Page 1

Biblioteca Municipală B.P. HASDEU calea ta spre cunoaștere!

20

15 RA

PO

RT


1

SUMAR 2015 – ANUL UNOR REALIZĂRI VIZIBILE REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE. PRIORITĂȚI Conexiune și integrare locală: catalogul electronic Anul promovării valorilor europene Concursul de lectură Bătălia cărților ISTORII DE SUCCES Inițiativa comunitară Citim Eminescu! Cafeneaua biblioteconomică „Chindii profesionale” Săptămâna ușilor deschise Renovarea Filialei „Târgovişte” Povești digitale Servicii și proiecte noi REŢEAUA BIBLIOTECILOR. STAREA EDIFICIILOR DEZVOLTAREA ŞI COMUNICAREA COLECŢIILOR UTILIZAREA BIBLIOTECII Utilizatori. Vizite Utilizarea resurselor documentare Activități informațional-bibliografice Cultura informației BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ONLINE Servicii web Pagini web hasdeu.md, pll.md, lomonosovka.hasdeu.md Echipamentul tehnologic ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DE CERCETARE Activitatea științifică Cercetarea bibliografică Cercetarea de marketing PROMOVAREA IMAGINII ACTIVITĂŢI CU PUBLICUL MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Personalul Conferirea categoriilor de calificare personalului de specialitate din biblioteci Formarea profesională Diplome, distincții GESTIUNEA FINANCIARĂ PROPUNERI PENTRU ACTIVITATEA DIN 2016 ANEXE Sursele de achiziții. Structura colecţiei Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” Programul Conferinței anuale Programul Colocviilor de vară Indicatori de performanţă Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în presă Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în resurse electronice

2 7 10 18 22 23 23 24 25 26 32 34 41 45 62 66 71 82 88 92 100 109 115 122 152 155 156 170 172 174 176 178 180 181 185 207


2

2015 – ANUL UNOR REALIZĂRI VIZIBILE Nu există un loc mai atractiv decât bibliotecile, iar reţeaua de filiale a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” – ca o instituţie-cheie din Chişinău – a reuşit pe parcursul anului ce s-a scurs să fortifice argumentul. Serviciile, proiectele, iniţiativele propuse în anul 2015 au fost dezvoltate şi lansate să susţină ideea ambiţioasă că chişinăuienii pot deveni parte din familia bibliotecilor publice. Priorităţile stabilite de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” au condus instituţia spre a deveni un nod de conexiune pentru diferite categorii de utilizatori, o sursă de inspiraţie pentru inovaţie, oportunităţi de integrare şi multe altele. Anul 2015 a fost excelent pentru demararea unor acţiuni importante, inclusiv pentru desfăşurarea proiectelor de lectură, a iniţiativelor de instruire, serviciilor noi, a acţiunilor culturale şi altele. Onorabil pentru bibliotecă a fost obţinerea premiului pentru Inovaţie şi contribuţie la educaţia copiilor şi adolescenţilor oferit de Fundaţia EIFL. În cadrul Conferinţei Next Library, care a avut loc în perioada 11-15 septembrie în oraşul Aarhus, Danemarca, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a ridicat trofeul pentru inovaţie. Premiul EIFL a recompensat biblioteca şi comunitatea pentru serviciul Trolleybook, acesta fiind apreciat drept un proiect inovator ce a schimbat atitudinea chişinăuienilor, în mod special a tinerilor şi copiilor față de lectură şi bibliotecă. Ca urmare, biblioteca a primit şi un premiu de 1500 dolari SUA, pe care i-a folosit pentru extinderea serviciilor electronice, precum şi pentru oportunitatea de a expune serviciul inovativ la scară internaţională. Stabilită drept direcţia majoră de implicare şi canalizare a eforturilor, în 2015, prioritatea Conexiune şi integrare locală a adus succese în evoluţia şi dezvoltarea Catalogului online al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Această prioritate a permis un salt de 30% a numărului de unităţi bibliografice în catalogul electronic, mărind cu mult extinderea accesului utilizatorilor bibliotecii la colecţiile sale. În acelaşi context al priorităţilor anului 2015, biblioteca a aderat la iniţiativa lansată la nivel naţional – Anul promovării valorilor europene. Diversitatea de evenimente a oferit oportunităţi utilizatorilor bibliotecii de a cunoaşte mai bine valorile europene. Săptămâna Europei a cuprins diverse activităţi care au finalizat printr-un Spectacol literar-muzical în limbi ale statelor din Europa susţinut de utilizatorii, partenerii şi prietenii bibliotecii, creând o adevărată sărbătoare, etalându-şi talentele prin muzică, poezie, teatru şi dans, dând dovadă de o cunoaştere profundă a culturilor şi limbilor ţărilor europene. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a stimulat interesul chişinăuienilor pentru valorile europene, a dezvoltat creativitatea şi gustul pentru expresia artistică, organizând, totodată, concursul de eseuri Despre Europa în 500 de cuvinte. În


