Issuu on Google+

Filiala „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Chişinău Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Vrancea

Nr. 1 - Revistă în parteneriat Chişinău-Focşani

Chişinău- 2012 1


Lumea bibliotecii la un click distanţă!

Revistă electronică editată în parteneriat:

Biblioteca „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Revistă electronică pentru copii şi tineri, bibliotecari, educatori, învăţători.

2


Director: Drd. Teodora FÎNTÎNARU Redactor-şef: Masterand, Cristina CATEREV Redactor artistic: Raisa PLĂIEŞU

COLEGIU DE REDACŢIE: La apariţia acestui număr au contribuit: Margareta TĂTĂRUŞ (Repere profesionale, Nicoleta OPRIŞAN (Din istoria bibliotecii), Veronica CRĂCIUN (Personalităţi vrâncene), Lidia CIORNAIA (Moştenitorii), Victoria BULIBAŞ (Cartea mea preferată), Liuba LOGHIN, (Creativitatea bibliotecarilor), Maria CERNELEANU (Exemple de bune practici), Veronica GUŢU (Parteneriat, promovare, portofoliu), Aliona LISNIC (Info curiozităţi), Stela GHERMAN (Liste de recomandare), Raisa PLĂIEŞU (Talente inedite), Cornel BUFNEAC (Personalităţi literare), Olga BOSTAN (Galeria bibliotecii noastre)

Secretariat: Victoria BULIBAŞ

3


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

CUPRINS

Natalia CORGHENCEA ORA DE LECTURĂ - CUŞMA LUI GUGUŢĂ ................................................ 19

Cristina CATEREV DE CE ACEASTĂ REVISTĂ?................ 6 Drd. Teodora FÎNTÎNARU IDEEA DE PARTENERIAT ................... 7

ISTORIA UNEI BIBLIOTECI

FELICITARE 23 APRILIE – ZIUA BIBLIOTECARULUI .............................. 8

INFO-CURIOZITĂŢI

Raisa PLĂIEŞU BIBLIOTECARUL PROFESIE RĂTĂCITĂ PRIN TIMP ŞI OAMENI......................................................9 Drd. Teodora FÎNTÎNARU EU, BIBLIOTECARUL .......................... 10

Nicoleta OPRIŞAN DIN ISTORIA BIBLIOTECII JUDEŢENE „DUILIU ZAMFIRESCU” ................... 20

Aliona LISNIC BIBLIOTECILE – MINUNI ALE LUMII ................................................................... 23 CARTEA PREFERATĂ Victoria BULIBAŞ CARTEA – IZVOR DE CUNOŞTINŢE .... 24 INVITAŢIE LA LECTURĂ

REPERE PROFESIONALE Victoria BULIBAŞ ROLUL BIBLIOTECII ÎN SUSŢINEREA CURRICUMULUI MODERN ............... 11

Stela GHERMAN, Margareta TĂTĂRUŞ

Prof. Pompilia BĂRBOSU PARTENERIATUL ŞCOALĂBIBLIOTECĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII ...................................... 12

CATRENE DESPRE CARTE Creaţiile copiilor CARTEA, PRIETENA MEA ................ 30

Stela SEBE PARTENERIATUL BIBLIOTECĂ ŞCOLARĂ – BIBLIOTECĂ PUBLICĂCOMUNITATE ....................................... 14 Raisa PLĂIEŞU DESERVIREA UTILIZATORULUI VIRTUAL – CALE NOUĂ DE CUNOAŞTERE ....................................... 16 Anastasia ZUBENCO CARTEA VINE LA TINE! (PROGRAM EXTRAMUROS) .................................... 18

O CARTE PENTRU TINE – LISTE DE RECOMANDARE ................................. 26

IMPRESII DESPRE BIBLIOTECĂ Ruxandra ŞTERBEŢ BIBLIOTECA ÎN VIZIUNEA MEA .... 31 PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU Maria CERNELEANU PARTENERI CU BIBLIOTECA – PRIETENI CU CARTEA ...................... 32 SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ Veronica GUŢU ...................................... 33 LEGENDE PASCALE DE LA VRANCEA LEGENDA OUĂLOR ROŞII ............... 38 TRADIŢII PASCALE – MOLDOVA LEGENDA OUĂLELOR ROŞII ......... 40 4


Liuba LOGHIN CREATIVITATEA PASCALĂ A BIBLIOTECARILOR ............................ 41 Veronica CRĂCIUN PERSONALITĂŢI VRÂNCENE ......... 42 PERSONALITĂŢI LITERARE Raisa PLĂIEŞU CENACLUL - O FEREASTRĂ DE VIS A COPIILOR ŞI TINERILOR ........... 43 PERSONALITĂŢI LITERARE LANSARE DE CARTE 101 POEME, RAISA PLĂIEŞU Cristian PLĂIEŞU-DVORNIC, TALENTE INEDITE ............................. 47 Daniela MAZUR DEBUT LITERAR ................................ 50 DESCOPERIM ŞTIINŢELE MICUL CARTOGRAF Margareta TĂTĂRUŞ .......................... 52 POVESTEA MEA Dumitraş MUNTEANU POVESTEA LUI DUMI-DUMITRAŞ.. 54 CĂLĂTORIE PRIN CHIŞINĂU Natalia CORGHENCEA BOTANICA – CARTIERUL NOSTRU DRAG ........... 55 MOŞTENITORII Lidia CIORNAIA ŞTEFAN VODĂ ŞI ICOANA SFÂNTULUI GHEORGHE .. 56 Constanţa ABĂLAŞEI ŞTEFAN CEL MARE – CTITORUL ... 58

GALERIA BIBLIOTECII NOASTRE... 61

5


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

DE CE ACEASTĂ REVISTĂ?... Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Cristina CATEREV, director, Filiala „Ştefan cel Mare”

Biblioteca este promotor al lecturii, prin intermediul căreia sunt promovate creativitatea, talentul şi comunicarea, parteneriatul durabil, socializarea utilizatorilor prin intermediul altor prieteni comuni. Urmărind paşii strategiei înaintate de BM „B.P. Hasdeu”, scopul urmărit prin realizarea acestei reviste electronice este de a atrage nonutilizatorul spre acel tărâm fermecat, univers al cunoştinţelor prin care să cunoască noi orizonturi, astfel evidenţiidu-se actualitatea şi importanţa bibliotecii în inima comunităţii. Promovarea bibliotecarilor, copiilor, tinerilor talentaţi, care-şi exprimă creativitatea prin cuvintele magice. Desigur este un mediator al educatorilor, învăţătorilor, care sunt pilonii lecturii şi a educaţiei fără de care nu putem exista. Revista electronică urmăreşte implicarea utilizatorilor în realizarea unui material despre activitatea în cadrul bibliotecii, grădiniţei, şcolii, comunităţii, îmbogăţirea şi diversificarea serviciilor electronice a bibliotecii urmărite în strategie, diversificând astfel modalitatea de a petrece timpul la bibliotecă util şi plăcut, implicând mai mulţi copii pentru a fi micii jurnalişti. Din activităţile proiectului fac parte şi atragerea elevilor, studenţilor în proiect prin activităţile extraşcolare prin intermediul Bibliotecii Judeţene „D. Zamfirescu”, Focşani, Vrancea de a-şi forma prieteni noi. Un fapt important este implicarea bibliotecarilor din reţeaua BM, celor 30 de filiale şi a bibliotecarilor din Focşani, astfel promovânduse schimbul de experienţă prin rubrica ”Biblioteci şi bibliotecari”.

Publicarea on-line a revistei va permite utilizatorilor să fie promovaţi în comunitate şi web, astfel atrăgând şi alţi utilizatori pentru a-şi publica articolele interesante. Comunitatea va fi vizitată şi informată mereu despre articolele necesare fiecărui număr în apariţie, urmărind informarea, educarea şi atragerea nonutilizatorilor şi a celor virtuali. Revista va fi dedicată elevilor, unde putem promova talentele creative de a scrie, a desena, şi ale bibliotecarilor prezentând prin revistă multe din activităţile sale organizate în cadrul bibliotecii, profesorilor, educatorilor unde vor putea publica articole despre activitatea didactică şi parteneriatul biblioteca – şcoala, grădiniţa, familia. Aşteptările noastre: - promovarea talentelor, creatorilor; - promovarea activităţii de bibliotecar; - extinderea relaţiilor de colaborare; - promovarea talentelor prn intermediul bibliotecii; - evidenţierea rolului instructiv-educativ al bibliotecii; - evidenţierea rolului bibliotecarul mediator în lumea cunoştinţelor; - stimularea şi încurajarea utilizatorilor de a-şi publica materialele; - dezvoltarea interesului pentru lectură, prin revistele bibliografice publicate în revistă; - orientarea utilizatorilor spre cartea preferată şi expuneri-dezbateri despre ea, invitaţie la lectură; - orientarea utilizatorilor spre valorile literar-culturale autohtone prin rubrica scriitorul preferat; - realizarea de noi parteneriate şi colaborări între bibliotecă şi instituţiile de învăţământ preşcolar şi preuniversitar; Biblioteca ta există acum la un clic distanţă! Nu ezita, ea devine prietenul nostru şi universul cunoştinţelor devine al tău!

6


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

IDEEA DE PARTENERIAT Drd. Teodora FÎNTÎNARU

director, Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Vrancea

Ideea de parteneriat este atât de bine conturată în conştiinţa noastră, în practica de zi cu zi, încât nu ni se pare că ar mai putea spune ceva nou sau că ar mai putea să ne dea de gândit, într-un fel sau altul. Şi totuşi, de câte ori începem o activitate personală sau un proiect instituţional intervin, în moduri diferite, mereu altele, sprijinul, implicarea şi susţinerea celor din jurul nostru. Cu atât mai mult avem nevoie de ceilalţi, de experienţa lor, de munca lor, de acceptul lor, când este vorba de proiecte generoase, de anvergură, durabile şi cu largă adresabilitate. Nu altfel au stat lucrurile când, o mână de entuziaşti şi poate de vizionari, din Chişinău şi Focşani – Vrancea, şi-au pus la încercare încrederea unii în ceilalţi şi împreună, implicând atâtea niveluri de decizie, construind şi refăcând logistici şi strategii, au pus bazele, în anul 2004 - prin carte, prin bibliotecă şi prin voinţe unite - Filialei comune Ştefan cel Mare şi Sfânt a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” din Chişinău. De fiecare dată îmi amintesc cu emoţie şi mândrie momentele înălţătoare de la inaugurare, curiozitatea lăuntrică a unui nou început şi buchetul de flori mai albastre ca seninul cerului primite atunci de la Vasile Şoimaru. Pe toate le port în suflet ca pe nişte scumpe mărturii ale unui început de istorie. Şi, într-adevăr, Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt a început să crească precum voinicul din poveste şi, graţie minunaţilor oameni-bibliotecari care i-au construit destinul, a devenit un frumos şi demn de urmat exemplu în profesia noastră. De-a lungul acestui parcurs, am fost şi noi, bibliotecarii din Vrancea, martori şi am participat, cu bucurie, la unele dintre realizările

care îndreptăţesc ideea de parteneriat de succes. Mă gândesc la editarea Dipticului Duiliu Zamfirescu, împreună cu distinşii noştri colegi de la Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”, la activităţile comune dedicate profesiei, la articolele de specialitate, din revistele Lector şi Bibliopolis sau la contribuţia atât de elaborată şi de emoţionantă a multor copii din Chişinău la Cartea unicat Balansoarul cu fluturi, editată la un Târg de carte, de Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” din Focşani. Ni se propune acum o interesantă participare la Revista Bibliounivers, o idee la care aderăm fără rezerve, dorindu-ne să fim buni parteneri. Pentru că, revenind la ideea de parteneriat, ce înseamnă această formă de colaborare dacă nu un mod inteligent de a construi împreună, de a împrumuta din experienţa celuilalt, de a fi transparent, flexibil, răbdător şi de a avea simţul echilibrului, al măsurii în toate? Ce înseamnă un parteneriat reuşit, cu obiective împlinite şi scopuri atinse, dacă nu un fel de a îndrăzni creativ, de a avea încredere în tine şi în ceilalţi, de a fi credibil şi perseverent? Ce înseamnă, în fine, un eficient parteneriat, dacă nu a transforma o idee, o iniţiativă, un act de creaţie, într-un concept, în plus valoare? Dincolo de multă muncă, mai ales de echipă, de comunicare şi feed-back, ideea de parteneriat mai înseamnă şi bucuria lucrului împlinit, bucuria împărtăşită cu ceilalţi, multiplicarea experienţei, izbânda asupra reticenţelor, optimismul şi curajul de a ne asuma o nouă creaţie. Cu astfel de gânduri încrezătoare în succes, plecăm la drum, într-un nou parteneriat, la invitaţia colegei noastre, doamna director Cristina Catarev, de la Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, căreia îi mulţumim pentru încredere şi pentru această frumoasă provocare. Sperăm ca drumul să fie lung şi frumos, pentru că, de buni tovarăşi de călătorie, suntem siguri. 7


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) 23 APRILIE – ZIUA BIBLIOTECARULUI

DECRET

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

pentru modificarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1774-II din 21 noiembrie 2000 Preşedintele Republicii Moldova decretează: Articol unic –În Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1774-II din 21 noiembrie 2000 privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua Bibliotecarului, textul „la 5 octombrie” se substituie prin textul „la 23 aprilie”. PREŞEDINTELE INTERIMAR AL REPUBLICII MOLDOVA Mihai GHIMPU - Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 2010. – Nr 23/24. – P. 45. Această modificare a fost operată la solicitarea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova. În calitate de argument a fost invocat faptul că în mai multe ţări din lume, inclusiv SUA, Marea Britanie, România ş.a. profesia de bibliotecar este sărbătorită la 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor, instituită de către UNESCO în 1995, la Conferinţa Generală de la Paris, sau în date apropiate acestei zile. Respectiva sărbătoare este o oportunitate pentru întreaga societate de a aprecia la justa valoare rolul cărţii ca mijloc unical de susţinere a culturii, educaţiei, comunicării şi vieţii sociale. Această zi, de asemenea, oferă ocazia de a aprecia importanţa bibliotecarilor ca mediatori între lumea cărţii, a informaţiei şi cea a cititorilor. http://www.zdg.md/stiri/ziuabibliotecarului-in-alta-zi FELICITARE Este o profesie care merită a fi sărbătorită doar în ziua cărţii, acest membru al familiei este o stea călăuzitoare în universul cunoştinţelor. Deschide inima mereu spre comunitate, bibliotecarul mediator al lecturii, al cărţii fiind un bun promotor al imaginii vizuale, spre căile cunoscute şi necunoscute ale firului informaţional necesar oricui.

Nu poate exista o societate fără bibliotecă, unde poţi găsi lumina FERICIRII, DRAGOSTE DE CARTE, CULTURĂ, A TOT CE E FRUMOS. Bibliotecarul este o umbră care urmăreşte mereu succesele, cultura informaţiei, inovaţia, partenerii, utilizatorii, explozia informaţiei, profesionalismul, experimentele, instruirea profesională. De ce să nu fim alături de aceste călăuze minunate ale copiilor, tinerilor, adolescenţilor, profesorilor, învăţătorilor, educatorilor, personalităţilor deosebite, a scriitorilor ursite, fără de carte nu poate trăi, MĂRIA SA, CARTEA.

Cu prilejul Zilei Profesionale a Bibliotecarului vă dorim să culegeţi roadele destinului ales în sânul tendinţelor profesionale, să fiţi mereu acel viscol ce trezeşte inima cititorului spre lumea Cărţii. Vă urăm răbdare în munca stâncoasă de zi cu zi, iar în schimb să primiţi suita de realizări mult aşteptate! FELICITĂRI DE ZIUA PROFESIEI! LA MULŢI ANI, SCUMPE BIBLIOTECARE! BIBLIOTECARII DE LA FILIALA „ŞTEFAN CEL MARE”, OR. CHIŞINĂU

8


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

FELICITARE Raisa PLĂIEŞU, scriitoare BIBLIOTECARUL - PROFESIE RĂTĂCITĂ PRIN TIMP ŞI OAMENI... Cine-a fost întâia oară, binecuvântat să fie? Să slujească templul Cărţii şi Cuvântul să-l învie. Numai el, Bibliotecarul, sufletul omului hrăneşte, El de veacuri şi decenii, nu închide fila cărţii. Bibliotecarul cu faţa brăzdată de bunătate şi răbdare, de iubire şi ospitalitate, păşeşte prin văzduhul nociv al cronicilor ca să urce şi să tot coboare prin munţi de cărţi, să aprindă lumina cuvântului în ochii şi cugetul utilizatorului său de mâine.. Bibliotecarul-enciclopedia universului, ghidul tuturor cunoştinţelor, ochiul catalogului de căutare şi răsfoire a milioanelor de pagini, promotorul artelor frumoase, semănător de pace şi credinţă... vine mereu să dăruie tuturora din sufletul său înmiresmat din virtuţile creştine. Bibliotecarul în fiece zi deschide larg uşile bibliotecii ca să intre utilizatorii de toate vârstele şi-n Casa Mare a sa – biblioteca, să aducă mereu înălţare şi sărbătoare Cărţii cu: saloanele internaţionale de carte, diferite simpozioane, săptămâna uşilor deschise, conferinţe, întâlniri cu diferiţi autori, lansări editoriale, înfiinţarea şi petrecerea diferitor şedinţe a nenumăratelor cenacluri literarartistice, lumea poveştilor etc. Nu există om în lume ca să nu fi păşit pragul bibliotecii. De orice vârstă şi profesie nu ar fi el: elev, licean, student, profesor, om de ştiinţă, politician, medic, inginer, constructor, contabil, etc. La toţi aceşti oameni care şi-au găsit profesia-n viaţă, pâinea lor cea de toate zilele a fost mereu Cartea: de la grădiniţă şi până la şcoală, de la şcoală până la liceu, de la liceu până la universitate şi până-n toate zilele vieţii. Şi cine din aceşti utilizatori ai timpului, care au fost mereu deserviţi cu cărţi ar

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

recunoaşte şi ar spune peste ani: “Mulţumesc, scump bibliotecar, pentru pâinea cea de toate zilele – Cartea!” Munca de azi al bibliotecarului împărţită în diverse funcţii de activitate e grea, peste puteri, enorm de mare, pare a fi neînţeleasă, nepreţuită parcă şi lăsată într-o umbră a timpului nevăzută parcă de nimeni… În timpul crizei economice de azi, bibliotecarul înfruntă greutăţi mari, dar oricum mereu e gata să vegheze cartea, oferindu-i bibliotecii sale o imagine prosperă şi modernă. Sunt bibliotecari care nu au plecat peste hotare, ci prin entuziasmul lor sau pe un mic salariu, apără interesele Cărţii cu demnitate şi credinţă, cu dragoste de ţară şi neam, moştenind cu mare responsabilitate patrimoniul naţional. În multe sate din Republica Moldova se închid şcolile, dar bibliotecile încearcă să supravieţuiască – ca nişte luminiţe mici să ardă pentru sufletele oamenilor din sate. Sperăm că această sărbătoare în viitor îi va oferi ocazie bibliotecarului de a fi apreciat altfel ca mediator între lumea cărţii, a informaţiei şi cea a utilizatorilor. De Ziua Bibliotecarului tuturor colegilor le urez sănătate, voie bună, succese şi împlinirea tuturor planurilor, proiectelor în activitatea biblioteconomică! Şi cum spunea Sf. Ioan Gură de Aur: „Cuvântul hrăneşte mai mult decât pâinea...” Astfel ca autor, nu pot să nu înmoi peniţa mea în călimara sufletului şi să scriu pe fila albă a unei expoziţii de bibliotecă: Cine poartă – azi grija cărţii? O repară, o tratează?... Şi din om în om prin timp, tot mereu îi duce slava? Numai el, bibliotecarul, pleacă tâmpla peste carte. Doamne, ce vrednice sunt al bibliotecarului fapte. Prin virtuţile lui creştine, tot cu rugăaşa să fie, Doamne, dă-i mulţi ani de viaţă şi doar tânăr să rămână... Că numai bibliotecarul, sufletul omului hrăneşte, El de veacuri şi decenii, nu închide fila cărţii.

