Page 1


Biblioteca Publică „Liviu Rebreanu”

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ ÎN ZBUCIUM Biobibliografie (şi nu numai...)

Chişinău 2010


CZU: 016:[821.135.1(478).09+929] A 39

Ediţie îngrijită: Lidia Kulikovski, dr., conf. univ. Alcătuitori: Alexandru Donos, Irina Tutun Redactare bibliografică: Taisia Foiu Lector: Valeriu Raţă Prepres şi tipar: Magna-Princeps SRL Editor: Dorian Conea

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Alexandru Donos : O viaţă – în zbucium : Biobibliografie (şi nu numai) / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Bibl. Publică „Liviu Rebreanu”; alcăt.: Alexandru Donos, Irina Tutun; ediţie îngrijită: Lidia Kulikovski. – Ch.: „Magna-Princeps”

SRL, 2010. – 124 p. 200 ex. ISBN 978-9975-4132-6-8 016:[821.135.1(478).09+929] A 39

ISBN 978-9975-4132-6-8


Cuprins Către cititor ........................................................................................................................5 Din partea publicistului................................................................................................6 Studiu introductiv...........................................................................................................8 Lidia Kulikovski. Alexandru Donos un ziarist împlinit..................................8 Ion Ciocanu. Meandrele unei vieţi..................................................................... 12 Aprecieri............................................................................................................................ 17 Tabel cronologic............................................................................................................ 22 Ediţii aparte..................................................................................................................... 35 Materiale apărute în culegeri şi publicaţii periodice (versuri, publicistică, recenzii, traduceri, reportaje, schiţe satirice etc.).............. 36 Articole şi referinţe despre autor şi creaţia sa..............................................109 Indexuri auxiliare........................................................................................................111 Index de nume..........................................................................................................111 Index alfabetic de poezii.......................................................................................117 Index al titlurilor de cărţi recenzate sau comentate..................................119 Index alfabetic al ediţiilor periodice.................................................................121


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)



Către cititor Prezenta biobibliografie este dedicată aniversării a 80-a a cunoscutului publicist Alexandru Donos, fiind realizată în colaborare cu protagonistul lucrării care ne-a prezentat sursele bibliografice din arhiva personală. Selectarea materialului a fost efectuată şi în baza publicaţiilor bibliografice Cronica presei şi Bibliografia Naţională (1950-2009), Calendarului Naţional, colecţiilor şi cataloagelor Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, ca şi a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Structura lucrării reflectă activitatea publicistică şi literară a lui Alexandru Donos, incluzând următoarele compartimente: Studiu introductiv, Aprecieri, Tabel cronologic, Ediţii aparte, Materiale apărute în culegeri şi publicaţii periodice, Articole şi referinţe despre autor şi creaţia sa. Pentru a facilita utilizarea lucrării au fost alcătuite indexuri auxiliare: index de nume, index alfabetic de poezii, index al titlurilor de cărţi prezentate în linii generale sau recenzate, index alfabetic al ediţiilor periodice. Referinţele şi descifrările conţinutului (acolo unde acesta nu decurge din titlul articolului respectiv) sunt date îndată după denumirea acestuia, iar descrierile bibliografice în compartimentul Materiale apărute în culegeri şi publicaţii periodice sunt însoţite, pe alocuri, de note şi comentarii ale publicistului, reflectând detalii necunoscute cititorului în problema dată, iar uneori – urmările şi consecinţele celor abordate în articol. Criteriul de aranjare a materialelor este direct cronologic. În cadrul anului descrierile sunt ordonate în mod alfabetic, la început fiind prezentate sursele în limba română, după care urmează cele în limba rusă. Descrierea bibliografică a cărţilor şi cea analitică din culegerile colective este realizată în conformitate cu standardele naţionale referitoare la informare şi documentare. Adnotările la articolele din presa periodică aparţin autorului. Materialele cu caractere ruseşti, publicate în limba română până în anul 1989, sunt transcrise în grafie latină. Descrierile bibliografice au fost executate conform STAS-ului 7.11-2003 Descrierea bibliografică a documentelor. Abrevierea cuvintelor în limba română este efectuată în conformitate cu STAS-ul 7.11-2004 Abrevieri de cuvinte şi îmbinări de cuvinte în limba română. Limitele cronologice ale bibliografiei au cuprins o perioadă de 60 de ani (1950-2010). Prezenta lucrare este destinată scriitorilor, ziariştilor, bibliotecarilor, studenţilor şi, bineînţeles, tuturor celor interesaţi de a cunoaşte mai îndeaproape destinul şi activitatea publicistului Alexandru Donos.




ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Din partea publicistului

În ediţia de faţă am adunat doar o parte din manuscrisele predate la tipar pe parcursul celor şase decenii, celelalte materiale rămânând să zacă în colecţiile arhivelor. În rândul acestora din urmă se află diferite informaţii de uz cotidian, relatări de la diverse conferinţe şi consfătuiri, seminare şi alte întruniri, reviste tematice ale răvaşelor sosite la redacţie, răspunsuri şi consultaţii juridice acordate cititorilor prin intermediul gazetei, articole critice sau rapoarte privind domeniul deservirii sociale a populaţiei, reparaţiei sau pregătirii instituţiilor de cultură şi învăţământ pentru sezonul de iarnă ş.a. Au rămas în afara acestei biobibliografii şi marea majoritate a materialelor publicate la rubricile permanente Scrisoarea ne-a chemat la drum, Deplasare la cererea cititorilor (subiecte de care eram responsabil, deoarece mulţi ani am deţinut una dintre cele mai dificile funcţii într-o redacţie – redactor al secţiei scrisori). Am reprodus din paginile îngălbenite de vreme doar câteva materiale de acest fel (ce pot fi numărate pe degete) care vizează destinul unor oameni persecutaţi de regimul de atunci. De altfel, realizarea unor asemenea articole era destul de anevoioasă, solicitând adesea şi un efort fizic pentru a ajunge, bunăoară, pe ploaie sau pe ninsoare, la destinaţie, or, de cele mai multe ori jalbele soseau din localităţi îndepărtate, aflate la mare distanţă de centrul raional, uitate şi lăsate în voia sorţii de către autorităţi. Unele plângeri aveau la bază diferite conflicte iscate adesea şi din vina unor persoane sus-puse. Prin urmare, se cerea o analiză obiectivă a părţilor aflate în conflict, încât uneori era nevoie de o deplasare suplimentară pentru a fi stabilit adevărul pur, dar nu cel pe care şi-l doreau demnitarii din centrul raional. Aplanarea situaţiilor conflictuale scoase în vileag nu se termina aici. De cum apărea un asemenea material, chiar a doua zi îl decupam din gazetă expediindu-l


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)



către instanţele superioare care erau obligate, conform legislaţiei, să controleze cele relatate şi, în termenii stabiliţi, să informeze redacţia ce s-a întreprins în urma celor publicate. Răspunsul oficialităţilor îl aduceam la cunoştinţa cititorilor prin intermediul rubricilor La intervenţia gazetei, Ni se răspunde, După ce materialul a fost publicat etc. Cu alte cuvinte, se observa o oarecare eficienţă a articolelor critice. Astăzi, deşi gazetele abordează multe chestiuni stringente, de actualitate, nu se prea vede, din păcate, efectul celor publicate, iar unele ziare îi anunţă din timp pe cititori că publicaţia în cauză nu se ocupă de rezolvarea plângerilor cetăţenilor, nu expediază, spre control şi luare de măsuri, materialele ce vizează anumite probleme. Reproducând titlurile materialelor din periodicele timpului, în unele cazuri am găsit de cuviinţă să descifrez conţinutul acestora, printr-o frază sau două, iar în altele – să fac un post-scriptum care să-l pună la curent pe cititor cu unele aspecte importante şi inedite legate de abordarea temei respective. La semnarea unor poezii şi articole am folosit pseudonimele: A. Sandu – cel mai frecvent, precum şi D. Alexandru, A. Doinescu, A. Lisandru, A. Doinaru, A. Floreşteanu, A. Logojanu etc., iar în cadrul compartimentului de satiră şi umor Beciul Vechi – D. Arion, V. Soroceanu, A.D.ministraţia B.V. (primele două litere din cuvântul administraţia le scriam cu majuscule, deoarece ele coincid cu iniţialele prenumelui şi numelui meu). Dacă ar fi să determin câţi ani numele şi prenumele meu a apărut în presă, ar ieşi, după cum se va vedea mai jos, că scrisul meu, în periodicile republicane, are o vârstă de 60 de ani (1950-2010). Îmbrăţişând profesia de jurnalist, nu m-am gândit niciodată că ea mă va ţine în chingi o viaţă întreagă, umbrindu-mi oarecum făgaşul cu un început promiţător în lumea poeziei, „vinovat” de această situaţie fiind tot eu, deoarece în anii de studenţie am scris câteva articole incomode ideologiei comuniste de atunci, în consecinţă lasându-mă descumpănit: în urma acestui „păcat” numele meu a fost pus la index în plan editorial: am fost nevoit să aştept ani buni până când cele două cărţi să vadă lumina zilei (de altfel, sunt unicele, care au ieşit de sub tipar în perioada sovietică). În rest, m-am ales doar cu promisiuni. Un caz îl redau în cartea Situaţii comice, apărută în 2008, celelalte cititorul le va afla parcurgând paginile prezentei biobibliografii.




ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Studiu introductiv

ALEXANDRU DONOS

UN ZIARIST ÎMPLINIT

Sunt mai multe modalităţi practice de abordare a fericirii: (1) să-ţi placă truda – testul unei vocaţii adevărate este să-ţi placă munca în care eşti implicat; (2) să ai visuri sănătoase - pe măsură ce omul trece prin viaţă, visurile, la rândul lor, evoluează, se redefinesc şi uneori, când nu mai au viaţă şi vitalitate, se sting; (3) să ai, şi să-l respecţi, un cod moral – o busolă etică este utilă pentru alegeri distincte între bine şi rău. Parcurgând manuscrisul biobibliografiei de faţă, mi-am dat seama că publicistul, poetul, epigramistul, eseistul, documentaristul, cronicarul, cercetătorul Alexandru Donos este un om fericit. Biografia lui ne arată că se îndeletnicea cu plăcere, dăruire şi responsabilitate de activităţi pe care mulţi le-ar considera dificile, de rutină sau plictisitoare. În acest context mi l-am amintit pe un celebru întreprinzător, om de afaceri american, Rupert Murdoch, care controla un imperiu media mondial, studiouri la Hollywood, dar pasiunea lui era presa tipărită care nu-i aducea niciun profit. Era fidel ziarului New York Post, îi plăcea biroul acestui ziar cu hărmălaia de acolo, cu mirosul vopselelor de tipar, acestea l-au entuziasmat toată viaţa. Cineva a scris în Wall Street Journal, că dacă Murdoch şi-ar vinde New York Post, „ar fi ca şi cum Dracula şi-ar vinde sicriul”. Alexandu Donos nu e chiar aşa, dar ataşamentul său faţă de munca de ziarist oricum m-a trimis la acest exemplu. Domnul Al. Donos nu este dintre oamenii – sunt de aceştia destui – care în viaţă, fiind obsedaţi de destinaţie, nu se bucură de călătorie. Dânsul s-a bucurat de orice oportunitate, pe care i-a oferit-o călătoria de 46 de ani în truda asiduă şi dificilă a tărâmului ziaristic; mai mult – dacă întâlnea probleme, le transforma în oportunităţi; întâlnea dileme – oferea soluţii; vedea, găsea teme şi domenii neabordate, uitate – le desţelenea; vedea nereguli sau găsea neadevăr – lua atitudine. Cum afirmă colegii de condei„a purtat în inimă… raza pură de adevăr” (Iurie Colesnic); „…a creionat o posibilă cronică neoficială a timpului în


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)



care i-a fost dat autorului să trăiască…” (Victor Prohin); „…păstrând echidistanţă faţă de fierberea momentelor şi evenimentelor” (din nou Iurie Colesnic). Tânăr, plin de vise, cu 60 de ani în urmă şi-a luat un bilet şi în călătoria numită creaţie. Un vechi proverb irlandez spune: „Odată cu visurile încep şi responsabilităţile”. Convins fiind că visurile bune îşi trag sevele din caracterul şi viaţa de zi cu zi, nu din ispitele vânturate de societatea din jur, ne demonstrează, în Tabel cronologic, responsabilitatea cu care trudea pentru visurile sale. Un tabel cronologic nu este altceva decât testul examinării vieţii la lumina zilei. Urmărim prin acest instrument de cunoaştere personală cât de mult i-a plăcut să muncească pentru visul său. Ne va răspunde oare biobibliografia câte din ele s-au împlinit? Oamenii au nevoie de coduri morale care să fie la fel de complexe, variate şi subtile, ca şi situaţiile cu care se confruntă adeseori. Aceasta înseamnă îmbrăţişarea unui set larg de valori umane de-a lungul carierei şi înţelegerea lor din punct de vedere personal şi emoţional. Oameni ca Al. Donos au valori de bază adânc înrădăcinate, statornice şi institutive. Nu a rămas şi nu a devenit dezorientat în faţa presiunilor şi nesiguranţelor. Vedem aceasta din referinţele incluse în biobibliografie, din comentariile protagonistului la unele surse, din tabelul cronologic, din titlurile unor articole. L-a măcinat permanent dilema, problema dificilă căreia trebuia să-i facă faţă adesea: cum să rămână fidel convingerilor sale, reacţionând în acelaşi timp cu flexibilitate la realităţile morale şi practice din jurul său. A procedat întotdeauna corect, cum i-au dictat codul său moral şi conştiinţa sa. Până nu demult inconştientul era privit ca instinct primar, după Freud. În prezent, neuroştiinţa cognitivă îl compară cu sistemul de operare al unui calculator. Altfel spus, funcţionarea unei bune părţi din mintea noastră este discretă, intensă şi inaccesibilă. Forţe inconştiente structurează şi determină mare parte din ceea ce percepem, simţim, gândim şi facem. Pur şi simplu, nu ne cunoaştem atât de bine pe cât credem şi adeseori se întâmplă să ne cunoască alţii mai bine. Alţii sunt şi specialiştii care muncesc la bibliografie, calculează, măsoară, analizează, sintetizează tot ce se referă la viaţa şi opera protagonistului. O bibliografie analizează retrospectiv viaţa şi activitatea. La acest volum a lucrat şi Alexandru Donos. Dumnealui a decis asupra materialului selectat, a triat materialul pe care a găsit de cuviinţă să-l excludă, a întocmit tabelul cronologic şi comentariile... Principiul selecţiei a fost esenţa. Autorul a decis de sine stătător ce a fost esenţial şi important în viaţa sa. Filosoful german Friedrich Nietzsche a fost un psiholog excepţional – Freud considera că Nietzsche se cunoştea pe sine mai bine ca oricine altcineva – şi iată ce spune el: „Ca să rămână ceva în amintire, trebuie ars cu fierul roşu; doar lucrurile care nu încetează să doară ne rămân tot timpul în minte”. Cu vorbele lui Nietzsche,


10

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

„durerea este cel mai puternic ajutor al memoriei”, credem, putem caracteriza intenţia autorului şi putem înţelege mai bine decizia de selecţie. Cu durere în suflet a scris articolele despre cadrele naţionale, specialiştii din cultură, despre problema ortografiei şi alfabetului limbii noastre, despre cartea şi bibliotecile din spaţiul rural, despre Luminiţele necesare, despre căminele culturale, despre datinile noastre populare... Regreta nespus greşelile de exprimare comise de conaţionali, îl nemulţumea situaţia culturii în general şi cea de la sat, îndeosebi etc. Cunoscând mai amănunţit viaţa lui Alexandru Donos, îmi dau seama că uneori ne căutăm modele nu acolo unde trebuie... Confucius a sugerat o modalitate de a găsi un model şi de a învăţa de la el. El sfătuia lumea să se uite în stânga şi în dreapta, referindu-se prin asta la oamenii din jurul nostru, chiar dacă ne pare că nu realizează mare lucru. Sfatul lui Confucius era să căutam „cunoaşterea de sine decurgând din experienţa de zi cu zi”. Iar Alexandru Donos este un model de slujire profesională – cum spunea Tudor Palladi – Alexandru Donos „a desfăşurat o intensă şi densă, o fructuoasă şi bătăioasă activitate publicistică, demnă de cele mai înalte elogii din partea compatrioţilor şi colegilor săi de breaslă...” Un sfat vechi îi îndeamnă pe tineri să-şi privească viaţa ca având trei faze: una în care înveţi, una în care câştigi şi una-i în care-i slujeşti pe alţii. Cam aşa şi trece. Ne începem viaţa în şcoală şi apoi muncim decenii întregi ca să ne câştigăm pâinea. Partea cu slujitul celorlalţi o lăsăm pe anii din urmă. La Al. Donos toate trei faze s-au suprapus, învăţa şi îşi câştiga pâinea; îşi făcea un loc sub soare şi totodată îi slujea pe cei din jur. De acea poate să ne ofere, astăzi, lecţii de seninătate şi cunoaştere de sine. Oamenii care muncesc din greu, cărora le pasă de ceea ce fac nu aleargă tot mai repede, ca nişte rozătoare într-o cuşcă rotativă, pentru a obţine bobiţe dulci. Alexandru Donos a muncit, munceşte în continuare cu „harul său de jurnalist” în slujba cuvintelor, în slujba ziaristicii, cu dăruire şi cu pasiune pentru a exprima cine este el cu adevărat şi care e lucrul de care-i pasă. Dl Al. Donos este ca şi omul (din alt domeniu decât ziaristica) care a zis cu referire la munca sa: „N-aş mai face aceasta din nou nici pentru 20 de milioane de dolari, dar n-aş fi renunţat la ea nici pentru un milion”. Munca de ziarist este solicitantă, frustrantă, epuizantă. De multe ori profesia de ziarist îţi pune la încercare dăruirea şi hotărârea. Dar a fost rezistent din dragoste şi responsabilitate pentru ce făcea. 29 de ani numai la Literatura şi arta este exemplu de dăruire domeniului ziaristic, domeniului culturii. Al. Donos şi-a asumat responsabilitatea pentru că a înţeles că acest post era doar al lui. Vorbeam de codul moral al lui Alexandru Donos. Foarte exact a sesizat acest aspect moral Iacob Burghiu: „...truditor neostoit, ...suflet răbdător..., nu se supără dacă-l uităm..., cavaler al titlului «Om de omenie»...”. Scriitorul Gore Vidal spunea


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

11

că de fiecare dată când un alt scriitor avea o cronică mai bună simţea că moare o părticică din el. Din activitatea lui Alexandru Donos foarte puţine sunt cele care să poată fi cuantificabile şi ierarhizate. Unde să includem implicarea personală a lui Alexandru Donos în soluţionarea unor probleme particulare ale unor oameni care scriau la redacţie? Cum să le evaluăm? Dau valoare vieţii şi caracteristicile, talentele, calităţile personale, pe care tot de aici, din biobibliografie le aflăm. Alexandru Donos este original (Anatol Ciocanu, despre poezioarele-probleme); este obiectiv, perseverent, cu verticalitate bine conturată, desăvârşită corectitudine (Ion Stici); are harul nativ de a observa comicul involuntar; posedă capacitatea de a crea, din elemente aparent serioase, o situaţie ori o atmosferă străluminată de umor bonom (Victor Prohin); este o fire înzestrată cu simţul nativ al umorului (Tudor Palladi); este un comentator lucid (Viorel Dinescu); este mai mult decât o baladă (Iacob Burghiu); este împătimit de numele şi opera lui C. Stere (Haralambie Corbu). O biobibliografie este uşa pe care ne-o deschide protagonistul şi ne invită la o călătorie în interiorul activităţii sale, în interiorul vieţii sale, în prealabil, ordonată. Fiind autorul conceptului bibliografic crede că ne conduce prin viaţa sa aşa cum vrea el să o vedem. Cititorul volumului de biobibliografie va vedea însă mai mult, va vedea altfel decât autorul, va putea contabiliza activitatea, iniţiativele, va putea jongla cu cifre: va afla care şi câţi ani au fost mai productivi, va cunoaşte tipologia şi frecvenţa genurilor practicate, va şti numărul de recenzii scrise, oamenii care au scris despre el, despre câţi şi care oameni a scris el, câţi ani şi unde a muncit, care şi câte i-au fost preocupările. O biobibliografie bibliometrează personalitatea căruia îi este dedicată, o scanează şi îi scoate în evidenţă succesele, eşecurile, petele albe... Alexandru Donos s-a oferit voluntar la acest exerciţiu bibliometric. Îl găsiţi în 720 de surse asistate de un Index de nume, de un Index alfabetic de versuri, un Index al titlurilor cărţilor recenzate, un Index alfabetic al ediţiilor periodice bibliografiate, un Tabel cronologic foarte detaliat în interpretarea chiar a protagonistului octogenar, Referinţe, ale unor personalităţi notorii, care extind posibilitatea de acces la intelectualul şi omul Alexandru Donos.

Dr. conf. univ. Lidia Kulikovski director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”


12

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

MEANDRELE UNEI VIEŢI Născut la 11 iunie 1930 în familia ţăranilor agricultori Iacob Donos şi Irina (nume de fată Cojocaru), în 1937 personajul medalionului de faţă păşeşte pragul clasei întâi a şcolii primare din satul natal – Ciripcău, judeţul Soroca, în prezent în raionul Floreşti. Curând regimul comunist instalat în Basarabia la 28 iunie 1940, găsindu-l cu trei clase româneşti, îi fură un an de şcoală şi-l pune să-şi reia învăţătura din clasa a doua. În 1944, la cea de-a doua lor sosire în Basarabia, „eliberatorii” sovietici îi mai fură un an din clasa a patra. După absolvirea şcolii medii incomplete din Ciripcău, Alexandru Donos îşi continuă învăţătura la şcoala medie din Floreşti (1949-1952). Aici îl ajunge vârsta încorporării în armată şi e chemat la oaste în ianuarie 1952, nefiind lăsat să absolvească şcoala medie. Îşi satisface serviciul militar în oraşul Tbilisi din Georgia (1952-1955). În al doilea an de armată comandantul unităţii colonelul Tvaladze îi satisface dorinţa de a-şi termina studiile medii, permiţându-i să frecventeze şcoala medie rusă serală nr. 16 din Tbilisi. În programa clasei a zecea era prevăzută, ca disciplină obligatorie, limba georgiană. Cum era să se încadreze ostaşul român de 22 de ani în procesul de învăţare a unei limbi de-a dreptul exotice pentru el? Directorul şcolii nr. 16 îl scuteşte de frecventarea orelor de limba georgiană şi de examenul respectiv, cu condiţia ca elevul Al. Donos să declare în scris că după absolvirea şcolii nu va rămâne să locuiască în Georgia. În 1955, cu atestatul de maturitate în buzunar, este lăsat la vatră, se întoarce acasă şi se angajează la ziarul raional Steaua roşie din Vertiujeni. În 1956 intră la Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, pe care o absolveşte în 1961. Încă fiind student, în iunie 1960 este angajat pe post de corespondent titular la publicaţia Cultura Moldovei. Aici a continuat să lucreze şi după absolvirea studiilor superioare. În aprilie 1965 Cultura Moldovei se transformă în săptămânalul Cultura, care din aprilie 1977 se intitulează Literatura şi arta. Alexandru Donos nu s-a despărţit de ea, dăruind 46 de ani din viaţa sa prestigioasei publicaţii de literatură, cultură şi artă, în calitate de colaborator literar, şef al secţiei scrisori, apoi al secţiei cultură, din 1991 până în 2006 fiind secretar general de redacţie.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

13

Alexandru Donos a început să publice poezii de pe când era elev. În 1950 a fost invitat la Conferinţa republicană a scriitorilor tineri din Moldova. Dat fiind că în anii de ostăşie a început să publice poezii şi în revista Octombrie, organ al Uniunii Scriitorilor, la 24-26 august 1954 a fost invitat la Congresul I al scriitorilor din Moldova. Versurile sale apar în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Concomitent Alexandru Donos realizează versiuni româneşti ale unor poezii de autori străini, publicate în culegerile Făclia tinereţii (1957), De la baştina Dainei (1961), Ecouri vietnameze (1967), Poeţi ucraineni (1972), Lumina inimii (1979) ş. a. În pofida cenzurii comuniste, tânărul publicist şi poet a reuşit să tipărească o seamă de articole axate pe probleme acute ale realităţii timpurilor. Astfel, la 13 martie 1959 el critică starea de lucruri din învăţământul universitar, în articolul Despre cadrele naţionale vorbind cu durere despre faptul că la Universitatea din Chişinău majoritatea disciplinelor de studiu erau predate în limba rusă, inclusiv la facultatea de istorie şi filologie „moldovenească”. Un alt însemn concret al spiritului de iniţiativă şi al curajului civic al lui Alexandru Donos îl constituie apelul către cititori, lansat de el în 1963, pe când era şef al secţiei scrisori la Cultura Moldovei, să trimită spre publicare urături vechi. Redactorul Petrea Cruceniuc a încuviinţat publicarea mostrelor de folclor al sărbătorilor de iarnă, considerate de regimul comunist de atunci religioase şi, deci, ostracizate. Până la 1 ianuarie 1964 în fiecare număr al Culturii Moldovei au văzut lumina tiparului nenumărate hăituri – una mai ingenioasă şi mai originală decât alta. La încheierea anului 1963 Alexandru Donos a publicat o trecere în revistă a textelor folclorice care rămăseseră nepublicate, iar redactorul Petrea Cruceniuc a înmănuncheat cele mai bune hăituri într-o culegere care ulterior, în 1965, a fost editată cu titlul Vă vin urătorii. În felul acesta Alexandru Donos a dat imbold popularizării folclorului sărbătorilor de iarnă pe când acestea mai erau denigrate de ideologia comunistă. La 19 octombrie 1976 el publică în cotidianul Moldova socialistă un articol în care critică o întreprindere a reţelelor electrice, condusă de o rudă a membrului Comitetului Central al partidului comunist al Moldovei Savociko. Erau vizaţi nişte lucrători de rând ai întreprinderii. Totuşi, înaltul demnitar s-a simţit lezat şi a pus în alertă conducerea săptămânalului Cultura, al cărui angajat era autorul articolului. Conform uzanţelor, conducerea săptămânalului se străduieşte să satisfacă pretenţiile demnitarului. Lui Al. Donos i se propune să plece „benevol” din funcţie. Acesta, ştiindu-se corect în selectarea şi redactarea articolului, nu depune aşteptata cerere. I se cere să se retragă cel puţin din funcţia de şef de secţie şi să rămână simplu corespondent titular. Refuză şi această propunere. Conducerea săptămânalului adoptă o decizie neordinară – lichidarea secţiei de cultură, fostul şef rămânând corespondent. Ulterior, Comitetul Central al partidului comunist al Moldovei decide lichidarea săptămânalului Cultura, angajaţii căruia urmau să fie


14

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

transferaţi la publicaţiile nou înfiinţate: Literatura şi arta şi Învăţământul public. Unicul colaborator al vechii publicaţii neangajat în noile colective de ziarişti a fost, bineînţeles, Alexandru Donos. Abia după şapte luni de şomaj, publicând câte un articol pe lună, pentru a-şi păstra neîntreruptă vechimea în muncă, indezirabilul jurnalist a fost primit la săptămânalul Literatura şi arta de redactorul-şef al acestuia, Victor Teleucă, la insistenţa redacorului-şef adjunct Ion Podoleanu şi secretarului general de redacţie Mihail I. Ciubotaru. O contribuţie substanţială a adus Alexandru Donos la popularizarea cărţii şi la valorificarea folclorului în condiţiile de-a dreptul ostile cărţii naţionale şi obiceiurilor/ tradiţiilor noastre naţionale. Pe parcursul anilor 1958-2006 el a publicat sute de articole, recenzii şi dialoguri pe temele respective, dintre care se remarcă Pentru o cultură înaltă (Cultura Moldovei, 1959, 2 august), Călătorul şi cartea (Cultura Moldovei, 1964, 26 iulie), Să tragem nădejde (Tinerimea Moldovei, 1965, 10 octombrie), Cu semănatul (Tinerimea Moldovei, 1966, 1 ianuarie), Mărţişor (Tinerimea Moldovei, 1966, 27 februarie), Cum vindem cartea (Cultura, 1967, 21 ianuarie), Lumina şezătorilor (Femeia Moldovei, 1971, nr. 2, pag. 19-20), Creaţia populară astăzi (Cultura, 1974, 24 decembrie), Librarul şi cartea (Literatura şi arta, 1977, 14 iulie), Cuvântul potrivit (Literatura şi arta, 1980, 17 iulie) ş. a. La sfârşitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea Alexandru Donos s-a încadrat activ în dezbaterea problemelor privind identitatea naţională a românilor moldoveni, revenirea scrisului nostru la grafia latină, necesitatea adoptării unor legi priitoare culturii române în Republica Moldova etc. Dintre realizările autorului enumerăm cartea Făurari ai frumosului (1975), plachetele de versuri pentru copii Viorele (1981), Ca un prieten bun şi drag (2003), Anotimpuri vesele (2006), Luna (2007). Autorul era un tradiţionalist incorigibil, care cultiva o versificare corectă, prezentându-se ca un bunic atent, grijuliu, doritor de a-şi educa nepoţii în spiritul omeniei, al respectului pentru valorile etice şi estetice naţionale româneşti, al atitudinii pline de recunoştinţă faţă de limba noastră „veche şi-nţeleaptă”. Realizarea de vârf a lui Alexandru Donos o constituie cartea Scriitori martiri (2000). Aceasta constituie rodul unor cercetări migăloase şi asidue întreprinse de autor în arhiva fostului Minister al Securităţii Naţionale, în Biblioteca Academiei de Ştiinţe din Moldova, în Biblioteca Naţională, în Arhiva Naţională a Republicii Moldova, şi al nenumăratelor dialoguri cu scriitori căzuţi în dizgraţia ideologiei comuniste sau/şi cu rudele acestora. E suficient să citim cu toată atenţia articolul Poet care a fost închis pentru toată viaţa (despre Nicolai Costenco), ca să ne convingem de tenacitatea, perseverenţa, responsabilitatea cu care s-a informat publicistul până a reuşit să ofere cititorului amănunte concrete şi concludente despre activitatea literară a redactorului din anii ’30 al revistei Viaţa Basarabiei,


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

15

despre lupta pe faţă a acestuia în 1940-1941 pentru limba română autentică, împotriva politicii lingvistice greşite a scriitorilor veniţi la Chişinău de la Tiraspol, din Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, a acelora care, deşi nu cunoşteau limba română, aveau tupeul s-o considere „burgheză” şi optau pentru o limbă „moldovenească” împânzită cu rusisme şi cu lexeme artificiale care să dea impresia unei limbi deosebite de româna curată, corectă, expresivă. Sunt pe deplin convingătoare mulţimea de informaţii culese de autor din arhivă, de la scriitori (George Meniuc), de la soţia lui Costenco – doamna Maria. Pe potriva subiectului abordat de publicist şi în consens cu opţiunile lui socialpolitice şi culturale este scriitura propriu-zisă a articolului: „Odată cu tancurile Armatei Roşii, care trecuseră Nistrul la 28 iunie 1940 pentru a „elibera” Basarabia, în ţinut şi-a întins tentaculele caracatiţa stalinistă: delatorii care în anii ’30 îşi făcuseră „datoria patriotică” în cadrul terorii enkavediste din partea stângă a Nistrului, secerându-i, alături de alte sute şi mii de oameni cinstiţi, şi pe literaţii N. Cabac, D. Milev, N. Marcov, T. Malai, P. Chioru ş. a., şi-au făcut apariţia la Chişinău să caute şi aici duşmani ai poporului ...” Din păcate, „în această muncă „ideologică” ei au reuşit să-i atragă de partea lor şi pe unii dintre basarabeni”, consemnează Alexandru Donos, ca să-şi argumenteze imediat spusa: „Şi iată că a fost de ajuns ca unul dintre aceştia să scrie la K. G. B. următoarele: „Nicolai Costenco este rudă cu fostul om de stat din „Sfatul Ţării” Pantelimon Halippa, a fost membru în „Garda de Fier”, a condus organizaţia de tineret a „Gărzii de Fier” din Chişinău. În timpul românilor, fiind redactor la revista Viaţa Basarabiei, a publicat articole cu caracter antisovietic şi contrarevoluţionar. În prezent face agitaţie antisovietică”, au fost de ajuns – repetăm – doar aceste fraze pentru ca secţia a II-a a fostului K. G. B. din Moldova să adopte la 23 iunie 1941 decizia de a-l aresta pe tânărul poet şi a i se face percheziţie la locul de trai”. În cuprinsul articolului se dezvăluie caracterul mincinos al denunţului, dar faptul acesta nu-i interesa pe ideologii comunişti. Decizia fusese luată, curând – executată, Nicolai Costenco fiind trimis în Gulag pentru 7 ani, la care ulterior i s-au adăugat alţi 7 ani, perioadă de timp în care „nu i s-a dat voie să se întoarcă la baştină”. Abia peste încă un an, la 30 iulie 1956, Procuratura R.S.S.M. „a anulat sentinţa de condamnare a lui N. Costenco, iar procesul a fost clasat, deoarece lipsea conţinutul infracţiunii”. La lectura acestui articol, ca şi a celorlalte care constituie miezul cărţii Scriitori martiri, rămânem de-a dreptul uluiţi de ferocitatea regimului comunist de odinioară, care a cutezat să ţină în Siberia 15 – cincisprezece! – ani un scriitor care n-a făcut politică nici până la 1940 (depoziţia citată a fost falsă), nici după venirea „eliberatorilor”, ci s-a pronunţat în termeni cuviincioşi pentru o limbă română curată, în care să-şi poată exprima gândurile şi sentimentele.


16

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Concret, amănunţit şi convingător dezvăluie Alexandru Donos martirajul scriitorilor Mihail Curicheru, Petre Ştefănucă şi Teodor Malai. Publicistul pune în atenţia noastră informaţii sugestive despre calea sinuoasă a lui Andrei Lupan până la afirmaţia sa răspicată că „noi n-am fost niciodată rupţi de istoria noastră şi de destinul nostru, de destinul poporului, care e popor român şi de care noi suntem legaţi prin tot ce s-a produs în decursul anilor şi în zeci şi zeci de ani ...” (pag. 58), despre opiniile lansate de Ion Druţă în 1965 că „noi continuăm să aşteptăm când în cele din urmă vom avea un alfabet latin care e natural să corespundă unei limbi de origine latină” şi că„România e doar o ţară rudă cu noi ca limbă, ca istorie ...” (pag. 67), vorbeşte în deplină cunoştinţă de cauză despre suferinţele lui Gheorghe Cutasevici şi ale Liliei Neagu care au îndrăznit să-şi revendice identitatea românească în anii de teroare comunistă între Nistru şi Prut. Un detaliu deosebit de relevant pentru ciclul de articole despre scriitorii martiri din cartea cu acelaşi titlu e acela că Alexandru Donos scoate în evidenţă o plagă trecută oarecum neobservată a regimului totalitarist; în Enciclopedia Sovietică Moldovenească, în publicaţia de tip enciclopedic „Literatura şi arta Moldovei” şi în alte tipărituri data morţii lui Teodor Malai, Dumitru Milev, Samuil Lehtţir şi Pavel Chioru e citată greşit: 1942, 1943 sau chiar 1944, şi nu 1937, care corespunde adevărului. E pentru ca cititorul să creadă că aceştia au căzut în război, să nu înţeleagă că ei au fost victime ale terorii staliniste. Cartea Scriitori martiri conţine şi 7 informaţii „mai mult sau mai puţin inedite” referitoare la familia Stere, care pot servi drept suport biografic în procesul studierii creaţiei scriitorului şi omului politic Constantin Stere, născut în acelaşi sat ca şi autorul publicaţiei analizate aici. În totalitatea aspectelor creaţiei sale – publicist, autor al câtorva cărţulii pentru copii, cercetător al materialelor de arhivă referitoare la scriitori maltrataţi ori chiar nimiciţi în atmosfera inchizitorială a regimului comunist de odinioară – Alexandru Donos reprezintă omul de cultură onest, instruit, bine informat şi trecut cu demnitate prin meandrele unei vieţi destul de complicate.

Ion CIOCANU (Literatura şi arta, 10 iunie 2010)


17

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

APRECIERI *** Fire evident înzestrată cu simţul nativ al umorului, gata oricând a deschide cu un zâmbet înţelept şi plin de blajinătate uşile închise ermetic ale cuvântului sau pe cele ale gândului mereu zburător, şcolit la drama timpului şi la timpul dramei naţionale, la teatrul sociouman şi sociocultural al secolului al XX-lea basarabean şi nu numai, mercurianul Alexandru Donos (născut în Ciripcăul Sorocii, vatra celebrului înaintaş al literelor române Constantin Stere), face parte direct şi indirect dintre acei scriitori marcaţi de destin de a parcurge o anume cale a vieţii, deloc uşoară, luptând nu numai pentru reabilitarea bunului nume al altora, dar şi pentru afirmarea deplină a celui propriu. Visul de a-şi sluji oamenii din plin prin cuvânt dinspre adevăr şi dreptate, pornit dintr-un sentiment propriu profund personal şi de acasă, în sfârşit prinde aripi... Alexandru Donos va desfăşura timp de peste patru decenii la rând o intensă şi densă, o fructuoasă şi bătăioasă activitate publicistică, demnă de cele mai înalte elogii din partea compatrioţilor şi colegilor săi de breaslă pentru caracterul lor problematic şi axiologic sociocultural privind destinul cărţii şi al bibliotecii, păstrarea şi revigorarea tradiţiilor folclorice, renaşterea şi mediatizarea datinilor populare. După destrămarea imperiului sovietic Alexandru Donos s-a manifestat în paginile săptămânalului Literatura şi arta ca un fidel cronicar al evenimentelor care s-au derulat în viaţa noastră... Apoi dedarea cu trup şi suflet cuvântului îl vor purta şi pe potecile nebănuite ale creaţiei. Ne gândim la eseurile şi la poezia care l-au preocupat indirect, deopotrivă făcându-l să le atribuie partea respectivă de responsabilitate personală... Tudor PALLADI (Literatura şi arta, 17 iulie 2008) *** Sub inspirata copertă semnată de Alexandru Crăsnean apare în Editura „Museum” din Chişinău (an 2000) culegerea de texte şi documente Scriitori martiri de Alexandru Donos, un cunoscut analist politic basarabean, în care autorul prezintă destinul câtorva compatrioţi care au pătimit pentru trezirea conştiinţei naţionale şi pentru apărarea demnităţii limbii române în teritoriul subjugat de regimul totalitar comunist.


