufe. PAG. 8

USL şi PDL au intrat oficial în ring Echipele lui Constantin Nicolescu şi Mircea Andrei s-au aliniat la start şi şi-au transmis mesajele de intimidare. PAG. 12-13

c m ky


2

intro

7 - 13 mai 2012

Eroarea lui MRU

Senzaţional: Cel puţin doi dintre candidaţii lui Dan Diaconescu n-au nicio treabă!

V

iaţa politică merge înainte, dar o ultimă privire mai merită aruncată şi în urmă. Mihai Răzvan Ungureanu a dorit să-şi facă o retragere glorioasă, dar a ieşit o fâsâială. Premierul a apărut într-o conferinţă de presă care s-a vrut solemnă, dar a părut cam mortuară. Semnificativ, l-au însoţit doar miniştrii de la PDL. Ceilalţi aliaţi „până la moarte“ îşi făceau deja socoteli de supravieţuire în noua guvernare. Căldura de pe holul central al Guvernului i-a stârnit domnului Ungureanu o năduşeală mai mare decât emoţia citirii unui text în care nici el nu credea. „Acest Guvern a făcut în două luni cât alt Guvern în ani de zile“, enunţa sentenţios fostul premier. Cam exagerată. Dacă o făcea prin Patagonia, mai treacă-meargă. Dar dumnealui vorbea aici, în faţa unor oameni care ştiu cel mai bine cum stau lucrurile. „Acest Guvern a câştigat“, spunea premierul demis. El preciza că pariul mandatului său „a fost să genereze un standard de acţiune guvernamentală sub care nimeni să nu coboare“. Mai mult decât atât, Ungureanu se arăta convins că „viitorul prim-ministru se va ghida după aceleaşi principii, preluându-ne programul de guvernare“. De-a dreptul aiuritoare aceste pretenţii. Ar fi culmea ca Opoziţia, care s-a distanţat apăsat şi adânc de politicile catastrofale ale guvernărilor băsiste, să preia programul de guvernare ale acestora. Cascada unor

Octavian Ştireanu astfel de aprecieri bombastice n-are nimic în comun nici cu datele obiective ale realităţii, nici cu sobrietatea dubitativă a intelectualului ce se pretinde. Istoria creşterii şi descreşterii lui Mihai Răzvan Ungureanu are morala sa, folositoare tuturor celor mistuiţi de flacăra lăuntrică a eternităţii. Nici în cele mai negre vise nu-şi imagina fostul premier că va avea o carieră atât de scurtă. În politică, acumulările de-o viaţă pot fi pierdute într-un ceas, într-o clipă. Este o lecţie pe care MRU a ştiut-o, probabil, din cărţi, dar n-a înţeles-o şi, mai ales, n-a crezut că i se va aplica lui însuşi. Eroarea strategică pe care a făcut-o Mihai Răzvan Ungureanu a fost lipitura de Traian Băsescu. A avut proasta inspiraţie să slujească un regim expirat. O eroare fatală, pe care un om cu o educaţie ştiinţifică solidă în domeniul istoriei şi politologiei n-avea voie s-o facă. Traian Băsescu este spre amurg. Trebuie să te fereşti întotdeauna de coada crocodilului ce stă tolănit şi pare aţipit sub căldura soarelui. Fie şi la Neptun.

Mai ieri, pe vremea asta Cum se sărbătorea 8 Mai

P

e data de 8 mai, în perioada regimului comunist, era o mare sărbătoare: se aniversa înfiinţarea Partidului Comunist Român. Cum se sărbătoarea în perioada regimului comunist? La fel ca toate celelalte sărbători comuniste: slăvirea partidului şi „conducătorului unic şi iubit” prin cantece şi poezii, defilări, jocuri sportive, etc. instituţiile aveau steaguri roşii, cu secera T oate şi ciocanul, iar oamenii participau la festivităţi

de preaslăvire a partidului şi conducătorului. Mii de elevi (pionieri, şoimi ai patriei şi utecisti), sportivi şi muncitori participau la „spectacole grandioase”. Cu toate acestea, era şi o zi de bucurie pentru oameni, întrucât magazinele erau alimentate mai bine, iar cozile erau mai mici. prăbuşirea comunismului, ziua de 8 mai D upă a cunoscut o adevărată schimbare. Este un fel de paradox. De la marile spectacole de preaslăvire a unui regim totalitar, s-a ajuns la serbarea unei organizaţii umanitare ce joacă un rol important pe arena internaţională în promovarea acţiunilor pacifiste, dar mai ales de întrajutorare a persoanelor aflate în dificultate: Crucea Roşie şi Semiluna Roşie.

Rubrică de veselă aducere aminte şi tristă reflectare

Ultima fiţă la Câmpulung, ca de altfel în toate oraşele scumpei noastre patrii, este să studiezi listele cu candidaţii propuşi de partide pentru alegerile care se apropie. Şi, desigur, parcurgând listele cu pricina, să îţi scuipi în sân sau să-ţi faci crucile de rigoare! Ca să revenim la Câmpulung, candidaturile de aici nu sunt nici preaprea, nici foarte-foarte: multe mutre vechi, puţini nou veniţi şi aceia fără lustru şi multă umplutură. Lipseşte lista UNPR-ului, despre care şeful, care nici el nu se arată la faţă, spune că n-o poate dezvălui presei, fiindcă este secretă. O fi, că partidul este condus de un fost general de intendenţă, pentru care şi numărul de la izmenele soldatului şi reţeta fasolei cu slănină este secret militar. La Alianţa pentru Argeş şi Muscel (vrăjeală, e vorba de PDL!) predomină profesorii, care sunt în număr de 10, dintre care cinci în primele cinci locuri (mai bine făceau un sindicat, că aveau mai multe şanse!), în timp ce la USL predomină inginerii. Însă mult mai deschis către popor este, bineînţeles, Partidul Poporului, care ne oferă un spectru larg de meserii populare, cum ar fi: sculer matriţer, montator, tâmplar, mecanic, prelucrător prin aşchiere, ospătar, electrician sau operator chimist. Pe listă figurează însă şi două persoane despre

Aroganțele săptămânii

DNA, nu mai zici nimica, bre?

Prefectul Berevoianu sau... „Era pe când nu s-a văzut,/ Azi în vedem şi nu e” care se spune că n-au nici o ocupaţie, ceea ce este foarte bine, fiindcă iată, acum, sunt de profesie candidaţi. Adică şi-au găsit şi ei un loc unde să se afle în treabă!

Maşina electorală 4x4 Despre proiectul noii maşini româneşti de teren despre care se spune că va fi fabricată la Gura Humorului v-am informat cu încredere şi speranţă. Cum la români orice idee bună are imediat clevetitori, iată că aceştia au apărut şi în acest caz. Deci, voci de partea cealaltă a baricadei şoptesc că totul este un fum electoral menit să îi aducă imagine şi

voturi primarului din orăşelul moldav şi senatorului PDL de Suceava, Sorin Fodoreanu, aflaţi în cădere în ochii cetăţenilor gureni-humoreni (sau gurişti-humorişti, că n-am reuşit în redacţie să stabilim formularea corectă!). Nu am înţeles exact care ar fi locul în această ecuaţie a lui Mihai Ciobanu, fostul director de la ARO, deci dacă el e complice sau victimă, dar cică „teroristul” Ion Cotescu ar face valuri pe subiect la Câmpulung pentru că are de plătit nişte poliţe lui Costică Nicolescu, PSD-ului şi altora, iar subiectul se potriveşte numai bine ca să zgândăre rănile, încă dureroase, provocate de dispariţia fostei uzine muscelene. Aşa că singura

D de Argeş ilema

S

unt probleme care au nevoie de soluţii. Ca atare, se nasc propuneri şi idei. De aici apar discuţii. Noi, poporul, trebuie să ne spunem răspicat părerea. Pentru a demonstra că din aceste dileme putem ieşi doar împreună închipuiţi-vă, că sunteţi lângă Fântâna lui Pendiuc, în această Agora a Piteştiului, pentru a dezbate o chestiune arzătoare. Iar dilema din această săptămână este următoarea: E bine că pe lista candidaţilor la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş se vor afla trei candidaţi cu numele de Constantin Nicolescu?

Iată care sunt răspunsurile experţilor noştri: Confuzia e şi mai mare, fiindcă un Nicolescu cică e vecin cu ceilalţi doi.

utilitate a noii autoutilitare nu ar fi decât să aducă sau să scadă nişte voturi, dar rămânem circumspecţi până la sfârşitul anului, când vom trage linie şi vom socoti ce s-a întâmplat. Adică fie proiectul chiar demarează, caz în care va trebui să ne cumpărăm pălării ca să ni le putem scoate de pe cap, fie cu planurile maşinii ăsteia off-road ne vom mai întâlni peste alţi 4 ani la Botoşani, la Vaslui, la Călăraşi sau în orice zonă unde se vor organiza alegeri, fiindcă nu degeaba proiectul cică merge pe orice fel de teren!

E periculos, fiindcă justiţia ar putea să-l condamne pe un alt Constantin Nicolescu decât pe acela trimis iniţial în judecată. E rău, fiindcă la următoarele alegeri or să apară copiile chinezeşti care or să se intituleze Costantin Nicolescu sau Constantin Micolescu.

Sunt gata să pariez că Mircea Andrei o să bată pe doi dintre ei. E bine, fiindcă ANI n-o să mai înţeleagă nimic. Nu contează, indiferent pe care din ei o să puneţi ştampila, câştigător o să fie sigur Constantin Nicolescu. E clar lucrătura PSD-ului, fiindcă Mircea Andrei n-o să ştie pe care Nicolescu trebuie să îl bată. Yin şi Ylang Ylang

În ultimul timp este o linişte suspectă în Argeş. Nu tu un dosar la DNA, nu un flagrant, nu o arestare... Cred că va veni furtuna, că parcă aşa se spune, nu? Adică e liniştea dinaintea furtunii! Dincotro o să vină, asta e o mare problemă acum, după schimbările de la Centru.

Berevoianu a avut noroc cu alunecarea de la Voina Prefectul de Argeş, Ciprian Berevoianu, a avut mare noroc că a prins căderea de stânci de la Voina, altfel nu ar fi avut nicio fotografie cu el în funcţie, pe teren. Pozele pe scaunul din birou nu sunt mare lucru, că orice jurnalist prezent la conferinţele de presă poate să obţină un asemenea trofeu.

Bitpress

.ro

magazine

ISSN: 2247 - 8647 Adresa redacţiei: Piteşti, Bulevardul Republicii, numărul 60, Etaj 1, Camera 1 Telefon: 0753 083 826, 0348 730 035 redactie@bitpress.ro Director Iulia Cojocaru Marketing Costi Iordache, Gina Apostol

Redacţie Editorial: Octavian Știreanu Redactori: Sterian Pricope, Cătălin I. Butoiu Colaboratori: Claudiu Diţa, Ana Jianu Designer: Gabriel Săvulescu Editor: S.C. Smart Press S.R.L Tipărit la Grafic Print Industries Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole aparţine în exclusivitate autorilor.


actualitate

7 - 13 mai 2012

Daniel Dragomir şi-a lansat echipa pentru Piteşti Candidatul Alianţei pentru Argeş şi Muscel este susţinut de oameni cu vastă experienţă în administraţie şi afaceri

M

ai este aproximativ o lună până la alegerile locale. Pe data de 10 iunie, piteştenii îi vor vota pe aceia care vor coordona activităţile de servicii publice ale acestui oraş, din postura de primar şi consilieri locali, dintre care vor fi aleşi şi cei doi viceprimari. Alianţa pentru Argeş şi Muscel şi-a lansat săptămâna trecută echipa pentru Piteşti. Daniel Dragomir, candidatul pentru Primăria Piteşti, consideră că a venit vremea ca la conducerea oraşului să fie aduşi oameni noi, cu mentalitate nouă, care să ridice Piteştiul din mediocritatea administrativă în care susţine că se află. Pe lista Alianţei se regăsesc, pe lângă membri ai partidelor componente, reprezentanţi ai rromilor, ai dascălilor şi pensionarilor.

