Issuu on Google+

Bitpress nr. 3, 19-25 septembrie 2011 Preţ: 0,9 lei

16 pagini Săptămânal argeșean

.ro

magazine

Fabrica de făcut primari

Sorbonica de Argeş scoate masteranzi, fără număr, fără număr! Pag.4-5

La vânătoare de mistreţi şi politicieni, cu prefectul Gogu Davidescu Constantin Nicolescu, în cătarea prefectului de Argeş: „Am curajul să mă iau de gât cu el, să dărâm acest mit pe care l-a făcut inclusiv mass-media voastră.”

Concursurile Bitpress magazine!

Fii smart cu smartphone-ul tău, scanează QR-code-ul alăturat şi află cum câştigi cele peste 20 de premii puse la bătaie de branduri de renume!

Ce mai fac personajele din „Dosarul Penescu” Penescu începe să iasă în lumina reflectoarelor, Libertatu munceşte pe brânci să-şi întreţină familia şi Făcăleaţă dezvoltă o reţea de supermarket-uri la Bucureşti. Pag.3

Axinte câştigă licitaţii şi fuge! Unde nu merge cu ocaua mică, omul de afaceri argeşean lasă lucrările baltă. Pag.6

Cât te costă nunta, la Hotel Ramada

Ar lăsa conducerea Prefecturii, dar mai are nişte misiuni de îndeplinit

A

fost, rând pe rând, vânat şi vânător. Acum este şi una şi alta deopotrivă, depinde din care parte a puştii priveşti. Cum politica a devenit,

în ultima perioadă, un adevărat domeniu de vânătoare, am vrut să aflăm pe cine are prefectul Gogu Davidescu în cătarea puştii, aşa că l-am însoţit la o vânătoare de mis-

treţi. La Mozacu, fireşte, loc unde se fac şi se desfac multe dintre treburile judeţului, unde se împart (potrivit legendelor locale), afaceri, băutură, zone de influenţă, bani, informaţii

şi uneori, pumni sau… femei. La final nu am contabilizat mistreţi împuşcaţi, ci politicieni luaţi în cătare. De departe, inamicul numărul unu s-a dovedit a fi preşedintele

Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, omul care, în viziunea prefectului Davidescu, încă ar controla tot ceea ce mişcă în judeţ. Iulia Cojocaru Pag.16

Mult aşteptata inaugurare oficială a Hotelului Ramada va avea loc vineri, 23 septembrie. Amfitrioana evenimentului va fi vedeta de televiziune Mihaela Rădulescu. Pag.14


2

intro

19 -25 septembrie 2011

Steluţa 51

Primarul din Albota riscă să facă închisoare

A

vând o componentă economică şi una militară, vizita lui Traian Băsescu la Washington are consecinţe importante mai degrabă pentru bugetul României decât pentru securitatea României. Rezultatul major al vizitei este cel referitor la achiziţionarea unor avioane noi F-16, după ce o intenţie mai veche de cumpărare, tot de la americani, a unor avioane second-hand de acelaşi tip fusese amânată sine die. La vremea respectivă, decizia pro-americană a României a stârnit ilaritate în UE, producătorii europeni de avioane similare fiind contrariaţi de ce România, membră a UE, optează să cumpere asemenea aparate second-hand de la americani, la un preţ mai mare decât ar fi plătit pentru unele noi, fabricate în Europa. Miza afacerii nu este deloc mică, mai ales pe vremuri de criză. Cumpărarea avioanelor americane „ar ajuta linia de producţie a Lockheed Martin“, recunoaşte cu onestitate ambasadorul SUA la Bucureşti, Mike Gietenstein.De remarcat că, despre această afacere care va evapora peste 1 miliard de euro din bugetul României, am aflat nu de la preşedintele român, cum ar fi fost normal, ci de la ambasadorul american. Scutul antirachetă este, de asemenea, un produs profitabil al complexului

Octavian Ştireanu militar-industrial american, investiţia finanţată de guvernul american fiind de aproape o jumătate de miliard de euro. Afacerea economică este mai presus decât raţiunea militară. Scutul este eficient doar împotriva rachetelor cu rază medie de acţiune, de care, de pildă, Rusia nu deţine. Toată instalaţia va fi operaţională peste cel puţin patru ani. Or, peste un deceniu, cine ştie ce tehnologii militare vor mai apărea. E greu de crezut că acest scut va distruge vreodată vreo rachetă ce ar trece pe-aici, venind nu se ştie de unde şi îndreptându-se spre nicăieri. Pentru acceptarea acestor „deal“-uri, Traian Băsescu merita o poză cu mere în Biroul Oval. Vizita sa n-a figurat pe agenda Casei Albe şi nici n-a avut solemnitatea cuvenită unui şef de stat. Probabil Traian Băsescu este perceput acolo ca un fel de guvernator al unei colonii îndepărtate, pentru care SUA ar mai avea de pus cea de-a 51-a steluţă pe drapelul său.

Mai ieri, pe vremea asta 18 septembrie 1989.

Cam asta se întâmpla în Argeş, cu câteva luni înainte de Revoluţie! opiii şi profesorii respectau ,,cu nobleţe C şi implicare“ noile exigenţe prevăzute în documentele celui de-al XIV-lea Congres al

,,mult-iubitului“ partid. Astăzi, din dorinţa de a le putea oferi elevilor o educaţie aleasă, „generalul“ Gabriel Bratu este hotărât să îi supravegheze pe aceștia la școală, să-i microcipeze, să-i doteze cu carduri de acces, orice, numai să nu-i mai vadă înşiraţi prin barurile din jurul şcolilor!

D

atorită „hotărârii şi dăruirii“ unor oameni de excepţie, magistrala feroviară dintre Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea intra în faza finală de execuţie. După mai bine de un deceniu, prin 2004 mai exact, nu mai existau nici șinele acesteia! S-a încercat o resuscitare pe vremea guvernării PNL, dar proiectul a murit la puţin timp după tăierea panglicii de inaugurare a debutului lucrărilor. ovarăşul director al Exploatării de T Gospodărie Comunală Piteşti, Ion Moţoianu, îi anunţa pe locuitorii Piteştiului că

a modernizat sistemul de termoficare. Astăzi, municipalitatea taie din sumele alocate la bugetul local pentru a putea susţine financiar jumătate din subvenţia care trebuia să vină de la Centru.... ce să mai vorbim de renovări. Rubrică de veselă aducere aminte şi tristă reflectare

Mă întreb ce o fi fost în capul primarului din Albota, Ion Dumitru, când a declarat mai multor ziare că a minţit în calitatea de martor pe care a avut-o în procesul dintre edilul din Băbana, Bebe Ivan, şi fosta ziaristă Simona Diaconu. „Ducele“ a mărturisit că nu a vrut să o pună pe respectiva jurnalistă într-o situaţie şi mai delicată decât era şi că, pentru a-şi spăla păcatele, contribuie şi el cu 100 de milioane de lei la despăgubirile pe care trebuie să le plătească primarul din Băbana (300 de milioane a apreciat onorata instanţă că ar valora onoa­ rea nereparată a ziaristei). Din cunoştinţele noastre, mărturia mincinoasă, cunoscută şi sub numele de sperjur, este o infracţiune şi se pedepseşte cu privare de libertate de la 1 la 5 ani. Noi tot sperăm că primarul Dumitru a glumit...

Angajaţii Muntenia chiţăie după salarii Angajaţii Muntenia Hotel se plâng că nu ar mai fi primit salariile din luna martie! În fine, suntem cam circumspecţi în această privinţă, căci nimeni nu face, la infinit muncă voluntară. Pe de altă parte, şi alţi angajaţi din subordinea patronului Ivănescu, de data aceasta cei care lucrează în cadrul firmei Silva Group, susţin la rândul lor că sunt neplătiţi de două luni…

Aroganțele săptămânii

Primarul Bebe Ivan, aşteptând (degeaba) suta de milioane de la Ducele de Albota

Sondaj retoric printre procurorii argeşeni Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti au primit zilele acestea un chestionar în care li se cere părerea cu privi­ re la necesitatea lărgirii numărului de reprezentanţi în CSM al procurorilor de la parchetele de judecătorii. În prezent, cei peste 1200 de procurori de judecătorii, care reprezintă mai bine de jumătate din numărul procurorilor din toate parchetele din ţară, sunt reprezentaţi de o singură persoană, în vreme ce cealaltă jumătate are patru reprezentanţi. Sondajul

cu pricina este, în opinia noastră, unul cel puţin retoric, căci nu vedem vreun procuror să se opună măririi reprezentativităţii lor în CSM.

Bitpress.ro, mai tare decât portalul european dedicat Justiţiei De ce ne place de ministrul Cătălin Predoiu? Pentru că, de când a venit la conduce­ re, ne umple adresele de email cu informaţii despre activitatea Ministerului Justiţiei. Ultimul e-mail trebuie neapărat să vi-l redăm şi spune cam aşa: „Modul în care România, reprezentată de Ministerul

D de Argeş ilema

S

unt probleme care au nevoie de soluţii. Ca atare, se nasc propuneri şi idei. De aici apar discuţii. Noi, poporul, trebuie să ne spunem răspicat părerea. Pentru a demonstra că din aceste dileme putem ieşi doar împreună închipuiţi-vă, că sunteţi lângă Fântâna lui Pendiuc, în această Agora a Piteştiului, pentru a dezbate o chestiune arzătoare. Iar dilema din această săptămână este următoarea: Este bine că la Rucăr există o serbare populară numită Povestea Brânzei?

Iată care sunt răspunsurile specialiştilor noştri: A. Pentru: - Da, dar numai cu condiţia ca povestea să aibă un final fericit, adică brânza să fie mâncată de Zmeul cel Rău, care o să facă astfel toxiinfecţie alimentară; - Este stimulativ, pentru că astfel se vor organiza şi serbările grişului şi cartofilor fierţi, două produse pe care rucărenii le amestecă

în brânza pe care o vând, pe marginea şoselei, turiştilor fraieri; - E bine că brânza rămâne măcar în amintiri, de vreme ce caşcavalul de Rucăr nu se mai produce astăzi în Argeş, ci la Suceava şi la Constanţa. B. Contra - Nu e bine, fiindcă deşi a fost personal în documentare la Rucăr, senatorul Mircea Andrei n-o să facă nici o brânză în Argeş; - Nu, pentru că în acest fel ar putea apărea şi alte poveşti locale: „Nicolescu păcălit de primarul Dulamă“, „Rucăreanul cel Voinic şi gaterul de aur“, „Viceprimarul Sulică şi minunile din dosarele de la DNA“ sau „Primarul Titi Flocea şi cei 40 de hoţi care au tăiat pădurea“; - După atâtea poveşti, ba cu „să trăiţi bine“, ba cu Autostrada Soarelui, ba cu frunza Elenei Udrea, ba cu ieşirea din criză, nici măcar în brânză nu mai poţi avea încredere! Yin şi Ylang Ylang

Justiţiei, a ales să promoveze portalul european dedicat Justiţiei a devenit exemplu de bune practici la nivelul Statelor Membre. Astfel, în cadrul reuniunii experţilor care fac parte din grupul de lucru de la nivelul Comisiei Europene cu privire la Portalul e-Justice, au fost prezentate statistici referitoare la numărul de vizitatori care au accesat informaţiile postate pe acest portal. Conform acestor date, în august 2011, au existat aproximativ 20.000 de vizitatori unici. În aceste condiţii, modul în care România a ales să promoveze portalul, a fost dat ca exemplu celorlalte State Membre. Eficienţa sistemului de promovare ales de România a determinat celelalte State Membre să anunţe adoptarea de măsuri similare.“ Prietene Predoiu, Bitpress.ro, un site de provincie, a avut în luna august peste 22.500 de vizitatori unici. Şi nu s-a bucurat de promovare pe site-uri guvernamentale. Şi nici nu a costat niște sute de milioane de euro!

SRI pune botniţă magistraţilor A avut dreptate Băsescu atunci când a încadrat presa la capitolul „vulnerabilităţi naţionale“. Pentru că massmedia, bunăoară, pune în pericol rapoartele pe Justiţie. Cum scurgerile de informaţii despre neregulile din sistem vin din interior, SRI încearcă din răsputeri să-i dezveţe pe procurori şi judecători să mai sifoneze în presă.