18

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

După lectura paginilor scrise de Alexandru Donos, impresia generală este copleşitoare: o atât de sălbatecă teroare împotriva intelectualităţii româneşti din Basarabia, împotriva poeţilor şi a acelor oameni paşnici care nu doreau decât să păstreze unitatea limbii materne şi să-şi afirme identitatea culturală alături de întreaga suflare românească, este greu de conceput. Metodele de asimilare forţată practicate de propaganda sovietică au fost atât de crude şi de rafinate încât în faţa lor pălesc şi crimele monstruoasei inchiziţii catolice din Evul Mediu. Din păcate, niciunul dintre autorii acelei abominabile persecuţii nu şi-au cerut iertare cum a făcut Papa faţă de persecutaţii evrei şi nici nu au fost stigmatizaţi pe vecie de generaţiile ulterioare, ceea ce înseamnă că satanismul se va repeta, dovadă fiind loviturile perfide date de anumite supraputeri oculte împotriva ţărilor mici, sub pretextul apărării drepturilor omului... Calitatea de comentator lucid a lui Alexandru Donos este remarcabilă, ea fiind evidentă şi în această scriere. Dar nu talentul autorului ne stăpâneşte de data aceasta, ci fervoarea şi respectul cu care el îi evocă pe câţiva din sutele de mii de români basarabeni siliţi de o putere nefastă să urce calvarul unei ideologii nefaste, mulţi dintre ei pierzându-şi chiar viaţa sau identitatea în adâncul stepei baicale şi în gerurile năprasnice ale Verhoianskului... Viorel DINESCU (Din cartea de eseuri Confluenţe, Galaţi, 2002) *** Acest truditor neostoit, pre nume Alexandru Donos, a fost osândit de viaţă să îngrijească de cuvinte. L-a osândit harul său de jurnalist şi steaua care-l luminează prin încercări. Acest suflet răbdător a dus şi duce pe umerii săi, toate şotiile Beciului Vechi, munceşte pentru limpezirea voroavei poporane. Acest coleg al nostru care e în felul său mai mult decât o baladă, tace cu gura plină de cuvinte. Mai tăcut decât liniştea tace. Şi nu se supără dacă uneori îl şi uităm. Parcă-i rând de ghiers, parcă-i frunză de Ciripcău... Acestui vel-logofăt, Alexandru al lui Iacob Donos, cavaler al titlului „Om de omenie” – mulţi ani înainte, sănătate, voie bună şi... slove înaripate. Iacob BURGHIU (Text scris pe o diplomă cu prilejul jubileului de 50 de ani)


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

19

*** ...Un loc aparte în publicistica sa îl ocupă problemele limbii vorbite şi scrise, probleme pe care le ridică încă în timpul studenţiei. Astfel, la 14 martie 1957, dânsul publică în Cultura Moldovei un amplu articol intitulat „Mai multă consecvenţă” conţinând propuneri şi sugestii la proiectul de ortografie pus atunci în discuţie. În Tinerimea Moldovei din 10 ianuarie 1958 îi apare eseul Studenţii şi cultura vorbirii, iar ziarul universitar din 4 decembrie 1958 îi tipăreşte articolul „Să studiem limba”, axat pe ideea ca studenţilor filologi să li se ţină, cel puţin în plan facultativ, un curs de limbă italiană şi altul – de spaniolă, limbi de aceeaşi origine ca şi a noastră. Iată şi alte propuneri pe care le face studentul Alexandru Donos în presa de atunci – Moldova socialistă din 10 decembrie 1958: limba latină şi cea străină să fie studiate de tinerii de la filologie nu numai în primii doi ani, ci măcar până la anul patru; să fie incluse în programa universitară estetica, retorica şi etica, discipline strict necesare devenirii unui adevărat intelectual. O mare vâlvă a produs articolul lui Alexandru Donos Despre cadrele naţionale, apărut la 13 martie 1959 în gazeta universităţii. Vorba e că la toate facultăţile predarea obiectelor se făcea în limba rusă, cu excepţia unor discipline de la filologie. Dar şi aici literatura occidentală, economia politică, materialismul dialectic şi câteva alte cursuri erau predate de către lectori care habar nu aveau de limba noastră. Pornind de la această situaţie alarmantă, autorul se întreba: cum de timp de 14 ani de când există universitatea, aceasta nu a fost în stare să rezolve just chestiunea cadrelor naţionale? În preajma congresului scriitorilor din toamna anului 1965, Alexandru Donos publică în Tinerimea Moldovei (10 octombrie 1965) un articol în care, nominalizând un şir de chestiuni ce necesită să fie abordate la acest for, scrie: „O problemă care s-ar cere să fie pusă în faţa lingviştilor de către congres este problema ortografiei şi a alfabetului limbii noastre.” Intuiţia publicistului s-a dovedit a fi justă... Ion CIOCANU (Moldova suverană, 3 octombrie 2000) *** ...Împătimitul de numele şi opera lui Constantin Stere, ziaristul Alexandru Donos a pus primele cărămizi autentice la temelia studierii distinsului om politic şi de cultură, investigând memoria consătenilor şi cobăştinaşilor acestuia. Haralambie CORBU (Constantin Stere şi timpul său, Ch., 2005)


20

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

*** Cine a urmărit atent publicaţiile istorice de la mijlocul anilor şaizeci, a reţinut numele unui tânăr cercetător – Alexandru Donos. În acea brumă de transparenţă, permisă de dezgheţul hruşciovist tematica preocupărilor sale era curajoasă. Ca şi alţi tineri din aceeaşi generaţie, spera să aducă în faţa cititorului interzisa temă basarabeană. A reuşit să publice câte ceva, altele rămânând în manuscris şi fiind publicate doar după anul 1989. Acele articole inspirate din motive basarabene erau aureolate de nostalgia după o epocă apusă, după un alfabet latin care era declarat burghez şi armă de înrobire adusă de moşierul român. Alexandru Donos s-a specializat în publicistică şi, ani de zile, colaborând la revistele de cultură, a purtat în inimă acea rază pură de adevăr, care l-a luminat atunci când a cunoscut îndeaproape drama şi tragedia literaturii basarabene, care înflorise până la 1940 şi devenise străină de la patruzeci încoace. Iurie COLESNIC (Din prefaţa cărţii Scriitori martiri, 2000) *** Acest mănunchi de poezii, scrise cu atâta dragoste de Alexandru Donos, vine să fie neobişnuit şi să se singularizeze în marele număr de cărţi care se editează la noi în republică. O cărticică întreagă cu asemenea poezioare-problemă vine să dezvolte la micul nostru cititor (mai mult ascultător când versurile-i sunt citite de mămica, tăticul sau de educatoarea de la grădiniţă) gândirea rapidă, judecata, ingeniozitatea, capacitatea de a se orienta în primele noţiuni despre natură, anotimpuri, fenomene, fiinţe etc. Vreau să subliniez încă o dată originalitatea cărţuliei şi cea a autorului ei: copiii, grădiniţele vor mai avea o bucurie prin editarea acestor frumoase poeziiprobleme. Anatol CIOCANU (Aviz la cartea Viorele, 1981) *** Alexandru Donos are harul nativ de a observa comicul involuntar în realitatea cea de toate zilele. În paralel, posedă capacitatea de a crea, din elemente aparent serioase, o situaţie ori o atmosferă străluminată de un umor bonom. Ambele particularităţi ale condeiului său le sesizăm în cuprinsul acestei cărţi (Situaţii


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

21

comice – n.n.), între copertele căreia sunt adunate poezii satirice, parodii, epigrame şi alte specii ale comicului scrise şi semănate de autorul lor în paginile presei de la Chişinău pe parcursul câtorva decenii. În ansamblu, textele se prezintă ca nişte creionări pentru o posibilă cronică neoficială a timpului în care i-a fost dat autorului să trăiască... Am descoperit în fiecare poezie, în fiecare catren, în fiecare vers câte un strop dintr-o realitate pe care am trăit-o. Am citit cândva într-o carte că nimic nu este mai străin de comic decât conflictul cu adevărul. Oamenii râd în mod tot atât de deosebit, cum acţionează, cum se mişcă, cum vorbesc, cum tac. În prezenta carte îl veţi regăsi sau îl veţi descoperi pe veteranul publicist Alexandru Donos şi în calitatea de poet satiric cu aria tematică, ritmica şi respiraţia sa care nu o repetă pe a nimănui. Victor PROHIN (Din prefaţa cărţii Situaţii comice, 2008) *** M-am bucurat când, la facerea bilanţului literar 2000, academicianul Mihai Cimpoi a găsit cuvinte de apreciere pentru cartea Scriitori martiri de Alexandru Donos. E o apariţie editorială interesantă, dar şi semnificativă din multe puncte de vedere. Interesantă pentru că are la bază documentul, obiectivitatea expunerii materialului: să frămânţi cu mintea, să descifrezi cu inima sute, mii de pagini din dosarele kaghebiste pentru a scoate esenţa, a demonstra cu toată forţa convingerii martirajul unor scriitori prinşi în acea diabolică râşniţă stalinistă – a arăta totul aşa, curat cum a fost, este un lucru extraordinar. Un lucru care nu-i pe puterile oricui, trebuie să ai o perseverenţă mare, o verticalitate bine conturată, un pedantism salutabil ca al lui Al. Donos pentru a atinge o atare performanţă. E scrisă cu migală, cu multă durere de suflet, cu acribie şi o desăvârşită corectitudine această carte. E scrisă greu, „căci nu e atât de plăcut şi uşor să descifrezi scrisul anchetatorilor (uneori destul de alambicat), ori să suporţi psihologic cele conţinute în dosarele cu pricina...”, se destăinuie autorul. Apoi, prin acest noian de fapte şi date trebuie să găseşti cărarea ce exprimă adevărul, păstrând echidistanţă faţă de fierberea momentelor şi evenimentelor. Ion STICI (Moldova suverană, 27 martie 2001)


22

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

TABEL CRONOLOGIC 1930, 11 iunie În familia ţăranilor gospodari Iacob Donos şi Irina Cojocaru-Donos din comuna Ciripcău, judeţul Soroca, atunci – România, azi – Republica Moldova, se naşte cel de-al treilea copil – Alexandru. 1937-1940 Elev în cl. I-III la şcoala de 7 ani din localitate. 1940-1941 Regimul sovietic, care „eliberase” Basarabia la 28 iunie 1940, nu recunoaşte un an de şcoală făcându-l pe elevul Alexandru Donos să-şi reia învăţătura din clasa a treia (trei clase româneşti erau egalate cu două clase sovietice). 1941-1944 Absolveşte şase clase ale scolii din localitate. În martie 1944, la cea de-a doua sosire a „eliberatorilor”, sovieticii îi anulează din nou un an şcolar. Septembrie 1949 – ianuarie 1952 Urmează şcoala medie din or. Floreşti. În ianuarie 1952, aflându-se în clasa a zecea, atinge vârsta ostăşiei şi, nefiind lăsat să termine şcoala (îi rămăseseră doar cinci luni până la absolvirea cursului deplin al şcolii medii) este chemat în armata sovietică. Ianuarie 1952 – octombrie 1955 Face serviciul militar activ într-un batalion de comunicaţii aeriene din or. Tbilisi (Georgia). Septembrie 1953 – iulie 1954 Cu permisiunea comandantului unităţii militare şi în baza documentelor solicitate de la direcţia şcolii medii din or. Floreşti, Alexandru Donos este admis în şcoala medie rusă serală nr. 16 din or. Tbilisi. Deoarece îi rămăsese să facă doar o jumătate de an de studii, este scutit de a frecventa lecţiile de limbă georgiană, însă cu o condiţie: să depună cerere că după terminarea serviciului militar nu va rămânea pe teritoriul Georgiei. În iulie 1954 absolveşte întregul curs al şcolii respective căpătând atestat de maturitate.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

23

1955-1959 Este inclus cu versuri în culegerile intitulate Glasuri tinere apărute, consecutiv, în anii 1955, 1957 şi 1959 la Editura de Stat a Moldovei din Chişinău. Octombrie 1955 – septembrie 1956 Este angajat în funcţia de corespondent titular la redacţia gazetei raionale Steaua roşie din Vertiujeni. Septembrie 1956 Susţine examenele de admitere la Facultatea de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, suma totală a notelor căpătate fiind suficientă pentru a câştiga concursul. Totuşi, o greşeală regretabilă a comisiei de admitere face să nu fie inclus în listele celor admişi la facultate. La intervenţia rectorului universităţii V. Cepurnov, i se permite să-şi înceapă studiile prin frecventarea liberă a prelegerilor, fiind lipsit de bursă şi cămin, dar cu condiţia de a susţine pe note bune examenele din primul semestru. Prin ordinul nr. 36 din 23 februarie 1957, rectoratul repară greşeala comisiei de admitere şi Al. Donos devine student al anului întâi, cu dreptul de a primi bursă şi cămin. 1957 Apare cu epigrame peste hotare. În luna septembrie 1957 o trupă de artişti ai Teatrului Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi a efectuat un turneu la Chişinău prezentând spectacolele Coana Chiriţa în provincie, Nota zero la purtare, Şcoala bârfelii şi Bărbierul din Sevilla. Vizionându-le, Al. Donos a scris câteva epigrame pe care le-a prezentat gazetei Tinerimea Moldovei. Peste un timp i s-a telefonat de la Uniunea Scriitorilor precum că pe numele său a sosit un onorariu din România: nu se ştie din a cui iniţiativă (probabil, a Teatrului din Iaşi), însă epigramele din Tinerimea au fost reproduse în revista Teatrul din Bucureşti. (Aceste epigrame sunt publicate şi în cartea Situaţii comice. Creionări de ieri şi de azi, Chişinău, 2008). 1958 Fiind student la anul doi, este invitat la biblioteca universităţii care se afla atunci în subsolul blocului principal din str. Pirogov (astăzi – M. Kogălniceanu). Acolo îl aştepta un bărbat între două vârste care s-a prezentat ca angajat al Comitetului de Stat al Securităţii din RSS Moldovenească. Acesta i-a spus că, studiind dosarele de la secţia cadre, a stabilit că Al. Donos este unicul student din grupă cu armata făcută şi deci este cel mai bine pregătit din punct de vedere ideologic, propunândui-se să colaboreze cu organele secrete. Pe angajatul securităţii îl interesa în deosebi studentul Gheorghe Spătaru, fost deportat în Siberia, român din Bucovina, cu care Al. Donos locuia în aceeaşi odaie la cămin. Deoarece nu a găsit de cuviinţă să realizeze această ofertă a KGB-ului, numele său este pus mai târziu la index în


24

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

plan editorial, destăinuire pe care Alexandru Donos o face în materialul Biroul de racolare a studenţilor (Jurnal de Chişinău din 15 august 2006, p. 8) şi în prefaţa cărţii Situaţii comice, Chişinău, 2008, p. 4. 1959 În numărul din 13 martie 1959 publică în gazeta (de mic tiraj) a universităţii – Кишинёвский yниверситет, în cadrul căreia activa pe baze obşteşti, articolul intitulat Despre cadrele naţionale, în care a supus criticii situaţia ce domnea atunci în învăţământul universitar. Referindu-se la secţia de limbă şi literatură moldovenească din cadrul Facultăţii de filologie, autorul constată: „au trecut deja 14 ani de când există universitatea, însă chestiunea cadrelor naţionale încă nu a fost rezolvată”. Astfel de obiecte ca „literatura occidentală, economia politică, materialismul dialectic şi altele sunt citite şi în prezent studenţilor moldoveni în ruseşte, cu toate că în aceste domenii avem specialişti chiar la universitate, care cunosc limba moldovenească” (aşa era numită atunci limba română). În continuare semnatarul articolului afirmă că e şi mai gravă situaţia la facultăţile de fizică, matematică, chimie etc., unde toate disciplinele sunt predate în limba rusă, din care cauză puţini moldoveni de la sate intră să îmbrăţişeze atare specialităţi, locul lor ocupându-l cei sosiţi din alte republici unionale. În urma publicării acestui material autorul a avut o serie de neplăceri (vezi interviul său acordat profesorului universitar Valeriu Cozma, apărut în volumul Rectorii Universităţii de Stat din Moldova, Ch., 2005, p. 110-114). Iunie 1960 În baza articolelor pe care le publicase până atunci în gazeta Cultura Moldovei, precum şi în alte ziare republicane este angajat la această redacţie în calitate de corespondent titular, remunerat fiind cu o jumătate de salariu. Totodată, continuă învăţătura în ultimul an de studii la Universitatea de Stat din Chişinău. 1960-2006 Începând serviciul la gazeta Cultura Moldovei (1960-1965), continuându-l la Cultura (1965-1977), apoi la Literatura şi arta (1977-2006), totdeauna a acceptat să pună umărul la apariţia în paginile acestor publicaţii a rubricii de satiră şi umor, ştiind că acest compartiment, plasat de obicei în ultima pagină a ziarului, e primul care este lecturat de către cititori. Au fost perioade când redacţia angaja un lucrător special care avea obligaţia să îngrijească materialele pentru pagina de satiră şi umor, însă acesta nu încălzea mult timp locul, după aceea tot Al. Donos se apuca să adune materialele şi să pregătească pentru tipar compartimentul în cauză. Munca aceasta o făcea pe baze voluntare, în afara obligaţiilor sale de bază (acestea fiind: la început – responsabil de secţia scrisori, apoi de secţia cultură, iar în ultimii 15 ani – secretar general de redacţie). În cadrul Culturii Moldovei compartimentul de satiră


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

25

şi umor se numea Paranteza, în săptămânalul Cultura s-au rânduit mai multe titluri – Cuiul lui Pepelea, Tolba cu zâmbete, Punct. La Literatura şi arta pagina respectivă a fost botezată La Beciul Vechi, ulterior fiind numită pur şi simplu Beciul Vechi. 1961 În luna mai absolveşte Universitatea de Stat din Chişinău, fiind repartizat ca învăţător în satul Taraclia, raionul Cimişlia. În sudul Moldovei, din cauza condiţiilor precare de muncă şi de trai, exista o permanentă criză de cadre pedagogice. Tinerii absolvenţi trimişi încolo, nu lucrau mai mult de un an sau doi, găsind apoi diferite motive întemeiate pentru a se transfera cu serviciul în altă parte. Cu alte cuvinte, sudul era un fel de exil, unde erau repartizaţi, de obicei, absolvenţii indezirabili ai universităţii. Deoarece nicio instituţie de învăţământ nu pregătea pe atunci jurnalişti, redactorul gazetei Cultura Moldovei a făcut un demers ca absolventul Alexandru Donos să fie repartizat în redacţia respectivă, în cadrul căreia, de altfel, fusese angajat încă în 1960, fiind student în anul patru. *** Se căsătoreşte cu Alexandra Răileanu, lucrător medical, născută în satul Dercăuţi, raionul Soroca. 1962 În cadrul compartimentului de satiră şi umor a fost inaugurată seria unor parodii în care era ironizată practica vicioasă a unor poeţi de „a împrumuta” unul de la altul expresii, fraze, momente etc. Pentru ca cititorului de azi să-i fie clar despre ce este vorba, reproducem în continuare o parodie de acest fel, în paranteze fiind indicat titlul poeziei din care sunt extrase versurile cu pricina. ÎŢI PLACE VINUL? Emil Loteanu: Îl sorb domol Şi-n piept îl trag adânc. (Beau vin) Andrei Strâmbeanu: El îmi deschide ochii dimineaţa. (Matinală) Vitalie Tulnic: Tare mult îmi place vinul tău... (Închinare vinului) Ion Vatamanu: Mi-e ruşine să recunosc... (Monologul pământului)


26

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Liviu Damian: Beau ce-mi toarnă... (Mă tot grăbesc) Gheorghe Vodă: Vinul roşu şi bălan Cu măsură-l beau. (Anotimp) Petru Cărare: Bun e vinul şi-aş mai cere Dar mă tem să nu mă-mbăt. (Vis de Anul Nou)

1963 Realizează o năzuinţă pe care o nutrea de mult: iniţiază scoaterea în evidenţă a moştenirii orale a poporului, dedicată sărbătorilor de iarnă în scopul de a fi cunoscută şi valorificată de actuala generaţie. Adunând din sate, în timpul vacanţelor (încă în anii studenţiei, la îndemnul profesorilor de la universitate) cântece populare, basme, legende etc., Al. Donos a publicat câteva pagini de folclor în gazeta raională, unde lucrase înainte de a fi admis la universitate. În 1963 i-a venit ideea să întreprindă acelaşi lucru şi în paginile Culturii Moldovei. Cu câteva luni înainte de sosirea noului an 1964, prin intermediul gazetei, a fost lansat un apel către cititori, aceştia fiind rugaţi să culeagă urături tradiţionale din satul de baştină, să le expedieze la redacţie ca ulterior să vadă lumina tiparului. În consecinţă, au sosit prin poştă (sau au fost aduse personal) foarte multe texte originale, care au şi început să fie publicate în paginile gazetei înainte de sosirea zilei de 1 ianuarie. Astfel, în câteva numere la rând de până la revelion, cititorii au avut surprinzătoarea ocazie să ia cunoştinţă de adevărate bijuterii ale folclorului nostru secular dedicat sărbătoririi Anului Nou. Asemenea texte, rostite pe la ferestrele gospodarilor, numite şi pluguşoare, au continuat să sosească la Cultura Moldovei şi după revelion, pe parcursul primelor luni ale anului 1964, încât redactorul-şef Petrea Cruceniuc le-a adunat prezentându-le Editurii Cartea Moldovenească care a tipărit în 1965 culegerea Vă vin urătorii, lucru pe care nu-l făcuse până atunci nici departamentul de etnografie şi nici cel de folclor de la Academie. În ultimul număr al anului 1963 Al. Donos a făcut o amplă trecere în revistă a tuturor acestor scrisori, intitulată Din neam în neam. Prestanţa pentru revalorificare şi scoaterea în văzul lumii a bogăţiei folclorice Al. Donos a manifestat-o pe tot parcursul deceniilor următoare semnalând şi comentând în paginile gazetei orice apariţie editorială referitoare la culegerile de texte folclorice propriu-zise sau la studiile privind creaţia populară. În perioada


27

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

sovietică dumnealui nu a scăpat din vedere aproape nicio apariţie editorială din republică în care era vorba despre zestrea spirituală a poporului. Alexandru Donos devine membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova. *** Se naşte prima fiică – Viorica, azi economist la Ministerul Finanţelor din Republica Moldova. 1964 În cadrul compartimentului de satiră şi umor, a fost inaugurată rubrica dicţionarelor tematice vizând un şir de lacune şi deficienţe din societate. 1965 Este numit responsabil pentru secţia cultură la redacţia noului săptămânal Cultura. *** Cu câteva zile înainte de începerea celui de al treilea congres al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Alexandru Donos publică în Tinerimea Moldovei (din 10 octombrie 1965) un articol în care, abordând un şir de chestiuni ce necesitau să fie discutate la acel for, scrie: „o problemă care s-ar cere să fie pusă în faţa lingviştilor de către congres este problema ortografiei şi a alfabetului limbii noastre”, subiect care a şi fost dezbătut pe larg şi furtunos de către delegaţii congresului în cauză. 1967 Pune începutul publicării (în revista pentru copii Scânteia leninistă, ulterior în suplimentul acesteia Steluţa, precum şi în revista Femeia Moldovei), a unor catreneghicitori în care răspunsul este ascuns în rima ultimului vers. De exemplu: De te sui în ea, te duce Până-n vale, la răscruce. Nu-i maşină, nici căruţă... Atunci ce e? Aici micuţii, ajutaţi de părinţi sau de educatoare, urmează să completeze catrenul prin căutarea unui cuvânt care rimează cu noţiunea căruţă. Găsindu-l fără mare greutate – săniuţă, cei mici se familiarizează cu practica versificării, devenind coautori ai strofei respective. Iată de ce, adunând şi editând ulterior asemenea catrene într-o cărţulie, Al. Donos a subintitulat-o Hai să facem poezii, împreună, dragi copii.


28

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

1968 Publică o schiţă publicistică de proporţii – pe două pagini de ziar – în care a fost scoasă în evidenţă o problemă a secolului XX – poluarea Răutului de către un şir de fabrici, uzine, ferme şi alte întreprinderi situate nu departe de acest râu de-a lungul cursului acestuia. Autorul face o călătorie de câteva zile parcurgând Răutul de la un capăt până la altul şi depistând un şir de scurgeri deschise şi prin ţevi care aduceau apa poluată în albia râului. Totodată, a publicat şi opiniile specialiştilor în problema vizată. În fine, a fost sesizată şi Procuratura Generală a republicii în vederea tragerii la răspundere a vinovaţilor. E de menţionat faptul că peste trei ani autorul a revenit asupra situaţiei privind poluarea râului Răut. Publicistul Tudor Ţopa, editând în 1970, pentru studenţii de la Facultatea de jurnalistică a USC, o carte-călăuză privind genurile presei, la capitolul Schiţa publicistică, analizează şi citează drept model articolul Răutul, paragraful respectiv fiind inclus şi în a doua ediţie a acestei cărţi ce a apărut în 1983. 1969 Se naşte a doua fiică – Angela, azi medic la Institutul Oncologic din Chişinău. 1971 Inaugurează în cadrul gazetei Cultura, pe tot parcursul anului, rubrica Vorba ceea, conţinând informaţii cu un sfârşit mai mult sau mai puţin hazliu, bazat pe proverbe. 1972 La 30 ianuarie 1972 este premiat de către Consiliul central al Societăţii Republicane pentru Ocrotirea Naturii ca învingător în concursul pentru cea mai bună reflectare în presă a problemelor privind ocrotirea naturii. 1975 La Editura Cartea Moldovenească îi apare culegerea de schiţe publicistice Făurari ai frumosului, care a zăcut în sertarele editurii mai mult de zece ani. Un fost lucrător al editurii a avut curajul să-i spună după aceea autorului că tărăgănarea apariţiei cărţii era motivată de includerea numelui său într-o listă de autori indezirabili, pentru editarea cărora conducerea urma să-şi asume toată răspunderea, dar nu fiecare şef îşi lua riscul să încalce o atare dispoziţie, unica soluţie fiind în asemenea cazuri amânarea editării manuscrisului respectiv. 1976 În cadrul compartimentului de satiră şi umor Undiţa (Moldova socialistă din 19 octombrie 1976) publică un articol critic intitulat Invitaţie la... birocraţie, în care


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

29

erau scoase în evidenţă unele neajunsuri din activitatea întreprinderii de realizare a energiei electrice Energosbât din Chişinău. Redacţia a primit de la întreprinderea citată o scrisoare, de altfel, sosită prin filiera sectorului de presă a CC al PCM, care, fără să combată cele afirmate în articol, s-a năpustit asupra autorului, cerând ca acesta să fie pedepsit cât mai aspru. Redactorul-şef de atunci al Culturii, A. Grăjdieru, fără a-l pune la curent pe Al. Donos în privinţa sosirii acestei scrisori, a organizat o adunare inopinată a colectivului, crezând că astfel va obţine o cerere de concediere din partea celui discutat. Colectivul însă, în deosebi Leonid Busuioc, Vlad Zbârciog şi Ion Ţâbuleac, i-a luat apărarea. După aceea, redactorul-şef continua să-i ceară insistent să scrie totuşi benevol cerere de concediere, pentru că aşa i se cerea de sus. Al. Donos însă, nu era de acord, ştiind că nu poartă nicio vină în acest caz. Dându-şi seama că nu poate căpăta cererea solicitată, A. Grăjdieru a hotărât să-l elibereze măcar din funcţia de şef al secţiei cultură. Însă pentru o asemenea acţiune nu existau motive şi atunci şeful redacţiei a lichidat prin ordin secţia ca atare, astfel Al. Donos a devenit în mod automat un simplu corespondent. Persecutările însă nu s-au terminat aici. Peste două luni, când Cultura îşi încetase apariţia (în baza acesteia luând fiinţă Literatura şi arta şi Învăţământul public) şi când toţi angajaţii săptămânalului au fost repartizaţi cu serviciul la cele două redacţii noi, Al. Donos nu a fost inclus în nicio listă dintre acestea, rămânând fără lucru. „Conflictul” descris mai sus s-a întâmplat doar din cauza că autorul a îndrăznit să critice întreprinderea Energosbât, condusă de E.V. Savociko (de altfel numele ei nici nu a fost pomenit în articolul cu pricina, criticat fiind serviciul de abonament, subdiviziune subordonată întreprinderii menţionate). E.V. Savociko era rudă apropiată cu B.N. Savociko, membru al CC al PCM, lucru aflat post-factum de către semnatarul materialului apărut în Undiţa. 1977 Graţie lui Ion Podoleanu, redactor-şef adjunct, şi a lui Mihail I. Ciubotaru, secretar general de redacţie, după şapte luni de şomaj, Al. Donos este reangajat la săptămânalul Literatura şi arta în funcţia de redactor al secţiei scrisori. 1979 La 12 noiembrie 1979 este premiat de către Societatea Republicană pentru Ocrotirea şi Valorificarea Monumentelor de Istorie şi Cultură ca învingător în Concursul „Ocrotirea monumentelor – cauză a întregului popor”. 1980 Devine laureat al Premiului Uniunii Jurnaliştilor în concursul republican pentru cele mai bune materiale ale anului 1979.


30

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

1981 Conform hotărârii din 23 iunie 1981 a colegiului Ministerului Culturii al republicii i se acordă insigna „Activist fruntaş al culturii din RSS Moldovenească”. *** Editura Literatura artistică îi tipăreşte cartea de poezii-ghicitiori pentru copii Viorele, ilustraţiile aparţinând lui Mihail Bacinschi. Manuscrisul a făcut un stagiu de 11 ani în sertarul Editurii Cartea Moldovenească. 1982 În cadrul revistei Femeia Moldovei, inaugurează rubrica Tradiţii, evocând şi reflectând unele obiceiuri vechi şi noi, care au luat naştere cu ocazia unor sărbători sau evenimente. 1989 La 6 aprilie 1989 publică în “Literatura şi arta” două chestionare prin care îi ruga pe cititori să le decupeze din ziar şi, completându-le, să le trimită redacţiei răspunzând (în curs de o săptămână) la întrebarea: în care alfabet – rusesc sau latin – ar dori să citească numerele viitoare ale săptămânalului. Peste două săptămâni autorul face un bilanţ: poştaşul aducea în fiecare zi câte un sac de scrisori cu chestionare completate, proporţia dintre cei care pledau pentru alfabetul latin şi cei care doreau să fie păstrat alfabetul rusesc fiind de o mie la unu. Anume datorită intenţiei de a trece la alfabetul latin, tirajul gazetei a început să crească brusc de la o lună la alta, cifra respectivă fiind indicată sistematic pe ultima pagină a săptămânalului. Dacă în ianuarie 1989 publicaţia pornise cu un tiraj de 77.127 de exemplare, în decembrie ea avea deja 107.640 de cititori. Apogeul în această privinţă gazeta l-a atins în anul următor – 1990, când a obţinut un tiraj de 186.760 de exemplare, tiraj destul de impunător şi credem că nu mai era nevoie ca această cifră să fie ulterior exagerată de către redactorul-şef, spunându-ni-se, cu anumite ocazii, un neadevăr: că cel mai mare tiraj pe care l-a avut „Literatura şi arta” a fost de 260 de mii de exemplare. După 1990 tirajul a început să scadă, încât astăzi săptămânalul a ajuns să aibă anual de la trei mii la cinci mii de abonaţi. *** Publică articolul De ce populaţia din stânga Nistrului se teme de români (Literatura şi arta din 22 noiembrie 1990). Pornind de la realitatea istorică şi situaţia lingvistică stabilită în localităţile din această regiune şi referindu-se la implementarea alfabetului latin pe teritoriul Republicii Moldova, autorul propune să fie anunţat, printr-o decizie specială a Parlamentului, un moratoriu în această zonă, să fie stabilită o perioadă de tranziţie cu privire la aplicarea legilor referitoare la limba de stat şi grafia latină. Dacă organul legislativ ar fi ţinut cont de aceste sugestii, poate că azi nu am fi avut autoproclamata republică nistreană.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

31

I994 Îndată după adoptarea noii constituţii cu votul majoritar al agrarienilor şi socialiştilor interfrontişti care au decis la 29 iulie 1994 că limba de stat a republicii este limba moldovenească, A. Donos, formulând argumente incontestabile şi făcând trimitere la legile în vigoare, publică articolul intitulat Glotonimul limba română nu este interzis!, punându-i genericul În atenţia pedagogilor (Literatura şi arta din 18 august 1994). La sfârşitul materialului autorul a adresat cadrelor didactice următoarele fraze: „Stimaţi profesori din instituţiile de învăţământ, noua Constituţie intră în vigoare la 27 august a.c., iar dacă Dumneavoastră aţi folosit până acum în faţa elevilor sau studenţilor glotonimul limba română, aveţi tot dreptul să-l utilizaţi şi de acum înainte, începând chiar cu ziua de 1 septembrie” Acest îndemn a ajuns atunci în fiecare şcoală (or, în acel an Literatura şi arta avea un tiraj de 52.585 de exemplare). În pofida articolului de tristă faimă cu numărul 13 din constituţie, pe tot parcursul anilor care au trecut de atunci, limba română s-a înrădăcinat atât de trainic în învăţământ păstrându-şi viabilitatea în această perioadă, încât nici comuniştii nu au fost în stare să-i stopeze circulaţia în cei opt ani de guvernare. Astfel, incorectul articol de pomină din Constituţia RM, adoptat acum 16 ani, nu a putut afecta procesul de studii în domeniul respectiv din şcolile republicii, devenind un anacronism al dominaţiei agrarienilor şi comuniştilor. 1996 Alexandru Donos este decorat cu medalia „Meritul Civic” (prin Decretul din 24 decembrie 1996 al Preşedintelui Republicii Moldova Mircea Snegur). 1998 Adună într-un manuscris materiale publicate referitoare la calvarul unor martiri care au luptat pentru trezirea conştiinţei naţionale, pentru curăţenia limbii noastre literare, precum şi pentru realizarea unor idealuri sfinte, articole scrise în perioada anilor 1988-1995, parte dintre care documentate în baza dosarelor aflate în arhiva fostului KGB. Preconizata carte, însoţită de adnotările respective, având subtitlul Din arhiva fostului KGB, după ce a fost prezentată unor edituri şi neacceptată în cel mai delicat mod, a ajuns în vara anului 1998 la Editura Litera. Aflând că scoaterea de sub tipar a acestei cărţi îl va costa circa 6000 de lei (o mie de dolari la cursul leului de atunci), autorul a continuat să caute un sponsor pe care nu l-a mai găsit. În luna februarie 1999 a intrat din nou la editură să afle ce se mai poate întreprinde în problema dată. Redactorul Nicolae Marciuc, căruia i-a fost înmânat manuscrisul cu 44 de fotografii, îi aduce la cunoştinţă trista veste că mapa în care se afla manuscrisul şi ilustraţiile s-a pierdut. Tocmai în acea perioadă la editură avuseră loc reparaţii capitale şi permutări de mobilier şi birouri. Fiind căutat câteva săptămâni la rând, nu a mai fost găsit. Textele se păstrau în computer,


32

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

ilustraţiile însă nu au mai putut fi restabilite în întregime. Peste doi ani cartea a apărut la Editura Museum datorită generozităţii scriitorului (şi a parlamentarului de azi) Iurie Colesnic care l-a rugat pe basarabeanul Sergiu Grossu, refugiat din gulagul stalinist şi stabilit în 1969 cu traiul la Paris, să sponsorizeze acest volum. La 7 noiembrie 2000, după două săptămâni de la apariţia cărţii, redactorul Nicolae Marciuc de la Editura Litera îi telefonează lui Al. Donos că mapa cu manuscrisul şi fotogarfiile respective a fost găsită. Tot atunci, autorul cărţii trage o fugă la editură, unde directorul acesteia Anatol Vidraşcu i-a restituit-o. Rămâne până azi o taină unde putea să dispară mapa cu pricina şi care să fi fost cauza? Oare nu faptul că manuscrisul conţinea câteva materiale scrise pe baza dosarelor din arhiva fostului KGB? 2000 În cadrul Editurii Museum îi apare cartea Scriitori martiri. 2001 Alexandru Donos devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar prin decretul din 27 martie 2001 al Preşedintelui Republicii Moldova Petru Lucinschi i se conferă Titlul Onorific „Om Emerit”. 2003 În colecţia Rămurele, iniţiată şi îngrijită de scriitoarea Ana Manole, îi apare cărţulia pentru copii Ca un prieten bun şi drag, scrisă cu mulţi ani în urmă. Încă la începutul anilor `70 manuscrisul respectiv a fost prezentat unei edituri din Chişinău, al cărei redactor-şef adjunct a trimis autorului, la 21 martie 1980, următorul răspuns (cu numărul 08-563): Stimate tov. A.Donos. La întocmirea planului pe anul 1983 redacţia va ţine cont de oferta D-voastră, prin care propuneţi editurii cartea de versuri pentru copii „Ca un prieten bun şi drag”. Promisiunea nu a mai fost realizată. 2004 Publică un şir de interviuri cu autori ale căror cărţi au fost date la cuţit sau forfecate de cenzura sovietică, dar şi cu editori implicaţi în fenomenul respectiv: Dumitru Matcovschi, Petru Cărare, Serafim Saka, Ion Ciocanu, Gheorghe Cutasevici, Elena Vatamanu-Curecheru, Sergiu Nucă, în felul acesta fiind scoase în evidenţă aspecte mai puţin cunoscute din perioada regimului totalitar privind impactul nefast al cenzurii asupra editării de carte. *** Cu ocazia jubileului de 75 de ani, Al. Donos urma să fie inclus cu o prezentare a activităţii sale publicistice şi cu o bibliografie selectivă în Calendarul Naţional, editat anual de către Departamentul Bibliografie al Bibliotecii Naţionale a RM. Însă, cenzura comunistă (instituită şi dirijată atunci de Victor Stepaniuc, preşedinte al


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

33

Comisiei cultură şi mass-media din Parlament, şi Gheorghe Madan, consilier pentru probleme de cultură la Preşedinţie) a omis articolul despre Al. Donos, material care se păstrează şi azi doar în computerul departamentului sus-numit. 2006 La Editura Pontos îi apare culegerea de versuri Anotimpuri vesele, ilustrată de Georgeta (Anastasia) Vrabie, elevă la Liceul Republican de Arte Plastice. *** Luând în considerare faptul că activitatea sa jurnalistică include o vechime totală în muncă de 47 de ani (46 dintre care – la publicaţiile de cultură, literatură şi artă), aflând despre corectitudinea cu care este retribuită munca angajaţilor de la alte redacţii republicane şi fiind sigur că la acea vreme Literatura şi arta dispunea de finanţe necesare pentru buna rezolvare a acestei probleme (situaţie ce poate fi argumentată‚ la o adică, prin date concrete), A. Donos a încercat de câteva ori să ceară de la redactorul-şef N.Dabija punerea în normalitate a remunerării colaboratorilor redacţiei (în anul 2003 – printr-o scrisoare semnată de întregul colectiv, iar în 2004, cazul respectiv (salariul mizer, ba şi acela plătit cu o întârziere de 2-3 luni) a fost adus la cunoştinţa cititorilor Literaturii şi arta prin câteva rânduri plasate în interviul Consacrare apărut la 30 septembrie 2004, rânduri pe care, deşi redactorul-şef le omisese din interviu, A. Donos a reuşit să le restabilească la tipografie. Însă lucrurile nu s-au schimbat spre bine nici în 2005, nici în 2006, din care motiv A.Donos a hotărât, în cele din urmă, să recurgă la o acţiune neordinară – să anunţe, de unul singur, grevă adresându-i redactorului-şef o declaraţie în scris şi anunţându-l că începând cu 1 iunie 2006 nu se mai prezintă la serviciu în semn de protest împotriva remunerării insuficiente a lucrătorilor de creaţie ai redacţiei care, în comparaţie cu colegii lor de la alte publicaţii periodice, au lefuri mici (de la 450 la 700 de lei pe lună, onorariile fiind lichidate încă înainte de anul 2000), adăugând că îşi va relua munca doar atunci când se va face o recalculare a salariilor în corespundere cu legislaţia în vigoare. După 1 iunie 2006, ziua în care a părăsit locul de muncă, numele lui Alexandru Donos, ca secretar general de redacţie, a continuat să figureze în caseta din pagina a opta a Literaturii şi arta încă timp de zece săptămâni, semn că era aşteptat să revină la serviciu, revenire care, spre regret, nu a avut loc, deoarece situaţia descrisă mai sus nu fusese ameliorată. Iată cum a fost să se despartă Alexandru Donos de publicaţia căreia i-a consacrat o viaţă întreagă (repetăm: 46 de ani). De altfel, iniţiativa de a i se conferi medalia „Meritul Civic” , Titlul Onorific „Om Emerit”, iar nu demult – „Ordinul de Onoare” nu porneşte de la redactorul-şef. Alţi oameni cu inimă mare au intervenit pentru a i se aprecia activitatea. Îndemnizaţia pentru concediul nefolosit în ultimul an de muncă se mai află şi azi la contabilitatea săptămânalului Literatura şi arta. Când Al. Donos a telefonat să afle dacă o poate primi, i s-a răspuns că la moment nu sunt bani.