Candidaţi cu experienţă vastă în administraţie şi în afaceri

Lista Alianţei pentru Argeş şi Muscel, cu tot cu candidaţii de rezervă, conţine 29 de nume. Cu toţii au o experienţă vastă în administraţie sau în mediul

Omul săptămânii Constantin Nicolescu Care... Constantin Nicolescu, vă întrebaţi? Cel care conduce, în prezent, PSD Argeş? Sau Constantin Nicolescu din Dârmăneşti? Sau Constantin Nicolescu din Mărăcineni? Toţi candidează la şefia Consiliului Judeţean Argeş şi numai unul este pe bune, ceilalţi doi fiind introduşi, la derută, de către adversarii politici.

Pariul săptămânii

Directorii PDL vor fi schimbaţi Pe cât pariu că actuala Putere nu va rezista tentaţiei şi presiunii din teritoriu şi va merge până la schimbarea directorilor de instituţii? Măsura se impune cu atât mai mult cu cât unele instituţii cu atribuţii de control s-au pus pe tocat primarii care candidează din partea USL. Dulamă de la Rucăr ştieee!

Cifra

săptămânii

Daniel Dragomir a renunţat să mai candideze pe lista de consilieri

Aspirantul Alianţei pentru Argeş şi Muscel la Primăria Piteşti este Daniel Dragomir. Are 38 de ani, este însurat şi are un copil. Deşi se află în afaceri de 15 ani, declară că nu a făcut niciodată afaceri cu statul. Din punct de vedere politic, este membru al aceluiaşi partid din anul 1999, fiind singura formaţiune în care a activat. Este cel mai puternic contracandidat al lui Tudor Pendiuc din ultimele competiţii electorale. „Optez pentru funcţia de primar nu pentru a mă îmbogăţi pe spinarea piteştenilor, ci pentru a le reda acest oraş. Sunt foarte multe de făcut în Piteşti, dar fie nu se vrea, fie priorităţile lui Tudor Pendiuc şi ale grupului său sunt altele. Am ales să nu mai candidez pe lista de consilieri, ci doar la funcţia de primar, considerând că într-o competiţie, indiferent de nivelul ei, nu poţi opta pentru două posturi” declară Daniel Dragomir.

3

18.000

Echipa Alianței pentru Argeș și Muscel

Optez pentru funcţia de primar nu pentru a mă îmbogăţi pe spinarea piteştenilor, ci pentru a le reda acest oraş. Sunt foarte multe de făcut în Piteşti, dar fie nu se vrea, fie priorităţile lui Tudor Pendiuc şi ale grupului său sunt altele. Am ales să nu mai candidez pe lista de consilieri, ci doar la funcţia de primar, considerând că într-o competiţie, indiferent de nivelul ei, nu poţi opta pentru două posturi. Daniel Dragomir candidat pentru Primăria Piteşti

de afaceri şi vin cu soluţii concrete pentru rezolvarea problemelor piteştenilor. Mai jos, îi prezentăm pe câţiva dintre ei: l Radu Bănică, unul dintre candidaţi la CL Piteşti, este directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. l Ştefan Ciocănel este directorul Casei de Asigurări de Sănătate Argeş. Anterior, acesta a dezvoltat una dintre firmele de succes din Argeş, Pro Instal Pipe. l Cristina Diculescu este una dintre femeile de succes ale Argeşului. Este managerul firmei Vasicos şi consideră că femeile au multe de spus în politica argeşeană. l Gheorghe Dinescu nu este nici el străin de mediul de business. Este preşedintele PNŢCD Piteşti şi crede că a venit momentul ca Pendiuc să plece de la Primăria Piteşti. l Diana Hideg, unul dintre cei mai tineri candidaţi la CL Piteşti, este manager la compania Metabet. l Robert Ion are 31 de ani şi este directorul Casei de

Cultură a Studenţilor Piteşti. Acesta ocupă funcţia de preşedinte al PDL Piteşti. l Daniel Ciobanu Moise este un alt tânăr candidat la CL Piteşti. În acest moment, acesta este şeful de cabinet al lui Cristian Boureanu. l Adrian Moisescu conduce, în prezent, Administraţia Bazinală Argeş-Vedea, din cadrul Apelor Române. l Mihail Tudor are o experienţă bogată în funcţia de consilier local.

De-a lungul timpului a venit cu foarte multe propuneri care au condus la o mai bună administraţie a oraşului. l Dumitru Zamfirache ocupă funcţia de director al Loteriei Române-Punctul de lucru Argeş. Şi acesta este unul dintre cei mai vechi membri ai PDL. l George Malacu este un alt om de afaceri de succes din Argeş, fiind un pionier al activităţii bursiere în acest judeţ.

Lista Alianţei pentru Argeş şi Muscel pentru Consiliul Local Piteşti: l Cristina Diculescu l Ştefan Ciocănel l Radu Bănică l Gheorghe Dinescu l Nicolae Constantin l Nicolae Pavel l Mihail Tudor l Diana Hideg l George Malacu l Robert Ion l Andrei Ghindescu l Adrian Moisescu l Dorina Stanciu l Florin Ciuleanu

l Ileana Turbuleanu l Marin Bugan l Dumitru Zamfirache l Mihăiţă Barbu l Monica Ionescu l Marioara Bârlogeanu l Ionuţ Prunaru l Gigeta Ilinca l Marian Grigorescu l Daniel Ciobanu Moise l Melania Tarnoveschi l Elvis Marius Tita l Raluca Georgiana Ioana l Olimpia Popescu.

Acesta este numărul turiştilor care s-au înregistrat în unităţile de cazare turistică din Argeş, în primele două luni ale anului în curs. Din totalul lor, 79,2% sunt turişti români (14.200 sosiri), iar 20,8% turişti străini (3.700 sosiri).

Declarația săptămânii

Constantin Nicolescu: „Pentru că Dulamă de la Rucăr a îndrăznit să candideze din partea USL, l-au asaltat cu controale pentru a-i da amendă la mediu. Până acum nu au fost probleme. Nici măcar acum, când se predă puterea, PDL nu se abţine de la abuzuri şi de la presiunea creată în judeţ de acest senator care a venit să îşi etaleze talentele.“

Epigrama săptămânii Lui Cristian Meleşteu Chiar de-i consilier de un mandat, De-administraţie nu are habar, Muza, însă, l-a consolat Cu-n mare premiu literar.


4

dosar

7 - 13 mai 2012

Mircea Diaconu, sub semnul blestemului aurului:

Senatorul argeşean va decide soarta proiectului Roşia-Montană! Sterian Pricope

D

eşi Cultura este aparent un minister fără mare miză economică, totuşi de el depinde viitorul controversatului proiect Roşia Montană. Şi asta pentru că ministerul condus acum de către Mircea Diaconu va trebui să îi acorde avizul de specialitate, întrucât investiţia firmei

Gold Corporation va face să dispară galeriile antice de mină, săpate de către romani după cucerirea Daciei. În zonă există în prezent circa 150 de kilometri de vechi galerii din antichitate, dar şi din evul mediu şi din timpul administraţiei austro-ungare. Este vorba, aşadar, de un adevărat tezaur patrimonial, cu certă valoare istorică şi despre care adversarii proiectului RoşiaMontană susţin că distrugerea lui este o adevărată crimă şi că,

prin conservare şi valorificare în scop turistic, s-ar câştiga mai mult decât prin redevenţele modeste şi incerte ale contractului de exploatare cu firma canadiană. O mină romană intactă

Cea mai spectaculoasă descoperire a fost făcută în anul 1970, când tavanul unei galerii aflate în exploatare la 140 de metri adâncime s-a surpat, şi astfel s-a dezvăluit o mină romană de aur intactă! A fost, la vremea aceea, una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din Europa, iar săpăturile ulterioare, inclusiv cele datorate arheologilor francezi, realizate în urmă cu circa 6 ani, în masivul Cârnic, au întărit o convingere mai veche a specialiştilor români, şi anume că Roşia Montană este importantă prin aur, dar este şi mai preţioasă, de-a dreptul unică în lume!, prin monumentele ei aflate în adânc. Despre comorile de aici povesteşte inginerul

Aurel Sântimbrean, cel care a descoperit tezaurul arheologic: „Ştiam că în masivele Orlea, Ţarina şi Cârpeni fuseseră lucrări antice, dar nu-mi venea să cred că avusesem norocul să dau chiar eu peste una dintre ele. Toată lumea a fost uluită de frumuseţea tunelurilor în formă de trapez, construite cu dalta si ciocanul, de firidele în care minerii iliri îşi agăţau opaiţele, de urmele de daltă de pe tavan, de bandajele de lemn. Aceste bandaje, odată ce au luat

Galerie romană de la Roşia Montană

contact cu aerul, s-au făcut pulbere. Am reuşit totuşi să salvăm şase fragmente, care pot fi văzute şi astăzi. În total, am eliberat circa 420 de metri de galerie, pe două niveluri, pregătindu-le pentru a fi puse în circuitul turistic. Aveam în faţă toată tehnica romana a mineritului, atât galeriile în formă de trapez, cât şi în formă de triunghi, nemaiîntâlnite nicăieri în Europa. Împreună cu ortacii mei, am cutreierat după aceea toate subteranele, în căutarea altor şi altor galerii antice si medievale. În Ţarina, am găsit nişte lucrări deosebit de frumoase, în formă de triunghi, pe care ne-am propus să le unim, printr-un tunel de circa 200 de metri, cu galeriile trapezoidale din Orlea. Din păcate, şefii de la minister n-au aprobat, motivând că nu sunt bani”. Adevăratele comori din adâncuri sunt însă mult mai multe, unele aşteptând încă să fie descoperite. Galeriile de la Ţarina, cu o lungime apreciabilă, au un fel de

amvon de unde sclaviimineri erau supravegheaţi de ostaşii romani. S-au descoperit morminte, altare, unelte de lucru, ba chiar şi un opaiţ antic uitat într-o firidă. Însă multe locuri au rămas acoperite, aşa după cum e cazul masivului Cetate, unde sunt galeriile romane făcute cu focul şi apa, la suprafaţă, iar la câteva zeci de metri, este vestitul mormânt circular roman. Aici se găsesc lucrări circulare şi eliptice, cum nu se mai află în Europa. În flancul vestic, au fost identificate alte galerii romane săpate cu dalta si ciocanul. Comori de acelaşi fel se află peste tot în Roşia Montană, în masivele Orlea, Cârnic, Văidoaia, Ţarina sau Igre, toate bogate în vestigii daco-romane. Aurel Sântimbrean adaugă: „Dacă cineva ar îndrăzni să aprobe această blasfemie anti-românească, ar trebui să se aştepte la judecata aspră a prezentului, dar şi a viitorului. Cu un minim bun simţ, eu zic că acest

Cine este împotriva proiectului Gold Corporation:

Cine susţine proiectul Gold Corporation

l Academia Română; l Partidul Naţional Liberal; l Monica Macovei (europarlamentar PDL); l Teodor Paleologu (parlamentar PDL); l Daciana Sârbu (europarlamentar PSD); l Organizaţia Greenpeace;

l Traian Băsescu - preşedintele României; l Consiliul Judeţean Alba - preşedinte Ionel Dumitrel (PDL); l Bogdan Baltazar - fost ministru, consilier financiar; l Primării din zonă, jurnalişti şi asociaţii şi sindicate, unele constituite special în acest scop; l Organizaţia UDMR Alba; l Răzvan Theodorescu – academician; l Toni Greblă - senator PSD; l Philippe Beaulne - Ambasadorul Canadei.

l Peter Eckstein Kovacs, (fost consilier prezidenţial); l Organizaţia sindicală „Cartel Alfa”; l Jurnalişti și numeroase asociaţii civice, unele constituite special în acest scop.


dosar

7 - 13 mai 2012

complex roman unic se poate amenaja pentru turism. Cu drumuri decente, nu autostrăzi de viteză, poţi ajunge aici cu uşurinţă. În fiecare masiv, chiar dacă distanţele dintre ele nu sunt mai mari de câteva sute sau zeci de metri, ai de văzut lucruri diferite, deoarece sunt genuri de lucrări care nu seamăna între ele. Un «circuit minier Roşia Montană» ar putea să-ţi ia, dacă ar fi amenajat, o zi sau chiar două, deoarece spectacolul industriei antice întrece orice închipuire. Roşia Montană ar putea deveni cel mai important obiectiv turistic al României!”. Turism contra cianuri

Cu amenajări perfect posibile şi care ar da de muncă foştilor mineri de la Roşia Montană, cu fonduri europene care încurajează astfel de lucrări şi prin atragerea investitorilor români şi străini, Roşia Montană îşi poate căpăta o nouă identitate economică şi poate păstra vestigiile milenare din adâncuri. Interesant e faptul că fostul ministru al Culturii, UDMRistul Kelemen Hunor, a fost un adversar declarat al proiectului de exploatare propus de către Gold Corporation. „Eu pot să vă spun că nu se poate da un aviz pentru tot perimetrul la Roşia Montană, indiferent cine şi ce doreşte, fiindcă pentru Orlea încă nu s-a făcut descărcare de sarcină arheologică, fiindcă nu au făcut cercetarea arheologică. Deci, în ceea ce priveşte Ministerul Culturii, eu pot să vă spun că pentru masivul Orlea, nu se poate da avizul” - a spus Hunor.