Bitpress

.ro

magazine

ISSN: 2247 - 8647 Adresa redacţiei: Piteşti, Bulevardul Republicii, numărul 60, Etaj 1, Camera 1 Telefon: 0753 083 826 redactie@bitpress.ro Director Iulia Cojocaru Marketing Costi Iordache

Redacţie Editorial: Octavian Știreanu Redactori: Sterian Pricope, Cătălin I. Butoiu Sorin Durdun, Alina Uţică Colaboratori: Claudiu Diţă, Ana Jianu Designer: Gabriel Săvulescu Editor: S.C. Smart Press S.R.L Tipărit la Grafic Print Industries Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în articole aparţine în exclusivitate autorilor.


actualitate

19 -25 septembrie 2011

Ce mai fac personajele din „Dosarul Penescu“ Cornel Penescu începe să iasă, uşor-uşor, în lumina reflectoarelor. Cristian Libertatu munceşte pe brânci să-şi întreţină familia şi este scârbit de viaţa politică din Argeş. Liviu Făcăleaţă şi fosta echipă de la PIC dezvoltă o reţea de supermarket-uri, la Bucureşti

Vremuri în care Cornel Penescu şi Cristian Libertatu erau un PIC mai fericiţi Iulia Cojocaru

J

oia trecută, la Tribunalul Prahova, a avut loc un nou termen în „Dosarul PIC“, primul de după vacanţa judecătorească. A fost o şedinţă foarte scurtă, întrucât avocaţii au cerut amânarea din motive procedurale: Cornel Penescu era prins, în aceeaşi zi, în „Dosarul Nicolescu“, ce se judeca la Tribunalul Argeş. Fostul arbitru Sorin Corpodean, fostul portar al naţionalei Florin Prunea, fostul şef din arbitrajul românesc Gheorghe Constantin, dar şi omul de încredere al lui Cornel Penescu, Liviu Făcăleaţă şi ex-directorul OPC Argeş, Cristian Libertatu, au fost prezenţi în sala de judecată, în calitate de inculpaţi. Judecătorul de caz a acordat un nou termen în acest proces, pentru data de 14 octombrie. Probabil că vă întrebaţi ce se mai întâmplă cu personajele agăţate de Penescu într-un proces ce nu pare a se finaliza prea curând, ţinând cont că a debutat în septembrie 2009

şi nici nu s-a intrat bine în audieri. Ei bine... Fraţii Penescu s-au despărţit în cuget, simţiri şi case

După ce ani de zile au trăit sub acelaşi acoperiş, fraţii Cornel şi Ilie Penescu s-au mutat fiecare, la casa lui: unul într-o vilă din Găvana, altul într-o casă din celebrul şi înghesuitul cartier al Brătienilor, din Ştefăneşti. Singura afacere ce se menţine încă pe linia de plutire şi pe care nu s-a instituit vreun sechestru este cea de ambalare zahăr şi ulei. În ceea ce priveşte afacerea cu taximetria, lucrurile sunt puţin neclare. Cu doar câteva săptămâni în urmă, din cauza problemelor financiare, Primăria Piteşti a decis să nu mai acorde autorizaţii de funcţionare şi licenţe pentru Taxi PIC, 81 de maşini fiind scoase de pe trasee. Cu toate acestea, reclama la taxi PIC încă mai rulează pe televiziunea ArgeşTV! Şi pentru că tot am ajuns aici, ar fi de precizat faptul că mare parte din spaţiul de emisie al televiziunii lui Penescu a fost adjudecat de către PDL. În

contrapartidă, Antena1 este controlată de către un membru al USL, în speţă Cornel Lazăr, preşedintele PC Argeş. În ceea ce priveşte echipa FC Argeş, Cornel Penescu începe să iasă uşor-uşor la rampă cu promisiuni de promovare în Liga I, în 2012. În paralel, continuă războiul mut cu municipalitatea, care a înfiinţat o nouă echipă de fotbal. Uşor-uşor, Cornel îşi pregăteşte revenirea în atenţia media, în timp ce fratele său preferă să rămână într-un con de umbră. Cristian Libertatu munceşte pe brânci să-şi întreţină familia

Fostul şef al OPC Argeş, Cristian Libertatu, acuzat că ar fi primit o mită de 4000 de euro pentru a fi blând cu afacerile familiei Penescu, s-a angajat de o lună şi jumătate la Bucureşti, fiind numit director al uneia dintre fabricile din cadrul Holdingului Spring. Nu vă închipuiţi că a dat norocul peste el! Omul munceşte de la 6 dimineaţa la ora 22.00, iar familia reuşeşte să şi-o vadă doar în week-end. „Dacă aş fi luat mită, probabil că aş fi avut şi

eu nişte bani deoparte, nu aş mai fi muncit până în creierii nopţii, ca să îmi pot întreţine familia“ ne-a mărturisit, cu amărăciune, Libertatu. În ceea ce priveşte planurile politice, acestea sunt ţinute, deocamdată, în stand-by. „După ce am ieşit din arest, chiar aveam planuri de a-mi continua cariera politică. Ştiu că poate suna ciudat, mai ales că o astfel de experienţă este demoralizatoare, dar faptul că oameni simpli, pe care nu-i cunoşteam, mă opreau pe stradă şi mă încurajau, spunându-mi

Mă doare când văd că sunt promovaţi mân­ cători de mici şi bere, ajunşi celebri pentru scandaluri cu femei sau puşi pe criterii de nepotism. Cristian Libertatu fost director OPC Argeş

că nu se îndoiesc de nevinovăţia mea, m-a făcut să-mi doresc să merg mai departe. Pentru mine, zilele imediat de după ieşirea din arest au fost capitale şi mi-au ridicat moralul cum nu mi-aş fi închipuit că s-ar putea întâmpla vreodată. A trebuit să mă concentrez, însă, pe găsirea unui loc de muncă, pentru a-mi întreţine familia. Între timp, aşa cum aţi putut constata, politica din Argeş s-a transformat într-o mocirlă şi mai mare. Sunt foarte dezamăgit de ceea ce se întâmplă şi mă doare când văd că sunt promovaţi oameni care nu au nici măcar un minimum de cultură generală, mâncători de mici şi bere ajunşi celebri pentru scandaluri cu femei sau puşi pe criterii de nepotism. De 15 ani, în Argeş nu mai apare niciun personaj nou, care să dea o direcţie sănătoasă“ ne-a declarat Cristian Libertatu, adăugând că nu ştie dacă se mai află sau nu în PDL, însă va rămâne mereu un om de dreapta. De precizat că Libertatu a părăsit PNL cu puţin timp înainte de a fi arestat, înscriindu-se în PDL în perioada în care Cristian Boureanu era preşedinte al filialei argeşene. Liviu Făcăleaţă umblă „Doldora“ la Bucureşti

Mâna dreaptă a lui Penescu, Liviu Făcăleaţă, face tot ce ştie: gestionează o afacere gen PIC. La puţină vreme după ce a ieşit din arest, acesta şi-a încercat norocul la Piteşti, deschizând, alături de alţi prieteni, un lanţ de magazine specializat pe vânzarea de legume şi fructe. Afacerea a dat rapid faliment, din cauza lipsei de interes pe piaţa locală pentru acest gen de mini-market-uri. De curând, nişte investitori din Bucureşti l-au cooptat, alături de nucleul dur care a lucrat mult timp pentru PIC, să lucreze pentru dezvoltarea lanţului de supermarket-uri „Doldora“, aflat, în prezent, în plină expansiune. Brandul este unul autohton. Să sperăm că nu va avea aceeaşi soartă ca şi alte branduri made in Romania.

3

Omul săptămânii Dorin Falcă, directorul Finanţelor Publice Argeş Pentru că este un director care… se mişcă. Cu talent, chiar. Iar diferenţa, prin comparaţie cu mandatul „defunctului“ Gheorghe Banzea, este vizibilă. Să spunem că ar exista şi un interes electoral, dar pe noi ne interesează, mai degrabă, beneficiul contribuabilului.

Pariul săptămânii

Ghiozdanul reloaded Pentru săptămâna aceasta avem aşa, nişte vagi bănuieli, că prefectul Gogu Davidescu îi va pune gând rău şi ghiozdanului acordat în numele consilierilor judeţeni ai USL.

Cifra

săptămânii

2 Este vorba de cele două goluri marcate de către CS Mioveni, şi care i-au adus victoria în faţa Sportului Studenţesc. Asta după ce a încasat-o rău la începutul săptămânii trecute, de la Pandurii, cu 5-1.

Declarația săptămânii

Gavrilescu Nicolae, primar Călineşti: „La vârsta mea nu mă mai duc decât la popă, nu la masterate. Cei care au trei facultăţi tot la mine au fost slugi.“

Evenimentul săptămânii Zaris, la DNA, pentru evaziune La numai o zi după ce şeful Gărzii Financiare a declarat că va fi… prietenos cu agenţii privaţi, ca un făcut, inspectorii din subordinea sa, alături de cei ai DNA Piteşti, au descins în curtea liberalului Constantin Zaharia, patronul brutăriei Zaris. Ancheta vizează o evaziune fiscală ce depăşeşte 1 milion de euro. Să sperăm că ancheta nu se va lăsa şi cu dispariţia locurilor de muncă asigurate de Constantin Zaharia.


4

dosar

19 -25 septembrie 2011

Sorbonica de Argeş. Ce primari şi-au tras facultăţi şi mastere, fără număr! Sunt primari care nu ştiu să deschidă gura sau să facă acordul subiectului cu predicatul. Şi, cu toate acestea, sunt licenţiaţi şi masteranzi! Elena Iordache

U

nii au făcut-o din snobism şi pentru a nu rămâne mai prejos decât omologii lor. Alţii, pentru acele milioane în plus, la salariu. Doar o mică parte pentru faptul că nu au avut timp sau posibilităţi materiale să le termine la vremea lor. Vorbim de facultăţile absolvite de primarii din Argeş. Unii nu s-au oprit aici! Cu toate că abia fac acordul subiectului cu predicatului au reuşit - minune mare! – să-şi ia şi masteratul! Pentru domnii primari, ca şi pentru mulţi alţi funcţionari din administraţia publică locală, s-au găsit şi facultăţile care să închidă ochii la lipsa prezenţei la cursuri, examenele date din „oficiu” sau lucrările de licenţă şi masterat redactate într-un limbaj străin modului de exprimare uzual. Într-un top al ceea ce am denumit generic „Sorbonica de Argeş” se clasează Universitatea din Craiova (cu filiala la Piteşti), Universitatea Spiru Haret şi Universitatea Titu Maiorescu, urmate, la mare distanţă, de Universitatea Constantin Brâncoveanu. Am stat de vorbă cu domnii primari şi iată ce am aflat! Primarul din Bascov, un student eminent al Universităţii din Craiova

Primarul din Bascov, Gheorghe Stancu, şi-a terminat studiile economice la secţia de ASE a Universităţii din Craiova. Şi nu s-a oprit aici! La aceeaşi universitate a susţinut şi masterul în „Managementul economiei şi afacerilor”, şi asta pentru că nu a vrut să rămână un simplu absolvent al Grupului

Şcolar Astra şi să fie mai prejos decât primarul de la Bradu, spre exemplu. Tot la Universitatea din Craiova a mai absolvit primarul din Mălureni, Alexandru Cristescu. După ce, în 1981, termina Liceul Industrial Nr.1 din Curtea de Argeş, în 2007 s-a gândit să intre în rândul elitei administrative, absolvind Facultatea de Ştiinţe economice. În 2010 dădea gata şi masterul în Managementul Economiei şi Afacerilor, la aceeaşi Universitate. Ca un făcut, tot în 2010 şi tot în Managementul Economiei şi Afacerilor îşi finaliza masterul şi Sorin Lupu, primarul din Priboieni, după ce, anterior, terminase facultatea la aceeaşi Universitate din Craiova, iar prin 1987 absolvea Liceul teoretic din Topoloveni. Universitatea din Craiova se laudă nu doar cu primari absolvenţi. Aceasta i-a mai făcut licenţiaţi, masteranzi sau doctoranzi şi pe Sergiu Bogoi – directorul BNR Argeş, Liviu Iliescu, patronul de la Cornul Vânătorului, Aurel Stoian, fostul comisarşef al Gărzii Financiare Argeş sau… Gheorghe Vlăsceanu, fostul şef al Serviciului de Permise Auto Argeş. Primarii din Rucăr şi Recea, colegi de an la Spiru Haret

În 2009, Ion Dulamă, primarul din Rucăr şi Marin Pană, primarul din Recea, absolveau Universitatea Spiru Haret, recunoscută la rândul ei pentru VIP-urile licenţiate pe bandă rulantă. Dulamă se afla la a doua facultate – secţia de Drept de la Bucureşti –, după ce, în 1986, finaliza la timpul ei Facultatea de zootehnie la o universitate din Capitală, iar în 1980 termina Liceul Industrial din Rucăr. În ceea ce-l priveşte pe primarul din

Fabrica de primari Universitatea de la Craiova şi Spiru Haret, preferatele primarilor din Argeş


dosar

19 -25 septembrie 2011

Cum mi-ar sta mie, la vârsta pe care o am, să mă mai duc la facultate? Am făcut şcoală pe vremea în care dintr-un liceu ieşeai om cu carte. Oricum, profesionalizarea am făcut-o la locul de muncă şi am învăţat în mandatele acestea mai multe decât aş fi putut învăţa de la orice facultate. Elisaveta Tudose primăriţă Coşeşti

Recea, Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Universităţii Spiru Haret a fost prima din viaţa sa, după ce în 1974 încheia socotelile cu Liceul Agricol din Costeşti. Tot din categoria „primarilor Spiru” face parte şi Gheorghe Matei, din Mihăeşti. Acesta termina, în 2007, Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, la 27 de ani distanţă de momentul absolvirii liceului. Florin Frătică, „penalul” de la Titu Maiorescu

Universitatea Titu Maiorescu a avut onoarea să-l aibă drept masterand pe primarul din Bradu, Florin Frătică. În fapt, Frătică este exemplul viu că aparenţele înşeală şi că, deşi nu pare a fi luat nici Bacalaureatul, iată că băiatul a terminat şi masteratul! Frătică a absolvit, în 1995, Facultatea de Drept juridic, iar în 1996 finaliza şi masterul în Ştiinţe Penale! Primarul din Valea Iaşului, un produs „Brâncoveanu”

În 1976, primarul Nicolae Barbu din Valea Iaşului termina Liceul Industrial din Piteşti. La 37 de ani distanţă, adică prin 2009, absolvea Facultatea de Drept a Universităţii Brâncoveanu. Cum pofta de învăţătură l-a curpins instant, şi-a dat, tot la „Brâncoveanu”, şi masterul în Managementul Administraţiei şi Serviciilor Publice. În 2007, colegul de la Primăria Drăganu, Marian Aurelian, îşi desăvârşea studiile, la aceeaşi universitate privată din Piteşti, cu un master în Managementul financiar-bancar. Pe cine a făcut om Valahia şi Hyperion

O altă universitate celebră pentru studenţii cu funcţii în politică şi administraţie este Valahia, din Târgovişte. Aici şi-a dat masterul în Administraţie Publică Europeană şi Mihai Tarbă, primarul din Dragoslavele, prin anul 2006, după ce în 2005 era licenţiat în ştiinţe juridice al aceleiaşi Universităţi.

