Page 1

Știința – poartă spre cunoaștere

Dragi cititori, vă propunem această expoziție virtuală pentru a vă familiariza cu cărțile, pe care le puteți găsi în colecțiile Bibliotecii „Transilvania”, și este alcătuită cu mult drag pentru voi cu ocazia Săptămânii Științei, inițiată de BM „B.P. Hasdeu”. Vă invităm la lectură! Știinta este o neîntreruptă căutare a adevărului, o luptă permanentă pentru a afla cum funcționează Universul, căutare ce merge înapoi până la primele civilizații. Antrenată de curiozitatea umană, știința s-a bazat pe raționament, observație și experiment. Cel mai cunoscut dintre filosofii greci ai Antichității, Aristotel, a scris mult despre subiecte științifice și a pus bazele multor lucrări care i-au urmat. Aristotel era un bun observator al naturii, dar s-a bazat în totalitate pe gândire și argumente, făra experimente. Drept urmare, a făcut greșeli. A susținut, de exemplu, că obiectele grele cad mai rapid decât cele ușoare si ca, daca un obiect e de două ori mai greu decât altul, va cadea de două ori mai repede. Cu toate că e o greșeală, nimeni nu a avut nici un dubiu asupra acestei teorii până în 1590, când astronomul italian Galileo Galilei


a infirmat ideea. Însă, chiar dacă astăzi pare evident că un om de știință autentic trebuie să se bazeze pe experimente, acest lucru nu a fost întotdeauna clar. E binecunoscut faptul că Știința este un corp de cunoștințe creat prin intermediul observației, ipotezei, experimentării și logicii cu scopul de a explica și prognoza evenimente sau comportamente. Observația, experimentarea și raționamentul critic joacă roluri esențiale în acumularea de cunoștințe științifice. O disciplină este considerată drept știință, dacă cei care o practică aplică metoda științifică. Potrivit falsificaționiștilor, aceasta implică construirea unei ipoteze testabile, urmată de încercări continue de a infirma această ipoteză via raționament critic, experimentare și observație. O ipoteză care a fost testată riguros într-o mare varietate de condiții, și care rămâne neinfirmată, este acceptată în mod probabilist ca aproximație utilă a adevărului, și dobândește statutul de teorie; observațiile viitoare însă ar putea să o infirme. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:%C8%98tiin%C8%9B%C4%83

Bender, Lionel. Invenții / Lionel Bender; trad.: Dan Dumitrescu. – București : Litera Internațional, 2004. – 64 p. Cartea este o enciclopedie spectaculoasă, unică, despre fascinanta lume a invențiilor și inventatorilor din toate timpurile și de pe toate meridianele. Este un omagiu adus imaginației creatoare a omului si un îndemn la cunoașterea și aplicarea în beneficiul societății a tuturor marilor descoperiri ale minții omenești. Autorul prezintă o selecție fascinantă de invenții. Lectură plăcută!


Drăgănescu, Mihai. Știință și civilizație / Mihai Drăgănescu. – București : Ed. Științifică și Enciclopedică, 1984. – 287 p. Volumul de față nu este un volum de filozofie, ci numai unul cu caracter filosofic, abordând câteva din problemele civilizației, științei, semanticii, informației și culturii. De aceea el poate să pară, într-o anumită măsură, eterogen, deși între filozofie și civilizație, toate firele trec prin tot ceea ce preocupă omul contemporan.

Marcus, Solomon. Provocarea științei / Solomon Marcus. – București : Ed. Politică, 1988. – 469 p. Ambiguitatea din titlul acestei cărți este deliberate. Pe de o parte, știința a lansat în secolul nostrum o provocare fără precedent la adresa culturii contemporane și a întregii societăți; pe de altă parte, comanda social actuală se constituie într-o provocare majoră la adresa științei.


Marea carte despre experimente / De Agostini; trad. : Teodor Julea. – București : Litera Internațional, 2006. – 263 p. Deschide această carte și vei avea plăcerea să faci singur descoperiri cu ajutorul numeroaselor experimente descrise. Te vei convinge, astfel, că știința poate fi distractivă și captivantă! Aceste experimente, simplu de realizat, îți vor împărtăși secretele mișcării și ale echilibrului corpurilor, apei si luminii, magnetismului si electricității, etc. Singur, sau împreună cu prietenii tăi, te poți distra și produce efecte spectaculoase, unele chiar magice. Vei înțelege, jucându-te, cum funcționeaza legile fundamentale ale naturii. Astfel, pagină după pagina, experiment dupa experiment, vei pătrunde în universul fabulos al științei.