34

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

2007 Scoate de sub tipar cărţulia pentru micuţi Luna având subtitlul Hai să facem poezii, împreună, dragi copii, ilustrată de Ludmila Furdui. 2008 Editează cartea Situaţii comice în care include versuri satirice şi umoristice, apărute de-a lungul anilor în presa periodică, alegându-le, bineînţeles, pe cele mai mult sau mai puţin rezistente timpului. Desenele sunt executate de Grigore Puică. 2010 Graţie doamnei dr. Lidia Kulikovski, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din capitală, la Editura Magna-Princeps îi apare prezenta ediţie biobibliografică, care cuprinde doar o parte din lucrările publicate. *** La cei 80 de ani împliniţi, prin decretul din 31 august 2010 al Preşedintelui Interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, i se conferă „Ordinul de Onoare”.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

35

EDIŢII APARTE 1.

Făurari ai frumosului : [schiţe publicistice despre oamenii de cultură de la sate] / Alexandru Donos. – Ch. : Cartea Mold., 1975. – 92 p.

2.

Rec. : Morăraş, Mihai. Făurari ai frumosului / Mihai Morăraş // Viaţa satului. – 1976. – 3 apr. – P. 4.

3.

Viorele : [pentru grădiniţa de copii] / Alexandru Donos. – Ch. : Lit. artistică. – 1981. – 24 p.

4.

Rec. : O carte pentru micuţi // Tânărul leninist. – 1982. – 11 mai. – P. 4.

5.

Scriitori martiri / Alexandru Donos. – Ch. : Museum, 2000. – 120 p.

6.

Rec. : Boldişor, Veronica. Demnitatea naţională este diamantul cel mai preţios al unui popor / Veronica Boldişor // Mesagerul. – 2001. – 31 ian. – P. 2.

7.

Rec. : Ciobanu, Raisa. O carte a adevărului / Raisa Ciobanu // Lit. şi arta. – 2000. – 28 dec. – P. 3.

8.

Rec. : Dinescu, Viorel. Alexandru Donos: Scriitori martiri / Viorel Dinescu // Lit. şi arta. – 2001. – 21 iun. – P. 3 ; Confluenţe: eseuri. – Galaţi, 2002. – P. 270-274.

9.

Rec. : Stici, Ion. Salvarea memoriei / Ion Stici // Moldova suverană. – 2001. – 2 mar. – P. 3.

10.

Ca un prieten bun şi drag : [versuri pentru copii] / Alexandru Donos. – Ch. : [s.n.], 2003. – 8 p. – (Col. Rămurele).

11.

Luna : Hai să facem poezii, împreună, dragi copii / Alexandru Donos. – Ch. : Labirint, 2007. – 28 p.

12.

Anotimpuri vesele : [poezii pentru copii] / Alexandru Donos. – Ch. : Pontos, 2006. – 28 p.

13.

Rec. : Ciocanu, Ion. Imbold pentru curiozitatea copilului / Ion Ciocanu // Florile dalbe. – 2006. – 5 oct. – P. 7.

14.

Rec. : Gheorghiţă, Eugen. Anotimpuri de poveste, că-nainte mult mai este / Eugen Gheorghiţă // Florile dalbe. – 2006. – 28 sept. – P. 7.

15.

Situaţii comice : Creionări de ieri, creionări de azi / Alexandru Donos. – Ch. : Prag-3, 2008. – 54 p.

16.

Rec. : Prohin, Victor. A.D.ministrator al satirei şi umorului / Victor Prohin // Glasul. – 2008. – 31 iul. – P. 7.


36

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

MATERIALE APĂRUTE ÎN CULEGERI ŞI PUBLICAŢII PERIODICE (versuri, publicistică, interviuri, recenzii, traduceri, reportaje, schiţe satirice etc.) 1950 17. Scumpa carte-a fericirii : [poezie] / Alexandru Donos // Scânteia leninistă. – 1950. – Nr 1. – P. 7. – (Colţul începătorului). 1951 18. Grădina-nfloritoare-a ţării mele : [poezie] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1951. – Nr 6. – P. 84. – (Pagina începătorului). 1952 19. Hulubaşul meu : [poezie] / Alexandru Donos // Scânteia leninistă. – 1952. – Nr 1. – P. 7. – (Colţul începătorului). 1953 20. Întâia scrisoare : [poezie] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1953. – Nr 5. – P. 68. – (Glasuri tinere). 1954 21. Cântecul nopţilor noastre de vară : [poezie] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1954. – 25 aug. – P. 3. 22. Moldova-n zi de sărbătoare ; Toamna în sat : [versuri] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1954. – Nr 3. – P. 70. 23. Nopţile noastre de vară : [poezie] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1954. – Nr 6. – P. 66. 1955 24. Bineţele noastre ; Poetului : [versuri] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1955. – Nr 10. – P. 56. 25. Dramaturgului X : [epigramă] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1955. – 16 ian. – P. 4. 26. „Novator” de sezon ; „Cuconiţa” de la sat : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Octombrie. – 1955. – Nr 1. – P. 61. 1956 27. Cânta un soldat din ghitară : [versuri] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1956. – 20 ian. – P. 4. 28. Razele vieţii : [poezie] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1956. – 5 dec. – P. 2.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

37

29. Un lenos şi jumătate : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1956. – 17 oct. – P. 4. 30. Unui vânzător : [parodie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1956. – 21 oct. – P. 4.

31. 32. 33. 34.

35. 36.

37. 38. 39. 40. 41.

1957 Ateistul ; „Supraînvăţatul” ; Spectator permanent : [poezii] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1957. – 17 apr. – P. 4. Da’ cu luna cum rămâne? : [haz de necaz] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1957. – 21 febr. – P. 4. Epigrame : [lui Gr. Vieru, P. Cărare, V. Teleucă] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1957. – 1 ian. – P. 4. Epigrame : [dedicate spectacolelor jucate la Chişinău de Teatrul Naţ. „Vasile Alecsandri” din Iaşi] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1957. – 14 oct. – P. 4. Iarna : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1957. – 20 dec. – P. 4. Mai multă consecvenţă : [proiectul de ortografie: propuneri şi sugestii pe marginea proiectului publicat în presă] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1957. – 14 mar. – P. 2. Micaelean, Paruir. Apus de soare : [poezie] / Paruir Micaelean ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Făclia tinereţii. – Ch., 1957. – P. 13. Pe drum de ţară : [poezie] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1957. – 27 aug. – P. 2. Peniţe nu-s, peniţe nu-s... (După M. Eminescu) : [parodie] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1957. – 17 apr. – P. 4. Râd căpuşele-n grădină : [poezie] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1957. – 15 oct. – P. 4. Zi de toamnă : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1957. – 28 sept. – P. 3.

1958 42. Adunând mărgăritare : [despre un îndrăgostit de teatrul popular – Gh. Spătaru] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1958. – 30 oct. – P. 4. 43. Cine este autorul versurilor? : [o poezie plagiată] / Alexandru Donos // Viaţa satului. – 1958. – 22 iun. – P. 4. 44. „Dispanserul” / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1958. – 19 oct. – P. 4. – (Inscripţii agramate). 45. File de calendar : [versuri umoristice] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1958. – 12 oct. – P. 4. 46. În lumina cerinţelor noi : [unele obiecţii privind predarea limbii lat. la Univ. de Stat din Chişinău] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1958. – 23 noiem. – P. 3.


38

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

47. „Mioriţa” : [parodie : o nouă variantă cu moto şi foto] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1958. – 21 mai. – P. 4. 48. O dată-n lună ; Pentru studenţi : [poezii] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1958. – 21 sept. – P. 4. 49. Pentru o înaltă cultură : [necesitatea studierii de către studenţii moldoveni de la filologie a limbilor ital. şi span.] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1958. – 10 dec. – P. 3. 50. Să cunoaştem franceza : [viaţa studenţească : obiecţii şi propuneri privind studierea limbii fr. la Univ. de Stat din Chişinău] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1958. – 27 apr. – P. 3. 51. Studenţii şi cultura vorbirii / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1958. – 10 ian. – P. 3. 52. Sub nucarul mătuşii Mărioara : [schiţă umoristică] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1958. – 31 aug. – P. 4. 53. Tineretul şi nutreţul : [foileton despre trad. infectă a broş. Creşterea viţeilor] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1958. – 19 iul. – P. 4. 1959 54. Bun şi proaspăt ca dimineţile : [70 de ani de la moartea lui Ion Creangă] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 27 dec. – P. 3. 55. Despre cadrele naţionale : [lipsa de cadre naţ. la Univ. de Stat din Chişinău] / Alexandru Donos // Кишин. ун-т. – 1959. – 13 марта. – С. 3. 56. Hetagurov, Kosta. Cântecul săracului : [poezie] / Kosta Hetagurov; trad. din limba rusă de Al. Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 18 oct. – P. 4. 57. Juneţe jună... : [parodie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 27 dec. – P. 4. Această parodie aparţine lui Petru Cărare, însă la rugămintea autorului, am publicat-o cu pseudonimul meu – A. Sandu. Pentru a fi clară istoria acestor versuri, reproduc mai întâi, un fragment din biografia poetului, publicată în cartea sa „Fulgere basarabene”: „În anul 1959 Uniunea Scriitorilor îi recomandă pentru tipar prima sa carte de versuri lirico-satirice Soare cu dinţi. Dar editura, apreciind-o a fi antisovietică (mai ales din cauza poemului Scrisoare mamei) o respinge categoric. Mai adăugând la aceasta şi participarea tânărului poet la nişte manifestări de comemorare a 600 de ani de la descălecarea Moldovei (august 1959), cerberii ideologici de la CC al PCM ordonă demiterea autorului nostru din funcţia ce o ocupa la revista de satiră şi umor Chipăruş, îl lasă pe drumuri, apoi îl exilează în raionul Teleneşti, lipsindu-l de dreptul de a semna în presă vreun rând cu numele său”. Şi acum revin la parodia menţionată mai sus pe care, fiind pe atunci student la universitate, am primit-o prin poştă (scrisoarea o păstrez şi acum) de la Petru Cărare care mă ruga să o semnez cu un pseudonim şi să o duc la revista Chipăruş sau la altă publicaţie. Am prezentat-o la Cultura Moldovei pentru rubrica de satiră şi umor Paranteza, unde publicasem deja câteva materiale. În


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

58.

59. 60. 61. 62.

63. 64. 65. 66. 67. 68. 69.

39

original parodia avea cinci strofe fiind intitulată Pălăria gândurilor mele şi, ca să treacă cenzura, autorul îi pusese următorul motto: „După calapodul poeţilor ale căror metafore şi figuri de stil sunt nebuloase, extravagante, te fac să meditezi, să-ţi suceşti creierii, ca apoi să-ţi dai seama că sunt lipsite de gând, de sugestii”. Redactorul de la Cultura Moldovei i-a schimbat titlul, i-a omis strofa a doua („Când am fost trântit în şanţ de soartă, / Ţâţele speranţelor sugând, / Am cerşit umblând din poartă-n poartă / Cu bastonul maţului flămând”), redactându-i şi celelalte strofe într-un „stil nebulos şi extravagant” (după cum indica în mottoul său P. Cărare), fapt ce nu mi-a plăcut nici mie şi nici autorului versurilor. I-am publicat atunci cu pseudonim şi câteva articole pe care mi le trimetea din raion, iar onorariul i-l expediam prin poştă sau i-l înmânam personal când sosea la Chişinău. (În contextul dat, a se vedea şi materialul subsemnatului apărut în Literatura şi arta din 10 februarie 2000 – Unele segmente inedite din biografia poetului. Pe marginea unor scrisori primite de la Petru Cărare). Notiţe de... balon sau „când crainicul improvizează”: [pe marginea unui coment. nereuşit de la un meci de fotbal] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 14 iun. – P. 4. Prea puţin original : [obiecţii la filmul Baladă haiducească] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 27 mar. – P. 3. Primăvara : [versuri] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1959. – Nr 5. – P. 17. Un cântăreţ al libertăţii : [100 de ani de la naşterea poetului osetin Kosta Hetagurov] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 18 oct. – P. 4. Un succes al lingvisticii moldoveneşti : [despre man. Curs de limbă literară moldovenească. Partea II. Sintaxa] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1959. – 2 aug. – P. 2. 1960 A mai pornit o navă... [versuri] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1960. – 4 dec. – P. 2. Eu cred în om : [versuri] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1960. – 27 noiem. – P. 4. Gogonele gogonate / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 30 oct. – P. 4. – (Inscripţii agramate). Ieri – basm, azi – realitate : [versuri] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1960. – 24 aug. – P. 2. Într-un ceas bun! : [versuri] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1960. – 1 sept. – P. 2. Pagina literară în gazeta raională / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 5 mai. – P. 4. Prag de iarnă : [versuri] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 18 dec. – P. 4.


40

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

70. S-a deschis o baie : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 18 sept. – P. 4. 71. Septembrie : [versuri] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1960. – 11 sept. – P. 3. 72. Tablouri de vară : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 21 aug. – P. 4. 73. Trăiască telefonul! : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1960. – 7 aug. – P. 4. 1961 74. De la Teia pân’ la Speia : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 19 noiem. – P. 4. 75. Gribas, V. Primăvara şi mărul : [poezie] / V. Gribas; Ioninas, A. Naşterea poetului : [poezie] / A. Ioninas / trad. din limba rusă de Al. Donos // De la baştina dainei. – Ch., 1961. – P. 53-54; 97-98. 76. În goană după zâmbet : [reportaj umoristic] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 14 sept. – P. 4. 77. „Luceafărul” : [poezie dedicată noului Teatru pentru tineret „Luceafărul”] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. –19 noiem. – P. 4. 78. Marşul în cosmos : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 16 apr. – P. 4. 79. Mâine anul se-nnoieşte... : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 31 dec. – P. 4. 80. 1961 : [versuri – urare la început de an] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 1 ian. – P. 1. 81. Poeţii şi agricultura : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 29 ian. – P. 4. 82. Povestea unui film : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 19 febr. – P. 8. 83. Teatrul şi spectatorul :[despre noua trupă de tineri actori ai Teatrului „Luceafărul”] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. –19 noiem. – P. 4. 84. Un artist din Parcova : [creionări despre tânărul actor Dumitru Fusu] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1961. – 5 febr. – P. 3.

1962 85. Aprilie : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1962. – 15 apr. – P. 3. 86. Hetagurov, Kosta. Adio; Ciocoiul; Dorinţă; Kubadă; O, de-aş cânta ca un lăutar cu renume...; Ostaşul; Vezi! : [poezii] / Kosta Hetagurov ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Hetagurov Kosta. Versuri alese. – Ch., 1962. – P. 8 ; 17-19; 25-26 ; 30-31 ; 34-36 ; 42-46. 87. Invitaţie : [versuri] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1962. – 25


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

88. 89. 90. 91.

92. 93.

94. 95.

96. 97.

41

aug. – P. 3. Nedumeriri : [metehne în noile norme ortografice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1962. – 9 dec. – P. 3. Prosoape albe : [schiţă] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1962. – 12 aug. – P. 3. Revizorul : [satiră] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1962. – 26 aug. – P. 4. Unde ne cheamă tinerii poeţi : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1962. – 25 oct. – P. 4. 1963 Când omul nu-i la locul lui... : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1963. – 31 oct. – P. 4. Din neam în neam / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1963. – 29 dec. – P. 4. Revistă a scrisorilor cu urături tradiţionale dedicate sărbătorilor de iarnă, expediate redacţiei (la solicitarea acesteia) din diferite sate ale republicii. O bună parte dintre aceste texte au fost publicate în paginile gazetei. În baza lor a apărut culegerea „Vă vin urătorii”. De altfel, până atunci, în perioada sovietică, nici o editură de la noi nu a scos la lumină hăituri din popor. Epigrame : [lui Gr. Vieru, A. Cibotaru, V. Tulnic] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1963. – 25 oct. – P. 4. „Înapoi cu corpul înainte” : [despre trad. necalitativă a unor cuvinte şi expresii în Dicţionarul terminologic ruso-moldovenesc de gimnastică] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1963. – 10 noiem. – P. 4. „Katiuşa” : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1963. – 31 mar. – P. 3. Parodii cu temă : [poeţii vizavi de cuvântul dacă] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1963. – 17 ian. – P. 4.

1964 98. Călătorul şi cartea : [despre necesitatea instalării chioşcurilor de vânzare a cărţii în gări, pieţe agricole, staţii de autobuse şi alte locuri publice aglomerate, propunere, care peste un an a început să fie tradusă în fapt de către autorităţi] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 26 iul. – P. 3. 99. Cântece auzite la Chişinău : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 20 aug. – P. 4. 100. Chimia şi... poetul : [poezii satirice] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 2 febr. – P. 4. 101. Dicţionar : [satiră] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 18 aug. – P. 4.


42

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

102. Flori de zăpadă : [reportaj de la revelionul din Străşeni] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 5 ian. – P. 3. 103. Mâine anul se-noieşte... : [versuri] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1964. – 31 dec. – P. 1. 1965 104. „A juca pe caldarâm” : Microfoileton / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 31 ian. – P. 16. – (Inscripţii agramate). 105. A vedea şi a auzi : [rec. la emisiunile postului de televiziune, proaspăt inaugurat, din Chişinău] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 23 dec. – P. 14. 106. Azi e duminică... : [cu ce se ocupă sătenii în ziua lor de odihnă] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 31 iul. – P. 14-15. 107. Ce ar vrea poeţii : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 14 aug. – P. 15. 108. Cu tată şi mamă... orfan : [pe teme de educaţie] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 4 febr. – P. 4. 109. Florile pământului : [ecouri la art. Cu tată şi mamă... orfan] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 4 mar. – P. 2. 110. În dar mamei : [reportaj liric] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1965. – 4 mar. – P. 4. 111. Muzicanţii : [reportaj liric] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1965. – 14 febr. – P. 4. 112. Olarii : [tradiţii] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1965. – 23 iun. – P. 3. 113. Omul şi pomul : [reflecţii privind ocrotirea naturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 8 mai. – P. 10. 114. Păzea! Plagiat! : [despre D. Nicolaev, învăţător şi bibliotecar în s. Speia, Tiraspol, prins cu plagiatul din George Călinescu] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 7 aug. – P. 13. 115. Poeţii despre sine înşişi : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 5 iun. – P. 15. 116. Poeţii şi fauna : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 17 iul. – P. 14. 117. Poeţii şi iarna : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 28 noiem. – P. 15. 118. Poeţii şi moş Ion : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 13 noiem. – P. 14. 119. Poeţii şi vinul : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 25 sept. – P. 14. 120. Povestea mării : [schiţă] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 18 sept. – P. 15. 121. Să tragem nădejde : [propunere de a se aborda şi problema alfabetului


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

122. 123. 124. 125.

126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134.

135. 136. 137. 138. 139. 140. 141.

43

la apropiatul Congr. al scriitorilor din 14 oct. 1965] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1965. – 10 oct. – P. 2. Săraca zestre : [cartea şi biblioteca] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1965. – 28 ian. – P. 3. Scrisori comentate : [lacune din viaţa de toate zilele expuse prin versuri satirice] / Alexandru Donos // Cultura. – 1965. – 18 dec. – P. 15. Şi până azi... : [poezie] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1965. – 1 ian. – P. 3. Tinereţe... : [obiecţii pe marginea emisiunii TVC (Tinereţe – vis cutezător)] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1965. – 29 dec. – P. 3. – (Micul ecran). 1966 Basma curată : [foileton] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 17 febr. – P. 13. Bună-i brânza din burduf... : [tradiţii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 29 oct. – P. 15. Ce mai faci? : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 6 aug. – P. 15. Cine eşti? : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 10 sept. – P. 14. Covorul : [tradiţii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 24 sept. – P. 7. Cronică „culturală” : [parodii ilustrate] // Cultura. – 1966. – 9 febr. – P. 8. Cu semănatul : [tradiţii] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1966 – 1 ian. – P. 1. Din nou despre firme / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 20 aug. – P. 13. – (Inscripţii agramate). „Izvorul” : [obiecţii pe marginea emisiunii televizate cu acelaşi nume dedicată satului] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1966. – 6 febr. – P. 4. – (Micul ecran). La şezătoare : [tradiţii] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1966. – 16 febr. – P. 3. La temelie : [construcţia căminelor culturale] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 10 sept. – P. 9. Mai mult spirit : [pe marginea emisiunii TVC (Tinereţe – vis cutezător)] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei – 1966. – 25 dec. – P. 3. Mărţişor : [tradiţii] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1966. – 27 febr. – P. 1. „Moldova” : [parodie] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1966. – 21 oct. – P. 3. O mie de prosoape : de unde să luăm prosoape pentru nunţi? / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 23 apr. – P. 8. Poeţii şi primăvara : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 1 mai. – P. 16.


44

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

142. Surprize : [obiecţii pe marginea unor emisiuni lit.] / Alexandru Donos // Cultura. – 1966. – 3 febr. – P. 16. – (Micul ecran). 143. Vioara : [schiţă] / Alexandru Donos // Cultura Moldovei. – 1966. – 29 ian. – P. 3. 1967 144. Atenţie la bârfă! : [tabletă] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1967. – 3 mar. – P. 1. 145. Cine a spus? : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1967. – 23 sept. – P. 15. 146. Cum vindem cartea / Alexandru Donos // Cultura. – 1967. – 21 ian. – P. 10. Spre sfârşitul acestui articol este evidenţiată, cu caractere italice, fraza: un sat contemporan trebuie să aibă numaidecât şi librărie. Peste câteva luni după aceea a fost emisă o hotărâre oficială privind construcţia de „Luminiţe” la sate. 147. Îţi place vinul? : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1967. – 2 sept. – P. 13. 148. „Noapte bună, copii” : [obiecţii pe marginea emisiunii televizate cu acelaşi titlu] / Alexandru Donos // Cultura. – 1967. – 18 febr. – P. 15. 149. Nu e om şi nu se mişcă... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1967. – Nr 2. – P. 6. 150. Teitelboim, Dora. Torţă vie : [poezie] / Dora Teitelboim; Tosaburo, Ono. Cutremur submarin : [poezie] / Ono Tosaburo ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Ecouri vietnameze. – Ch., 1967. – P. 55-57; 46-47. 1968 151. Ce-i asta? : [analiza unui anunţ cu greşeli gramaticale şi de stil] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 26 iun. – P. 15. 152. Dăruind cântece : [despre lăutarul Gheorghe Berdilă din satul Biruinţa, Comrat] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 20 iul. – P. 13. 153. Început lăudabil : [micul ecran: reflecţii privind scriitorul în faţa telespectatorului] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 27 ian. – P. 7. 154. Lumina datinii : [muzicanţii – important atribut al nunţii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 7 dec. – P. 12. 155. „Multe doine, multe hore” : [prez. culeg. de cântece cu acelaşi nume] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 27 aug. – P. 14. 156. Piatră de încercare : [note pe marginea culeg. de versuri Îndărătnicia pietrei de Anatol Codru] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1968. – 14 febr. – P. 4. 157. Practic şi teoretic : [despre culeg. Cultivarea limbii apărută la Ed. Ştiinţa în 1960] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 21 dec. – P. 6. 158. Răutul : [deplasare de-a lungul Răutului şi depistarea întreprinderilor care îl poluează] / Alexandru Donos // Cultura. – 1968. – 25 iun. – P. 14-15.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

159. 160.

161. 162.

163. 164. 165. 166. 167.

168. 169. 170. 171. 172. 173.

45

1969 Arta – copiilor : [situaţia privind teatrele pentru copii] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 25 dec. – P. 4. Aspecte : [nevoia de comunicare activă (prin discuţii, dialoguri etc.) a săteanului cu intelectualitatea] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 17 mai. – P. 9. Autobusul 75-04 : [teatrul ambulant la ţară] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 12 iul. – P. 7. Când vine iarna... : [tradiţii: primul material în presa sovietică despre datinile populare de întâmpinare a iernii – Andreiul] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 20 dec. – P. 13. Comedie şi asta... / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 1 ian. – P. 15. – (Inscripţii agramate) Epigrame : [lui Gh. Vodă, D. Matcovschi şi P. Dudnic] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1969. – 1 ian. – P. 4. Inimi de entuziaşti : [despre activitatea Palatului de cultură din or. Orhei] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 15 febr. – P. 2. Masa la „Luminoasă” : [inscripţii deocheate pe unele firme] / Alexandru Donos // Chipăruş. – 1969. – Nr 9. – P. 6. Nevoia unui ecran documentar : [necesitatea unei săli de cinematograf unde ar fi demonstrate doar filme doc.] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 14 iul. – P. 11. Oraş balnear : [despre bazele de odihnă din or. Sergheievka] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 30 aug. – P. 10. Ruleta : [schiţă] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 25 ian. – P. 11. Se abat cu hurta norii... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1969. – Nr 8. – P. 7. Un director al culturii : [despre entuziastul Nicolae Baraban din s. Mălăieşti, Tiraspol] / Alexandru Donos // Viaţa satului. – 1969. – 18 dec. – P. 4. Unde ne sunt dirijorii : [cadrele în cultură] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 11 ian. – P. 13. Zestre a poporului : [sugestii şi doleanţe pe marginea Festivalului folcloric din 1969] / Alexandru Donos // Cultura. – 1969. – 22 noiem. – P. 6-7.

1970 174. A-ncălzit câmpiile... : [versuri-ghicitori pentru cei mici] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1970. – Nr 7. – P. 8. 175. Anomaliile drumului : [probleme în domeniul transportului de pasageri] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 18 iul. – P. 5. 176. Căutând rezerve : [despre pregătirea specialiştilor calificaţi la Inst. de Arte „G. Musicescu”] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 6 iun. – P. 6-7.


46

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

177. Cursuri sunt, specialişti – nu prea : [neglijenţă în perfecţionarea lucrătorilor din sfera culturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 31 oct. – P. 12. 178. Noul tradiţiilor : [cu privire la amprenta prezentului asupra vechilor obiceiuri] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 21 mar. – P. 14-15. 179. Prezentul „Satului uitat” : [un art. publicat de scriitorul Andrei Lupan în 1940 despre satul său de baştină Mihuleni, Rezina, este coment. peste 30 de ani de către fratele său Fiodor Lupan] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 27 iun. – P. 12-13. 180. Recolta toamnei : [versuri] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1970. – 26 sept. – P. 1. 181. Talente : [pe marginea Festivalului colectivelor muzicale şi coregrafice din raionul Floreşti] / Alexandru Donos // Cultura. – 1970. – 23 mai. – P. 13.

182. 183. 184. 185. 186.

187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194.

1971 Ajun de An Nou : [versuri] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 1 ian. – P. 17. Casă nouă, viaţă nouă (1) : [probleme privind arhitectura caselor de la ţară] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 28 febr. – P. 14. Cântecul răsună în câmp : [reportaj] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1971. – Nr 9. – P. 10-11. Cinci sute de trandafiri : [tradiţia ţesutului covoarelor] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 13 febr. – P. 15. Curat ghinion, nu alta ; Ce-i scris cu peniţa nu tai cu bărdiţa ; Colac peste pupăză / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 30 ian. – P. 14. – (Vorba ceea). Hârtia rabdă totul ; La o adică... / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 18 dec. – P. 14. – (Vorba ceea). Iarna a plecat la drum... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1971. – Nr 2. – P. 7. Întâi să-l ciopleşti / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 20 mar. – P. 10. – (Vorba ceea). Lumina şezătorilor : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1971. – Nr 2. – P. 19-20. Omenia-i pentru oameni / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 15 mai. – P. 14. – (Vorba ceea). Petale de trandafir : [activitatea meşterilor populari] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 31 iul. – P. 4-5. Primenindu-ne traiul (2) : [probleme privind interiorul unei locuinţe] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 20 mar. – P. 13. Rămâi trăsnit, nu alta ; Ia-le de unde nu-s...; Simplu ca bună ziua / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 30 oct. – P. 14. – (Vorba ceea).


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

47

195. Răutul : [o nouă investigaţie privind poluarea râului descrisă cu trei ani în urmă în Cultura din 25 iun. 1968] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 28 aug. – P. 10-11. 196. Răutul : [răspunsul instanţelor sus-puse la problema abordată, coment. ca fiind unul evaziv, formal] / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 27 noiem. – P. 11. 197. Socoteala de la târg... / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 12 iun. – P. 13. – (Vorba ceea). 198. Şi de ce să le pese? / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 4 dec. – P. 11. – (Vorba ceea). 199. Şi pe ploaie, şi pe ninsoare... / Alexandru Donos // Cultura. – 1971. – 17 apr. – P. 11. – (Vorba ceea). 1972 200. „Ariciul” : [micul ecran: obiecţii la această emisiune televizată de satiră şi umor] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 18 mar. – P. 12-13. 201. Epigrame : [lui P. Zadnipru, I. Stavscaia, I. Bolduma, M. Roman] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1972. – 1 ian. – P. 4. 202. „Gogoşari” tipografici : [lacune tipografice şi greşeli de limbă în Crestomaţia de literatură moldovenească pentru cl. a VIII-a şi în culeg. de poveşti populare Prietenia dobitoacelor] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 25 mar. – P. 16. 203. În mâinile lor – o lume întreagă : [schiţă despre activitatea telefonistelor] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1972. – Nr 6. – P. 9 ; Vocaţie. – Ch., 1975. – P. 138-145. 204. Închinare : [poezie închinată lui Andrei Lupan la 60 de ani] / Alexandru Donos // Colhoznicul Moldovei. – 1972. – 1 febr. – P. 3. 205. La ce veţi lucra în 1972? : [parodii cu A. Busuioc, P. Zadnipru, V. Roşca] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 1 ian. – P. 16. 206. Marca „Zorile” şi prestigiul ei / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 28 oct. – P. 12. 207. Microinterviu cu Gheorghe Forţu : [entuziaşti ai culturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 15 iul. – P. 12. 208. Microinterviu cu Ion Bazatin : [entuziaşti ai culturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 11 mar. – P. 12. 209. Microinterviu cu Ion Negară : [entuziaşti ai culturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 24 iun. – P. 13. 210. Pensionat nu înseamnă izolat / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 22 iul. – P. 15. 211. Studiind „Pluguşorul” : [despre cartea Poezia populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou de N. Băieşu] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 25 dec. – P. 2.


48

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

212. Şi freamătă verdele brazilor : [tradiţii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 8 ian. – P. 13. 213. Trei epigrame : [lui A. Ciocanu, A. Roşca şi A. Codru] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 1 ian. – P. 16. 214. Un roman cu... subiect şi predicat : [lacune tipografice în man. de limba mold. pentru clasa a II-a] / Alexandru Donos // Cultura. – 1972. – 17 iun. – P. 15. 215. Vocaţie : [despre meşterul popular Ludmila Cliofas din Edineţ] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1972. – Nr 6. – P. 9.

216. 217. 218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234.

1973 Albă e, dar nu-i ninsoare... : [catrene-ghicitori] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1973. – Nr 8. – P. 7. Am o idee : [piesă într-un act, cu patru scene şi... o mustrare] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 17 aug. – P. 16. Cartea şi specialistul din agricultură : [cultura la sat] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 26 mai. – P. 12-13. Căutând nod în papură : [pe teme de morală] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 21 iul. – P. 12. Când îţi iubeşti profesia / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1973. – Nr 12. – P. 19. De toamnă : [versuri pentru micuţi] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1973. – Nr 8. – P. 7. Dicţionar alimentar / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 4 aug. – P. 16. Dicţionar bilingv / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 8 sept. – P. 16. Dicţionar de revelion / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 29 dec. – P. 16. Dicţionar etimologic / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 20 oct. – P. 16. Dicţionar lingvistic / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 23 iun. – P. 16. Dicţionar literar / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 17 noiem. – P. 16. Dicţionar muzical / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 7 iul. – P. 16. Dicţionar rutier / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 6 ian. – P. 16. Dicţionar sportiv / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 18 aug. – P. 16. Dicţionar studenţesc / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 15 sept. – P. 16. Dicţionar turistic / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 21 iul. – P. 16. Dicţionar zoologic / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 30 iun. – P. 16. „Intonaţii moi” şi altele : [replică la trad. defectuoasă a cărţii Искусство Молдавской ССР, apărută la Ed. Аврора din Leningrad] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 26 mai. – P. 14.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

49

235. Mărgăritare : [noi studii folclorice] / Alexandru Donos // Viaţa satului. – 1973. – 13 dec. – P. 4. 236. Microinterviu cu Teodor Ciocati : [entuziaşti ai culturii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 10 febr. – P. 12. 237. Permanenţa bibliotecii : [necesitatea bibl. personale] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 27 ian. – P. 12-13. 238. Poeţii şi colindătorii : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 29 dec. – P. 16. 239. ...Şi se topeşte fulgul : [parodii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 8 dec. – P. 16. 240. Unora : [epigrame] / Alexandru Donos // Cultura. – 1973. – 15 dec. – P. 16.

241. 242. 243. 244.

245.

246.

1974 A doua casă părintească : [căminul cultural] / Alexandru Donos // Nistru. – 1974. – Nr 6. – P. 146-152. Creaţia populară astăzi : [despre studiul Фольклор и современность] / Alexandru Donos // Cultura. – 1974. – 24 dec. – P. 12. Întrebări cu bucluc : [răspunsuri hazlii] / Alexandru Donos // Cultura. – 1974. – 26 ian. ; 16 febr. ; 2 mar. ; 23 mar. ; 13 apr. – P. 16. Mâncare de dovleac : [despre etichete agramate pe un şir de borcane cu conserve fabricate în rep.] / Alexandru Donos // Chipăruş. – 1974. – Nr 17. – P. 6. Nume de persoane : [rec. la cartea Nume de persoane de A. Eremia şi M. Cosniceanu, ed. a 3-a, apărută în 1974] / Alexandru Donos // Cultura. – 1974.– 25 mai. – P. 6-7. Şişcan, Constantin. A intrat în mine într-o zi adâncul : [poezie] / Constantin Şişcan ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Şişcan Constantin. Frunze de foc. – Ch., 1974. – P. 63-64.

1975 247. Banul la om trage : [şezătoarea Chipăruşului] / Alexandru Donos // Chipăruş. – 1975. – Nr 10. – P. 6. 248. Caracterul tineresc al „Pluguşorului” / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1975. – 31 dec. – P. 4. 249. Imnuri de luptă şi biruinţă : [pe marginea culeg. Cântece revoluţionare] / Alexandru Donos // Cultura. – 1975. – 15 mar. – P. 9. 250. Noi studii folclorice : [despre vol. Estetica folclorului moldovenesc] / Alexandru Donos // Cultura. – 1975. – 15 mar. – P. 3. 251. Primele două volume : [despre culeg. de folclor: Poezia populară a obiceiurilor calendaristice şi Poezia lirică populară apărute la Ed. Ştiinţa în 1975] / Alexandru Donos // Cultura. – 1975. – 15 mar. – P. 14.


50

252.

253. 254.

255. 256.

257.

258. 259.

260.

261. 262.

263. 264.

265.

266.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

1976 Colhozul şi cultura satului : [interviu cu Gh. Cadeniuc, preşedintele Consiliului Raional al colhozurilor din Floreşti] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 20 noiem. – P. 13. Curat ghinion, nu alta / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 30 ian. – P. 11. – (Vorba ceea). Duioşie : [reflecţii la o culeg. de cântece populare cu acelaşi titlu, textele fiind trad. şi în limba rusă] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 20 noiem. – P. 10. Folclorul şi actualitatea / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 8 iun. – P. 6. Invitaţie la... birocraţie : [publicată la rubr. de satiră şi umor Undiţa, inform. a scos în vileag unele nereguli de la Într. Energosbât din Chişinău] / Alexandru Donos // Moldova soc. – 1976. – 19 oct. – P. 4. În limba genialului Puşkin : [rec. la impunătorul vol. (17 coli de tipar) Молдавский фольклор apărut la Ed. Cartea Moldovenească] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 28 aug. – P. 10. La datorie : [tradiţii noi] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 11 dec. – P. 13. Luţenko, Dmitro. Călinul şi alunul : [poezie] / Dmitro Luţenko ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Constelaţie de inimi. – Ch., 1976. – P. 158 ; Lumina inimii. – Ch., 1979. – P. 289. O trăsătură socială a creaţiei populare : [caracterul social al poeziei populare apărută la noi în culeg. editate în anii puterii sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1976. – 26 mai. – P. 8. Purtând în lume cântecul : [schiţă despre ansamblul „Mărţişor”] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 9 oct. – P. 13. Rodul unei trude neprecupeţite : [rec. la antologia Drama populară moldovenească de Gheorghe Spătaru. – Ch. : Ştiinţa, 1976] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1976. – 25 aug. – P. 5. Stau pe pomi înşirăţele... : [versuri-ghicitori pentru copii] / Alexandru Donos // Scânteia leninistă. – 1976. – Nr 7. – P. 22. Şi totuşi, cine a consumat porţiile? : [morala şi dreptul: dezordine şi furt la cantina Şcolii medii nr. 1 din Străşeni] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 10 iul. – P. 14. Tezaur al cărţii : [impr. de la o expoz. de cărţi rare (incl. miniaturale) inaugurată la Bibl. de Stat „V.I. Lenin” din Moscova] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 17 ian. – P. 15. Un an roditor : [rec. la vol. Legende, tradiţii şi povestiri orale moldoveneşti. – Ch. : Ştiinţa, 1975] / Alexandru Donos // Cultura. – 1976. – 6 mar. – P. 15.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

267.

268. 269. 270.

271.

272. 273.

274.

275. 276.

277.

278. 279.