5

„Valahia” este şi o adevărată fabrică de doctorate pe şest, printre beneficiari numărându-se europarlamentarul PNL Norica Nicolai, deputatul PD-L Gigel Calcan, primarul PD-L al sectorului 6, Cristian Poteraş, Teodora Bertzi, nevasta lui Ducu Bertzi şi fost secretar de stat în guvernul PNL sau Ilie Cornel Şerban, spionul de la „Doi și-un sfert” arestat în cazul Popoviciu. Nu ai cum să nu te simţi onorat în preajma unor asemenea personalităţi! Dar personalitate este şi Ion Năftănăilă, primarul din Albeşti de Muscel. După ce în 2005 a absolvit Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti, a urmat şi un master la Universitatea Hyperion, deja celebră pentru studenţii cercetaţi pentru trafic de influenţă (1.500 euro şpagă/ licenţă; noi suntem ferm convinşi că Năftănăilă a luat masterul pe bune!). Smădu de la Domneşti s-a dat cu americanii

Nicolae Smădu, primarul din Domneşti, recunoaşte cu sinceritate că… „fac studii că este la modă, dar mai importantă este şcoala vieţii”. După doi ani de „Management Comercial” la o universitate din Bucureşti, acesta a întrerupt studiile şi s-a reînscris la „Management RomânoAmerican”. Primarul din Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, a optat şi el pentru studii superioare tot în afara Argeşului, finalizând o facultate de Administraţie Publică Locală în Braşov. Primari cu facultăţi la vremea lor

Aproape că poţi număra pe degetele de la două mâini primarii care au terminat studiile superioare la vremea lor, adică pe timpul lui Ceauşescu, atunci când intrau şi absolveau o facultate cei care aveau un anumit coeficient de inteligenţă. Enumerăm câţiva dintre aceştia: Corneliu Oprescu – Căteasca (Academia de Studii Economice Bucureşti, 1970), Toader Ion - Cetăţeni (Universitatea Bucureşti, 1975), Mircea Păuna – Muşăteşti (ASE București, 1982) sau Niculae Vidan - Ştefan Cel Mare (Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, 1974). Prin anii ’90, când moda licenţelor, masteratelor şi doctoratelor nu căpătase o aşa amploare ca după anii 2000, au mai terminat o facultate şi primarii Radu Doru – Suseni (Facultatea de Drept Bucuresti) , Ion Neacşu – Bârla (Facultatea de Medicină veterinară Bucuresti), Aurel Bălăşoiu - Rociu (Universitatea de Drept Bucuresti) şi Marcel Palaghiu – Schitu Goleşti (Universitatea din Brașov, curs TCM).

Primarii din Bascov şi Bradu, două produse de excepţie ale universităţilor româneşti

Primari pe care nu-i face o facultate

S

unt şi primari care au ales să rămână doar cu liceul sau şcoala profesională. Din punctul nostru de vedere sunt oameni sinceri cu ei înşişi, ba chiar de bun simţ, căci la peste 50 de ani să te ţii de masterate când aproape toată viaţa ai condus tractorul şi abia pronunţi cuvântul „management” poate fi de-a dreptul ridicol. Hai să trecem în revistă şi o parte dintre cei care s-au mulţumit cu Bacalaureatul:

o şcoală profesională din Corbeni, în urma căreia a căpătat specializarea de… laborant betoane

Iulian Olteanu – Boteşti – a absolvit în 1963

Ion Preda - Ciomăgeşti, finalizează Liceul

Ion Ştefan - Budeasa, a absolvit Liceul Pedagogic în 1974 Nicolae Gavrilescu – Călineşti, termină în 1969 Şcoala de Tehnicieni Auto din Bucureşti Petre Andrei – Hârtieşti, Liceul Industrial Câmpulung

„Nicolae Bălcescu” în 1980, nemaifiind interesat în prezent de facultate pentru că… „sunt bătrân, am 54 de ani, am 6 copii care trebuie să o facă”.

Ion Pădureanu – Godeni, Şcoala Militară de ofiţeri activi - 1977

Daniel Dincuţă – Corbeni, Liceul Industrial Electroargeş - 1983

Marian Ibric – Leordeni, Liceul militar Breaza – 1979 şi Şcoala de ofiţeri Piteşti - 1982

Mihai Ungurenuş – Corbi, Şcoala Comercială Pitești - 1972 Dragoş Vişan – Cotmeana, Liceul Industrial Curtea de Argeş - 1989

Cornel Neacşu Cornel – Izvoru, Şcoala Tehnică Sanitară Pitești - 1968

Radu Nicolae – Negraşi, Liceul Economic din Curtea de Argeş - 1976 Ion Dumitrache Poiana Lacului, Liceul CFR – 1978.


6

economic

19 -25 septembrie 2011

RMR Curtea de Argeş, la un pas să facă praf 560.000 de euro Lucrările executate nu se ridică la calitatea cerută şi nici nu se încadrează în grafic Iulia Cojocaru

S

ăptămâna trecută, la Nucşoara, a „descălecat” o impresionantă delegaţie de oficiali, în frunte cu reprezentantul pe România al Comisiei Europene şi directorul general adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor. Scopul vizitei l-a reprezentat verificarea stadiului în care se află un proiect din bani europeni în valoare de 560.000 de euro, proiect ce ar trebui să fie inaugurat în această toamnă. Vizita era să se termine dramatic pentru beneficiari, în speţă Direcţia Silvică Argeş, întrucât s-au identificat mai multe nereguli.

S

criam prin 2009, în ediţia electronică a www.bitpress.ro, despre marea prostie a ministrului Administraţiei şi Internelor de la acea vreme, Dan Nica, cel care a anulat, printr-o ordonanţă de urgenţă, toate permisele presupuse a fi fost obţinute prin fraudă. Prefectul Marcel Proca, în funcţie în momentul închiderii „fabricii de permise” de la Piteşti, a fost pus în ingrata situaţie de a acţiona în instanţă pe toţi presupuşii infractori. Demersul juridic, unul la limita legii, a costat Prefectura Argeş, până la acest moment, 200 de milioane de lei vechi. Suma nu este una colosală, însă Prefectura a fost reprezentată în instanţă doar de către cei cinci consilieri juridici. Aceştia au făcut mai mult act de prezenţă, întrucât procesele erau sortite din start eşecului, dovadă şi cifrele momentului: din cele 415 acţiuni, 382 au fost respinse

irevocabil şi 25 se află încă pe rol, fiind anulate irevocabil numai opt permise. În tot acest timp, serviciul juridic al prefecturii a fost blocat cu chestiuni inutile de birocraţie, în contextul în care instituţia este implicată în nu mai puţin de 6.000 de dosare. Cât de bine sunt apărate interesele statului de numai cinci inşi, plătiţi cu maximum 1500 lei şi care au pe mână, fiecare, peste 1000 de dosare? Plus verificările de legalitate din teritoriu! Unii numesc asta... „reforma statului”. Atunci, aşa să-i rămână numele! Ana Jianu

Axinte a lăsat baltă o lucrare pentru că nu mergea cu ocaua mică

S

criam numărul trecut despre cum a ajuns primarul din Leordeni, Marian Ibric, să devină spaima asfaltangiilor, cântărind până la ultimul kilogram toate materialele prevăzute în proiect şi supraveghindu-i pe constructori să nu mai lucreze în deja patentatul stil românesc. Una dintre „victimele” sale a fost şi omul de afaceri Gheorghe Axinte (foto), cel care a spart piaţa contractelor cu statul şi în acest mandat politic.

Erorile constructorilor nu au fost într-atât de mari încât să determine retragerea fon­durilor europene. Li s-a atras atenţia ca greşelile să fie re­mediate în cel mai scurt timp, mai ales că lucrările ar trebui inaugurate în luna noiembrie.

Firma lui Păcioianu a preluat ştafeta de la Axinte

Primarul din Leordeni a scos la licitaţie o serie de lucrări cumulând peste două miliarde de lei vechi (mai exact 2.154.170.000 lei). Licitaţia pentru realizarea unui drum, a unei baze sportive şi a unei parcări a fost câştigată de Trustul de Autostrăzi, Drumuri şi Poduri a lui Gigi Axinte. „Cu domnul Axinte am procedat

Europa vrea să ne dea bani, România refuză

Proiectul din fonduri europene a debutat în 2008 şi constă în realizarea unor baraje prin care să se colecteze o parte a torenţilor de pe Râul Doamnei. Lucrarea a fost câştigată de parteneriatul RMR Curtea de Argeş şi Cor nea Ind Construct Câmpulung. Delegaţii comisiei ce reprezintă interesele Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei au identificat, însă, o serie de nereguli, atât în ceea ce

Cinci jurişti la 6000 de dosare!

Lucrările de la Nucşoara i-au dezamăgit pe reprezentanţii Comisiei Europene priveşte modul în care au fost executate lucrările, cât şi în privinţa respectării graficului de lucru. Erorile constructorilor nu au fost într-atât de mari încât să determine retragerea fondurilor europene. Li s-a atras atenţia ca greşelile să fie remediate în cel mai scurt timp, mai ales că lucrările ar

trebui inaugurate în luna noiembrie. Pentru a fi siguri că cele două firme nu vor face treabă de mântuială, reprezentantul Comisiei Europene a propus chiar suplimentarea sumelor alocate pentru proiect. Surpriză, însă: Ministerul de resort s-a opus! Iar asta confirmă încă o dată spusele

preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, potrivit căruia la bugetul de stat nu mai există bani pentru co-finanţarea proiectelor europene, lucru care a dus la o rată a absorbţiei de-a dreptul jenantă şi la blocarea a mii de proiecte la nivel naţional.

la fel cum am făcut cu toţi: am cântărit materialele, am stat să văd cum lucrează şi... nu i-a convenit. Când i-am spus că trebuie să respecte proiectul, s-a retras din lucrare.” ne-a declarat primarul Marian Ibric. Locul firmei lui Axinte a fost luat de următoarea firmă clasată, în speţă Drum Construct Logistik, aparţinând omului de afaceri Florin Păcioianu. „Firma lui Păcioianu a făcut deja structura de rezistenţă la baza sportivă, s-a apucat şi de drum săptămâna aceasta... Deocamdată sunt mulţumit, lucrează foarte bine” a mai declarat primarul din Leordeni. Iulia Cojocaru


Din jurnalul unui agent sub acoperire 

Pagina 8

Ziua comunei, cu politicieni 

Prostituatele vor plăti drepturi de autor

Pagina 9

Pagina 9

Singurul motiv care mă reţine să trec la UDMR

F

iindcă am votat, pe rând, cu marile partide şi am fost mereu dezamăgit, singura opţiune serioasă care mi-a mai rămas este Uniunea Democratică a Maghiarilor din România. Deşi aceasta nu este înfiinţată ca partid politic ci doar ca o asociaţie, asta nu o împiedică să fie în parlament încă din 1990. Ba, de câteva mandate încoace, stă bine mersi la guvernare, indiferent de cum se combină sau îşi scot ochii partidele cu români. Şi, în timp ce naţionaliştii noştri au plecat drapelul – vezi alde PUNR, Vatra Românească şi Vadim, care nici el nu se simte prea bine – maghiarii au cucerit, pas cu pas, drepturi şi privilegii. Nu doar că am avut, avem şi vom avea miniştri de etnie ungurească în guvern, dar s-a ajuns până acolo încât prefectul judeţului Vaslui să fie un ungur! Mă rog, nici noi, argeşenii, n-am fost departe, de vreme ce şi în Argeş subprefect e Zoltan Kalman care, îmi cer scuze, dar nu ştiu cum se traduce în româneşte. Ca membru UDMR aş beneficia şi de alte avantaje. De exemplu, aş fi servit cu benzină la pompele din Covasna şi Harghita. Sau aş putea avea certificat de maghiar eliberat de fraţii mei de la Budapesta. Aş fi minoritar în România, ceea ce înseamnă că trebuie să fiu imediat protejat şi să mi se acorde ce vor muşchii mei. M-aşsimţiaparţinânddeŢinutul Autonom al Secuilor, ţara care va fi cel mai mare producător mondial de kurtoskalacs şi republica unde sunt cei mai mulţi cartofi pe cap de locuitor. La viitoarele meciuri de fotbal dintre România şi Ungaria aş ţine, firesc, cu ultima şi aş avea şi satisfacţia unor rezultate bune, că românii n-au cum să câştige cu alde Piţurcă. Aş pune stema Ungariei Mari pe Prefectura Argeşului, fiindcă ungurii ar fi venit în Argeş încă din secolul al XIV-lea,

Sterian Pricope dacă erau lăsaţi la Posada. Aş ocupa centrul Piteştiului şi aş cere autonomie locală, de nici primarul Pendiuc n-ar trece pe acolo fără paşaport, ba aş solicita şi plăcuţe bilingve pe care să scrie Argesz, Kuka sau Oarzsa. I-aş cere lui Gabriel Bratu clase cu predare în maghiară, şi chiar o universitate mixtă, care să se numească, eventual, Universitatea Ilie Bărbulescu – Ladislau Boloni, fiindcă cei doi au fost colegi de echipă la Steaua. Evident, ca membru UDMR, aş fi curtat şi de Costică Nicolescu, şi de Mircea Andrei, şi de Iani Popa, dar i-aş trata pe toţi de sus, pentru că voi fi oricum la putere, indiferent cine va câştiga alegerile. Singura problemă e ce direcţie judeţeană să-mi aleg, dar eu aş înclina către cea silvică, pe de o parte ca să îi fac în ciudă lui Gogu Davidescu şi, pe de altă parte, fiindcă mă poate ajuta colegul meu, Verestoy Attila, să pun la pământ nişte păduri prin Trivale sau pe Piatra Craiului, până nu le tăiaţi voi, românii, pe toate. În fine, ca ungur, aş fi imediat perceput ca un om civilizat, harnic şi de cuvânt, nu ca băştinaşii care au speriat lumea cu hoţiile şi cu lenea lor! Am, deci, toate motivele să trec de partea UDMR-ului. Mă reţine doar faptul că, văzând făţărnicia, tranzacţionismul, duplicitatea şi corupţia udemeriştilor, îmi pun întrebarea dacă nu cumva şi ungurii de la noi au început să fie români!