9


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

FELICITARE

EU, BIBLIOTECARUL Drd. Teodora FÎNTÎNARU, director, Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Vrancea Din anul 1995, la iniţiativa UNESCO, se sărbătoreşte în întreaga lume, din doi în doi ani, la 23 aprilie, “Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor”, având drept scop promovarea dreptului şi libertăţii lecturii. Deviza acestei sărbători mondiale este “lectura pentru pentru toţi”. În anul 1998 Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din Romania, considerand că lectura şi cartea nu pot fi gândite în afara bibliotecilor şi a bibliotecarilor, adaugă la sărbătoarea internaţională a cărţii din 23 aprilie “Ziua Bibliotecarului din Romania”. Din anul 1999 bibliotecarii din Romania sărbatoresc Ziua Bibliotecarului prin sesiuni de comunicări, vizite de documentare interbibliotecare, excursii, reuniuni şi mese festive. Revista Biblioteca consemnează anual principalele evenimente din bibliotecile publice romaneşti dedicate acestei sărbători a profesiei. Este doar o coincidenţă că tot în 23 aprilie biserica creştină îl sărbătoreşte pe ”Sfântul Gheorghe”, patronul spiritual şi protectorul armatei, dar şi sfântul biruinţei. Info profesional – http://www.bjc.ro/new/files/revistalectura/ziua_bibliotecarului.pdf Eu, Bibliotecarul, din cămăruţa aceasta cu cărţi de unde vă scriu, mărturisesc, fără putinţă de tăgadă, că nu aş putea trăi, dacă lumea aceasta a Verbului, căreia mă închin, precum Faust odată, nu m-ar lăsa să vieţuiesc, în armonie şi împăcare cu miile de tomuri al căror paznic şi familie sunt. Eu, Bibliotecarul, am trăit truda, nu zadarnică, a legăturilor de cărţi, cărate sisific, la temelii de biblioteci, am simţit maiestatea rafturilor pline de înţelepciunea veacurilor, dar şi tristeţea sau aşteptarea, atinsă mai întotdeauna de aripa istoriei, a rafturilor goale, pe care tot eu, bibliotecarul, le-am umplut mai apoi, carte cu carte, atingând, cu fiecare tom aşezat unde trebuie, eternităţi de o clipă…

Eu, Bibliotecarul, am visat, deopotrivă, labirinturi borgesiene şi ferestre înalte pentru biblioteca mea şi am trăit, ascuns de privirile alor mei, propria-mi durere Ghetsimani, dar nu am uitat niciodată să fiu un veşnic căutător al ideilor, şi al oamenilor care au nevoie de mine şi nu ştiu să mă găsească. Eu, Bibliotecarul, sunt aici, lângă tine, trecătorule, prieten şi tovarăş de drum, învăţător şi frate, niciodată străin, niciodată singur, niciodată învins. Eu, Bibliotecarul, semăn, sau poate chiar sunt, ca o continuare de poveste, Ana lui Manole, pe care toţi o ştiu acolo, răbdătoare şi sfântă, între ziduri, dar pe care n-o văd niciodată, unii pentru că nu au sufletul pregătit, alţii pentru că nu au ochiul atent… Eu însumi am crezut mai întâi, că sunt paznicul Cărţii de nisip a lui Borges, dar, cu timpul, când mi-au încărunţit tinereţile, am înţeles metafora care nu-mi dădea deloc pace, iam înţeles destinul: Eu sunt aidoma Cărţii de nisip, aşezată la intrarea în Templu, sunt ochiul, sunt sufletul Templului numit Bibliotecă… Eu, Bibliotecarul, sunt un om şi nimic mai mult, dar vă privesc pe Dumneavoastră, fraţii mei de profesie şi de suflet, şi-mi spun: aici sunt, o, Doamne, şi puterea cărţilor şi puterea cuvintelor şi destinul mişcător al bibliotecilor, aici sunt, în forţa fiecăruia şi a tuturor laolaltă, în sclipirea din privirea Dumneavoastră, în mângâierea şi fermitatea cuvintelor pe care le mânuiţi şi le săpaţi în suflete. Eu, Bibliotecarul, ucenicul celor buni, de ieri şi de azi, care am râs- plângând, de urcuşurile şi coborâşurile mele de-a lungul istoriei, mă uit la Dumneavoastră, bunii mei bibliotecari şi prieteni şi, cu mâinile împreunate în reverenţă, vă spun: respectată să vă fie munca şi dragostea pentru cărţi şi oameni deopotrivă, iubiţi să fiţi pentru generozitatea de fiecare zi şi sporită să vă fie faima şi izbânda.

10


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

Victoria BULIBAŞ, bibliotecar principal, Filiala ”Ştefan cel Mare” ROLUL BIBLIOTECII ÎN SUSŢINEREA CURRICUMULUI MODERN Biblioteca Publică a fost şi va rămâne centru informaţional, documentar, cultural şi educativ pentru comunitate. Biblioteca asigură şi întreţine setea de cunoaştere. Biblioteca, după scrierea de pe frontispiciu bibliotecii din Teba, este „leac pentru suflet”. În ce priveşte susţinerea procesului curricular Filiala ”Ştefan cel Mare” este un suport informaţional cu o bogată colecţie de documente. Cunoaştem cu toţii că şcoala este principala instituţie organizată, care are scopul formarea multilaterală a personalităţii elevului. Biblioteca are misiunea de a-l instrui pe micul cititor cum să descopere şi să folosească informaţia, cum să îşi formeze o puternică bază de cunoaştinţe generale, cum să devină o persoană creativă. Întreaga activitate a bibliotecii este orientată întru ajutorarea, creşterea, informarea, formarea micului beneficiar într-o personalitate cultă. Filiala ”Ştefan cel Mare” promovează o largă activitate de informare şi susţinere a programului de învăţământ preşcolar, şcolar, preuniversitar. Pregătirea temelor, posterelor, materialelor mai desfăşurate la o temă, referatelor sunt solicitate permanent. Însă cititorul performant al zilelor noastre are mult mai diverse cerinţe: să-l înveţi a crea un blog, a scoate un document la imprimantă, să-l îndrumezi a face un proiect de lecţie, să-l înveţi a croşeta, tehnici origame... Şi toate aceste cerinţe cititorul le solicită la pregătirea temelor. Activităţile culturale organizate în bibliotecă servesc un suport în susţinerea curricumului şcolar. Întâlnirile cu personalităţi sau prezentările de carte, expoziţiile de carte sau revistele bibliografice, un pliant sau flash mob, informaţia de pe blog sau siteul bibliotecii toate aceste activităţi şi multe altele susţin,

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

completează, dezvoltă cunoştinţele elevului şi ale profesorului, ale programului de studiu. Clubul Prietenii cărţii care activează în bibliotecă este binevenit atunci când, conform programului şcolar elevii învaţă o poezie de Claudia Partole , vine cu invitaţia de a participa la o întâlnire cu însăşi scriitoarea. Astfel elevii află mai multe lucruri despre scriitoare, creaţie. Un alt ezemplu, în cadrul şedinţelor clubului Createur participanţii iau cunoştinţe în ce priveşte tehnica croşetării, a lucrărilor origami. Deseori copiii solicită ajutorul bibliotecarului (moderator al clubului) în pregătirea temelor pentru acasă la educaţia tehnilogică. Şi astfel elevii găsesc un suport de informaţii pentru fiecare din obiecele de studiu. Este binevenit clubul Temele de acasă iniţiat de BM „B. P. Hasdeu”. În acest context biblioteca în baza unui accord de colaborare cu Liceul ”I. Hasdeu”, liceul cu porfil de arte ”E. Alistar”, Şcoala-grădiniţă nr.152 ”Pas cu Pas” au reuşit să organizeze mai multe activităţi conform programului curricular. Temele au fost selectate conform manualului şi programului de studiu. Au fost luate diferite teme a multor discipline: limba română, ştiinţe, geografie, ora de diriginţie. Activităţile au fost organizate atât extramuros cât şi în bibliotecă. Multe solicitări vin din partea profesorilor, educatorilor în ce priveşte colecţia de carte la diferite teme şi disciplini. Filiala ”Ştefan cel Mare” este un partener fidel. Relaţiile de colaborare şi cooperare cele existente cu multe dintre instituţiile educaţionale ne străduim să le creştem, să le dezvoltăm la maxim. Tendinţa bibliotecii este de a creşte numărul de instituţii instructiv-educative şi a le trasforma în parteneri fideli, colaborarea dintre care să ne bucure cu un număr mare de cititori, iubitori de carte şi lectură.

11


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

PARTENERIATUL ŞCOALĂBIBLIOTECĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII Prof. Pompilia BĂRBOSU, Şcoala „Duiliu Zamfirescu”, Focşani Dacă m-aş conforma formalităţii acestui titlu, ar trebui să realizez un articol înţesat cu citate din diferite cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice sau conspecte din programe şi politici guvernamentale, dar eu nu voi scrie astfel de rânduri, deoarece biblioteca pentru mine nu este doar o instituţie de cultură ceremonioasă şi rigidă. Cine sunt eu, de-mi permit o astfel de erezie? Eu sunt un fost copil, care am crescut printre cărţile bibliotecii, pentru că acasă nu aveam prea multe, poate că nu puteau să-şi permită părinţii să-mi cumpere, fie că nu avea acces la cele mai căutate cărţi din librării, deoarece erau vândute ”pe sub mână”. Sunt o fostă sportivă, care se refugia în bibliotecă, pentru a-şi odihni genunchii obosiţi, o fostă studentă, care a învăţat mai tot timpul în bibliotecă. Sunt un cadru didactic în formare şi o mamă a unui băieţel neastâmpărat şi a unei fetiţe visătoare. Sunt un simplu om însetat de cunoaştere, ce are nostalgia studiului temeinic, realizat ore întregi printre rafturile mirositoare de cronici şi istorie. Aşadar mi se pare normal să vorbesc despre acest parteneriat din perspectiva mea, a celei care a trecut toate treptele devenirii personale prin bibliotecă: cea de acasă, de la şcoală, cea Judeţeană pentru copii, apoi pentru adulţi şi Sindicat, cea a Facultăţii, a Universităţii ori a Academiei. Fiecare din aceste biblioteci m-a luminat potrivit vârstei şi foamei de a şti, de a deveni, de a mă perfecţiona. Dar cea la care m-am întors mereu ruşinată de neştiinţă şi dornică de a mă lumina şi mai mult este Biblioteca Judeţeană. Am redescoperit-o după anii studenţiei şi m-am îndrăgostit definitiv de ea în momentul în care copiii mei cei mici i-au păşit pragul, devenind mai fericiţi că au descoperit o lume magică - o lume a imaginilor şi a scrisului misterios ce ascundea nebănuite comori. Am descoperit o bibliotecă transformată: clădirea veche şi

mucegăindă a devenit un monument de cultură şi istorie. Regulile stricte au fost făcute mai flexibile: fondul de carte înnoit cu volume moderne, cartonate şi interactive; tehnologia informaţiilor a făcut cititul accesibil pe suporturi diferite şi inedite, iar atmosfera, graţie doamnelor bibliotecare atât de talentate şi dăruite, ne transportă într-un tărâm al ficţiunii devenite realitate. Am privit mai atentă toate aceste transformări şi am observat în spatele lor o muncă permanentă, plină de dăruire pentru cei mici, am descoperit o întrecere continuă cu tot ce este nou ca mijloc de comunicare şi gust al publicului cititor, am constatat o vie şi sinceră dorinţă de perfecţionare şi de adaptare la realităţile lumii moderne a secolului XXI. Astfel am simţit ceea ce anul acesta la un curs finanţat de comunitatea europeană ni sa explicat insistent: „Biblioteca este cel mai puternic partener al şcolii în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, nu doar pentru copii, ci pentru întreaga comunitate locală”. În oraşul meu încă nu am văzut centre de zi sau de asistenţă pentru părinţi, încât specialiştii şi părinţii să poată găsi cele mai bune soluţii pentru variatele probleme ale copiilor, dar am observat prodigioasa activitate a Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu”, Secţia pentru Copii şi Tineret. În timpul anului şcolar cadrele didactice împreună cu personalul bibliotecii au coordonat interesante activităţi educative şcolare şi extraşcolare, evenimente culturale şi momente artistice, care au fost mediatizate atât în presa locală, cât şi pe diferite canale de informare on-line. Fie că au fost expoziţii de lucrări ale copiilor (felicitări, ornamente, mărţişoare, desene, coperţi, obiecte decorative, texte literare), fie că au fost concursuri literare, recitaluri literare şi muzicale, spectacole şi prezentări multimedia, ateliere de creaţie, toate au scos la iveală potenţialul intelectual, cultural, artistic şi social al elevilor, despre care mai toţi credem că nu mai au motivaţie să înveţe, să se îndrepte spre cultura şi arta adevărată. 12


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

Biblioteca a ştiut să îi atragă, oferindule şansa de a se dezvolta armonios, cu multă încredere în propriul eu. Aici nu există ierarhizarea draconică de la examen şi şcoală, nu se află corectori care te sancţionează verbal şi care îţi înroşesc notiţele cu observaţii sarcastice, aici copii vin cu speranţa şi încrederea că vor fi înţeleşi şi îndrumaţi pe drumul cunoaşterii, indiferent de vârstă, de notele din catalog şi chiar indiferent de etnie. M-au impresionat mult următoarele aspecte cotidiene: copiii romi vin să navigheze on-line, să vizioneze filme pentru copii; la fiecare activitate de amploare, elevi voluntari ajută biblioteca în perfecta gestionare a evenimentului; în sala dedicată celor mici există un colţ al jucăriilor, iar donarea cărţilor românilor de pretutindeni este un dar conştientizat ca fiind necesar salvării şi păstrării fiinţării româneşti, oriunde ar habita. Dar biblioteca funcţionează întregul an calendaristic şi în timpul vacanţelor nu face plajă şi nici nu pleacă la bunici; ademeneşte în spaţiul ei răcoros şi colorat copiii, pentru a lua parte la ineditele cluburi de petrecere a timpului liber, preţ de două ore în fiecare zi, timp de aproximativ două luni. Astfel lectura, jocurile inteligente şi de societate, pictura, fotografia, jurnalismul şi limbile str��ine devin parteneri importanţi în educarea copiilor. Pot afirma, în urma celor amintite, că fără bibliotecă şcoala ar deveni o cenuşăreasă a societăţii. Biblioteca a reuşit să devină o „zână bună” pentru toţi: elevi, dascăli, părinţi. Un moment impresionant a fost, pentru mine, să constat că, în timpul vacanţei, bunici şi părinţi veneau la programul de vacanţă al bibliotecii şi, în timp ce-şi aşteptau copiii, citeau cărţi şi reviste despre educarea corespunzătoare a celor mici (odraslele învăţau jucându-se, iar adulţii se documentau). Am avut senzaţia că trăiesc într-o lume aproape perfectă, în care generaţiile nu se strivesc reciproc în lupta pentru supravieţuire, în care liniştea, armonia şi frumuseţea spirituală, râsul ghiduş şi inocent sunt principiile guvernatoare respectate de toţi.

Pentru mine biblioteca este spaţiul în care şcoala îşi dezvăluie frumuseţea şi importanţa. Parteneriatul şcoală-bibliotecă este fundamentul unei societăţi civilizate, al unei comunităţi sănătoase şi prospere. Este catalizatorul devenirii neîntrerupte a fiinţei umane, pentru binele ei şi al celorlalţi.

13


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

PARTENERIATUL BIBLIOTECĂ ŞCOLARĂ – BIBLIOTECĂ PUBLICĂCOMUNITATE Stela SEBE, bibliotecar metodist, Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinţi”, Focşani, Vrancea Schimbările din mediul informaţional, educaţional, dezvoltarea tehnologică au determinat nevoia de a regândi planurile manageriale ale bibliotecilor. În cadrul acestor schimbări parteneriatul trebuie să devină o prioritate pentru toate structurile infodocumentare. Începuturile parteneriatelor în biblioteci stau în împrumuturile şi schimburile interbibliotecare, acum acestea s-au diversificat şi au dus la colaborări extrem de utile şi benefice pentru toate tipurile de biblioteci. Tom Wildin la Conferinţa IFLA din 2001 definea parteneriatul ca fiind „relaţii de obicei formale, între două părţi mai mult sau mai puţin egale, care au un interes reciproc pentru a suporta costurile realizării acelui obiectiv, deşi motivele celor două părţi pentru a proceda astfel pot fi destul de diferite”. În bibliotecile româneşti parteneriatele presupun punerea în comun a resurselor şi de regulă ele se realizează cu costuri foarte mici şi prin voluntariat. Modelele de parteneriat sunt similare metodelor de colaborare şi cooperare dintre biblioteci. însă fără încheierea contractelor în formă scrisă. Dacă ne referim la bibliotecile publice şi şcolare, aici suntem convinşi că numai împreună vom trece barierele crizelor, vom putea îmbunătăţi oferta de produse şi servicii şi vom cultiva interesul şi atitudinea pozitivă faţă de rolul şi locul bibliotecii în comunitate. Datorită competiţiei bibliotecii cu celelalte medii informaţionale cel mai important lucru de care trebuie să se ţină cont grupul partenerial dintre biblioteci este să promovează valorile comune, pentru că nu trebuie să uităm că utilizatorii sunt cam aceiaşi la nivelul comunităţii şi aduce eficienţă, reprezentând o opţiune de succes pentru bibliotecă.

Uneori se observă şi o atitudine rezervată în rândul unor bibliotecari, atunci când se pune problema unor parteneriate. Aceasta este determinată de preocuparea privind identitatea bibliotecii, diferenţe în ceea ce priveşte misiunea bibliotecii, a publicului ţintă şi a diferenţelor tehnologice. Fiecare bibliotecă îşi analizează riscurile pe care le presupun aceste parteneriate, dar şi beneficiile, care sunt infinit mai mari decât riscurile. În acest context voi face referire la beneficii parteneriatelor pentru cele două tipuri de biblioteci: oferă flexibilitate; un sentiment de interdependenţă; comunitate de interese şi încredere reciprocă; satisfacţii personale prin implicarea directă; intercunoaştere; acces la mai multe resurse, complementaritatea resurselor documentare; sunt promovate colecţiile şi activităţile de bibliotecă, precum şi exemplele pozitive; elevii sunt atraşi spre activităţi extracurriculare; se atenuează diferenţelor dintre posibilităţile de acces la informaţie; se descoperă şi se pun în valoare unele talente; se dezvoltarea gustului pentru lectură; sunt sensibilizate opinia publică şi a comunitatea locală. Parteneriatul cere o mai mare implicare din partea bibliotecarilor; evaluări şi cercetări în domeniul literaturii şi culturi române. Trebuie avut în vedere că biblioteca publică este o instituţie reprezentativă în mijlocul comunităţii. Asocierea bibliotecii şcolare cu aceasta reprezintă un câştig profesional şi de imagine, pornind de la faptul că biblioteca şcolară este marginalizată, puţin cunoscută în comunitate, iar munca bibliotecarului şcolar puţin valorizată. Centrele de Documentare şi Informare care în mod normal se adresează şi comunităţii, trebuie să realizeze cât mai multe parteneriate, în care să fie implicată comunitatea şi să nu se limiteze doar la nivelul şcolii. În abordarea conexiunii bibliotecă publică - bibliotecă şcolară - comunitate există câteva aspecte care nu trebuiesc omise:

14


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

a. Comunitatea oferă un set de bază de servicii, spaţii amenajate, resurse financiare pentru achiziţii de carte şi tehnologie. b. Şcoala este mediul instituţional cu numeroase metode de presiune şi de cultivare a interesului pentru lectură şi de activităţi extracurriculare. c. Părinţii au resurse variate pentru a sprijini educaţia copiilor. Ei sunt cel mai bun partener. d.Biblioteca le oferă alternative educaţionale egale pentru toţi actorii implicaţi în aceste parteneriate şi servicii specializate de intervenţie în situaţii de criză. Ar trebui sensibilizaţi şi atraşi în număr cât mai mare dintre membrii comunităţii, iar biblioteca să fie o instituţie deschisă la problemele comunităţii. Parteneriatele dintre şcoli şi biblioteca publică au fost nenumărate, dar eu mă voi referi doar la ultimul dintre acestea, la care au fost implicaţi 18 bibliotecari şcolari şi profesori documentarişti, din tot atâtea şcoli, licee şi colegii, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural. În cadrul parteneriatului profesional s-a desfăşurat cu succes Workshop-ul:„Biblioteca publică şi biblioteca şcolară: parteneriate durabile pentru dezvoltarea de noi servicii de bibliotecă în comunitatea vrânceană” . Parteneri au fost Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamifrescu” Focşani şi Casa Corpului Didactic „Simion Mehedinţi” Focşani. Cei 2 traineri naţionali (Margareta Tătăruş şi Nicoleta Oprişan) de la Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea au prezentat din experienţa acumulată de-a lungul mai multor formari naţionale şi internaţionale, a numeroaselor proiecte în care au fost implicaţi. Cursul a fost interactiv şi a cuprins sesiuni de lucru, diverse prezentări privind dezvoltarea serviciilor, având la bază nevoile utilizatorilor vrânceni. Nu lipsite de interes au fost modelele şi ideile de promovarea a imaginii şi rolului bibliotecii şi bibliotecarului în comunitatea noastră. Cursanţi au pus în practică cunoştinţele şi experienţa profesională din care s-au desprins numeroase modalităţi de îmbunătăţire a muncii în bibliotecă.

Biblioteca Judeţeană Vrancea este un excelent centru de formare zonal pentru bibliotecarii din toate tipurile de biblioteci. De apreciat este disponibilitatea de colaborare şi de punere în comun a resurselor de orice fel, de care noi bibliotecarii şcolari putem beneficia, extinzând colaborările şi parteneriatele de orice tip. La momentul actual bibliotecile trebuie să-şi asume un rol major în procesul educaţional. Experienţa unor bibliotecari trebuie pusă în comun cu cea a profesorului de limba română pentru a atinge obiectivele „orei de lectură”, obligatorii din acest an şcolar. Fiecare parteneriat consolidează rolul şi funcţiile biblioteci şi îmbunătăţeşte imaginea la nivelul tuturor categoriilor de public. Parteneriatul poate deveni o soluţie reală a marilor probleme cu care se confruntă mediul biblioteconomic românesc, numai dacă: se vor elabora strategii şi obiective coerente şi pe termen lung, se vor stabili direcţii prioritare comune, care să unească eforturile partenerilor, prin asumarea clară a rolurilor de către fiecare instituţie în parte şi vor fi continuate proiectele de succes.