51

1977 A stimula talentele : [unele observaţii critice privind desfăşurarea Festivalului orchestrelor populare, care a avut loc la Bender întrunind raioanele din partea de Est a Moldovei] / Alexandru Donos // Cultura. – 1977. – 22 ian. – P. 13. Cântece din zona codrilor : [coment. pe marginea unui Festival folcloric] / Alexandru Donos // Cultura. – 1977. – 12 febr. – P. 14. Consultaţii în gârlici / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 1 dec. ; 8 dec.; 15 dec.; Lit. şi arta. – 1978. – 25 mai. – P. 8. Dansează sudul Moldovei : [reportaj de la Festivalul formaţiilor coregrafice din sudul rep. care a avut loc în or. Cimişlia] / Alexandru Donos // Cultura. – 1977. – 5 febr. – P. 11. Gardul cu anunţuri : [publicitate satirică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 24 noiem. ; 1 dec. ; 8 dec. ; 15 dec. ; Lit. şi arta. – 1978. – 12 ian. ; 26 ian. ; 18 mai ; Lit. şi arta. – 1980. – 7 iun. – P. 8. Librarul şi cartea / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1977. – 14 iul. – P. 1-3. Muguri în primăvară / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1977. – 25 mar. – P. 3. Despre faptul că peste o zi urma să apară ultimul număr al săptămânalului Cultura de la care, împreună cu cei 25 de mii de abonaţi ne luăm rămas bun. În locul acestui săptămânal, le spuneam cititorilor Tinerimii, începând cu luna aprilie 1977, vor apare două publicaţii noi: Literatura şi arta şi Învăţământul public. Noi vlăstare în peisajul cultural al satului : [cu privire la centralizarea aşezămintelor de cultură] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 13 iun. – P. 5. Oraş al înălţimilor de mâine : [dialog cu B. S. Gritunic, arhitect principal al or. Bălţi] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 27 oct. – P. 1-2. Pentru biblioteca dumneavoastră : [pe marginea noilor cărţi Dialog continuu de Ion Ciocanu şi Poezia moldovenească modernă la începuturile ei] / Alexandru Donos // Învăţământul public. – 1977. – 18 mai. – P. 2. Semănători de voie bună şi bucurii : [microinterviuri comentate] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1977. – 1 ian. – P. 4. La întrebarea „Ce aţi face sau ce aţi zice Dumneavoastră, dacă în ajunul Anului Nou o să vă pomeniţi cu o ceată de urători la fereastră?” răspund Alexandra Primac, ministrul adjunct al culturii, Nicolae Corlăteanu, academician, Lidia Vacarova, Învăţătoare Emerită, Nicolae Băieşu, folclorist, Grigore Vieru, poet, Serghei Lunchevici, Artist al Poporului, Gheorghe Mahu, inginer. Torţă a cunoştinţelor : [început de an şcolar] / Alexandru Donos // Învăţământul public. – 1977. – 27 mai. – P. 3. Un imn al plugarilor : [schiţă despre importanţa şi semnificaţia urăturilor de revelion] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 29 dec. – P. 4.


52

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

280. Vigoarea cântecelor bătrâneşti : [rec. la vol. Balada populară. – Ch. : Ştiinţa, 1976] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 1 dec. – P. 7. 281. Viitorul muzeu al satului / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1977. – 27 noiem. – P. 3. 1978 282. Comoara noastră – monumentele / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 28 noiem. – P. 7. 283. Explicaţie (1) : [trilogie satirică la Beciul Vechi] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 18 mai. – P. 8. 284. Folclorul şi actualitatea : [reflecţii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 8 iun. – P. 6. 285. Luptând, noi ne gândeam la pace : [tema păcii în cântecele populare despre război] / Alexandru Donos // Comunistul Moldovei. – 1978. – Nr 12. – P. 72-76. – Rev. bilingvă. 286. Precizare (2) : [trilogie satirică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 25 mai. – P. 8. 287. Rectificare (3) : [trilogie satirică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 2 iun. – P. 8. 288. Strada, bat-o vina... : [problema inscripţiilor agramate] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 15 iun. – P. 8. 289. Tradiţii şi contemporaneitate : [rec. la cartea cu acelaşi nume, aut.: V. S. Zelenciuc, I. V. Popovici şi L. D. Loskutova, apărută la Ed. Cartea Moldovenească] / Alexandru Donos // Tribuna. – 1978. – Nr 7. – P. 45-46. – Rev. bilingvă. 290. Un frumos buchet de tradiţii : [despre culeg. Tradiţii şi contemporaneitate. – Ch.: Cartea Mold., 1977] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 22 sept. – P. 8. 291. Un motiv social al folclorului moldovenesc contemporan / Alexandru Donos // Limba şi lit. mold. – 1978. – Nr 3. – P. 31-37. 292. Unde-i pan Ziuzea? : [schiţă umoristică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1978. – 12 ian. – P. 8. 1979 293. În căutarea tânărului specialist (1); Ambiţia tânărului specialist (2); Grijă pentru tânărul specialist (3); Pregătirea specialiştilor din domeniul culturii (4); Tinerii specialişti / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1979. – 19 iul. – P. 7; 26 iul. – P. 3; 2 aug. – P. 7; 9 aug. – P. 3; 6 dec. – P. 2. În baza acestui grupaj de materiale, ce se referă la pregătirea specialiştilor din domeniul culturii, autorului i s-a conferit Titlul de Laureat al Premiului Uniunii Jurnaliştilor pentru anul 1979.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

53

294. Conflict cu profesia / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1979. – 25 ian. – P. 6. 295. Cuvântul potrivit : [despre cartea Cuvântul potrivit – la locul potrivit de V. Mândâcanu apărută la Ed. Cartea Moldovenească în 1979] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1979. – 17 iul. – P. 7. 296. În dar oamenilor : [schiţă despre jurnalistul Gheorghe Remenco] / Alexandru Donos // Nistru. – 1979. – Nr 7. – P. 115-121. 297. Luţenko, Dmitro. Şi nu s-au mai întors acasă : [poezie] / Dmitro Luţenko ; trad. din limba rusă de Al. Donos // Lumina inimii. – Ch., 1979. – P. 28. 298. Ori am mai râs, ori nu! : [prez. în pagina de satiră şi umor a cărţii Între patru ochi de Petru Cărare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1979. – 1 mai. – P. 8. 299. S-au achitat : [schiţă satirică] / Alexandru Donos // Chipăruş. – 1979. – Nr 12. – P. 7. 300. Şansele folclorului intim : [despre vol. Strigături, amintiri şi scrisori versificate apărut la Ed. Ştiinţa în 1979] // Lit. şi arta. – 1979. – 13 sept. – P. 7. 301. Vigoarea moştenirii artistice : [interviu cu V. M. Gaţac, dr. hab. în filologie, or. Moscova] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1979. – 26 apr. – P. 7. 1980 302. Ancorat în actualitate : [despre creaţia scriitorului Vasile Galaicu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 20 mar. – P. 5. 303. Contribuţia bibliotecarilor : [cultura la sat] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 20 noiem. – P. 6. 304. Coordonatele dramei populare : [despre studiul Историческая молдавская народная драма de Gheorghe Spătaru] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 25 sept. – P. 5. 305. Cursuri sunt, specialişti – nu prea : [cadrele în cultură] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 17 iul. – P. 7. 306. Epigrame : [lui I.C. Ciobanu, R. Lungu, V. Roşca] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 27 noiem. – P. 8. 307. Eu sunt aici : [parodie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 14 aug. ; 6 noiem. – P. 8. 308. Melc, melc-codobelc : [versuri-ghicitori pentru cei mici] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1980. – Nr 7. – P. 8. 309. O, nu! Eu sunt copac! : [parodie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 24 iul. – P. 8. 310. Primenind obiceiurile : [ritualurilor vechi și noi – atenție cuvenită] / Alexandru Donos // Lit. și arta. – 1980. – 10 ian. – P. 2. 311. Sfetnic bun al milioanelor : [interviu cu V. S. Zadnipru, red.-şef al emisiunilor lit.-dramatice la Com. de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 30 oct. – P. 1-2. 312. Situaţii : [versuri] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 28 aug. – P. 8.


54

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

313. Tot mi-i sete... : [parodie] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1980. – 14 aug. – P. 8. 314. Trandafir bătut la poartă... : [în lumea cărţilor: despre apariţiile folclorice În grădina cu flori multe, Apă vie şi Trandafir bătut la poartă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 18 dec. – P. 5. 315. Ultimul drum spre baştină : [despre deplasarea spre sudul Moldovei a sicriului cu trupul neînsufleţit al actorului Dumitru Caraciobanu] / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1980. – 18 oct. – P. 4. 316. Un aspect educativ al creaţiei populare : [despre cartea Воспитательное значение детского фольклора de N. Băieşu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1980. – 15 noiem. – P. 5. 317. Verde, alb, multicolor... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Steluţa. – 1980. – Nr 10. – P. 14. 318. Тема мира и патриотизма в современном молдавском фольклоре : [Tema păcii şi a patriotismului în folclorul mold. contemporan] / Alexandru Donos // Народные традиции и современность. – K., 1980. – C. 56-62. 1981 319. Bărbat grijuliu : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 5 mar. – P. 8. 320. Buchet multicolor : [reflecţii privind drama populară] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 18 iun. – P. 7. 321. Concursul „Din acelaşi sat” : [răspunsuri hazlii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 17 dec. – P. 8. 322. Concursul spectatorilor : [serata de satiră şi umor dedicată zilei de 1 aprilie organizată la Casa scriitorilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 30 apr. – P. 8. 323. Credinţă : [poezie dedicată lui Vladimir Beşleagă, la 50 de ani de la naştere] / Alexandru Donos // Cultura. – 1981. – 23 iul. – P. 5. 324. Cu şi fără ghimpi : [parodie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 19 febr. – P. 8. 325. Din poşta Gârliciului : [răspunsuri cu haz] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 25 iun. – P. 8. 326. Frumoase vorbe cu tâlc : [rec. la noul vol. Proverbe şi zicători (din ser. celor 17 vol. acad. de folclor)] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1981. – 17 dec. – P. 7. 327. Hai, aceste poezii, să le completăm, copii! : [versuri-ghicitori pentru cei mici] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1981. – Nr 10. – P. 8. 328. Mai multă grijă faţă de monumente / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1981. – 8 ian. – P. 1-2. 329. Mărturii ale relaţiilor seculare : [rec. la vol. Relaţii folclorice moldo-ruseucrainene] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 3 sept. – P. 7.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

55

330. Parodii şi epigrame : [prez. cărţii omonime de Petru Cărare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 4 iun. – P. 8. 331. Scrisori din Gârlici : [răspunsuri cu haz] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 8 iul. – P. 8. 332. Tu eşti mare, eu sunt mic : [parodie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 2 apr. – P. 8. 333. Tudor Istrati : [laborator de creaţie la „Beciul Vechi”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 20 aug. – P. 8. 334. Ultimilor tineri literaţi din seria „Debut” : [epigrame : Elenei Vicol, Renatei Verejanu, lui Haralambie Moraru, Ion Bradu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1981. – 29 ian. – P. 8.

335.

336. 337. 338. 339. 340. 341. 342. 343. 344. 345. 346. 347.

1982 Bucurie şi nedumerire : [replică: greşeli gramaticale în titlurile cântecelor moldoveneşti de pe discurile stereo imprimate la Moscova] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 25 febr. – P. 7. Datorie patriotică : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 2. – P. 22. Din îndemnul inimii : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 4. – P. 9. Folclor moldovenesc în periodicele de limba rusă / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 30 sept. – P. 7. În cinstea Zilei Victoriei : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 5. – P. 21. Încă o dată despre muzeul satului : [revenim asupra celor publicate] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 11 mar. – P. 7. Înfrumuseţarea sărbătorilor : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 3. – P. 20-21. Literatura şi folclorul : [despre studiul Literatura moldovenească şi folclorul] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 29 apr. – P. 7. Lumina slăvitului cireşar : [tradiţii] /Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 6. – P. 22. Omagiu spicelor de grâu : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 7. – P. 13. Propagând monumentele / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 23 dec. – P. 7. Semănătorii : [tradiţii] / Alexandru Donos // Femeia Moldovei. – 1982. – Nr 1. – P. 22-23. Unde-s manualele pentru şcolile de muzică? : [la intervenţia gaz.; art. anterior în Literatura şi arta din 19 noiem. 1981] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 21 ian. – P. 7.


56

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

348. Vigoarea talentelor din popor : [note de la concursul rep. al filmelor turnate de cineaşti amatori] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1982. – 25 noiem. – P. 7. 1983 349. Călători... de nevoie : [cu ce probleme vin oamenii în audienţă la Com. Executiv Raional Leova] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 26 mai. – P. 7. 350. Când îşi lasă florile caişii : [reportaj de la Zilele Culturii în raionul Vulcăneşti] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 14 apr. – P. 3. 351. Cântece de biruinţă : [despre monogr. lui E. Junghietu Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului – 1941-1945] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. –1983. – 5 mai. – P. 2. 352. Cântece de voinicie : [despre vol. Eposul eroic de V. M. Gaţac] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 11 aug. – P. 7. 353. De vorbă cu satul : [pe marginea emisiunilor televizate „Dialog cu satul”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 31 mar. – P. 2. 354. Iar când soldaţii cântă... : [despre folclorul ostăşesc] / Alexandru Donos // Nistru. – 1983. – Nr 11. – P. 123-128. 355. Interesele şi doleanţele studenţilor : [reportaj de la o întâlnire a reprezentanţilor red. Literatura şi arta cu studenţii de la Inst. Pedagogic din Tiraspol] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 18 mar. – P. 2. 356. Înainte mult mai este? : [revenim asupra celor publicate – despre CasaMuzeu „A. Mateevici” din Căinari] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1983. – 24 febr. – P. 7. 357. Mesaj de pace în folclorul istoric moldovenesc / Alexandru Donos // Limba şi lit. mold. – 1983. – Nr 4. – P. 32-39. 358. Muzeul – mijloc de educaţie patriotică / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 14 iul. – P. 7. 359. Un iubitor al graiului moldav : [despre ucraineanul Eugen Hodun, aut. al Dicţionarului de rime eminesciene (în manuscris)] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 8 sept. – P. 8. 360. Veseli şi buni de glumă : [1 aprilie la Câşliţa-Prut, Vulcăneşti] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1983. – 7 apr. – P. 8. 1984 361. „Brăzdenii” : [despre Teatrul popular „Brăzdenii” din s. Boroseni, Râşcani] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1984. – 7 dec. – P. 7. 362. Pentru biblioteca iubitorilor de folclor : [prez. detaliată a noilor apariţii folclorice: Să trăiţi, să-nfloriţi, Primiţi Căluţul?, Фольклорнoе наследие народов СССР и современность, Ce mi-i drag mie pe lume, Poveşti populare ruse] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1984. – 29 noiem. – P. 7.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

57

363. Permanenţa creaţiei populare : [rec. la cartea Frumos e la şezătoare care cuprinde snoave, anecdote, folclor muz., artă coregrafică etc., precum şi descrierea obiceiurilor populare culese de pe întregul teritoriu al Moldovei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1984. – 5 apr. – P. 7. 1985 364. Adunând mărgăritare : [coment. pe marginea culeg. de folclor cantabil Tot cu cântul mă mângâi de Vladimir Curbet] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 28 mar. – P. 7. 365. Cartea în biblioteca şcolii : [art. de problemă despre completarea insuficientă a bibl. şcolare cu lit. necesară elevilor şi profesorilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 25 apr. – P. 7. 366. Cronica timpului: prima zi de pace : [răsfoind ziarele rep. care au apărut acum 40 de ani – în a doua sau a treia zi după terminarea celui de Al Doilea Război Mondial] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 9 mai. – P. 6. 367. Invidia : [tineretul şi cultura la sat] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 21 febr. – P. 7. 368. În ascensiune. Şi totuşi... : [rev. presei raionale] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 17 oct. – P. 7. 369. Nicolae Băieşu: „Satul este un generator al folclorului de Anul Nou” : [interviu cu folcloristul Nicolae Băieşu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 1 ian. – P. 7. 370. Nu ştie stânga ce face dreapta : [satiră] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 14 febr. – P. 8. 371. Pace-n ţară, grâu la vară : [motive de pace în folclorul scurt] / Alexandru Donos // Nistru. – 1985. – Nr 5. – P. 111-114. 372. Urmând calea părinţilor : [schiţă despre profesoara Emilia Neagu din Chişinău] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 26 dec. – P. 2. 373. Zile de „odihnă” pe ţărmul însorit : [lacune la Sanatoriul „Солнечный берег” din Sergheievka] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1985. – 26 sept. – P. 7. 1986 374. Cum respectăm ortografia / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1986. – 2 oct. – P. 7. 375. Dăruire : [Lit. în şcoală ] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. – 24 iul. – P. 2. 376. Faceţi cunoştinţă: amatori de bani nemunciţi : [despre veniturile ilicite] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. – 31 iul. – P. 3. 377. Monument lăsat la voia întâmplării / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. – 17 apr. – P. 7. Articol despre situaţia precară în care se află Biserica „Sf. Constantin şi Elena”,


58

378.

379. 380. 381.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

precum şi cimitirul din preajmă unde sunt înmormântaţi oameni de cultură din secolul trecut – familiile Donici, Catargi, Russo, Krupenski, Stuart ş.a. Să mai aşteptăm un an... : [reluăm problema: e vorba de chestiunea referitoare la completarea bibl. şcolare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. – 27 noiem. – P. 2. Vânzător fără magazin / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. – 13 mar. – P. 7. Zis şi făcut : [haz de necaz] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1986. –13 febr. – P. 7. О миролюбии народа : [cвидетельства старин. фольклора] : [Dragostea de pace a poporului : [mărturii ale folclorului secular] / Alexandru Donos // Кодры. – 1986. – Nr 6. – C. 147-151.

1987 382. Între deficienţe şi probleme : [sportul la sat] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1987. – 7 oct. – P. 6. 383. O altă alternativă nu există : [restructurarea în acţiune: despre trecerea într. la sistemul de autofinanţare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1987. – 10 dec. – P. 2. 384. Pata din carnetul de muncă : [restructurarea: imperativ şi faptă – persecutarea neîntemeiată a unei bibliotecare din Otaci] / Alexandru Donos// Lit. şi arta. – 1987. – 11 iun. – P. 6. 385. Rod al indiferenţei : [revenim la cele publicate: lucrările privind reparaţia Bisericii „Sf. Constantin şi Elena”, promise acum un an şi jumătate, nu se mişcă din loc] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1987. – 19 noiem. – P. 3. 386. Spărgător de uşi cu narcotice în buzunar / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1987. – 12 mar. – P. 3. (Ora legii). 387. Uneori şi confortul dăunează sănătăţii / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1987. – 24 sept. – P. 1, 7.

388. 389. 390.

391.

1988 Aşteptând sancţiune de sus... : [probleme de ortografie în lumina restructurării] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. – 10 mar. – P. 3. Căciula lui Moş Gerilă / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. – 1 ian. – P. 8. De ce a dispărut „Casa Mare”? / Alexandru Donos / Lit. şi arta. –1988. – 18 febr. – P.7. Acest edificiu, construit în 1972 în cadrul EREN de la Lacul Comsomolist (azi – Valea Morilor), avea menirea să demonstreze vizitatorilor străini arhitectura noastră populară şi bogăţia creaţiei orale. Însă, fiind avariat după cutremurul din 31 august 1986, „Casa Mare” nu a mai fost restabilită. De ce mor poeţii duminica? : [In memoriam Petrea Cruceniuc] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. – 14 ian. – P.7.392.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

59

392. Familia Stere la Ciripcău / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. –13 oct. – P. 8; Stere Constantin. În preajma revoluţiei. – Ch. 1991. – Vol. 4. – P. 514521. 393. Întru echitate şi adevăr // Lit. şi arta. –1988. – 29 sept. – P.5. Apel adresat Comisiei interdepartamentale a Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii, semnat de un grup de jurnalişti şi scriitori care cereau oficializarea limbii noastre şi revenirea ei la veşmântul firesc – grafia latină. Din partea redacţiei Literatura şi arta apelul a fost semnat de jurnaliştii şi scriitorii A. Reniţă, V. Olărescu, B. Vieru, E. Gheorghiţă, V. Tăzlăuanu, A. Donos, R. Iuncu, I. Caţaveică, A. Blanovschi, M. Blajinu. De subliniat că nu toţi cei care-şi zic azi bărbaţi ai neamului, iniţiatori ai mişcării naţionale au dorit atunci să semneze acel apel – prima reacţie publicată în Literatura şi arta, primul răspuns de susţinere a Scrisorii deschise a celor 66 oameni de litere, artă şi ştiinţă, apărută mai întâi în gazeta Învăţământul public (17.09.1988), apoi în Literatura şi arta (22.09.1988). 394. Miliarde inventate / Alexandru Donos // Lit. și arta. – 1988. – 24 noiem. – P.2. Ripostă dată (prin argumente incontestabile) unor ziare antinaționale care induc lumea în eroare precum că trecerea la grafia latină ne va costa câteva miliarde de ruble. 395. Nu pângăriţi mormintele! : [lichidarea şi profanarea mormintelor unor personalităţi din secolul trecut ce-şi au odihna de veci la cimitirul de lângă Biserica „Sf. Constantin şi Elena” din Chişinău] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. – 8 dec. – P. 8. 396. Unde ne sunt specialiştii? : [problema cadrelor în domeniul culturii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1988. – 18 aug. – P. 3 1989 397. Agenda chestionarului nostru : [bilanţul răspunsurilor expediate red. de către cititori la cele două chestionare: „În care alfabet – rusesc sau latin – aţi dori să citiţi următoarele numere ale săptămânalului Literatura şi arta?”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 20 apr. – P. 3. Tot aici e publicat un anunţ privind angajarea temporară a două dactilografe pentru tipărirea textelor în grafie latină, or, Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM permisese ca, în ordine de experiment, să fie editată o parte a tirajului gazetei în grafie latină, transferând (conform documentelor de arhivă) redacţiei şi Uniunii Scriitorilor anumite sume de bani în acest scop. Primul număr al săptămânalului în grafie latină (la care am participat şi eu cu un set de materiale) a apărut la 15 iunie 1989, fiind editat, ca şi până atunci, la Tipografia „Universul” din Chişinău. Ne miră faptul că Mircea Snegur scrie în 2007 în memoriile sale (vol. 1, pag.426) că N. Dabija a riscat mult când a început tipărirea gazetei în grafie latină. Şeful redacţiei „Literatura şi arta”, încurajat de plăsmuirea lui M. Snegur, declară în 2008 în presa de la Bucureşti că numărul în cauză l-a făcut în clandestinitate


60

398.

399.

400.

401.

402. 403. 404.

405.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

în Lituania. Adevărul este altul: cei care au riscat atunci au fost scriitorii L. Lari, V. Mihail şi I. Vatamanu editând încă în martie 1989 în clandestinitate (la început în Letonia, apoi în Lituania) publicaţia „Glasul” cu caractere latine (vezi: „Săptămâna” din 23.01.2009, pag. 1; „Literatura şi arta” din 21.10.2010, pag. 1). Anexă la un dosar penal : [paradoxurile democraţiei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 8 iun. – P. 3. Autorul prezintă o serie de probe şi argumente care dovedesc că cei arestaţi la mitingurile nesancţionate din anul 1989 nu pot fi puşi pe banca acuzaţilor, rugând judecătoria să anexeze acest material la dosarul penal în cauză. Aplauze pentru învăţătoarea concediată / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 26 ian. – P. 5. În apărarea profesoarei Larisa Teacă din Leova care a fost concediată pentru că, prin intermediul ziarului raional, a chemat intelectualitatea să pledeze pentru oficializarea limbii şi revenirea ei la alfabetul latin. Când se va pune totuşi punctul pe „i”? : [scrisoarea ne-a chemat la drum] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 20 iul. – P. 7. Ilegalităţi şi birocraţie în repartizarea locuinţelor la Soroca. De altfel, autorul a fost nevoit să facă două deplasări în or. Soroca pentru a le dovedi cinovnicilor de acolo că încalcă legislaţia în vigoare. În cele din urmă, celui obidit i s-a făcut dreptate. Ce s-a întâmplat în seara de 2 august la Chişinău : [un grup de provocatori încearcă să pună la cale acţiuni de conflict] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 10 aug. – P. 2. Ceai „fere zahar” : [probleme de ortografie în meniurile cantinelor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 27 iul. – P. 8. Cine sperie lumea? sau Cât ne va costa totuşi revenirea la grafia latină? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 22 iun. – P. 8. Conducerea părăseşte tribuna sau ATEM-ul dezinformează publicul : [evenimentele de la 7 noiem. 1989] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 16 noiem. – P. 1-2. Evenimentele de la 7 noiembrie 1989: pe de o parte – aşa cum s-au desfăşurat, iar pe de alta – aşa cum au fost comentate de Agenţia Telegrafică a Moldovei. De altfel, unul dintre şefii de atunci ai ATEM-ului se dă astăzi ca cel mai aprig democrat şi unionist. Criminali fără vină : [paradoxurile democraţiei] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1989. – 5 oct. – P. 7. După trei luni de aflare în arestul miliţiei, muncitorul Dumitru Popa de la Combinatul „Iskoj” din Chişinău este judecat trei zile la rând pentru că a luat cuvântul la mitingul neautorizat din 26 februarie 1989, unde a vorbit despre problemele stringente pe care urmează să le rezolve conducerea republicii. În articol sunt reproduse discursurile celor doi avocaţi (unul din oficiu şi altul de la


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

406.

407.

408. 409.

410.

411.

412.

61

întreprinderea „Iskoj”), precum şi ultimul cuvânt al inculpatului D. Popa, care au demascat cu lux de amănunte făţărnicia, cinismul şi miopia conducerii, precum şi a reprezentanţilor justiţiei. Cu musca pe căciulă : [verde-n ochi sau demascarea unei insinuări neîntemeiate din ziarul de limbă rusă Молодёжь Молдавии] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 14 dec. – P. 7. Cum m-am pomenit în casa lui Bodiul : [paradoxurile democraţiei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 2 noiem. – P. 8. Ajuns la sanatoriul „Moldova” din Odesa, doamna de la registratură, uitându-se încă o dată în tabelul de pe masă, zise: „Nu am locuri libere. Nici nu ştiu ce să fac cu dumneavoastră...”. Indignat de o asemenea ospitalitate, am întrebat-o: „Dar cum se poate să ai bilet la mână şi să nu fie loc de cazare?” „Nu vă neliniştiţi, vă rog, mă întrerupse ea, o să vă aranjez în blocul numărul doi, cu saloane de lux, e vorba de fosta casă de odihnă a lui Bodiul. Biletul dumneavoastră costă mai puţin – 170 de ruble, dar n-o să plătiţi nimic în plus. Drept că la proceduri medicale şi la masă o să veniţi aici în blocul principal...” ...Aflându-mă timp de 24 de zile în casa lui Bodiul, nu ştiu de ce, însă am rămas plictisit de luxul ce domină în această clădire... Luându-mi rămas bun de la servitoarea ce curăţa grijuliu cu aspiratorul covoarele persane aşternute în hol, de la paznicul ce se pregătea să stropească maidanul asfaltat din faţa clădirii, le-am spus în glumă în semn de adio: „Curăţenie şi lux... Mai odihniţi-vă oleacă”. Nu mi s-a răspuns nimic. În schimb, am citit în ochii acestor oameni întrebarea: „Dar dacă mâine se întoarce stăpânul?” Cuvinte de urare, cuvinte de revoltă : [reflecţii după încheierea alegerilor] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1989. – 6 apr. – P. 6. Despre unele lozinci şi pancarte : [demonstraţia oamenilor muncii de 1 Mai şi tendinţa televiziunii din acea seară de a prez. telespectatorilor doar ceea ce convine puterii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 4 mai. – P. 8. Garoafe pentru cei nevinovaţi : [ora legii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 7 noiem. – P. 2. Reportaj de la şedinţele judiciare care au durat câteva zile, în cadrul cărora au fost judecaţi tinerii activişti Ion Tutunaru şi Pintilie Ţurcanu, pentru că au participat la mitingul neautorizat din 26 februarie 1989. Grafia latină în viziunea unor şefi : [unii şefi din raionul Anenii Noi au încercat să dea jos o firmă scrisă cu litere lat., dar nu le-a reuşit] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 17 aug. – P. 3. În aşteptarea răspunsurilor / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 9 mar. – P. 8. – (De joi până joi). Reportaj de la şedinţa cenaclului „Alexei Mateevici” care a avut loc pe 5 martie, la Teatrul de Vară, în cadrul căreia procurorului general D. Postovan i-au fost adresate câteva întrebări, printre care şi următoarele două: 1. De ce nu a fost


62

413.

414.

415.

416. 417.

418. 419. 420.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

tras la răspundere pentru plagiat V. Iovv, prim-secretar al comitetului orăşenesc de partid Bălţi, caz relatat în Literatura şi arta din 15 şi 22 dec. 1988? 2. Când va fi tras la răspundere A. Jdanov, prim-secretar al Comitetului raional de partid Lazo, pentru comportarea ieşită din comun faţă de medicul Lidia Tăbârţă, caz descris în Literatura şi arta din 22 dec. 1988 şi în Moldova socialistă din 22 febr. 1989? De altfel, aceşti doi inşi au căpătat în curând imunitate parlamentară devenind deputaţi (la început – din partea agrarienilor, apoi – a comuniştilor), iar unul dintre ei – V. Iovv – e şi astăzi în fotoliul legislativului. În care alfabet doriţi să citiţi Literatura şi arta? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 6 apr. – P. 3. Am publicat două chestionare rugându-i pe cititori să sublinieze varianta care o acceptă, să completeze chestionarul cu adresa de la domiciliu şi, decupându-l din ziar, să-l trimită la redacţie. Încă o dată despre „minciună şi adevăr” sau „Фальшивка налицо” : [replică] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1989. – 3 aug. – P. 2. Prin argumente incontestabile a fost spulberată speculaţia savanţilor V. Grossul şi V. Stati, precum că introducerea alfabetului latin ar cere cheltuieli enorme. (Primele materiale – „Miliarde inventate” şi „Minciună şi adevăr” privind această temă au fost publicate în Literatura şi arta din 24 noiem. 1988 şi, respectiv, 13 iulie 1989). „Joia trecută... : [despre cel mai mare miting din 23 mar. 1989, la care a participat şi conducerea rep., precum şi despre primele alegeri parlamentare în noile condiţii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 30 mar. – P. 8. La intervenţia gazetei : [învăţătoarea Larisa Teacă a fost restabilită în funcţie] / Alexandru Donos //Lit şi arta. – 1989. – 16 febr. – P. 7. Lecţie de democraţie : [ce se întâmplă duminicile la Chişinău: bătându-i pe tinerii care participă la mitingurile de protest, miliţia demonstrează lecţii de... democraţie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 23 febr. – P. 3. E vorba de cel de-al doilea miting neautorizat, desfăşurat la 19 februarie 1989 în Piaţa Biruinţei (cum se numea atunci piaţa din centrul capitalei), unde sosiseră o serie de limuzine şi autobuse ale miliţiei. „Au apărut în piaţă şi două maşini (cu gratii la ferestre) care servesc la transportarea puşcăriaşilor, la apariţia cărora s-a adunat şi mai multă lume”, scriam în acel articol. Fraza luată în ghilimele a fost omisă din articol, la tipografie, de către cenzură. Păstrez şi azi şpaltul acelei pagini. Luni seara... : [sunt dezminţite minciunile şi alte dezinformări ale ATEMului] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1989. – 2 mar. – P. 8. Minciună şi adevăr / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 13 iul. – P. 2. Ni se răspunde : [răspunsurile procuraturii la întrebările ce i-au fost adresate prin intermediul materialului „În aşteptarea răspunsurilor” publicat la 9 mar. în Literatura şi arta] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 23 mar. – P. 7.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

63

421. Oglinda demnităţii noastre : [revista scrisorilor: coment. pe marginea coresp. primite în primele trei luni ale anului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 27 apr. – P. 3. 422. Omul perfect ; Henrik Ibsen ; Palisso şi palissotism : [restituiri] // Lit. şi arta. – 1989. – 15 iun. – P. 8. Trei eseuri publicistice de Constantin Stere au fost reproduse pentru prima dată în presa sovietică din volumul În literatură, editat în anul 1921. Comentarii, note şi îngrijirea textelor – de Alexandru Donos. De altfel, acesta este primul număr al Literaturii şi arta tipărit în grafie latină, întregul tiraj fiind editat, în acelaşi timp, şi în grafia rusă de până atunci. Acest paralelism în editarea Literaturii şi arta, numit şi experiment, a durat câteva săptămâni, după care gazeta a continuat să apară doar în grafie latină. Pentru acest experiment Guvernul (sovietic – de atunci) a transferat redacţiei şi Uniunii Scriitorilor (al cărui organ era în acea vreme Literatura şi arta) peste 14 000 de ruble. 423. Paraşutişti în faţa lui Ştefan cel Mare : [încercarea fără rost a unui grup de „internaţionalişti” de a provoca deozordine] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 10 aug. – P. 2. 424. „Prezidentul” şi-a luat tălpăşiţa : [despre detronarea preşedintelui Acad. de Ştiinţe A. Jucenko] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 19 oct. – P. 8. Articolul se încheie cu frazele: „După plecarea de astă vară a mitropolitului Serapion care a înhăţat cu sine o parte din averea episcopiei, acuma şi-a luat tălpăşiţa „prezidentul” Academiei de Ştiinţe care nu a avut ce lua cu sine, dar a lăsat un şir de făptuiri de tristă faimă în urma sa. Cine e la rând?” 425. Renaştere a conştiinţei : [coment. privind opinia cititorilor despre problemele la zi: în curs de şapte luni ale anului 1989 redacţia a primit 7466 de scrisori cu referire la limba de stat şi grafia lat.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 24 aug. – P. 2. 426. Să fim obiectivi : [dezinformarea ATEM-ului privind evenimentele din 7 şi 10 noiem. 1989] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 23 noiem. – P. 4. 427. Să ne stimăm reciproc / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 11 mai. – P. 8. Reportaj de la mitingul mişcării interfrontiste „Edinstvo” (din 23 aprilie 1989) desfăşurat în incinta manejului Asociaţiei sportive „Moldova”. Deoarece în curs de două săptămâni mitingul a fost mediatizat doar la televiziune, am hotărât să dau în vileag totul aşa cum a fost: cine şi ce a vorbit, cine şi cum a fost fluierat de cei prezenţi în sală. 428. Tânărul Stere despre tineretul din vremea sa / Alexandru Donos // Tinerimea Moldovei. – 1989. – 24 mai. – P. 4. 429. Telegramă cu ghinion / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 2 febr. – P. 3.


64

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

În numărul din 5 ianuarie 1989 Literatura şi arta a publicat copia telegramei sosite de la profesorul şi scriitorul Vasile Ţepordei, acesta din urmă felicitândui pe cei care luptă pentru oficializarea limbii noastre şi revenirea acesteia la veşmântul firesc – grafia latină. Agenţia Telegrafică a Moldovei a ripostat difuzând o informaţie în presa antinaţională de la Chişinău, precum că V. Ţepordei este un duşman al poporului, a calomniat Uniunea Sovietică în anii 1941-1943 în ziarul „Raza” pe care îl edita la Bălţi. Le-am explicat celor de la Agenţia ATEM că V. Ţepordei a făcut ani grei de GULAG în Siberia şi că, prin expedierea acestei telegrame, nu a comis nicio crimă. 430. Un miting nesancţionat şi atitudini sancţionate : [reflecţii strict subiective: note de la primul miting care a avut loc în piaţa centrală a capitalei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 16 febr. – P. 8. 431. Un scriitor plus alţii zece : [primele impr. despre inaugurarea de către Haralambie Moraru a unui Teatru literar de satiră şi umor, fiind jucate trei spectacole] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1989. – 30 noiem. – P. 6.

432. 433. 434.

435.

1990 Când s-a născut Constantin Stere? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 16 aug. – P. 4. Ce şiretlicuri se pot face în timpul votării / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 8 mar. – P. 3. Cine-i regizorul acestor spectacole? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 14 iun. – P. 1-2. Trecând în revistă un şir de incidente care aveau loc atunci, a fost trasă concluzia că acestea sunt puse la cale de către unii organizatori din umbră pe care, subliniam, ministerul de interne şi cel al securităţii au misiunea să-i identifice pentru a fi traşi la răspundere. Ulterior am constatat că aceste ministere, fiind înzestrate cu cadre din vechiul sistem, executau încă indicaţiile Moscovei. Tot ce e posibil, anume de acolo erau dirijaţi cum să acţioneze oamenii din umbră, pentru ca apoi vina să cadă pe seama forţelor democratice. De aici se poate trage şi altă concluzie: anume lipsa unei securităţi naţionale a făcut ca separatismul să înflorească, să vină comuniştii pentru opt ani la putere. Acuma, va fi în stare oare securitatea actuală să contribuie la menţinerea guvernării liberal-democraţilor actuali? Criminalii : [în atenţia Parlamentului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 9 aug. – P. 3. Doar pentru faptul că au participat activ la mitingurile din 26 februarie şi 12 martie 1989 tinerii Dumitru Popa, Ion Tutunaru, Pintilie Ţurcanu, Fioghen Calistru, Grigore Vârtosu, Gheorghe Niculiţă, Serghei Câşlaru, Veaceslav Nistor, Iurie Fieraru, Ion Smoleanchin au fost arestaţi şi, fiind închişi pentru câteva luni, au fost puşi în celule împreună cu adevăraţii criminali. Trei dintre ei – Dumitru


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

436. 437.

438.

439.

440.

441.

65

Popa, Ion Tutunaru şi Pintilie Ţurcanu, au fost deja judecaţi şi s-au ales cu diferite termene de privaţiune de libertate. Despre aceste farse judiciare subsemnatul a scris deja în Literatura şi arta. Dosarele celorlalţi tineri însă, pentru a li se anunţa o sentinţă mai aspră, au fost unite de parcă aceştia au acţionat în grup, deşi, înainte de a fi arestaţi, ei nu se cunoşteau între ei. Procesul de judecată a început abia peste opt luni, au urmat alte câteva luni, ajungându-se, în cele din urmă, în impas din lipsă de probe întemeiate (hotărârea din 12 februarie 1990 a Colegiului judiciar penal al Judecătoriei Supreme a republicii). Cum (s-)au ales şi cu ce se vor alege separatiştii : [reportaj de la alegerile din zona nistreană] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 29 noiem. – P. 3. De ce populaţia din partea stângă a Nistrului se teme de români : Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 22 noiem. – P. 3. – (Opinii la zi). Descriind realitatea istorică şi situaţia lingvistică în această zonă, eram de părerea că „Parlamentul este dator să elaboreze o hotărâre suplimentară referitoare la modul de intrare în vigoare şi aplicare pe teritoriul Transnistriei a legilor cu privire la limba de stat şi grafia latină”, fiind avansate propuneri concrete: să fie stabilită o perioadă de tranziţie – până la anul 1995 – în care populaţia din această zonă să fie pregătită pentru aplicarea acestor legi; tot până în 1995 grafia latină să fie studiată şi introdusă benevol în şcolile cu predare în limba maternă etc. Dacă s- ar fi ţinut cont de aceste sugestii, poate că n-am fi avut azi autoproclamata republică nistreană. Demontarea vechiului sistem sau cine ia venitul tipografiei : [începând cu 1 iulie 1990, toate redacţiile au ieşit de sub tutela Tipografia editurii de partid, trecând la autogestiune şi autofinanţare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 21 iun. – P. 2. Deputaţii – în viziunea poporului : [cititorii îşi exprimă o serie de observaţii şi opinii privind unele inadvertenţe de limbă şi stil ale deputaţilor, aspectul exterior al parlamentarilor etc.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 17 mai. – P. 1-2. Dosarul unui hotel (Averea adunată nelegitim trebuie să fie restituită poporului) / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 1 noiem. – P. 7. În atenţia Parlamentului şi Guvernului, am propus ca hotelul din strada Gorki (azi – Maria Cebotari) nr. 37 şi Tipografia Casei Presei (care aduc un venit de milioane în buzunarul Partidului Comunist al Moldovei) să nu fie transformate în SRL-uri, ci să treacă în subordinea statului. Instrument de colonizare a ţinutului / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 13 dec. – P. 3. În discuţie proiectul noului Tratat al Uniunii. Analizând, articol cu articol, am demonstrat că noul Acord Unional, ce se propune, ar putea să ne întoarcă, şi încă benevol, la ceea ce a existat în perioada stalinistă. Face oare să fie semnat un asemenea Tratat?]