Paparaţii Bitpress Magazine

P

aparaţii Bitpress Magazine i-a surprins lunea trecută, cu prilejul începerii anului şcolar, pe bobocii primei clase în regim step-by-step, formată în premieră de către DNA. Şcolarii s-au bucurat de toată atenţia din partea instituţiilor

de control, primind în dar, alături de primul ghiozdan, primul penar, prima gumă de şters cu sigla Consiliului Judeţean, şi primul dosar (cu şină). Grupa nu a fost în întregime formată, DNA anunţând printr-un comunicat oficial că, până la sfârşitul acestei toamne, urmează

a se înscrie grosul elevilor. Încă din prima zi de şcoală a absentat şcolarul Constantin Zaharia, acesta declarând că va veni a doua zi cu scutire medicală, că a făcut oreion. Vizibil emoţionat, Constantin Nicolescu, numit responsabil cu verificarea unghiilor şi batistelor pe

rândul său, ne-a declarat: „Ştim că grupa noastră nu este aşa de numeroasă, dar de la anul, după alegeri, vom fi cu siguranţă mult mai mulţi. Chiar am propus să se facă o grupă separată pentru PDL, pentru că este păcat ca atâţia oameni care şi-ar găsi locul aici, să rămână neşcolarizaţi.”


pamflet

8

Deci …

România mai are rezerve de ţiţei pentru 15 ani, iar gaze poate da mai mult timp. Rezervele de pedelişti au fost deja extrase şi vor mai putea fi folosite vreun an, până la dispariţie. Asta s-a putut constata şi recent, când şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, Cornelia Corescu, membru PD-L, reţinută pentru trafic de influenţă, a fost dată în gât de un coleg de partid.

orice român care se preumblă prin Franţa se poate îmbolnăvi de botulism. În schimb, orice francez venit în România se poate alege cu băsism.

Bogdan Ivan – scuze că nu mai ştiu pe unde îşi mai face veacul băiatul ăsta, dacă mai face drumuri şi autostrăzi, dar nu contează! – susţine că reabilitarea DN 73 PiteştiCâmpulung au uitat-o pesediştii vreo 20 de ani, a chinuit-o el vreo 3, iar în 2010 a promovat-o senatorul Mircea Andrei şi a rezolvat-o. De parcă s-ar fi chinuit o gaşcă cu o nimfomană şi doar intervenţia unui gigolo ar fi rezolvat-o! Dar, mă rog, asta face parte din portofoliul pre-electoral de promisiuni al liderului PD-L şi pe tema aceasta vom mai avea ocazia să ne distrăm (vezi şi minciuna cu reuşita lui în privinţa includerii Curţii de Argeş în traseul autostrăzii Piteşti-Sibiu!). De data aceasta problema e alta. Mii de musceleni şi argeşeni au semnat acum peste un an o petiţie iniţiată de un inginer şi adresată premierului României, având ca obiect chiar reabilitarea DN 73. Răspunsurile oficiale au fost ambigue şi e de presupus că solicitarea nici măcar nu a ajuns sub ochelarii lui Boc. Dar, iată, a apărut unul

să ne arate încă o dată că nu contează ce şi când vrem noi, ci important este doar ce şi când vrea un politician. Asta dacă odată cu apariţia ghioceilor în 2012 vor apărea şi utilajele pe DN 73!

...

poliţiştii chinezi au descoperit, în urma unui control, 66 de copii înghesuiţi într-o maşină care este concepută pentru 8 persoane. Ştirea este eronată fiindcă s-a omis un amănunt: copilaşii erau puşi câte 6 în 11 geamantane care aveau loc lejer în vehicul.

preşedintele Federaţiei Române de Bob, Sanie şi Skeleton, deputatul PD-L de Muscel Sorin Buta face ciocul mic când e vorba de fonduri pentru investiţii în sport. Cauza ar fi o teamă faţă de ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, teamă inoculată prin exemple. Şi gândeşte deputatul că, după ce s-a dat pe pârtia Securităţii, nu are rost să alunece de la şefia călduţă a Federaţiei de Bob.

francezii fac glume tâmpite pe seama noastră, din cauza ţiganilor care i-au cotropit. Trebuie să îi înţelegem, sunt speriaţi! După ce că au ţara plină de magrebieni şi alţi africani, ţigani le mai lipseau. În felul acesta, peste 20 de ani nu vor mai avea preşedinte ţigan, ci originar din Algeria. Căsătorit cu o ţigancă din România, normal.

...

toată lumea îl iubeşte pe Istrătescu, toată lumea îl respectă şi toată lumea îi doreşte multă sănătate, numai să iasă odată la pensie şi să predea conducerea AJVPS. Că, cine ştie, poate are soarta lui Sârbu...

19 -25 septembrie 2011

Din jurnalul unui agent sub acoperire D ragă jurnalule, permite-mi să raportez, după o altă lungă şi plictisitoare zi. De trei săptămâni, de cand m-am angajat de bună voie şi nesilit de nimeni în cadrul unuia dintre serviciile de informaţii din subordinea directă a domnului preşedinte Traian Băsescu (nu-ţi pot spune nici măcar ţie care dintre ele, căci este secret de serviciu), încep să cred că am făcut o mare greşeală. Nu este nici pe departe aşa cum îmi imaginam! După zeci şi zeci de teste în urma cărora nu am fost acceptat nici măcar ca spion sexual – deşi serviciile au mare nevoie de aşa ceva – m-au repartizat la munca de jos. Adică trebuie să stau cât e ziulica de mare în faţă la terasa Matteo din centrul Piteştiului şi să raportez tot ce văd şi tot ce aud în jurul meu. Dacă m-ai vedea, bietul de mine, cum am stat eu în toată perioada asta proptit pe băncile galbene ale lui Pendiuc, încinse de soare, ţi s-ar face şi ţie milă. Plus de asta, de la un timp, ne obligă să ţinem în permanenţă în ureche casca telefonului, de s-au prins toţi trecătorii că suntem agenţi sub acoperire. Auzi, sub acoperire! Că m-a intrebat şi Michael-nebunul astăzi: „Ia zii, ochi albaştri, de unde eşti, de la SRI sau de la 3 şi-un sfert?” O ruşine, îţi spun! Oricum, trebuie să recunosc, sunt mai norocos decât colegul meu care

Agenţii secreţi din Piteşti, atât de secreţi că ştie toată lumea unde au băgată cartea de muncă trebuie să facă non-stop traseul prin pub-urile şi cârciumile de pe centru, cu lozurile în mână. Are ăla o faţă de vânzător de lozuri cum am eu faţă de agent bine acoperit! Dar cred că lui îi dă şi spor de ruşine! Şi lui, și amărâtului ăla bălai, pe care şefu’ l-a pus să bolânzească toată ziua la fast-food-ul de lângă Centrul de Calcul. Stă pe o cafea şi o Coca-Cola şi se face că citeşte ziare. Câte

cinci ore citeşte la un ziar, e fenomenal omul! Eu, cel puțin, nu trebuie să vând nici lozuri şi nici să stau proptit într-un loc. Am arie de acoperire din faţă de la Matteo, până la altarul Catedralei Sfântul Gheorghe, plus ronduri periodice în jurul Casei Albe. Ehei, la Casa Albă sunt mulţi agenţi sub acoperire, cu tot cu grade. Că nu se poate altfel. Cică trebuie să fii, că aşa e sistemul. Unii

Ș de Centură oseaua

Încă una de la Câmpulung! Cu primarele Călin! Primarul de la Câmpulung nu a dat ture pe la Festivalul de umor “Tudor Muşatescu”, deşi se laudă mereu cu realizările sale în proiectul de promovare a municipiului. În schimb a fost văzut la Expopastoralis, la Rucăr. Deh, una e să asişti la un concurs de

satiră şi umor, că sunt produse care pică greu la creier, alta e să vezi un concurs de boi şi vaci.

Troc penegistliberal la Câmpulung Singurul consilier local PNG-CD din Câmpulung, Marian Ţăranu, are coşmaruri cu şeful de partid care vrea să-i ia

locul. Marian Vlad este liderul filialei din municipiul muscelean şi i-a făcut lui Ţăranu reclamaţie la judeţ. În scris a trecut el ce a trecut, dar prin vorbă a informat Piteştiul că pârâtul s-a dat cu grupul USL din Consiliu, sprijinindu-l pe primarul liberal Călin Andrei. Asta în condiţiile în care există frăţie de sirop între PNG şi PD-L. Acum circulă

sunt rămaşi de dinainte, alţii sunt înscrişi după. Dacă stau şi mă gândesc bine, s-ar putea ca azi să fie mai mulţi informatori decât pe vremea lui Ceaşcă. Dacă n-o fi un informator la doi-trei români, să-mi ziceţi mie cuţu! Dragă jurnalule, mă opresc aici pe ziua de azi, că uite, vine un jurnalist dinspre Prefectură şi am nişte dezinformări de executat! Hai, să ne-auzim de bine!

hârtiile dintr-o parte în alta, decizia de retragere a sprijinului politic a fost contestată, Ţăranu e încă membru al Consiliului Local. De stat degeaba nu a stat şi nu stă nici primarul Andrei. A refuzat delicat tentativa lui Ţăranu de a-şi găsi culcuş în PNL, dar l-a recomandat discret altor partide din Câmpulung. Până se rezolvă transferul, Ţăranu trebuie să rămână consilier şi se pare că şi aici apare intervenţia lui Călin Andrei. Cel puţin asta spune liderul PNG-CD de la judeţ, Florin Bolovăneanu.

Cum l-a tradat Țăranu pe Ciobanu

Prostănacul în carul cu fân


pamflet

19 -25 septembrie 2011

Ziua comunei, „ cu politicieni

Să-i ia dracu´ pe toţi, că aşa se întâmplă în fiecare an. Dacă îi urc pe scenă mai întâi pe ăia de la PD-L, se supără Nicolescu şi îmi taie banii de ajutoare. Dacă-i chem pe ăia de la Judeţ, mă frig cu senatorul, că nu ştie multe.

Din vechime se ştie că niciun român nu se simte bine până nu-şi găseşte un stăpân. Dar ce te faci când te trezeşti cu al doilea? Cui pupi mâna mai întâi?

Ion Boncoi un primar cu dileme

pe primarul ăsta! Şi-aşa nu cred că are multe în el, că e mai scund decât mine”, îşi propune, în gând, senatorul.

Greu cu doi stăpâni pentru bietul primar Boncoi!

E

sărbătoare la Valea Mare-Pravăţ. E ziua comunei şi asta se vede şi se miroase pe stadion, acolo unde s-au adunat aproape toţi ţiganii din Gura Pravăţ. Primarul Boncoi se vede bine acum, că e pe scenă. Se pregăteşte să anunţe deschiderea festivităţilor. E agitaţie împrejurul lui: se trag fire, se aduc

diplome şi plicuri. Ion Boncoi îşi aranjează cravata şi îşi întreabă fiul, aflat în apropiere: „Ia zi, mă, poneiule, pe cine să-i anunţ primii? Pe ai mei sau pe-ăia de la Judeţ?”. Fiul, deşi director de şcoală, nu are răspuns la aşa ceva. „Să-i ia dracu´ pe toţi, că aşa se întâmplă în fiecare an. Dacă îi urc pe scenă mai întâi pe ăia de la PD-L, se supără

Nicolescu şi îmi taie banii de ajutoare. Dacă-i chem pe ăia de la Judeţ, mă frig cu senatorul, că nu ştie multe. Ce să fac, ce să fac?”. E agitat Ion Boncoi. În spatele scenei mai sunt câţiva agitaţi. Grupul USL e aproape de gard, să se ţină de ceva. „Dacă-i bagă primii pe ăia portocalii, îl rad pe primar”, gândeşte Constan-

Prostituatele vor plăti drepturi de autor

P

ersoanele care prestează servicii sexuale contra cost vor fi impozitate pe drepturi de autor. Astfel, prostituatele din Argeş vor trebui să treacă pe la ghişeele Finanţelor, CAS şi la Şomaj, pentru a plăti dările aferente. „Nici pe centură, cel mai ticălos client nu s-a comportat aşa cum se comportă Boc, obligându-ne să stăm

la coadă şi să pierdem ore întregi. De ce trebuie să plătim drepturi de autor, când prestăm cea mai veche meserie din lume? Practic, nu creăm nimic, facem play-back” ne-a declarat, înfuriată, Lili-cur-bombat, veche clientă a zonei de centură Euromall. L-am întrebat pe directorul Finanţelor argeşene, Dorin Falcă, dacă activitatea prostituatelor este una care

se impozitează sau nu la sursă. „Nici nu ştiu cum să interpretez, că nu am mai fost demult la... la Monitorul Oficial, ca să studiez problema. Noi, ca Fisc, nu avem cum să-i monitorizăm pe toţi cei care apelează la prostituate şi să-i impozităm la locul faptei, decât pe cei din partid, pe care deja îi ştim.” ne-a declarat directorul Falcă.

tin Nicolescu, zburlindu-şi mustaţa către Ion Popa: „Şi uite şi la ăsta ce băţos se ţine! Îl mai văd eu după un dosar la DNA, un AVC şi un IMC.” Gaşca PD-L e, de asemenea, agitată. Stă în cerc, iar în mijloc e un punct mai negru: senatorul Mircea Andrei. „Dacă nu urc eu primul pe scenă, îl eviscerez

A

mintiri

Între timp, primarul a găsit soluţia: -Dragi consăteni, îl invit acum pe scenă pe binecunoscutul solist Nicu Paleru. Asistenţa din faţa scenei e în delir. Asistenţa din spatele scenei crede că are halucinaţii. Paleru cântă una cu vinul şi borcanul, după care aruncă bomba: -Oameni buni, nu numai eu trebuie să mă dau azi în spectacol, ci şi politicienii. Aşa că iată-i, în ordine alfabetică. Primii: domnul senator şi restul lumii. Ies din spate, pe rând, Andrei, Falcă, Bratu, Davidescu, Dima. Bineînţeles, de vorbit se apucă doar senatorul: -Bună ziua şi la mulţi ani, vălimăreni prăvăţeni! Dacă voi nu mă vreţi, nici eu nu vă vreau, dar o să am grijă să mă votaţi pe mine şi pe băiatul ăsta care stă ca la poză. Falcă îl cheamă. Vreau să vă spun că voi oferi comunei dumneavoastră 2 miliarde de lei pentru refacerea unui pod care… -Bravo, domnu´ senator! sare Paleru. Fără număr, fără număr! Sper să vă ţineţi obiceiul şi când voi cânta eu! Mircea Andrei îl ignoră şi coboară de pe scenă

Viață

din altă

9

Dacă voi nu mă vreţi, nici eu nu vă vreau, dar o să am grijă să mă votaţi pe mine şi pe băiatul ăsta care stă ca la poză. Falcă îl cheamă. Vreau să vă spun că voi oferi şi comunei dumneavoastră 2 miliarde de lei pentru refacerea unui pod!