15


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

DESERVIREA UTILIZATORULUI VIRTUAL – CALE NOUĂ DE CUNOAŞTERE Raisa PLĂIEŞU, scriitoare, redactor, Biblioteca Naţională a R. Molodva Unii zic, că azi în bibliotecă sunt tot mai puţini utilizatori. Nu-i adevărat… Ba din contra, ei au crescut la număr poate şi mai mult decât în alţi ani. Probabil aceştea sunt categoria de utilizatori fără frecvenţă a bibliotecii sau utilizatorul virtual, sau utilizatorul la distanţă. Anume această categorie de utilizatori sunt acei care bibliotecile nu toate le duc evidenţa. Nu este neapărat ca utilizatorul trebuie să deschidă uşa bibliotecii şi să ia cărţi de la bibiliotecă. Biblioteca pentru utilizatorul de azi este un ghid al oceanului de informaţii. Anume biblioteca a fost şi este acel promotor al informaţiei de secole şi decenii, unde pe parcursul anilor a contribuit la educaţia utilizatorului, formându-i un concept nou în memorie de înfiinţare a propriei sale biblioteci. Astăzi, având la dispoziţie cele mai moderne instrumente infomaţionale, utilizatorul accesează şi navighează prin intermediul calculatorului în lumea informaţiei tot de ce are nevoie. Datorită bibliotecii, utilizatorul a învăţat să-şi creeze în memorie o bibliotecă a sa virtuală. El acţionează virtual în lumea informaţiei când are nevoie, la orice oră. E o mare performanţă pentru utilizator, că el rapid primeşte informaţia de care are nevoie şi totodată poate intra direct să acceseze virtual informaţia în diferite biblioteci ale lumii. Utilizatorul a deprins la distanţă să dispună de o bibliotecă virtuală a sa. Şi acest progres se datorează diferitori tipuri de biblioteci de peste (raionale, orăşeneşti, universitare, republicane,

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

hotare) care s-a învăţat şi-l mai învaţă şi azi pe utilizator să lucreze de sinestătător, adică individual mărindu-i astfel diapazonul bibliotecii sale. Fără să vrea, el mereu colaborează cu diferite biblioteci, fie virtual, fie vizual, astfel îşi îmbogăţeşte biblioteca sa. Şi biblioteca la rândul ei mereu e la dispoziţia utilizatorului virtual şi-l deserveşte, punându-i la dispoziţie cele mai moderne procese, operaţiuni biblioteconomice informaţionale ca să-i dea răspuns la necesităţile informaţiei de care are nevoie. Contribuţia bibliotecii în acest caz e că permanent educă utilizatorul, ducându-l pe cele mai performante trepte ale biblioteconomiei moderne. Cu cât avalanşa de informaţii creşte, bibliotecarii din toate bibliotecile sunt nevoiţi mereu să creeze noi forme şi modalităţi noi virtuale de deservire a utilizatorilor. De cele relatate mai sus să ne întrebăm, de ce nu toate bibliotecile nu duc evidenţa statistcă a acestei categorii de utilizatori virtuali sau utilizatori la distanţă? Cred că nu întotdeauna e necesar ca biblioteca să-i ia la evidenţă pe toţi din această categorie de utilizatori, fiindcă din cauza numărului mare este imposibil. Precum posturile de televiziune din R.Moldova (PRO TV, Jurnal TV etc.) anunţă despre accesările virtuale ale unor evenimente, reportaje ale utilizatorilor săi, aşa şi bibliotecile la rândul lor ar putea zilnic să stabilească numărul de utilizatori care accesează virtual informaţia din bibliotecă. În asemenea caz biblioteca nu pierde utilizatorul, ci din contra îl deprinde şi-l învaţă să lucreze individual la distanţă, să-i creeze o bibliotecă a sa atât virtuală cât şi vizuală, mereu să-l completeze sau să-i răspundă la sursele noi de informaţii.

16


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

Poate din cauza surselor financiare multe biblioteci din republică nu au posibilitatea să-şi lărgească acest domeniu de activitate în lucrul cu utilizatorii virtuali sau săi mai numim utilizatori la distanţă. Însă progresele informaţionale în lume cresc tot mai mult şi posibilităţile devin tot mai largi în deservirea categoriei utilizatori virtuali. Este nevoie probabil de o instruire a bibliotecarilor, bibliografilor, cei care poate încă nu cunosc acest domeniu. Odată cu creşterea performanţelor noi ale standartelor infomaţionale biblioteconomice din lume, biblioteca de azi mereu trebuie să fie în căutare, perfecţionare, instruire a formelor noi de deservire a utilizatorului de toate categoriile. Dacă bibliotecarii nu vor persevera în acest domeniu, atunci vor rămâne în urmă şi atunci într-adevăr vor pierde utilizatorul de azi. Şi ca să nu-l piardă, bibliotecarul ar putea prin intermediul calculatorului să-i aducă utilizatorului virtual întreaga literatură din bibliotecă acasă. Cum toate firmele, diferite magazine, organizaţii, etc. din republică poate să facă publicitate virtuală, vizuală, aşa şi bibliotecile ar putea reclama cărţile din bibliotecă, dar să nu le conserveze în tăcere ani şi decenii în depozitele lor. Deservirea utilizatorului virtual e o cale nouă de cunoaştere a cărţilor în lumea informaţională. Rămâne doar bibliotecarul să şteargă praful de pe cronici şi să scoată cartea în lume ca să fie citită, răsfoită, de utilizator.

17


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

CARTEA VINE LA TINE! (PROGRAM EXTRAMUROS) Anastasia ZUBENCO, bibliotecar, Filiala Traian, or. Chişinău Biblioteca este un centru informaţional şi educaţional care activează în strânsă colaborare cu comunitatea în care se află. Printre partenerii noştri noi, este Grădiniţa Creşă nr. 168, care este situată puţin mai departe de bibliotecă. În cazul instituţiilor situate mai la îndepărtate, Filiala ”Traian” îşi extinde activităţile extramuros. Una dintre acestea a fost prezentare documentelor ”Cartea vine la tine”. Este vorba de grupa medie nr. 12, care nu a fost încă niciodată la bibliotecă. Şefa Filialei ”Traian”, Natalia Corghencea a mers la aceşti copiii cu un set de cărţi. Iniţial le-a povestit micuţilor despre Casa cărţii - Biblioteca, le-a spus că pot veni împreună cu părinţii sau cu buneii la bibliotecă pentru a împrumuta sau a lectura cărţi. Apoi le-a prezentat copiilor cărţile din colecţia Cărticelele Cranţ! Cranţ!, Ştiu eu cum, Indici de culoare, Ştii de ce? Foarte mult le-a plăcut copiilor cartea Povestea celor cinci degete şi Prima mea carte Anotimpurile.Au învăţat cum îl cheamă pe fiecare degeţel, cum se leagă şireturile, cum se închid nasturii de la hăinuţe, cum se închide fermuarul. Au descoperit câte o povestioară la fiecare culoare a curcubeului. La sfârşitul activităţii toate cărţile au fost expuse pe măsuţe, la care micuţii au făcut rând pentru a răsfoi fiecare carte. Atmosfera plăcută şi buna dispoziţie a persistat pe tot parcursul activităţii. SĂNĂTATEA E ÎN MÂINILE TALE Svetlana GUMENI, bibliotecar, Filiala ”Traian”, or. Chişinău În cadrul clubului de lectură: Sănătatea e în mîinile tale, iniţiat în ianuarie 2012, la Biblioteca „Traian”, am înaintat spre discuţie o temă foarte actuală Pielea, părul şi unghiile cum să le îngrijim?!

Filiala Traian Dezbarea a avut loc împreună cu copii clasei a lll-a de la Liceul Teoretic „Traian”, însoţiţi de profesoara Natalia Roşca. Drept scop al acestei activităţi ne-am propus îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre organizmul lor, şi felul cum să ne îngrijim corpul mai bine pentru a preveni unele boli, şi a ne face viaţa mai bună. La început atenţia copiilor a fost frapată de o curiozitate, ştiaţi că: „Există pe lume o „haină” croită dintr-o singură bucată de material, cusută fără nici un fir de aţă, care acoperă tot corpul omenesc, din cap până în picioare, apără de vânt, rezistă la apă şi se reînnoieşte mereu!” Din această curiozitate, copii, şi-au dat seama că era vorba despre piele, au mai dat definiţia unghiilor şi a părului. Am continuat apoi cu discuţiile: cum trebuie de curăţat pielea, unghiile şi părul? Care ar fi cele mai naturale săpunuri? Şi am enumerat plantele care se introduc în cada cu apă pentru a obţine un efect mai simţitor, cum ar fi (muşeţelul, sunătoarea şi acele de pin).

Împreună cu copiii am făcut o listă a obiectelor de igienă personală (prosopul, pieptenele, foarfecele, .etc). Copiii au învăţat că sunt boli care se transmit prin mâinile murdare, fiind vorba de Hepatita A, care mai poartă şi numele de boala mâinilor murdare. Nu am uitat să vorbim în cadrul discuţiei noastre nici de paraziţii pielii (păduchii, scabia, ş.a.), cauza apariţiei lor şi metodele de combatere. Pentru fetiţe, mare le-a fost plăcerea când am învăţat cele 4 reguli de bază: cum să ne periem părul corect? Şi totodată împreună cu o fetiţă am demonstrat cum se face acest lucru. Am încheiat discuţia cu concluziile pe baza celor discutate şi recomandări la tema: ”Pielea, părul şi unghiile - cum să le îngrijim?!” 18


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) REPERE PROFESIONALE

Doritorii de a participa la clubul: "Sănătatea e în mîinile tale!", sunt invitaţi la Biblioteca ”Traian”, în fiecare zi de joi a ultimii săptămîni din lună. Vă aşteptăm! Email: traian@hasdeu.md ORA DE LECTURĂ CUŞMA LUI GUGUŢĂ Natalia CORGHENCEA, şef Filiala Traian, or. Chişinău Ce poate fi mai pe placul copiilor decât poveştile şi povestioarele ce conţin umor?! Aici se înscrie creaţia scriitorului jubiliar Spiridon Vangheli, care pe 14 iunie 2012 va împlini frumoasa vîrstă, 80 ani. Guguţă - căpitan de corabie, Tatăl lui Guguţă când era mic, Isprăvile lui Guguţă, Moara veselă, Steaua lui Ciubotel, Copiii în cătuşele Siberiei, Carte de citire şi gândire şi altele, sunt nişte cărţi minunate, ce le-au făcut copilăria frumoasă la multe generaţii de copii. Are Spiridon Vangheli un farmec deosebit, prin care captează atenţia micilor cititori. În anul 2012 una din priorităţile de activitate a Filialei ”Traian” este promovarea operei lui Spiridon Vangheli.

Am început-o cu cei mai mici utilizatori, în cadrul programului „Ora poveştilor”, care a avut loc la Grădiniţa nr. 142. Iniţial copiilor lea fost prezentat portretul scriitorului, apoi au făcut cunoştinţă cu personajul principal Guguţă, după care a urmat lectura cu voce tare a cărţii Guguţă şi prietenii săi. Din primele trei povestioare lecturate, copiii au aflat că Guguţă este un băieţel poznaş

Filiala Traian şi că are o cuşmă mare, cu care face ciudăţenii. Celelalte întâmplări le vor afla pe parcurs. Pentru cei ce nu cunoaşteţi cine este Guguţă, vă invităm la Biblioteca Traian să aflaţi şi să faceţi cunoştinţă cu prietenii lui! Biblioteca vă oferă opere din creaţia lui Spiridon Vangheli: • Băieţelul din Coliba Albastră, Chişinău, 1964; • Balade, prefaţă de George Meniuc, cu ilustraţii de Igor Vieru, Chişinău, 1966; • Calul cu ochi albaştri, Chişinău, 1981; • Codrule, codruţule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chişinău, 1970; • Columb în Australia, Chişinău, 1972; • Copiii în cătuşele Siberiei, Chişinău, 2001; • Ghiocica, Chişinău, 1991; • Guguţă - căpitan de corabie, Chişinău, 1979; • Guguţă şi prietenii săi, Chişinău, 1983; • Guguţă şi prietenii săi, I-II, Chişinău, 19941996; • Isprăvile lui Guguţă, Bucureşti, 1985; • Isprăvile lui Guguţă, Chişinău, 1967; • Măria Sa Guguţă, Chişinău, 1989; • Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguţă, Chişinău, 1971; • Moara veselă, Bucureşti, 1990; • Moş Gerilii, Chişinău, 1974; • Pantalonia - ţara piticilor, Chişinău, 1989; • Pe lume, Chişinău, 1964; • Primiţi urătorii?, prefaţă de Stanislav Rassadin, Chişinău, 1975; • Privighetoarea, Chişinău, 1985; • Scrieri alese, postfaţă Mihai Cimpoi, Chişinău, 1985; • Soarele, Chişinău, 1963; • Steaua lui Ciubotei, Chişinău, 1981; • Tatăl lui Guguţă când era mic, Chişinău, 1999. Lectură plăcută! Vă aşteptăm!

19


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) ISTORIA UNEI BIBLIOTECI

DIN ISTORIA BIBLIOTECII JUDEŢENE „DUILIU ZAMFIRESCU” Nicoleta OPRIŞAN, coordonator Sala de Lectură, Veronica CRĂCIUN, metodist, Biblioteca Judeţeană, Vrancea Aruncându-ne o privire diacronică asupra Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu”, putem constata că un secol şi ceva a trecut de când locuitorii Focşaniului au beneficiat de existenţa unor societăţi culturale, cum ar fi Unirea şi Cercul Studenţilor Putneni, care mai toate aveau organizate mici biblioteci pentru uzul membrilor lor. Conform art. 1 al Statutelor Bibliotecii Publice a oraşului Focşani din 1922, Biblioteca Cercului Studenţilor Putneni, înfiinţată în 1906 va fi transformată în 1910 în Biblioteca Publică din Focşani1 şi inaugurată la 5 februarie 1912 de fruntaşi ai vieţii intelectuale, I.P. Rădulescu-Râmnic, Ion Ciocârlan, Şt. Giurea, şi Nicolae Groza. La acea dată biblioteca totaliza peste 5.000 de volume, având sediul în apartamentul băncii ”Milcovul”. Primul preşedinte a fost Şt. Ferhart, iar secretar I.M. Dumitrescu. Biblioteca Judeţeană ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea fiind corespondentul actual al acesteia, lectura publică fiind un fapt cultural permanent în oraşul nostru. Dacă în primul regulament din 1907 al Cercului Studenţilor Putneni din Focşani scopurile erau multiple (dezvoltarea sentimentului patriotic, răspândirea gustului pentru citit, întemeierea unei biblioteci publice, a unor biblioteci în mediul rural şi a unui muzeu al judeţului), regulamentul din 1908 precizează că unicul scop al cercului este întemeierea unei Biblioteci publice în oraşul Focşani, motiv pentru care începe să se desfăşoare o activitate susţinută în direcţia strângerii de fonduri băneşti necesare procurării de cărţi pentru bibliotecă.

1

***Arhivele Naţionale Vrancea, Fond 261, Biblioteca publică a oraşului Focşani (1922-1940), Statutele Bibliotecii Publice, cap. I, art. I, 1922, p.5

Studenţii putneni s-au dovedit a fi deosebit de stăruitori pentru realizarea scopului propus, căci în Buletinul Studenţilor Putneni pentru perioada 26 august 1907 – 1 august 1909, erau înregistrate următoarele: Bibliotecile publice sunt singurul mijloc de cultură; cartea singura cale spre lumină; primul obiectiv era necesitatea unei biblioteci în Focşani. În 1909, în biblioteca cercului se aflau 2.200 de volume şi broşuri cuprinzând toate domeniile. Cărţile donate erau în număr de 2.065, iar restul de 135 erau cumpărate din fondul propriu. Biblioteca primeşte în abonament gratuit 19 reviste şi 7 ziare. Documentele semnalează o serie de oameni, cetăţeni, care au privit cu interes acţiunea cercului, au donat cărţi pentru constituirea bibliotecii. Printre aceştia s-au numărat N. Iorga, A. D. Xenopol, C. Rădulescu - Motru, Dr. Mina Minovici, poetul şi prozatorul focşănean Ion Ciocârlan, precum şi o serie de localnici – medici, profesori, jurişti şi ofiţeri. Între anii 1916 - 1921, din cauza războiului, Biblioteca Publică din Focşani este închisă. La 1 ianuarie 1922, Primăria Comunei Focşani organizează convocarea publică cu scopul de a redeschide Biblioteca Publică din Focşani distrusă de armata de ocupaţie sub numele de Biblioteca Publică a oraşului Focşani, sub auspiciile Primăriei Focşani şi pentru a vota statutele şi a alege comitetul de conducere. Biblioteca Publică a oraşului Focşani îşi propunea conform Statutelor de la acea dată înfiinţarea şi marirea bibliotecei – punerea ei la îndemîna unui cît mai mare număr de cetitori din toate straturile orăşeneşti; înfiinţarea unui permanent muzeu etnografic putnean; ţinerea de şezători, expoziţii, conferinţe, concursuri de costume şi ţesături naţionale, serbări cîmpeneşti. Donaţiile, banii strânşi din manifestările artistice, colectele de la băncile particulare din localitate sau banii trimişi de către primăriile diferitelor localităţi din judeţ vor ajuta consistent la creşterea fondului de publicaţii. 20


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) ISTORIA UNEI BIBLIOTECI

Astfel, la 30 septembrie 1922, fondul total de publicaţii al bibliotecii ajunsese la 2.638 volume, iar la 16 ianuarie 1923, la 2.748 volume. Conform aceluiaşi Statut, art. 34, au fost stabilite şi atribuţiile bibliotecarului: - Are în grija sa atât biblioteca, cât şi mobilierul respectiv, după inventarul ce se va face la intrarea sa în funcţie, fiind obligat a fi la dispoziţia publicului în orele ce se vor fixa prin regulament; - El ţine la curent registrul alfabetic al cărţilor şi inventarul celorlalte obiecte; - De asemenea ţine la zi, registrul statistic de numărul cetitorilor şi a autorilor cetiţi. În anul 1924, biblioteca se mută din str. Sf. Dumitru nr. 4, pe str. Maior C.V. Popescu, nr. 12, în două camere dintr-o casă închiriată de primărie de la farmacistul Romulus Macri. Personalul care lucra cu publicul în acea perioada consta dintr-un singur bibliotecar remunerat. Procesal verbal din 30 septembrie 1922 se referă la angajarea de bibliotecari în mod benevol şi gratuit, cu rîndul săptămînal a elevilor din clasele mari: Ioan Tomiţa, Virgil Huzum, Ioan Nestor şi Constantin Apostol. În anul 1928 Biblioteca Publică a oraşului este transformată în Biblioteca şi Muzeul Ateneului Popular din Focşani, care avea drept scop: înfiinţarea unui muzeu permanent etnografic şi ştiinţific regional, colaborarea între asociaţiile culturale din localitate, a comitetelor şcolare şi a tuturor persoanelor iubitoare de cultură.2 Datorită marelui cutremur din 1940 localul în care funcţiona biblioteca este grav avarită, parte din cărţi fiind distruse, numărul lor reducându-se la 2.330, dar prin donaţii, la sfârşitul anului 1941, biblioteca deţinea 10.256 volume. Cel de-al doilea război mondial înseamnă o nouă încercare pentru bibliotecă, deoarece în aprilie 1944 este închisă şi evacuată şi astfel se pierde un număr important de cărţi. Îşi va relua activitatea abia în septembrie 1945, cînd o găsim instalată în localul Ateneului Popular, director fiind prof. Ioan Z. Enescu, iar bibliotecar I. Clinceanu. În anul 1950 se înfiinţează Secţia Pentru 2

***Arhivele Naţionale Vrancea, Fond nr.8, Primăria oraşului Focşani, vol.III, dosar 21, 1930, fila 3.

Copii şi Tineret, într-o clădire de sine stătătoare, din care este mutată în toamna anului 2001, ca urmare a degradării avansate a localului, la etajul Galeriilor de Artă. La mai puţin de un an, în 2002, secţia este mutată din nou pe Bulevardul Republicii nr.8, ca apoi în anul 2007 să se mute în primul său spaţiu, care a fost reamenajat şi modernizat prin fonduri PHARE. Actualmente biblioteca pentru copii are o Mediateca, Ludotecă şi un spaţiu destinat Bibliotecii Estivale, care se deschide pentru micii cititori, la 1 Iunie al fiecărui an. În anul 1951 se constituie reţeaua bibliotecilor publice de stat din România şi biblioteca va funcţiona neîntrerupt, sub diferite denumiri: Biblioteca Regională Putna, Biblioteca Raională Focşani, Biblioteca municipală Focşani, Biblioteca Judeţeană Vrancea şi în sfârşit Biblioteca Judeţeană “Duiliu Zamfirescu” Vrancea. Între anii 1955-1966, printre cei care au condus biblioteca se numără directorii: Nedelcu Oprea şi Vasile Petrache. Trebuie amintit faptul că Biblioteca Publică a oraşului Focşani a fost, în anii 1960, prima bibliotecă din ţară, în care s-a introdus, sistemul accesului liber la raft. La 19 octombrie 1972, se redeschide într-un nou local, Biblioteca Municipală Focşani, în care funcţionează şi astăzi Sediul Central din strada M. Kogălniceanu nr. 12. Începând cu 1 martie 1974 Biblioteca Municipală Focşani a căpătat o nouă titulatură – aceea de Biblioteca Judeţeană Vrancea. Trăind aceeaşi istorie cu a oraşului, Biblioteca Judeţeană ,,Duiliu Zamfirescu” din Focşani este astăzi cea mai reprezentativă şi solicitată bibliotecă a oraşului şi a judeţului Vrancea. Din anul 1981 aceasta poartă numele scriitorului, publicistului şi diplomatului român Duiliu Zamfirescu (1858 - 1922), născut pe aceste meleaguri. În 1986 se înfiinţează Filiala Sud, care în 2001 se mută într-un alt spaţiu situat la parterul unui bloc de locuinţe în care funcţionează şi astăzi. Filiala are un caracter enciclopedic, deservind practic cel mai mare 21