66

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

442. Începe o nouă epocă / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 28 iun. – P. 1-2. Trecerea în revistă a legilor adoptate de noul Parlament privind demontarea vechiului sistem: anihilarea aparatului birocratic prin reducerea celor aproape 40 de ministere şi comitete de stat, în locul acestora fiind înfiinţate 17 ministere şi departamente noi, schimbarea denumirilor unor străzi ale capitalei, anularea unor sărbători legate de ideologia comunistă etc. 443. Învierea ; Tatăl nostru : [să revenim la cele sfinte] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 29 mar. – P. 3. Pentru prima dată în presa sovietică din Moldova este publicat textul rugăciunii „Tatăl nostru”. După 50 de ani a apărut de sub tipar o ilustrată mult aşteptată de credincioşi reprezentând chipul Maicii Domnului, o farfurie cu grâu încolţit, ouă roşii, o hrincă de cozonac, iar mai jos inscripţia HRISTOS A ÎNVIAT! 444. KGB – un imperiu clandestin : [este reprodus un doc. secret, făcându-se unele coment. pe marginea acestuia] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 7 iun. – P. 8. 445. Lichidarea privilegiilor ; Tricolorul : [două chestiuni care îşi aşteaptă rezolvarea în Parlament] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 15 mar. – P. 7. 446. Lumina Învierii : [din datina străbună] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 19 apr. – P. 8. Am reprodus pe o pagină de ziar (A-2) crâmpeie adunate şi înregistrate de către elevii şcolii normale de băieţi din Chişinău de la începutul anilor 30 ai secolului trecut. Ele au fost sistematizate de O. Constantinescu şi I. Stoian, profesori ai şcolii respective, şi incluse în cartea Din datina Basarabiei, editată la Chişinău în 1936. Apologeţii perioadei sovietice au folosit în cei aproape 50 de ani toate mijloacele posibile pentru a şterge din viaţă obiceiurile vechi legate de marile sărbători religioase. Crăciunul şi Paştele erau interzise, lumea le sărbătorea pe ascuns, în sânul familiei. Tocmai de aceea cele reproduse în Literatura şi arta par a fi (mai ales pentru tineri) nişte realităţi desprinse dintr-o lume apusă demult. Datoria noastră este să le reanimăm pe cât e posibil. De altfel, cartea citată mai sus, s-a aflat dosită, timp de jumătate de secol, în secţia secretă a Bibliotecii Naţionale. 447. Nedreptatea este lichidată peste şase ani : [despre cazul Tatianei Dobrovolschi, bibliotecară din Otaci, căreia i s-a făcut dreptate doar după căderea imperiului sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 15 noiem. – P. 3. 448. Nu trebuie să învingă birocraţii : [Cum alegem? Pe cine alegem? Reflecţii în preajma alegerilor locale] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 1 febr. – P. 1. 449. O nouă anonimă : [replică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 8 febr. – P. 8.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

450.

451.

452.

453.

454.

67

E vorba de o declaraţie anonimă ce induce lumea în eroare, răspândită de Agenţia Telegrafică a Moldovei cu indicaţia de a fi tipărită în toate ziarele din republică. Oare numai neatenţia i-a jucat festa? : [pe marginea art. „Unde totuşi sa născut Constantin Stere?” scris de pedagogul Gheorghe Tulbure, apărut în Tinerimea Moldovei din 16 sept. 1990] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 18 oct. – P. 5. Octombrie în umbră ; Armata ne va pune la punct? ; Cel mai mare exploatator / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 15 noiem. – P. 8. – (De joi până joi). Prima dată când de sărbătoarea revoluţionară din 7 noiembrie nu s-a făcut tradiţionala paradă militară. Piaţa centrală a fost pustie, aici aflându-se doar trei miliţieni (lângă o limuzină) care păzeau, probabil, florile depuse în ajun la monumentul lui Lenin de către un grup de veterani. În cea de-a doua informaţie sunt reproduse fraza rostită de Anatoli Lukianov la întâlnirea delegaţiei din Moldova (condusă de Petru Lucinschi) cu Mihail Gorbaciov: „Dacă nu veţi semna Tratatul Unional, veţi avea două republici” şi fraza spusă de Nikolai Râjkov: „Dacă moldovenii nu se vor domoli, URSS are o armată sovietică ce i-ar putea pune la punct”. Cea de a treia informaţie se referă la studiul impunător „Violenţa subminează societatea”, semnat de Gheorghe Antonovici, despre perioada totalitarismului dictatorial, studiu din care reproducem aici doar un pasaj: „Degradarea personalităţii era determinată de ideologia urii, a terorii şi fricii care forma o parte componentă a psihologiei şi conştiinţei sociale. Când omul se dezicea de propriul său „ego” şi acţiona conform voinţei altora încredinţându-şi raţiunea şi conştiinţa dată de la natură ideilor conducătorilor, atunci avea loc transformarea sa într-o unealtă, într-un robot viu, supravegheat de NKVD.” Ora locală / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 3 mai. – P. 1. Propunere argumentată pentru sesiunea Sovietului Suprem al RSSM de a fi votată trecerea la ora locală astronomică (cu o oră în urmă faţă de ora Moscovei). Articolul are următorul post-scriptum: Când materialul era deja cules, am aflat că chestiunea în cauză a fost supusă votului, dar nu a fost acceptată. Partidul – din nou stăpân în ţară? : [note polemice] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 6 dec. – P. 7. Chiar şi după ce Gorbaciov a anulat articolul 6 din Constituţia URSS, prin asta demonstrându-ne că nu mai pot fi la putere comuniştii, unii scriu în presa noastră că partidul (se are în vedere, desigur, Partidul Comunist) trebuie să fie din nou stăpân în ţară. Am încheiat acel articol cu cuvintele „Dacă partidul va fi din nou stăpân în ţară, el nu-şi va ceda principiile hegemoniste, dictatoriale...”. Astăzi, după ce Partidul Comuniştilor a dominat în republică timp de opt ani de zile, ne dăm seama cât rău a adus republicii şi poporului politica sa dictatorială. Pentru integritatea Moldovei : [rev. a scrisorilor în care este condamnat separatismul] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 2 noiem. – P. 2.


68

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

455. Privilegiile – momeală pentru deputaţi? : [legiferarea unui şir de înlesniri pentru aparatul de conducere] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 3 mai. – P. 2. 456. Răzbunare : [paradoxurile democraţiei: rădăcinile sistemului administrativ de comandă sunt adânci şi trainice, încât organele de supraveghere a legilor sunt nevoite şi azi să îngenuncheze în faţa acestui sistem] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 15 febr. – P. 8. 457. Relaţii între PCM şi FPM sau bani aruncaţi în vânt / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 2 aug. – P. 1. Ziarele antinaţionale primesc telegrame de la diferite organizaţii şi întreprinderi care critică neîntemeiat Frontul Popular din Moldova. Telegramele conţin câte aproape 200 de cuvinte – bani aruncaţi pe apa sâmbetei. 458. Revenire la adevăr : [bucuria poporului în legătură cu adoptarea drapelului de stat Tricolorul] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 10 mai. – P. 3. 459. Să nu ne lăsăm provocaţi : [o opinie la zi: vărsarea de sânge nu soluţionează problema] / Alexandru Donos // Cuvântul. – 1990. – 27 oct. – P. 3. Este condamnat apelul apărut în presă, în care (în timp ce republica încă neavând armată proprie) oamenii erau chemaţi să se organizeze în detaşamente de voluntari şi să pornească spre sudul Moldovei pentru a-i pune la punct pe găgăuzi care vor să-şi formeze republică separată. Am prezentat materialul la Literatura şi arta, însă redactorul-şef nu a dorit să-l publice în numărul din 25 octombrie 1990. Tot atunci am intrat la ziarul Cuvântul care mi l-a acceptat. Aceasta a fost unica părere opoziţionistă apărută în presa de la Chişinău precedând evenimentul respectiv, adică înainte ca detaşamentele adunate în centrul capitalei să-şi pornească marşul spre sud. Am scris în acel articol că iniţiativa de a organiza asemenea acţiuni ce pot duce la un război civil aparţine agenţilor forţelor antirestructuriste. A fost o adresare către Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova „să nu admită, să pună stavilă unor eventuale confruntări fizice, vărsări de sânge în zona menţionată, acţiuni ce pot crea o situaţie imprevizibilă”. 460. Scrisul latin în viziunea securităţii... de acum 20 de ani / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 27 dec. – P. 3. Din arhiva fostului KGB, despre lozincile pe care studenta Lilia Neagu împreună cu eleva Asea Andruh le-a scris în noaptea spre 1 octombrie 1970 pe faţadele unor clădiri din centrul Chişinăului. 461. Sfat pentru foiletonişti : Schiţă satirică / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 23 oct. – P. 3. 462. Stalin, care apărea în public, a murit în... 1981 / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 22 mar. – P. 7. Articol reprodus din presă din care aflăm că în anul 1935 I. V. Stalin a poruncit să fie găsit un bărbat care să semene cu dânsul. Acesta a fost descoperit în or.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

463.

464.

465.

466.

467.

69

Vinniţa. E vorba de contabilul Evsei Lubiţki care a trăit o viaţă plină de „onoruri”, drame şi tragedii. Stilul vechi şi stilul nou : [răspundem cititorilor: se face o caracteristică a celor două calendare: iulian şi gregorian] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 25 ian. – P. 6. Te văd. Te văd? Te văd! / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 5 apr. – P. 3. Este vorba despre instalarea de către miliţie a unor aparate de luat vederi de-a lungul magistralei principale a capitalei, de la Piaţa centrală şi până la Academia de Ştiinţe, pentru urmărirea marşurilor de protest care aveau loc atunci. Ultima şansă : [Congr. XXVIII al PCUS: pe marginea unor cuvântări privind destinul partidului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 12 iul. – P. 1-2. Deoarece ne mai aflam sub oblăduirea Moscovei, de unde ne şi veneau indicaţiile în privinţa restructurării societăţii iniţiate încă cu cinci ani în urmă de M. Gorbaciov, am hotărât să comentez unele luări de cuvânt rostite la acel for al partidului. Reproduc doar câteva rânduri din cuvântarea lui V. Şostakovski, rectorul Şcolii superioare de partid din Moscova: „Da, poporul a susţinut lozincile bolşevicilor în 1917. Dar după 73 de ani noi repetăm iar şi iar aceste lozinci: pământul – ţăranilor, fabricile – muncitorilor, puterea – sovietelor, pace – popoarelor. Noi nu am realizat aceste lozinci. Pământul a nimerit în mâna statului, rămânând astfel fără stăpân, fabricile – în mâna departamentelor, puterea – în mâna partidului, iar pace între popoare în genere nu este”. Va căpăta oare stima poporului? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 19 iul. – P. 1-2. Congresul XXVIII al PCUS: comentând rezoluţiile Congresului PCUS, în care mai persistă vechea ideologie bolşevică, şi luând în considerare opiniile participanţilor la acest for care, în majoritate, înclină spre păstrarea într-o formă renovată a Partidului Comunist, mă îndoiesc dacă o asemenea formaţiune social-politică va putea să capete stima poporului. Zece mii cinci sute / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1990. – 1 ian. – P. 1. 10 500 – această cifră pusă în titlu indică numărul scrisorilor sosite la redacţie pe parcursul anului 1989 care s-a scurs. Inspirat de trei situaţii stringente – limba de stat, grafia latină şi, în ultima vreme, problema găgăuză – acest torent de opinii sincere şi poziţii cetăţeneşti aşternute pe hârtie denotă activismul conştiinţei naţionale a poporului ce a depăşit starea de umilinţă în care s-a aflat în toată perioada postbelică, fiind condamnat la muţenie, stare inoculată a sufletelor buneilor şi părinţilor noştri prin execuţiile, deportările şi foametea organizate de călăii stalinişti. Vorbind în continuare despre doleanţele poporului de a-şi redobândi demnitatea, am găsit de cuviinţă că e locul să reproduc două citate din Eminescu care scria în Timpul din 16 aprilie 1878: „De când e suflet român pe faţa pământului, românul a fost mândru de a fi român. [...] Sămânţa din care


70

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

a răsărit acest popor e nobilă, şi poporul nu va pieri decât atunci când românii nu vor uita nobleţea seminţiei lor” 1991 468. Aştept minunea de la 1 decembrie / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 28 noiem. – P. 2. În cadrul Frontului Popular există o serie de persoane extremiste care îi condamnă pe cei ce au o altă părere decât a lor sau, dacă îi întâlnesc pe aceştia din urmă, ei îi înjură, fiind gata chiar să şi sară la bătaie. Astfel au păţit-o neîntrecutul interpret de muzică populară Nicolae Sulac, scriitorii care au publicat în presă declaraţii pledând, în viitoarele alegeri prezidenţiale, pentru Mircea Snegur. Sunt aduse la cunoştinţă şi alte exemple de acest fel. Totuşi, aştept minunea ca duminică, 1 decembrie, când va avea loc următorul miting al Frontului, să se adune cât mai multă lume, poate chiar toată republica, miting la care populaţia să fie îndemnată să voteze pentru Mircea Snegur. 469. Binefacere : [reconstituiri, în baza unor doc. de arhivă, despre Ecaterina Neshodovschi, sora mai mare a lui Constantin Stere] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 18 apr. – P. 2. 470. Care este adevărul : [realităţi din Bielorusia] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 14 mar. 471. Care sunt consecinţele : [despre evenimentele din Lituania şi politica agresivă a Rusiei] / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 1991. – 17 ian. – P. 1. 472. Când vom sărbători Crăciunul? : [de ce sărbătorim Crăciunul şi Anul Nou de două ori pe an? De unde s-a luat această dualitate în calendare? Care este ieşirea din situaţia creată?] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 26 dec. – P. 3. În baza unui şir de scrisori sosite din satele republicii sunt reluate cazurile privind introducerea pentru prima dată a stilului nou în Basarabia în 1924 şi atitudinea autorităţilor locale faţă de acest act (vezi şi Literatura şi arta din 13 oct. 1988). 473. Ce facem cu monumentul lui Lenin? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 2 mai. – P. 2. – (Dreptul la opinie). După ce este făcută o incursiune în istorie, descriindu-se, prin exemple concrete, atitudinea teroristă a lui Lenin faţă de biserică şi de slujitorii cultului, autorul crede că este defăimător ca figura acestuia să stea în piaţa centrală cu faţa spre catedrala Naşterii Domnului. Totodată, semnatarul articolului nu susţine opinia unor ziare care cer ca monumentul să fie demolat. Acesta, ca operă de artă, trebuie să fie transferat în alt loc, pentru ca cei care doresc să-l venereze să aibă această posibilitate. Aşa s-a şi întâmplat. 474. Ce i-aş răspunde domnului Grigore Eremei / Alexandru Donos // Curierul de seară. – 1991. – 17 oct. – P. 1 ; Веч. Кишинёв. – 1991. – 17 oct. – P. 1. – (Dreptul la opinie).


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

475.

476.

477.

478. 479.

480. 481. 482. 483. 484.

71

Ecou la scrisoarea lui G. Eremei, adresată preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova Alexandru Moşanu, scrisoare intitulată „Dacă sunteţi democraţi cu adevărat...” publicată în „Curierul de seară” din 10 octombrie 1991. Ce s-a întâmplat, de fapt, duminica trecută ; Un miting nesancţionat şi atitudini sancţionate ; Inimă fierbinte, dar cap rece ; Paraşutiştii în faţa lui Ştefan cel Mare ; Conducerea părăseşte tribuna, iar ATEM-ul dezinformează publicul / Alexandru Donos // Istoricul an 1989. – Ch., – 1991. – P. 37-39, 6768, 70-71, 72-73, 194-203, 358-361. Ce vor scriitorii / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 8 dec. – P. 2. Pe marginea Apelului scriitorilor din 30 octombrie 1991 întru susţinerea lui Mircea Snegur. Frontul Popular îşi pierde autoritatea. Provoacă nedumeriri faptul că la fiecare miting se găseşte câte un frontist care îi cheamă pe cei prezenţi la confruntări. Cine a inventat voluntariada / Alexandru Donos // Sfatul Ţării. – 1991. – 21 mai. – P. 3. Andrei Vartic îi învinuieşte pe alţii că au organizat voluntarii spre sudul Moldovei. Însă, prin argumente incontestabile, am arătat că însuşi Andrei Vartic, unul dintre liderii Frontului Popular de atunci, s-a dovedit a fi organizatorul activ al aşa-zisei voluntariade, adică a deplasării tinerilor voluntari spre Comrat pentru a-i învăţa minte pe găgăuzii care vor să-şi facă republică aparte. Dacă acest proiect ar fi fost realizat, ar fi avut loc un măcel ca în Karabah. Cine va face ordine la liceul din Leova? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 27 iun. – P. 7. Codul funciar ; Mofturile separatiştilor ; Despărţire forţată de baştină ; Tentaculele securităţii / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 19 sept. – P. 8. – (De joi până joi). Completări la manualul de geografie : [pete albe şi negre ale istoriei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 26 sept. – P. 2. Credinţă şi izbândă : [de vorbă cu A. Andrievschi, ministru adjunct al culturii şi cultelor din RSSM] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 28 febr. – P. 2. Creierul lui Ilici : [savanţii despre starea în care se află şi cum este păstrat creierul lui Lenin] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 7 noiem. – P. 2. Cuib al regimului antinaţional : [informaţii coment.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 22 aug. – P. 2. Cum vom trăi fără KGB, fără securişti / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 5 sept. – P. 7. – (Dreptul la opinie). Referindu-mă la reformarea KGB-ului unional de după puciul care a avut loc la Moscova, eram de părere că nu e cazul ca aceste organe să fie lichidate, după cum se vehicula tot mai des în presă. Securitatea de stat, dacă ea într-adevăr apără interesele naţionale, trebuie păstrată. Noul departament trebuie să contribuie la identificarea grupărilor mafiote, a corupţiei în eşalonul superior,


72

485. 486. 487.

488.

489.

490.

491.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

să detecteze criminalii periculoşi. Deocamdată, din păcate, nu se văd aceste realizări. Dacă securitatea care exista în republică la momentul dat ar fi ţinut la interesele neamului şi la integritatea teritorială, ea n-ar fi permis să apară aşazisele republici nistreană şi găgăuză, ar fi stopat acest fenomen încă din faşă. De ce tace procuratura / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 23 mai. – P. 7. – (Ora legii). Democraţie imperială / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 19 sept. – P. 2. – (Puncte de vedere) Deputaţi de la miting : [despre nivelul insuficient de cultură al unor deputaţi veniţi (aleşi) în Parlament din stradă, de la miting] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 6 iun. – P. 2. E posibilă o metamorfoză a fostului KGB? : [note de la conf. de presă organizată de Anatol Plugaru, proaspăt ministru al securităţii naţ.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 21 oct. – P. 3. În scopul de a convinge vechile cadre ale securităţii să servească de azi înainte cauza democratizării şi integrităţii republicii, noul ministru a spus că singura soluţie este de a acorda actualilor colaboratori şansa unei purificări. Astăzi nu putem spune dacă s-a reuşit acest lucru, pentru că A. Plugaru nu s-a aflat mult timp la minister. Am lansat atunci următoarea întrebare retorică: în cazul în care fostul KGB, transformat în minister, va fi reformat, iar colaboratorii acestuia – concediaţi, de unde să ştim noi că dânşii nu au un statut ce-i obligă să-şi continue vechea activitate chiar şi atunci când nu se află în serviciu? Şi totuşi, poate că în securitate metamorfoza cadrelor nu constituie o problemă, or, pentru cei care în decursul vieţii lor au făcut în mod corect şi impecabil ceea ce li s-a cerut, nu este atât de greu să renunţe la vechile convingeri şi să se transforme în oameni devotaţi noilor cerinţe. Gorbaciov îşi dă arama pe faţă ; „Parlamentul merge hodorogind” / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 19 dec. – P. 8. – (Puncte de vedere). După ce preşedinţii Rusiei, Ucrainei şi al Bielorusiei au semnat la Minsk declaraţia privind crearea Comunităţii Statelor Independente, prin aceasta punând baza destrămării URSS, Mihail Gorbaciov, în cadrul unei conferinţe de presă, a condamnat acţiunile celor trei şefi de stat (Elţin, Kravciuk şi Şuşkevici), astfel demonstrând că este împotriva independenţei republicilor unionale; cel de-al doilea material – „Parlamentul merge hodorogind” – are în titlul său o frază rostită de preşedintele Mircea Snegur, în susţinerea căreia formulez o serie de argumente şi exemple concrete. Imn Patriei, sentinţă laşităţii : [cărţi nereabilitate: despre destinul culeg. de versuri Hora luminii de Gheorghe Cutasevici, dată la cuţit de către cenzura sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 3 oct. – P. 5. Imperiul s-a prăbuşit, ambiţiile imperiale au rămas / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 12 sept. – P. 2.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

73

492. În căutarea celor scumpi şi dragi : [Hai să dăm mână cu mână : în anul 1991 au apărut patru materiale impunătoare cu acest generic] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 2 mai. – P. 3 ; 4 iul. – P. 8 ; 26 sept. – P. 8 ; 21 noiem. – P. 3. – (Hai să dăm mână cu mână). Rubrica „Hai să dăm mână cu mănă” a luat naştere ca rezultat al Podului de flori „construit” în 1990. În cadrul acestui compartiment au fost publicate crâmpeie din scrisorile sosite la redacţie de pe ambele maluri ale Prutului, autorii cărora şi-au pierdut rudele în tragediile timpului. Am reprodus multe adrese extrase din zeci de asemenea corespondenţe, însoţindu-le de comentarii şi sfaturi pentru cei care-şi caută apropiaţii. 493. La răscrucea istoriei : [încă o dată despre pericolul ca Moldova să devină o colonie a Rusiei în cazul în care semnează Tratatul Unional ce ni se impune cu persistenţă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 11 apr. – P. 2. – (Dreptul la opinie). 494. Lumina Învierii : [de vorbă cu Vladimir Nicu, preşedintele Partidului Naţional Creştin din Moldova] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 4 apr. – P. 3. 495. Mircea Druc a fost demis cu ajutorul... democraţilor / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 30 mai. – P. 2. – (Dreptul la opinie). Toată presa vorbea că şeful Guvernului a fost demis de către forţele antinaţionale din Parlament. Nu este chiar aşa. Dacă fracţiunile democratice – cea a Frontului Popular şi cea numită „Suveranitatea” – nu ar fi părăsit sala de şedinţe, parlamentarilor antidemocraţi nu le-ar fi ajuns voturi pentru demiterea din post al prim-ministrului. Prin urmare (vrând sau nevrând) la demiterea lui M. Druc şi-au dat concursul şi democraţii. Articolul a fost prezentat spre publicare la 9 octombrie, dar întrucât a fost tipărit abia peste trei săptămâni, am insistat ca sub semnătura autorului să fie indicată data prezentării materialului la secretariat, ceea ce s-a şi făcut. 496. Monumentul Unirii : [despre un proiect al unui monument care nu a mai fost realizat] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 11 iul. – P. 2. 497. Necesitatea unei reforme parlamentare / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 31 oct. – P. 3. – (Puncte de vedere). Motivând prin argumente că numărul de 380 de deputaţi, moştenit din practica regimului totalitar, este prea mare pentru republica noastră, mi-am exprimat părerea că e necesar să fie redus până la 100 de persoane. Ulterior ideea a fost realizată. 498. Nevoia unei dictaturi / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 25 apr. – P. 7. – (Dreptul la opinie). 499. Parlamentarii nu vor să lucreze ; Ţăranii nu vor pământ / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 3 oct. – P. 2. – (Puncte de vedere). 500. Pe cine am ales în Parlament / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 23 mai. – (Dreptul la opinie).


74

501.

502.

503.

504. 505.

506.

507.

508.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

În cea mai mare parte în Parlament au intrat nomenclaturiştii de ieri – secretari de partid, preşedinţi de colhozuri, directori de întreprinderi şi instituţii şi alţi şefi cu şcoală de partid, dar prea puţini jurişti şi economişti de care are nevoie, ca de aer, un legislativ. O parte dintre deputaţi nu frecventează cu săptămânile şedinţele plenare, pe mulţi nu-i auzi cu lunile vorbind în cadrul examinării legilor, tot ce e posibil că nu sunt în stare să-şi expună punctul de vedere vizavi de subiectul discutat şi deci nici nu iau parte la votarea proiectelor de legi. Păzea! Partocraţia iese din tranşee. Poporului nu-i rămâne altceva decât să iasă din nou în stradă şi să se întrebe: pe cine am ales în parlament? Să fim consecvenţi / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 17 oct. – P. 7. – (Dreptul la opinie). Răspuns dlui Grigore Eremei la o scrisoare deschisă a sa prin care cere ca Parlamentul să nu interzică activitatea Partidul Comunist al Moldovei şi să nu fie naţionalizată proprietatea acestei formaţiuni politice. Sărbătoare lipsită de fast ; Zarvă în preajma sesiunii ; Cine organizează cutremurele de pământ / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 18 mai. – P. 1, 8. – (De joi până joi). Sub bolta Catedralei : [despre indiferenţa conducerii faţă de reparaţia şi reabilitarea acestui sfânt lăcaş din centrul Chişinăului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 10 oct. – P. 2. Şi creştinii luptă pentru putere : [conflicte şi gâlceavă în sânul Partidului Naţ. Creştin] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 20 iun. – P. 3. Un poet care a fost închis pentru toată viaţa : [din arh. fostului KGB: poetul Nicolai Costenco – 15 ani de exil în Siberia] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 12 dec. – P. 3. Un sat care încă nu există pe hartă ; Studenţii de la medicină fac grevă ; Preşedintele să fie ales de popor ; Cine a suspendat legea? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 7 noiem. – P. 8. – (De joi până joi). Vasile Stanciu în faţa exploziei atomice : [destăinuire făcută peste 37 de ani; una dintre crimele regimului totalitar] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 14 noiem. – P. 7. Vasile Stanciu, invalid de gradul I din Comrat, povesteşte despre un experiment monstruos la care, ca ostaş al armatei sovietice, a fost obligat să ia parte. E vorba de primul experiment în URSS al bombei atomice care a avut loc în regiunea Orenburg, în septembrie 1954, în scopul de a fi studiate urmările unei atare explozii asupra tehnicii militare, faunei şi florii, precum şi asupra fiinţelor umane. Vom deveni o republică multipartită? : [E bine oare să avem mai multe partide? Ce păcate au rămas în anul 1990? Opt oameni politici răspund la aceste întrebări şi prezic ziua de mâine a Moldovei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1991. – 1 ian. – P. 7. – (Interviuri).


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

509.

510. 511.

512.

513.

514.

515.

516.

75

1992 Asta-i altă gâscă : [prez. cărţii de satiră şi umor Între patru ochi de Grigore Drăgan] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 14 mai. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Când a murit scriitorul Mihail Curicheru? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 10 sept. – P. 3. Ce fel de pace dorim : [e vorba despre pacea de după conflictul de la Nistru din anul 1992] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 16 iul. – P. 2. – (Dreptul la opinie). Când va avea loc reîntregirea neamului? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 1 ian. – P. 3. Întrebarea din titlu a fost adresată liderilor formaţiunilor social-politice (în total – zece la număr) din republică. Aceştia, în răspunsurile lor, s-au referit, mai ales, la modul în care ar putea să se facă reîntregirea. Cât priveşte termenul, cele mai precise răspunsuri (stabilite de pe poziţia anului 2010) le-au dat Alexandru Tănase, pe atunci preşedinte al Consiliului executiv al Ligii Naţionale a Tineretului din Moldova, Gheorghe Ghimpu, copreşedinte al Partidului Democrat pentru Renaşterea şi Prosperarea Moldovei, Vlad Ciubotaru, secretar al Uniunii Democrat-Creştine din Moldova şi Petru Gafton, preşedinte al Uniunii Tineretului din Moldova. Doi paşi înapoi / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 6 aug. – P. 2. – (Dreptul la opinie). Cei doi paşi în privinţa pierderii independenţei republicii sunt motivaţi astfel: 1) în Transnistria a intrat armata rusă (aşa-zisă de menţinere a păcii) întâmpinată de localnici cu bucurie, ca o armată eliberatoare, moment demonstrat pe toate canalele TV; 2) luând cuvântul, duminica trecută, în faţa ostaşilor moldoveni trimişi acasă de pe poziţiile frontului, generalul Tudor Dabija a spus, printre altele, că Moldova îşi va putea duce existenţa în mod independent doar peste 50 sau 100 de ani, cadru televizat preluat din buletinul de ştiri al „Mesagerului”. Elţin este indus în eroare / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 25 iun. – P. 2. – (Dreptul la opinie). Telecompania rusă „Ostankino” a transmis unele secvenţe filmate la Tighina în timpul conflictului nistrean, în care un separatist îi spune reporterului: „Moldova a ocupat Tighina”, de parcă acest oraş ar aparţine Rusiei din timpuri străvechi. Este o aberaţie care are scopul de a-i induce în eroare pe cei care nu cunosc istoria ţinutului. Ca rezultat, Boris Elţin a trimis trupe militare în Transnistria pentru a apăra acest pământ... rusesc. Mielul şi... bârna : [prez. cărţii Mielul de Paşti de Valeriu Babansky şi Bârna din ochi de Efim Bivol] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 30 apr. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Mihai Cimpoi – naţionalist / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 3 sept. – P. – 5.


76

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

517. Negruzzi în biblioteca din Kremlin? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 24 sept. – P. 2. În articolul citat am făcut o presupunere că opera lui Constantin Negruzzi ar fi putut fi cunoscută înalţilor lideri din Kremlin, deoarece metoda boierilor Spancioc şi Stroici şi felul în care a fost otrăvit domnitorul Alexandru Lăpuşneanu, descrisă de autor, a fost folosită întocmai de către Molotov şi Bulganin pentru a-l omorî pe Stalin. Acest lucru îl aflăm din cartea „Кремлёвский волк” („Lupul din Kremlin”) semnată de Stuart Kagan, nepotul lui Lazar Kaganovici – unul din cei mai apropiaţi tovarăşi ai lui Stalin. Pentru documentare, am reprodus în articolul din Literatura şi arta episoadele respective atât din nuvela lui Negruzzi, cât şi din cartea lui Stuart Kagan, fragmente care, în linii mari, se aseamănă între ele. 518. Piraţii să fie traşi la răspundere ; O mişcare cu dreptul de a nu se mişca ; Cu jalba în proţap ; Declaraţie de protest ; Război şi pace / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 27 aug. – P. 8. – (De joi până joi). 519. „Tare e dulce haosul” sau De ce unii preoţi fug de cultură? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 17 sept. – P. 2. Reportaj de la întâlnirea clericilor conduşi de arhiepiscopul Vladimir cu reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului M. Coşcodan, prim-viceprimministru, I. Ungureanu, ministrul culturii şi cultelor, şi I. Vatamanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură şi culte. Scopul întâlnirii, după cum s-a văzut, era ca episcopia să excludă cultele din cadrul Ministerului Culturii, ca acestea să existe aparte, cu alte cuvinte, să nu ştie nimeni dintre autorităţi cu ce se ocupă oamenii arhiepiscopului Vladimir. Întrunirea era planificată să aibă loc la Opera Naţională, însă în ultimul moment preoţii au hotărât să se întâlnească în ograda Eparhiei stând în picioare. Şi ştiţi de ce? Pentru că, fiind la Eparhie, la tine acasă, şi încă stând în picioare, mai uşor te apropii de orator ca să-l întrerupi atunci când acesta vorbeşte ceea ce nu-ţi convine. Aşa s-a şi întâmplat. Reprezentaţii oficiali au fost întrerupţi de câteva ori, iar I. Vatamanu nici n-a fost lăsat să-şi ducă discursul până la capăt, ca rezultat acesta spunându-le că ei cer să se despartă de Ministerul Culturii, pentru că nu le place cultura, ci haosul. I. Vatamanu le-a spus verde-n ochi: „Sfinţi părinţi! Tare e dulce haosul! Tare e dulce lipsa şi încălcarea de lege!”. Afirmaţiile lui I. Vatamanu le-am comentat astfel: unii preoţi fug de cultură, pentru că, din cauza crizei de cadre în domeniul dat (în 1985, de exemplu, republica avea 176 de biserici, iar la sfârşitul anului 1992, când a fost scris acest material, erau deja 856), noile locaşuri de cult şi cele redeschise au fost completate, în bună parte, cu feţe bisericeşti ocazionale: au îmbrăcat sutane un şir de taximetrişti, lemnari, tractorişti, portari, tehnicieni, vânzători etc. 520. Un grup de preoţi cere ca biserica ortodoxă din Republica Moldova să fie în continuare a Rusiei : [subtitluri: Defilare de preoţi în jurul casei


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

77

Guvernului; Un procedeu kaghebist reluat de feţele bisericeşti; Adunare eparhială cu uşile închise; Cine a chemat poliţia să apere o întrunire secretă?] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 13 aug. – P. 6. 521. Un talent nimicit în floarea vârstei : [din arhiva fostului KGB: despre scriitorul Mihail Curicheru] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1992. – 30 iul. – P. 1, 13. 1993 522. Buturuga mică : [prez. vol. de satiră şi umor Buturuga mică (ed. a 2-a) de Efim Tarlapan] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 16 sept. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 523. Când adevărul este neglijat : [pe marginea art. „Viaţa va arăta cine are dreptate” (Moldova suverană din 6 apr. 1993), semnat de N. Băieşu] / Alexandru Donos // Moldova suverană. – 1993. – 29 iun. – P. 5. – (Dreptul la replică). 524. Cât va mai dura acest analfabetism? : [paradoxuri] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 1 apr. – P. 3. Din simplul motiv că unii nu se pot orienta în cele două calendare – de stil vechi şi de stil nou – se sărbătoreşte, în mod greşit, din inerţie, şi astăzi data votării de către Sfatul Ţării a Unirii Basarabiei cu Patria-mamă – România, deoarece se confundă stilul vechi cu cel nou. Se ştie că oricărei date din calendarul de stil vechi îi corespunde o dată din calendarul de stil nou, iar noi, în cazul în care evenimentul respectiv a avut loc înainte de a se trece la stilul nou, e normal şi corect să urmăm noul calendar. De exemplu, Marea Unire din anul 1918 a fost supusă votului la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie (stil vechi) care coincide cu data de 1 decembrie (stil nou), zi în care şi marcăm evenimentul respectiv. Prin urmare, şi votarea Unirii Basarabiei cu Patria-mamă, care a avut loc la 27 martie (stil vechi, dată care coincide cu 9 aprilie, stil nou), e normal şi corect să fie sărbătorită anume la 9 aprilie, adică în conformitate cu noul calendar, aşa cum e marcată şi în România, dar nu la 27 martie, cum procedează analfabeţii (în citirea calendarului) de la noi. 525. Ce a spus Ion Druţă acum 28 de ani / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 2 sept. – P. 4. La cel de-al treilea Congres al scriitorilor din Moldova, desfăşurat la 14 şi 15 octombrie 1965, Ion Druţă a exprimat încrederea că alfabetul latin îl vom avea, abordând totodată problema degradării limbii vorbite. 526. Lăsaţi mirenii în pace sau Să nu turnăm apă la moara serapioniştilor : [sunt scoase în vileag în mod detaliat opiniile greşite expuse în materialul „Paradoxuri ale perioadei de revenire la stilul nou” (Moldova suverană din 6 ian. 1993), semnat de folcloristul Nicolae Băieşu] / Alexandru Donos // Moldova suverană. – 1993. – 4 febr. – P. 3. – (Univers creştin).


78

527.

528.

529.

530.

531.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Deoarece, în articolul său, N. Băieşu cerea ca Parlamentul „să revenă cât mai rapid la marcarea tuturor sărbătorilor calendaristice conform stilului nou”, i‑am demonstrat prin numeroase exemple concrete că sărbătorirea Crăciunului pe stilul vechi de către creştini va dura la noi încă ani de zile, deoarece această obişnuinţă, statornicită de secole, nu poate să dispară imediat, nu poate fi lichidată printr-un decret oficial, or, „credincioşii nu vor accepta atât de uşor să marcheze datinile şi credinţa religioasă în alte zile decât cele pe care le-au apucat de la părinţi. Aceste sărbători au intrat atât de adânc în sângele şi în obişnuinţa lor, încât o schimbare sau o permutare a acestor date este egalată cu o încălcare a tradiţiilor ortodoxe, a poruncilor lui Dumnezeu, cu primejdia de-a se „arunca” anatema asupra celor care se lasă de credinţă şi tradiţie”. Oponentul meu nu s-a lăsat convins, revenind în Moldova suverană din 6 aprilie 1993 cu un al doilea articol – „Viaţa va arăta cine are dreptate”, în care, neprezentând argumente pentru a combate critica ce i-am adus-o, schimonoseşte în mod vădit cele scrise de mine, folosind atacul la persoană – procedeu caracteristic celor care, în cadrul unei polemici, nu au la îndemână dovezile necesare. Folosindu-mă de dreptul la replică, i-am răspuns folcloristului prin articolul „Când adevărul este neglijat” (Moldova suverană din 29 iunie 1993), prin care s-a şi pus punct discuţiei. Astăzi, după aproape 20 de ani de la acea discuţie aprinsă, revenind la fraza pe care N. Băieşu şi-a pus-o în titlu – viaţa va arăta cine are dreptate – ne dăm seama că adevărul a rămas să fie de partea subsemnatului: actualmente 80 la sută dintre credincioşi mai prăznuiesc sărbătoarea Naşterii Mântuitorului respectând calendarul iulian de stil vechi (potrivit afirmaţiei doctorului în ştiinţe etnografice Varvara Buzilă, la ora actuală „doar 20 la sută din populaţia republicii sărbătoreşte Crăciunul conform noului calendar gregorian. Aceste localităţi se află la sud, pe malul Prutului, şi la nordul Moldovei” (vezi revista Săptămîna din 11 ianuarie 2008, p. 9). Limba în care suntem : [prez. culeg. cu acelaşi titlu care include un buchet de poezii patriotice dedicate graiului matern] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 9 sept. – P. 8. – (Noi apariţii). Martir al grafiei latine din stânga Nistrului : [din arhiva fostului KGB: despre scriitorul Teodor Malai] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 19 aug. – P. 7. Paradoxuri : [rubr. în cadrul căreia am scos în evidenţă un şir întreg de lacune din viaţa cotid.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 25 febr. ; 4 mar. ; 11 mar. ; 18 mar. ; 25 mar. ; 8 apr. ; 15 apr. Revenire la anii tinereţii : [despre o petiţie a scriitoarei Ariadna Şalari, scrisă în 1951 cu caractere lat. şi expediată din or. Podolsk, reg. Moscova, către Uniunea Scriitorilor din Moldova] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 30 sept. – P. 4-5. – (Răsfoind arhivele). Ultimele pagini ale savantului martir Petre Ştefănucă : [din arh. fostului KGB: două declaraţii pe care P. Ştefănucă le-a scris în închisoare (în grafie lat.)] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 10 iun. – P. 3.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

79

532. Unde vom ajunge în anul 1993? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1993. – 1 ian. – P. 3. – (Încotro mergem?). Întrebarea din titlu şi cea din generic au fost adresate liderilor partidelor politice din republică. Am reuşit să capăt şi să dau publicităţii răspunsuri din partea a 15 formaţiuni social-politice din cele 16 înregistrate.