Stăpânul zis şi Mircea Andrei

înjurându-l pe primarul care a reuşit imposibilul: s-a făcut mai mic decât era. Apar usliştii. -Din partea Consiliului Judeţean ofer placheta aniversară şi o diplomă de excelenţă în semn de… -Doar atât, domn´ preşedinte?! se aude din nou Paleru, iar Nicolescu continuă: -… şi 500 de milioane pentru cimitir. -Bravo! Fără număr, fără număr! Boncoi a dispărut. La fel şi politicienii. Paleru cântă, iar oamenii sunt mai încinşi decât micii pe grătar şi berea ţinută-n Soare. Pe DN 73 trec maşinile cu cele două tabere. PD-L: -Bă, Falcă, dă-i tălpi că de-abia aştept să ajung acasă! Mă faci să-mi pară rău că am scăpat de Boureanu, că ăla băga viteză, nu glumă… -Domn´ senator, e drumul rău şi am zis să nu vă zdruncin. -Lasă, bă, că pun eu asfalt în campanie şi-l iau după alegeri. USL: -Şefu´ sunteţi bine? Drăghici e îngrijorat. El e la volan, că doar se pricepe. -Da, Mircea, sunt bine. Dar, te rog, să opreşti la Mihăeşti, că eu rămân în sat. Voi mergeţi mai departe, poate faceţi ceva.

Era pe când lui Marian Fulga, preşedintele Partidului Poporului, nu-i strălucea chelia atât de tare. Cu timpul, însă, restul de păr deştept a cedat şi i-a părăsit capul... Alături de el se află Ion Mânzână, zis şi Ion Smântână, datorită apetitului nesăţios pentru funcţii de tot felul. Pe atunci era mult mai subţirel, căci îl ardea o dragoste mistuitoare pentru tribunul Vadim Tudor. Peste ani, s-a nărăvit la cele politice şi şi-a dublat şi volumul.


10

pamflet

19 -25 septembrie 2011

Astrele care vă prezice... Acest horoscop este prevăzut cu flacără violet Iulian Prunaru, mic om de afaceri, mare om politic

Cititorul în dodii

Business rural: o butelie + o Eugenie = Profit

a şi trăsătură generală, săptămâna aceasta este extrem de prielnică pentru politicienii argeşeni. Atenţie, însă, participările la prea multe zile de comună ar putea duce la indigestie!

Nitzsche Ţărani

V

ă mai amintiți vremurile în care stăteam cu căruciorul la coadă de butelii? Nu vă gândiţi că au trecut. În România lui 2011 încă se mai stă la coadă pentru aşa ceva. Iulian Prunaru, (încă) preşedintele PNŢCD Argeş (varianta fără sediu), se ocupă cu un astfel de... business rural, la el, la Căldăraru, sat Burdea. Este o afacere care, în sine, nu aduce mai deloc profit, însă Prunaru îşi face şi alt gen de socoteli: când omul vine să cumpere butelia, mai ia şi o Eugenie, o drojdie sau un cheag sau mai stă şi la o cinzeacă la magazinul mixt pe care îl are de ani buni. A avut şi moară, numai că a falimentat după ce ,,n-am mai găsit morari, sunt numai beţivi acum!”. Afacerea butelia: 16 bani - statul, 14 bani - eu

Cum de mai sunt oameni care şi în ziua de astăzi gătesc la butelie? Simplu: ,,Ca să mai bagi gaze în ziua de astăzi costă enorm. Numai să faci racordul din stradă în curte te costă 1.000 de euro. După aia te usucă factura, mai bine mergi pe lemne!” explică Prunaru. Ca atare, săptămânal, omul are clienţii lui fideli care vin să-i ia butelia din curte şi să mai învârtă politichia zilei la o spirtoasă. Cât îi iese preşedintelui PNŢCD Argeş din afacerea asta? ,,Eu o iau cu 61 lei la 12 kg, de la Petrom. De când staţia Piteşti s-a închis, îmi aduc buteliile de la Ploieşti. Mi-o pun în curte cu 61 de lei, iar eu mai adaug la ea 3 lei, o dau cu 64 de lei. Ca privatizat, vai de capul meu cu câţi

bani rămân din asta! Statul român îmi ia 52% din factură şi el nu face nimic! Rămân, practic, cu 48% din 3 lei. Din banii ăştia trebuie să mă plătesc pe mine, ca patron, să plătesc rata la maşină, să cumpăr cauciucuri, că mi s-au belit prin gropile din Căldăraru, plătesc curent electric de mă ia dracu’... Cum ar veni, eu rămân din 3 lei cu 14 bani, şi statul îmi ia 16 bani.” Cea mai ieftină Eugenia, doar la preşedintele PNŢCD Argeş!

La o primă vedere, afacerea nu e deloc una rentabilă, însă nici Iulian Prunaru nu face acte caritabile.

C

Berbec: Gogu Davidescu

Dualitatea prefect-membru PDL vă va da mari bătăi de cap, astfel încât vă veţi trezi în dese rânduri întrebându-vă care dintre cei doi Gogu este mai adevărat. Răspunsul la întrebare îl veţi găsi destul de curând, cu ajutorul celui de al treilea Gogu, cel care se prefigurează a fi şef la AJVPS. În plan apropiat, însă, intenţionaţi să participaţi la emisiunea de mare succes „Politică pe muchie de cuţit”. Taur: Mircea Andrei

Ca privatizat, vai de capul meu cu câţi bani rămân din asta! Statul ro­mân îmi ia 52% din factu­ră şi el nu face nimic! Ră­m ân, practic, cu 48% din 3 lei.

Iulian Prunaru unic distribuitor de butelii în satul Burdea

Are el nişte calcule: ,,Singurul lucru care iese este că omul, când vine să ia butelie, mai cumpără şi drojdie, şi cheag de 3 lei, şi Eugenia, că sunt cele mai ieftine, 20 de bani, ia şi doi litri de vin care e doar 5 lei la mine, baterii, bere şi ce mai e necesar prin casa omului.”

Supărat că toată lumea vă asimilează cu personajul cel rău deşi v-aţi cheltuit toate miliardele pe drumurile şi podurile din Argeş, decideţi să consultaţi un psiholog. Aflaţi cu ocazia asta că oamenii normali nu fac astfel de lucruri cu banii de buzunar, motiv pentru care intraţi într-o şi mai mare dilemă: de unde aveţi atâţia bani de buzunar?...

că, atunci când eraţi în PSD, parandărătul la partid era mult mai mic. Decideţi să vă faceţi un partid propriu, ca să reduceţi cheltuielile măcar la jumătate. bărbat zdravăn, aproape că nici nu s-a băgat de seama. Încercaţi o dietă pe bază de ceafă de porc şi vin roşu. Şi nu mai puneţi la suflet toate supărările din partid, că se depun şi pe burtă!

Capricorn: Radu Nistor

Balanţă: Cristian Boureanu

Rac: Ion Popa

Din cauza cuadraturii Venus-Saturn-Neptun şi a disjuncţiei cu o gaură neagră, riscaţi să intraţi într-o perioadă de snobism intelectual şi obsedat de ideea că nu mai sunteţi trendy. Faptul că în 2011 se poartă mânecile de la sacou mai lungi decât mâinile vă pune într-o situaţie de inferioritate în faţa colegului Adrian Miuţescu, cel care a adoptat acest stil încă de pe vremea în care era parlamentar.

Aşteptaţi cu nerăbdare barza, numai că s-ar putea să întârzie destul de mult până când o să vă repereze pe undeva pe ruta Bucureşti-New-York. Oricum, va fi o barză îmbrăcată de la Prada, aşa cum vă place dumneavoastră. Scorpion: Iulian Prunaru

Pentru că te cam plictiseşti săptămâna asta, te gândeşti să te distrezi puţin cu prietenul tău, Semaca. Prin urmare, îi trimiţi un mesaj ca venind de la Mircea Andrei şi-i spui că a fost numit prefect în locul lui Gogu. Luni, Semaca vine să susţină conferinţa de presă de la Prefectură, în costum Armani. Vărsător: Marian Niţă

Leu: Constantin Nicolescu

La începutul săptămânii veţi primi o invitaţie de prietenie de la Mircea Andrei, pe Facebook. O chemaţi pe Maria ca să vă înveţe cum să-i daţi cu „delete“ la modul cel mai vizibil, astfel încât să-l faceţi de râs în toată reţeaua de socializare. Apoi trimiteţi comunicat de presă.

Anul acesta, partidul va ajunge pe culmile eficienţei cu dumneavoastră în frunte, după ce decideţi să organizaţi în sediu o discotecă pentru vârsta a treia. Brusc, realizaţi că nu mai aveţi sediu, aşa că mutaţi paranghelia în aer liber, în faţa primăriei lui Pendiuc. Săgetător: Ion Burnei

Eşti cam deprimat în ultima perioadă şi nu te poţi abţine să nu asculţi trupa Bambi, cu hit-ul ,,Plângeam când îi vedeam împreună”. Decizi că este timpul să mergi la un psiholog, dar cu condiţia ca acesta să fie bărbat. Peşti: Tudor Pendiuc

Fecioară: Ştefan Lăzăroiu

Gemeni: Filip Georgescu

V-aţi cam îngrăşat în ultima perioadă, astfel că nu vă mai încape niciun ghiul pe degetul cel mic. Dar cum lumea s-a obişnuit cu dumneavoastră

om inteligent. Prietenii, însă, vă încurajează să vă îmbunătăţiţi dicţia.

Debutul de săptămână nu este tocmai unul fericit: faceţi calculele şi constataţi

Uneori nimeni nu vă înţelege, iar acest lucru nu poate decât să vă bucure, pentru că daţi impresia unui

Vă gândiţi serios ca de la anul, în loc de Festivalul Lalelelor, să faceţi Festivalul Maidanezilor. Va fi un festival foarte puţin costisitor, pentru că maidanezii deja se află plantaţi pe centrul Piteştiului şi, oricum, au devenit un brand local.


actualitate

19 -25 septembrie 2011

11

Bioenergie la tot poporul, cu Maria Ciobanu

nt e m i r e p Ex upu p o h i s p para

Costi Iordache

O

amenii îşi doresc miracole şi minuni. Unii şi le doresc atât de mult încât caută cu disperare orice conjunctură prin care să fie părtaşii unui astfel de eveniment. Atunci când, din nefericire, o problemă personală ar putea fi rezolvată doar printr-un miracol, căutarea e şi mai acerbă, iar riscul de a da sensuri nefireşti unor evenimente obişnuite creşte exponenţial. Aici e zona în care oamenii acceptă orice experienţă propusă de către cei care promit că au cheia cu care pot deschide camera cu minuni a Divinităţii.

ştirile cu mai mult interes decât tentativa noastră de echilibrare. După câteva minute ni s-a spus că putem deschide ochii şi procesul de echilibrare a luat sfârşit. Destul de nedumerit şi deloc echilibrat, mi-am reluat locul în sală. Bioenergie la tot poporul

Echilibrare cu ştiri tv

Intrigat de intensa mediatizare de care se bucură în presa locală doamna bioenergoterapeut Maria Ciobanu (nume de scenă, a se observa!), într-una din zile am decis să las deoparte orice prejudecată şi să particip la una dintre şedinţele de terapie pe care le organizează de două ori pe săptămână. La faţa locului, lume multă şi pestriţă, destul de înghesuită într-o sală, nu tocmai încăpătoare pentru cele peste 100 de persoane prezente. Noii veniţi intrau individual în biroul doamnei Ciobanu, pentru a fi „echilibraţi”. După fiecare sesiune de echilibrare, doamna mergea la baie pentru a-şi spăla mâinile de energiile negative preluate de la pacienţi. Veteranii acestor întâlniri aşteptau cu răbdare şedinţa de te-

Maria Ciobanu vă rezolvă şi cu prostata, vă rezolvă şi cu banu’ rapie în grup. Se cunoşteau între ei şi se întreţineau jovial, părând încântaţi de faptul că se aflau acolo împreună. Era evident că vin din convingere, pentru că realmente cred în puterea binefăcătoare a bioenergiei. Un domn la 40 de ani, răsfoia cu mândrie un ziar local în care apărea chiar el într-un interviu în care relata cum s-a vindecat de ciroza prin terapia doamnei Ciobanu. Pentru că şedinţele de echilibrare individuale s-ar fi întins prea mult peste ora de începere a terapiei de grup, doamna Ciobanu a decis să echilibreze şi grupuri de mai multe persoane. Am intrat în

Concurs! Ştii ce carburanţi se comercializează în benzinăriile OMV? Oferă unul sau mai multe exemple şi dealerul OMV Mioveni (prin societatea S.C. Moto Benz Distribution SRL) îţi face cinste, la finele lunii, cu 40 de litri! Urmează paşii şi poţi fi tu câştigătorul: -Intră pe www.bitpress.ro -Accesează rubrica de „Concurs” de la prima pagină -Postează la ,,Comentarii” răspunsul la întrebarea pusă mai sus şi aşteaptă extragerea de la finalul lunii!