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) ISTORIA UNEI BIBLIOTECI

cartier al oraşului Focşani. În anul 2004 Biblioteca Judeţeană Vrancea, deschide o filială comună la Chişinău odată cu sărbătorirea anului Ştefan cel Mare, de altfel acesta fiind şi numele bibliotecii – Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, Republica Moldova. Centrul de limbi străine a fost deschis publicului vrâncean în anul 2008, în urma donaţiei de carte în limba engleză a Fundaţiei „A Thousand Books” SUA. Colaborările internaţionale nu se opresc aici. Tot în acest an se constituie Fondul de carte românească pentru românii din oraşul Gandia – provincia Valencia, Spania. Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea deţine astăzi un număr de 195.106 documente de carte curentă, carte veche şi tradiţională, cărţi de referinţă în limbile română şi limbi de circulaţie internaţională la care se adaugă colecţiile de periodice şi 2.173 documente audio-video, reprezentând CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri, casete audio şi video. Accesul liber la raft este asigurat în proporţie de 60% din colecţiile destinate împrumutului la domiciliu din cauza lipsei dramatice de spaţiu. În prezent biblioteca dispune de o reţea proprie de 65 de calculatoare, care acoperă toate serviciile, utilizând programul TINLIB, precum şi programul de legislaţie Lex Expert. Primul calculator a fost achiziţionat în anul 1996 printr-o donaţie SOROS, până în anul 2000 adăugându-se încă 7 calculatoare care au utilizat iniţial, programul ISIS. Din toamna anului 2002, dispune de propria pagina web: www.bjvrancea.ro care conţine şi un catalog on-line cu o bază de date cuprinzând aproape 90% din totalitatea colecţiilor. În anul 2009 s-a deschis la Sediul central al bibliotecii „Sala de acces la internet şi servicii multimedia” şi la Centrul de limbi străine, prin bunăvoinţa donatorului principal, Clubul Rotary „Varana” Focşani, o Sală multimedia. Tot în acest an, instituţia noastră a înfiinţat în Italia la Tivoli şi Borgaro Torinesse, Fondul de carte românească. Iniţiate de bibliotecă sau desfăşurate în colaborare ori în parteneriat cu diferite instituţii şi organizaţii, serviciile culturale consolidează sistemul de relaţii interinstituţionale ale bibliotecii, deschid

oportunităţi pentru noi pieţe lectoriale, pentru atragere de fonduri extrabugetare, posibilităţi de donaţii, ş.a. Multe dintre aceste servicii au luat amploare şi s-au transformat în programe şi proiecte anuale devenind o tradiţie şi contribuind la consolidarea imaginii instituţiei în comunitate şi la fidelizarea sau atragerea de noi utilizatori. Dintre acestea amintim: Târgul de carte pentru copii şi tineret, ajuns anul acesta, 2011 la şaptea ediţie. Biblioteca dăruieşte, aflată la a IX-a ediţie – prin acest program se derulează activităţi de premiere a publicului, a donatorilor, a sponsorilor, a utilizatorilor fideli şi a colaboratorilor dar şi activităţi de sensibilizare a publicului şi a organizaţiilor faţă de carte, bibliotecă, lectură. Biblioteca de vacanţă, aflată la a VIII-a ediţie oferă servicii de lectură şi împrumut de carte în spaţii neconvenţionale din oraş, în vacanţa mare, pe o perioadă determinată. BiblioVacanţa oferă servicii de bibliotecă în aer liber şi activităţi extraşcolare, în grădina Secţiei pentru Copii şi Tineret, special amenajată în acest sens. Cluburi, cum ar fi cele de învăţare a limbilor engleză şi franceză, cluburile de lectură, pictură, fotografie şi cinematografie. În cadrul Programului naţional Biblionet - lumea în biblioteca mea, biblioteca a primit în cadrul Centrului de Formare, 11 laptopuri, o imprimantă, un scanner, un videoproiector cu ecran de proiecţie. Inaugurarea Centrului de Formare a avut loc în data de 8 noiembrie 2011 la Secţia pentru Copii şi Tineret. De-a lungul timpului printre cei care au dus greul începutului se numără: Nedelcu Oprea, Vasile Petrache, Victor Renea, Liliana Zaharia, directori, Alecu Lenco, metodist, Grigore Leaua şi Georgeta Vioreanu, bibliografi, Paula Marcu, Mariana Dumitraşcu, Valeria Nicolau, Maria Franciuc, Mioara Zainea, Lucia Safta Teodoru, Dorina Antoneta Nistor, Rodica Elefteriade, Florica Bălan (Copu), Georgeta Atanasiu, Liviu Ioan Stoiciu, bibliotecari. 22


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) INFO-CURIOZITĂŢI

BIBLIOTECILE – MINUNI ALE LUMII Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Aliona LISNIC studentă, anul V, USM, voluntar, or. Chişinău

Biblioteca El Escorial, San Lorenzo, Spain

Călătorie virtuală pe tărâmul celor mai frumoase biblioteci din lume. Cine nu şi-ar dori să viziteze aceste biblioteci minunate care au fost construite în cele mai dezvolate ţări, vă invităm să admiraţi aceste perle. Pentru început am selectat doar 10 din aceste perle ale lumii. Strahov Monestary Library, Praga

Biblioteca August Herzog, Wolfenbüttel, Germany

Angelica Library, Roma, Italy

Biblioteca Natională din Rusia, St. Petersburg

Biblioteca Palafoxiana, Puebla, Mexico

Aceste biblioteci aşteaptă vizitate de lumea toată, călătorie plăcută! 23


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) CARTEA PREFERATĂ

CARTEA – IZVOR DE CUNOŞTINŢE Victoria BULIBAŞ, bibliotecar principal, Filiala Ştefan cel Mare, or. Chişinău Promovarea cărţii, lecturii, încurajarea la lectură, creşterea numărului participanţilor şi membrilor, promovarea creaţiei scriitorilor autohtoni, recomandarea unor opere de valoare a diferitor epoci sunt scopurile ce şi le-a propus clubul Prietenii cărţii. Recent la bibliotecă a avut loc şedinţa clubului în cadrul programului Ora poveştilor la care participanţi au fost elevii de la Liceul ”Iu.Haşdeu”, clasa a II-a, îndrumaţi de învăţătoarea Eugenia Sarabaş. Copiii au parcurs un test în ce priveşte cartea, lectura. S-au descurcat de minune. Au recitat poezii la o temă propusă, versuri ale unui poet anume, au selectat proverbe, ghicitori, frământări de limbă la o temă, maxime despre carte. Din timp le-a fost propusă lectura unei cărţi la dorinţă. Eseul a conţinut rezumatul cărţii şi îndemnul, recomandarea cărţii pentru colegii de clasă, pentru cititorii bibliotecii. Unii dintre ei au ilustrat eseul printr-un desen. Cele mai reuşite le dăm publicării. Amid Căldare Povestea mea preferată este Muzicaţii din Bremen de Fraţii Grimm. Este o carte veselă, exprimă sentimente de prietenie, înţelegere între animale. Cel mai mult mi-a plăcut episodul când alungă tâlharii. Textul ne mă învaţă că şi animalele pot fi prieteni. Este o poveste palpitantă. Îmi place să citesc această carte de mii de ori. Povestea dată ne învaţă să fim buni, prietenoşi, mărinimoşi. O recomand şi vouă s-o citiţi! Liviu Şîganciuc

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Cartea mea preferată este Învăţăminte din vorbă cuminte de Aurel Scobioală. Această carte mi-a dăruit-o Moş Crăciun. Am citit această carte cu mult drag. Ea mă învaţă multe lucruri frumoase. În toate povestioarele sunt multe proverbe. Mai mult mi-a plăcut povestioara După doi iepuri. Din textul dat am învăţat să nu mă apuc de mai multe lucruri odată, toate se fac pe rănd. Această carte trebuie s-o citească toţi copiii! Demian Bejenaru Cartea mea preferată este Thomas. În această carte se povesteşte despre trenuri, iar mie îmi plac mult trenurile. Aici găsim jocuri de logică şi poveşti. Citind, îmi îmbogăţesc vocabularul. Am aflat că există diferite localităţi. Această carte este minunată. Mădălina Samoil Cartea mea preferată este Peter Pan scrisă de J. M. Barrie, deoarece în ea este vorba despre piraţi şi în carte sunt mai multe personaje pozitive. Băieţelul care nu a mai vrut să crească şi care poate să le arate şi altor copii cât de frumos este să trăieşti în Ţara Niciunde, fără părinţi, şcoală şi teme. Alături de Wendy şi zâna Clopoţica, el va continua să lupte cu piraţii conduşi de Gheară şi să-şi înveţe prietenii cum să zboare. Mă pasionează foarte mult aventura. Celor ce iubesc să citească cărţi de aventură această carte e super. Citiţi-o, n-o să regretaţi!!! Marius Lupei Eu iubesc foarte mult să citesc. Cartea mea preferată este Ce? De ce? Pentru ce? Îmi place această carte pentru că în ea găsesc răspunsuri la multe întrebări care apar la lecţia de ştiinţe. În ea pot să găsesc informaţie despre locuri pitoreşti, istorie, corpul uman. 24


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) CARTEA PREFERATĂ

M-a fascinat această carte şi, venind de la şcoală, citesc ceva nou din ea. Cred că este o carte foarte bună pentru un elev de clasa a IIa. V-o recomand pentru citire. Loredana Pisarenco Lumea poveştilor este fantastică. Povestea mea preferată este Frumoasa din pădurea adormită de Charles Perrault. Eroina principală este Frumoasa adormită -Aurora Roşie. Eroii secundari sunt regina, regele, zânele, prinţul, vrăjitoarea cea rea...

Momentul care m-a impresionat mai mult a fost când prinţesa Aurora s-a întâlnit cu prinţul Phillip, ceea ce a surprins-o pe ea, între timp zânele îi pregăteau o surpriză... Din acestă poveste am învăţat să fiu atentă, prietenoasă, curajoasă. Eu ador poveştile, deoarece au un sfârşit fericit.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Cartea mea preferată este Enciclopedia lumii vii. Această carte conţine numeroase informaţii interesante privind plantele şi animalele din jurul nostru. Pe pământ există nenumărate forme de viaţă. Unele sunt uriaşe: mamutul sau balena albastră, altele sunt foarte mici: de pildă insectele. Toate vietăţile au nevoie de hrană şi adăpost, pe care le găsesc în mediul lor de viaţă sau mediul înconjurător.

Pentru cei curioşi: vă îndemn să citiţi enciclopedii! Vă îndemn să citiţi această carte fascinantă! Noi, oamenii, suntem obligaţi să-i cunoaştem misterele. „Natura este o carte de înţelepciune. De fiecare dată când o citim mai învăţămşi lucruri frumoase” Vadim Duţă

Buceaţchi Anastasia Cartea este izvorul cunoştinţelor. Eu am multe cărţi interesante. Însă cartea preferată este Alunelul de Nicolae Rusu. Cartea este frumos ilustrată. Desenele vii fac cartea mai atrăgătoare. Aventurile lui Alunel m-au captivat mult. Cartea conţine multe sfaturi utile pentru copii, de aceea am şi îndrăgit această carte. V-o recomand şi vouă s-o citiţi, dragi colegi.

Delia Pîntea

25


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) INVITAŢIE LA LECTURĂ

O CARTE PENTRU TINE – LISTE DE RECOMANDARE Dacă citeşti o carte eşti mai bogat

Angelina Balerina de Katharine Holabird Angelina e o şoricuţă drăguţă care îşi doreşte, mai presus de orice, să devină balerină. Dansează tot timpul - chiar şi atunci când ar trebui să deretice

prin camera ei sau să se pregătească, să meargă la şcoală. Părinţii nu mai ştiu cum să o scoată la capăt cu ea. Apoi, într-o bună zi, se gândesc la un plan care îi schimbă Angelinei viaţa, făcând-o cea mai fericită şoricuţă din lume. O carte excelentă pentru fetiţe, plină de aventuri şi care scoate în evidenţă frumuseţea copilăriei, dragostea părinţilor şi dorinţa arzătoare de a-ţi urma visele. Don Quijote povestit pentru copii de Navaro Duran, Rosa Miguel De Cervantes Saavedra (15471616) este unul dintre cei mai mari scriitori clasici spanioli. După o carieră militară plină de aventuri şi peripeţii spectaculoase, după răscumpărarea sa din mâinile piraţilor şi multe alte întâmplări, Cervantes se orientează spre literatură.

Capodopera sa rămâne “Iscusitul hidalgo Don Quijote de La Mancha”, un roman de excepţie, plin de aventuri amuzante, miraculoase, de visuri şi magie, de poveşti de iubire, vrăji, bătălii şi de învăţăminte. Tezaurul cu poveşti: O colecţie magică de poveşti nemuritoare Această culegere minunată include poveştile tradiţionale cele mai iubite de copii, cum ar fi Cenuşăreasa, Frumoasa şi Bucle-de aur şi cei trei urşi, alături de alte comori, ca Prinţul Broscoi, Fluieraşul din Hamelin şi Barbă-Albastră. Reproducând operele marilor povestitori ai trecutului, precum Hans Christian Andersen şi Fraţii Grimm, sau repovestind celebrele basme ale altor autori faimoşi, precum Oscar Wilde şi J. M. Barrie, această carte va arunca un văl de vrajă asupra celor care se vor afunda în paginile ei. Ilustrată bogat, cu desene colorate pe fiecare pagină, Tezaurul cu poveşti este o carte clasică situată în afara timpului, reprezentând cartea de poveşti ideală şi aducând bucurie unei noi generaţii de iubitori de poveşti! Stăpânul dinozaurilor de Justin Richards Pe străzile înceţoşate ale Londrei victoriene, este pe cale să fie descoperit un secret monstruos… După ce îi fură portofelul lui George Archer, Eddie Coţcaru Hopkins nu are nici cea mai vagă idee că urmează să 26


pătrundă în lumea sinistră a zombilor, asasinilor şi hoţilor de cadavre. George Archer nu este însă un cetăţean de rând, căci tocmai i se oferise o slujbă în cadrul Departamentului Artefactelor Neclasificate - o secţie ultrasecretă unde se investighează tot ce este bizar şi inexplicabil. În portofelul lui George este însă ascuns un indiciu ce poate dezvălui unul dintre cele mai mari mistere din lume - un secret tăinuit timp de milioane de ani! Invenţia lui Hugo Cabret de Brian Selznick Brian Selznik este cel care a ilustrat The Dinosaurs of Waterhaouse Hawkins, câştigătoare a Caldecott Honor şi Walt Whitman: Words for America, aflată pe lista New York Times a celor mai bune cărţi asemenea When Marian Sang de Pam Munoz Ryan, câştigătoare a Sibert Honor şi numeroase alte cărţi şi romane ilustrate care s-au bucurat de o deosebită apreciere. Cât priveşte inspiraţia pentru această carte, Selznick spune: „Acum câţiva ani, am citit o carte, numită Edison' s Eve: A Magical History of the Quest for Mechanical Life de Gaby Wood. Cartea spunea povestea adevărată a unei colecţii de figuri mecanice complicate, înzestrate cu mecanisme de ceas (şi cunoscute sub numele de automate) care au fost donate unui muzeu din Paris. Colecţia a fost pradă uitării într-un pod umed şi în cele din urmă a trebuit să fie aruncată. Mi-am imaginat că un băiat găseşte toate aceste maşinării stricate şi ruginite, şi în acea clipă sau născut Hugo şi povestea lui.” Brian Selznick trăieşte în Brooklyn, New York şi San Diego, California.

Cartea prietenelor: Cum să-ţi faci prietene pe viaţă Fă-ţi cât mai multe prietene şi nu renunţa niciodată la ele! Din această carte vei afla cum trebuie să te comporţi pentru ca legătura voastră să reziste în timp. Toate fetele merită să aibă prietene minunate! Cartea băieţilor: Cum să fii cel mai bun în toate de Dominique Enright Iată, în sfârşit, cartea pe care fiecare băiat, indiferent de vârstă, a aşteptat-o cu nerăbdare. Descoperă cum să devii cel mai bun, în orice ai face. Îţi promitem o lectură foarte captivantă şi amuzantă. Fii cel mai bun! Primul meu dicţionar ilustrat englez-român, roman-englez

27


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) INVITAŢIE LA LECTURĂ

O CARTE PENTRU TINE – LISTE DE RECOMANDARE Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Stela GHERMAN, şef filiala A. Donici Wheaton, Alice. Iertare şi compasiunea/ Alice Wheaton. – Bucureşti : Curtea Veche, 2006. – 190 p.

Dacã a greşi e omeneşte, atunci a ierta este un privilegiu al minţii noastre: acela de a se elibera de supãrarea, tristeţea sau resentimentul care ne macinã sufletul şi ne împiedicã sã privim înainte. Sã ne imaginăm cã inima noastrã este asemenea unei cutii de bijuterii pe care o visãm plinã cu pietre preţioase. Dar dacã ne grãbim sã îngrãmãdim în cutie sentimente precum furia, frustrarea sau frica, unde vor mai avea loc iubirea, încrederea şi succesul? Alice Wheaton abordeazã cu sensibilitate şi profesionalism subiecte delicate, precum teama de respingere, teama de confruntare sau acceptarea faptului cã cineva ne-a dezamãgit. Acest ghid practic ne învaţã sã cerem şi sã acordãm iertarea, dar mai ales sã ne pregãtim pentru cea mai binecuvântatã stare a minţii: starea de compasiune şi armonie. Cãci numai atunci vom învãţa sã ne cucerim libertatea interioarã, capacitatea de a înfrunta necunoscutul şi mai presus de toate, liniştea sufleteascã. Dacã v-aţi întrebat vreodatã: „Cum sã iubesc din nou?“ „Cum sã depãşesc acest eşec?“ „Cum sã îmi fac curaj, sã abordez acest client?“, atunci în aceste pagini veţi afla rãspunsul învãţând sã cultivaţi iertarea şi compasiunea.

Lafayette de Mente, Boye. Strategiile samurailor: cele 42 de secrete din Cartea celor cinci cercuri de Musashi/ Boye Lafayette de Mente. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 122 p.

Cel mai celebru samurai din Japonia al secolului al XVII-lea, Miyamoto Musashi a scris cu puţin înainte de moarte, pentru discipolii săi, un mic tratat – Cartea celor cinci cercuri – în care-şi dezvăluia strategiile şi tacticile de luptă esenţiale pentru obţinerea victoriei. Boyé Lafayette de Mente reia în Strategiile samurailor principiile fundamentale enunţate acolo şi le explică în context modern, arătând cum se aplică ele în lumea afacerilor, politică, sport, război etc. Cele 42 de secrete sunt adevărate lecţii de viaţă. Pas cu pas, învăţăm să ne stabilim obiectivele, să ne antrenăm spiritul, să fim atenţi la amănunte, flexibili, imprevizibili, disciplinaţi, perseverenţi, sârguincioşi. Formulate într-un limbaj accesibil, preceptele lui Musashi ne pot schimba existenţa, transformându-ne în învingători. Webster, Richard. Feng Shui: 101 sfaturi pentru a vă adduce fericirea în casă/ Richard Webster. – Bucureşti : Editura VOX, 2004. – 142 p.

28


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) INVITAŢIE LA LECTURĂ

Timp de mii de ani, popoarele din Orientul Îndepartat au utilizat filosofia feng shui pentru a-şi îmbunătăţi viaţa de familie, atmosferă din casă şi pentru a trai în armonie cu Pamantul. Folosind aceste tehnici străvechi, puteţi aduce modificari subtile în casa dumneavostră, care vă vor schimba realmente viaţa, fără să cheltuiţi mulţi bani. În situaţia în care doriti să cumpăraţi o casă, să învăţaţi elementele importante din filozofia feng shui pentru a cunoaşte diferenţa între o casă cu un singur nivel şi una cu mai multe nivele, importantă amplasării scărilor, a uşii de la intrare, a design-ului camerelor şi multe altele. Dacă doriţi să aduceţi îmbunătăţiri casei în care locuiţi în prezent, descoperiţi cum poate crea energie negativă construcţia casei, precum şi modalităţile simple de a remedia situaţia fara să cheltuiţi bani pentru renovarea sau modificarea construcţiei acesteia. Punând acum în practică filosofia feng shui, veţi descoperi că va aşteaptă un viitor plin de armonie. Cristea, Tudor. De la clasici la contemporani/ Tudor Cristea. – Târgovişte : Bibliotheca, 2008. – 365 p.

Cartea de faţă are (ca miză) temeritatea de a aşeza alături scriitori importanţi din trecut sau din prezent şi de a plasa printre ei şi câţiva autori dâmboviţeni de astăzi, integraţi sau nu grupării constituite în jurul revistei „Litere” sau în cadrul Societăţii Scriitorilor Târgovişteni. Principiul ce guvernează această logodnă (care sper să nu fie o mezalianţă) este

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

unul al obiectivităţii, al măsurii şi al raportării oricărei lucrări şi oricărui autor la aceeaşi scară valorică. Am scris şi încerc să scriu fără parti-pris-uri zonale, dar şi fără complexe provinciale, conform încredinţării că nu există decât o singură literatură română, dar că ea se poate face (atunci când se face) oriunde. Dacă am reuşit sau nu să păstrez dreapta măsură, va decide cititorul. Beers, V. Gilbert. Biblia mea cu ilustraţii de citit de spus şi altora/ V. Gilbert Beers. – Bucureşti : Romanian Edition, 2007. – 191 p.

În această carte minunată puteţi găsi: • Peste 170 de ilustraţii în culori. • Câte o povestire pe fiecare pagină, redată pe înţelesul copiilor. • Un material de citire a illustraţiilor, intitulat "Ce vezi aici?" menit a-i ajuta pe copii să afle mai multe informaţii importante despre Biblie. • O secţiune de întrebări numită "Timp de aprofundare" ce însoţeşte fiecare povestire şi care ajută copilul să-şi exprime gândurile şi să le încredinţeze părinţilor sau învăţătorilor. Dumitriana, Magdalena. Activităţile matematice în grădiniţă/ Magdalena Dumitriana. – Bucureşti: Compania, 2002. – 213 p.