3

acest fel tinerii fiind au fost invitaţi să-şi expună şi să-şi argumenteze viziunea proprie despre viitorul imediat şi / sau mai îndepărtat al Chişinăului – capitală europeană. Biblioteca Municipală a căutat mereu acţiuni, modele, strategii pentru a (re)anima interesul pentru lectură. Astfel, pe lângă programele de ora poveştilor sau de lecturi, lansări şi prezentări de carte, oferte cu liste de lecturi, biblioteca a aderat la Concursul de lectură Bătălia cărţilor – un proiect iniţiat de către Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj. Ne-am dorit să avem parte de aceiaşi bucurie de a vedea mai mulţi utilizatori pasionaţi de lectură, de acelaşi mister ce îi domină atunci când se află în lumea cărţilor. Fascinaţi de impactul acestui proiect, am aderat dorindu-ne să promovăm lectura operelor naţionale şi universale pentru copii şi adolescenţi care, alături de lectură, vor însuşi o serie de competenţe precum înţelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii vizavi de cele citite. Numărul extins de chişinăuieni care au intrat în competiţie – 355 de copii şi 292 de adolescenţi – a confirmat dorinţa redescoperirii lecturii ca o plăcere. Rămâne doar să orientăm eforturile de a reveni la lectură, mai ales privind lucrurile cu un pragmatism necesar într-o epocă atât de tehnologizată, deoarece doar 40 de adolescenţi şi 54 de copii au urmat cerinţele finale ale concursului. Programul Chişinăul citeşte o carte, care a dat dovadă de durabilitate în timp, ajungând, astfel, la cea de-a 13-a ediţie, a avut un impact benefic pentru un număr considerabil de cititori, contribuind la cunoaşterea valorilor autohtone literare de ultimă oră. Însă o nouă formulă a fost aplicată acestui program de lectură – transformarea de la Chişinăul citeşte o carte la Chişinăul citeşte, care a dorit să exploreze noi abordări în promovarea lecturii pentru a spori numărul de participanţi la programul dat, precum şi a dorit să demonstreze că locuitorii urbei găsesc în lectură o plăcere, alături de tehnologiile contemporane. Dorinţa de a menţine entuziasmul pentru citit al adulţilor a propus distinct în continuare trei titluri de carte pentru adulţi, adolescenţi / preadolescenţi şi copii. Sper, din toată inima, ca programul Chişinăul citeşte să poată genera interes şi să atragă spre bibliotecă cât mai mulţi chişinăuieni. Un proiect de anvergură, în 2015, a fost redeschiderea Bibliotecii-filiale „Târgovişte”. E o bibliotecă din inspiraţie – am fost gânditori, visători. Ne-am dorit să revitalizăm biblioteca. Ne-am echipat cu instrumente de ultimă oră pentru a implementa concepte concrete. În Biblioteca „Târgovişte”, ne-am dorit pe lângă felul în care utilizatorii vor dori să o vadă, vor dori şi să simtă, să contemple, să interacţioneze etc. Ne-am dorit să vedem un spaţiu care să inspire şi care să ne ofere elementul surprizei după următorul colţ. Astfel, în cadrul Bibliotecii „Târgovişte” putem vedea un design multicolor, jocuri de linii, spaţii luminoase