Doamna Maria Ciobanu trimitea către sală, prin gesturi specifice, posibile efluvii bioenergetice şi, uneori, mai regla din telecomandă aparatul de aer condiţionat care începuse să bage căldură în loc de aer rece.

Fă-ţi plinul la

birou împreună cu trei persoane, fiind foarte decis să mă supun acestei experienţe, care promitea beneficiul echilibrului interior. Doamna Maria ne-a întrebat numele de botez şi a cerut să ne întoarcem cu faţa la Răsărit, să închidem ochii şi să rostim Tatăl Nostru în gând. Ne-am conformat, însă atmosfera care ar fi trebuit să ne echilibreze a fost iremediabil compromisă de televizorul din birou, dat la un volum nefiresc de mare, pe un program de ştiri. Nu puteam vedea ce făcea doamna Ciobanu în spatele nostru, dar primul gând care îmi vine în minte e că urmărea

Doamna Ciobanu ne-a cerut să închidem ochii şi să ţinem palmele orientate în sus pentru a putea capta energiile binefăcătoare. Pe fundal a început să susure muzica de relaxare. Prin intermediul unei înregistrări audio, doamna Ciobanu descria cum penetrează fiecare organ al corpului, inundându-l cu Lumina Sfântă, curăţind cangrene, îndepărtând infecţii, şi vindecând cele mai subtile boli. Acest proces a durat aproximativ 45 de minute, timp în care vocea din înregistrare a tratat şi a inundat cu Lumina Sfântă toate organele corpului şi o varietate impresionantă de boli. Doamna Maria Ciobanu trimitea către sală, prin gesturi specifice, posibile efluvii bioenergetice şi, uneori, mai regla din telecomandă aparatul de aer condiţionat care începuse să bage căldură în loc de aer rece. Îmi pare rău, dar trebuie să spun, că nici eu, nici cei cu care am stat de vorbă după şedinţă, nu am simţit mult aşteptatul fior de energie şi nici nu ne putem lăuda că am fi fost martorii vreunei minuni.

Am văzut oameni care după cele 45 de minute de relaxare se simţeau plictisiţi, dar şi oameni care păreau mulţumiţi de experienţa asta. Dacă nu s-au gândit, ori nu pot să încerce aşa ceva acasa, pentru cei din urmă aceste şedinţe sunt, într-adevăr, un beneficiu. Pentru ceilalţi, cred că 45 de minute de pauză în fotoliul de acasă, cu ochii închişi, ascultând muzică de relaxare ar fi cel puţin la fel de plăcute şi relaxante. Insist pe ideea de relaxare ca singur beneficiu al acestei terapii, pentru că nu cred că un singur om poate trata prin bioenergie 120 de persoane simultan. Credință sau credulitate?

Şi cum orice faptă bună are şi răsplată, la sfârşitul şedinţei, cei care doreau puteau să răsplătească efortul doamnei printr-o sumă de bani oarecare („măcar 20 de lei”- recomandau veteranii). Nu vreau să mă lansez în calcule pecuniare, o puteţi face singuri dacă sunteţi curioşi. La ieşirea din sală, o damă aşezată strategic în tocul uşii, desigur în mod absolut dezinteresat, avea grijă să verifice dacă am „dorit” să plătim doamnei pentru şedinţă. Cel mai puternic sentiment cu care am rămas după această experienţă este expresia doamnei Ciobanu, o expresie care trăda rutină. Rutina de a face bani.

s! r u nc o C

Câştigă cu Orlen Oil!

Orlen Oil, cel mai mare producător de lubrifianţi din Polonia, a intrat de curând pe piaţa din România. Societatea Giramex, manageriată de omul de afaceri Ion Glişcă, este unic distribuitor în ţara noastră. Prin amabilitatea

acestuia, Orlen Oil pune la bătaie, pentru cititorii „Bitpress magazine”, un set

de accesorii şi consumabile auto de primă clasă. Urmează paşii şi poţi fi unul dintre cei 10 câştigători: -Intră pe www.bitpress.ro -Accesează rubrica „Concursuri” de la prima pagină -Postează la „Comentarii” răspunsul la întrebarea: „Cine este unicul distribuitor al produselor Orlen Oil, în România?”


12

politică

19 -25 septembrie 2011

Săptămâna politică Dulăii şi căţeluşii

C

âinii fără stăpân constituie o problemă în localităţile urbane din Argeş. Atitudinea primarilor şi a asociaţiilor de protecţie a animalelor, de asemenea. Iar această combinaţie creează oamenilor discon­ fort, teamă şi durere. La Piteşti, primarul încearcă un prim pas spre rezolvarea problemei. Face gura mare pentru acest lucru şi este posibil ca totul să se rezume doar la asta. „Aplic legea”, spune Pendiuc şi bine ar fi. Măcar ar dovedi încă o dată că e bun în ceea ce face, nu se compară cu primari precum cel de la Câmpu­ lung, de exemplu. Fiindcă în municipiul promovat şi lăudat anul acesta cu bani europeni latră câinii ca în bancul cu coioţii şi cactuşii. Nu se iau măsuri de frica unor eventuale scandaluri care, chipurile, l-ar afecta pe iniţiator la viitoarele alegeri. Iar ideea este aplicată în fiecare mandat. Dacă primarul de la Câmpulung nu mai vede câinii vagabonzi din cauza preocupărilor de a oferi cetăţenilor cât mai multă distracţie, cel de la Piteşti a început să-i zărească. Şi nu-i este neapărat teamă că patrupedele vor mânca peştii aruncaţi în apa din centru, ci ştie că se apropie alegerile, iar în campania electorală mai importanţi sunt oamenii, nu câinii. După aceea, poate (re) deveni şi el un căţeluş, precum confratele de la Câmpulung, în faţa unor dubioşi protestari faţă de prinderea şi eutanasierea câinilor vagabonzi. Însă ideea continuată în sensul afirmaţiilor lui Tudor Pendiuc poate fi şi alta, legată strict de aplicarea legii. Orice primărie riscă să plătească pentru daunele şi suferinţele provocate de câinii fără stăpân. Prevederea este inclusă de când lumea în dreptul civil şi se numeşte răspunderea stăpânului pentru fapta animalului. Cetăţenii ar

Amânare în „Dosarul Nicolescu”

Dieta primarilor PSD

13 octombrie – acesta este noul termen în „Dosarul Nicolescu”. Tribunalul Argeş a amânat, pentru lipsă de procedură, cauza în care preşedintele CJ este judecat pentru fapte de corupţie. Moti­ vul? Absenţa reprezentantului Ministerului Dezvoltării Re­ gionale şi Turismului, care este parte civilă în proces, alături de ANAF.

Probabil că vă întrebaţi cum se face că mulţi dintre pri­ marii PSD au slăbit văzând cu ochii, sunt traşi la faţă şi încercănaţi. Aflaţi că aceştia ţin o dietă foarte drastică ce constă în parcurgerea zilnică a drumului dintre etajul I şi etajul IV al CJ Argeş, adică de la Gogu Davidescu, la Constantin Nicolescu.

Încredinţări directe marca Gogu Davidescu Prefectura Argeş are încheiat un contract de 5.970 RON. În ceea ce priveşte telefonia fixă, serviciul a fost adjudecat, în urma unei licitaţii deschise, de către Romtelecom. Contractul încheiat cu această companie are o valoare de 49.550 RON

Ana Jianu

Cătălin Ion Butoiu

Dacă primarul de la Câmpulung nu mai vede câinii vagabonzi din cauza preocupărilor de a oferi cetăţenilor cât mai multă distracţie, cel de la Piteşti a început să-i zărească.

P

e la mijlocul lui august, pentru două săptămâni, o echipă a Guvernului României a luat la verificat toate achiziţiile publice realizate de către Prefectura Argeş. Inspectorii lui Boc au făcut copii la vreo 4.000 de coli A4, numărate bob cu bob de către funcţionarii instituţiei (deh, buget mic!). Este de notorietate faptul că una dintre „binecuvântările” oricărei funcţii de conducere în aparatul administrativ o reprezintă capitolul de achiziţii publice, în special cel de încredinţări directe, fără licitaţie, atunci când suma nu depăşeşte un anumit plafon. Din acest punct de vedere, prefectul Gogu Davidescu a adus clienţi noi în prefectură, însă a păstrat şi câţiva dintre cei moşteniţi de la foştii omologi. Prefectură portocalie, telefonie... Orange

putea uza de această posibilitate şi greu cred că primarii mai pot neglija problema câinilor din localităţile lor. Apoi, trase la răspundere ar trebui să fie şi aşa numitele asociaţii de protecţie a animalelor care urlă mai tare decât câinii atunci când se pune problema prinderii şi eutanasierii. Cine este preocupat de protecţia câinilor fără stăpân nicio­ dată nu va accepta ca aceştia să fie lăsaţi liberi pe străzi, cu scuza că nu există spaţiu suficient în adăposturi. Pentru animale este un adevărat chin traiul liber prin cartiere, sub ameninţarea pericolelor de tot felul. Aşadar, dacă s-ar dori, s-ar putea face ceva. Problema este, aşa cum am mai spus, că primarii sunt dulăi în campania electorală şi câţeluşi după alegeri.

Orange este operatorul de telefonie mobilă cu care

Iwave Solution, client fidel al statului

Prefectul Davidescu a adus clienţi noi în Prefectură

Alte firme, alte încredinţări directe - S.C. PIRO SRL - servicii de întreţinere şi reparaţii instalaţii electrice, sanitare, tâmplărie: 9.500 lei - Infostar SRL - servicii de asistenţă tehnică contabilitate: 3.884 lei - S.C. Argebit SRL - Servicii întreţinere şi service ascensoare: 5.940 lei

- S.C. La Fântâna SRL – Servicii furnizare apă: 6.030 lei - SC Lex Expert SRL - servicii furnizare şi actualizare produs informatic Lex Expert: 900 lei. - S.C. Geo Techno Security instalare şi proiectare sistem detecţie şi avertizare incendiu: 7.400 lei

Orange şi Romtelecom sunt singurii clienţi ai prefecturii care au venit pe filiera unei licitaţii. Restul achiziţiilor de bunuri şi servicii s-au făcut prin încredinţare directă. Spre exemplu, S.C. Iwave Solution SRL este o firmă mică-mică, dar care… ridică multe contracte cu statul, având în portofoliu instituţii precum primăriile Piteşti, Costeşti, Curtea de Argeş, Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte Prefectura Argeş, S.C. Iwave Solution SRL a împuş­ cat două contracte dintr-un foc: unul pentru servicii de întreţinere şi reparaţii tehnică de calcul (8.316 RON) şi unul pentru servicii furnizare internet (2.766 RON).

Mircea Drăghici l-a convins pe Ponta să renunţe la raliu Ana Jianu

V Ponta şi Drăghici, doi politicieni de cursă lungă

ictor Ponta a promis, în vizita pe care a făcut-o în Argeş, că va renunţa definitiv la cursele de raliu începând cu anul viitor. A reuşit să-l convingă prietenul său, deputatul PSD Mircea Drăghici, cel care a practicat o lungă perioadă acest sport.

„Pentru că eu am fost cel care i-a introdus microbul pentru raliu, am simţit că am şi datoria morală să-l conving să renunţe la el. Mi-a promis că o va face începând cu anul viitor. Faptul că acum este preşedintele unui partid şi că oricând poate fi victima unui accident, îl poate vulnerabiliza în faţa adver­ sarilor politici şi nu ne-am dori asta” ne-a declarat deputatul Mircea Drăghici.


politică

19 -25 septembrie 2011

13

Mircea Andrei, prins cu minciuna

Ghiozdanele USL – misiune îndeplinită

Lăzăroiul şi TVA-ul

Politica misselor

Realitatea TV i-a stricat bucu­ ria senatorului Mircea Andrei, care se lăuda că ar fi muncit din greu pentru ca Autostra­ da Piteşti-Sibiu să treacă prin Curtea de Argeş. În fapt, proiectul fusese realizat încă din vremea guvernării Tăriceanu. „Nu ştiţi cât efort trebuie ca să faci acest lucru!” se lamenta Andrei. Şi l-au prins cu mâţa-n sac!

În ziua deschiderii noului an şcolar, toată suflarea USL alerga să împartă ghiozdane în teritoriu. Chiar dacă nu au avut sigla CJ, au fost însoţite de o scrisoare ce conţinea numele consilieri­ lor judeţeni care şi-au donat indemnizaţia. Scrisoarea cu pricina conţinea şi sigla CJ, fapt care l-a înfuriat din nou pe prefectul Davidescu.

Pedelistul Ştefan Lăzăroiu, influent om de business, nu prea le are cu... economia. Întrebat dacă Guvernul său a scăzut TVA-ul la 9% pentru operatorii din serviciile de turism, Lăzăroiu a răspuns afirmativ, declarând că este o măsură foarte bună şi că încurajează dezvoltarea turis­mului…Da de unde! TVA tot 24% este!