Lectură plăcută! 29


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) CATRENE DESPRE CARTE

CARTEA, PRIETENA MEA Copiii sunt cei mai sinceri poeţi, prin versurile ce alină sufletul, relevând dragostea pentru carte, lectură şi cel mai frumos, cuvântul. Elevii care au participat la Concursul literar cu genericul Cartea – prietena mea au fost cei mai ingenioşi, reuşind să farmece juriul cu versurile îndrăzneţe. Cezar BORDIAN, elev, Liceul cu Profil de Arte, „Elena Alistar”, clasa a IV-a Carte, frunze în vară Cântec de vioară, Boare de cetină Carte, slovă şi gând, şi prietenă. Tu multe mă înveţi Din ai tăi poeţi Şi poveşti, şi poezii Care le plac la copii. Doină minunată De copii aflată, Basarabie necunoscută De Decebal încoronată. O pagină din Basarabia La Ştefan Voievod, Mare basarabean, Domnitorul de neam. CARTEA, PRIETENA MEA Stas BALAUR, elev, Liceul cu Profil de Arte, „Elena Alistar”, clasa a IV-a Am o carte colorată Ce desene animate, De câte ori mă uit la ea, Tare-mi este drag de ea.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

CARTEA, PRIETENA MEA Maria SULTAN, elevă, Liceul cu Profil de Arte, „Elena Alistar”, clasa a IV-a Cartea – prietena mea cea bună Mereu cu ea sunt împreună, În carte întâlnim scriitori, poeţi, Cartea ne învaţă, să fim înţelepţi. CARTEA, PRIETENA MEA Adriana POPA, elevă, Liceul cu Profil de Arte, „Elena Alistar”, clasa a IV-a Cartea, prietena mea Câte mă înveţi dumneata Ştefan cel Mare şi Sfânt Glorie, Credinţă, Pământ. Academia centrală Cunoscută de capitală Care-o ştie şi-o iubeşte Ţară în care trăieşte. CARTEA, PRIETENA MEA Dragoş ACHIRUŞ, elev, Liceul cu Profil de Arte, „Elena Alistar”, clasa a IV-a Carte, cărticica mea Câte mă înveţi dumneata! Despre lună, despre stele, Despre mări şi păsărele. Şi poveşti m-ai învăţat Cu Motanul Încălţat Făt-Frumos şi Cosânzeana Harap Alb şi despre mama. 30


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) IMPRESII DESPRE BIBLIOTECĂ

BIBLIOTECA ÎN VIZIUNEA MEA „O casă fără cărţi e ca un trup fără suflet" Ruxandra ŞTERBEŢ, elevă, Liceul Teoretic, „Iulia Haşdeu”, or. Chişinău

Cel mai sigur prieten şi cel mai bun e cartea. Dacă vrei, te încântă cu descoperirile ei, îţi dă o mai largă vedere, te întăreşte cu vorbe şi îţi dă ajutor dacă vrei... Unde să mai găseşti atâtea foloase? Cărţile sunt înainte de toate opere originale gândite de minţi sclipitoare şi de genii cu putere creatoare. Dacă sunt descusute cum se cuvine, cărţile vorbesc despre viaţa celorlanţi oameni şi despre noi înşine. Fără îndoială, cărţile ne-au guvernat trecutul şi ne influienţează prezentul, încă din cele mai veci timpuri odată cu apariţia cărţilor a apărut şi necesitatea şi de un „lăcaş al cărţilor". Pentru prima dată biblioteca este menţionată în Orientul Antic. De obicei, prima bibliotecă este numită o colecţie din tăbliţe de lut care au aproximativ circa 2500 de ani în. Chr., şi a fost găsită pe vechile ruini ale oraşului babilonian Nippur. Mai târziu în secolul II în. Chr. a fost înfiinţată Biblioteca din Alexandria. În antichitate bibliotecile activau în cadrul templelor. Astăzi bibliotecile tind să devină adevărate centre informaţionale. Fiind o

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

iubitoare de cărţi şi dorind ca cititul să-mi lase impresii tainice, nu mă mărginesc la un număr micuţ de cărţi din biblioteca personală, ci merg la bibliotecile publice, care sunt înzestrate cu colecţii de cărţi, enciclopedii, dicţionare, cărţi din orice domeniu, cu săli de lectură şi nu în ultimul rând cu doamne bibliotecare care te ajută să găseşti informaţia necesară, în epoca trecerii de la cultura hârtiei la o cultură a electronicii, s-a început automatizarea bibliotecilor, astfel biblioteca tradiţională începe să se suprapună cu biblioteca electronică. După mine, tindem a ne dezvolta şi bibliotecile electronice, care au un mare avantaj, dar eu rămîn fidelă bibliotecii tradiţionale. Foarte mult îmi place să vizitez Biblioteca „Ştefan cel Mare" din Chişinău. Biblioteca „Ştefan cel Mare", este o bibliotecă spaţioasă, luminoasă şi nu în ultimul rând cu inimi calde, care oferă tuturor acces liber la informaţii, idei, lecturi, încurajează şi susţin libertatea de a cunoaşte, de a prezenta şi promova creaţii proprii. Sunt utilizatoarea Bibliotecii „Ştefan cel Mare" şi mă mândresc că am posibilitatea de a-mi petrece zilele copilăriei într-un spaţiu plin de farmec şi mister.

31


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

PARTENERI CU BIBLIOTECA – PRIETENI CU CARTEA

Maria CERNELEANU, învăţătoare, grad didactic I, Şc.-gr. nr. 152 „Pas cu Pas”, or. Chişinău Timpul a demonstrat că putem obţine rezultate deosebite atunci când în educaţia copiilor se implică mai mulţi parteneri. Activităţile desfăşurate în colaborare cu personalul de la Biblioteca „Ştefan cel Mare”, au extins cercul de prieteni şi au contribuit la atingerea unor obiective, dezvoltând la copii imaginaţia, spiritul de observaţie, atenţia, gustul pentru lectură. Elevii au înţeles că mai există o alternativă pentru calculator şi pentru petrecerea timpului liber. Activităţile dedicate cărţii contribuie la cunoaşterea şi valorificarea patrimoniului cultural şi spiritual. Elevii şi-au dezvoltat achiziţiile legate de scriitorii întâlniţi în manuale sau de oamenii de cultură ai ţării noastre şi nu numai, şi o vor face şi pe parcurs. Fiecare întâlnire presupune: - implicare din partea elevilor şi cunoaşterea operei, personalităţii date; - un comportament corespunzator situaţiei în care ne aflam; - legături prieteneşti şi cu alţi elevi de la alte şcoli, care colaborează cu biblioteca; Cultivarea dragostei pentru lecturi la elevi se face treptat, dar cu paşi siguri începând cu pregătirea sistematică şi pentru ore şi atunci când au dorinţa de a comunica colegilor noi informaţii. Ei trebuie să lectureze informaţia, să-şi aleagă subiectul şi modalitatea de prezentare în faţa colegilor, care la rândul lor vor veni cu întrebări de clarificare. Practicarea întâlnirilor cu scriitorii se realizează prin promovarea cărţii şi prin

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

prezentarea de carte. Împreună cu elevii am participat la diverse întâlniri cu scriitorii, prezentări de carte, expoziţie de icoane, desene, care au fost organizate inclusiv la bibliotecă. S-au încununat de amintiri plăcute întâlnirile cu Claudia Partole, Ianoş Ţurcanu, Titus Ştirbu, Ion Hadîrcă, Manole Neagu, Ada Zaporojan, Nicolae Dabija, Raisa Plăieşu. Dar cât de mult valorează un autograf dat la întâlnire chiar de scriitor. Tot în incinta bibliotecii împreună cu elevii s-a desfăşurat şi şezătoarea „Basmele lui Ion Creangă”, unde şi bibliotecarele s-au inclus în rol de participante. În ultimii ani este o tradiţie ca la mijloc de gerar, la 15 ianuarie, împreună cu bibliotecarele de la „Ştefan cel Mare” ne deplasăm pe Aleea Clasicilor, în faţa bustului Marelui Poet, unde fiecare de la mic la mare, recită versurile lui M.Eminescu, care sunt actuale până azi. Cele mai solicitate au fost poeziile: „De ce nu vii?”, „Somnoroase păsărele”, „Lacul”, „Şi dacă”, „Revedere”, „Luceafărul”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Ce te legeni?”, „Fiind băiat, păduri cutreeram...”. Prietenia cu cartea din biblioteca „Ştefan cel Mare” se menţine datorită celor deschişi spre colaborare, d-na Caterev Cristina, Bulibaş Victoria, Ciornaia Lidia. De câte ori am păşit noi împreună cu elevii şi părinţii, pragul acestui edificiu au găsit cartea dorită şi timp să recomande alte surse la tematica solicitată. O bibliotecă cu toată bogăţia sa este funcţională datorită promotorilor săi, celor ce ţin făclia aprinsă la căpătâiul cuvântului, versului, prieteniei şi omeniei. O lumânare aprinsă nu pierde nimic din lumina ei aprinzând şi alte lumânări, doar se face mai multă lumină. 32


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

SĂRBĂTORI DE PRIMĂVARĂ Veronica GUŢU, educator, Grădiniţa nr. 9, Botanica, Chişinău

Matineu dedicat sărbătorilor calendaristice de primăvară, Florii, sărbătoarea de Paşti, Paştile Blajinilor. Organizat în parteneriat: grădiniţa-familia-biblioteca. Obiectiv de referinţă: evaluarea cunoştinţelor copiilor despre sărbătorile de primăvară (despre tradiţiile şi obiceiurile sărbătorilor religioase.) Obiective operaţionale: - să cunoască semnificaţia sărbătorilor de primăvară (Florii, sărbătoarea de Paşti, Paştile Blajinilor); - să recite expresiv poezii, poezii în diferite roluri; - să ghicească ghicitorile despre uneltele de muncă; - să cunoască vieţuitoarele din pădure; - să cunoască florile de primăvară; - să contepleze expoziţia tematică organizată; - să participe în cadrul jocurilor organizate. - Prezentarea matineului literarartistic. Copiii intră în sală pe sub arcurile înfrumuseţate cu flori de primăvară. Educatorul 1: Foaie verde-o lăcrămioară, Sfântă zi de primăvară, Când Hristos a înviat, Ne-a adus gândul curat Spre iepuraşul aşteptat. Care cu drag va veni La cei mai cuminţi copii, Încărcat cu jucării Educatorul 2: Primăvara, copii, este cel mai frumos anotimp

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

al anului. Soarele ne mângâie cu razele lui calde şi luminoase, trezeşte la viaţă întreaga natură. Colo flori, dincolo verdeaţă, pomi în floare, zumzet de albini, ciripit de păsări. Dar care sunt oare, copii, cele trei luni ale primăverii? Poezia pe roluri Calendarul primăverii Copil 1: Martie – deschid uşa cu brânduşa Copil 2: Aprilie – împuşc cu iepuraşi după fluturaşi Copil 3: Mai – port o cămaşă împrumutată de la prima cireaşă. Decor: Copiii grupei pregătitoare imit iarba, arbuştii, copacii pe fundalul unei melodii şi a poeziilor recitate de educatori. Educatorul 1: Natura s-a trezit Iarba moale a-nverzit Şi se-arată către soare - Am crescut un pic mai mare Iar arbuştii arătoşi Se cuprind şi sunt voioşi Când se leagănă în vânt - Nu sânt singuri pe pământ. Înverziţii copăcei Astăzi par mai măricei Ramurele-şi clătinând Şi spre soare îndreptând. Educatorul 2: Când te uiţi pe geam afară Vezi bine, că-i primăvară. Nu mai poţi să stai în casă, Când afară e verdeaţă Şi totul e plin de viaţă. Cântecul: Copăcel Refren: Cop-cop copăcel Copăcică copăcel Cop-cop copăcel Mititel şi voinicel. L-am ales cu mare drag Să mi-l răsădesc în prag, Să se mire soarele Ce-s frumoase crengile. 33


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

Poezia Omul Harnic, Constantin Dragomir Dintr-o prună creşte-un prun, Din alună – un alun, Dintr-o ghindă – un stejar Din arţar – tot un arţar. Dintr-o nucă nuc răsare, Drumul creşte din cărare, Din izvor - fântâna, râul, Omul harnic din ce creşte? Toţi: Din copilul ce munceşte! Educatorul 1: Dragi copii, odată cu înverzirea copacilor, a pomilor, apariţia florilor, reântoarcerea păsărilor călătoare, se încep şi muncile de primăvară: aratul pământului, semănatul, văruirea pomilor, iar în păduri s-au trezit din hibernare şi nişte animale. Să vedem le cunoaşteţi voi, oare? Copiii răspund ce animale cunosc. Educatorul 2: Ia ascultaţi atent! Mi se pare sau se aude un mormăit? (Apare ursul somnoros cu un cucui în frunte şi un sac cu unelte; foarte supărat.) Ursul: Mor, mor, mor! Toată iarna am dormit Şi acum eu m-am trezit Cu-n cucui în frunte, maaare De la ce să fie oaaaare? Un sac cu unelte am, Despre care nu ştiam Doresc să vă implicaţi Pe mine să m-ajutaţi Să le găsiţi, să le numiţi După destinaţie să le folosiţi. Ghicitori despre uneltele de muncă: Cu el săpăm, Şi pomul în sol Cu el îngropăm? (Hârleţul) Mână de lemn Gură de oţel Tremură buruianul Dinţi frumoşi Dar nu-s de os, În grădină-s de folos

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

În grădină-s de folos Şi la câmp şi la imaş N-aduni fânul, dacă-l laşi. (Grebla) Cu ea stropesc Florile şi pomii îngrijesc. (Stropitoarea) Tot mă plimb, În sus şi-n jos Şi în urmă Las un alb frumos. (Peria pentru var) Cântecul: Ţărişoara mea Bucuroasă-i ţărişoara C-a sosit iar primăvara Prin păduri şi prin livezi Numai floricele vezi. Refren: Uite-aşa tot aşa Asta-i ţărişoara mea. Albinuţele şi ele Se trudesc prin froricele Iar un cor de păsărele Cântă multe cântecele. Poezia: Săptămâna florilor, Elena Dragoş Luni, în grădiniţa mea, S-a ivit o viorea. Marţi, a răsărit bujorul Căruia dusesem dorul. Miercuri, vine garofiţa Scânteidu-şi cununiţa. Joi, pânzele s-au deschis, Sub zănaticul cais. Vineri, galbene lalele, Înflorit-au blând şi ele. Sâmbătă, lângă un tei, Vezi un pâlc de stânjenei. Iar Duminică, în zori, Margarete şi cicori, Prin seninul adierii Ţes cămaşa primăverii. Poezia: Florile şi măgăruşul Copile, aş vrea să ştii Că-n ziua sfântă de florii. 34


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

Zi de mare sărbătoare, Pe un măgăruş călare Isus intră în cetate, Undeva, foarte departe. Când s-a luminat de zori Mulţimi cu braţe de flori, Cu toţi l-au întâmpinat Pe Isus cel luminat. Ziua de Florii, creştine, Totdeauna este bine S-o întâmpini cu o floare Ca pe-o sfântă sărbătoare. Bunicuţa: Apare cu un coş mare cu cozonaci, pască, biscuiţi şi ouă roşii. În altă mână ţine câteva rămurele de salcie sfinţite. Bunica: Bună ziua, dragi copilaşi! Am venit la voi în ospeţie şi v-am adus nişte daruri, ia şi câteva crenguţe de salcie. În duminica Floriilor am sfinţit aceste crenguţe. Să vedem ştie cineva ce trebuie să facem cu ele? Unde să le păstrăm? Copilul 1: Le păstrăm la icoane, să ne păzească de rele! Copilul 2: Dacă atingi uşurel urechile nu te vor doare tot anul. Copilul 3: Fetele îşi prind cununiţe de salcie ca să le crească părul mai frumos. Bunica laudă copiii, atingându-i uşurel cu crenguţele de salcie şi le zice: Să fiţi norocoşi, peste ani frumoşi! Educatorul 1: Bunicuţo! Tu, cum crezi va veni şi la noi iepuraşul, că şi noi am fost ascultători şi cuminţi? Bunica: Sigur va veni! Iar ca să ajungă mai repede să-i cântăm un cântecel. Cântecul: Iepuraş drăgălaş http://www.youtube.com/watch?v=-F8OHdA0bU&feature=related Iepuraş Coconaş, Liliana Stefan http://www.youtube.com/watch?v=DgXQNm pgiHE&feature=fvwrel Poezia: La Paşti

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Vă doresc de Paşti să fiţi Întotdeauna fericiţi Iar dacă cuminţi veţi fi Iepuraşul va veni Şi în coş el va aduce Ouă roşii, turtă dulce, Cozonac cu mac Şi tot ce vă e pe plac. (Apare iepuraşul cu ouă de ciocolată – daruri pentru pentru copii). Iepuraşul: Eu sunt iepuraşul care Am venit cu-o torbă mare: De poveşti, istorioare Despre Paşti şi Înălţare Pască şi ouă-nroşite De toată lumea dorite, Despre micul măgăruş, Despre mielul jucăuş Şi vă spun tuturor Care e povestea lor Veniţi şi ascultaţi frumos. Educatorul 2: Ştii iepuraşe, copiii au pregătit şi ei nişte poezii despre Paşti. Poezia: În ajunul Paştelui, Elena Farago Ce bine-mi pare ... Mâine e ziua Când mă îmbrac frumos, curat, Şi spun în loc de „Bună ziua!” Părinţilor: - „Hristos a înviat!” Şi tot aşa de-acu-nainte Vreo nu ştiu câte săptămâni, Căci eu sunt mic, dar sunt cuminte Şi ştiu ce sărbătoare-i mâini; Şi ştiu „Hristos a Înviat!” ce-nseamnă Căci am o mamă bună, eu Ce-n toate serile mă-ndeamnă, Să mă închin lui Dumnezeu. Ştiu „Tatăl Nostru” şi ştiu a spune Şi alte rugi ce-mi plac nespus, Şi ştiu să cânt şi-o rugăciune Cu învierea lui Iisus. Şi mâine, în loc de ruga care O spun la masă, de-obicei, 35


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

O voi cânta frumos şi tare, Să-i bucur pe părinţii mei. Poezia: Pasca Încă o poveste-acum: Obosiţi de-atâta drum Ucenicii lui Hristos Au poposit într-o casă Gazda i-a primit frumos Cu pâine, dulce, gustoasă Şi îtr-un târziu, Iisus Tuturor aşa le-a spus: - Ospătaţi, vă bucuraţi! Pâinea sfântă ce-o mâncaţi: „Pască” e, să nu uitaţi! Educator 1: Iar eu copii am să vă spun printro poezie cum se fac urările în zilele de Paşti. Cum se fac urările? Primăvara te încântă „Paştele” e o zi sfântă, Peste tot se-aud cântări Oamenii îşi fac urări, Bătrânii mai întâi ciocnesc Spunând „Hristos a Înviat!” Iar tinerii apoi rostesc „Adevărat a Înviat!” Cum se ciocnesc ouăle? Ascultaţi, vă rog frumos Oul are „cap” şi „dos” Cum ciocneşte, ai vrea să ştii? Se ciocneşte „cap” în „cap”. Să-ţi fie ţie pe plac! „Cap” cu „dos”, să fii tare bucuros, Iar apoi să vă fie cu folos. Cântecul: Paştele-a venit Hai, că-i primăvară, Să ieşim pe-afară, Colo, pe toloacă, Să intrăm în joacă! Soarele luceşte Şi ne încălzeşte, Bucuria-i mare, Că e sărbătoare! Refren: Hai că Paştele-a venit!

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Bucuroşi l-am întâlnit! Îi cântăm vois Domnului Hristos! Poezia dramatizată: La Paşti Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite şi mânjite Zece ouă înroşite.

Un ou alb, abia ouat Cu mirare le-a-ntrebat: - Ce vă este, frăţioare - Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă Staţi gătite în haină nouă Parcă, Dumnezeu mă ierte N-aţi fi ouă... Suntem fierte! Zise un ou rotund şi frez Lângă pasca cu orez. Şi schimbându-şi brusc alura Toate au început cu gura: Hristos a Înviat! Te sparg! Adevărat a Înviat! Te sparg! Pân- la urmă tot nu scap! - Ne găteşte de paradă - Ne ciocneşte cap în cap Şi ne zvârle coaja în stradă... Ce ruşine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omletă! - Eu, de m-ar fi dat la cloşcă Aş fi scos un pui albastru. Şi eu unul violet... -Eu, mai bine-ar fi să tac: Aşa galben sunt, că-mi vine, Să-mi închipui că pe mine M-a ouat un cozonac!... Poezia: Oul roşu Oul roşu şi frumos De-Nvierea lui Hristos Toţi copiii îl ciocnesc/ Şi pe rând, aşa rostesc, Cu suflet curat: - Hristos a înviat!