Ministrul Mircea Diaconu, în faţa unei decizii istorice

Naţionaliştii îl pot bănui că a făcut-o nu pentru interesul României, ci visând că, vreodată, Transilvania va reveni sub administrare maghiară. Ce facem însă cu românii noştri care, la fel cum au făcut-o cu Petromul şi cu atâtea alte valori, vor să vândă pe nimic şi Roşia Montană şi să lase generaţiilor următoare un adevărat dezastru ecologic şi arheologic? „Distrugerea tuturor galeriilor romane de care am vorbit mai sus, aşa cum prevede proiectul companiei Gold Corporation, ar fi ca un tsunami împotriva culturii şi istoriei naţionale. Cine, din Guvern, îşi asumă această responsabilitate ar trebui să cadă oleacă pe gânduri înainte de a-şi pune semnătura. Blestemul aurului va fi cumplit, iar răzbunarea istoriei, necruţătoare” – avertizează inginerul Aurel Sântimbrean. Aşadar, grea decizie pentru ministrul Mircea Diaconu, cel care va fi pus în faţa

Ce spune premierul Victor Ponta Victor Ponta a afirmat, la scurt timp de la numirea în funcţia de premier, că proiectul Roşia Montană trebuie să se facă în interesul Ro­mâ­niei, cu respectarea legii. Cu un an în urmă, el spunea însă că proiectul de la Roşia Montană trebuie să rămână blocat.

deciziei de a semna sau nu avizul de specialitate pentru începerea exploatării zăcămintelor de la Roşia Montană şi, deci, pentru distrugerea vestigiilor ecologice şi înlocuirea lor cu un lac de cianuri. Dar cum domnia sa a fost în ultima vreme mai mult politician decât om de cultură şi cum partidul care l-a pus în funcţie este cunoscut prin antecedentele scandaloase prin care a înstrăinat, pe doi bani, bogăţii

naturale ale ţării, probabil că va face obrazul gros şi va semna avizul respectiv. Şi asta pentru că „pragmatismul politic” aşează banul înaintea istoriei şi a bunului simţ. Mai rămâne „blestemul aurului” şi, pentru a şti ce înseamnă, Mircea Diaconu ar trebui să meargă ca să afle la Roşia Montană! Ce spune Legea:

Statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului arheologic. Ministerul Culturii şi Cultelor este autoritatea administraţiei publice de specialitate care răspunde de elaborarea strategiilor şi normelor specifice de cercetare în vederea protejării patrimoniului arheologic şi care urmăreşte aplicarea acestora. Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate drept bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice. Cercetarea arheologică se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, de către personalul de specialitate atestat. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică este emis de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, cu obligaţia acestora de înştiinţare a direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, în termen de 10 zile. Parlamentarii argeşeni au cerut degeaba lămuriri în privinţa Roşia Montană

Parlamentarii argeşeni au cerut în numeroase rânduri clarificări în privinţa subiectului Roşia Montană. Dincolo de deputatul PNL, Andrei Gerea, care a condamnat vânzarea pe bucăţi a României şi

5

de deputatul PSD, Mircea Drăghici, care susţine că afacerea Roşia Montană este una pentru buzunarul lui Traian Băsescu, senatorul PSD Şerban Valeca a solicitat în câteva rânduri date exacte despre zăcămintele din acea zonă şi natura acestora. „Şi în prezenta interpelare vă solicit din nou să prezentaţi conţinutul zăcămintelor concesionate din zona Roşia Montană, pe tipuri de minereuri. În acest sens, vă rog să ne spuneţi dacă pe lângă aur şi argint (în cantităţi ce sunt deja publice) există şi rezerve exploatabile comercial de minereuri din care se pot fabrica combustibili energetici (ex. uraniu) sau minereuri ce conţin elemente de aliere (ex. wolfram) semnificative. În aceste condiţii, aş dori să ştiu dacă în contractul semnat există prevăzute clauze şi dividente pentru asemenea situaţii (adică redevenţe pentru minereurile amintite) sau dacă se prevede renegocierea contractelor existente în cazul în care se vor exploata aceste minereuri. Pentru acurateţea răspunsului, vă solicit totodată ca informaţiile obţinute de la agenţia de specialitate sau ministerele de resort să fie comparate cu bazele de date de la institutele româneşti de cercetare din domeniul geologiei. Totodată, vă rog să transmiteţi şi cantităţile de aur extrase în ultimii 10 ani cu ocazia carotelor de evaluare de către firma concesionară şi sumele care i-au revenit statului român din aceste explorări în vederea evaluării zăcămîntului „, a cerut Valeca. Este o solicitare care nu a primit niciodată un răspuns din partea fostului Guvern.


6

politică

7 - 13 mai 2012

Georgiu Gingăraş:

„S-o spui lui Mutu că funcţia de prefect nu e funcţie politică!” unul de oraş: ori la Costeşti, ori la Câmpulung, ori la Curtea de Argeş, unde avem candidaţi foarte buni, şi câteva comune. Sunt 3540 de localităţi cu candidaţi foarte buni. Contează foarte mult omul, pentru că la Curtea de Argeş poate că locuitorii nu au avut mingi noi: candidează tot Nini Diaconu pe care îl ştiu, Nicuţ nu mai candidează, iar Vasilescu a fost viceprimar. Poate lumea nu are de unde să aleagă. La Costeşti, doamna Irimia este o femeie bine văzută, a fost consilier, cunoaşte bine problemele localităţii şi are şanse foarte mari. Poate ajunge şi viceprimar. Iar la Câmpulung îl avem pe Gheorghe Savin, George, cum îi spunem noi, un candidat foarte puternic. Din sondaje este în primele poziţii. Mai avem şanse mari la Berevoieşti, la Săpata, la Corbeni, Vlădeşti... Şi mai sunt localităţi: la Răteşti este un inginer foarte bun, la Izvoru... aşa şi aşa, la Ştefan cel Mare avem iar un candidat puternic, la Valea Iaşului sunt mari şanse de câştig, la Mălureni este domnul Busuioc... Dacă am obţinut primăria Câmpulung, dintr-o dată face cât şase-şapte primari! Şi contăm foarte mult şi pe piteşteni: ne propunem să impunem un viceprimar. Considerăm că este nevoie de sânge proaspăt lângă domnul Pendiuc. E drept că votul ăsta dintr-un singur tur avantajează primarul în funcţie şi e mult mai greu să impui pe altcineva. Lucrul acesta s-a văzut şi la Băbana. Primarul de

Gina Apostol

C

hiar dacă provine dintr-un partid nou-format, preşedintele UNPR Argeş, Georgiu Gingăraş, are încredere în candidaţi la locale, inclusiv în el însuşi, căci nu se vede cu şanse mai mici la şefia Consiliului Judeţean Argeş decât Constantin Nicolescu sau Mircea Andrei. Gingăraş susţine că sunt şanse mari să obţină un primar de oraş, cinci consilieri judeţeni şi să impună un viceprimar la Piteşti. Ultima chestiune nu este una de neglijat dacă ţinem cont de faptul că alianţele se fac şi se desfac funcţie de interese, iar de UNPR este nevoie în continuare pentru menţinerea actualei coaliţii de guvernare, la fel cum a fost nevoie şi pentru susţinerea celei precedente. Gina Apostol: Candidaţi la şefia Consiliului Judeţean. Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai redutabil adversar: Constantin Nicolescu sau Mircea Andrei? Georgiu Gingăraş: Toţi suntem puternici. Din acest punct de vedere toţi suntem egali, nu este unul mai slab şi altul mai puternic. Personal, nu îmi este teamă de niciunul dintre candidaţi. Câţi consilieri judeţeni credeţi că veţi reuşi să trageţi după dumneavoastră? 15% înseamnă cinci consilieri judeţeni. Acesta este calculul meu la acest moment. „PSD a îndrumat oamenii care voiau la UNPR, la Partidul Poporului”

Intrări notabile în partid? Pe majoritatea celor care au vrut să candideze la noi, PSD, care a avut mai mulţi primari, i-a îndrumat către Partidul Poporului Dan Diaconescu. Nu ştiu de ce au acceptat, nu poţi impune unui om să fie şi curajos şi să şi câştige. Un om din acesta era clar că nu va câştiga ceva. Eu am convingerea că ceea ce vom obţine la alegerile acestea va reprezenta un sondaj real al modului în care stăm. Până acum au fost fel de fel de

variante, că suntem de 1%, de 2%, de 3%... Vom vedea pe 10 iunie cum stăm în realitate, dar eu cred că vom obţine un scor destul de bun pentru că vom fi luaţi în considerare drept un partid care este în plină dezvoltare şi care merge pe principii, nu pe şmechereli. S-a tot vorbit despre fraudarea alegerilor? Vă este teamă că s-ar putea întâmpla asta? Sigur că aşa cum au încercat să-i intimideze pe unii să nu candideze, vor încerca, prin diverse metode, să obţină şi voturi în plus. E foarte clar,

mai ales acolo unde sunt primari de două-trei mandate în comune mai depărtate. Dar, în secţia de votare, sper ca fiecare să voteze funcţie de ceea ce doreşte, nu funcţie de cine îl aduce cu maşina la secţie. Bănuiesc că şi USL şi PDL urmăresc să se apere de posibile fraudări astfel încât, până la urmă, este posibil să se asigure un mediu corect, mai ales că asta este şi intenţia Guvernului Ponta, care sper că va trece de Parlament. Cel puţin premierul desemnat a spus că asta este şi prioritate sa: să se respecte legea şi să nu se fraudeze alegerile. Dar eu aş insista şi pe o campanie

de a aduce cât mai mulţi oameni la vot. În Franţa, la alegerile pentru Preşedinţie, raportul a arătat că interesul populaţiei a scăzut, dar de la 85 la 80%. Mi-aş dori şi eu o prezenţă de 80-85% şi atunci vom fi siguri că vom avea nişte oameni care sunt mult mai bine aşezaţi pe funcţii. „Este nevoie de sânge proaspăt lângă domnul Pendiuc”

Câţi primari credeţi că veţi scoate la alegeri? Obiectivul nostru era între 7 şi 10 primari, dintre care

acolo nu a lăsat să crească pe nimeni. Am avut un candidat care s-a retras. Pentru mine, candidatul cel mai bun este cel care vine cu un program serios, cu o experienţă în spate, cu o echipă şi cu nişte oameni care să asigure o logică a investiţiilor şi o bună gospodărire a banilor. La momentul actual nu aveţi niciun primar în funcţie? Nu, de ce să iau oameni de la ceilalţi? Noi suntem un partid care am plecat de la zero, am făcut doi ani pe 1 mai. Ciprian Berevoianu nu a făcut nici două... săptămâni în funcţia de prefect... Da, o să vină alt prefect probabil domnul Proca, că e la îndemână, domnul Nicolescu îl scoate repede de la cutiuţă, şi să sperăm că Proca va fi corect. Speraţi doar... E clar că va fi partinic. Şmecheria asta cu prefecţii apolitici nu mai merge. În opinia mea, prefecţii ar trebui să fie în continuare oameni politici, căci este o ipocrizie să schimbi guvernarea cu tot cu prefecţi şi să spui că aceştia nu mai au nicio treabă cu partidul din care provin. A fost PNL, a fost Iani Popa, a venit PSD şi l-au pus pe Marcel Proca, a plecat PSD şi l-au pus pe Gogu Davidescu de la PDL, a plecat Gogu... vine Proca. E chestie clară: funcţia de prefect s-o spui lui Mutu că nu e funcţie politică!