Semnalăm o iniţiativă deşteaptă a celor din UNPR Argeş. Este vorba de organizarea unor concursuri de Miss în toate oraşele din judeţ, o adevărată şansă care li se oferă fetelor în mod gratuit, deschizânduli-se astfel perspectiva unor cariere în cele mai înalte demnităţi ale statului, după modelul Roberta şi Udrişor.

Adrian Năstase:

Nastase a aruncat privatizarea PSD în curtea lui Băsescu Alina Uţică

A

flat la reuniunea USL pentru Strategii şi Progra­ me în domeniul Sănătăţii ce a avut loc vineri, în Amfiteatrul Muzeului Judeţean Argeş, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a fost încolţit de ziariştii argeşeni, care i-au adresat întrebări cu privire la privatizarea Petrom, privatizare ce a avut loc în perioada guvernării sale. Liderul social-democrat a replicat imediat, dând vina

pe actualul președinte al României, Traian Băsescu, întrucât, după spusele acestuia, în perioada în care PSD era la guvernare, actele pentru privatizarea Petrom fuseseră deja semnate. Prin urmare, Adrian Năstase s-ar fi trezit în situaţia în care nu mai putea face nimic pentru salvarea companiei. Televiziunile critică privatizarea Petrom, dar iau publicitate de la companie

,,De ce să mă simt responsabil pentru faptul că Traian Băsescu a semnat

„Băsescu este de vină pentru privatizarea Petrom“ angajamentul cu Petrom şi că acesta nu mai putea fi schimbat?!” a replicat Adrian Năstase. Acesta s-a aratat uimit de faptul că televiziu­ nile care critică privatizarea Petrom acceptă bani de la companie pentru promova­ rea unor spoturi publicitare, dar şi de faptul că nimeni nu critică privatizarea BCR. În finalul intervenţiei sale, Năstase a recunoscut că şi-ar fi dorit să fie mai înţelept în unele situaţii, însă susţine că niciodată nu ar fi fost mai iresponsabil decât Traian Băsescu, aducând drept argument faptul că, în 2000, actualul preşedinte a semnat

G

un angajament cu Banca Mondială prin care se obliga să privatize toate companiile de stat. ,,Inteligenţa vine mai târziu. Mi se întâmplă şi mie, recunosc. Mi-aş fi dorit sa fiu mai înţelept, sau să am măcar puţin din înţe­ lepciunea pe care a avut-o Traian Băsescu atunci când a semnat cu Banca Mondială pentru privatizarea tuturor companiilor de stat” a declarat Adrian Năstase. Liderul PSD a postat pe blogul propriu Memorandu­ mul pe care Traian Băsescu l-a semnat în 2000, pe vremea când era ministrul Transporturilor.

hicește

personajul

De data aceasta v-am pregătit ceva mai light, mai uşor de ghicit. Deşi, trebuie să recunoaşteţi, personajul s-a schimbat într-atât în ultimii ani încât pare de nerecunoscut! De la figura de personaj de desen animat (Dexter’s laboratory) şi până la cea de „dandy“ local, tânărul politician a făcut nişte paşi importanţi. Nu neapărat înainte, am spune noi...

Variante posibile (doar una este corectă!): a) Radu Vasilică b) Mircea Drăghici c) Cristian Meleşteu d) Mihai Tudor e) Adrian Bughiu f) Mihai Oprescu g) Radu Perianu

Aşteptăm răspunsul dumneavoastră pe adresa redactie@bitpress.ro. Cel care va oferi răspunsul corect în privinţa personajelor ce vor apărea în această rubrică, va primi un premiu inedit din partea redacţiei: un pachet de cărţi de joc cu figurile personajelor politice din Argeş. Atenţie, nu este o cacealma!

Drujba, contul, vaca şi purcelul

N

oţiunea de sărăcie a fost redefinită de actuala guvernare. Până acolo încât pare că cei de la Putere sunt obsedaţi de ideea că toţi românii sunt leneşi, hoţi, şmecheri şi descurcăreţi în sensul negativ al termenului. Nu poţi trage altă concluzie după ce parcurgi normele de aplicare a ordonanţei privind acordarea ajutoarelor de încălzire pentru sezonul rece 2011 – 2012. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de acordare a venitului minim garantat. Ce spun normele cu pricina? Să le luăm pe rând. Merită toată atenţia, căci ele delimitează sărăcia. Ele spun cine e avut şi cine nu are după ce bea un pahar cu apă. Lichiditatea este în acest caz confundată cu mijloace minimale de asigurare a existenţei unei familii. Păi, dacă ai cumva în curte o drujbă, nu primeşti ajutor de încălzire. De ce? Pentru că, având respectiva unealtă, poţi să tai câte lemne doreşti pentru a-ţi asigura pereţi mai calzi iarna, când ţurţurii pun stăpânire pe streaşină. Drujba, deşi un obiect zgomotos şi deloc graţios, devine peri­ col, atentator la buzunarul hămesit al statului. Desigur, se merge pe ideea că cine deţine o drujbă poate scoate un oarece profit cu ea. Iarna? Cam greu. Ce să taie, gheaţa de pe scări? Să zicem că ai 3.000 de lei la bancă. Oi fi tu şomer, amărât ca vai de tine, cu 3-4 copii care strigă că le e foame şi cu o nevastă care, ca şi tine, nu a mai văzut faţă de coleg de serviciu de pe la izbucnirea crizei. Păi, în acest caz, nu eşti eligibil, ca să ne exprimăm în termeni guvernamentali, să primeşti ajutor de încălzire. Poţi lichida frumos contul şi, cu banii din el, să îţi cumperi lemne sau să îţi plăteşti factura la gaze. Paradoxal, alţii care au venit lunar sub 800 de lei pe lună (au ceva, deci) vor primi ajutorul pe care tu, cel fără venit, dar cu niscaiva bani puşi deoparte nu îl poţi primi. Ghinionul tău!

Claudiu DIŢA

Mergând mai departe pe logica celor ce guvernează ţara, presupunem că ai o vacă. Mai greu în aceste zile cu Joianele, căci populaţia de la ţară a îmbătrânit iar tinerilor le cam pute la coada vacii, visând la joburi bine plătite sau să facă rost de nişte bani în afara ţării, pe la căpşuni sau îngrijind bolnavii altora. Nu contează că părinţii lor înşişi, poate, sunt bolnavi: ei nu au bani să le plătească serviciile. Ei bine, dacă ai o văcuţă, iarăşi astrele s-au aşezat prost în zodiacul tău. Poţi să faci bani cu ea, că doar voi, ţăranii, aţi împânzit pieţele cu lapte vândut în bidon de Cola şi brânză albă şi gustoasă în găletuşă de Superweiss. Deci, logic, faceţi bani de pe urma vacii – dacă nu vă prinde DSV-ul! – şi puteţi să achitaţi factura pentru încălzire. În plus, vaca însăşi asigură căldură dacă veţi sta în apropierea ei. Mutatul în staul ar fi o opţiune, doar sunteţi obişnuiţi să trăiţi la ţară în condiţii vitrege, oricine vă conduce! Ce au uitat guvernanţii să treacă în normele care împart ajutoarele de încălzire pe pământ, sunt purceii. Cum or fi uitat groşteii care guiţă ascuţit tocmai în debut de iarnă, de Crăciun? Avem şi pentru asta o explicaţie: nu ar mai fi disponibili purceii de lapte pentru chefurile romilor la care televizuinile au ajuns să alerge ca la logodna unei prinţese din Regatul Unit sau în Monaco! Tristă ţară, trist Guvern!


14

reportaj

19 - 25 septembrie 2011

Mihaela Rădulescu inaugurează hotelul Ramada M Mihaela Rădulescu, special-guest

ult aşteptata inaugurare oficială a singurului hotel de brand din Argeş va avea loc vineri, 23 septembrie. Amfitrioana evenimentului va fi vedeta de televiziune Mihaela Rădulescu, diva venind de la Monte Carlo, unde locuieşte cu fiul ei, special pentru recepţie. Vedeta îşi asociază imaginea doar cu branduri de succes, iar hotelul Ramada i-a trezit interesul din primul moment când i s-a propus să fie ea

cea care va prezenta marele eveniment. Muzica va fi asigurată de doi artişti foarte apreciaţi: Horia Brenciu şi Elena Gheorghe care, deşi este însărcinată în luna a şasea, s-a îngrăşat doar trei kilograme, este în formă maximă şi va oferi un show live de excepţie. Cel puţin aşa ne asigură organizatorii… Tot acest spectacol va

fi oferit invitaţilor de marcă din toate domeniile – politic, sport şi show-bizz. Recepţia va fi „condimentată” cu preparate culinare sofisticate pregătite de Orlando Zaharia, un maestru în arta culinară, câştigător al prestigiosului titlu de „Bucătarul de aur”. De asemenea, tortul va fi preparat în laboratorul

propriu al cofetăriei Ramada, de un cofetar renumit, care a câştigat mai multe premii internaţionale. Vă reamintim că hotelul s-a deschis la 1 septembrie şi pune la dispoziţie 135 de camere, un bar, două restaurante, un centru de conferinţe, un centru de relaxare dotat cu jacuzzi, masaj, sală de fitness şi salon de înfrumuseţare şi Diamond Grand Ballroom, un salon unde pot intra 550 de persoane. Elena Iordache

Cât te costă nunta sau botezul, la Hotel Ramada

S

eminarii, conferinţe de presă, şedinţe executive, traininguri, team building, recepţii, dar şi nunţi, banchete, botezuri – toate acestea se pot organiza în

centrul de conferinţă al Hotel Ramada Piteşti, ce dispune de şapte săli de capacităţi diferite (de la 30 până la 550 de participanţi). Toate sălile sunt mobilate modern şi

sunt dotate cu echipament tehnic performant, laptopuri, televizoare cu ecran LCD, video proiector, instalaţie sunet, etc. Sala Diamond Ballroom are o capacitate de 500

persoane, şi este echipată cu cele mai moderne sisteme audio şi video. Cât vă costă să faceţi nunta sau botezul la Ramada?... Preţurile promoţionale, în imaginea de mai sus!

Hotel Ramada vă trimite la sala de fitness!

S

pecial pentru cititorii Bitpress magazine, Hotelul Ramada oferă un abonament pentru o lună la sala de fitness, dotată cu

aparatură de ultimă oră şi instructori de specialitate. Intră pe www.bitpress. ro, accesează pagina de „Concursuri” şi urmează paşii indicaţi! Multă baftă!

Euromall şi Carrefour lasă garda jos pentru marile branduri

C Toamna marilor branduri, la Piteşti

riza a redus simţitor din clientela marilor lanţuri de hypermarket-uri, motiv pentru care departamentele de marketing încearcă, prin tot felul de artificii de imagine, să atragă acea piaţă încă activă a cumpărătorilor. Lupta dură în Piteşti pare a se da între

Carrefour şi Euromall. Cei doi retaileri au lăsat garda destul de jos în ceea ce priveşte chiria practicată, pentru a atrage, astfel, marile branduri. C&A şi Decathlon, în curând şi la Piteşti

În ceea ce priveşte Carrefour, încasările destul de mici

pe partea de hypermarket propriu au determinat conducerea să lase mult din preţ atunci când a negociat, la concurenţă cu Euromall, preţul de chirie pentru Decathlon, liderul european pe piaţa articolelor sportive. În schimb, Euromall a reuşit să câştige lupta pentru a aduce, la Piteşti, C&A - retailer de

modă pentru întreaga familie, ce se bucură de succes în întreaga Europă. Între timp, încearcă să resusciteze vânzările prin organizarea a tot felul de concerte şi evenimente mondene. Ambele branduri vor fi inaugurate în această toamnă, momentan fiind în curs de amenajare a spaţiilor.


timp-liber

19 - 25 septembrie 2011

15

Comedie despre „donatorii de spermă” de la ARO Năstruşnica idee de a dona spermă pentru a avea bani de salarii la uzina ARO a devenit subiect de film

Tudor Giurgiu, regizorul filmului Cătălin I.BUTOIU

D

orel Vişan, Ion Besoiu, Andi Vasluianu, Valeria Seciu, Monica Bârlădeanu sunt doar câţiva dintre actorii care vor juca în comedia născută în urma ideii unui lider de sindicat de a dona spermă pentru a face rost de bani de salarii. Cu un buget consistent – 1,2 milioane de euro, filmul regizat de Tudor Giurgiu va fi unul accesibil. Subiectul: o fabrică este pe cale de a fi privatizată, iar muncitorii au o idee surprinzătoare de a o salva. „Greva de la Câmpulung Muscel a avut loc în 2002, însă noi am plasat acţiunea din film în 1992, iar de aici am escaladat“, a precizat regizorul Tudor Giurgiu. El a explicat că îşi doreşte ca filmul să poată fi prezentat în primul weekend din cadrul ediţiei de anul viitor a Festivalului de

L

Subiectul a reprezentat un deliciu pentru presa vremii Film Transilvania, al cărui director este. Înainte de film a fost realitatea musceleană

Povestea de la ARO l-a inspirat pe Tudor Giurgiu la puţin timp după ce s-a petrecut, dar au trecut aproape 9 ani până ca regizorul să încerce transpunerea acesteia în film. El vorbeşte despre intenţia de a salva uzina prin donarea de spermă de către muncitori, dar iniţial a fost vorba despre altceva. În octombrie 2002, fosta uzină ARO din Câmpulung avea deja mari probleme. Supravieţuirea era asigurată prin comenzile primite de la stat pentru autospeciale pentru Romsilva, Interne şi Ministerul Educaţiei, însă veniturile erau insuficiente pentru asigurarea salariilor. De aprovizionare cu materiale şi materii prime pentru continuarea producţiei nici nu se mai punea problema! Tot în acea perioadă, a făcut vâlvă anunţul unei clinici din

Concurs!

icitațiile VIP-urilor

În fiecare lună, politicienii argeşeni vor scoate la licitaţie pentru cititorii Bitpress, o serie de obiecte care le aparţin sau care îi reprezintă. Nu vorbim despre o licitaţie pe bani, întrucât câştigători vor fi aceia care vor plusa mai multă imaginaţie. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să transmiteţi politicianului al cărui cadou doriţi să-l câştigaţi un mesaj despre ce aţi vrea să facă pentru judeţul sau localitatea dumneavoastră el sau partidul pe care îl reprezintă. Pentru a transmite doleanţele dumneavoastră, intraţi pe www.bitpress.ro, accesaţi secţiunea de Concursuri de la prima pagină şi urmaţi indicaţiile pe care le veţi găsi acolo. Iată ce obiecte vor fi „licitate” în luna septembrie şi, mai ales, cine sunt primii care sparg gheaţa!