36


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PARTENERIAT, PROMOVARE, PORTOFOLIU

Joc didactic: Acum vă propunem un joc care se numeşte „Alege şi potriveşte”. Ouăle roşii le duceţi în coşul roşu de sus, iar cele albe în coşul alb de jos. Educatorul 2: Mai avem un copilaş care doreşte să ne spună cum se îmbracă la Paşti. Poezia: În ziua de Paşti, Elena Farago Toţi copiii azi se îmbracă Cu ce au ei mai frumos Şi părinţii lor le cântă Învierea lui Hristos. Şi la masă ciocnesc astăzi Toţi copiii cei cuminţi, Ouă roşii şi pestriţe, Cu iubiţii lor părinţi. Toţi copiii azi sunt darnici Căci ei ştiu că Lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufle Şi copiii buni la suflet, Azi cu bucurie dau, Cozonaci şi ouă roşii La copiii care n-au. Educatorul 1: Ei copii există o tradiţie în unele localităţi ale Moldovei de a te da în scrânciob. Vă invităm pe toţi să cântăm împreună cântecelul: Hai la scrânciob. Când afară se-ncălzeşte Şi caisul înfloreşte. Toţi creştinii ne gătim Paştele să-l întâlnim. Refren: Hai la scrânciob, Hai la scrânciob Şi-n el când ne-om legăna, Pe Hristos l-om bucura. Azi în fiecare casă Stau păscuţele pe masă Şi-ncă multe ouşoare – S-ajungă la fiecare. Refrenul: Hai la scrânciob Hai la scrânciob Şi- el când ne-om legăna, Pe Hristos l-om bucura.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Bunica împreună cu iepuraşul au împărţit daruri şi dulciuri copiilor. Le mulţumim tuturor care ne-au oferit încredere şi sprijin în organizarea acestei sărbători minunate. Mereu să fim alături spre colaborare şi dăruire reciprocă, promovând astfel, educatorii talentaţi cu mâini de aur, copii deosebiţi ce au talente uimitoare, familii iubitoare de tradiţii şi adevăruri spirituale. HRISTOS A ÎNVIAT! PAŞTE FERICIT!

Linkuri utile: www.activitaticopii.ro www.albumdefamilie.ro www.colorat.ro www.copilul.ro www.didactic.ro www.educatoarea.ro www.scritube.com

Mesaj de la iepuraş: Fie ca iepuraşul să vă aducă numai bucurie, fericire, şi respect în toate familiile. Sărbători luminoase, creştine, la tine în casă!

37


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) LEGENDE PASCALE DE LA VRANCEA

LEGENDA OUĂLOR ROŞII „Ouăle roşii” – cum li se spune obişnuit ouălor de Paşti deşi par a reprezenta, între altele, o artă „minoră”, au o ascendenţă impresionantă, de prim rang. Colorarea ouălor conferă acestora o simbolistică de asemenea importantă dar de ordin secund. Încercând o situare în timp a coloritului ouălor, cotăm această practică utilizată înainte de era noastră, la popoarele precum cel chinez, fenician, indian. Referindu-se la epoca creştină, unde preeminenţa şi preponderenţa tradiţiei pascale au devenit decisive exegeţii arată că totuşi, în acest sector, graniţa dintre folclor şi religie nu e traşantă. Mircea Eliade avansează chiar ipoteza unui „creştinism cosmic”, urmare a colorării celor două elemente pomenite mai sus: „Acest creştinism popular – mai spune Mircea Eliade – a prelungit fără doar şi poate – până în zilele noastre anumite categorii ale gândirii mitice.”

Doar în afara puterii magice pe care o are culoarea roşie dată oului pentru a alunga spiritele rele, alte legende aduc cu ele interpretări care au în vedere Patimile Mântuitorului. Sângele cristic înroşeşte ouăle aduse la picioarele sale de Sfânta Fecioara Maria, ori pe cele aduse de vânzare la târg de femeia încrezătoare în puterea supraomenească a domnului nostru Iisus Hristos. În context european, România cunoaşte practica vopsirii şi încondeierii ouălor de paşti din timpurile foarte vechi:

„Nu s-ar spune de când noi, românii, am luat obiceiul de a înroşi ouă de Paşti; nici un document scris nu ne indică data aceasta. Desigur însă că obiceiul acesta l-au practicat şi strămoşii noştri, care au locuit pe tărâmurile acestea, din timpurile cele mai vechi, şi a fost continuat şi de cei vechi ai noştri, care s-au creştinizat, şi de la care avem moştenire şi noi, aceştia de azi.” Cel care s-a ocupat în Vrancea şi de această latură a sărbătorilor pascale a fost Simion Hârnea, care, în „Comoara Vrancei” nr.5, apărută în 1931, aduce obiceiuri, credinţe, delende legate de vopsirea ouălor de Paşti. Merită subliniat faptul de importanţa deosebită că Artur Gorovei citează – în extenso – şi utilizează cele semnalate de Simion Hârnea în Vrancea, făcând referiri la momentele esenţiale ale practicii încondeierii ouălor, precum şi la legendele şi obiceiurile laice care ocupau timpul locuitorilor în cele trei zile ale sărbătorilor de Paşti. Modele: fierul plugului; luceafărul şi fierul plugului; urechea iepurelui. Creatoare: Maria Ochean – Vrâncioaia, p. 45. REFERINŢE: VIOREANU, Georgeta. Ouăle de Paşti din Vrancea. – Focşani, 2008, p. 4-5. (Este prima lucrare despre arta ancestrala a chicatului sau scrisului ouălor. A dat Dumnezeu sa vedem, în sfârşit, o lucrare despre tradiţia şi frumuseţea ouălor încondeiate, redactată de un autor vrâncean.)

38


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) FANTEZIE ŞI CULOARE CREAŢII PASCALE

Margareta TĂTĂRUŞ, coordonator Secţia pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene ”Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Vrancea În cadrul programului ”Şcoala altfel”, elevi ai şcolilor din Focşani, au expus la Secţia pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene Vrancea, lucrări realizate din diferite materiale cu tema Sărbătorilor Pascale. Au vopsit ouă şi au dat culoare foilor de hârtie, reuşind să dea viaţă expoziţiei de carte cu aceeaşi temă. Expoziţia a fost realizată de copiii de la Centrul Educaţional de Zi din cadrul DGASPC Vrancea, elevii clasei I-a de la Şcoala Nr. 7 şi elevii Liceului Pedagogic ”Spiru Haret” din Focşani, bucurând ochii şi sufletul tuturor utilizatorilor ce au trecut pragul bibliotecii în această perioadă.

39


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) TRADIŢII PASCALE – MOLDOVA

REPERE BIBLIOGRAFICE LEGENDA OUĂLELOR ROŞII Frumoase sînt tradiţiile pascale în Moldova, o feerie de sărbătoare o găsiţi în cartea ludmilei Romanciuc. Joi este Denia cea Mare, căci Biserica cinsteşte şi creştinii se împărtăşesc din epistolul tragic al vieţii Mântuitorului Judecarea, Răstignirea pe Cruce şi Moartea lui Iisus Christos. Citirea celor 12 evanghelii ţine până la orele 12 de noapte. Creştinii păstrează luminarea din această zi pentru toate Deniile şi pentru Ziua Învierii. Ea are putere magică. În Joia Mare şi în alte nouă zile de joi ce vor urma nu se poate de intrat în vie, căci o va bate grindina şi nu va avea rod. Femeile trebuie să nu se laie, căci le va cădea părul şi le va durea capul. Mileştii Mici, 1989. Inf.: Măria Balmuş, 65 ani. Duşmanii lui Iisus L-au răstignit pe cruce şi-şi băteau joc de el în cel mai barbar mod. Istovit de atâta chin, Iisus a cerut apă, dar ei iau dat oţet şi urzici. Maica Domnului, văzând acestea, le-a adus călăilor un paneraş cu ouă, rugându-i să înceteze de a-Lmai chinui. Dar ei şi mai mult îl batjocoreau. Maica Domnului a pus paneraşul cu ouă lângă erucea pe care era răstignit Fiul ei şi plângea. Sângele curgea din rănile lui Iisus pe ouă şi în scurt timp ouăle sau făcut roşii de parcă erau vopsite. Domnul Iisus Christos a zis: în amintirea mea să vopsiţi ouă aşa cum am vopsit eu acum. Când Iisus Christos a înviat, Maica Domnului a vopsit ouă roşii şi a copt pască şi s-a pornit să-şi vadă Fiul. În drum pe oricine întâlnea îi spunea Christos a Înviat! şi-i dăruia o pască şi un ou roşu. Mileştii Mici, 1989. Inf.: Efim Andronache, 77 ani.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

În Vinerea Mare şi în ziua de Paşti, până a răsărit soarele, scaldată în apă curgătoare, se aude prima bătaie al clopotului bisericii, intri în apă, zicînd: Buna dimineaţa, Râu mare, Domn mare. Am venit să mă speli de toatre făcăturile, de toate fărmâcăturile, de toate urâciunile, Căci Maica Măria aici m-a îndemnat să vin Şi eu ascultare i-am dat. Te rog de mă spală Să fiu frumos (frumoasă), Vesel(ă) şi sănătos (sănătoasă). Apoi arunci în râu câteva boabe de grâu, îţi faci cruce şi te porneşti spre casă fără să priveşti în urmă, căci altfel toate relele se iau după tine. Acestea se fac în taină, fără a fi văzut de cineva. Moleşii, 1989. Inf.: Măria Bălănuţă, 63 ani. În Vinerea Mare între orele 12 şi 14 se scoate Sfântul Aer din altar şi este aşternut pe o masă în mijlocul bisericii. Asta înseamnă că Iisus a murit. Aerul este o pânză din in cu zigzaguri de aur. Pe pânză e brodat cu fire aurii chipul lui Iisus Christos cu cei 12 apostoli - în jurul lui (AerBUitruchipează trupul lui Iisus). Doi cititori citesc până seara la căpătâiul Domnului. Toţi îşi fac cruce şi sărută Sfântul Aer, punând alături şi câte un ou roşu. Fetele duc cât mai multe flori la biserică şi le pun împrejurul Domnului. Suruceni,1993. Inf.: Vera Iermurache, 66 ani. ROMANCIUC-DUTCOVSCHI, Ludmila. Folclor din părţile Ialovenilor. – Ch. : Arc, 1995, p. 242-243.

VINEREA MARE DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR 40


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

TRADIŢII PASCALE

CREATIVITATEA BIBLIOTECARILOR

PASCALĂ

A

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Liuba LOGHIN, şef oficiu, filiala „Ştefan cel Mare şi Sfânt” La biblioteca Ştefan cel Mare prin diversificarea serviciilor oferite sunt desfăşurate ample activităţi culturale cu caracter educaţional, de promovare a lecturii şi a valorilor spirituale, în deosebi în mediul copiilor, de dezvoltare a creativităţii acestora.

Luna aprilie este luna când se desfac mugurii plantelor, reînvie natura. Anul acesta tot în aprilie am sărbătorit Sfântele sărbători de Paşti. Iată şi la biblioteca noastră în ajunul acestei sărbători luminate la întrunirile în cadrul clubului Createur copiii au participat cu mult entuziasm la toate activităţile organizate, acumulând cunoştinţe noi, şi-au manifestat talentul şi fantezia în lucrările sale dedicate Sfintelor Paşte. Realizând lucrări în guaşe şi acuarelă şi alte tehnici cum ar fi : prin mototolire, origami, croşetare a ouălor, crearea unor felicitări cu multă măiestrie şi dibăcie sub dirijarea entuziasmată a bibliotecarilor : Cristina Caterev, Liuba Loghin, Victoria Bulibaş, Lidia Ciornaia, care au împărtăşit cu multă dăruire cunoştinţele sale copiilor.

A fost organizată o expoziţie de lucrări a celor mai activi membri ai clubului: Carolina şi Gabriela Moroianu, Carolina Babin, Maria Soltan, Mihaela Vieru, Alina Butuşneanu, Cristina Cornea care a trezit admiraţie şi voia bună a utilizatorilor bibliotecii. La bibliotecă poţi crea cu orice instrument: croşetă, andrele, acuarele, materiale din natură.

Se zice că fiecare om se naşte cu talent, dar dacă nu e dirijat, dezvoltat dispare cu timpul. La biblioteca Ştefan cel Mare talentele nu sunt lăsate să dispară, ci sunt antrenate şi dezvoltate. Aici sunt create condiţii pentru lectură, educaţie, instruire, odihnă şi petrecere a timpului liber pentru utilizatorii de toate vîrstele. Vino, împreună cu noi, în fiecare joi, ai talent, eşti creativ, te aşteptăm la ora 14:00, te poţi înregistra prin email: stefancelmare@hasdeu.md. 41


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) PERSONALITĂŢI VRÂNCENE

Grigore Alexandrescu – poet, prozator, memorialist (n. 22.02.1810, la Târgovişte – m. 25.11.1885, în Bucureşti). De Focşani îl leagă patru veniri certe, atestate în documentele epocii, la prima cunoscând fiorii primei iubiri, iar la ultima căsătorindu-se cu o fiică a acestor meleaguri. Prima descindere în Focşani are loc în primăvara lui 1837, când este trimis ca tânăr iuncher (sublocotenent), de un superior care auzise că e bun scriitor şi înţelesese că ştie a scrie frumos, cu misiunea de a întreba de paşaport pe toţi câţi voiau să treacă „şanţul”, care despărţea partea oraşului Moldovenesc de cea Muntenească, şi să taie la răboj oile care veneau dintr-un mal la celalt al Milcovului. Atmosfera apăsătoare a Focşanilor de atunci, exasperantă pentru poet care se aştepta să găsească un păstor ca în idile, un cioban de pizmuit, e luminată pe neaşteptate de apariţia Elizei, prima dragoste adevărată a poetului, căreia îi închină un ciclu de poezii. A doua oară vine în toamna anului 1844, în suita domnitorului Gh. Bibescu, care a dispus organizarea unei mari petreceri în partea munteană a oraşului, în cinstea domnitorului moldovean Mihail Sturza. A treia venire la Focşani se petrece cam la un an după aceasta, în septembrie 1845, tot în suita lui Gh. Bibescu, sosit aici să se cunune cu Maria Văcărescu, naş fiind domnul Moldovei, Mihail Sturza. La 30 martie 1860, Grigore Alexandrescu a fost numit, ca reprezentant al domnitorului Al.I. Cuza, membru al Comisiei Centrale de la Focşani. În această perioadă o cunoaşte pe Raluca Stamatin, fiica Spătarului Gavril Stamatin cu care se căsătoreşte, căsătorie celebrată la Biserica Stamatineşti, naş fiind Ştefan Golescu, preşedintele Comisiei Centrale. La nici patru zile de la cununie, se dezlănţuie teribila dramă – boala ce-n minte

se-ncuibează şi nu mai are leac – de pe urma căreia poetul nu-şi mai revine. Bălănuţă, Leopoldina - Una dintre cele mai de seamă reprezentante ale artei teatrale româneşti, actriţă de teatru şi film, Bălănuţă, Leopoldina, s-a născut în anul 1934 la Hăulişca, fosta comună Păuleşti, azi Tulnici şi a murit în anul 1998, la Bucureşti. Cursuri liceale la Al. I. Cuza din Focşani, absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (1957). Activitate prodigioasă la Teatrul Mic din Bucureşti. Roluri de mare reverberaţie scenică, de la Irina din Matca de M. Sorescu la Medeea din spectacolul O tragedie antică. Caian, D.F. – profesor, publicist şi memorialist, întemeietor al Ligii Culturale din Focşani (n. 25.10.1838, Feiurd, judeţul Cluj – m. 16.08.1909, Focşani). A urmat cursurile de Teologie la Viena, unde a studiat şi Dreptul şi Literele. Profesor la Liceul românesc din Blaj, iar din 1868 şi până la pensionare, profesor la Liceul Al. I. Cuza din Focşani. A fost cel dintâi preşedinte al Ligii Culturale din Focşani. A publicat studii critice asupra Noului Testament, opinii asupra învăţământului liceal şi studii de ortografie. A scris Istoricul oraşului Focşani, premiat de Academie în 1907. Diaconu, Ion - profesor de română, folclorist, etnograf, dialectolog şi publicist (n. 24.09.1903, sat Spineşti, comuna Vrâncioaia – m. 9.12.1984, Iaşi). Dascăl ilustru al multor generaţii ale Liceului Unirea. Pune în valoare folclorul în 1930, în Ţara Vrancei, sub auspiciile Institutului de Filologie şi Folclor al Universităţii din Bucureşti. Folclor din Râmnicu-Sărat este editat în trei volume, al doilea fiind premiat de Academia Română. Culegerile de folclor sunt publicate apoi în Ţinutul Vrancei. Scoate la Focşani revista de cultură românească Ethnos (1941 – 1943). 42


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

PERSONALITĂŢI LITERARE CENACLUL - O FEREASTRĂ DE VIS A COPIILOR ŞI TINERILOR Raisa PLĂIEŞU, scriitoare, redactor, Biblioteca Naţională a R. Molodva

Ce semnificaţie poate avea un cenaclu în viaţa unui tânăr creator de frumos? Probabil e credinţa în Dumnezeu, o împlinire a visului unui copil creator, o speranţă, o îndrumare, învăţarea corectă a limbii române, iubirea de Neam şi Ţară, o perfecţiune a harului său în poezie, muzică, teatru, pictură… E un proces lung şi greu de educaţie creatoare profundă a unui suflet de copil fragil, care de-abea vrea să-şi ia zborul în lumea artelor. Şi acest suflet de copil, are mereu nevoie de un dascăl care să-l înveţe mai întâi limba română, apoi aptitudinile sale de creaţie, lansându-l pe meridianele artelor frumoase - fie poezie, muzică, teatru, pictură… Timp de 17 ani am lucrat şi mai lucrez şi azi cu copii creatori în poezie, teatru, muzică, pictură, dar niciodată nu am scris despre această activitate, ci au scris alţii despre mine de-a lungul anilor în ziarele şi revistele republicane: “Florile dalbe”, “Micul Prinţ”, “a-mic”, “Noi”, “La Creangă”, “Copiii Europei”, “Viaţa Basarabiei”, “Cuvântul liber” (Târgu-Mureş, România) etc. Şi mi-am zis, tot ce fac, arunc seminţele frumosului în sufletele copiilor, căci ei sunt viitorul nostru. M-am întrebat: ”Ce urme aşi putea lăsa în viaţa mea pe pământ?...” Am sădit sute şi mii de copaci, păduri întregi (tatăl fiind pădurar am crescut în preajma pădurilor şi ocupaţia mea asta a fost menită să fie), am îngrijit de

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

zeci de izvoare, am purtat de grijă căprioarelor, păsărilor, furnicilor… Şi toată Natura din jur mi-a fost casă şi un laborator de inspiraţie şi creaţie. Natura mi-a fost în viaţa mea de copil o icoană a sufletului, care m-a-nvăţat să scriu şi să mă rog să crească copacii, să zboare păsările, să freamăte frunzele şi iarba, să susure izvoarele, să vină şi să plece anotimpurile anilor, să citesc despre bunătate în ochii căprioarei, iar de la fluture şi albină să-mprumut zborul pe-aripa poeziei, blândeţea şi hărnicia… Din experienţa mea de creaţie în activitatea mea cu copiii, aşi spune că c e n a c l u l este casa mare al sufletului unui tânăr creator de frumos, un început de izvor în creaţia sa. Cenaclul este forma cea mai benefică în educaţia de creaţie a copiilor cu cele patru arte frumoase. În cei 11 ani de activitate creatoare la Gimnaziul nr.64 din or. Durleşti am lansat mulţi copii în diferite activităţi de creaţie: Valeriu Croitoru (muzică, literatură, jurnalistică, pictură,); Nina Cotorobai (literatură, jurnalistică); Vlad Cartac (literatură, muzică); Natalia Costovici (literatură); Cristian Plăieşu (literatură); Iana Ogorenco (literatură, pedagogie); Ana Panovici (literatură) şi alţii. Toţ aceşti talentaţi copii şi alţii au activat în cadrul Cenaclului literar-artistic “Auraş-Păcuraş” (Gimnaziul nr 64, or. Durleşti), unde am condus timp de 11 ani acest cenaclu. În aceşti ani, copiii s-au învrednicit de multe premii, participând la peste 15 concursuri internaţionale şi republicane în diferite domenii de artă: literatură, muzică, teatru, pictură. Despre activitatea mai amplă a acestui cenaclu a fost oglindită pe paginile ziarelor şi revistelor republicane, cât şi în antologia “La izvorul poeziei”, prefaţată de poetul Iuliu Cârchelan (Chişinău, 2000). La această antologie am lucrat mulţi ani la ea, unde am selectat şi am redactat cele mai frumoase creaţii ale copiilor, poezie şi proză.

43


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

PERSONALITĂŢI LITERARE LANSARE DE CARTE 101 POEME, RAISA PLĂIEŞU Preţuieşte-ţi părintele care ţi-a dat viaţă şi sfinţeşte locul în care te-ai născut ca să fii de-a pururi fericit...