7 - 13 mai 2012

Culmile politicii argeşene 

Candidaţii de ce candidează când candidează? 

Pagina 8

Pagina 9

Astrele care vă prezice 

Pagina 10

Pupăza lui Ponta

D

intre toţi ministeriabilii contestaţi (incompatibilul Alistar, „patriotul” Isar – cel cu atacul speculativ la adresa monedei naţionale, vânătorul de funcţii Mircea Diaconu, impostoarea Corina Dumitrescu şi se prea poate să apară şi alţii!) nimeni n-a stârnit atâta oprobriu public precum a făcut-o rectoriţa universităţii particulare „Dimitrie Cantemir”! Lucrurile devin atât de scandaloase, încât nu m-ar mira (şi bine ar fi!) dacă astăzi, luni, când apare ziarul nostru, nici n-o să cânte cocoşul de trei ori şi premierul Ponta o să se lepede de dihanie, şi asta şi în situaţia în care competenta madam Dumitrescu chiar o să absolve în weekend Universitatea Stanford. Dacă alternativa la Elena Udrea este, ca între savante, şefa ei pe linie universitară, atunci nu văd de ce pentru funcţia de ministru al Educaţiei nu ar fi luat în calcul şi Marean Vanghelie, că el şi-a luat bacalaureatul tot pe blat, a citit „almanahe” şi caută pe „Gogol” sau „Goagăl”, tot aşa după cum Dumitreasca asta a studiat la Standford şi, în timpul liber, practică înotul. Ruşinea e şi mai mare fiindcă pupila lui Ponta face parte din Consiliul Superior al Magistraturii care, pentru a-şi apăra ilustra-i membră, a anunţat că va cerceta cine mama dracului din personalul administrativ i-a postat CV-ul cu greşeli doamnei Corina Dumitrescu. Ei, iacă o dovadă de ce probă de logică juridică şi de caracter zace în vârful justiţiei, o altă putoare a statului, care o să susţină, probabil, că nevasta deputatului PSD (deputat care conduce chiar Comisia de Învăţământ!) n-a plagiat atunci când a copiat, cuvânt cu cuvânt, din lucrările unui adevărat doctor în drept şi că vinovat e autorul că a scris cărţile respective. Ba să-şi ceară condamnarea

Sterian Pricope acestuia, pe motiv de hărţuire intelectuală a coţohârlei academice! Dacă aşa a început mult aşteptata schimbare, cu un premier care şi-a ales miniştri de toată jena şi a cărui prioritate este să-şi înlocuiască limuzina de serviciu, nu-i de mirare că până şi susţinătorii USL-ului din presă au început să mârâie. Asta în timp ce dinspre Cotroceni se aud hăhăte înfundate, iar omul de rând ridică ameninţător din sprânceană că i se pune aceeaşi placă despre lipsa banilor pentru salarii şi pensii. Ca unul care – Doamne fereşte! – n-am avut înalta onoare de a absolvi prestigioasa Universitate „Dimitrie Cantemir”, am pretenţia măcar că am citit ceva din opera domnitorului moldovean, a cărui memorie istorică şi ştiinţifică este întinată de folosirea numelui său drept ambalaj pentru şarlatanie. De pildă, în „Istoria Ieroglifică”, unde se descrie lupta pentru putere în Principate, personajele principale sunt inorogul cel înţelept, vidra, corbul, lupul, vulpea, uliul, cucunozul, cameleonul sau struţocămila, iar ca personaj secundar au fost alese muştele. Vă las pe dumneavoastră să transpuneţi în prezent cine ar putea fi fiecare, cu precizarea că, iată, în plus, fauna e completată astăzi de o pupăză şi că în opera lui Cantemir muştele reprezentau poporul care n-a mai suportat sărăcia şi umilinţa şi s-a răsculat…

Înălţarea Domnului se amână până după înălţarea domnilor Potrivit unui comunicat emis de Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălțării Domnului se amână până după 10 iunie, data alegerilor locale, atunci când se decide înălţarea în scaune a primarilor şi a preşedintelui de consiliu judeţean. Decizia a fost luată după ce Patriarhul Daniel, aflat pe platoul televiziunii Trinitas, a fost interpelat prin satelit de

însuşi Dumnezeu, care i-a cerut să mai amâne Înălţarea din raţiuni electorale. Întrucât toţi românii erau la acea oră fie pe OTV, fie pe Taraf TV, fie pe PlayboyTV, patriarhul Daniel ne-a mărturisit, în exclusivitate, care au fost argumentele şefului său ierarhic: „M-a bucurat enorm decizia Domnului nostru de a amâna Înălţarea, pentru a le oferi prilejul celorlalţi

domni să se desfăşoare în toată deplinătatea campaniei electorale. Înălţarea s-ar fi transformat, altfel, în prilej pentru candidaţi să dea cu micul în stânga şi în dreapta, şi se ştie că Iisus Hristos nu prea era adeptul grătarelor.” ÎPS Calinic s-a declarat şi el la fel de satisfăcut de marea veste: „Mă bucur foarte mult că Dumnezeu a înţeles că Biserica

Ortodoxă trebuie să intre şi ea în rând cu realităţile vremurilor în care trăim. Personal, chiar în perioada Înălţării eram prins în campanie electorală şi nu mi-aş fi dorit să tratez cu jumătate de oca nici un eveniment, nici altul, mai ales că banul nu-mi pică din cer, dar şi de Dumnezeu îmi este ruşine din când în când, atunci când mi-aduc aminte că există.”


8

pamflet

Deci sunt trei candidaţi la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş care poartă numele Constantin Nicolescu. Şi sunt din localităţi diferite. Asta e dovada clară a faptului că judeţul nostru este dominat de clica Nicoleştilor! „„       

Senatorul de Dâmboviţa Mircea Andrei a început să vorbească despre presiunile care se fac asupra candidaţilor Alianţei pentru Argeş şi Muscel din partea celor din PSD. Regula era ca lucrurile să se petreacă invers, dar se vede treaba că zicala aia cu roata se confirmă din când în când. Aşteptăm şi reclamarea primelor intimidări ale lui Nicolescu la adresa lui Andrei. „„       

Şi tot despre senator. Cică omul e îngrijorat că nu va fi continuată amenajarea modernă a drumului de la Piteşti la Mioveni. Dacă ar fi spus că îi este teamă că nici lucrările spre Câmpulung nu vor mai fi continuate, chiar ar fi meritat un „Hai sictir!” răsunător. De doi ani a tot vorbit de DN 73 şi tot în gropi dăm. „„       

La CS Mioveni s-a schimbat iar antrenorul. Pentru a şasea oară într-un sezon, dacă nu mă înşel. Evident, cauza au constituit-o rezultatele deosebite obţinute de echipă, adică numai înfrângeri şi, din când în când, câte o remiză. Dacă o să-l dea afară şi pe Telu Stancu şi o să vină Pep Guardiola, pun pariu că situaţia nu se va schimba. Asta înseamnă că problema e în altă parte, nu pe bancă. „„       

Cică sâmbătă s-a lucrat la stat. Adică bugetarii au fost la muncă. Probabil că bugetarii din altă ţară, că la noi, la instituţiile publice, erau uşile deschise, dar bătea vântul...

atunci când şi politicienii par mai aproape de noi. După aceea îşi văd de treburile lor. Până şi liderii de sindicat din Învăţământ şi-au dat seama că s-a ales praful de şcoala românească şi elevii săi. În loc să înveţe, fetele devin modele, iar băieţii, bişniţari. Pe de altă parte, însă, există şi bişniţari cu master, că doar dă bine la CV, iar bani pentru studii există întotdeauna. „„       

De-abia acum, după 70 de ani, s-a descoperit faptul că Adolf Hitler suferea de paranoia şi de flatulenţă. Vă daţi seama cum ar fi ca de-abia peste mai multe decenii să aflăm că Traian Băsescu, Ion Iliescu, Emil Boc, Radu Vasile, Adrian Năstase, Crin Antonescu şi alţii care ne-au condus şi ne conduc au avut o groază de boli?! Oricum, nu cred că va fi vorba şi de flatulenţă, altfel ne-am fi dat seama, de exemplu, că Mircea Andrei sau Constantin Nicolescu lasă, din când în când, un miros urât în urma lor.

Sâmbăta trecută Luna s-a apropiat de noi. A fost o anticipare a comportamentului din campania electorală,

Culmile politicii argeşene

„„       

Cum a picat Guvernul Ungureanu, cum unii şi-au dat seama că nu trebuie să candideze la locale reprezentând Alianţa pentru Argeş şi Muscel. Şi nu e numai cazul primarului din Rucăr, ci şi alţii se află în aceeaşi situaţie, numai că au făcut greşeala să-şi întocmească dosarul de candidatură mai repede decât trebuia.

Culmea culmilor: Să te cheme Simona Bucura şi să nu te... bucuri cu toţi dinţii. Culese, cu grijă, de pe o culme de rufe

„„       

„„       

„„       

7 - 13 mai 2012

Mi-a sărit inima când am primit comunicatul de presă al lui Bogdan Ivan (textul ăla scurt din care am aflat că, dintr-odată, omul e scârbit de politică). Am crezut că iar anunţă, la fel ca anul trecut, că încep lucrările de reabilitare la DN 73. „„       

1.Fântâna unduitoare a lui Tudor Pendiuc o să cânte pe 10 iunie „Vântul bate, apa trece, pietrele rămân” 2.Ioan Predica să fie săltat de către DNA pentru port ilegal de inteligenţă, iar Gogu Davidescu pentru deţinere frauduloasă de frumuseţe. 3.Mircea Andrei să piardă la alegerile pentru Consiliul Judeţean chiar şi în faţa celor două clone ale lui Constantin Nicolescu. 4.Avocatul Radu Nistor să rămână... mut pentru câteva secunde. 5.Să susţii că Partidul Poporului este al poporului. 6.Tudor Pendiuc să reuşească performanţa să nu adoarmă la prezidiu.

7.Să te culci un Constantin Nicolescu şi să te trezeşti cu ... trei! 8.Să te cheme Marian Fulga şi să nu dai lapte. 9.Să fii Gabriel Bratu cu părul creţ, dar să nu furi raţa din coteţ, deşi ai posibilitatea. 10.Să fii finul lui Constantin Nicolescu şi să te culci cu duşmanul lui cel mai mare. 11.Să fii Bogdan Ivan şi să te dezamăgească partidul din care faci parte fix la o zi după ce nu mai este la guvernare. 12.Să te culci portocaliu şi să te trezeşti verde. 13.Să ajungi, fără voia ta, din director de Poştă, director făcut poştă. 14.Să crezi că Alianţa pentru Argeş şi Muscel este un ONG de caritate pentru garderoba Cristinei Diculescu.

Știaţi că… la alegerile locale nu sunt mulţi candidaţi preoţi, fiindcă ei nu sunt obişnuiţi să DEPUNĂ, ci numai să PRIMEASCĂ? „„       

unii candidaţi îşi trec în CV calitatea de participanţi în alegeri? „„       

15.Să fii numit prefect şi să nu apuci să faci nici măcar un striptease în toaleta fetelor. 16.Să te cheme Iulian Prunaru şi să-ţi iasă ţuica proastă. 17.Să fii primar la Bogaţi, dar să fii cel mai sărac din punct de vedere al fondurilor care au venit de la Guvern. 18.Să te cheme Kalman Zoltan, de patru ani să fii şef peste o instituţie importantă în Argeş, iar lumea tot de Kelemen Hunor să te ştie. 19.Să crezi că un buton aurit şi o cravată de firmă te fac un domn desăvârşit. 20.Să ai o televiziune şi să crezi că este suficient pentru a te numi partid politic. 21.Să dansezi în sutien şi să fii numit şef peste Direcţia de Tineret.