Marea carte despre invenții / trad.: Ioana Constantin. – București : Litera Internațional, 2008. – 239 p. Cine a inventat roata? Dar telefonul? Cine a inventat becul si cine a descoperit sticla? Cand si cum au fost lansati primii oameni in spatiu? Cum au invatat oamenii sa masoare timpul sau sa macine graul? O carte care parcurge istoria inventiilor, oprindu-se asupra aspectelor tehnice si stiintifice dar si povestind, ca intrun roman de aventuri, cum fiecare descoperire a imbunata?it modul de viata al oamenilor. Fotografiile detaliate si desenele elocvente


imbogatesc textul cu detalii vizuale interesante, iar rubricile de intrebari, curiozitati si recorduri ghideaza cititorul de orice varsta prin lumea fascinanta a personalitatilor stiintei, a visatorilor si a vizionarilor care au contribuit, cu totii, la progresul lumii in care traim.

Mic dicționar de științe; trad.: Cristiana Chiculescu. – București : Ed. Niculescu, 1999. – 444 p. Este o carte care explica direct și simplu tot pentru a înțelege știința la nivel avansat. Această carte ajută la crearea unor baze solide pentru cunoaștere și succes în domeniile științei. Cititorii pot descoperi rapid explicații sau pot să parcurgă pe îndelete fiecare subiect ca să acumuleze cunoștințe pas cu pas.

Popescu, Mihai. Descoperiri științifice / Mihai Popescu, Virgil Spulber. – Chișinău : Știința, 1992. – 291 p. Legendă și adevăr în istoria științei, drumul sinuos și dificil al cunoașterii, epizoade și întâmplări semnificative, captivante, uneori amuzante din viața și activitatea unor personalități de seamă: Galilei, Newton, Kepler, Arhimede, Dalton, Mendeleev, Coandă, etc. – constituie tematica acestei interesante lucrări.


Rădulescu Mihaela. Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat / Mihaela Rădulescu. – București : Ed. Didactică și Pedagogică, 2006. – 184 p. Destinată în primul rând studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători, lucrarea de faţă încearcă să asigure un echilibru între dimensiunea teoretică şi cea practică a cercetării ştiinţifice, aspirând, astfel, să conducă la cultivarea respectului faţă de reguli care s-au impus ca norme larg sau unanim acceptate în practica ştiinţifică, norme a căror nesocotire poate antrena respingerea unei lucrări ca nefiind de factură ştiinţifică. Totodată, lucrarea vizează să contribuie la promovarea cercetării ştiinţifice în spaţiul universitar, prin facilitarea sarcinii autorilor de lucrări universitare, precum şi a persoanelor chemate să conducă cercetarea şi să-i evalueze şi valorifice rezultatele. Ea poate fi utilă şi profesorilor din învăţământul preuniversitar, în elaborarea şi autoevaluarea lucrărilor pentru obţinerea gradului didactic I, ca şi celor care au de trecut probe de admisibilitate scrise, în domenii precum magistratura sau manageriatul. În acest fel, lucrarea poate contribui la dezvoltarea culturii ştiinţifice a studenţilor şi a tinerilor cercetători şi, în acelaşi timp, la o mai bună formare a competenţelor necesare înţelegerii, scrierii, susţinerii şi evaluării unei lucrări, în conformitate cu practicile ştiinţifice ale mediului academic european.


Salam, Abdus. Știința, bun al întregii omeniri / Abdus Salam. – București : Editura Politică, 1985. – 237 p. Cele două teme principale abordate în prezentul volum selectiv – știința și problemele lumii în curs de dezvoltare – sunt și cele două cause cărora autorul a dedicat cea mai mare parte a activității sale.

Știința. Prima mea enciclopedie. – București : Enciclopedia Rao, 1996. – 120 p. Citind această mică enciclopedie,copiii vor descoperi lumea ştiinţei, vor înţelege ce este electricitatea, mişcarea, sunetele, lumina, culorile şi vor putea face singuri experienţe simple şi uimitoare.

Vă așteptăm cu drag!

Profile for Biblioteca Transilvania

Știința, poartă spre cunoaștere  

Știința, poartă spre cunoaștere  

Advertisement