Plăieşu, Raisa. 101 poeme. (Colecţia ”Ideal”). – Bucureşti, Editura Biodova, 2012. – 106 p. CANDELA DIN OCHI Mai toarnă mir de dor şi bunătate Şi schimbă mucul de păcate ciuruit. Aprinde căndeluţele de sub pleoape, Cu Lumina Lui Iisus ce te-a mântuit. Lasă Lumina în ochii tăi să ardă, Reflectând iubire, smerenie, cumpătare. În faţa ta duşmanul tot răul să-l piardă Cu lacrimi de căinţă să-şi ceară iertare. De ce nu dormi? Miezul nopţii în plete se destramă, Ţi-i teamă că făcliile în priviri se vor stinge. Candela din ochi o va păzi din cer a ta mamă. Şi Îngerul tău de dorul tău va plânge. Mai toarnă mir de dor şi bunătate Şi schimbă mucul de păcate ciuruit. Aprinde căndeluţele de sub pleoape, Cu Lumina Lui Iisus ce azi te-a mântuit.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

SUFLETUL POETULUI Ce-i sufletul poetului? E un Botez ferice, Binecuvântat de Bunul Dumnezeu, Privegheat mereu, în primejdii să nu pice. A fost ales pe pământ ca ucenic al său. Ce-i sufletul poetului? Un dar, o suferinţă. E cuvântul ce-l dintâi, dat de Dumnezeu, Să-l scrie prin timp cu gânduri curate, Ci nu să-l pângărească cu păcatul greu. Ce-i sufletul poetului? Epistolă a vieţii. Cu rugă să scrie pe pagina zilei mereu… Lângă masa poetului-atarul vieţii sale, Creştinul să plângă după scrisul său. Ce-i sufletul poetului? Varlaam şi Dosoftei, Mateevici, Eminescu, Arghezi, Vieru, Blaga… Ce este azi poetul? Ce scrie sufletul său? Pentru cine se jertveşte o viaţă întreagă?... Ce-i sufletul poetului? O carte în ceruri, Ce va fi Binecuvântată de Bunul Dumnezeu. Poete, tu vinovat în faţa Lui vei plange, Cu ce-o să răsplăteşti atunci sufletul tău?... BIBLIOTECARUL Cuvântul hrăneşte mai mult decât pâinea.. Sf. Ioan Gură de Aur Cine-a fost întâia oară, binecuvântat să fie? Să slujească templul Cărţii şi Cuvântul să-l învie. Numai el, Bibliotecarul, sufletul omului hrăneşte, El de veacuri şi decenii, nu închide fila cărţii. Pâinea cea spirituală, cine-o scoate din cutor? Şi-o împarte-n felii calde pentru utilizatori? E mereu bibliotecarul, sufletul omului hrăneşte. El de veacuri şi decenii, nu închide fila cărţii.

44


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

PERSONALITĂŢI LITERARE Cine sfânta pomenire a trecuţilor scriitori? Prin icoana cărţii-nalţă, înveşnicind numele lor? Numai el, bibliotecarul veghează cuvântul scris Şi din el candelă face pentru bibliotecă-aprins. Cine poartă - azi grija cărţii, o repară, o tratează?... Şi din om în om prin timp, tot mereu îi duce slava? Numai el, bibliotecarul, pleacă tâmpla peste carte. Doamne, ce vrednice sunt al bibliotecarului fapte. Prin virtuţiile lui creştine, tot cu rugă-aşa să fie, Doamne, dă-i mulţi ani de viaţă şi doar tânăr să rămâie... Că numai bibliotecarul, sufletul omului hrăneşte, El de veacuri şi decenii, nu închide fila cărţii. RÂURILE DIN NOI Râurile din noi sunt cu mult mai poluate decât cele de pe pământ. Nici investigaţiile medicale sau pastilele nu le mai poate salva. Încearcă, poate cu Sfintele Taine sau cu privirea, să ne-nsetăm din aura rugăciunii… Atunci poate vom curăţi râurile din noi care se revarsă în veşnicia sufletului. UNDE EŞTI, MĂICUŢA MEA?... In memoria mamei O, mama mea, durerea mea, Ce tristă-ai a adormit... Cu lacrima de dor sub pleoape Şi nu te-ai mai trezit. Iartă-mă, măicuţă mea, Că n-am fost lângă tine În clipa despărţirii noastre, Să-mi spui: ”Rămâi cu bine...” Unde eşti, măicuţa mea? Pe care drum păşeşti?

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Ajuns-ai tu la Dumnezeu? La porţile-mpărăteşti? Mă rog, deschide-i Doamne uşa Să intre-n Casa ta, În veşnicia Ta Cerească. La asta a visat doar ea. Cu candela aprinsă, Aşi vrea să sfătuim: Necazul meu, durerea ta, Din nou să împărţim. Să plângem iarăşi împreună Ca două lumânări, Iar Domnul să ne ierte Cu binecuvântări. Priveşte azi, maică din cer L-ai tăi iubiţi copii. Venit-au la mormântul tău Cu lacrimi de Blajini. Cărunţi, orfani şi-ndureraţi, Sărut-al tău mormânt Şi chipu-ţi încrestat în piatră, Spălat de ploaie, vânt. CE SĂ MAI ÎMPĂRŢIM?... Ce să mai împărţim?... Părinţii, casa, Credinţa, oamenii, Ţara… Acestea toate le-am împărţit. Ce să mai împărţim?... Văzduhul? Lumina? Soarele?... Cum să împărţim Creaţia Lui Dumnezeu? El e stăpânul lumii… Ciocnim ouă roşii cu: ”Hristos a Înviat!”, 45


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

PERSONALITĂŢI LITERARE Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

”Adevărat a Înviat!” Doar că Învierea e râul de sânge ce curge prin noi, e clopotul inimii ce bate în noi… Tu cu cine eşti?...

Creaţiile membrilor Cenaclului literarartistic „CUVÂNTUL”, moderatoare, Raisa Plăieşu. Elena CHESOV, studentă anul VI Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”

MORMÂNTUL La o margine de lume, Într-un mare cimitir Doi părinţi plâng sub ţărână, Că copiii lor nu vin. ”Ce-am crescut? se-ntreabă dânşii, De ce au uitat de noi? Copiii noştri, dragi copii, Veţi pleca cândva şi voi”. De patimă şi aşteptare Tot mormântul s-a zbârcit Numai creşte nici o floare, Totu-i trist şi pustiit. Cu-a-lor suflet de durere, De-abea-şi ţin crucea de lemn, Rugând Domnul în tăcere Să nu dispară-al crucii semn. Când copiii s-or întoarce Să găsească locul lor, Unde i-a înmormântat odată Şi-au uitat de a lor dor. La Blajini, ce multă lume, Trece pe lângă-a lor mormânt. Cine oare să-i audă, A lor suflet suspinând?... Şi de-odată-un cerşetor, Se-opri la mormântul lor. Şi-mpărţi a lui pomană Cu tânga părinţilor.

PĂMÂNTUL AŞTEAPTĂ Stă cu mâna întinsă cerşind pomană, bătrână de ani şi de vremi… Privesc mai departe în timp prin geamul murdar, sticla spartă şi veche… Mai trece o zi şi un an, aceleaşi imagini neşterse. Barul din colţ îşi adapă viţeii şi câinii turbaţi, iar sluga lor cântă şi plânge, ascunsă. Artiştii tresar în ispite şi ora din centru răsună… Mi-e scârbă pe ploaia ce-o varsă şi-neacă păstorii curaţi… Mi-e sete de ceaiul fierbinte în loc de marea sărată, mi-e foame de pâinea de casă coaptă, caldă şi sfântă … Mi-e silă de ciorba gătită fără gust, doar ciolane de fapte nelegiuite… Nu am casă, nici masă, speranţa mi-e soră şi frate 46


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

TALENTE INEDITE

colacul salvării şi ultima şansă de viaţă, pământul uscat de vremi grele cu greu o aşteaptă… DAC-AŞ PUTEA Dac-aş putea să schimb lumea, să răsară flori peste lacrimi grele aş zbura cu zâmbet în suflet dincolo de univers pe o razaă de soare, aş lăsa umbrele să macine râuri sărate şi dorul singur să cânte în munţi, s-ar naşte comori peste nori şi ploaie şi cerul zburdalnic ar da în floare. Dac-aş putea să şterg păcatul aş întoarce moştenirea de sus şi spinii din creştetul dragostei s-ar ofili pe drum, cuvântul prizonier ar da glas şi suflare iar omul uşor ca o rază de soare ar da viaţă nefiinţei şi-ar topi gheţarii din mare. Dac-as putea să dau viaţă luminii aş fugi din lăcaş în lăcaş s-ating ochii înnămoliţi şi bolnavi de mânie, să le dau zâmbet în loc de ură. Dac-aş putea să fiu cerul din tine n-ai mai avea nevoie de soare aş da tot ce am pentru tine şi pentru o lume mai bună… ULTIMA ŞANSĂ Cuprinsul cerne în mine zbuciumul, rătăcit pe culmile divine. Zbor să-mi găsesc liniştea, nu vreau să mai ştiu ce înseamnă dor, să cresc puterile, sau ochii să-i deschid, nu vreau slăvi nici durere în suflet să coc, vreau să văd începutul zâmbind pe creştetul mulţimii, vreau să mă nasc dintr-un suflet curat şi să cânt cerului buna vestire.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

şi trupul e rece, ecoul răsună, copiii toţi fug... e noapte şi luna e plină, suflete amărâte plâng de frică. toate vin şi trec prin lume, ieri se nasc şi mâine mor… Cristian PLĂIEŞU-DVORNIC, student, anul III, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

VINO ACASĂ, LIMBĂ ROMÂNĂ Limba noastră cea română, Zboară peste mări şi ţări… Blânda, biata mea cocoară, Întoarce-te din depărtări. Vino-acasă, toţi te-aşteaptă: Nucul casei întristat, Lacrima viţei-de-vie Şi izvoru-ngândurat... Vino acasă, Limbă Română, Vino cu părinţi, cu fraţi. Vino acasă, floare eternă, Adă-i acasă pe cei plecaţi. VIAŢA Viaţă, mai spune-mi ceva. De ce taci? Ochii tăi sunt trişti

Nici păsări nu cântă în primăvară, nici gheaţa nu-i scursă în mijloc de vară 47


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

TALENTE INEDITE

şi-nlăcrimaţi... Înţeleg acum că ţi-i greu şi mult pătimeşti. Dar te rog să-mi răspunzi la întrebarea mea, care-mi ticăie precum ceasul în tâmplă: Ce vei face cu destinul meu mai departe?... CEASUL Tic-tac, tic- tac… Ascult inima Timpului cu bătăile-i neregulate, ce ticăie pe perete-n odaia mea. Aştept ambulanţa MAI ODIHNEŞTE, MAMĂ... Mai odihneşte, mamă, braţele tale. Ajunge-atâta legănat, spălat, gătit... Azi e duminică şi clopotul bate cu jale Pentru braţele tale care au muncit. Mai odihneşte, mamă, picioarele tale. Ajunge-atâta zbucium prin lume ce-ai făcut. Azi e duminică şi clopotul bate cu jale Pentru paşii tăi, la drum, ce te-au durut. Mai odihneşte, mamă, privirile tale. Ajunge-atâtea lacrimi de sărăcie şi dor. Azi e duminică şi clopotul bate cu jale Pentru ochii tăi cei buni şi iubitori. RUGĂ PENTRU ŢARĂ Mă rog pentru pământul ţării, Unde-nvăţ, trăiesc şi cresc, Ca să fie pace-ntruna Pe meleagul strămoşesc. Mă rog pentru limba ţării, Ce-n română o vorbesc. Să poarte din gură-n gură Acest grai pur, românesc.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Mă rog pentru oamenii ţării, Ce făuresc destinul vieţii. Ajută, Doamne,-n astă ţară Să trăiască-n veci poeţii. FAPTELE Tu, el, ea, voi.... la ce vă servesc aceste fapte rele? Ce-aveţi din asta, fraţii mei copii? Vedeţi că zilele noastre-s tot mai grele, Şi părinţii au tot mai puţine bucurii? Încercaţi să faceţi fapte bune În viaţă-acum, cât mai sunteţi copii. Orice pas să-l faci cu rugăciune, Rugând-te la Domnul mai întâi. Să vezi câtă putere şi înţelepciune, Câtă izbândă-n suflet vei avea. Viaţa are nevoie numai de fapte bune, Urgent are nevoie de bunătatea ta. UN GLAS DE LUMINĂ Treziţi-vă, copii, ai planetei Pământ! Lăsaţi odată drogurile, jocurile violente, fumatul... Clopotul ne-ndeamnă la credinţă, înţelepciune, iubire, bunătate... Doar noi suntem moştenitorii vieţii, acestui legământ. Treziţi-vă, copii, să salvăm planeta Pământ! Ascultaţi!... Un glas de lumină se revarsă de Sus. Deschideţi larg Uşile, să intre-n sufletul vostru Multslăvitul Iisus. 48


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012)

TALENTE INEDITE

Lucia GHILAN elevă, Liceul Teoretic „I. Haşdeu”, clasa a VIII-a „A”

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

LUCIA GHILAN URCĂ PE TREPTELE MUZICII

CHIŞINĂU Chişinău – oraş al tinereţii. Cu o tandră fiară-asemuit. Chişinău – tu eşti speranţa vieţii. Viguros, oraşul meu iubit. Eşti măreaţa inimă-a Moldovei, Un îndemn de fapte vii şi mari. Monument al Limbii şi a slovei, Ca un scut stai mândru la hotar. Chişinău – eşti pulsul viu al vieţii. Mândrul meu, oraşul meu slăvit. Eşti scăldat în roua dimineţii. Şi în lume eşti cel mai vestit.

Membrii Cenaclului literar-artistic „Cuvântul” de la Biblioteca Publică „Ştefan cel Mare” aduce călduroase felicitări Luciei Ghilan, membră a cenaclului nostru pentru succesele frumoase obţinute, fiind Laureată al Festivalului cântecului pentru copii „Primăvara Copilăriei” (ediţia a VII-a) organizată de Asociaţia Culturală de susţinere a Tinerilor Talentaţi a studioului „Şansa Ta”, condus de doamna Larisa şi Saveliu Cojocaru, care a avut loc în Palatul de Cultură al Feroviarilor din or. Chişinău. Lucia Ghilan, pentru ţinută scenică şi interpretare reuşută a cântecului „Măi bădiţă, măi”, juriul i-a acordat Diplomă de gradul II. Filicitări dragă, Lucia, fiindcă ai un dar deosebit nu numai în muzică, ci şi în poezie. Aceste două muze ale artei să te însoţească toată viaţa. Succese şi la mulţi ani! Cu drag, colegii tăi de condei de la Cenaclul literar-artistic „Cuvântul”.

DOR DE ŢARĂ Dor de ţară, dor îmi este, De meleagul din poveste. Dar nevoile m-au dus, Înapoi nu ne-au adus. Au plecat flămânzi de-acasă Şi-napoi n-au mai venit. Cine Patria îşi lasă, Ascultând nedumerit. Murmurul ce din izvoare, Ne alină ca un sfânt. Vinul turnat în ulcioare Şi al mamei legământ.

49


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) DEBUT LITERAR

Daniela MAZUR, elevă, Liceul Teoretic „N. Iorga”, clasa a V-a

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Profesori, muzicieni, Vânzători şi ţesătoare Ce zidesc a noastră tară MOLDOVA

MÂNDRĂ ŢARĂ Sus răsare soarele, Iar jos curg izvoarele. Sus se-nalţă codrul des, Jos creşte iarba pe şes. Sus zboară mulţi hulubaşi, Jos în flori râd fluturaşi. Sus la strajă-s dealuri mari, Jos câmpii cu grâu pe lan. Sus ne cântă păsărele, Jos ne-admiră floricele. Împreună-s mândra ţară, Scumpă, dragă Moldovioară. PACE Când în ţară este pace Mama hulubaşi azi coace. Tata ne poartă ca un soare Pe-a lui zdravănă spinare. Zgomot mare e în casă, Mama ne cheamă la masă. Uite-acesta este Rai! Când mamă şi tată ai. CĂSUŢA Îmi iubesc căsuţa mea Cu mulţi locatari în ea: Zidari, pictori şi soferi,

-Ştiţi voi unde trăiesc eu? În oraşul Chişinău. Ce-nsorită-i capitala! În frumoasa noastră ţară. Ţara mea e o poveste, Ea ca floarea înfloreşte. Te iubim, Moldovă, mult, Plai frumos, natal şi scump. ZÂMBETUL Să zâmbeşti întodeauna Şi când plouă, şi când tună, Şi când soarele luceşte, Şi când grâul în lan creşte. Şi atunci când e furtună, Şi când vremea-i rea sau bună, Căci de la zâmbet mereu Înfloreşte plaiul tău. PICI BOGAT - Ale cui sunt grânele? - Ale tale, puiule. -Codrul şi izvoarele? - Ale tale, scumpule. - Florile de pe imaş? - Ale tale, drăgălaş. - Soarele şi stelele? - Ale tale-odorule. - Mamă, cât sunt de bogat! - Toate, Domnul, ţi le-a dat. ORFANII Multe flori sunt pe imaş, Mulţi copii sunt drăgălaşi, Multe spice sunt pe lan, Mulţi copii rămân orfani. 50


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) DEBUT LITERAR

Unde este a lor mamă? Unde este a lor tată? Au rămas bătrâni buneii, Ca să crească nepoţeii. BUNĂ DIMINEAŢA Deschid ochişorii: -Bună dimineaţa! Nouraşi şi soare, -Bună dimineaţa! -Tătică, mămică, Bună dimineaţa! -Scumpa mea bunică, -Bună dimineaţa! Drum spre grădiniţă, Bună dimineaţa! -Tarişoară, scumpă, Bună dimineaţa! Pisicuţa Ghemuleţ micuţ şi cald, Cine-n pom te-a căţărat? Şi miauni aşa cu jale, De te-auzi din depărtare? Iată vin să te cobor, Să-ţi dau lapte din ulcior, Smântânică şi pâinică. Taci, nu mieuna, pisică. Elena BERBINSCHI, elevă clasa a XII-a, Liceul cu Profil de Arte „Elena Alistar”

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

DESTIN Deşi pământul se învârte, Eu m-am născut acasă Având o mamă şi un tată Şi-o patrie frumoasă. E bun urmaşul cela care, Îşi preţuieşte locul de născare Pământul, casa, tot ce-l înconjoară Şi cel mai bun e cel ce sa născut la ţară. Căci doar el ştie rostul trudei strămoşeşti Poveşti, istorii, în el totul găseşti, Munca şi poezia îi sunt laolaltă Şi viaţa lui e dornică, curată. Deşi pământul se învârte, Eu m-am născut acasă Şi dacă ar vrea Domnul ca să mor Să mor aici în ţara noastră. Adio fraţilor eu plec! Vă las ca jurământ, Căci orce nu sa-r întâmpla Să vă iubiţi, al vostru, pământ. MOLDOVA Ce frumoasă e Moldova Şi cu suflet mare Întâlneşte şi petrece Ea pe fiecare. E bogată-n vii, livezi Scumpa mea, Moldovă, Şi se spală zi de zi Cu stropii, de rouă.

Încearcă, dacă ai talent, scrie o poezie şi vei fi promovat.

51


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) DESCOPERIM ŞTIINŢELE

MICUL CARTOGRAF Margareta TĂTĂRUŞ, coordonator, Secţia pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Vrancea Cristian Cazacu este utilizator al Secţiei pentru Copii şi Tineret a Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu”, Vrancea şi este elev al Şcolii ”Anghel Saligny” din Focşani, în clasa a VII-a. Talentat şi pasionat de cartografie şi numismatică, iubeşte geografia şi literatura, este timid şi uimeşte prin dăruirea şi dragostea lui pentru două disciplini de care, alţi copii de vârsta lui, nici nu au auzit. A descoperit cartografia la o vârstă fragedă. Nici nu ştia că aşa se numeşte, doar că visa, asemenea lui Magellan sau Vasco Da Gama să exploreze lumea şi să aştearnă pe hârtie cele mai uimitoare trasee spre tărâmuri fermecate. Cristian s-a îndrăgostit de primul atlas geografic dăruit de mama sa, încă din clasa I, când a descoperit geografia. A aflat singur şi repede ce este globul pământesc, ce conţine planeta, apoi unde se integrează ea, sistemul solar, galaxiile, găurile negre, şi toate ”necunoscutele” spaţiului. A strâns mai multe dosare cu imagini ale acestora, de care nu se poate despărţi. La început a desenat hărţi mici, apoi a trecut la cele mărite, începând cu sufletul pasiunii lui – SUA şi trecând apoi prin toate colţurile lumii. Normalitatea unui copil de 8 ani nu a fost uitatul la desenele animate sau jocul cu maşinuţele şi roboţeii ci, să înveţe temeinic, numele şi locaţia

continentelor, oceanelor, mărilor, insulelor, aşezărilor urbane şi componenţa

arhipelagurilor. Şi s-a apucat de lucru reuşind, în câţiva ani, să cartografieze peste 100 de hărţi. Pe 19 noiembrie 2010 a avut prima lui expoziţie personală la Bibliotecă – „Universul meu”. Alături de bibliotecari, părinţi, colegi şi profesori s-a bucurat pentru prima dată văzându-şi opera expusă şi munca pusă în valoare. Cristian ne-a arătat ce înseamnă modestia, pasiunea, talentul şi ţinând cu

profesionalism, o adevărată lecţie de geografie. Ne-a prezentat cu mândrie fiecare hartă şi momentul în care a fost desenată, plimbându-ne prin lume, prin intermediul hărţilor foarte exact cartografiate. Ne-a vorbit apoi cu pasiune despre colecţia lui de bancnote şi monede, strânsă în doar trei ani – 50 de bancnote şi 300 de monede din multe ţări ale lumii (cea mai veche monedă fiind una daco – romană, din sec. 1 î. Hr., monede din argint şi din aur, sau chiar o colecţie completă a monedelor româneşti între 1912 şi 2010, cea mai veche bancnotă fiind din 1940). La doar 12 ani ai săi a dovedit tuturor că, nu anii pe care îi avem contează, ci dăruirea şi încrederea că putem să ne urmăm visul, oricât de greu ar fi. Iar când ai şi 52


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) DESCOPERIM ŞTIINŢELE

susţinerea părinţilor, a prietenilor, a şcolii şi, nu în ultimul rând, a bibliotecii, parcă visul se realizează mai uşor, mai frumos şi este mai lesne de urmat. Îi mulţumim pentru că a ales BIBLIOTECA să fie locul, în care a arătat lumii, minunea de a fi copil, bucuria de a fi alături de cei dragi şi dorinţa de a fi cel mai bun! Îl felicităm pentru talentul şi mai ales pentru dragostea pe care o aşterne în fiecare hartă şi în fiecare călătorie imaginară în UNIVERSUL LUI magic!