Timişoara cum că se oferă 50 de euro pentru o donare de spermă. Atunci, liderul Sindicatului “Solidaritatea” de la ARO, Ion Cotescu, a avut o idee care urma să facă istorie: angajaţii de la uzină să doneze spermă pentru a-şi asigura bani pentru traiul zilnic. Publicată în presa locală, propunerea lui Cotescu a ajuns în publicaţiile naţionale, apoi în întreaga lume, fiind inclusă şi într-un top al celor mai proaste idei de afaceri pe anul 2002. Iată care era calculul lui Cotescu:

„Câte 7 (şapte) donări în 24 ore, cu 25 euro/5 grame-25 euro=800.000 lei înmulţit cu 7=5.600.000 lei/persoană pe zi. La 1.000 de donatori înmulţit cu 5.600.000 lei=5.600.000.000 lei/zi, care înmulţit cu 30 zile se obţin 168.000.000.000 lei (una sută şaizeci şi opt miliarde) pe lună care înmulţit cu 10 luni fac uriaşa sumă de 1.680 miliarde!… Cu 300 de

Constantin Nicolescu, preşedinte PSD Argeş - o icoană cu valoare sentimentală

Gabriel Bratu, primvicepreşedinte PDL Argeş - „Istoria critică a literaturii române”, a lui Nicolae Manolescu Andrei Gerea, deputat PNL un ceas în formă de hartă a României, cu imagini din Piteştiul zilelor noastre Constantin Polexe, consilier judeţean PNL - un album valo­ ros în care este prezentată isto­ria şi cultura Câmpulungului, de la înfiinţarea sa şi până în prezent.

miliarde plătim «consumaţia» bărbaţilor spartani de Muscel, care n-o să consume mai mult decât un fotbalist pe zi. Cu 700 de miliarde ne plătim datoriile la furnizori şi bănci, de 180 miliarde dăm prime şi ajutoare sociale la muncitori, iar cu 500 de miliarde, care înseamnă 15 milioane de dolari, ne asigurăm o colaborare cu o licenţă cu un grup motopropulsor super performant… Şi uite ce simplu este să salvăm ARO – UZINA – MUSCELUL şi 200 de mii de salariaţi care lucrează în toată ţara pentru maşina ARO. Nu că este genială propunerea?”. Fostul lider de sindicat are acum “şansa” să redevină celebru. Nu că i-ar fi lipsit o asemenea problemă, mai ales după ce a fost acuzat de întocmirea şi distribuirea unor “armaghedoane”, fiind primul român condamnat pentru ameninţări cu aşa-zise acte de terorism. Deocamdată aşteaptă şi el apariţia filmului. Va afla printre primii acest lucru, fiindcă acum este vânzător de ziare.

Librăria Mea & Bitpress te invită la ceai!

! curs Con

Ofertă de nerefuzat pentru luna septembrie! Cu numai 5 lei puteţi savura, la Librăria Mea (Strada Crinului, Nr 51, Pitești), ceaiuri aduse de pe patru continente, într-un ambient relaxant, cu muzică bună, în cramă sau la terasă. Seara, locul se animă şi devine ideal pentru o ieşire cu prietenii. Cel puţin o

dată pe săptămăna ai aici un concert live, o piesă de teatru sau un alt eveniment, astfel încât vei reveni cu siguranţă de câte ori vei avea timp. Tot ce trebuie să faceţi este să aveţi la voi săptămânalul Bitpress.ro magazine şi beneficiaţi de super-ofertă! Şi încă ceva! Săptămâna aceasta, sunteţi aşteptaţi la o degustare de vin oferită de Cramele Sâmbureşti, marţi, începând cu ora 20.00. Duminică, începând cu ora 11.00, cei mici sunt invitaţi la o proiecţie de desene animate în condiţii de cinema, cursuri de dans şi un work-shop în cadrul căruia vor fi învăţaţi să realizeze accesorii hand-made.


16

exclusiv

19 - 25 septembrie 2011

La vânătoare de mistreţi şi politicieni, cu prefectul Gogu Davidescu Gogu Davidescu: „Dacă m-am angajat într-o luptă, o duc până la capăt şi o câştig eu! Argeşul, ca judeţ, este un om care conduce tot. Am curajul să mă iau de gât cu el, ca să dărâm un mit care există şi pe care l-a făcut inclusiv mass-media voastră.” Iulia Cojocaru

A

fost, rând pe rând, vânat şi vânător. Acum este şi una şi alta deopotrivă, depinde din care parte a puştii priveşti. Cum politica a devenit, în ultima perioadă, un adevărat domeniu de vânătoare, am vrut să aflăm pe cine are prefectul Gogu Davidescu pe ţeava puştii, aşa că l-am însoţit la o vânătoare de mistreţi. La Mozacu, fireşte, loc unde se fac şi se desfac multe dintre treburile judeţului, unde se împart (potrivit legendelor locale), afaceri, băutură, zone de influenţă, bani, informaţii şi uneori şi pumni sau… femei. „Eu nu ucid, eu fac selecţie”

Pe drumul spre Mozacu, unul plin de gropi şi praf, prefectul Davidescu ne introduce în treburi ceva mai apolitice, vânătoreşti. Pentru că l-am făcut… criminal de animale fără apărare, acesta a ţinut să se apere şi să explice care este motivul pentru care apasă pe trăgaci. „Eu nu omor, nici nu ucid, fac o selecţie artificială în populaţiile de vânat din fondurile de vânătoare, fie ale Regiei Naţionale, fie ale asociaţiei, fie în ţară, unde suntem invitaţi de diverşi prieteni. Vânătoarea nu este un scop în sine, nici măcar un sport. Sport este pentru cei care stau toată ziua în birou şi ies sâmbăta şi duminica să se delecteze. Eu nu fac sport, eu sunt specialist în acest domeniu, iar asta presupune o ştiinţă ca oricare ştiinţă. Nu ucid, fac selecţie.” argumentează Davidescu, adăugând că acelaşi lucru îl face şi o gospodină atunci când ia găina din obor şi o transformă în friptură. Diferă doar arma… Şi pentru că tot am adus vorba de friptură, prefectul susţine că nu este nici pe departe fan al mâncărurilor vânătoreşti. „Am trăit cu soţia 35 de ani şi, în afară de o friptură de mistreţ sau de o ciorbă de fazan, nu s-a mâncat altceva. Acum, de când este fiul meu

Prefectul Gogu Davidescu, vânat sau vânător? vânător şi este şi însurat, soţia lui a început să mai prepare şi alte specialităţi vânătoreşti.” La vânătoare, cu Ceauşescu

Dacă lui Davidescu nu-i place să ucidă, ci doar să facă... selecţie, tatălui acestuia, fost pădurar, nu i-a plăcut niciodată să pună mâna pe puşca de vânătoare. „Tatăl meu a fost pădurar, dar nu i-a plăcut niciodată vânătoarea. Nici măcar nu a avut o armă, dar era obligat să participe la partidele de vânătoare organizate de Ceauşescu. Mergeam şi eu cu tata, în goană, şi când se termina vânătoarea, plecam. Pe Ceauşescu nu l-am văzut niciodată deoarece cu el, în standuri, stăteau doar secretarii, cei de la Direcţia Silvică, generalii lui... Dar nu mi-a plăcut de atunci vânătoarea, ci din facultate, unde făceam şi cursuri de profil. Atunci am tras primul foc de armă şi am avut şi rezultate. Cam atunci m-am contami-

nat, a început să-mi placă. Vânător cu acte în regulă sunt, însă, din anul 1980.” povesteşte Davidescu.

La celebrele partide de vânătoare ale lui Ţiriac nu a mers niciodată. „La Ţiriac este măcel, nu vânătoare. El creşte vânatul şi apoi îl împuşcă în masă.”

A pus ursul pe fugă, dar era să i se tragă de la un iepure

La braconaj sau... „branconaj”?

În atâţia zeci de ani de vânătoare s-au adunat şi poveştile vânătoreşti. Prefectul îşi aminteşte, prin antiteză, două dintre ele. „Eram la o vânătoare de porc mistreţ, la Slănic şi am auzit, dinspre un tufiş, un zgomot. Am fost convins că este un porc mistreţ, numai că a ieşit un urs la vreo 500 de kg şi de două ori cât mine când s-a ridicat pe două picioare. Era pe vremea lui Ceauşescu şi nu aveam voie să tragem în urşi decât cu o autorizaţie specială. Ca să scap, am strigat la el cât am putut, moment în care a luat-o la goană. Mergând la polul opus, am avut şi situaţii în care, un iepure rănit, dar nu mortal, era să sară pur şi simplu pe mine şi abia m-am apărat cu arma de el.”

Ajunşi la cabana Mozacu, prefectul Davidescu îşi schimbă costumul apolitic cu unul de vânătoare. Este mândru de bluza pe care are o emblemă cu un porc mistreţ, primită de la fiul său. Puşca, un IJ rusesc, a cumpărat-o în 1981. Are o singură ţeavă, pentru că... „îmi place să dau vânatului o şansă”. „Deci, mergem la braconaj sau... branconaj?” l-am întrebat pe prefect (n.r. aluzie la „branconajul” ieşit pe gură ministrului Administraţiei şi Internelor, monument de inteligenţă). „Eu nu merg nici la branconaj, nici la altceva... Merg la vânătoare decât cu autorizaţie şi când este sezonul. Am aflat şi eu de această problemă, dar nu o comentez. Nu pot face niciodată o astfel de greşeală pen-

tru ştiu foarte bine ce înseamnă braconajul.” ne răspunde prefectul. Faptul că este stăpân pe gramatica limbii române nu era un secret pentru noi. Ne interesa doar dacă are curaj să îşi înfrunte şeful pe linie directă, că, deh, dacă ministrul spune „branconaj”, parcă nu e bine să-l contrazici... „M-am găsit eu, un nebun, să mă iau la trântă cu el, asta este piesa”

La Mozacu, una dintre cele mai importante complexe de vânătoare din Argeş, se fac anual venituri de 300.000 de euro. Ca să vânezi un porc mistreţ, spre exemplu, trebuie să scoţi din buzunar câteva milioane bune, aşa că îl iertăm pe prefect de o asemenea cheltuială, că-l aşteaptă o campanie grea, şi îl însoţim să ne arate mistreţii. Înaintea noastră merge o căruţă plină cu porumb, pentru a-i momi. Cam la două-trei zile aceştia sunt hrăniţi. Ne aşezăm în

standuri, la câteva zeci de metri distanţă, şi aşteptăm. Porcii nu aşteaptă, însă, invitaţie specială, aşa că dau iama direct în porumb. Prefectul duce puşca la ochi, pentru a da cât mai bine la prima şedinţă foto vânătorească din viaţa sa. „Pe cine aveţi în bătaia puştii?” îl întreb. „Pe nimeni” răspunde. „Nouă ni se părea că vedem nişte ghiozdane, Consiliul Judeţean...”. La replica asta, prefectul se dezlănţuie: „Am contestat acţiunea cu ghiozdanele şi veţi vedea care sunt şi dedesubturile. Voi demonstra că s-a dat ghiozdanul prin Consiliul Judeţean. Dacă m-am angajat într-o luptă, o duc până la capăt şi o câştig eu! Nu sunt victime colaterale, vă asigur. Era o acţiune 100% politică, în niciun caz de caritate, aşa cum s-a dorit a părea. Consiliul Judeţean este un om şi îmi pare rău cu numai eu am curajul să o spun. Consiliul Judeţean nu există, este doar un om. Nu există ceilalţi. Argeşul, ca judeţ, este un om care conduce tot. M-am găsit eu, un nebun, ca să mă iau la trântă, asta este piesa. Şi am curajul să mă iau de gât cu el, ca să dărâm un mit care există şi pe care l-a făcut inclusiv mass-media voastră. Frica, laşitatea, îi împiedică pe alţii să se ridice sau să îl înfrunte. Nu-l învinuiesc pe el că este un om puternic şi influent, spun doar că, în Argeş, este un sistem controlat de el. Pe toţi îi controlează.” Trebuie să fie dat dracu’ Nicolescu ăsta! Numai că nu înţelegem de ce, spre exemplu, Preasfinţia sa Calinic este învârtit din cheiţă de altcineva, în niciun caz de preşedintele CJ Argeş. Prefectul nu răspunde acestei provocări, cică în treburile cu Biserica nu se bagă. Prea târziu, însă, Biserica s-a băgat până... la turle în acest mare... rahat care a devenit politica. „Nu-mi mai place politica, iar dacă am ajuns la prefectură nu am ajuns pentru că îmi place sau am vrut eu. Din păcate, în politică nu faci ceea ce vrei sau ce ţi-ar plăcea, ci trebuie să faci şi ceea ce ţi se cere. Nu m-a obligat nimeni în mod special, a fost o rugăminte pe care am acceptat-o. Nu regret, dar nici nu mă bucur” conchide Davidescu.


Bitpress magazine no.3