1994 Anul 1994 va intra în istorie ca un an al desperării: Parlamentul de la Chişinău, format în majoritate din antinaţionalii agrarieni şi socialişti interfrontişti, a discutat, în ziua de 21 iulie 1994, trei ore la rând, articolul 13 din noua Constituţie, având în faţă două versiuni: una a opoziţiei – Limba de stat a Republicii Moldova este limba română – şi alta a agrarienilor şi socialiştilor interfrontişti – Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească. Pe tot parcursul examinării articolului 13 am avut posibilitatea să asist la şedinţa respectivă în calitate de jurnalist acreditat în Parlament. Varianta în care se pleda ca limba de stat a republicii să fie limba română a fost respinsă, deoarece opoziţia din acel Parlament era în minoritate. În urma unor discuţii aprinse între deputaţi, pentru cea de a doua versiune – Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească au votat 81 de agrarieni, interfrontişti şi socialişti. Împotrivă s-au pronunţat cei 18 parlamentari din opoziţie plus unul, şi anume Ion Suruceanu din partea agrarienilor. Cea de-a treia variantă, apărută pe parcurs, potrivit căreia limba de stat urma să se numească „moldovenească (română)”, propusă de preşedintele Parlamentului Petru Lucinschi, a fost una de compromis (în scopul de a potoli oarecum revolta opoziţiei), fiind tot atunci respinsă de majoritatea agrariană. După ce art. 13 a fost supus votului, Parlamentul a mai folosit un tertip întru anihilarea opoziţiei: s-a „descoperit” (ca să vedeţi, abia în timpul încheierii dezbaterilor) că în legislativ lipseşte avizul Academiei de Ştiinţe a Moldovei referitor la denumirea corectă a limbii noastre. Petru Lucinschi a propus tot atunci să fie alcătuită urgent şi trimisă la AŞM o scrisoare oficială prin care să se ceară explicaţii privind identitatea limbii moldoveneşti cu cea română, dar fără a opri procesul votării subiectului în cauză. Savanţii şi-au expus părerea că numele corect al limbii noastre este limba română, răspuns expediat Parlamentului, însă documentul în cauză nu a mai fost luat în considerare, constituţia era deja adoptată. Aici aş vrea să evoc un moment despre care nu a scris nimeni în presă nici atunci şi nici după aceea. În varianta sa iniţială din proiectul Constituţiei, prima frază din art. 13 se referea doar la denumirea limbii de stat, dar nu se pomenea nimic despre grafia latină. Stipularea în cauză lipsea chiar şi atunci când articolul cu pricina a fost votat în ultima lectură. Abia a doua zi, când au fost făcute unele precizări pe marginea celor votate în ajun, s-a propus ca la sfârşitul frazei Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească să fie adăugată sintagma funcţionând pe baza grafiei latine.


80

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

533. A început restaurarea regimului comunist / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 28 iul. – P. 8. – (Răsfoind presa). Agrarienii şi interfrontiştii socialişti încep să redacteze denumirea legilor care le zgârie urechea: astfel, din „Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice săvârşite de regimul comunist totalitar de ocupaţie (7 noiembrie 1917 – 23 iunie 1990)” ei cer să fie excluse cuvintele „regimul comunist totalitar de ocupaţie”, voind să afirme că în acest caz nu este de vină nici comunismul, nici ocupaţia. 534. Alexei Mateevici: limba noastră – limba română / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 23 iun. – P. 1. – (Editorial). Însoţind-o de un comentariu, am dat publicităţii cuvântarea lui Alexei Mateevici rostită la congresul învăţătorilor basarabeni care a avut loc la 25-28 mai 1917 la Chişinău, pentru a o citi şi deputaţii care tocmai atunci urmau să discute în Parlament art. 13 din Constituţie referitor la denumirea corectă a limbii de stat a republicii. 535. Care va fi răspunsul Academiei? : [din sala de şedinţe a Parlamentului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 4 aug. – P. 2. Deoarece Parlamentul a votat art. 13 din Constituţie referitor la denumirea limbii de stat fără a avea la îndemână şi avizul AŞ a Moldovei, m-am adresat către academicieni să-şi spună părerea în chestiunea dată, în paginile gazetei fiind inaugurată rubrica „Parlamentul întreabă – academicienii răspund” în cadrul căreia, în câteva numere la rând, şi-au prezentat opiniile academicienii V. Anestiade, V. Moscalenco, S. Berejan, A. Ciobanu, N. Corlăteanu, M. Cimpoi, N. Bileţchi, P. Soltan ş.a. La 15 septembrie 1994 Literatura şi arta a publicat răspunsul Academiei de Ştiinţe care afirma că denumirea corectă a limbii noastre este LIMBA ROMÂNĂ. Dar... în zădar: constituţia era deja adoptată, iar deputaţii, în majoritate – antinaţionali, nu au mai dorit să revină asupra acestui subiect şi să ţină cont de opinia Academiei. 536. Câţi lei primeşte un deputat : [ecouri coment. ale cititorilor la o inform. din Literatura şi arta privind salariile parlamentarilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 14 iul. – P. 8. 537. Ce nu s-a scris despre scriitori / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 26 mai. – P. 7. După 1989, Crăciunul şi Paştele sunt marcate în mod liber şi nestingherit, însă am observat că scriitorii de la noi nu prea sunt inspiraţi de semnificaţia acestor sfinte sărbători. Răsfoieşti colecţiile de ziare şi reviste editate până la 1940 şi vezi că în presa timpului apăreau poezii pline de lumină şi dragoste pentru cei din jur, precum şi proze mai mari sau mai mici în legătură cu Naşterea sau Învierea Mântuitorului. De ce azi nu mai apar astfel de scrieri? Nu cumva cei aproape 50 de ani de sovietism au scos cu totul asemenea sentimente din sufletul omului de creaţie?


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

81

538. Cronica oficială : [rubr. susţinută în cadrul paginii de satiră şi umor „Beciul Vechi” pe parcursul anului 1994, cuprinzând infor. crit. din realitatea imediată] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 10 febr. ; 24 febr. ; 14 apr. ; 12 mai ; 26 mai ; 9 iun. ; 23 iun. ; 14 iul. ; 28 iul. ; 25 aug. ; 8 sept. ; 22 sept. ; 13 oct. ; 27 oct. – P. 8. 539. Curiozităţi amare / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 6 oct. – P. 8. E vorba de un plagiat pe care l-am divulgat pentru prima dată. La 20 decembrie 1969 am publicat în săptămânalul Cultura articolul „Când vine iarna” descriind, prin exemple culese de la ţară, vechea tradiţie de întâmpinare a iernii numită în popor „Andreiul”. O variantă a acestui material am prezentat-o la radio – redacţiei pentru tineret „Luceafărul”. După ce materialul fusese transmis în eter, îl întâlnesc pe redactorul emisiunii care îmi spuse următoarele: „Ştii că de materialul dumitale s-au interesat tovarăşii de la comitetul central al partidului. M-au rugat să le trimit şi lor o copie. Le-a plăcut emisiunea”. Nu-mi rămânea decât să mă bucur, dar... Peste doi ani, o doamnă de la Editura „Cartea Moldovenească” (unde se pregătea pentru tipar un calendar de masă) m-a rugat să-i aduc un text despre datinile vechi populare. I-am prezentat tradiţia „Andreiul”. Peste câteva zile îmi telefonează şi mă întreabă, de unde am luat acest text, pentru că el se aseamănă leit cu un material inclus într-o carte ce urmează să apară de sub tipar. Dumneaei mi-a spus şi numele autorului, ce-şi avea serviciul la comitetul central al Partidului Comunist al Moldovei. Atunci miam dat seama de ce au cerut cei de sus copia articolului de la radio. Bineînţeles că materialul meu nu a mai apărut în calendar. Cartea plagiatorului însă, ce cuprindea o serie de vechi tradiţii populare, a ieşit de sub tipar în 1973, având titlul „Calea noilor tradiţii”, în care a fost inclus şi articolul meu, publicat cu 4 ani în urmă în Cultura. Vorbindu-i despre acest plagiat folcloristului Nicolae Băieşu de la Academie, dânsul mi-a spus că în aceeaşi carte a fost inclus şi un material de al său despre tradiţiile primăverii, de asemenea luat de la radio. La sfârşitul materialului „Curiozităţi amare”, am formulat pentru plagiator (fără a-i divulga numele), care în 1994 era conferenţiar la Universitatea de Stat din Chişinău, următoarea întrebare retorică: „va avea oare curajul acest om de ştiinţă, care lucrează astăzi în una din instituţiile de învăţământ superior, să-şi recunoască păcatele?”. N-a fost să fie. Poate că nu citea Literatura şi arta? 540. Glotonimul „limba română” interzis? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 11 aug. – P. 8. De cum Constituţia a consfinţit că limba de stat a republicii este limba moldovenească, săptămânalul Vocea poporului a publicat la 2 august 1994 un interviu cu Victor Puşcaş, pe atunci ministru pentru relaţiile cu Parlamentul. Acesta afirma că persoanele care vor utiliza glotonimul „limba română” vor putea fi pedepsite. În aceeaşi zi radioul şi televiziunea antinaţională, pentru a băga frica în oameni, au reluat această afirmaţie fiind repetată aproape peste fiecare oră


82

541.

542. 543.

544.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

pentru a o aduce la cunoştinţa tuturora. Am rămas stupefiat de cele întâmplate, scriind tot atunci materialul citat mai sus în care formulez următoarele întrebări: „Întrucât deputaţii din actualul Parlament au recunoscut unanim identitatea limbii de stat cu cea română, de ce un moldovean care vorbeşte perfect limba maternă (limba de stat) nu are dreptul să spună că vorbeşte în limba română? Va putea oare justiţia (fie şi cu orientări vechi enkavediste) să dovedească azi că aceasta e o încălcare a legii? Dacă la Chişinău apar publicaţii în limba rusă, în limba găgăuză, de ce nu ar apărea şi în limba română? Or, în Republica Moldova, pe lângă ruşi şi găgăuzi, locuiesc foarte mulţi români. Dacă glotonimul „limba română” se interzice din considerentul că aparţine unei ţări străine, de ce să nu interziceţi, dle Puşcaş, şi utilizarea glotonimelor „limba ucraineană”, „limba turcă”, „limba bulgară” etc., care aşijderi aparţin unor ţări străine? După aceea Victor Puşcaş a declarat reporterilor că nu a fost înţeles corect de către cei de la Vocea poporului. Sesizând această situaţie, am scris cu mare plăcere chiar în numărul următor alt articol intitulându-l „Glotonimul „limba română” nu este interzis!”. Glotonimul „limba română” nu este interzis! : [în atenţia pedagogilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 18 aug. – P. 6. Pentru a-i convinge pe cititori că limba română nu este interzisă, am folosit în acest articol şi alte argumente, spunând că în legile privind funcţionarea limbilor pe teritoriul republicii este recunoscută identitatea limbii române şi a limbii moldoveneşti şi, prin urmare, persoanele care vor continua să folosească glotonimul „limba română” nu vor putea fi pedepsite. Materialului în cauză i-am pus rubrica „În atenţia pedagogilor”, deoarece Literatura şi arta avea în acel an un tiraj de 52 585 de exemplare şi ajungea în fiecare şcoală. L.A. – file de istorie : [săptămânalul Literatura şi arta la 40 de ani] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 6 oct. – P. 3. Lacrimi în faţa Parlamentului / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 28 iul. – P. 1. Reportaj din sediul Parlamentului, unde am asistat la şedinţa plenară care a discutat, în ultima lectură, art. 13 din Constituţie. Am subliniat: 21 iulie 1994 va intra în istorie ca o zi în care legislativul format, în majoritate din agrarieni şi socialişti-interfrontişti antinaţionali, după detronarea Imnului de Stat „Deşteaptă-te, române”, a ştirbit încă o dată din demnitatea noastră naţională, reabilitând şi legiferând în noua Constituţie glotonimul „limba moldovenească” care a circulat la noi în perioada regimului comunist. Litere conservate : [referinţă la cartea Temerea de obişnuinţă de Mihail Ion Ciubotaru, ghilotinată de cenzura sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 6 oct. – P. 8. În numărul jubiliar al gazetei (Literatura şi arta la 40 de ani), în cadrul rubricii „Re-


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

83

constituiri” este comentată caricatura lui Dumitru Trifan (publicată pentru prima dată la 24 noiembrie 1977), prin care pictorul a avut atunci curajul şi ingeniozitatea să condamne actul de cenzură al autorităţilor care în zilele acelea arestase şi nimicise culegerea de versuri „Temerea de obişnuinţă” semnată de Mihail Ion Ciubotaru: desenul îl reprezintă pe un tip care închide ermetic, spre conservare, într-un borcan câteva litere care, fiind aranjate în ordinea cuvenită, formează titlul (în grafia rusă de atunci) al cărţii date la cuţit: ТЕМЕРЯ ДЕ ОБИШНУИНЦЭ. Fiindcă a venit vorba despre Dumitru Trifan, ţin să subliniez încă o dată că dânsul poate fi considerat un adevărat disident în rândul caricaturiştilor din perioada sovietică. Parcurgând paginile Literaturii şi arta din acei ani, oricine se poate convinge că prin grafica sa, apărută în fiecare număr al gazetei, pictorul biciuia fără cruţare metehnele din societate. La 1 decembrie 1988, când erau în toi discuţiile referitoare la limba de stat şi veşmântul ei firesc – alfabetul latin, Dumitru Trifan a publicat în Literatura şi arta caricatura pe care o reproducem mai jos. Ca replică, în gazeta antinaţională Советская Молдавия a apărut un articol anonim precum că Literatura şi arta împreună cu pictorul D. Trifan au insultat milioane de oameni din ţară şi din străinătate care folosesc în scrisul lor alfabetul slavon. Tot atunci procuratura s-a autosesizat expediind redacţiei un protest semnat de procurorul general N.C. Demidenco în care se menţiona printre altele: „grafia latină, ai cărei aderenţi sunt, probabil, pictorul şi redacţia, are legătură cu inima omului, pe când cea slavonă – cu organele care se află undeva mai jos”. În încheiere procurorul consideră că desenul este de o calitate inferioară, nu corespunde


84

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

cerinţelor estetice şi celor legale şi că redacţia, recunoscând acest lucru, trebuie să-şi ceară scuze în public de la societatea care a fost ofensată şi să întreprindă măsuri de admonestare faţă de cei care se fac vinovaţi de publicarea acestei caricaturi.

Pentru a salva situaţia, am găsit, de urgenţă, un jurist care a formulat un răspuns la protestul în cauză, explicând precum că desenul lui Dumitru Trifan nu reflectă istoria scrisului, cum pretinde procuratura, ci realitatea de azi, că pictorul îl ia în derâdere pe un birocrat care, aflându-se în faţa unui părtaş al grafiei latine, îi dă de înţeles acestuia din urmă că numai grafia slavonă îi poate îmbunătăţi situaţia materială, mai ales acum când se vorbeşte despre cheltuieli de miliarde de ruble care ar putea fi înghiţite de trecerea la alfabetul latin. Totodată juristul i-a amintit procurorului că a comis în protestul său grave abateri de la legislaţia în vigoare: înainte de a avansa un protest, dânsul era dator să ceară explicaţii orale sau scrise de la persoanele implicate în acest dezacord. Cerinţa în cauză însă nu a fost respectată, din care pricină a şi apărut interpretarea falsă a caricaturii. Şi în sfârşit ultima observaţie în adresa procurorului: „Nu putem fi de acord cu acea parte a protestului în care se afirmă că desenul lui D. Trifan este de o calitate inferioară şi nu corespunde cerinţelor estetice. Asemenea concluzii sunt în drept să le prezinte doar specialiştii cu experienţă în domeniul dat, dar nu lucrătorii procuraturii.” După aceasta procuratura nu a mai scos niciun cuvânt. Cazul expus mai sus l-am evocat în interviul pe care mi l-a solicitat colegul Efim Josanu (apărut în Literatura şi arta din 30 sept. 2004) cu ocazia celor 50 de ani de la apariţia publicaţiei. La întrebarea, care au fost clipele cele mai luminoase din activitatea mea de jurnalist, i-am povestit interlocutorului meu câteva


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

545.

546.

547.

548. 549.

550.

551.

552.

85

momente printre care şi cel de la sfârşitul anului 1988, când am salvat redacţia de a fi acţionată în judecată. Însă, înainte ca gazeta cu interviul respectiv să fie multiplicată, redactorul-şef N. Dabija a omis acest adevăr afirmând contrariul, cum că redacţia şi autorul desenului au fost daţi în judecată de către procuratură, ceea ce, repet, nu corespunde realităţii. În acelaşi sens eronat a fost redactat şi textul de sub desenul lui Dumitru Trifan, reprodus mai sus (imprimările iniţiale şi cele redactate le păstrez). Astăzi dispun de răspunsurile procuraturii şi ale judecătoriei că anume acesta este adevărul: atunci redacţia nu a fost acţionată în judecată. În anul 2005 Efim Josanu a scos de sub tipar volumul „Cum poţi deveni rege”, în care a inclus şi interviul citat mai sus. Profitând de ocazie, îi mulţumesc mult pentru faptul că a folosit în cartea sa varianta iniţială, cea corectă a textului, dar nu cea apărută în Literatura şi arta în care episodul referitor la procuratură a fost denaturat în mod intenţionat. Niţică statistică şi nu numai : [numele redactorilor-şefi, adjuncţilor lor, tirajele gaz., pe parcursul celor 40 de ani ai Literaturii şi artei] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 6 oct. – P. 8. Pseudonime cu o vechime de 20-40 de ani : [pseud. pe care le-au folosit unii colab. ai red. Literatura şi arta pe parcursul celor patru decenii de activitate] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 6 oct. – P. 8. Răspuns unui anonim / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1994. – 10 noiem. – P. 2. 1995 Andrei Lupan – susţinător al limbii române / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 13 iul. – P. 3. Ce se va întâmpla la toamnă? : [pronosticul s-a adeverit parţial: grevele au încetat, însă art. 13 din Constituţie aşa şi nu a mai fost corectat de către parlamentarii agrarieni] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 17 aug. – P. 3. – (Pronostic). Jos măştile! ; Copiii noştri vor fii mai săraci decât noi; Nu ştie stânga ce face dreapta / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 19 ian. – P. 8. – (Răsfoind presa). La izvorul Tudosiei : [pe marginea romanului În preajma revoluţiei de C. Stere; un episod din tinereţea scriitorului descris în romanul respectiv din care rezultă că acesta (episodul) a avut loc în pădurea de lângă satul Ciripcău] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 8 iun. – P. 4. Noţiuni care nu vor dispărea niciodată / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 31 aug. – P. 3. – (Pronostic). Am afirmat că nu vor dispărea din uz astfel de îmbinări de cuvinte: „manuale moldoveneşti”, „cărţi moldoveneşti”, „reviste moldoveneşti”, în cazul în care, în context, sintagmele respective au sensul că sunt tipărite în Republica Moldova, în comparaţie cu cele care sunt editate în alte ţări. De asemenea e corectă unitatea sintactică „folclor moldovenesc”, când e vorba de creaţia populară


86

553.

554. 555.

556.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

care circulă pe teritoriul Moldovei, în comparaţie cu noţiunile „folclor oltenesc”, „folclor dobrogean” etc. Parlamentul nu va fi dizolvat / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 7 sept. – P. 3. – (Pronostic). În presă se vehicula atunci ideea că dacă deputaţii nu vor răspunde pozitiv la mesajul şefului statului Mircea Snegur privind modificarea art. 13 din Constituţie, acesta se va folosi de dreptul de a dizolva Parlamentul. Am motivat de ce nu poate fi întreprins acest act şi de ce nu va fi dizolvat Legislativul. Aşa s-a şi întâmplat. Pluguşoare fără pământ / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 28 dec. – P. 8. –(Reflecţii). Meditaţii în preajma unui nou an când urmează să răsune „Pluguşorul” pe la ferestrele ţăranilor rămaşi în perioada sovietică fără pământ şi deci fără plug. Provocatorii vor fi puşi la punct : [pronosticul s-a confirmat: provocatorii n-au reuşit să-i scoată pe studenţi la grevă din auditorii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 24 aug. – P. 3. – (Pronostic). Trei scrisori regăsite : [pe marginea unor scrisori de răspuns primite din România de la Iorgu Iordan şi Roman R. Stere] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1995. – 19 oct. – P. 8.

1996 557. Atentat la „B.V.” : [moment satiric] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 19 sept. – P. 8. 558. Curiozităţi în presa de revelion : [rubr. transformată ulterior în „Curiozităţi în presă şi la radio” care a devenit permanentă pe parcursul a câtorva luni] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 18 ian. ; 25 ian. ; 1 febr. ; 8 febr. ; 5 febr. ; 22 febr. ; 29 febr. ; 7 mar. ; 14 mar. ; 21 mar. ; 28 mar. ; 4 apr. ; 11 apr. ; 18 apr. ; 25 apr. ; 9 mai ; 16 mai ; 23 mai ; 30 mai ; 6 iun. ; 13 iun. ; 20 iun. ; 27 iun. ; 18 iul. ; 25 iul. ; 1 aug. ; 4 iul. ; 11 iul. – P. 8. – (Ca să vezi). Inaugurând la începutul anului 1996 această rubrică ce include câte un set de momente amuzante culese din presa de revelion, mi-am dat seama că acest lucru aş putea să-l fac şi în continuare, lărgind aria de observaţie şi asupra noutăţilor transmise la radio, din care motiv a fost numită în continuare „Curiozităţi în presă şi la radio”. Fiecare grupaj cuprinde între 8 şi 15 informaţii. Pentru ca cititorul de azi să poată lua cunoştinţă de caracterul acestora, reproducem conţinutul câtorva din ele. • Dacă doriţi ca o piesă de teatru să devină o adevărată dramă, adică să ajungă, prin intermediul gazetei, la cititor doar pe jumătate, nu vă rămâne decât să o tipăriţi la încrucişarea de ani, adică prima jumătate să apară în ultimul număr al anului, iar cealaltă parte – în primul număr din anul următor. Aşa a procedat Moldova suverană cu drama în două acte „Sacrilegiu”, semnată de Ion Podoleanu: primul act a fost publicat anul trecut, iar cel de al doilea – în


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

87

acest an, ca să n-o poată citi în întregime nici vechii cititorii şi nici cei noi. (18 ian. 1996). • După ce diferiţi lingvişti şi nelingvişti (luând cuvântul în presa scrisă şi audiovizuală) ne-au reproşat că nu este bine să zicem sau să scriem „Vă felicit cu sărbătoarea cutare”, corect fiind – „Vă felicit (sau felicitările noastre) cu ocazia (sau cu prilejul) sărbătorii...”, un conducător al unui ziar, adresându-se către o rudă a sa, o felicită în prima pagină a gazetei apărute în ajunul Crăciunului zicându-i: „Cu sfintele sărbători, bade!”. Şi dacă se exprimă în felul acesta un şef de redacţie, de ce să nu zică şi cititorii săi: „Cu sărbătoarea Crăciunului!” sau mai simplu – „Cu Crăciunul!”, „Cu Paştele!”, „Cu Ziua Femeii!”, „Cu Maiul!”? (18 ian. 1996). • Gazeta Pământ şi oameni, apărută în ajunul Anului Nou (stil vechi), scrie că din cauza ninsorilor abundente care s-au abătut asupra raioanelor Soroca, Donduşeni, Ceadâr-Lunga, Cimişlia, Comrat şi Ungheni „sub un strat gros de zăpadă s-au pomenit cerealele păstrate pe ariile neacoperite”. Na-ţi-o bună! În loc să-i condamne pe şefii gospodăriilor respective care îşi bat joc, în acest fel, de recolta şi munca plugarilor, publicaţia dă vina pe condiţiile meteo, dar nu pe cei care au lăsat grâul sub cerul liber (18 ian. 1996). • Luna trecută săptămânalul „Flux” îl atenţiona pe Vasile Stati, şeful mişcării procomuniste „Pro Moldova” că magazinele alimentare din Chişinău au fost inundate cu margarină vegetală românească „Unirea”, fapt care nu este altceva decât un atentat la independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova. În ultimul său număr Flux constată cu satisfacţie că pericolul unui eventual atentat nu mai există: margarina vegetală „Unirea” care pătrunsese din abundenţă şi invadase piaţa noastră, a dispărut din vânzare, de parcă nici n-a fost (14 mar. 1996). 559. Din istoria învăţământului : [pe marginea cărţii Şcoala Eparhială de fete din Chişinău, semnată de surorile Cleopatra şi Ludmila Vnorovschi] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 25 apr. – P. 3. – (Noi apariţii). 560. Dreptul la limba română / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 22 febr. – P. 3. Deoarece unele voci din mass-media afirmă că folosirea limbii române în viaţa de toate zilele ar fi contrară noii Constituţii, prin acest articol am hotărât să amintesc încă o dată opiniei publice că limba română are tot dreptul la existenţă în republica noastră, subliniind că dreptul respectiv ni-l oferă aceeaşi Constituţie: articolul 10(2) ne arată că statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice. Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, prin care este recunoscută identitatea limbii noastre cu cea română a fost promulgată şi pusă la nivel de lege constituţională pe un termen de şapte ani (a se vedea art. VII din compartimentul „Dispoziţii finale şi tranzitorii” al Constituţiei). Anume în baza acestor precepte legislative profesorii din instituţiile de învăţământ, savanţii, intelectualii şi toţi oamenii


88

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

de cultură au tot dreptul să respecte adevărul ştiinţific şi istoric, folosind în activitatea lor profesională numele corect al limbii noastre – limba română. 561. Rolul şi locul colindei : [reflecţii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 11 ian. – P. 3. Transmiţând şi vara, şi primăvara colinde, radioul şi televiziunea demonstrează o lipsă de respect faţă de tradiţionala datină a Crăciunului, banalizând aceste cântări de slavă Naşterii Mântuitorului. Aşa precum aclamaţia de bună vestire şi admiraţie „Hristos a înviat!” se rosteşte, în loc de „Bună ziua!”, doar începând cu Sfintele Paşti, timp de 40 de zile, până în ziua Înălţării Domnului, zi în care se spune „Hristos s-a înălţat!”, tot aşa şi colindele urmează să fie cântate sau declamate în public doar în timpul sărbătorilor de iarnă. 562. Un imperativ al fiinţării noastre ca neam : [după şapte ani de la adoptarea limbii de stat şi revenirea la alfabetul lat.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. – 29 aug. – P. 2. Articolul vizează importanţa legilor cu privire la limba de stat şi grafia latină, abordând problema: de ce alolingvii de la noi nu cunosc limba de stat? Răspunsul la această întrebare îl expun într-o formă concisă în continuare. Articolul 7 al Legii cu privire la funcţionarea limbilor prevede cunoaşterea limbii de stat de către lucrătorii cu funcţii de conducere, funcţionarii organelor puterii şi administraţiei de stat, precum şi de către cei de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii care, în virtutea obligaţiilor de serviciu, vin în contact cu cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor naţională. Conform deciziei de punere în aplicare a legii respective, acestei cerinţe (adoptate în 1989), i s-a dat un termen de cinci ani. (De altfel, în ţările occidentale, se acordă alolingvilor doar o jumătate de an pentru studierea unei limbi străine ca aceasta să poată fi folosită în activitatea de serviciu). În 1994, când trebuia să se purceadă la realizarea acestei legi în viaţa de toate zilele, a venit la putere, cum se ştie, Parlamentul agrarian care, îndeplinind dorinţa socialiştilor şi interfrontiştilor (în majoritate – alolingvi), a stopat atestarea pentru cunoaşterea limbii de stat a persoanelor indicate în articolul 7, citat mai sus, amânând – atunci pe un termen de trei ani, iar în 1996 – a doua oară – până la anul 2000. Tot agrarienii au lichidat concomitent şi Departamentul de Stat al Limbilor care avea sarcina de a controla cum se respectă legislaţia cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul republicii. Acest fapt a permis ca politica de rusificare să continue, din păcate, ca şi în perioada sovietică. 1997 563. Actualii deputaţi şi-au asigurat un viitor luminos : [în atenţia alegătorilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta . – 1997. – 11 dec. – P. 8. Parlamentarii agrarieni şi socialişti-interfrontişti şi-au adoptat o lege plină de privilegii. Reproducem doar câteva înlesniri: dreptul de a fi pensionat cu 75% din toate plăţile; pe lîngă salariul tarifar deputatului i se fixează adăugător o


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

89

serie de remunerări – compensaţii, indemnizaţii lunare, ajutoare materiale, premii, diurne pentru zilele când asistă la şedinţele în plen (în total opt feluri de plăţi suplimentare – toate aceste făcând ca salariul tarifar să crească aproape de patru ori); dreptul la un credit de 100 000 de lei cu un termen de rambursare de 15 ani pentru soluţionarea problemei locative; asistenţă medicală gratuită nu numai în timpul exercitării mandatului, dar şi după expirarea acestuia; reduceri la taxele comunale etc. Şi toate acestea – în timp ce salariile şi pensiile cetăţenilor simpli nu se plătesc cu lunile. 564. Curiozităţi în presă şi la radio : [rubr. permanentă inaugurată în 1996 cuprinzând grupaje a câte 6-10 inform., o coloniţă de ziar] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1996. –18 ian. ; 1 febr. ; 8 febr. ; 15 febr. ; 22 febr. ; 29 febr. ; 27 mar. ; 14 mar. ; 21 mar. ; 28 mar. ; 4 apr. ; 11 apr. ; 18 apr. ; 25 apr. ; 2 mai ; 9 mai ; 16 mai ; 23 mai ; 30 mai ; 8 iun. ; 13 iun. ; 27 iun. ; 4 iul. ; 11 iul. ; 18 iul. ; 25 iul. ; 1 aug. ; 29 aug. ; 31 aug. ; 7 oct. ; 24 oct. ; Lit. şi arta. – 1997. – 9 ian. ; 23 ian. ; 6 febr. ; 13 febr. ; 20 febr. ; 27 febr. ; 6 mar. ; 20 mar. ; 27 mar. ; 3 apr. ; 10 apr. ; 17 apr. ; 24 apr. ; 15 mai ; 22 mai ; 29 mai ; 5 iun. ; 12 iun. Am găsit de cuviinţă să reproduc şi din aceste grupaje câteva curiozităţi: • Săptămânalul Flux publică o informaţie senzaţională din care aflăm că prima femeie trimisă în cosmos cu ajutorul unei rachete a fost Hanna Reitsch din Germania, unde s-a şi întâmplat acest eveniment. Zborul ei a durat 20 de minute şi a avut loc la 12 aprilie 1943. Este curios faptul că tot la 12 aprilie, dar în anul 1961, a fost trimis în cosmos Iurie Gagarin, primul cosmonaut sovietic, zborul său având o durată de 108 minute (13 febr. 1997). • Fiind întrebat în cadrul unui interviu „Care este totuşi denumirea corectă a limbii noastre?”, Petru Lucinschi a răspuns în felul următor: „Acasă, în familie, o numesc română. În procesul comunicării, dacă interlocutorul meu preferă s-o numească „moldovenească”, nu-l voi contrazice... La urma urmei, nimeni nimănui nu interzice să numească limba aşa cum consideră că este necesar”. Salutăm poziţia şefului nou-ales al statului, dar am dori ca domnia sa să accepte limba română nu numai la bucătărie, dar şi în afara ei (9 ian. 1997). • În cadrul unei emisiuni televizate, transmise duminică pe canalul ORT, expreşedintele Ucrainei Leonid Kravciuk, a spus că în timpul regimului totalitar comunist exista în cadrul KGB-ului o secţie care avea misiunea să răspândească (şi să creeze, probabil – n.n.) fel de fel de anecdote politice. Prin urmare, KGB-ul se ocupa nu numai de persecutarea, arestarea şi trimiterea populaţiei în gulaguri şi masacrarea ei, ci şi de valorificarea noului folclor de gen scurt (5 iun. 1997). • Televiziunea moldovenească ne-a anunţat că dl Lucinschi l-a vizitat zilele trecute la domiciliu pe artistul poporului Eugeniu Ureche, felicitându-l cu ocazia celor 80 de ani împliniţi. Maestrul octogenar i-a spus şefului statului că are o pensie de numai 80 de lei pe lună. Camera de luat vederi, aflată în acel moment în casa lui Eugeniu Ureche, nu ne-a arătat pe micul ecran reacţia preşedintelui ţării la auzul acestui trist adevăr. Şi e păcat (13 mar. 1997).


90

565. 566.

567.

568.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Acum 20 de ani, în 1977, pe harta republicii a apărut noul raion Cantemir, eveniment care a fost marcat zilele trecute cu toate onorurile şi fasturile cuvenite. Nu ştim ce scop a urmărit conducerea acordând atâta atenţie acestei aniversări. Însă ne întrebăm: de ce nu au fost organizate aceleaşi festivităţi şi în raionul Ialoveni, de exemplu, raion care a fost format în aceeaşi zi de 25 martie 1977? Dacă de azi înainte vor fi marcate cu aceeaşi pompă şi la acelaşi nivel datele înfiinţării raioanelor, întreprinderilor, instituţiilor etc., vă rugăm, stimaţi guvernanţi, să luaţi aminte că la 7 aprilie 1977 a apărut primul număr al Literaturii şi arta (până atunci având denumirea Cultura, Cultura Moldovei, Învăţătorul Moldovei) şi deci peste 4 zile se împlinesc 20 de ani de la acel eveniment. Cu această ocazie suntem gata să primim felicitări şi nu numai (3 apr. 1997). În dimineaţa zilei de 7 aprilie ne-am pomenit la redacţie cu... Ion Ciubuc, primul ministru al republicii, ţinând în mână un frumos buchet de flori. Am observat că şeful Guvernului, felicitându-l pe redactorul-şef, i-a înmânat acestuia, împreună cu florile, şi un plic, conţinutul căruia, ca de obicei, nefiind desecretizat. Ceea ce este important pentru mine e că, fără să vreau, am organizat un jubileu inopinat în miniatură al săptămânalului, care a fost felicitat în acea zi şi de mulţi cititori. Dacă nu aş fi publicat acea informaţie referitoare la sărbătorirea celor 20 de ani de la înfiinţarea raionului Cantemir, nimeni nu ne-ar fi transmis urări de bine. Modestie : [despre creaţia pict. D. Trifan] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1997. – 27 noiem. – P. 3. O lecţie de lingvistică sau Mihail Sadoveanu a fost totuşi tradus în moldoveneşte : [în loc de replică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1997. – 3 apr. – P. 3. Replica este dată scriitorului I.C. Ciobanu care afirmase într-un articol apărut în gazeta Patria tânără, că tentativa unor „literaţi” de a traduce în anii ‘50 romanul Mitrea Cocor de M. Sadoveanu în moldoveneşte a eşuat. Eu însă, afirmând că adevărul este altul, am demonstrat contrariul, făcând şi o analiză a acestei traduceri, confruntând-o cu originalul, deoarece sunt posesorul unui exemplar al acestui roman tălmăcit în moldoveneşte. Un pasionat cercetător al dramei populare : [In memoriam: despre folcloristul bucovinean Gheorghe Spătaru (1933-1997)] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1997. – 15 mai. – P. 7. Un publicist curajos : [Petrea Cruceniuc la 80 de ani] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1997. – 26 iun. – P. 5. Născut în stânga Nistrului, Petrea Cruceniuc a fost primul redactor-şef care a promovat democratismul în presa sovietică din republică (vezi şi „Românism în gazeta Cultura Moldovei, 1957-1964” apărut în Făclia din 3 octombrie 2009).


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

569.

570.

571.

572.

573. 574.

575.

91

1998 A treia zi de Paşti : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 16 apr. – P. 2. Prima şedinţă a noului Parlament, ales la 22 martie, este fixată pentru data de 21 aprilie. Deoarece această dată coincide cu a treia zi de Paşti când, conform vechiului obicei, ouăle roşii, în semn de împăcare, se ciocnesc pe ambele capete, am prezis că va fi o şedinţă a concilierii celor trei forţe democratice care, luate împreună, formează o majoritate simplă a mandatelor în Parlament, ceea ce le dă posibilitate să-i trimită în opoziţie pe comunişti. Aşa s-a şi întâmplat: a fost creat ADR-ul (Alianţa pentru Democraţie şi Reforme). Catacomba unui avocat : [rec. la vol. de proză Catacomba, semnat de avocatul şi scriitorul Boris Druţă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 26 mar. – P. 8. – (Noi apariţii). Cât primeşte un deputat? : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 12 febr. – P. 2. În timp ce republica are mari restanţe la pensii şi salarii faţă de populaţie, mam întrebat: de ce legislatorii nu au avut remuşcări când au votat art. 30 al Legii cu privire la statutul deputatului, prin care fiecare parlamentar primeşte o indemnizaţie unică neimpozabilă egală cu suma tuturor plăţilor ce i se fac deputatului în curs de 10 luni, indemnizaţie prin care bugetul este golit de câteva milioane de lei? Cine numără banii / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 19 febr. – P. 2. Deputaţii agrarieni şi socialişti-interfrontişti şi-au acordat premii fabuloase în preajma Anului Nou; împreună cu compensaţiile, diurnele, sporurile, ajutorul material şi alte indemnizaţii ce şi le-au stabilit, deputaţii primesc lunar o plată de patru ori mai mare în comparaţie cu salariile lor tarifare. Concesii : [editorial la „Beciul Vechi” de 1 apr.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 2 apr. – P. 8. „Fulgere” ieşite din „Săgeţi” [rec. la vol. Fulgere basarabene de Petru Cărare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 23 apr. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Guvern şi Parlament : [o rubr. permanentă care a durat doi ani de zile] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. –30 iun. ; 23 iul. ; 6 aug. ; 24 sept. ; 1 oct. ; 8 oct. ; 22 oct. ; 29 oct. ; 19 noiem. ; 26 noiem. ; 3 dec. ; 10 dec. ; 17 dec. ; Lit. şi arta. – 1999 – 1 ian. ; 14 ian. ; 28 ian. ; 4 febr. ; 11 febr. ; 18 febr. ; 4 mar. ; 11 mar. ; 18 mar. ; 25 mar. ; 8 apr. ; 15 apr. ; 6 mai ; 13 mai ; 20 mai ; 3 iun. ; 10 iun. ; 17 iun. ; 24 iun. ; 1 iul. Reproducem câteva informaţii din aceste grupaje de informaţii la zi, pentru ca generaţia de azi să afle în ce condiţii trăiau atunci oamenii simpli, precum şi cu ce probleme se confrunta societatea. Unele dintre problemele abordate sunt valabile şi azi.