53


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) POVESTEA MEA

POVESTEA LUI DUMI-DUMITRAŞ Dumitraş MUNTEANU, Grădiniţa nr. 96, Chişinău

Este important pentru copii atunci când reuşeşte să cunoască toate literele alfabetului să-şi scrie propria poveste despre el. Încercarea lui Dumitraş a avut succes, şi-a scris povestea singur, povestind tuturor ce înseamnă să trăieşti într-o familie unită cu mama şi tata mereu împreună. Trăieşte în oraşul Chişinău, o familie de oameni harnici şi buni la suflet. Mama, tata mult îşi doreau şi ei un copilaş. Bunul Dumnezeu le-a auzit rugămintea şi le-a dăruit un băieţel minunat, pe care l-au numit Dumitraş. Creşte băiatul zburdalnic, drăgălaş şi bun la sulfet asemeni părinţilor. Toţi îl iubeau şi-l răsfăţau cu daruri şi jucării. A primit în dar şi primele creioane, pe care le-a încercat chiar pe tapetele din dormitor. Peste o toamnă şi o iarnă Dumi a plecat în ospeţie la ţară, unde află multe lucruri noi: că cloşca îşi apără puii şi ciupeşte dureros, cât sunt de ascuţiţi dinţii şui Ţăruş, negreaţa de la cărbuni nu se spală. Primele noţiuni de zbor în cosmos le primeşte sărind pe plasa unui pat vechi. Plăcut e zborul în cosmos, dar e dureroasă întoarcerea pe terra.

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Fiind un băiat bun la suflet, zboară împreună cu Porumbacul, un cucoş, bun de şotii, la fel ca şi Dumi. Aterizarea la sol a fost cu ghinion: cucoşul a nimerit în cratiţă pentru zeamă. Fiind curios, Dumi doreşte să cunoască mai multe despre dinozauri, crocodili, broaşte ţestoase, pe care le-a văzut la muzeu. Şi de ce oare, nu putem zbura şi noi ca pasărea... De ce trebuie să aştepţi ca să creşti mare, să te căsătoreşti? Greu e să le afli pe toate de unul singur! Am hotărât cu mami, tati şi bunica că a sosit timpul să facem puţină carte, începem a lega sunetele în silabe, ma-ma, silabele în cuvinte. Că doar, n-are când aştepta pe cineva, să-i citească povestea. Drept, e cam greu şi anevoios acest lucru! Şi mamei îi este de mirare: cum încap oameni aşa de mari în cuvinte aşa de mici? Aceasta a fost povestea lui Dumitraş Munteanu, un copil minunat, care creşte în Grădiniţa nr. 96, în grupa „Îngeraşii”.

54


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) CĂLĂTORIE PRIN CHIŞINĂU

BOTANICA – CARTIERUL NOSTRU DRAG

Natalia CORGHENCEA, şef Filiala Traian, or. Chişinău Astfel a fost intitulată ora de lectură organizată la Biblioteca ”Traian” în colaborare cu clasa 1-a "A" însosiţi de către profesoara dna Ecaterina Cojocaru de la Liceul Teoretic ”Traian”. Motiv a l acestei activităţi a u servit 35 de ani ai sectorului Botanica, care au fost marcaţi ia 23 martie.

Filiala Traian Copiii au venit lă bibliotecă cu o surpriză, o poezie alcătuită de către profesoara lor dna Ecaterina Cojocaru împreună cu ei, cu titlul: BOTANICA – BAŞTINA MEA Foaie verde şi-o lalea M-am născut la ...Botanica Şi când plec eu undeva Dor mi-i de Botanica. Are străzi şi are alei Ce-s pline cu flori şi tei, În Parcul Trandafirilor Îmi alin sufletul de dor. În Grădina Botanică Îmi atrag mereu privirea, Brazi înalţi şi flori rare Se-ntâlnesc pe cărare.

Sectorul Botanica (fostul raion Sovietic) a fost format conform Ucazului nr. 1494-IX, din 23 martie 1977, al Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislaţia a IX-a. Conform ucazului sus-numit, au fost stabilite şi hotarele sectorului, care pe parcurs s-au modificat. Împreună cu copiii am admirat locurile frumoase ale sectorului din cărţile despre Chişinău din colecţia Bibliotecii ”Traian”. Am stabilit hotarele Sectorului de pe harta Chişinăului, Am enumerat străzile cu denumiri istorice: Traian, Dacia, Independenţei, Cuza-Vodă, Sarmizegetusa, Decebal.

Aici venim să ne odihnim Să medităm, să ne jucăm Natura ei s-o admirăm Acesta-i colţişor de rai Ce ne atrage-al nostru plai. Cele mai populare linkuri despre Chisinau – colecţie de linkuri www.blogosfera.md www.chisinaul.blogspot.com www.chisineu.wordpress.com www.crstinortodox.ro www.eurotravelling.net www.everyculture.com www.happytellus.com www.icr.ro www.istoria.md www.itunes.apple.com www.lonelyplanet.com www.moldova.org www.moldovenii.md www.muzeu.md www.nationalmuseum.md Vizitaţi cartierul Botanica din Chişinău! 55


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) MOŞTENITORII

ŞTEFAN VODĂ ŞI ICOANA SFÂNTULUI GHEORGHE ...În acest Domnitor românii au găsit cea mai curată şi mai deplină icoană a lor. Nicolae Iorga Lidia CIORNAIA, şef oficiu, Filiala ”Ştefan cel Mare” Biblioteca – mediator şi ghidul tău în pregătirea temelor pentru acasă, în această rubrică vei găsi informaţii selectate din publicaţiile bibliotecii despre domnitorul Ştefan cel Mare. Era timp de vară. Dăruise Dumnezeu ploi la vreme şi roadă multă. Iar ostaşii lui Ştefan Vodă se risipiseră prin sate dornici săşi stângă munca şi bucuroşi că duşmanii îi lăsase-ră în pace. Dar tocmai atunci, din părţile Nistrului, venise un crainic, vestind lui Ştefan Vodă că tătarii iarăşi, au năvălit în ţară. Marele Ştefan s-a întristat. El îşi iubea ţara, nu putea s-o lase pradă păgânilor. Dar nici pe ostasii săi nu putea să-i cheme de la strânsul pâinii. Ştefan, însă avea inimă de viteaz şi nu zăbovi nici o clipă. Asrăns o ceată de boieri şi de curteni şi alergă spre Nistru. Mergând de sîrg, de la Suceava spre Tighina, îl apucă noaptea prin ţinutul Vaslui în nişte păduri. Şi cum mergea Ştefan drum fără popas, numai ce zăreşte departe o geană de lumină. Erau nişte chilii ale mănăstirii Dobrovăţ. Ştefan Vodă a rugat stareţul să-i deschidă biserica să se roage. Şi a mers Ştefan în biserică şi, căzând în genunchi în faţa icoanei Sfântului Gheorghe, s-a rugat cu lacrimi să-l ajute să-i alunge pe tătari, fără să rupă ţăranii de la coasă. Atât de mult s-a rugat

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Ştefan şi atât de trudit era, încât l-a doborât somnul şi a adormit acolo, cu capul pe piatră, sub peretele pe care era zugrăvită icoana sfântului. Iar în somnul său a visat că Sfântul Mucenic Gheorghe s-a desprins încet de icoană şi, venind spre el, l-a întrebat: - De ce eşti trist, Ştefane, şi plin de gânduri? Nu cumva ţi-a slăbit credinţa? Nu, sfinte şi viteazule Mucenic Gheorghe! Nu mi-a slăbit credinţa, dar sînt tare îngrijorat, că au năpădit păgînii şi eu numi pot strînge oastea. - Nu te teme! i-a zis Sfîntul. Iată iconiţa aceasta. Poartă-o cu tine în luptă şi vei birui! Când s-a trezit, Ştefan văzu că ţinea în mâna dreaptă o iconiţă cu chipul Sfântului Gheorghe, întocmai ca aceia din biserică. Vodă se îmbujoră la faţă, prinse curaj nemăsurat şi, ieşind din biserică, încălecă şi porni ca un vifor asupra tătarilor. Şi cu toate că păgânii erau de douăzeci de ori mai mulţi de cât moldovenii, uşor şi fără zăbavă au fost biruiţi. Căci, unde era primejdia mai mare, acolo se repezea Ştefan cu iconiţa Sfântului Gheorghe şi tătarii cădeau ca loviţi de trăsnet. Ştefan Vodă cu ceata lui de curteni i-a alungat până departe peste Nistru, pe unii luându-i prizonieri şi ducândui la Suceava. Iar după ce s-au liniştit lucrurile, prizonierii au prins a povesti că pe dânşii nu ia biruit Ştefan Vodă, ci un alt tânăr foarte, foarte viteaz, pe care nu-l cunosc. Atunci Ştefan Vodă începu să cheme în faţa solilor şi a prizonierilor pe toţi tinerii boieri şi curteni care luptaseră alături de el împotriva păgînilor. 56


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) MOŞTENITORII

- Bine, a zis Ştefan, arătaţi-mi tânărul care v-a biruit! Dar nici solii, nici prizonierii n-au găsit printre ostaşi acel tânăr neînfricat. Abia acum Ştefan Vodă cu mintea lui înţeleaptă le dezleagase acea mare taină. El luă solii şi prizonierii şi îi duce în biserica din codrii Vasluiului. Întrând în locaşul sfânt, toţi odată au arătat spre icoana la care se închinase Ştefan Vodă şi au început să strige: Iată-l! Acesta-i tânărul viteaz care ne-a învins... După Florin CRISTESCU. În: Alunelul. 2004, nr. 10, p. 8-9. Venirea lui Ştefan Vodă la tronul Moldovei Se zice, dacă a căzut o sabie, se va ridica alta. Căci după moartea lui Alexandru Vodă cel Bătrân, Moldova tot în scădere a mers. Într-un act vechi se scrie: ”Dintre feciorii şi nepoţii bătrînului voievod numai unul se află care-i dezlegat de blestem. După ce vor pieri toţi de venin ori de sabie, va veni cel ocrotit şi atunci Moldova va avea braţ de apărare”... La o mănăstire de lângă limanul Cetăţii Albe este un pomelnic şi o scrisoare. În ea se spune că Bogdan Voievod l-a închinat lui Dumnezeu pe fiul său, Ştefan Vodă, ca acesta să fie oşteanul lui Cristos. La începutul lui aprilie 1457, intră în Moldova, pe valea Şiretului, Ştefan, feciorul lui Bogdan cel ucis la Reuşeni. Avea cu el o oaste de vreo 6000 de oameni, o parte munteni, o parte moldoveni din Ţara de Jos, de unde, după tradiţie, ar fi fost de fel însuşi neamul lui Ştefan. Petru Aron, ucigaşul lui Bogdan, n-avu timp să se pregătească; de altfel, o parte dintre boieri îl şi urâseră şi erau bucuroşi de domnie nouă. Cu oastea pe care o strânsese în pripă încercă în zadar să oprească înaintarea tânărului care venea să ia moştenirea părintelui său şi să-i răzbune

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

moartea; în lupta de la Doljeşti, pe Siret, la 12 aprilie, şi în cea următoare de la Obric, în ţinutul Neamţului, la 14 aprilie – Joia Mare – armata lui Ştefan învinse, iar Petru Aron fu silit să ia calea pribegiei, în Polonia. La locul ce se cheamă Direptate, pe Siret, tata aclamă pe biruitor ca domn al Moldovei, iar Mitropolitul Teoctist îl unse cu mirul sfânt. Suceava primi cu bucurie pe fiul lui Bogdan.... Legendele spun că, atuci, când s-au adunat oamenii pe câmpia Direptăţii au intrebat: - Care-i Ştefan, domnul cel nou? - Cel de pe armăsarul alb. Măi frate, ce paloş de aur şi ce coroană! Are pleată bălaie... - Aşa-i sămînţa Muşatinilor. E leit taică-su Bogdan, sărmanul. Ba şi bunicu-său Alexandru cel Bun seamănă. Toţi au fost bălăi, frumoşi, mititei, dar iuţi, aprigi la mânie. Cică-i vânjos ca lemnul de corn. Plin de învăţături şi gănduri bune... - Cum ?! N-are de gând să-i taie pe boierii trădători ?! Iar spurcatului de Aron, prinţelul, n-o să-i zboare capul ?! - Vom trăi şi vom vedea, frate... Atunci, Ştefan s-a săltat în scări şi-a vorbit ascuţit: Eu, Ştefan, am venit în moştenirea tatălui meu, Bogdan Vodă, şi a bunicului Alexandru cel Bun. Întreb ţara: mă recunoaşte ca domn? Îngăduiţi cu toţii, boieri, tărgoveţi, răzeşi, oşteni, să mă ridic în scaunul Moldovei? Mitropolitul Teoctist, în odăjdii sclipitoare, i-a răspuns protocolat: - Ţara te recunoaşte domn. Întru mulţi ani de la Dumnezeu să trăieşti, Măria-Ta. Te ungem cu mir pe drept, domn al Moldovei. Urcarea în tron. În: Crăciun, Boris. Ştefan cel Mare. – Iaşi : Porţile Orientului, 2003, p. 12. (VA URMA) 57


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) MOŞTENITORII

ŞTEFAN CEL MARE - CTITORUL Constanţa ABĂLAŞEI, artist plastic, România

Să scrii despre Ştefan cel Mare, este un subiect complex şi vast. Ştefan cel Mare a fost şi va rămâne o legendă. S-a născut în satul Borzeşti, judeţul Bacău. După ce tatăl său Bogdan-Vodă fusese omorât de Petru Aron, un mare duşman al său şi spre bucuria străinilor care abia aşteptau să ocupe ţara, Dumnezeu a dat moldovenilor ca voievod, pe Ştefan cel Mare.

Ştefan cel Mare a urcat pe tronul Moldovei, în primăvara lui 1457, după 25 de ani de războaie fratricide între urmaşii lui Alexandru cel Bun ( 1399 – 1432 ).Pe când a venit la tron Ştefan cel Mare, ţara era în ruină cu sate pârjolite, cetăţi şi drumuri ruinate, drumuri de negoţ în prădăciune. De jur-împrejurul ţării, pândeau ameninţător toţi doritorii de îmbogăţire uşoară. În câţiva ani, Ştefan schimbă în mare măsură întreaga situaţie a Moldovei. Prin tratate bilaterale, solii, acordarea de privilegii meşteşugarilor străini, uneori şi prin folosirea armelor, Ştefan a reuşit să reglementeze relaţiile cu Polonia,

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

să readucă în ţară boierimea fugară, să relanseze comerţul şi să revitalizeze căile comerciale internaţionale care străbăteau Moldova de la munte până la Marea Neagră, zidind-o în statornicie pentru veacuri înainte Ţara Moldovei. Ştefan cel Mare a încheiat tratate şi a desfăcut, când a găsit de cuviinţă că sunt în folosul ţării sale; numeroase înţelegeri şi alianţe, jucând pe contradicţiile dintre marile puteri vecine. Până şi cele trei căsătorii ale sale de care a avut parte în viaţă, precum şi destinul copiilor săi au fost subordonaţi intereselor ţării.

Prima soţie a lui Ştefan cel Mare, a fost Evdochia de Kiev, prinţesă din neamul cnejilor lituanieni. Aceasta devine doamnă a Moldovei în data de 5 iulie 1463, însă moare la 25 noiembrie 1467, lăsându-i lui Ştefan în grijă, doi copii mici; pe Alexandru şi pe Elena. În anul 1471, ŞTEFAN cel MARE, şia LUAT TITLU DE ŢAR ( IATĂ CĂ ŞI ŞTEFAN A FOST Ţ A R - NU NUMAI VOIEVOD, spre uimirea unora.) Cinci ani mai târziu, în anul 1472 domnul Moldovei, se căsătoreşte cu Maria Asanina Paleologhina, care se trăgea din familia principilor de Theodoro – Mangop. Aceasta nu trăieşte prea mult şi moare în anul 1477 la 19 decembrie. În anul 1478, Ştefan se căsătoreşte cu Maria Voichiţa din Valahia, fica lui Radu cel Frumos, al Ţării Româneşti, care se afla la curtea Moldovei dimpreună cu mama sa, încă din anul 1473, când acestea fuseseră luate ostatice de către Ştefan cel Mare. Din această ultimă căsătorie rezultă 58


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) MOŞTENITORII

Bogdan-Vlad, viitorul domn Bogdan al III-lea al Moldovei şi două fice; Ana şi Maria. Ultima soţie a lui Ştefan supravieţuieşte pănă în anul 1511. Voi pune accent pe cea de-a doua soţie a lui Ştefan, Maria Asanina Paleologhina (Maria de Mangop) . Aceasta venea din spiţa dinaştilor de Mangop, Asanilor bulgari. Era nepoata de frate, a celei care avea să devină ultima împărăteasă a Trapezuntului şi în plină alianţă cu soţia lui Uzun Hassan, hanul turcoman al Persiei. În cei cinci ani de vieţuire dintre Ştefan cel Mare şi Maria de Mangop, Moldova, a avut un chip excepţional de înflorire în politica lumii; şi anume mai explicit – a rupt legăturile cu Poarta, şi-a extins autoritatea asupra Ţării Româneşti ( 1473 ), lupta de la Vaslui câştigată în 1475 , şi în vara aceluiaşi an încheie un tratat de pace cu regele Matias al Ungariei , silindu-l pe cuceritorul Constantinopolului, să se retragă din Moldova.

Toate acestea le-a avut Ştefan cel Mare ca îndemn şi sprijin din partea Mariei de Mangop, ea însăşi venită dintr-un principat recunoscut ca una din puterile pontice ale vremii. Puţine izvoare amintesc de Maria de Mangop, de rolul ei în politica lui Ştefan cel Mare. Prinţesa bizantină, îşi are somnul de veci, în ctitoria soţului ei, la Putn sub o lespede din gresie, cu o inscripţie sobră. Tot aici au fost înmormântaţi; Bogdan, fiul Mariei şi al lui Ştefan cel Mare, mort în copilărie şi un alt fiu Ilie, răposat şi el la vârstă fragedă. Cine a fost Ştefan cel Mare ? , mai înterabă unii...- Răspunsul, îl dă Nicolae Iorga, patriarhul isoric al românilor, şi el un om smerit, cu o minte genială... „....Ştefan cel Mare, nu se poate identifica nicicum cu alţi conducători, învingând pe mai toţi cotropitorii Moldovei. Pornea la luptă dreaptă cu buna

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

credinţă în suflet. După biruinţa fiecărei bătălii, ca un drept credincios în Dumnezeu si cinstitor al Maicii Domnului, ridica câte o biserică sau câte o mănăstire. Ştefan Vodă, era un om mărunt la stat, iute la căutătură, aprig la mânie, viteaz la mare război, însă foarte chibzuit, biruind pe toţi neprietenii lui nu numai cu oştile,ci şi cu un înţelept meşteşug.

Stăpân pe o ţară mică, având de la Dumnezeu, împărţită o minte şi o vrednicie fără seamăn, singur i-a biruit şi i-a stăpânit în sălaşele lor. Multă uimire a fost în lume pentru războaiele lui, de-i pomeneau numele, toate noroadele, caubui Arhanghel „În anul 2004, ANUL ŞTEFANIAN, i-am închinat ilustrului conducător, o mare expoziţie de grafică în peniţă, care a fost purtată în 6 oraşe din ţară. Îl iubesc pe Ştefan cel Mare, cum îl iubesc pe Eminescu! De câte ori ajung la Putna, mai întâi merg şi îngenunchez la mormantul lui, îi ud picioarele cu o lacrimă albastră şi printr-o sfântă rugăciune, îl rog cu smerenie, să mă apere de întunericul oamenilor potrivnici. Această cărticică, precum o cărticică cu Sfintele rugăciuni ale Voievodului ŞTEFAN cel MARE,către Maica Domnului, a fost editată de Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu binecuvântarea, I. P. S. Părinte, Dr. CASIAN CRĂCIUN, în anul 2004, ANUL ŞTEFANIAN. Aceast mic album cuprinde bisericile şi mănăstirile ctitorite de marele nostru voievod, lăcaşuri de sfinţenie ce au format întreaga mea expoziţie personală de grafică în peniţă, purtată în anul 2004 în 6 oraşe din ţară . 59


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) GALERIA BIBLIOTECII NOASTRE

Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt

Jocuri de masă

Ora poveştilor

Filmoteca la bibliotecă

Lecţii tehnice

60


BIBLIOUNIVERS Nr. 1 (2012) GALERIA BIBLIOTECII NOASTRE

Club de lectură

Descoperind natura

Şezătoare literară

Sala de lectură

61


Ştefan cel Mare – domnitor al Moldovei 1457-1504

„Fost-au acest Ştefan, om nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospeţe omorâia fara giudeţ.” (Ion Neculce)

Duiliu Zamfirescu – scriitor român 1858 – 1922

„D. Zamfirescu a fost înainte de toate un artist şi poate, unul dintre cei mai mari stilişti din câţi a cunoscut literatura română.” (Eugen Lovinescu) 62


Focşani, Vrancea Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Adresa: M. Kogălniceanu, nr. 12-13, N. Titulescu, nr. 12 Telefon: 0040237/214562 Telefon/fax: 0040237/626646 Email: biblioteca@bjvrancea.ro www.bibliotecacopiifocsani.wordpress.com

Moldova, Chişinău Filiala Ştefan cel Mare şi Sfânt Adresa: Bd. Decebal. 91 Tel. 0037322551483 Email: stefancelmare@hasdeu.md www.biblioteca-mea.blogspot.com

63


BIBLIOUNIVERS