22.Să crezi că şeful de partid e în stare şi de o… partidă bună. 23.Să fii blondă şi să faci parte din alt partid decât PDL. 24.Să cauţi trei trandafiri pe buletinul de vot şi să dai doar de Ionatane. 25.Să intri în curvăsăreala din politichie şi să susţii că eşti fată mare. 26.Să fii cântăreaţă de populară, dar să doineşti un mandat la Consiliul Judeţean. 27.Să fii chel ca Marian Fulga şi să crezi că ăsta este semn de inteligenţă. 28.Să te cheme Carmen Ursu şi să te comporţi ca şi cum ai fi speriată de urşi. 29.Să intri în direct, într-o emisiune, şi să ieşi în reluare. 30. Să te cheme Dorin Falcă şi să te doară în cot.

în campania electorală ar fi suficienţi pentru reabilitarea DN 73?

parlamentare, care străbate aproape 1.000 de kilometri?

pentru candidaţi, nu şi una superioară? Şi nu sunt puţini candidaţi trecuţi de 80 de ani.

întotdeauna există mai mulţi candidaţi decât numărul de funcţii disponibile? este impusă doar limita inferioară de vârst㠄„       

10% dintre candidaţii argeşeni la alegerile locale nu au ştiut să-şi întocmească dosarul, iar 55% au avut nevoie de indicaţii? „„       

şi la Piteşti, şi la Câmpulung există femei candidat la funcţia de primar? „„       

ordinea pe lista de consilieri se stabileşte şi în funcţie de cotizaţie? banii folosiţi de toţi candidaţii pentru promovare

Tudor Pendiuc nu ştie că are contracandidaţi la Primăria Piteşti? „„       

dacă ne-am lua după sondaje, ar trebui să nu mai avem alegeri? „„       

„„       

„„       

Mircea Andrei a fost întotdeauna primul? „„       

63% dintre argeşeni nu ştiu cu cine să voteze? „„       

în timpul unei campanii electorale pentru alegerile locale, un candidat la o primărie de oraş sau municipiu parcurge, în medie, circa 350 de kilometri, spre deosebire de un candidat la alegerile „„       

„„       

Gabriel Bratu a fost al doilea şi la catalog, nu numai pe lista de candidaturi pentru Consiliul Judeţean? „„       

atunci când îţi depui candidatura trebuie să porţi costum? Fie pe cel de ginere, fie pe cel de înmormântare. „„       

Ştiaţi că Constantin Nicolescu nu ştia că există argeşeni cu acelaşi nume ca al său, dar mai în vârstă decât el?

Daniel Dragomir crede că cheltuielile făcute în campania electorală pot fi deduse din impozitul pe venit? „„       


pamflet

7 - 13 mai 2012

C

hiar aşa? De ce candidează unul sau altul la funcţia de primar, consilier sau ditamai preşedinţia judeţului? Asta am încercat să aflăm, realizând un sondaj de opinie.

Emilian Ciolan (PSD), candidat USL la Primăria Dârmăneşti:

„Eu mi-am depus dosarul pentru o nouă candidatură fiindcă îmi plac dosarele. Nu mai am aşa de multe, dar mai sunt câteva şi trebuie să le duc la final. Oricum, depinde şi de ce termene am parte în instanţe”.

Constantin Nicolescu (PSD), candidat din partea USL la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş:

„Io nu prea am mai vrut să fac asta, dar m-au rugat colegii de partid şi de Uniune. Mi-aş fi dorit ca de acum înainte să mă ocup de altceva, dar nu s-a putut – a trebuit să mă sacrific încă o dată pentru binele partidului şi al judeţului. Dacă îl bat pe Mircea Andrei şi el o să plece de-aici, cred că la toamnă mă bag la un mandat de senator, ca să am şi eu ceva imunitate, că nu strică în ziua de azi”. Mircea Andrei (PD-L), candidat din partea AAM la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş:

„O întrebare fără rost, în condiţiile în care se ştie că eu vreau să scap judeţul de ciuma roşie care nu a făcut nimic timp de 20 de ani. Eu am bani, nu glumă, eu o să fac multe! Dacă va fi nevoie, chiar o să-i îmbolnăvesc pe toţi. Eu voi fi stăpânul!” Constantin Nicolescu (PSDM), candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş:

„Candidez, candidez… Ce spuneţi? De ce? Ehee, nu ştiţi şi dumneavoastră că omul se mai prosteşte la bătrâneţe?!”. Marian Fulga (PPDD), candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş:

„Candidez fiindcă şi Consiliul Judeţean trebuie să fie al poporului, la fel cum este OTV-ul”.

9

Gheorghe Matei (PSD), candidat USL la Primăria Răteşti:

Fotografie de epocă: Tudor Pendiuc, la începuturile domniilor sale.

Candidaţii de ce candidează când candidează? Un foraj de opinie realizat de greu confundabilul Cătălin Ion Butoiu „E un fel de a spune că eu candidez şi de ce candidez… Cunoaşteţi dumneavoastră vreun alt candidat la Topoloveni?! Nu cred! Şi nu e normal ca oraşul să aibă un primar?! Păi… aţi prins logica?”

nu mă las eu aşa uşor. Şi vreau să fac în comună multe gatere şi un club de lupte”.

„Nu înţeleg ce mă întrebaţi… Este în firea lucrurilor ca eu să fiu primar la Piteşti, aşa cum primăvara creşte iarba, vara se coc prunele, iar toamna se scot peştii exotici din fântânile arteziene”.

reabilitare a Parcului Kretzulescu şi a centrului istoric. În primele două mandate am făcut proiectul, în al treilea o să ţin licitaţia, în al patrulea se rezolvă contestaţiile, în al cincilea va fi realizată organizarea de şantier, în al şaselea tăierea panglicii inaugurale şi aşa mai departe… Deci este evident că mai am nevoie de mandate!”

Ion Dumitru (PSD), candidat USL la Primăria Albota:

Călin Andrei (PNL), candidat USL la Primăria Câmpulung:

Daniel Dragomir (PD-L), candidat AAM la Primăria Piteşti:

„Presupun că vreţi să insinuaţi ceva. În mod sigur se află altceva în spatele acestei întrebări. Dacă vreţi să ştiţi, eu trebuie să candidez pentru un al treilea mandat fiindcă şi nemţii spun că lucrurile bune sunt întotdeauna trei. Şi nu uitaţi că am de adus la îndeplinire proiectul de

„De ce candidez? Nu ştiu, întrebaţi-l pe domnul senator! Sau intraţi pe pagina mea de Facebook sau pe site dacă sunteţi curioşi! Lol!”

„Pardon! Eu nu candidez la Primărie, eu asigur continuitatea ca Duce de Albota. Ştiţi că titlurile nobiliare sunt pe viaţă şi chiar transmisibile”.

„Ion candidez fiindcă aşa m-a rugat domnu´ Nicolescu. Înainte mă rugase şi domnu´ senator Andrei, da´ io sunt de cuvânt, nu mă schimb io”.

Tudor Pendiuc (PSD), candidat USL la Primăria Piteşti:

Gheorghiţă Boţârcă (PSD), candidat USL la Primăria Topoloveni:

Ion Dragomir (PC), candidat la Primăria Lereşti:

„Io candidez fiindcă aşa vrea muşchii mei. O să dau de pământ cu toţi, că sunt luptător,

Vasile Leau (PSD), candidat USL la Primăria Boteni:

„Dar cum să nu candidez din nou?! Dacă Gheorghe Matei de la Mihăeşti e iar candidat, eu de ce n-aş fi?!” Cristina Diculescu (PD-L), candidat pe lista de consilieri AAM în municipiul Piteşti:

„Candidatura mea este destinată exclusiv piteştenilor, în slujba cărora vreau să fiu timp de patru ani. Şi e şi cool să fii candidat, nu credeţi?” Iulian Prunaru (PNŢCD), candidat AAM pe lista de consilieri judeţeni:

„De ce candidez? Fiindcă aşa m-am înţeles cu domn´ preşedinte Mircea Andrei!” Corvin Dascălu (PPDD), candidat la Primăria Câmpulung:

„Io candidez ca să fie şi io candidat”.

Elisaveta Tudose (PSD), candidat USL la Primăria Coşeşti:

Georgiu Gingăraş (UNPR), candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Argeş:

„Eu candidez la Primărie fiindcă aşa au vrut cei de la Comitetul Central şi secretarul de la judeţ. Nu mai ţin minte când s-a întâmplat asta, pe la începutul anilor ´80, mi se pare. În secolul şi în mileniul trecut, da, da!”

„Candidez fiindcă ştiu de ce are nevoie judeţul Argeş, ştiu ce le trebuie argeşenilor şi, mai ales, sunt conştient de faptul că PSD-ul trebuie să aibă cât mai mulţi membri în Consiliul Judeţean”.


pamflet

10

7 - 13 mai 2012

Astrele care vă prezice Acest Horoscop este prevăzut cu cremă împotriva insolaţiilor, fără factor UV Cititorul în dodii

D

in cauza căldurii, mulţi dintre nativi vor avea halucinaţii săptămâna aceasta, cele mai dese fantasme fiind acelea cu Nicoleta Luciu alăptând tripleţii. Aceasta este varianta fericită, pentru că vor fi şi persoane cărora li se vor arăta Monica Tatoiu sau Carmen Hara. Acestora din urmă astrele le recomandă terapii psihiatrice prelungite şi împachetări cu ciocolată. Berbec: Cornel Lazăr

Începeţi săptămâna cu o veste bulversantă: la nivel central se hotărăşte ca toţi preşedinţii filialelor judeţene ale Partidului Conservator să fie numiţi directori ai Direcţiilor Agricole. Vă gândiţi că treaba asta nu are nicio logică, dar cum Daniel Constantin a fost numit ministru peste agricultura României, nu vă mai surprinde nimic. Oricum, nici nu vă gândiţi să acceptaţi această variantă, pentru că nu vă place nimic din ceea ce ţine de muncile pământului, aşa că-l scoateţi la înaintare pe Dănuţ Bulf, că pare mai ars de soare. Taur: Ştefan Lăzăroiu

O săptămână banală pentru tauri, care se simt din ce în ce mai plictisiţi de viaţa casnică. Potrivit influenţelor lui Venus, veţi primi câteva vizite de la părinţi, care vă vor convinge să mergeţi cu ei într-o frumoasă excursie la Olăneşti. Treceţi şi pe la Cernica, acolo unde lăsaţi nişte acatiste şi vă rugaţi la Dumnezeu să nu candideze Mircea Drăghici pe colegiul Curtea de Argeş, ca să nu vă fi cheltuit banii de pomană. Lăsaţi preotului 10.000 de euro, ca să vă bage pe lista scurtă a lui Dumnezeu, că mulţi se mai roagă în perioada asta la toţi sfinţii. Gemeni: Georgiu Gingăraş

Imediat ce v-aţi anunţat candidatura la Consiliul Judeţean, vă treziţi că alţi trei de Georgiu Gingăraş candidează. Vă daţi seama că reprezentaţi un adevărat pericol din moment ce adversarii politici vă creează astfel de neplăceri, dar, pe de altă parte, vă simţiţi extrem de flatat de atâta deranj

Anul acesta se poată nativele din PNL: o roşcată, o brunetă şi o blondă. din partea concurenţei. Ba sunteţi atât de încântat încât nici nu vă mai interesează care dintre Gingăraşi va câştiga şefia Consiliului Judeţean.

ciolan afumat şi să faceţi mai mult sport acvatic. În plus, dacă veţi fi puţin mai suplu, poate peste patru ani veţi putea candida la Primăria Costeşti din partea PSD.

Rac: Ion Popa

Fecioară: Constantin Nicolescu

Primiţi o veste mai puţin plăcută de la medici: astenia dumneavoastră este doar o lene acută, de care nu veţi reuşi să scăpaţi până la sfârşitul anului. Deşi încercaţi tot felul de remedii, plimbări prin parc, ieşiri cu bicicleta şi chiar bungee jumping la Vidraru, lenea nu vă părăseşte, ba chiar se instalează mai bine în corpul dumneavoastră, aprope irezistibil, de unde ajungeţi la concluzia că nicio meserie nu vi se potriveşte mai bine decât aceea de politician.