92

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

În ultimii ani (până la 1 iulie 1998 – n.n.) Republica Moldova a împrumutat din străinătate un miliard trei sute milioane de dolari, bani care au dispărut de parcă au intrat în pământ. Nimeni dintre parlamentari nu cere de la Guvern să fie dată publicităţii lista din care am afla cui au fost repartizate aceste milioane de dolari, cine le-a păpat, cine s-a îmbogăţit pe seama lor? Dacă suma indicată ar fi fost folosită pentru relansarea economiei naţionale, astăzi nu ne-am fi pomenit în situaţia catastrofală pe care o avem. Aflăm din presă că Ucraina, dar şi Ţările Baltice nu iau credite din străinătate, străduindu-se să trăiască pe baza mijloacelor locale, pentru că sunt în stare să strângă impozitele, să curme corupţia, furturile din vistieria statului. Or, nu e bun gospodar acela care trăieşte doar din împrumuturi. Noi însă continuăm să umblăm cu cerşitul la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. Ba mai mult: acum ne lăudăm că am obţinut încă un împrumut de 100 000 000 (o sută de milioane!) de dolari şi ne bucurăm că banii îi vom întoarce tocmai peste 20 de ani, fără a ne da seama că sărăcim generaţiile viitoare. Am formulat atunci o întrebare retorică în adresa conducerii: de ce nu luaţi măsuri pentru a fi întoarse statului cele două miliarde de lei care figurează în raportul Curţii de Conturi? Ştim de ce: e mult mai uşor şi mai comod să călătoreşti peste hotare şi să ceri bani, decât să dai din coate şi să aduni banii de pe loc – de la datornici şi de la cei care i-au furat (16 iul. 1998). • Vineri seara, aflându-se în dialog direct cu telespectatorii, Valeriu Bulgari, ministrul agriculturii şi industriei prelucrătoare, a fost întrebat cum pot fi deosebite băuturile alcoolice adevărate de cele falsificate? Răspunsul a fost simplu ca bună ziua: „Dacă băutura-i ieftină, să ştiţi că-i falsificată.” În acest caz, adăugăm noi, falsificatorilor (pentru a nu fi depistaţi) nu le rămâne decât să majoreze preţurile la producţia lor contrafăcută pentru „a-i convinge” pe cumpărători că ea este autentică. Vorbind la modul serios, credem că cea mai bună soluţie în cazul dat e ca organele în drept să interzică orice comercializare a acestor băuturi (28 ian. 1999). • În Germania a fost majorat preţul la benzină urmărindu-se un singur scop: profitul căpătat să fie utilizat la majorarea pensiilor. La noi însă se procedează într-un mod aberant: se măresc taxele pentru energia electrică şi cea termică în scopul de a-şi putea majora salariile cei care lucrează în reţelele respective. Deunăzi ziarele au scris că cele mai mari salarii le au funcţionarii bancari, pe locul doi aflându-se angajaţii din domeniul reţelelor energiei electrice şi celei termice. Am vrea să ştim cum se uită la această situaţie Guvernul? (18 mar. 1999). • Ziarele ne informează că nu s-a încununat de succes buna intenţie a Guvernului de a aduna impozitele cuvenite de la proprietarii vilelor înălţate în ultimii ani în capitală. Cauza e simplă: s-a constatat că aceste palate, în marea lor majoritate, aparţin unor pensionari cărora nu te poţi îndura să le iei pensia şi aşa mizeră. De ce procuratura nu se interesează de faptul cum de aceşti proprietari săraci lipiţi


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

576. 577.

578.

579. 580.

93

pământului au fost în stare să-şi înalţe asemenea castele. Vă putem asigura, dragi cititori, că organele respective (fiind mituite de către aceşti „pensionari”) nu vor depista nicio încălcare de lege în domeniul dat. Aşa s-a şi întâmplat. Proprietarii vilelor au rămas nestingheriţi. Inimă iubitoare de adevăr : [jurnalistul Vasile Coţofan la 70 de ani de la naştere] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 10 dec. – P. 8. „Nimic straşnic nu se va întâmpla” : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 5 febr. – P. 2. Fiind vehiculată în presă necesitatea de a fi dată publicităţii lista kaghebiştilor din perioada sovietică, am citat în articol spusele lui Petru Lucinschi, şeful statului, şi ale lui Anatol Plugaru, ex-ministrul Securităţii Naţionale care nu împărtăşesc această idee, primul spunând că un asemenea act „ar conduce la gâlceavă, gălăgie, sfadă, confruntare ş.a.m.d”. Să admitem că facem acest lucru acum. În primul rând, batem toată intelectualitatea noastră”, iar în cel de-al doilea rând, „acest pas ar putea duce la un război civil”. În articol susţin ideea expusă de Dumitru Moţpan: „Nimic straşnic nu se va întâmpla”, bazândumă pe realitatea din alte ţări care s-au aflat în perioada sovietică sub dictatul comunist şi în care nu a avut loc niciun război civil după dezvăluirea numelor colaboratorilor secreţi ai KGB-ului. Piraterie? Nu. Atunci ce e? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 9 apr. – P. 2. După ce Curtea Constituţională anulase articolele 30, 30(1), 30(2) şi 30(3) din Legea privind statutul deputatului, adoptată la 25 iunie1997, ca fiind exagerate şi contrare articolului 16 din Constituţie, la 2 aprilie 1998, întruniţi în penultima lor sesiune, parlamentarii, neţinând cont de hotărârea CC, au decis să-şi restabilească o parte din privilegii: conferirea gradului de calificare, acordarea unor garanţii sociale, acordarea unei indemnizaţii unice destul de mari, stabilirea pensiei în mărime de 75 procente din toate plăţile lunare. Datorită parlamentarului Mihai Ghimpu, a fost începută discuţia privind conferirea gradului de calificare, acesta declarând că mulţi legislatori nu merită înaltul titlu. Deputatul Vasile Vartic a iniţiat discuţia referitoare la pensiile exagerate ale deputaţilor. Au fost şi alte intervenţii. Dar degeaba. Cele 4 hotărâri au fost votate în bloc, pentru ele pronunţându-se 67 de deputaţi. Unicul parlamentar care a cerut să fie exclus din lista celor propuşi pentru conferirea înaltului titlu, calificând acest act drept o ruşine, a fost Mihai Ghimpu. Speculaţii electorale : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 26 febr. – P. 2. Un pericol care trebuie numaidecât evitat... : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1998. – 30 apr. – P. 2. Dacă precedentul Parlament putea să funcţioneze normal şi în cazul în care lipseau de la şedinţă 20 de deputaţi (ceea ce se întâmpla de multe ori, căci


94

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

majoritarii – socialiştii şi interfrontiştii aveau în total 84 de mandate), noul Parlament nu poate să-şi permită acest lux. Or, noua majoritate dispune doar de 61 de mandate (unul dintre care fiind în buzunarul lui Ilie Ilaşcu aflat la închisoare), şi deci este nevoită să stabilească o disciplină de fier în ceea ce priveşte frecvenţa deputaţilor la şedinţă pentru a crea cvorumul necesar în timpul votării, ceea ce, din păcate, nu se întâmplă totdeauna. 1999 581. Două cărţi originale : [rec. la cărţile lui Gheorghe Cutasevici Iubirea te cheamă aproape şi Nu mai plângeţi, fiarelor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1999. – 18 noiem. – P. 7. – (Apariţii editoriale). 582. „Luceafărul” tinereţei noastre : [40 de ani de la înfiinţarea Teatrului pentru tineret (cum se numea atunci) „Luceafărul”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1999. – 14 oct. – P. 2. Descifrând în articol acel eveniment comemorativ, la care au luat parte şeful Parlamentului – Dumitru Diacov – şi cel al Guvernului – Ion Sturza – şi la care ambii au adresat fondatorilor Teatrului calde felicitări şi urări de bine, am scos în vileag două lacune importante: 1) în acea seară de 10 octombrie 1999 nu a fost în sală nicio cameră de luat vederi pentru a eterniza momentul aniversar şi a-l aduce la cunoştinţa telespectatorilor; 2) şi peste patru decenii, la cea de-a 40-a stagiune a sa, Teatrul dispunea de aceeaşi mică sală cuprinzând doar 13 rânduri de scaune, care nu i-a încăput pe toţi doritorii de a participa la acea manifestare de suflet. 583. Patru cărţi şi opt copii : [prez. vol. de nuvele, interviuri, eseuri, versuri, teatru, satiră şi umor intitulat Un jazz pentru mileniul trei, semnat de publicistul şi scriitorul Boris Druţă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1999. – 26 aug. – P. 8. – (Noi apariţii editoriale). 584. Profesorul : [75 de ani de la naşterea jurnalistului Bartolomeu Musteaţă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 1999. – 18 mar. – P. 8. 2000 585. Destine : [90 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Curicheru] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 17 aug. – P. 5. 586. Lozincile Liliei Neagu / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 28 sept. – P. 7. – (Aniversări). 30 de ani de la apariţia, pe faţadele unor clădiri din centrul Chişinăului, circa 40 de inscripţii în grafie latină şi rusă, lozinci scrise în noaptea spre 1 octombrie 1970, în care erau vizate autorităţile republicii. 587. Noţiuni care nu vor dispărea niciodată. [articolul este reprodus de Vasile Stati în ziarul său şi comentat peste 5 ani (!) de la apariţia acestuia.] // Alexandru Donos // Glasul Moldovei.- 2000.- 7 noiem.- P. 2


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

588.

589.

590.

591. 592.

95

În timpul reproducerii articolului au fost comise un şir de greşeli de corectură: înduşi în loc de corectul induşi, economicp în loc de economică, fos în loc de fost, numelel în loc de numele etc. Citatul din Nicolae Corlăteanu conţine două gafe regretabile care denaturează sensul: în loc de creaţiile seculare e tipărit creaţiile secundare; acolo unde savantul afirmă că „limba literară, limba model, exemplară, de care ne folosim, mai ales, în scris, în lucrările literare, ştiinţificotehnice, în documentele noastre – limba oficială trebuie s-o considerăm şi s-o numim limba română...”, V. Stati, în timpul reproducerii materialului, a omis cuvântul literare. Răspunsul la critica lui V. Stati este publicat în „Literatura şi arta” din 1 februarie 2001. Reflecţii privind sărbătorirea Crăciunului / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 28 dec. – P. 7. – (Dreptul la opinie). Acest material a fost prezentat şi pus în pagină să apară în numărul din ajunul Crăciunului (6 ianuarie 2000), însă la tipografie redactorul-şef a redus din el câteva alineate importante cu care nu am fost de acord, fiind nevoit să-l scot din acel număr (imprimarea cu fragmentele omise o păstrez). După aceea restabilind unele momente am reuşit să public articolul abia în preajma Crăciunului din 2001. Speranţa sanatoriului „Speranţa” sau sonde cu apă minerală date uitării: [în atenţia Parlamentului: despre un şir de probleme cu care se confruntă sanatoriul „Speranţa” din Vadul lui Vodă] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 2 noiem. – P. 2. Tremurăm de frică şi de frig : [despre un cutremurător fenomen natural care a avut loc la 26 noiem. 2000 în nordul rep.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 14 dec. – P. 1. – (Scrisoarea săptămânii). Unele segmente inedite din biografia poetului / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 10 febr. – P. 6. Pe marginea unor scrisori care, în perioada serviciului militar făcut în or. Tbilisi (Georgia), le-am primit de la poetul Petru Cărare. Vine un parlament roşu : [din fuga condeiului] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2000. – 2 mar. – P. 1. Bazându-mă pe faptul că Dumitru Diacov a intrat în cârdăşie cu comuniştii dându-l jos pe I. Roşca din postul de vicepreşedinte al Parlamentului şi înscăunându-l în locul acestuia pe deputatul comunist V. Mişin, am tras concluzia următoare: se poate afirma cu certitudine că vine un Parlament roşu. Ceea ce, spre marele regret, s-a şi întâmplat peste un an după alegerile din 25 februarie 2001.

2001 593. Bilanţul concursului nostru / Alexandru Donos // Lit şi arta. – 2001. – 20 dec. – P. 8.


96

594.

595.

596. 597.

598.

599. 600.

601. 602.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Comentariu pe marginea a 44 de răspunsuri în versuri ale cititorilor, considerate cele mai reuşite, trimise la concursul intitulat „Cine e pe cal călare / Şi se uită crunt în zare?”, titlu plasat sub fotografia monumentului lui Gr. Kotovski de la Chişinău. Ce fel de filolog este Stati V. sau Câteva aspecte ale „metodologiei” stativiene : [replică la art. lui V. Stati Deşi am avut aceiaşi dascăli..., apărut în Glasul Moldovei din 7 noiem. 2000] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 1 febr. – P. 3. Cel mai fecund umorist al anului 2000 : [în anul 2000 Ion Cuzuioc a scos de sub tipar şase cărţi: Vioara, Gâdilici la limbă, În audienţă cu floreta, Pridvorul dragostei, Flori de tei, Dacă...] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 8 febr. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Cele întâmplate nu trebuie să ne mire: şi până acum ţara a fost condusă de comunişti / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 12 apr. – P. 3. Covoare ; Steaua ; Sosea aprilie atunci ; Adio, Universitate : [versuri] / Alexandru Donos // Iubire de metaforă / antologie de Mihail Dolgan. – Ch., 2001. – Vol. II. – P. 213-219. „Dimitizarea nimicului” : [prez. cărţii de satiră şi umor Demitizarea nimicului scrisă de Alexandru Horaţiu Frişcu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 9 aug. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Încă un atentat la limba de stat : [reflecţii la zi] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. –12 iul. – P. 2. Optimismul preşedintelui / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 22 mar. – P. 3. Înainte de a depune mandatul de preşedinte al Republicii Moldova, pe care poporul i l-a oferit acum patru ani, Petru Lucinschi a făcut o conferinţă de presă la care şi-a demonstrat optimismul prezicând (după cum s-a şi întâmplat – n.n.) că unele sloganuri electorale ale comuniştilor vor rămânea doar pe hârtie: 1) Uniunea Rusia-Belarus şi 2) proclamarea limbii ruse ca a doua limbă de stat. Chiar dacă vor proclama rusa a doua limbă de stat, a adăugat P. Lucinschi, totul depinde de noi: „Şi în Israel există două limbi de stat, dar limba arabă nu funcţionează”. Parlamentul ignorează propunerea lui V. Voronin / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 12 apr. – P. 3. Reflecţii la zi : [rubr. permanentă cu inform. scurte ce reflectă probleme cotid. ] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 12 apr. ; 19 apr. ; 26 apr.; 3 mai ;10 mai ;17 mai ; 24 mai ; 31 mai ; 7 iun. ; 14 iun. ; 21 iun.; 12 iul. ; 18 dec. Reproducem câteva din ele: • Deoarece numărul rutelor de microbuze din oraş s-a înmulţit, depăşind cifra de o sută, a apărut necesitatea să fie modificată şi numerotaţia lor, de la două la trei cifre. Am observat că microbuzul 27 are noul număr 139, iar microbuzul 29


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

97

– numărul 102. Mă întreb: cine a schimbat în acest mod numerele de pe aceaste rute şi pe ce bază a făcut-o? Or, era cu mult mai bine să se păstreze numerele actuale, cu care s-au deprins pasagerii, adăugându-se înaintea lor cifra 1. Adică microbuzul 27 va purta noul număr 127, cel cu numărul 29 va avea numărul 129 ş.a.m.d. În acest caz pasagerii nu se vor mai chinui să memorizeze noile numere luate din pod (26 apr. 2001). Primăria a ţinut cont de această sugestie, numerele 132 şi 102, puse în locul numerelor 27 şi 29, au fost scoase, iar în locul acestora au fost instalate 127 şi 129, pe care le vedem şi astăzi. S-a procedat adecvat şi cu renumerotarea altor rute de maxi-taxi. • Actuala conducere comunistă procedează ca şi cea din perioada sovietică: una spune şi alta face. Ea declară că limba rusă va deveni a doua limbă de stat doar după ce va fi consultat în această privinţă întregul popor. În realitate, fără a face un asemenea sondaj, parlamentul a început a modifica o serie de articole din legile existente atribuind limbii ruse aceleaşi priorităţi ca şi limbii de stat a republicii. Iată două exemple: perfectarea actelor stării civile să se facă paralel şi în limba rusă, astfel cele două limbi fiind puse pe acelaşi picior de egalitate. Tot aşa a fost modificată Legea cu privire la publicitate în care se stipulează că difuzarea publicităţii se efectuează în limba de stat sau, la dorinţa producătorilor de publicitate, şi în alte limbi (12 iul. 2001). 603. Rusificarea a reînceput : [reflecţii la zi] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 3 mai. – P. 3. 604. Un om al artei : [despre colab. red. Leonid Paladi la cei 50 de ani] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2001. – 28 iun. – P. 3. – (Aniversări).

605.

606. 607.

608.

609.

610.

2002 Consultaţii în Gârlici : [sunt date două răspunsuri la nişte întrebări referitoare la glotonimul limba rom., interzis de minister, şi la un cântec cenzurat de comunişti] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 27 iun. – P. 8. De-ale corectitudinii : [paradoxuri: despre alfabetul chirilic] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 6 iun. – P. 2. „Eu sunt românul numărul unu!” : [din cuvântarea (imaginară) a lui Voronin rostită la 31 mar. în Piaţa Marii Adunări Naţionale: satiră de 1 apr.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 28 mar. – P. 8. Grigore Puică – cel din oglindă : [rec. la vol. de catrene umoristice Cel din oglindă, semnat de Grigore Puică] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 17 ian. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Încă un dicţionar : [prez. noului dicţ. ist.-biogr. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova, aut.: prof. universitari Gheorghe Rusnac, dr. hab. în istorie, rectorul USM, şi Valeriu Cozma, dr. hab. în istorie] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 3 oct. – P. 3. – (Noi apariţii editoriale). Noi apariţii : [prez. succintă a trei noi apariţii editoriale: Cele mai frumoase


98

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

epigrame în selecţia cunoscutului umorist Victor Macarevici din România, Somnul naţiunii naşte monştri de Loghin Martin-Alexeev şi primul nr. al publ. umoristice Cucu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 31 oct. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 611. Paradoxuri / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2002. – 10 ian. ; 24 ian. ; 7 febr.; 21 febr. ; 28 febr. ; 7 mar. ; 14 mar. ; 21 mar. ; 28 mar. ; 4 apr. ; 11 apr. ; 18 apr.; 25 apr. ; 2 mai ; 9 mai ; 16 mai ; 23 mai ; 30 mai ; 6 iun. ; 13 iun. ; 20 iun. ; 27 iun. ; 11 iul. ; 18 iul. ; 25 iul. ; 1 aug. ; 8 aug. ; 15 aug. ; 22 aug. ; 29 aug. ; 9 sept.; 5 sept. ; 12 sept. ; 26 sept. ; 3 oct. ; 10 oct. ; 24 oct. ; 7 noiem. ; 14 noiem. ; 21 noiem. ; 28 noiem. ; 5 dec. ; 12 dec. ; 19 dec. ; 26 dec. Reproducem şi aici câteva informaţii: • Comuniştii au venit la putere promiţând că vor reduce numărul ministerelor şi departamentelor. Chiar din primul an au majorat numărul acestora înfiinţând 8 departamente noi în 2001. În 2002 au creat alte două (19 dec. 2002). • Deputaţii comunişti suferă de boala nostalgiei. Adoptând nu demult o lege cu privire la serviciul militar activ, ei n-au ratat ocazia să modifice şi denumirea armatei noastre care de azi înainte nu se va mai numi armata naţională, ci forţele armate, aşa cum i se spunea armatei în perioada sovietică (5 dec. 2002). • Însuşi garantul Constituţiei încalcă legile în vigoare: Vladimir Voronin semnează orice lege, orice decret cu litere ruseşti, de parcă ar locui în Rusia. Şi dacă şeful statului ignorează alfabetul adoptat prin lege, mâine ne putem aştepta la un atac din partea puterii şi asupra simbolicii naţionale: avem în vedere drapelul de stat, imnul de stat, stema republicii (3 oct. 2002). Din păcate temerile noastre s-au adeverit parţial, ulterior imnul de stat „Deşteaptă-te române” a fost înlocuit cu altul. • La penultima şedinţă a Legislativului parlamentarii au pus în discuţie în a doua lectură proiectul Legii cu privire la statutul refugiaţilor. Printre modificările acestei legi, care a fost adoptată în prima lectură încă la 26 mai 2001, comuniştii au propus şi tot doar ei au votat, desigur, excluderea cuvântului Naţional şi substituirea lui cu alţi termeni. Astfel Oficiul Naţional pentru refugiaţi se va numi de azi înainte Direcţia Principală pentru Refugiaţi, iar sintagma Comisarul naţional pentru Refugiaţi este înlocuită cu Directorul Direcţiei Principale pentru Refugiaţi (22 aug. 2002). • Deoarece cadrele incomode de care vrei să scapi pot fi eliberate numai în cazul în care este modificată denumirea instituţiei respective, la 4 iulie 2002 Parlamentul comunist a adoptat o hotărâre prin care Ministerul Învăţământului a fost numit Ministerul Educaţiei. În felul acesta noul ministru Gheorghe Sima a căpătat toate drepturile să îndepărteze „legal” vechile cadre incomode şi să formeze o nouă structură a ministerului (1 aug. 2002). • La 1 ianuarie 2002 numărul salariaţilor în Republica Moldova era de aproximativ 780 000, dintre care 31 000 sunt funcţionari publici. Astfel, la un


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

99

demnitar de stat revin 25 salariaţi. Parlamentul comunist a votat o lege de creare a unei noi instituţii – Centrul de Creaţie Legislativă, majorând numărul funcţionarilor cu încă 40 de unităţi (18 iun. 2002). • Făcând o analiză detaliată a scenariului privind dispariţia şi apariţia lui Vlad Cubreacov, am ajuns la concluzia că aici e vorba de o piraterie organizată nu atât din afara ţării, cât din interior, urmărindu-se anumite scopuri politice. (30 mai 2002). Pronosticul meu, expus îndată după apariţia lui Vlad Cubreacov, adică la 30 mai 2002, este asemănător cu depoziţiile făcute în 2009 de către cei doi foşti membri ai PPCD. 612. Păsul unui „orăşean” : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Cucu. – 2002. – Nr 2. – P. 4. 613. Prin prisma zilelor de azi : [debutul scriitorului în poezie] / Alexandru Donos // Noi. – 2002. – Nr 10. – P. 20. 2003 614. Cu motanu-n sac : [microrec. la culeg. de epigrame semnată de Ion Ciobanu din satul Costeşti, Râşcani] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 9 oct. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 615. De dragul tentaţiei ; Pentru anihilarea opoziţiei / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 14 aug. – P. 2. – (Paradoxuri). În aceste două informaţii dezmint afirmaţiile unora, precum că în 1994 a existat posibilitatea ca art. 13 din Constituţie referitor la denumirea limbii de stat să fie adoptat în varianta de compromis pe care o propusese Petru Lucinschi, pe atunci preşedinte al Parlamentului: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească (română).” Eroare! (A se vedea şi preambulul la anul 1994 din prezenta biobibliografie). În cele trei zile din iulie 1994, timp în care a fost discutat articolul 13 privind denumirea corectă a limbii noastre, ba şi până atunci nimeni dintre savanţi, lingvişti şi deputaţii din opoziţie nu a suflat niciun cuvânt, nu şi-a adus aminte să folosească în discuţiile respective unul din argumentele principale, precum că sintagma limba română figurează în cel mai important document – Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, adoptată în 1991. Acest argument solid a fost reluat abia după 2005. 616. În ce limbă a vorbit Voronin cu Iliescu : [apelând la dicţ. mold.-rom. al lui Vasile Stati şi folosind termeni moldoveneşti din acest opus, demonstrez cititorilor cum ar fi trebuit să vorbească Voronin, dacă s-ar fi folosit de această lucrare] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 21 aug. – P. 2. – (Paradoxuri). 617. Paradoxuri : [cronică ofic. din Guvern şi Parlament] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 1 ian. ; 9 ian. ; 16 ian. ; 23 ian. ; 30 ian. ; 13 febr. ; 20 febr. ; 27 febr. ; 6 mar. ; 13 mar. ; 20 mar. ; 27 mar. ; 3 apr. ; 10 apr. ; 17 apr. ; 24 apr. ;


100

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

27 mai ; 10 iul. ; 17 iul. ; 24 iul. ; 31 iul. ; 7 aug. ; 14 aug. ; 21 aug. ; 28 aug. ; 4 sept. Prezentăm unele probleme pe care le-am abordat în 2003 prin intermediul acestor cronici privind viaţa socială şi politică a republicii: • În cadrul şedinţei plenare din 27 februarie 2003 au fost examinate în lectura a treia câteva amendamente din Codul muncii referitoare la sărbătorile anului, inclusiv amendamentul lui Vlad Cubreacov, reprezentant al PPCD, referitor la faptul ca zilele Naşterii Domnului (Crăciunul) să fie sărbătorite la 25 şi 26 decembrie stil nou, dar nu la 25 şi 26 decembrie stil vechi, zile care coincid cu 7 şi 8 ianuarie din actualul calendar. Deputatul şi-a justificat amendamentul prin faptul că o parte dintre locuitorii judeţelor Cahul şi Edineţ sărbătoresc Crăciunul conform stilului nou, zile în care sunt obligaţi să lucreze. Dacă propunerea sa ar fi fost votată, s-ar fi întâmplat un caz şi mai grav: marea majoritate a credincioşilor din celelalte 8 judeţe, care ţin Crăciunul pe stil vechi ar fi fost ei deja puşi să lucreze în zilele acestei mari sărbători. Totodată acest fapt i-ar fi adus un mare prejudiciu Mitropoliei Basarabiei, care s-a declarat, după cum se ştie, de stil vechi (3 apr. 2003). Rezolvarea echitabilă a acestei situaţii am expus-o într-un articol prezentat noii publicaţii Revista la Plic, material în care propun ca în art. 111, alineatul (1) litera b) din Codul muncii să se introducă următorul amendament: după fraza 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Iisus Hristos (Crăciunul) să se adauge următoarea notă – în localităţile în care biserica sărbătoreşte Naşterea lui Iisus Hristos pe nou, adică la 25 şi 26 decembrie, aceste zile vor fi declarate, în modul stabilit, de către primăria municipiului, oraşului, comunei, satului ca zile de sărbătoare nelucrătoare, iar zilele de 7 şi 8 ianuarie vor fi lucrătoare. Astfel vor fi împăcaţi şi cei care ţin Crăciunul conform calendarului de stil vechi, şi cei care prăznuiesc această sărbătoare pe stilul nou. 618. Un dicţionar care spulberă posibilitatea existenţei a două limbi paralele / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 7 aug. – P. 2. – [Paradoxuri]. La sfârşitul lunii iulie 2003, la Chişinău a apărut o carte semnată de Vasile Stati având un titlu neobişnuit Dicţionar moldovenesc-românesc care, cum e şi natural, a produs în presă o mare zarvă şi nedumerire. Am parcurs acest opus şi am descoperit un lucru curios despre care nu s-a vorbit până atunci în presă: noua apariţie nu este un dicţionar bilingv, cum ne indică titlul de pe copertă, ci un dicţionar explicativ al unor cuvinte vechi. De altfel, aşa a şi fost înregistrat manuscrisul acestei lucrări la Camera Naţională a Cărţii, înainte de a apărea de sub tipar. Argumentele sunt pe faţă: termenii explicaţi de autor ca făcând parte din aşa-zisa limbă moldovenească nu sunt altceva decât nişte cuvinte arhaice, subdialecte, regionalisme, rusisme etc., ieşite din uz, care sunt folosite rar, în anumite cazuri, cu anumite ocazii sau care nu mai circulă în limba vorbită. Prin urmare, aceste cuvinte nu pot nicidecum constitui lexicul activ al unei limbi


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

101

vii, deoarece nimeni de la noi nu le poate folosi acum în graiul de toate zilele. Aceştia utilizează în viaţa cotidiană termenii din partea dreaptă a paginii din dicţionar, prin care autorul lucrării explică sensul cuvintelor vechi, iar această limbă, după cum o şi numeşte semnatarul cărţii, este limba română,. De aici tragem unica şi singulara concluzie că lucrarea în cauză spulberă posibilitatea existenţei a două limbi paralele pe teritoriul republicii (07 aug. 2003). 619. Vesela tristeţe : [prez. noului vol. de versuri umoristice, intitulat Vesela tristeţe, semnat de avocatul epigramist român din Buzău Mihai Sălcuţan] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2003. – 8 mai. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 2004 620. Actualmente este imposibil să avem o televiziune publică de stat / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 14 oct. – P. 2. Atâta timp cât comuniştii vor deţine puterea în Parlament, Radioteleviziunea Naţională nu va putea deveni cu adevărat publică. De ce? Pentru că majoritatea deputaţilor comunişti a ignorat din start recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), privind elaborarea unei legi echitabile referitoare la formarea Consiliului de Observatori. Parlamentarii comunişti însă au adoptat o lege care să le fie convenabilă, adică să le permită de a avea în ea 10 membri din partea puterii (din totalul celor 15), prin intermediul cărora să-şi poată numi oamenii lor în fruntea audiovizualului. Ceea ce s-a şi întâmplat. M-am întrebat în articol: va reuşi oare opoziţia să aducă la cunoştinţa organizaţiilor internaţionale această ignorare flagrantă de către Legislativ a recomandărilor APCE? Cum se vede, nu s-a reuşit. Şi e păcat. Poate că azi vor reuşi liberaldemocraţii să avem o televiziune cu adevărat publică. 621. Arest la domiciliu : [triste constatări] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 22 apr. – P. 1. Începe vânătoarea de oameni politici care au de gând să se includă în alegerile parlamentare din anul 2005. Cancelaria de Stat a Guvernului i-a interzis lui Serafim Urechean, primar general al municipiului Chişinău, câteva vizite în străinătate în scop de serviciu preconizate pentru România, Elveţia şi Moscova. 622. Cadoul lui Calistrat : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Pardon. – 2004. – Nr 3. – P. 2. 623. Cărare, Petru: „Cenzura comunistă şi curajul de a o înfrunta vin de la răsărit” : [interviu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 27 mai. – P. 5. 624. Ciocanu, Ion. „Cenzura a afectat întregul proces literar” : [interviu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 24 iun. – P. 4. ; Ciocanu Ion. Nevoia de vase comunicante sau Cartea între scriitor şi cititor. – Ch., 2006. – P. 123129. 625. Cutasevici, Gheorghe: „Spiritul inventiv a învins” : [interviu cu tema „Cărţi cenzurate”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 29 iul. – P. 4.


102

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

626. Declaraţie // Lit. şi arta. – 2004. – 5 aug. – P. 1. Declaraţie de solidarizare şi susţinere a protestatarilor de la Teleradio-Moldova împotriva epurărilor nelegitime întreprinse de autorităţile comuniste în legătură cu formarea viitoarei instituţii publice. Semnează un grup de oameni de creaţie, printre care şi subsemnatul. 627. Descântecul, formula magică : [interviu cu Dumitru Matcovschi despre cenzura sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 26 febr. – P. 4. 628. File de istorie : [săptămânalul Făclia la 50 de ani] / Alexandru Donos // Făclia. – 2004. – 25 sept. – P. 2. 629. Istorie şi satiră : [note pe marginea lucrării Istoria socială a României în anecdote, locuţiuni, epigrame, cugetări în două vol. apărute la Bucureşti sub îngrijirea dr. Şerban Milcoveanu şi prof. Victor Macarevici] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 26 febr. – P. 8. 630. În ţara lui Păcală : [versuri satirice] / Alexandru Donos // Pardon. – 2004. – Nr 4. – P. 5. 631. Mafia pâinii nu a dispărut : [triste constatări] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 13 mai. – P. 1. Citez o ştire senzaţională din presă: „Tona de făină cumpărată de la producătorii străini cu 177 de dolari nimereşte pe mâna unor firme de la noi care apoi o vând Societăţii pe Acţiuni „Franzeluţa” la preţul de 377 de dolari, fapt care a condus la scumpirea pâinii”. Tot acolo am afirmat că şi după această descoperire a mafiei pâinea nu se va ieftini, ci din contra. Ceea ce, spre marele regret, s-a şi întâmplat. 632. Metode staliniste : [triste constatări] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 29 apr. – P. 1. Pentru şedinţa în plen a Parlamentului din 29 aprilie 2004, după cum s-a propus la precedenta şedinţă, era planificat să se examineze chestiunea privind modificarea Statutului şi Regulamentului deputatului pentru ca un parlamentar să poată fi arestat chiar în sala de şedinţe atunci când există motive întemeiate. Articolul citat a apărut în dimineaţa zilei când urma să aibă loc şedinţa respectivă a Legislativului. Nu se ştie care a fost motivul (poate că articolul subsemnatului?) însă chestiunea dată a fost exclusă din agenda şedinţei nemaifiind reluată. 633. Nucă, Sergiu: „Era ghilotinată nu numai cartea, ci şi gândirea, memoria omului de creaţie” : [interviu despre cenzura sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 25 mar. – P. 4. 634. Primele trei bijuterii : [despre ieşirea de sub tipar a primelor trei nr. ale rev. de satiră şi umor, intitulată Pardon] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 18 mar. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 635. Şi punctum : versuri satirice / Alexandru Donos // Pardon. – 2004. – Nr 1. – P. 9.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

103

636. Trăsnăi la sfârşit de an : [rubr. ofic. la „Beciul Vechi”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 1 ian. – P. 8. 637. Ura-a-a-a! Încă un Pardon / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 27 mai. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). Despre apariţia celui de-al patrulea număr al noii reviste de satiră şi umor Pardon. La sfârşitul acestei informaţii am adăugat următorul post-scriptum: „E pe sfârşite luna mai, însă Pardon-ul florar nu-şi face apariţia. Ne îngrijorăm ca nu cumva să-i cânte cucul înainte de a da grâul în pârg. Nu dă, Doamne, să fie aşa!”. Mai bine nu făceam acest pronostic, pentru că, din păcate, aşa s-a şi întămplat: revista şi-a sistat apariţia. Din lipsă de finanţe. 638. Vatamanu-Curicheru, Elena. „Poezia nu trebuie redusă la informaţie”: [interviu despre cenzura poeziei lui Ion Vatamanu în perioada sov.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2004. – 29 apr. – P. 4. 2005 639. Ce facem duminică? / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2005. – 24 noiem. – P. 8. Această informaţie am început-o în felul următor: „Mai mulţi cititori din Chişinău ne întreabă cum să procedeze la alegerile de duminică, pentru ca Primăria să nu încapă pe mâna comuniştilor?” Reproduc în continuare câteva fraze din răspunsul dat: „Capitala poate fi salvată doar prin participarea cât mai activă la scrutin, în cadrul căruia să fie ales în fruntea Primăriei un democrat, un om onest, necorupt. Dintre cei câţiva candidaţi democraţi, care s-au inclus în maratonul electoral, vă propunem să-l votaţi pe unul care ar întruni majoritatea sufragiilor chiar din primul tur. Acesta este Dorin Chirtoacă, având cele mai mari şanse, dovadă fiind şi faptul că la alegerile din iulie curent dânsul a acumulat un procent de voturi foarte bun, deşi a participat pentru prima dată la un asemenea scrutin”. Era miercuri seara când paginile trebuiau trimise la tipografie pentru ca joi să apară numărul la lumină. Deodată vine N. Dabija cu pagina pe care o citise spunându-mi să scot informaţia din număr, deoarece avem în aceeaşi pagină fotografiile a doi candidaţi, şi nu e corect să pledăm numai pentru unul. Cred că e corect, i-am răspuns, e vorba de alegeri, iar eu îmi exprim părerea personală, am drept să aleg pe cine doresc. I-am spus că unicul compromis pe care pot să-l fac e să-mi omit semnătura şi să pun în loc „Un grup de alegători”. Redactorul-şef s-a dus în cabinetul său să mai mediteze. Vine din nou şi insistă să fie scoasă din pagină informaţia. Atunci eu i-am declarat că, în semn de protest, plec de la lucru, iar mâine am să fac o declaraţie oficială în presă despre cele întâmplate la „Literatura şi arta”. După o asemenea discuţie dânsul a fost de acord. Trei angajaţi ai redacţiei mai erau la serviciu în acea seară: Nina Josu, responsabilă pentru secţia literatură, Raisa Ciobanu, pe atunci operatoare, şi Anastasia Maiskaia, paginatoare. Insistenţa mea s-a dovedit a fi de bun augur: Dorin Chirtoacă a fost ales primar general al municipiului Chişinău.


104

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

640. Cine-i vinovatul? : [investigaţii la „Beciul Vechi”: satiră în adresa ziar. Moldova suverană care induce în eroare cititorii] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2005. – 27 ian. – P. 8. 641. Mii de aforisme : [rec. la vol. intitulat O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni, îngrijită de Efim Tarlapan şi apărută la ed. Dacia din Cluj-Napoca] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2005. – 3 noiem. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 642. Primele cărţi din colecţia Pegasus : [descifrări privind trei noi apariţii ed. semnate de umoristul Ion Cuzuioc: Doftorii picante, Duş rece şi Valsul anotimpurilor] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2005. – 27 ian. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”). 643. Un cadou de Anul Nou : [pe marginea noii apariţii ed. Umor cu Ilenuţa şi Nicuşor, îngrijită de Manole Neagu] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2005. – 29 dec. – P. 8. – (Pe poliţa „Beciului Vechi”).

644.

645. 646.

647.

648. 649. 650. 651. 652. 653. 654.