4

etc. Elementul de a fi în acelaşi spaţiu, dar şi diferit totodată, a stat la baza noului concept al Bibliotecii „Târgovişte”. O abordare inovatoare în domeniul instruirii a fost iniţiată de către Departamentul studii şi cercetări organizând Cafeneaua biblioteconomică „Chindii profesionale”. Această iniţiativă a fost lansată în scopul încurajării implicării mai active în activitatea ştiinţifică şi de cercetare, obţinerii cunoştinţelor şi abilităţilor necesare organizării acestor preocupări. Departamentul a propus echipei bibliotecii un ciclu de instruire nonformală de învăţare în comun prin formatul lejer de cafenea profesională orice idee nonconformistă. Prin intermediul acestei activităţi departamentul a dorit să ofere un mediu ce consolidează relațiile dintre angajaţii bibliotecii şi le valorifică cunoştinţele şi abilităţile practice, în livrarea serviciilor pentru utilizatori. Subiectele inovative – precum Branding pentru biblioteci, Eşec, Biblioteca serviciilor profesionale, Biblioteca modernă, Biblioteca-incubator, Tipologia serviciilor în biblioteca publică, Biblioteca vie – au suscitat interesul în cadrul celor 10 şedinţe care au inclus dezbateri profesionale, ateliere, lecţii de design interior şi maker space, însumând în total 35 de ore de instruire, invitând peste 233 de bibliotecari instruiţi şi implicaţi, inclusiv din bibliotecile raionale, universitare, şcolare. În acelaşi ritm, Departamentul a reuşit să menţină linia inovării în cadrul Săptămânii creativităţii şi inovaţiei, care a fost organizată pentru prima dată, implicând bibliotecile-filiale. Într-un format original, biblioteca a invitat chişinăuienii la 15 ianuarie, de ziua naşterii marelui Poet naţional Mihai Eminescu, în contextul Zilei Naţionale a Culturii, organizând pentru prima dată activitatea comunitară Citim Eminescu!. Doritorii de a participa la un maraton de lectură publică au avut oportunitatea de a citi versuri sau pasaje din proză, să recite, să cânte versurile marelui Eminescu sau să asculte în interpretarea altora creaţii eminesciene. La această iniţiativă comunitară au luat parte peste 1000 de admiratori ai creaţiei eminesciene printre care scriitori, ambasadori, profesori, lectori, publicişti, critici, actori, ziarişti, ostaşi carabinieri, bibliotecari, studenţi, elevi, copii, utilizatori ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Activitatea bibliografică a fost una dintre iniţiativele care a fructificat cercetarea în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Implicarea asiduă a angajaţilor bibliotecii, dar şi a filialelor, a dat posibilitate să apară mai multe lucrări bibliografice, printre care: Iulian Filip între cărţile şi părţile sale: cântar prealabil; Două fenomene ale culturii naţionale: Maestrul Vladimir Curbet şi Ansamblul „Joc”; Serghei Pojar: cronicarul vieţii muzicale a Moldovei; „Timpul” l-a scos în cale: Constantin Tănase; Un astru pe firmamentul umorului şi satirei româneşti: Ion Diordiev; Valentina Butnaru: nici iluzii, nici deziluzii; Vasile Badiu: şcoala unei „surprinzătoare forţe spirituale”; С книгой по жизни. Сара Шпитальник; Alexandru-Horaţiu Frişcu:


5

biobibliografie; Lector in libris: scriitori basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă: o antologie = Писатели Бессарабии о чтении, книге, библиотеке: антология. Deşi fiind o abordare aplicată de diverse instituţii, anul 2015, a fost interesant şi prin organizarea în scopul promovării de către Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a Săptămânii uşilor deschise. Acest program s-a desfăşurat concomitent în toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, accentul fiind pus pe promovarea serviciilor de reţea, astfel încât biblioteca să fie percepută de către comunitate ca o instituţie consolidată, ce participă activ în viaţa socială, culturală a oraşului Chişinău. Succesul acestei activităţi de reţea a cuprins 1670 de chişinăuieni care au reuşit să obţină permis de bibliotecă, a inclus peste 300 de activităţi cu peste 8000 de participanţi. Astfel, în cadrul Săptămânii uşilor deschise chişinăuienii au descoperit patrimoniul literar, precum şi varietatea de servicii oferte şi multe altele. Mesajul istoriilor de succes elaborate de colegii din cadrul filialelor au fortificat mesajul cifrelor. În topul celor mai populare postări pe reţelele sociale au intrat şi poveştile digitale, create de bibliotecarii instruiţi în cadrul cursului specializat organizat la Centrul Naţional de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari. Aducând în vizor activitatea filialelor, serviciile inovative, promovarea lecturii şi programele de lectură, ele au servit drept suport informaţional şi didactic în organizarea activităţilor, astfel fiind stimulată creativitatea şi îmbunătăţite abilităţile digitale, necesare atât de mult astăzi. Anul 2015 a fost unul destul de optimist din perspectiva colaborării la nivelul reţelei municipale, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, fiind delegată de a fi parte a reţelei Programului Novateca prin coordonarea bibliotecilor publice din orăşelele, satele şi comunele municipiului Chişinău. Astfel, prin aderarea la acest program, bibliotecile participante au beneficiat de oportunităţile de modernizare prin dotarea cu tehnologii informaţionale moderne, bibliotecarii şi-au fortificat abilităţile bibliotecarilor prin diverse instruiri, având toate beneficiile de a derula iniţiative de transformare a acesteia în centre comunitare vibrante. Spre finalul anului 2015 Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a fost anunţată că este eligibilă pentru aplicarea în cadrul diverselor proiecte privind achiziţia de tehnologii moderne, precum şi de instruiri nonformale inovatoare proprii nevoilor unei biblioteci moderne. Însă, în anul de referință activitatea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a fost puternic influenţată de starea financiară din Republica Moldova, inclusiv de impactul evaluării comisiei de audit din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău care a suscitat activitatea managerială, provocând diverse acţiuni, precum revizuirea şi reproiectarea structurii organizatorice a bibliotecii, excluderea neconformităţilor privind


6

cheltuielile destinate întreţinerii şi funcţionării bibliotecilor-filiale, evaluarea achiziţiilor publice, analiza nomenclatorului de servicii prestate de către biblioteci etc. Sper că prin lectura acestui raport veţi percepe ambiţiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” de a avea un oraş cu locuitori mai inteligenţi. Cu toate că eforturile echipei implicate au fost și sunt considerabile, iar resursele financiare din ce în ce mai mici, toate acestea ne-au consolidat şi ne-au fortificat pentru a demonstra că biblioteca trebuie să rămână kilometrul zero al comunităţii. Dr. Mariana HARJEVSCHI, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”


7

REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE. PRIORITĂȚI CONEXIUNE ȘI INTEGRARE LOCALĂ: CATALOGUL ELECTRONIC Conform Strategiei de dezvoltare a BM „B.P. Hasdeu” pentru perioada 2008-2017, îmbunătățirea accesului prin constituirea unor colecții relevante necesităților informaționale ale chișinăuienilor, prin perfecționarea catalogului on-line, dezvoltarea şi implementarea căilor noi, inovative de furnizare şi regăsire a informațiilor necesare oamenilor este una dintre preocupările-cheie ale bibliotecii. Anul 2015 a avut o prioritate specială – Conexiune și integrare locală prin intermediul catalogului electronic, care se încadrează în obiectivele Strategiei. Scopul acestei activități prioritare a fost extinderea accesului utilizatorilor la colecțiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și facilitarea împrumutului documentelor prin intermediul catalogului electronic. Pentru realizarea celor propuse au fost efectuate un șir de acțiuni planificate: catalogarea retrospectivă a colecțiilor, formarea la bibliotecari a competențelor de evidență a documentelor prin intermediul activităților de instruire, elaborare a suportului metodic, diseminare a informației referitor la oportunitățile catalogului bibliotecii. Pe parcursul anului de referință în procesul de evidență a colecției în catalogul electronic au fost implicate 82 de bibliotecare din toate filialele BM și departamentele Tehnologia informației și Management infodocumentar, care au redactat datele despre exemplarul aflat în bibliotecă, au indicat disponibilitatea lui în catalog, au aplicat codul de bare generat de sistemul informațional pe documentul respectiv și, pe parcurs, au efectuat și o verificare a colecțiilor, introducând numărul codului de bare în registrul de inventar. Spre sfârșitul anului, șase din filiale au fost programate pentru testarea modulului Circulație. În condițiile utilizării intense a sistemului informațional, asigurarea fiabilității a fost o sarcină majoră pentru Departamentul tehnologia informației – programatorii acordau suportul tehnic necesar, ajustând opțiuni, creând rapoarte de monitorizare a proceselor, explicând și soluționând erorile apărute. Pentru asigurarea suportului informațional și metodic au fost organizate, începând cu 20 ianuarie până la 10 februarie, traininguri Evidența documentelor în catalogul electronic pentru bibliotecarii implicați în evidența colecției în catalogul electronic – șase grupe pe sectoare, iar în perioada 31 martie – 9 aprilie au fost efectuate ședințe de lucru în filiale pentru a evalua procesul de barcodare a colecției, a analiza și a explica greșelile apărute în proces. Trainingul Tipul documentului moderat de Galina Neamţu şi Evelina Bocancea, colaboratorii Departamentului tehnologia informației (10-11.06, 16.06.2015), a fost necesar pentru asigurarea identificării mai precise a documentului în procesul de căutare. Pentru a spori procesul de