Vă descoperiţi rude nebănuite prin judeţ, toate cu numele de Constantin Nicolescu. Din păcate, sunt nişte rude meschine şi lacome, care vor să se folosească de numele dumneavoastră pentru a vă fura din voturi şi a face jocul concurenţei. Este pentru prima dată când regretaţi că aveţi neamul atât de mare şi decideţi să vă schimbaţi numele din Nicolescu în Piscupescu.

Leu: Mimi Niţă

Săptămâna aceasta faceţi sex doar de 11 ori, spre disperarea persoanei iubite care vă acuză de lipsă de tandreţe şi chiar indiferenţă. Astrele vă recomandă să luaţi mai multe vitamine cu magneziu şi B12, să renunţaţi la consumul exagerat de

Balanţă: Cristina Diculescu

Pentru că s-a trecut la sezonul mai mult dezbrăcat decât îmbrăcat şi vreţi să intraţi în fustele de vara trecută, treceţi la o dietă extrem de severă: timp de o săptămână mâncaţi doar pufuleţi. În plus, aveţi posibilitatea să faceţi şi colecţie de jucărioare, căci încep să vă pasioneze

pufuleţii cu surrprize. Parte dintre acestea le împărţiţi doamnelor din Organizaţia de Femei, care nu au parte de surprize din partea soţilor lor. Nici plăcute, nici neplăcute... Scorpion: Gigi Dinescu

Bucurie de nedescris pentru scorpioni toată săptămâna, după ce vor câştiga la pariuri sportive suma de 50.000 de euro, o sumă care le acoperă toate datoriile şi le asigură trecerea de pe locul patru pe locul întâi pe lista pentru Consiliul Local al Primăriei Piteşti. Regretaţi, însă, că Radu Nistor nu se mai regăseşte printre viitorii colegi, căci realizaţi că nu aveţi cu cine face caterincă, iar dumneavoastră doar în asta aveţi specializare. Săgetător: Gogu Davidescu

Păcătuiţi destul de grav făcând sex la doar două săptămâni de la moartea Mântuitorului, însă vă veţi consola pe plaja din Vama Veche în braţele unor necunoscute aproape minore, experte în sex tantric şi goblen. Acestea

vă fac să uitaţi că nu mai sunteţi prefect, până când Ciprian Berevoianu vă sună şi vă spune că nici el nu mai este. Beţi de fericire trei zile. Capricorn: Florin Frătică

Aveţi din nou probleme cu greutatea, chiar dacă v-aţi schimbat cântarul. Şedinţele petrecute în podul primăriei nu îşi spun cuvântul şi arătaţi din ce în ce mai rotofei. Miercuri dimineaţă aveţi o criză de nervi după ce vă priviţi în oglindă, însă joi psihiatrul dumneavoastra încearcă să vă convingă că frumuseţea interioară e cea care contează. Nici nu-l băgaţi în seamă căci, pentru dumneavoastră, o treabă este foarte clară: frumuseţea interioară nu se vede, deci nu este decât o scuză pentru frustraţi, aşa că preferaţi să fiţi urât şi pe dinafară şi pe dinăuntru, măcar aşa sunteţi într-o armonie totală. Vărsător: Mircea Andrei

Este aşa de cald afară încât vă întrebaţi cu groază cum veţi rezista în această campanie electorală,

căci şi băile de mulţime au secat. Este pentru prima dată când regretaţi că nu beneficiaţi de clone, ca Nicolescu, pentru Consiliul Judeţean. Măcar le puneaţi să facă teritoriul în locul dumneavoastră. Dar cum nu există variante de sustragere, o luaţi la picior, prin judeţ. Eforturile nu se lasă aşteptate, căci cine merge pe jos… face piciorul frumos. Regretaţi pentru a doua oară: de data aceasta pentru că nu sunteţi femeie. Peşti: Florin Tecău

Un accident mai puţin obişnuit cu un aparat de ras Gillette Mach 5 în zona jugularei vă determină să nu mai veniţi la birou toată săptămâna. Şi aşa unii colegi răutăcioşi au răspândit zvonul că v-aţi băgat unghia în gât pentru că celălalt vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este mai vizibil şi mai popular. Pentru o clipă vă gândiţi că este posibil să vă fi tăiat cu aparatul în mod voit, iar subconştientul vă joacă feste. Decideţi să mergeţi la un psiholog, mai ales că oricum voiaţi să o faceţi pentru a vă îmbunătăţi imaginea de sine.


actualitate

7 - 13 mai 2012

11

Primarul Florea Ene vrea să facă la Moşoaia cea mai modernă şcoală din judeţ După două mandate în care a adus localitatea la standardul de civilizaţie dorit de locuitori, primarul Florea Ene vrea să treacă la următorul nivel

A

venit în fruntea Primăriei Moşoaia deşi nici nu îşi propusese acest lucru. Colegii din partid, prietenii şi oameni din localitate, însă, l-au rugat să candideze pentru că era nevoie de o alternativă în localitate, de un om care să fie în stare să facă ceea ce nu reuşise predecesorul. După două mandate, edilul Florea Ene nu regretă că a acceptat provocarea, mai ales că are după ce trage linie. Reporter: Domnule primar, sunteţi în faţa celui de al treilea mandat. Ce ne puteţi spune de primele două? Cum au decurs? Ce aţi realizat? Florea Ene: În momentul în care am fost ales primar, mi-am propus să schimb radical în bine viaţa locuitorilor din Moşoaia. Erau foarte multe de făcut: cea mai mare parte a drumurilor erau neasfaltate, nivelul de dezvoltare al reţelelor de utilităţi era foarte scăzut, plus celelalte probleme cu care comunitatea se confrunta. Am stabilit ordinea priorităţilor şi am început cu drumurile, considerând că, în momentul în care o localitate beneficiază de o infrastructură de drumuri bine pusă la punct se creează premisele atragerii de noi rezidenţi şi investitori. Am plecat aproape de la zero şi am ajuns ca astăzi să avem 70% din drumurile comunei Moşoaia asfaltate. Şi vorbim aici de lucrări de calitate, făcute să dureze mulţi ani de aici înainte. În ceea ce priveşte reţelele de utilităţi, în primă fază am investit în extinderea reţelei de apă, considerând că este anormal ca în secolul XXI să mai existe gospodării neracordate la conductele de alimentare cu apă. Astăzi vorbim de o comună 100% alimentată cu apă. În perioada de când am fost ales primar al comunei, am realizat introducerea reţelei de apă în zonele care nu beneficiau de această utilitate: Ciocănăi Vale, Smeura de Sus, Olteni, Corbu, strada Bisericii şi în mai multe zone din satul Hinţeşti. De asemenea, acolo unde vechile conducte nu mai corespundeau, au fost înlocuite pentru o mai bună eficientizare a distribuţiei de apă potabilă către populaţie. Astfel de lucrări au fost executate în satele Bătrâni,

Primarul Comunei Moșoaia, Florea Ene Lăzăreşti, Lunga Lăzăreşti, dar şi în satul Moşoaia acolo unde a fost nevoie. „Educaţia tinerei generaţii constituie o prioritate pentru mine în următoarea perioadă”

Dacă ar fi să punctaţi cea mai importantă realizare, care ar fi aceea? În ultimii patru ani, mi-am canalizat atenţia asupra unuia dintre cele mai importante proiecte de investiţii, şi anume introducerea reţelei de gaze. După ce au fost puse la punct toate detaliile privind proiectarea şi finanţarea, a urmat aproximativ un an de zile în care s-a lucrat intens în toată comuna, introducându-se conducte pentru alimentarea cu gaze în toate satele comunei. Această realizare mi-a adus o satisfacţie deosebită, ca primar, pentru că am reuşit să îndeplinesc unul dintre cele mai vechi visuri ale locuitorilor comunei Moşoaia.

După 20 de ani de aşteptare, astăzi peste 90% din gospodăriile comunei Moşoaia au posibilitatea de a se racorda la reţea. Şi mulţi dintre ei deja au branşamentele făcute şi se folosesc de această utilitate. Întradevăr, mai sunt câteva zone în care reţeaua trebuie extinsă pentru a beneficia toţi locuitorii, însă deocamdată în zonele respective numărul cererilor de branşare este foarte mic. În momentul în care numărul solicitărilor de a se racorda la reţea va fi suficient de mare încât să justifice o asemenea investiţie, atunci vom proceda la extinderea reţelei. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că o astfel de investiţie, care este şi costisitoare, trebuie justificată şi de numărul de beneficiari. Nu ne permitem să investim miliarde de lei pentru doar doi-trei consumatori, mai ales în condiţiile în care încă suportăm efectele crizei economice. Ştim că aţi investit foarte mult în învăţământ…

În activitatea pe care am desfăşurat-o am acordat atenţie şi acestui domeniu, prin construirea unui local pentru şcoala şi grădiniţa din satul Bătrâni, prin modernizarea şi reabilitarea celorlalte unităţi de învăţământ din comună şi prin asigurarea transportului elevilor din satele mai îndepărtate către şcoală. Comasarea şcolilor a determinat însă o schimbare de strategie, aşa că am decis să nu mai investim în vechile unităţi, ci să avem în sfârşit o şcoală mare, frumoasă cu care să ne mândrim. Astfel, în toamna anului trecut am demarat lucrările la construcţia noului local, care va avea 8 săli de clasă, 4 laboratoare, o sală de sport, laborator de informatică, săli pentru birouri, cancelarie, grupuri sanitare în interior, dispuse pe două nivele, parter plus un etaj. Educaţia tinerei generaţii de cetăţeni ai comunei Moşoaia constituie o prioritate pentru mine în următoarea perioadă, acum că o mare parte din restul proiec-

telor au fost deja realizate. Miam propus să fac la Moşoaia cea mai modernă şcoală din mediul rural argeşean, astfel încât copiii să nu mai plece să înveţe la Piteşti. Vrem să ne ţinem copiii acasă. Din punct de vedere social, care sunt cele mai semnificative aspecte ale activităţii administraţiei locale pe care o conduceţi? În momentul în care criza economică şi-a făcut simţită prezenţa şi în buzunarele românilor, am decis să nu mărim cuantumul taxelor şi impozitelor locale pentru a nu pune alte greutăţi pe umerii cetăţenilor comunei, înţelegând că, în felul acesta, oamenii vor trece mai uşor peste problemele financiare. Ulterior, dat fiind faptul că recesiunea a continuat, am menţinut aceleaşi valori şi în anii următori. De asemenea, în fiecare an, în lunile de iarnă, Primăria Moşoaia a coordonat campaniile de distribuire a ajutoarelor pentru încălzire.

Acţiunea de distribuire a sumelor cuvenite beneficiarilor acestor ajutoare s-a derulat de fiecare dată în mod eficient, datorită bunei organizări. Odată sosiţi banii pentru ajutorul de încălzire, s-a stabilit un program de distribuire a sumelor aferente fiecărei familii beneficiare, în funcţie de venituri, banii fiind distribuiţi pe sate, după un program comunicat în prealabil celor îndreptăţiţi să primească ajutorul financiar. O altă acţiune pe care am coordonat-o a fost distribuirea ajutoarelor alimentare de la Uniunea Europeană, de care au beneficiat vârstnicii cu pensii mici, persoanele cu handicap şi şomerii. În ceea ce priveşte beneficiarii prevederilor Legii 416 privind venitul minim garantat, la momentul actual avem 29 de persoane, din care 9 prestează ore de muncă, contribuind la menţinerea curăţeniei pe raza comunei. Înarmaţi cu saci de plastic, oamenii adună de pe marginea drumului gunoaiele lăsate în urmă de cetăţenii certaţi cu curăţenia, o dată la două săptămâni, angajaţii pe Legea 416 luând pădurea la pas de la un capăt la altul. De asemenea, sărbătorile de iarnă au constituit în fiecare an un bun prilej pentru noi de a face o bucurie celor mai mici cetăţeni ai comunei. De Crăciun, am acordat sutelor de copii din Moşoaia daruri constând în pachete cu dulciuri şi sucuri, acţiune susţinută şi cu sprijinul unor sponsori, care s-au oferit să ne ajute. Nu rataţi Ziua Comunei Moşoaia!