2006 Birou de racolare a studenţilor : [răspuns la sondajul: „Aţi colaborat sau nu cu securitatea sovietică?”] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2006. – 15 aug. – P. 8. Când vom avea o lege a lustraţiei? / Alexandru Donos // Săptămîna. – 2006. – 20 oct. – P. 8-9. Dăinuirea cărţii : [rec. la vol. Cartea, modul nostru de a dăinui de Lidia Kulikovski, dir. general al Bibl. Municipale „B.P. Hasdeu”] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. – 2006. – 20 apr. – P. 6. Şarje prieteneşti : [unor şefi de publ. periodice] / Alexandru Donos // Făclia. – 2006. – 4 febr. – P. 16. 2007 Când sărbătorim Crăciunul? / Alexandru Donos // Săptămîna. – 2007. – 5 ian. – P. 12-13. Cine are nevoie de negocieri? / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2007. – 12 iun. – P. 5. De Crăciun, să luăm aminte... / Alexandru Donos // Făclia. – 2007. – 22 dec. – P. 1, 7. De pe apele din vale... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Alunelul. – 2007. – Nr 5/6. – P. 10-11. Lista lui Şandrovschi : [lustraţia cea de toate zilele] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2007. – 2 febr. – P. 9. Nimenea nu-l vede, dar... : [versuri-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Alunelul. – 2007. – Nr 3. – P. 10. Nu era zi să nu moară un om : [despre foametea din anii 1946-1947] /


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

105

Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2007. – 20 mar. – P. 7. 655. Numele şi-l cântă-n crâng... : [catrene-ghicitori pentru micuţi] / Alexandru Donos // Alunelul. – 2007. – Nr 4. – P. 15. 656. Panfile ; Ifrim ; Rita : [versuri] / Alexandru Donos // Făclia. – 2007. – 21 apr. – P. 16. 657. Premergătorii Făcliei trecuţi în revistă de un martor ocular / Alexandru Donos // Făclia. – 2007. – 1 sept. – P. 3. Material dedicat apariţiei celui de-al 3000-lea număr de la înfiinţarea publicaţiei. Am evocat un important moment istoric din activitatea acestui săptămânal, premergătorul căruia a fost „Învăţământul public” şi anume: această gazetă a fost prima şi unica de la noi care, la 17 septembrie 1988, a avut curajul să dea publicităţii o Scrisoare deschisă adresată Parlamentului sovietic al republicii de atunci, cerând să se confere limbii noastre statutul de limbă de stat şi să se revină la grafia latină. Acest apel a fost semnat de 66 de persoane – scriitori, savanţi, oameni de cultură şi artă. Scrisoarea în cauză a fost reprodusă şi de alte publicaţii periodice, încât doleanţa celor 66 de semnatari s-a răspândit printre toţi oamenii de bună-credinţă din republică, indiferent de vârstă şi profesie, aceştia fiind îndemnaţi să-şi ceară dreptul ca limba, numită în acea perioadă moldovenească, să funcţioneze în toate organizaţiile, întreprinderile şi instituţiile de stat şi să se revină la veşmântul firesc al ei – grafia latină. La Comisia interdepartamentală, precum şi la redacţii au început să vină sute şi mii de scrisori de la cetăţeni care pledau pentru oficializarea limbii şi a scrisului latin. Este important faptul că printre cei 66 de semnatari s-au aflat 20 de membri ai Uniunii Scriitorilor de atunci: V. Babansky, V. Badiu, V. Beşleagă, A. Brodski, I. Ciocanu, A. Cosmescu, N. Esinencu, I. Hadârcă, B. Istru, L. Lari, E. Loteanu, G. Malarciuc, D. Matcovschi, V. Mândâcanu, S. Saka, A. Strâmbeanu, A. Suceveanu, A. Ţurcanu, V. Vasilache, V. Zbârciog. Anume aceştia au tot dreptul să se bată cu pumnul în piept şi să spună că ei au fost acei care au riscat să semneze şi să lanseze în acea perioadă un asemenea apel în faţa autorităţilor şi în faţa poporului. Astăzi însă alţii au obrăznicia să se numească pe sine ca eroi ai renaşterii naţionale, bărbaţi ai neamului. Semnătura poetului Bogdan Istru, deţinător al două titluri înalte – Scriitor al Poporului şi membru-corespondent al AŞ a RSSM, a fost pusă prima servind ca o acoperire a „răzvrătitului” grup de semnatari. Aflat sub imunitatea de care Bogdan Istru se bucura atunci în faţa piramidei nomenclaturiste, grupul semnatarilor se simţea oarecum apărat de o eventuală persecuţie din partea autorităţilor. De altfel, B. Istru a fost unicul dintre scriitorii cu autoritate şi trecere acolo sus, care şi-a dat consimţământul să semneze scrisoarea cu pricina. Am vorbit chiar zilele trecute (martie 2010) la telefon cu unul dintre organizatorii acelui apel care mi-a citat o serie de nume de scriitori şi savanţi care nu au dorit să-şi pună girul sub acest document. Azi o parte dintre aceştia din urmă, abuzând de presa ce le stă la îndemână,


106

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

se afişează nu numai ca iniţiatori ai acelor evenimente, dar şi ca martiri ai neamului inventând fel de fel de situaţii de persecuţie şi martiraj pe care cititorii naivi, după părerea lor, ar trebui să le creadă. Ba mai mult: răsfoind presa timpului, nu găseşti numele lor în primele scrisori de revoltă împotriva ororilor orânduirii comuniste şi nici sub materiale critice privind fărădelegile săvârşite de conducerea de atunci. Abia după ce republica şi-a căpătat independenţa, ba chiar şi mai târziu aceştia au ieşit din bârlogurile lor minţindu-i azi în presă pe cititori că ei au început să critice regimul comunist încă de prin anul 1985, odată cu lansarea „perestroicii” lui Mihail Gorbaciov. 658. „Secretul” victoriei lui Dorin Chirtoacă / Alexandru Donos // Săptămîna. – 2007. – 6 iul. – P. 8. 659. Şi-a făcut-o cu mâna sa / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2007. – 2 dec. – P. 3. Despre tentativa comuniştilor de a-i propune lui Gr. Vieru să facă un text nou pentru Imnul de Stat al republicii. Acesta, după cum scria presa, şi-ar fi dat consimţământul, fapt care i-a indignat pe cetăţenii cititori, fiind desfăşurată o polemică aprinsă în presă. După apariţia articolului citat discuţia în această temă a luat sfârşit. 660. Zece luni de aşteptare : [scrisoare deschisă către Serviciul de Informaţie şi Securitate din Rep. Moldova cu rugămintea de a depista persoanele care răspândesc falsuri prin Internet, tulburând fără niciun motiv liniştea cetăţenilor] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2007. – 2 dec. – P. 4. 2008 661. Avertisment / Alexandru Donos // Săptămîna. – 2008. – 12 dec. – P. 13. 662. Cine va birui în 2009? / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 11 ian. – P. 5. 663. Cu sărbătoarea! : [paradoxuri] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 12 dec. – P. 17. 664. Identificarea foştilor securişti sovietici / Alexandru Donos // Stare de urgenţă. – 2009. – Nr 14. – P. 9-10. 665. Ion Druţă despre destinul limbii literare / Alexandru Donos // Dolgan Mihail. Fenomenul artistic Ion Druţă. – Ch., 2008. – P. 457-460. 666. Încă un pericol al listei comune / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 4 noiem. – P. 8. 667. Mateevici din nou cenzurat? / Alexandru Donos // Timpul. – 2008. – 13 mai. – P. 4. 668. O aberaţie : [27 martie sau 9 aprilie?] / Alexandru Donos // Săptămîna. – 2008. – 28 mar. – P. 9. 669. Pericolul listei generale / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 21 oct. – P. 9.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

107

670. S-au dat de gol : [paradoxuri] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2008. – 23 dec. – P. 9. 671. Saka, Serafim: „Atunci – partidul, acum – gaşca” : [dialog] / consemnare: Alexandru Donos // Sud-Est cultural. – 2008. – Nr 3. – P. 80-91. 672. Saka, Serafim: „Azi cântă orice răguşit şi macină urluială poetică orice morăraş care se pune în slujba intereselor de gaşcă” : [convorbiri incomode] / consemnare: Alexandru Donos // Luceafărul (Bucureşti). – 2006. – 1 noiem. (Nr 39). – P. 12-13 ; 8 noiem. (Nr 40). – P. 12-13. 673. Speculaţii în jurul unei sărbători : [Crăciunul: stil vechi şi stil nou] / Alexandru Donos // Săptămâna. – 2008. – 11 ian. – P. 9. 2009 674. Argumente incontestabile : [evenimentele din 7 apr. 2009 au fost puse la cale din timp de către comunişti] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 19 mai. – P. 9. 675. Blocuri electorale camuflate : [opinii] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 2 mar. – P. 19. 676. Cântecul comuniştilor: „Dăm foc! Dăm foc!” : [arborarea din 7 apr. a drapelelor României şi a Uniunii Europene pe cele două instituţii de stat a fost pusă la cale în sediul Preşedinţiei] / Alexandru Donos // Timpul. – 2009. – 24 iul. – P. 16. 677. Cât de publică şi de obiectivă este „Moldova 1” / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 16 ian. – P. 15. 678. Cine-i vinovat de moartea lui Grigore Vieru? / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 27 ian. – P. 9. 679. E strigător la cer... : [despre proteste şi preoţi procomunişti] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 10 noiem. – P. 10. 680. Foştii demnitari doresc să se facă auziţi / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 21 aug. 681. Îşi va îngropa oare Voronin partidul? / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 22 sept. – P. 3. 682. Nu se îngraşă porcul în ajun : [paradoxuri] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 13 ian. – P. 9. 683. O întrebare pentru Curtea Constituţională / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 11 aug. – P. 2. 684. O sugestie / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 24 febr. – P. 9. Deoarece se zice în presă că denumirea bulevardului Renaşterii nu poate fi schimbată în bulevardul Grigore Vieru, pentru că ea denotă un eveniment istoric, dar întrucât regretatul poet este strâns legat de renaşterea noastră naţională, am lansat propunerea ca această magistrală să fie numită Bulevardul Renaşterii Grigore Vieru, aşa precum avem Institutul de Istorie Nicolae Iorga sau


108

685.

686. 687. 688. 689.

690.

691. 692. 693. 694.

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Teatrul Satiricus Ion Luca Caragiale etc. Propunerea mea s-a adeverit doar pe jumătate: peste un an, la începutul anului 2010, unei părţi din bulevardul Renaşterii i s-a dat numele de bulevardul Grigore Vieru. Nutresc speranţa că pe viitor ambele jumătăţi ale bulevardului vor fi numite sau vor rămânea în uz ca bulevardul Renaşterii – Grigore Vieru. Profesor cu literă mare : [înaintaşi la temelia Făcliei; la cei 55 de ani ai săptămânalului] / Alexandru Donos // Făclia. – 2009. – 26 sept. – P. 1-3. Evocări despre jurnalistul Bartolomeu Musteaţă (1924-2005), unul dintre entuziaştii învăţământului care s-a aflat la baza actualei „Făclii” de la primele numere, pe când ea purta denumirea: Învăţătorul Moldovei (1954-1956 ) şi Cultura Moldovei (1957-1965). Provocatori „electorali” / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 10 febr. – P. 8. Românism în gazeta Cultura Moldovei (1957-1964) / Alexandru Donos // Făclia. – 2009. – 3 oct. – P. 3. Să nu turnăm apă la moara comuniştilor / Alexandru Donos // Stare de urgenţă. – 2009. – Nr 16. – P. 23. Scriitori moldoveni... evrei / Alexandru Donos // Timpul. – 2009. – 11 dec. – P. 19. Scriitorul Vladimir Beşleagă m-a rugat să aştern pe hârtie o întâmplare curioasă despre Vasile Coroban, care în 1957 mi-a fost profesor la Universitatea de Stat din Chişinău, amintiri pe care intenţionează să le adune într-o culegere dedicată apropiatului centenar de la naşterea renumitului critic literar. Anticipând evenimentul, V. Beşleagă a început să reproducă săptămânal aceste evocări în cotidianul Timpul. Vom vedea aceleaşi feţe? : [paradoxuri] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2009. – 3 mar. – P. 4. 2010 Judecători cu carnet de partid? / Alexandru Donos // Ziarul de gardă. – 2010. – 29 iul. – P. 16. – (Scrisoarea cititorului). Stilul Saka : [cu ocazia celor 75 de ani de la naşterea scriitorului] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2010. – 12 mar. – P. 20. “Trăim la ruși cu pielea și-n mănuși” : [o acțiune antisovietică din anul 1970] / Alexandru Donos // Timpul. – 2010. – 1 oct. – P. 26. Vieru în limba italiană : [despre apariţia în limba italiană a unui vol. de poezii ale lui Grigore Vieru] / Alexandru Donos // Jurnal de Chişinău. – 2010. – 19 ian. – P. 10.


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

109

ARTICOLE ŞI REFERINŢE DESPRE AUTOR ŞI CREAŢIA SA 695. Ţopa, Tudor. Schiţa problematică / Tudor Ţopa // Genurile presei... : În ajutorul celor care studiază ziaristica. – Ch., 1970. – P. 209-210. 696. Ţopa, Tudor. Schiţa de problemă / Tudor Ţopa // Genurile presei... – Ed. a 2-a rev. şi compl. – Ch., 1983. – P. 272-274. 697. Ornea, Z. Viaţa lui C. Stere : [referire la art. lui Al. Donos Familia Stere la Ciripcău] / Z. Ornea. – Bucureşti, 1989. – Vol. 1. – P. 26. 698. Scurtu, Ioan. Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994 / Ioan Scurtu, Dumitru Almaş, Armand Goşu, Ion Pavelescu, Gheorghe I. Ioniţă. – Buc., 1994. – P. 364-366. Autorii reproduc, în expozeu, cele descrise în articolul „Scrisul latin în viziunea securităţii” de A. Donos, publicat în Literatura şi arta din 27 dec. 1990 (uitând, din păcate, să indice sursa, or, până atunci nu s-a scris nicăieri despre acest caz). 699. Ciocanu, Ion. Bine informat şi gata să ia atitudine / Ion Ciocanu // Scriitori martiri. – Ch., 2000. – P. 117-119 ; Moldova suverană. – 2000. – 3 oct. – P. 3. 700. Colesnic, Iurie. Povara demnităţii noastre : [pref.] / Iurie Colesnic // Donos Alexandru. Scriitori martiri. – Ch., 2000. – P. 4-5. 701. Madan, Ion. Alexandru Donos / Ion Madan // Calendar Naţional 2000 – Ch., 1999. – P. 124-126. 702. Burghiu, Iacob. Acest truditor neostoit... / Iacob Burghiu // Lit şi arta. – 2001. – 21 iun. – P. 3. 703. Ciocanu, Ion. Pană mereu activă : [Al. Donos – 70 de ani] / Ion Ciocanu // Lit. şi arta. – 2001. – 21 iun. – P. 3. 704. Dabija, Nicolae. Un cronicar : [publicistul Alexandru Donos la 70 de ani] / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. – 2001. – 21 iun. – P. 1. 705. Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia / Mihai Cimpoi. – Ed. a 3-a, rev. şi ad. – Bucureşti, 2002. – P. 371, 385. 706. Trofăilă, Vasile. Alexandru Donos // Localităţile Republicii Moldova : itinerar doc.- publicistic ilustrat. – Vol. 4. : Ci-Cor [Ciripcău, jud. Soroca]. – Ch., 2002. – P. 135-137. 707. Josanu, Efim. Consacrare : [dialog cu Alexandru Donos privind activitatea sa publicistică] / Efim Josanu // Lit. şi arta. – 2004. – 30 sept. – P. 4-5 ; Josanu Efim. Cum poţi deveni rege. – Ch., 2005. – P. 319-327. 708. [Rusu, Tudor.] Proverbiala migală gazetărească / Tudor Rusu // Făclia. – 2004. – 24 sept. – P. 2. – (Semnat: T.R.). 709. Alexandru Donos – Un om de mare omenie : [interviu cu Alexandru Donos] / consemnare : Valeriu Cozma // Rectorii Universităţii de Stat din Moldova (1946-1993). – Ch., 2005. – P. 110-114. 710. Culicovschi, Gheorghe. Epigramişti români ai anului 2005 / Gheorghe Culicovschi // Anuarul epigramiştilor români. – Buzău, 2005. – P. 13.


110

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

711. Corbu, Haralambie. [Alexandru Donos] / Haralambie Corbu // Corbu Haralambie. Constantin Stere şi timpul său : Schiţă de portr. psihol. – Ch., 2005. – P. 40, 46-48, 54, 305. 712. Ciocanu, Anatol. Alexandru Donos / Anatol Ciocanu // Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia (1812-2006). – Ch., 2007. – P. 189-190. 713. Cutasevici, Gheorghe. Patria eternă / Gheorghe Cutasevici ; red.: Alexandru Donos. – Ch., 2008. – 36 p. 714. Dolgan, Mihail. [Alexandru Donos] / Mihail Dolgan // Dolgan Mihail. Poezia de opoziţie din Republica Moldova în perioada de „stagnare” : Studii de hermeneutică a imaginarului. – Ch., 2008. – P. 7, 8, 24, 35-36, 60, 61, 63. 715. Palladi, Tudor. Drumul spre cuvânt sau profunzimea şi limpezimea reflexivă a eului creator : [eseu despre activitatea lit. a lui Alexandru Donos] / Tudor Palladi // Lit. şi arta. – 2008. – 17 iul. – P. 4. 716. Pohilă, Vlad. Intelectualii basarabeni faţă cu KGB-ul din spate : [interviu cu Vlad Pohilă, ziarist, scriitor, trad., care ne vorbeşte şi despre cartea Scriitori martiri de A. Donos] / consemnare: Angelina Olaru // Stare de urgenţă. – 2008. – Nr 8. – P. 16. 717. [Matvei, Valeria]. Alexandru Donos : [date biogr.] / Valeria Matvei // Calendar Naţional 2010. – Ch., 2009 – P. 136-139. – Bibliogr. : 91 tit. 718. Ciocanu, Ion. Meandrele unei vieţi : [Alexandru Donos la 80 de ani] / Ion Ciocanu // Lit. şi arta. – 2010. – 10 iun. – P. 5. 719. Beşleagă, Vladimir. Alexandru Donos. O viaţă dedicată ziaristicii : [interviu cu publicistul Alexandru Donos la 80 de ani] // Timpul. – 2010. – 11 iun. – P. 26. 720. Nechit, Irina. Alexandru Donos. „Va fi greu să scăpăm de neocomuniştii deveniţi milionari” : [interviu cu publicistul Alexandru Donos la 80 de ani] // Jurnal de Chişinău. – 2010. – 11 iun. – P. 18.


111

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

Indexuri auxiliare Index de nume

A Almaş, Dumitru

698

Andrievschi, A.

481

Anestiadi, V.

(535)

Andruh, Asea

(460)

Antonovici, Gh.

(451)

B Babansky, Valeriu

(515), (657)

Badiu, V.

(657)

Baraban, Nicolae

(171)

Bazatin, Ion

(208)

Băieşu, Nicolae

(211), 277, (316), 369, (523), (526) (539)

Berdilă, Gheorghe

152

Berejan, S.

(535)

Beşleagă, Vladimir

(323), (657), (689), 719

Bileţchi, N.

(535)

Bivol, Efim

(515)

Blajinu, M.

393

Blanovschi, A.

393

Bodiul, I.

(407)

Boldişor, Veronica

6

Bolduma, I.

(201)

Bradu, Ion

(334)

Brodski A.

(657)

Bulganin, N.

(517)

Bulgari, Valeriu

575

Burghiu, Iacob

702

Busuioc, Aureliu

(205)

Buzilă, Varvara

526

C Cadeniuc, Gh.

252

Calistru, Fioghen

(435)

Caraciobanu, Dumitru

(315)

Caţaveică, Ion

393

Călinescu, George

(114)

Cărare, Petru

(33), (57), (298), (330), (574), (591), 623

Câşlaru, Serghei

(435)

Chirtoacă, Dorin

(639), 658

Cibotaru, A.

(94)

Cimpoi, Mihai

(516), (535), 705

Ciobanu, A.

(535)

Ciobanu, I.C.

(306), (566)

Ciobanu, Ion

(614)

Ciobanu, Raisa

7, (639)

Ciocanu, Anatol

(213), 712

Ciocanu, Ion

13, (276), (624), (657), 699, 703, 718

Ciocati, Teodor

(236)


112

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Ciubotaru, Mihail Ion

(544)

Diacov, Dumitru

(582), (592)

Ciubotaru, Vlad

(512)

Dinescu, Viorel

8

Ciubuc, Ion

(564)

(447)

Cliofas, Ludmila

(215)

Dobrovolschi, Tatiana

Codru, Anatol

(156), (213)

Dolgan, Mihail

(597), (665), 714

Colesnic, Iurie

700

Drăgan, Grigore

(509)

Constantinescu, O.

(446)

Druc, Mircea

(495)

Corbu, Haralambie

711

Druţă, Boris

(570), (583)

Corlăteanu, N.

277, (535), 587

Druţă, Ion

(525), (665)

Coroban, Vasile

(689)

Dudnic, P.

(164)

Cosmescu, A.

(657)

Cosniceanu, M.

(245)

Costenco, Nicolai

(505)

Coşcodan, M.

(519)

Coţofan, Vasile

(576)

Cozma, Valeriu

(609), 709

Creangă, Ion

(54)

Cruceniuc, Petrea

(391), (568)

Cubreacov, Vlad

(611), (617)

Culicovschi, Gheorghe

710

Curbet, Vladimir

(364)

Curicheru, Mihail

(510), (521), (585)

Cutasevici, Gheorghe

(490), (581), (625), 713

Cuzuioc, Ion

(595), (642)

D

E Elţin, Boris

(489), (514)

Eminescu, Mihai

(39), (467)

Eremei, Grigore

(474), (501)

Eremia, A.

(245)

Esinencu, N.

(657)

F Fieraru, Ilie

(435)

Forţu, Gheorghe

(207)

Frişcu, Alexandru Horaţiu

(598)

Fusu, Dumitru

(84)

G Gafton, Petru

(512)

Gagarin, Iurie

(564)

Galaicu, Vasile

(302)

Gaţac, V.M.

(301), (352)

Dabija, Nicolae

(397), (544), 588, (639), 704

Dabija, Tudor

(513)

Gheorghiţă, Eugen

14, 393

Demidenco, N.

(544)

Ghimpu, Gheorghe

(512)


113

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

Ghimpu, Mihai

(578)

K

Gorbaciov, Mihail

(451), (453), (465), (489), (657)

Kagan, Stuart

(517)

Goşu, Armand

698

Kaganovici, L.

(517)

Gribas, V.

75

Kotovski, Gr.

(593)

Gritunic, B.

(275)

Kravciuk, L.

(489), (564)

Grossul, V.

(414)

Kulikovski, Lidia

(646)

L

H

Lari, Leonida

(397), (657)

56, (61), 86

Lăpușneanu, Alexandru

(517)

(359)

Lenin, V.I.

(473), (482)

Loskutova, L.D.

(289)

Loteanu, E.

(657)

Hadârcă, Ion

(657)

Hetagurov, Kosta Hodun, Eugen I Ibsen, Henrik

(422)

Lubițki, E.

(462)

Ilașcu, Ilie

(580)

Lucinschi, Petru

Iliescu, Ion

(616)

(451), (564), (577), (600), (615)

Ioninas, A.

75

Lukianov, A.

(451)

Ioniţă, Gheorghe I.

698

Lunchevici, Serghei

277

Iordan, Iorgu

(556)

Lungu, R.

(306)

Iovv, V.

(412)

Lupan, Andrei

(179), (204), (548)

Istrati, Tudor

(333)

Lupan, Fiodor

179

Istru, Bogdan

(657)

Luţenko, Dmitro

259, 297

Iuncu, R.

393

J Jdanov, A.

(412)

Josanu, Efim

(544), 707

Josu, Nina

(639)

Jucenko, A.

(424)

Junghietu, E.

(351)

M Macarevici, Victor

(610), (629)

Madan, Ion

701

Mahu, Gheorghe

277

Maiskaia, Anastasia

64, (639)

Malai, Teodor

(528)

Malarciuc, G.

(657)

Martin-Alexeev, Loghin

(610)


114

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Matcovschi, Dumitru

(164), (627), 657

O

Mateevici, Alexei

(534), (667)

Olaru, Angelina

716

Matvei, Valeria

717

Olărescu, V.

393

Mândâcanu, V.

(295), (657)

Ornea, Z.

697

Micaelean, Paruir

37

Mihail, Viorel

(397)

P

Milcoveanu, Şerban

(629)

Paladi, Leonid

(604)

Mișin, V.

(592)

Palladi, Tudor

715

Molotov, V.

(517)

Pavelescu, Ion

698

Moraru, Haralambie

(334), (431)

Plugaru, Anatol

(488), (577)

Morăraş, Mihai

2

Podoleanu, Ion

558

Moscalenco, V.

(535)

Pohilă, Vlad

716

Moșanu, Alexandru

(474)

Popa, Dumitru

(405), (435)

Moțpan, Dumitru

(577)

Popovici, I.V.

(289)

Musteaţă, Bartolomeu

(584), (685)

Postovan, D.

(412)

Primac, Alexandra

277

Prohin, Victor

16

Puică, Grigore

(608)

Pușcaș, Victor

(540)

N Neagu, Emilia

(372)

Neagu, Lilia

(460), (586)

Neagu, Manole

(643)

Nechit, Irina

720

Negară, Ion

(209)

Negruzzi, C.

(517)

Neshodovschi, Ecaterina

(469)

Nicolaev, D.

(114)

Nicu, Vladimir

494

Niculiță, Gheorghe

(435)

Nistor, Veaceslav

(435)

Nucă, Sergiu

633

R Râjkov, N.

(451)

Reitsch, Hanna

564

Remenco, Gheorghe

(296)

Reniță, A.

393

Roman, M.

(201)

Roşca, A.

(213)

Roșca, Iurie

(592)

Roşca, V.

(205), (306)

Rusnac, Gheorghe

(609)


115

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

Rusu, Tudor

708

S

Ş Şalari, Ariadna

(530)

Şişcan, Constantin

246

Sadoveanu, Mihail

(566)

Șostakovski, V.

(465)

Saka, Serafim

(657), 671, 672, (692)

Ştefănucă, Petre

(531)

Sandu, A.

57

Șușkevici, S.

(489)

Sălcuţan, Mihai

(619)

Scurtu, Ioan

698

Sima, Gh.

611

Smoleanchin, Ion

(435)

Snegur, Mircea

(397), (468), (476), (489), (553)

Soltan, P.

(535)

Spătaru, Gheorghe

(42), (262), (304), (567)

Stalin, I.V

T Tarlapan, Efim

(522), (641)

Tăbârță, Lidia

(412)

Tănase, Alexandru

(512)

Tăzlăuanu, V.

393

Teacă, Larisa

(399), (416)

Teitelboim, Dora

150

Teleucă, V.

(33)

(462), (517)

Tosaburo, Ono

150

Stanciu, Vasile

(507)

Trifan, Dumitru

(544), (565)

Stati, Vasile

(414), (558), (587), (594), (616), (618)

Trofăilă, Vasile

706

Tulbure, Gheorghe

(450)

Stavscaia, I.

(201)

Tulnic, V.

(94)

Stere, Constantin

(392), (428), (432), (450), 469, (551), (697), (711)

Tutunaru, I.

(410), (435)

Stere, Roman R.

(556)

Stici, Ion

9

Stoian, I.

(446)

Strâmbeanu, Andrei

(657)

Sturza, Ion

(582)

Suceveanu, Arcadie

(657)

Sulac, Nicolae

(468)

Ţ Țepordei, Vasile

(429)

Ţopa, Tudor

695, 696

Țurcanu, Andrei

(657)

Țurcanu, Pintilie

(410), (435)

U Ungureanu, Ion

(519)


116

ALEXANDRU DONOS

Ureche, Eugen

(564)

Urechean, Serafim

(621)

V

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Vieru, Grigore

(33), (94), 277, (659), (678), (684), (694)

Vladimir, mitropolitul Moldovei

(519) (559)

Vacarova, Lidia

277

Vartic, Andrei

(477)

Vnorovschi, Cleopatra

Vartic, Vasile

(578)

Vnorovschi, Ludmila

(559)

Vasilache, V.

(657)

Vodă, Gheorghe

(164)

Vatamanu, Ion

(397), (519), (638)

Voronin, Vladimir

VatamanuCuricheru, Elena

638

(601), (607), (611), (616), 681

Vârtosu, Grigore

(435)

Verejanu, Renata

(334)

Vicol, Elena

(334)

Vieru, Boris

(393)

Z Zadnipru, Petru

(201), (205)

Zadnipru, V.S.

(311)

Zbârciog, Vlad

(657)

Zelenciuc, V.S.

(289)


117

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

Index alfabetic de poezii

1961

80

A mai pornit o navă...

63

Adio, Universitate...

597

Eu cred în om

A-ncălzit câmpiile...

174

Eu sunt aici

Ajun de An Nou

182

File de calendar

45

Albă e, dar nu-i ninsoare...

216

Grădina-nfloritoare a ţării mele

18

Aprilie

85

Ateistul

31

Bărbat grijuliu Bineţele noastre Cadoul lui Calistrat

319 24 622

Când omul nu-i la locul lui...

92

Cânta un soldat din ghitară

27

Cântece auzite la Chişinău

99

Cântecul nopţilor noastre de vară

21

Ce ar vrea poeţii

107

Ce mai faci?

128

Chimia şi... poetul

100

Cine a spus?

145

Cine eşti?

129

Covoare

597

Credinţă

323

Cronică „culturală”

131

Cu şi fără ghimpi

324

„Cuconiţa” de la sat

26

De la Teia pân’ la Speia

74

De pe apele din vale...

651

De toamnă

221

Dramaturgului ICS

25

Epigrame

Hai, aceste poezii, să le completăm, copii! Hulubaşul meu Iarna Iarna a plecat la drum... Ieri – basm, azi – realitate Ifrim Invitaţie

33, 34, 94, 164, 201, 307 64 308

327 19 35 188 66 656 87

În ţara lui Păcală

631

Închinare

204

Întâia scrisoare

20

Într-un ceas bun!

67

Îţi place vinul?

147

Juneţe jună...

57

„Katiuşa”

96

La ce veţi lucra în 1972?

205

„Luceafărul”

77

Marşul în cosmos

78

Mâine anul se-nnoieşte... Melc, melc-codobelc „Mioriţa” „Moldova” Moldova-n zi de sărbătoare Nimenea nu-l vede, dar...

79, 103 309 47 139 22 653


118

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Nopţile noastre de vară

23

S-a deschis o baie

70

„Novator” de sezon

26

Scumpa carte-a fericirii

17

Nu e om şi nu se mişcă...

149

Se abat cu hurta norii...

170

Numele şi-l cântă-n crâng...

655

Septembrie

O dată-n lună

48

71

Situaţii

312

O, nu! Eu sunt copac!

310

Sosea aprilie atunci

597

Panfile

656

Spectator permanent

31

Parodii cu temă Păsul unui „orăşean”

97 612

Stau pe pomi înşirăţele...

263

Steaua

597

Pe drum de ţară

38

„Supraînvăţatul”

31

Peniţe nu-s, peniţe nu-s...

39

Şarje prieteneşti

648

Pentru studenţi

48

Şi până azi...

124

Poetului

24

Şi punctum

636

...Şi se topeşte fulgul

239

Poeţii despre sine înşişi

115

Poeţii şi agricultura

81

Tablouri de vară

72

Poeţii şi colindătorii

238

Toamna în sat

22

Poeţii şi fauna

116

Tot mi-i sete...

313

Poeţii şi iarna

117

Trăiască telefonul!

Poeţii şi moş Ion

118

Trei epigrame

213

Poeţii şi primăvara

141

Tu eşti mare, eu sunt mic

332

Poeţii şi vinul

119

Ultimilor tineri literaţi din seria „Debut”

334

Un lenos şi jumătate

29

Unde ne cheamă tinerii poeţi

91

Povestea unui film

82

Prag de iarnă

69

Primăvara

60

Razele vieţii

28

Râd căpuşele-n grădină

40

Recolta toamnei Revizorul Rita

179 90 656

Unora Unui vânzător Verde, alb, multicolor... Zi de toamnă

73

240 30 317 41


119

B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

Index al titlurilor de cărţi recenzate sau comentate Apă vie

314

Balada populară

280

Dicţionarul terminologic ruso95 moldovenesc de gimnastică

Bârna din ochi

515

Doftorii picante

643

Buturuga mică

522

262

Cartea, modul nostru de a dăinui

Drama populară moldovenească

647

Duioşie

254

Catacomba

570

Duş rece

643

Cântece revoluţionare

249

Eposul eroic

352

Ce mi-i drag mie pe lume

362

250

Cel din oglindă

608

Estetica folclorului moldovenesc Frumos e la şezătoare

363

Fulgere basarabene

574

Cele mai frumoase epigrame 610 Crestomaţia de literatură moldovenească pentru cl. a VIII-a

202

Creşterea viţeilor

53

Cu motanu-n sac Cultivarea limbii Curs de limbă literară moldovenească. Partea II. Sintaxa Cuvântul potrivit – la locul potrivit

Istoria socială a României în anecdote, locuţiuni, epigrame,630 cugetări Iubirea te cheamă aproape

581

614

În grădina cu flori multe

314

157

În preajma revoluţiei

551

62

Îndărătnicia pietrei

156

Între patru ochi (Petru Cărare) 298 295

Demitizarea nimicului

599

Dialog continuu

276

Dicţionar moldovenescromânesc

618

Între patru ochi (Grigore Drăgan)

509

Legende, tradiţii şi povestiri orale moldoveneşti

266

Limba în care suntem

526


120

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Literatura moldovenească şi folclorul

342

Relaţii folclorice moldo-ruse329 ucrainene

Mielul de Paşti

515

Să trăiţi, să-nfloriţi

Mitrea Cocor

566

Somnul naţiunii naşte monştri 610

Multe doine, multe hore

155

Strigături, amintiri şi scrisori versificate

300

Nu mai plângeţi, fiarelor

581

Nume de persoane

245

Studiu asupra folclorului moldovenesc din perioada războiului – 1941-1945

351

O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni

642

Şcoala Eparhială de fete din Chişinău

559

Temerea de obişnuinţă

545

Parodii şi epigrame

330

Tot cu cântul mă mângâi

364

Piatra de încercare

156 Tradiţii şi contemporaneitate

289, 290

Trandafir bătut la poartă

314

Umor cu Ilenuţa şi Nicuşor

644

Un jazz pentru mileniul trei

583

Valsul anotimpurilor

643

Vesela tristeţe

619

Воспитательное значение детского фольклора

316

Poezia lirică populară Poezia moldovenească modernă la începuturile ei

251 276

Poezia populară a obiceiurilor 251 calendaristice Poezia populară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou

211

Poveşti populare ruse

362

Prietenia dobitoacelor

202

Primiţi Căluţul?

362

Profesorii Universităţii de Stat 609 din Moldova Proverbe şi zicători

326

362

Искусство Молдавской ССР 234 Историческая молдавская народная драма

304

Молдавский фольклор

257

Фольклор и современность 242 Фольклорнoе наследие народов СССР и современность

362


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

121

Index alfabetic al ediţiilor periodice Alunelul 651, 653, 655 Chipăruş 166, 244, 247, 299 Colhoznicul Moldovei 28, 38, 39, 47, 87, 201, 204 Comunistul Moldovei 285 Cucu 612 Cultura !04-109, 114-120,123, 126-131,133, 136, 140-142, 145-148, 151-154, 157, 158, 160-163, 165, 167-169, 172, 173, 175-179, 181-183, 185-187, 189, 191-200, 202, 205-214, 217-219, 222-234, 236-240, 242, 243, 245, 249-255, 257, 258, 261, 264-268, 270, 323, 339, 564 Cultura Moldovei 27, 29-32, 35, 36, 41, 44, 46, 48, 52, 54, 56-59, 61, 62, 65, 68-70, 72-74, 76-85, 88-93, 95-103, 110, 111, 113, 122, 124, 143, 564, 568, 685 Curierul de seară 474 Cuvântul 459 Făclia 628, 647, 650, 656, 657, 685, 687, 706 Femeia Moldovei 60, 174, 184, 19o, 203, 215, 220, 308, 327, 336, 337, 340, 341, 343, 344, 346 Florile dalbe 13, 14 Flux 558 Glasul 16 Glasul Moldovei 587, 594 Învăţământul public 276, 278, 393 Învăţătorul Moldovei 564, 685 Jurnal de Chişinău 644, 649, 652, 654, 659, 660, 662, 663, 666, 669, 670, 674, 675, 677-684, 686, 690-692, 694, 720 Limba şi literatura moldovenească 291, 357 Literatura şi arta 7, 8, 260, 262, 269, 271, 272, 274, 275, 279-284, 286-288, 290, 292-295, 298, 300-307, 309-314, 316, 319-322, 324-326, 328-335, 338, 339, 342, 345, 347-356, 358-37o, 372-380, 382-400, 402-427, 429-458, 460-473, 475, 476, 478-524, 527-586, 588-596, 598-611, 614-621, 623-627, 629, 631-634, 636-639, 641-643, 646, 702-704, 707, 715, 718


122

ALEXANDRU DONOS

O VIAŢĂ – ÎN ZBUCIUM

Luceafărul (Bucureşti) 672 Mesagerul 6 Moldova socialistă 25, 42, 45, 49, 63, 66, 67, 71, 134, 139, 180, 256 Moldova suverană 9, 523, 526, 558, 640, 699 Nistru 241, 296, 354, 371 Noi 613 Octombrie 18, 20, 22, 232, 24, 26 Pardon 622, 630, 634, 635 Patria tânără 566 Pământ şi oameni 558 Revista la Plic 617 Săptămâna 526, 645, 648, 658, 661, 668, 673 Scânteia leninistă 17, 19, 263 Sfatul Ţării 477 Stare de urgenţă 664, 688, 716 Steluţa 149, 170, 188, 216, 221, 317 Sud-Est cultural 671 Tânărul Leninist 4 Timpul 667, 676, 689, 693 Tinerimea Moldovei 21, 33, 34, 40, 50, 51, 53, 64, 94, 112, 121, 125, 132, 135, 137, 138, 144, 156, 159, 164, 248, 273, 277, 315, 428 Tribuna 289 Viaţa satului 2, 43, 171, 235 Ziarul de Gardă 691 Кишиневский университет 55 Кодры 381 Молодежь Молдавии 406 Советская Молдавия 544


B I O B I B L I O G R A F I E (şi nu numai...)

123

Sumar Către cititor ........................................................................................................................5 Din partea publicistului................................................................................................6 Studiu introductiv...........................................................................................................8 Lidia Kulikovski. Alexandru Donos un ziarist împlinit..................................8 Ion Ciocanu. Meandrele unei vieţi..................................................................... 12 Aprecieri............................................................................................................................ 17 Tabel cronologic............................................................................................................ 22 Ediţii aparte..................................................................................................................... 35 Materiale apărute în culegeri şi publicaţii periodice (versuri, publicistică, recenzii, traduceri, reportaje, schiţe satirice etc.).............. 36 Articole şi referinţe despre autor şi creaţia sa..............................................109 Indexuri auxiliare........................................................................................................111 Index de nume..........................................................................................................111 Index alfabetic de poezii.......................................................................................117 Index al titlurilor de cărţi recenzate sau comentate..................................119 Index alfabetic al ediţiilor periodice.................................................................121


Alexandru Donos O viaţă – în zbucium : Biobibliografie (şi nu numai...)

Ediţie îngrijită: Lidia Kulikovski, dr., conf. univ. Alcătuitori: Alexandru Donos, Irina Tutun Redactare bibliografică: Taisia Foiu Lector: Valeriu Raţă Machetă, copertă: Dorian Conea Prepres şi tipar: Magna-Princeps SRL tel./fax 23 53 96, e-mail: nealimentar@yandex.ru

Alexandru Donos