8

catalogare retrospectivă a fost instruită bibliotecara Filialei A. Russo L. Ivanova, în catalogarea documentelor (11.08.2015 și 20.10.2015). Redactorii catalogului electronic, Galina Neamțu și Evelina Bocancea, au monitorizat procesele de catalogare a documentelor, redactarea finală a descrierilor din catalog şi catalogarea retrospectivă a fondurilor filialelor, crearea vedetelor de subiect tematice, personale etc. şi a altor înregistrări de autoritate, verificarea şi redactarea conținuturilor scrise (Filiala de Arte „Tudor Arghezi” și „M. Lomonosov”); crearea exemplarelor (Centrul de Excelență Profesională pentru Bibliotecari şi Deutscher Lesesaal, Biblioteca Centrală), instruirea şi consultarea colegilor. La sfârșitul fiecărei luni se făceau totalurile. Pe parcursul anului au fost acordate peste 400 de consultații și realizate vizite pe teren în toate filialele. În luna noiembrie a fost organizat un atelier profesional, în cadrul căruia filialele au raportat cele realizate, exprimându-și atitudinea față de catalogul electronic al bibliotecii. Efortul depus pe parcursul anului de referință s-a materializat prin barcodarea a 561 392

de

unități

documentare,

catalogarea

retrospectivă a 14 023 de titluri, redactarea a 67 696 de înregistrări din catalog. Din cele șase filiale, planificate pentru implementarea modulului Circulație, numai două au realizat acest obiectiv în termenii propuși (luna octombrie) – Filiala „Târgu-Mureș” și Deutscher Lesesaal, iar Filiala N. Titulescu și Depozitul central al Bibliotecii Centrale – în luna decembrie. filialelor

Tabelul

privind

demonstrează

deschiderea

aportul

accesului

la

colecțiile sale pentru utilizatori. 13 filiale se află în segmentul 50-90%, ceea ce denotă un efort considerabil, dar, în mare măsură, manifestat numai după ședința de evaluare din noiembrie 2015. În șapte filiale


9

(CAIE, BPD, „Maramureș”, „Alba Iulia”, M. Costin, N. Titulescu și „Târgu-Mureș”) modulul Circulație se va implementa în februarie 2016. 12 filiale trebuie să acorde o atenție deosebită disponibilității documentelor din colecțiile lor, ca la finele anului 2016 să utilizeze modulul Circulație. Dezvoltarea catalogului electronic, deși este o activitate prioritară, a fost realizată în proporție de 50%. Printre motivele de nerealizare enumerate de bibliotecari putem menționa: implicarea filialelor în multitudinea de activități organizate pe parcursul anului, numărul insuficient de persoane disponibile, lipsa documentelor în volume, numărul mare de documente necatalogate, viteza redusă de răspuns a serverului la adresările efectuate de utilizatori etc. Considerăm că motivul principal al eșuării acestui deziderat îl constituie atitudinea bibliotecarilor, care ani în șir nu acordau o atenție catalogului bibliotecii, considerau că este destulă cunoștința și utilizarea fondului bibliotecii și, respectiv, în unele cazuri, nu erau preocupați de satisfacerea necesităților utilizatorilor; organizarea incorectă a procesului de muncă, inclusiv distribuirea sarcinilor personalului filialei. La 1 ianuarie 2015 catalogul electronic al BM înglobează:

2015

561392 exemplare

178544 titluri

2014

310070 exemplare 155060 titluri

Aceasta reprezintă 56% din fondul total al BM și o creștere cu 30% în comparație cu 2014 (26% – 2014). Din numărul total de înregistrări bibliografice, 47 481 de exemplare sunt documente noi achiziționate în 2015. În anul 2015 Sistemul Informațional de Gestiune a Activității Bibliotecii (SIGA) a fost utilizat și pentru înregistrarea utilizatorilor, evidența presei, descrierea analitică și circulația documentelor la Biblioteca Centrală. Modulul Utilizatori nu a suferit schimbări în anul de referință, pe parcursul anului s-au evaluat rapoartele respective și s-au examinat soluții eficiente. Deși modulul Seriale a fost introdus de trei ani, filialele M. Drăgan, Codru, „Ștefan cel Mare” și „H. Botev” nu au ținut evidența presei abonate de filială în modulul Seriale, motivând că au fost preocupați de alte activități din cadrul catalogului electronic sau că au fost concediate persoanele responsabile.


10

În comparație cu anul 2014 numărul de adresări ale utilizatorilor la catalogul electronic (pe site-ul bibliotecii în interiorul bibliotecilor sau în afară) a crescut grație lecțiilor de instruire ale utilizatorilor la subiectul OPACul bibliotecii, din cadrul Zilei Bibliografiei 2015 și pe parcursul anului, precum și a cursului de instruire pentru bibliotecari din decembrie 2015, organizat de departamentele tehnologia informației și „Memoria Chișinăului”. Concluzii O bibliotecă modernă trebuie să asigure accesul la colecțiile sale printr-un catalog electronic, care reflectă totalitatea de documente deținute de bibliotecă. În anul 2016 eforturile bibliotecilor trebuie să fie amplificate pentru a realiza acest deziderat. ANUL PROMOVĂRII VALORILOR EUROPENE În contextul Anului bibliologic 2015 – Anul promovării valorilor europene – Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a organizat o serie de activităţi de informare a utilizatorilor despre avantajele şi provocările parcursului european; a oferit oportunităţi de a reflecta asupra trecutului, prezentului şi viitorului european al Republicii Moldova; a dezvoltat interesul copiilor şi tinerilor pentru valorile europene, bazate pe o societate liberă, pe toleranţă, pe multiculturalism, încurajându-i să promoveze adevărata cultură europeană. Colecţia BM, cu tematică europeană, include cărţi din domeniile: statistică, demografie, sociologie, politică, economie, drept, geografie, istorie, literatură, artă, turism. Sursele, expuse în expoziţii de carte tradiţionale şi virtuale, amplasate pe rafturi separate, au facilitat accesul publicului larg, oferind oportunitatea de a alege informaţia pentru studii, cercetări, cultură generală în limbile europene: română, engleză, franceză, italiană, rusă ş.a. Inedită a fost expoziţia de carte Scriitorii noştri – porţi deschise spre Europa (expusă în cadrul Spectacolului literar-muzical în limbi ale statelor din Europa, organizat de Ziua Europei), unde au fost expuse cărţile scriitorilor din R. Moldova traduse în limbile statelor europene. Expoziţia a constituit un punct de atracţie pentru mulţi curioşi interesaţi să cunoască numele şi operele celora care ne-au dus faima în lume, prin creaţiile lor: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Grigore Vieru, Ion Druţă, Mihai Cimpoi, Spiridon Vangheli, Pavel Boţu, Leonida Lari, Claudia Partole, Nicolae Dabija, Iulian Filip, Nicolae Rusu, Leo Butnaru, Vasile Spinei, Gheorghe Cutasevici, Lucreţia Bârlădeanu ş.a.