Se apropie Ziua Comunei, o sărbătoare devenită tradiţie în calendarul fiecărui locuitor din Moşoaia. Ce înseamnă această sărbătoare pentru cetăţenii comunei? Cetăţenii comunei Moşoaia merită şi au dreptul la o zi numai a lor, o zi în care să-şi mai descreţească frunţile, să mai schimbe o vorbă cu concetăţenii lor, să se bucure de un spectacol folcloric specific românesc. Ziua Comunei este un astfel de prilej. Prin organizarea acestui eveniment, dorim să oferim moşoienilor o serbare câmpenească la care toată lumea să se simtă bine, unde oamenii să se întâlnească şi să petreacă împreună.


12

politică

7 - 13 mai 2012

Săptămâna politică

Dragomir îşi serbează ziua cu piteştenii

Toleranţă zero faţă de clientelism

Daniel Dragomir, candidatul Alianţei pentru Argeş şi Muscel la Primăria Piteşti, împlineşte pe data de 9 mai 38 de ani. Acesta îşi va sărbători ziua de naştere la restaurantul Magic, din Trivale. Pe lângă apropiaţii săi, la petrecere sunt invitaţi toţi piteştenii, de toate vârstele, care sunt născuţi pe 9 mai.

„Una dintre problemele pe care le-am criticat la fosta guvernare a ţinut de modul în care au distribuit resursele acestei ţări către clientela politică. Guvernul USL va avea toleranţă zero faţă de clientelism şi corupţie.” susţine deputatul PSD Mircea Drăghici. Până la proba contrară, îl credem pe cuvânt.

Un eşec post-mortem

Î

n această lună se împlinesc 5 ani de la ultimul act al îngropării fostei uzine de automobile ARO. În acelaşi timp, cei de la Dacia Renault aniversează o jumătate de deceniu de la lansarea a două modele din gama Logan. Agonie şi extaz într-un singur domeniu, într-un singur judeţ! La 4 ani de la o privatizare controversată, în care partenerul statului român a fost afaceristul cubanoamerican John Perez, activele uzinei ARO – deja intrată în faliment – au fost vândute omului de afaceri româno-englez Nicolae Raţiu. Reprezentanţii acestuia, ai firmelor acestuia, au declarat timp îndelungat că dispariţia ARO nu va însemna neapărat şi încetarea oricărei activităţi pe platforma industrială. Mai mult, chiar se făceau aluzii la posibila utilizare a mărcii fostului autoturism de teren. Însă anii care au trecut nu au adus decât demolări, ridicarea câtorva hale în care se produce ecou, distrugerea unei baze sportive şi închirieri de spaţii cabliştilor şi celor care se ocupă cu deşeurile. Şi o denumire pompoasă: Câmpulung Industrial Park. Dincolo de manifestarea unei atitudini des întâlnită la foşti angajaţi ai uzinei – regretarea nostalgică a trecutului glorios – distrugerea unui brand românesc nu are cum să nu fie considerată ca provenind în urma unui proces de intenţie în care autori sunt manageri, directori, miniştri, premieri, politicieni. Este adevărat că au existat condiţii obiective care făceau aproape imposibilă continuarea activităţii în domeniul auto, dar, în egală măsură, ar fi putut apărea şi idei de adaptare la cerinţele altor pieţe, în alte sectoare de activitate. Nu s-a dorit – acum este evidentă o asemenea concluzie –; soarta uzinei ARO probabil a fost decisă la vreo celebră negociere cu FMI, BM sau alt partener financiar al

Cătălin Ion Butoiu

Echipa lui Constantin Nicolescu

Dincolo de manifestarea unei atitudini des î nt â l n i t ă l a f o ş t i angajaţi ai uzinei – regretarea nostalgică a trecutului glorios – distrugerea unui brand românesc nu are cum să nu fie considerată ca provenind în urma unui proces de intenţie în care autori sunt manageri, directori, miniştri, premieri, politicieni.

USL şi Alianţa pentru Argeş şi Muscel au intrat oficial în ring Echipele lui Nicolescu şi Andrei s-au aliniat la start Ana Jianu

statului român, mai mult sau mai puţin celebru, mai mult sau mai puţin obscur. Din păcate, aşa după cum am precizat anterior, nici după distrugerea uzinei nu a apărut alternativa pentru mii de oameni rămaşi fără un loc de muncă. Dar, dincolo de legendă, poate că acei oameni ar trebui să îşi aducă aminte cât de motivaţi au fost să refuze o ofertă venită la început de deceniu ´90, din partea Mercedes, de teamă că vor fi acuzaţi de nerespectarea sloganului „Nu ne vindem ţara!”. Cei de la Automobile Dacia au acceptat să-şi vândă ţara, iar mulţi dintre ei încă au un loc de muncă după ce au înfăptuit „trădarea”.

S

ăptămâna trecută, cele mai puternice forţe politice din Argeş şi-au depus

listele de candidaturi pentru Consiliul Judeţean. La fel ca înaintea oricărui meci de box, adversarii şi-au transmis mesaje de intimidare, iar echipele din spate au abordat o atitudine de forţă, adoptând déjà atitudinea

învingătorului. De precizat că principalii adversari, Constantin Nicolescu şi Mircea Andrei, nu şi-au strâns mâinile înainte de începerea meciului, fiind dispuşi, mai degrabă, să-şi sucească gâturile. Rămâne de

văzut, însă, cine va rămâne cu capul pe umeri până la final, căci meciul va fi de o duritate fără precedent. Prima mutare, printr-un upercut de dreapta fix în actul de identitate, pare a veni din partea Alianţei


politică

7 - 13 mai 2012

România, condusă altfel?

Diaconu a minţit. Un pic…

Preşedintele PNL Argeş, Ion Popa, afirmă sigur pe sine că actualul Guvern nu va repeta greşelile celui dinainte. „Vom demonstra că România poate fi condusă cu respectarea legilor, fără excepţii şi fără derogări. Guvernul acesta va fi unul condus doar de la Palatul Victoria, fără influenţe de la Cotroceni” afirmă Popa.

Ca un Hopa-Mitică veritabil, senatorul PNL Mircea Diaconu a anunțat că s-a răzgândit: nu se retrage din Senat şi își menține recursul de la ICCJ în procesul cu Agenția Națională de Integritate. Acesta a deținut, pe lângă funcția de parlamentar, și pe cea de manager de teatru, lucru considerat a fi o incompatibilitate.

11 la un Pendiuc

13

Politică şi dat la geoale

Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Municipal primarul Pendiuc are 11 contracandidaţi, dintre care enumerăm pe următorii: Daniel Dragomir, principalul adversar şi restul: Emanoil Codausi, Nicoară Mihail Gabriel, Fulga Sanda Cristina, Theodor Dan Cărămizaru, Filip Claudiu Aurelian, Niţă Victor sau Mihăescu Iulian.

Cu cât se apropie alegerile, cu atât au loc fapte care ţin, mai degrabă, de copilăria politicii. Astfel, dacă PDL a scos din joben doi de Constantin Nicolescu, PSD îi şuntează pe pedelişti la autorizaţiile pentru acţiuni electorale, prin primarul Tudor Pendiuc, spre exemplu, care nu vrea să iscălească. Din partea noastră…

Termitele politice

A

Echipa lui Mircea Andrei pentru Argeş şi Muscel, căci Constantin Nicolescu s-a trezit, peste noapte, cu alţi doi contracandidaţi cu acelaşi nume – Constantin Nicolescu -, pentru crearea de confuzie în rândul electoratului. Rămâne de văzut dacă USL va riposta pe măsură şi dacă va reuşi să invalideze în justiţie cele două candidaturi vizibil depuse pentru a face meciul mai spectaculos. Echipa lui Nicolescu

Primul care şi-a depus candidatura a fost Constantin Nicolescu, acesta fiind însoţit de liderii USL, Ion Popa şi Cornel Lazăr. „Faptul că astăzi mă găsesc într-o stare de sănătate bună m-a făcut să candidez. Sper să am puterea şi tăria să trec peste această campanie şi să fac un serviciu de administrator local aşa cum îşi doresc cetăţenii.” a declarat Constantin Nicolescu, dând de înţeles că se aşteaptă la o luptă în care va avea nevoie de multă tărie de caracter. „Avem o echipă foarte puternică la Consiliul Judeţean, realizată pe ponderile stabilite în USL. Am găsit o formulă comună în peste 90% dintre localităţile Argeşului şi iată că USL nu s-a spart, aşa cum ne-au prezis unii.” a adăugat preşedintele PNL Argeş, Ion Popa. Cine sunt candidaţii cu care USL iese la bătaie? Cap de listă este

Lista lui Nicolescu:

Lista lui Andrei:

1.Nicolescu Constantin 2. Pendiuc Tudor 3. Popa Ion 4. Lazăr Cornel 5.Tecău Florin 6. Bucura Oprescu Simona 7. Manu Dan 8. Polexe Constantin 9. Sandu Elena 10. Sârbu Gheorghe 11. Dumitrache Radu 12. Jinga Valerian 13. Mărăşoiu Dorin 14. Stocheci Cristina 15. Soare Leonard 16. Postelnicescu Marius 17. Glişcă Ion 18. Ştefan Adrian 19. Paul Luminiţa 20. Enache Valentin 21. Enache Aida 22. Sofianu Narcis 23. Clipici Marian 24. Nicolăescu Marius 25. Moise Dumitru 26. Velcea Nicolae 27. Şerban Constantin 28. Zevedei Denisa 29. Dobrea Maria 30. Vasilescu Mihail

1. Andrei Florin Mircea 2. Bratu Ion-Gabriel 3. Teodorescu Cătălin-Florin 4. Pandele Sorin Andi 5. Prunaru Iulian 6. Voicu Dorin 7. Cocaină Mihai 8. Pîrvu Constantin 9. Tică Manuel 10. Lăzăroiu Ştefan 11.Diculescu Cristina 12.Bica Dănuţ 13.Vlădău Daniel 14. Frătică Iulian 15. Preda Gheorghe 16. Tudoroiu Mugurel 17. Teodorescu Georgel 18. Ionescu Gabriela 19. Dima Eduard-Ştefan 20. Creţu Constantin-Cristinel 21. Berechet Vasilică 22. Mihăilă Ion 23. Bănică Radu 24. Ciocănel Ştefan 25. Zamfirache Dumitru 26. State Ionel 27. Stanciu Alexandrina 28. Suhan Victor 29. Vasilescu Gabriel 30. Sabie Vasile

chiar Constantin Nicolescu, urmat de primarul Tudor Pendiuc, postat pentru a trage lista după el, apoi preşedinţii PNL şi PC, secondaţi de vicepreşedinţii Simona Bucura Oprescu şi Florin Tecău. Constantin Polexe, despre care se vehiculează că ar putea fi viitor vicepreşedinte al CJ Argeş, se află pe un eligibil loc 8. Echipa lui Andrei

„Vor fi alegeri grele, dar sper că vor duce la schimbare în judeţul Argeş. Sper ca cei care au îmbătrânit la putere şi au făcut ceea ce au făcut, să fie apreciaţi de cetăţenii judeţului. Cu siguranţă voi câştiga alegerile şi vom readuce judeţul acolo unde îi este locul.” a fost declaraţia de război a senatorului Mircea Andrei, după depunerea oficială a candidaturii. Preşedintele PDL Argeş a deschis şi lista consilierilor judeţeni, secondat fiind de prim-vicepreşedinţii partidului Gabriel Bratu şi Cătălin Teodorescu. Ţărăniştii Iulian Prunaru şi Mihai Cocaină se regăsesc şi ei în primii zece, la fel ca şi deputatul în funcţie Sorin Pandele. Ştefan Lăzăroiu a fost poziţionat fix pe locul zece, dar, prin alunecare, va ajunge cu siguranţă mult mai în faţă. O să fie foarte interesant să vedem dacă se va putea uita în ochii naşului Nicolescu după ce va ajunge consilier judeţean…

u apărut după 1989, fiind însă incubate în perioada regimului comunist. Care regim le-a educat bine când vine vorba de arivism, carierism, oportunism, coloană vertebrală de plastilină şi lipsă de scrupule. Le-a învăţat şi să fure, aşa cum le-a învăţat şi că furtul în grup e interes, pe când furtul de unul singur e condamnabil. Unii nu au înţeles asta şi acum dau cu subsemnatul pe unde nu trebuie. Cine sunt aceste creaturi? Termitele politice. Acei oameni care îşi trag titulatura de „politici „ şi care, odată ajunşi la putere, se ghidează conform principiului „după noi potopul „. Lasă găuri uriaşe în buget, rad tot, nu lasă nimic la alţii. Comportament tipic de termite, dar măcar furnicile au o scuză: „the survival of the fittest „. Altfel spus, scapă cine poate, că aşa e în natură. În junglă. Ţara, însă, nu este o junglă. Ţara nu este o bucată de slănină pe care să o împarţi cum crezi tu de cuviinţă. Ţara, însă, e un concept prea abstract pentru mulţi politicieni, iar unii iau acest concept în derâdere. Termitele politice au stomac mare şi tare, nu le scapă nimic şi, atenţie!, nimeni. Numiţi un singur Guvern care să fi ajuns la putere şi care că nu fi invocat „greaua moştenire „. Arătaţi-mi un singur ministru care să îşi fi dat demisia de onoare la noi. Găsiţi un politician de calibru naţional dispus să îşi sacrifice din banii proprii pentru binele celorlalţi, fără să aibă pretenţia de a recupera ceva din ei. Cred cu tărie că veţi avea probleme în acest exerciţiu de memorie, căci exemplele lipsesc. Termitele politice pregătesc, practic, scena pentru cei ce vin după ei. Pârjolesc fântânile, vând industria şi zăcămintele, aruncă banii în firme ale lor prin intermediul unor lucrări publice, chipurile,

Claudiu DIŢA

Ţara, însă, nu este o junglă. Ţara nu este o bucată de slănină pe care să o împarţi cum crezi tu de cuviinţă. Ţara, însă, e un concept prea abstract pentru mulţi politicieni, iar unii iau acest concept în derâdere.

îngropând bani în terenuri de sport în pantă sau în parcuri în mijlocul pădurii, ca să nu mai spunem de bazine de înot unde nu există nici apă curentă sau canalizare. Aceste termite sunt mai nesătule în România decât cele din alte ţări, iar asta se vede cu ochiul liber. Cele de din „afară „, măcar, încearcă să păstreze aparenţele. Să pară termite blânde şi preocupate de restul locatarilor din muşuroi. Uneori le şi iese. De fapt, de cele mai multe ori reuşesc să menţină echilibrul. La noi, termitele sunt şi lacome, şi hapsâne. Şi răzbunătoare, mai ales, căci roata alegerilor se tot învârte. Uite acuşi începe măcelul politic. Punem pariu?


14

publicitate

7 - 13 mai 2012


actualitate

7 - 13 mai 2012

Descoperă Argeşul împreună cu

M

uzeul Golești se află la mai puţin de 10 kilometri de municipiul Piteşti, pe DN 7 (Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-AradNădlac). A fost înfiinţat în 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea sub numele de Muzeul Dinicu Golescu şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziţii de bază care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene. Muzeul era format din vechiul conac al familiei Golescu, precum şi parcul şi construcţiile amplasate pe el. Repere istorice

Conacul Goleştilor a fost declarat muzeu în anul 1958, cuprinzând patru secţii: secţia memorială familia Golescu; secţia pedagogică (Şcoala de la Goleşti); secţia de etnografie şi artă populară a judeţului Argeş; secţia de istorie. Conacul Goleştilor, construit în 1640 de Stroe Leurdeanul cu ajutorul meşterului Stoica din Târgovişte, este singura construcţie laică fortificată din ţară. Ştiind cât de schimbătoare erau vremurile, Stroe înconjoară conacul cu ziduri înalte de cărămidă, iar în turnurile de apărare instalează tunuri. Zidurile groase, etajul cu paiantă, monumentalitatea, dar şi eleganţa conacului,

15

Complexul Muzeal Naţional Goleşti

prefigurează apariţia lemn, puteau sta soldaţii în constructorilor din perioada poziţie de tragere. brâncovenească. În 1646, Secţia memorială a mutot Stroe Leurdeanul zeului cuprinde „Şcoala ridică biserica din slobodă obştească”, vecinătatea înfiinţată de Rubrică muzeului, care marele cărturar realizată îmbină cu fineţe Dinicu Golescu. influenţele Oferea copicu sprijinul munteneşti cu ilor săraci din Consiliului cele din zona împrejurimi Judeţean Argeş Moldovei, din şansa să înveţe Armenia şi din alături de cei Orientul apropiat. bogaţi. Manualele Sistemul de fortifierau gratuite şi pentru caţii al conacului cuprinde prima dată erau primite zidurile cu contraforturi şi fete alături de băieţi. A fost metereze şi are forma unui prima şcoală modernă cu patrulater, ce prezintă în predare în limba română şi a colţuri câte un turn rotund funcţionat din 1826 până în din cărămidă, în interiorul 1830. În şcoală sunt expuse căruia, pe o platformă din atât piese de mobilier, cât

şi manuale din perioada lui Spiru Haret. Lângă aceasta se află Foişorul lui Tudor Vladimirescu, folosit pentru supravegherea împrejurimilor. Aici şi-a trăit ultimele zile din viaţă Tudor Vladimirescu, între 18 şi 21 mai 1821. Retrăgându-se dinspre Bucureşti spre munţii Olteniei, Tudor şi-a instalat tabăra la Goleşti, fiind în bune relaţii cu boierii Goleşti. Din nefericire, aici a căzut victimă unui complot pus la cale atât de către membrii Eteriei cât şi de către unii dintre pandurii săi, nemulţumiţi de atitudinea foarte severă pe care acesta o avea faţă de orice act de indisciplină. Capturat

de oamenii lui Alexandru Ipsilanti, a fost dus spre Târgovişte spre a fi judecat, însă pe drum a fost asasinat, trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Lângă turn se află bolniţa (în prezent adăposteşte un spaţiu destinat expoziţiilor temporare), aşezământ destinat celor bătrâni, bolnavi şi săraci. A fost înfiinţată de marele ban Radu Golescu şi întreţinută pe cheltuiala sa. În apropierea conacului se află parcul Goleştilor, unde exista în vechime un eleşteu traversat de un pod din lemn de mesteacăn, un foişor şi statui din piatră, după moda vremii. Al treilea muzeu ca importanţă naţională

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti – Argeş este al treilea muzeu ca reprezentare şi importanţă naţională şi întâiul dedicat ocupaţiilor poporului român, fiind realizat în corelaţie cu harta geografică şi istorică a României. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de circa 12 hectare şi are în componenţa sa peste 30 de gospodării ţărăneşti. Raţiunea organizării acestui muzeu la Goleşti derivă din importanţa viticulturii şi pomiculturii pe teritoriul judeţului Argeş. Muzeul cuprinde două mari sectoare, care reprezintă

totodată şi două moduri de rezolvare expoziţională: l Un sector în aer liber, care înfăţişează civilizaţia ţărănească de la mijlocul veacului al XIX-lea din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării; l Sectorul pavilionar, menit să prezinte, prin obiecte autentice şi elemente auxiliare specifice, istoria viticulturii şi pomiculturii de pe teritoriul ţării noastre din cele mai îndepărtate veacuri până în zilele noastre, incluzând, evident, şi perspectivele de dezvoltare ale celor două ocupaţii. Cel mai important sector al muzeului îl constituie gospodăriile ţărăneşti aduse din principalele zone viticole şi pomicole ale ţării, grupate sub forma unui sat românesc. Fiecare gospodărie viticolă sau pomicolă înglobează în cadrul ei atât casa de locuit, toate dependinţele şi uneltele de lucru specifice, cât şi cele necesare diferitelor îndeletniciri: agricultura, creşterea animalelor, albinăritul etc. Program de vizitare

Pe timpul verii, Muzeul Goleşti este deschis zilnic în intervalul orar 9.0018.00. În timpul sezonului rece, muzeul este deschis marelui public doar până la ora 16.00. Muzeul este închis în fiecare luni.


16

actualitate

7 - 13 mai 2012

După un mandat de consilier judeţean, Cristian Meleşteu s-a ales cu un premiu USR Ana Jianu

L

a final de mandat, fiecare politician aflat în funcţia aleasă sau numită, trage linie şi vede ce a realizat. După patru ani în funcţia de consilier judeţean, tânărul Cristian Meleşteu a reuşit şi el să puncteze o mare reuşită. Nu este una de ordin administrativ, căci, din acest punct de vedere, Meleşteu a făcut parte din amorfa masă a pesediştilor care ridică degeţelele la unison şi beau doar apă plată după Constantin Nicolescu. Este vorba de un premiu literar obţinut din partea Uniunii Scriitorilor din România,

mai exact unul pentru proză acordat tinerilor scriitori. A câştigat ceea ce nu s-a încumetat să ceară de la partid

Juriul ediţiei din acest an a Concursului de volume în manuscris pentru autori sub 35 de ani a fost format din reputaţii scriitori şi critici literari Radu Aldulescu, Cosmin Ciotloş, Dan Cristea şi Gabriel Dimisianu. Cristian Meleşteu a participat la acest concurs cu un număr de şapte proze reunite sub titlul „Radiografia unei zile”. Premiul oferit de organizatori constă în publicarea volumului propus în cadrul concursului, de către prestigioasa editură Cartea Românească şi lansarea lui

După Florentin Sorescu, Potopul! Vineri, la Teatrul Davila!

S

imţi că nu mai înţelegi nimic din viaţă şi ai vrea ca totul să se ducă pe Apa Sâmbetei? C-ar fi mai bine dacă ar veni Potopul? Ei bine, acum e momentul! Vineri, 11 mai, orele 18.00, în sala Liviu Ciulei (fosta Studio 125) a Teatrului Alexandru Davila din Piteşti, eşti invitat

să urci cu noi în Arca lui Iona. Pentru supravieţuitori sau cei care n-au prins un loc mai există o şansă: într-o altă zi, când o să fie, în aceeaşi arcă. Numărătoarea inversă a început! Cu Luminiţa Borta, Dan Ivanesei, Ramona Olteanu, Dan Andrei, Matei Varodi şi Florentin Sorescu la cârmă.

la Târgul de carte Bookfest. Premiul a venit la fix, mai ales că tânărul consilier judeţean se plângea, deunăzi, că nu îşi permite financiar să îşi mai scoată vreo carte şi nici nu se încumetă să ceară ajutorul colegilor de partid. Pe al lui Constantin Nicolescu nici atât, fiind jenat, probabil, de faptul că fosta sa soţie îi este secretară la biroul de la Consiliul Judeţean. Alţi politicieniscriitori

Cristian Meleşteu nu este singurul politician (deşi e mult spus politician, ţinând cont de anvergura sa) care are preocupări literare. George Rizescu, fost subprefect, a scos şi el nişte

cărţi în timpul mandatului de înalt funcţionar public, cărţi în care a ironizat pupincurismul, duplicitatea sau servilismul din politică, chestiuni de care nici el nu s-a ţinut prea departe. Din acest motiv, o bună bucată de timp chiar am crezut că-şi face autocritica… Liberala Anca Barbu s-a retras şi ea în lumea scriiturii de carte şi chiar a lansat nişte volume care, deşi nu au spart piaţa, o recomandă drept un scriitor cu condei. Momentan, aceasta lucrează la o altă carte cu profund caracter autobiografic, ce va trata inclusiv chestiuni ce ţin de bucătăria şi picanteriile din viaţa politică, dar şi a presei locale, aservite, funcţie de interesele financiare.

Cristian Meleşteu, fotografie din scurta perioadă în care a fost director la OPC Primarul Tudor Pendiuc, profesor universitar de câţiva ani buni, şi-a pus semnătura pe nişte cărţi de administraţie, însă, ţinând cont de timpul pe care îl are la

dispoziţie dar şi de evidenta lipsă de talent scriitoricesc, tindem să credem că ar fi vorba de nişte cărţi inspirate din bogata sa experienţă, dar scrise de alţii.

Bitpress magazine no.34  

Călăul FMI, Jeffrey Franks, vine la Piteşti

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you