11

Pe parcursul anului utilizatorii BM au participat la diverse evenimente socioeducative şi de divertisment care au promovat valorile europene prin conferinţe, mese rotunde, prezentări de carte, lecţii publice, concursuri, expoziţii de carte, publicaţii, fotografii, picturi, postere etc.; au ascultat şi s-au implicat în recitaluri de poezie, cântece, minispectacole de teatru în limbile UE, precum şi dansuri populare specifice ţărilor membre etc. În acest context au fost demarate două proiecte ample: Vreau să fiu european (Filiala „Ovidius”), adresat tinerilor, care s-a desfăşurat prin organizarea lecţiilor publice: Europa îţi aparţine; Republica Moldova îşi creează imaginea în Europa prin sport; Tendinţe contemporane în arta europeană; Ziua Europei: unitate prin diversitate; Les Roumains, la Francophonie et la latinité – invitaţi fiind specialişti în domeniu, doctori în istorie şi pedagogie, conferenţiari, analişti politici: Mihai Cernenco, Boris Boguş, Akos Banki (pictor din Ungaria), Ghenadie Râbacov. Proiectul Călător prin Europa (Filiala „L. Rebreanu”) a familiarizat elevii cu ţările Europei: Polonia, Franţa, Olanda, Italia, Germania, Grecia, Spania ş.a., la una dintre activităţi avându-l invitat pe Baptiste Mignot, animator cultural şi lingvistic din Franţa, voluntar al Alianţei Franceze. Participanţii la proiect şi-au etalat cunoştinţele despre aşezarea geografică, tradiţiile, istoria, limba, cultura, atracţiile turistice, bucătăria naţională etc. prin comunicări, eseuri, poezie, cântece şi dansuri, înscenări, călătorii virtuale în statele europene, pregătind delicii din bucătăria naţională specifică acestor ţări. Cu prilejul Zilei Europei (9 mai) Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a desfăşurat Săptămâna Europei (4-10 mai, concomitent în toate filialele), organizând varia activităţi care au culminat printr-un vast Spectacol literar-muzical în limbi ale statelor din Europa (monitorizat şi moderat de Departamentul dezvoltare şi comunicare) la care ne-au onorat cu prezenţa şi au vorbit despre semnificaţia Zilei Europei T. Ulianovschi, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; N. Stefanov, şeful Secţiei administrare publică, Pretura Buiucani; V. Gurievschi, specialist principal al Direcţiei cultură a Primăriei Municipiului Chişinău. Limba şi cultura română au fost prezente prin versurile marilor poeţi Mihai Eminescu şi Grigore Vieru ce au răsunat în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană; prin cântecul şi dansul popular în interpretarea ansamblului „Flori de liliac” şi ansamblului-model „Hora-Horiţa”. La spectacol a participat şi tenorul Nicolae Busuioc, Artist al Poporului, cu piesele O sole mio şi Besame mucho; ansamblurile vocale „Bъгленче” şi „Сударушка” au interpretat cântece populare în limbile bulgară şi ucraineană. Utilizatorii, partenerii şi prietenii BM au creat o adevărată sărbătoare, etalându-şi talentele prin muzică, poezie, teatru şi dans, dând dovadă de o cunoaştere profundă a culturii şi limbii ţărilor europene pe


12

care le-au reprezentat. Sărbătoarea a finalizat cu flash-mobul Hora Uniunii Europene (pregătit de utilizatorii Filialei „Transilvania”, elevii LT „Gaudeamus”, desfăşurat în faţa Bibliotecii Centrale a BM „B.P. Hasdeu”, unde a avut loc spectacolul, atrăgând privirile aprobative şi admiraţia trecătorilor, care se opreau pentru a privi Hora în care s-au prins drapelele Uniunii Europene şi Tricolorul Republicii Moldova, susţinând cu aplauze tinerii care scandau: Europa, Te aştept! Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, implicit Departamentul dezvoltare şi comunicare, cu scopul de a stimula interesul chişinăuienilor pentru valorile europene, a dezvolta creativitatea şi gustul pentru expresia artistică, a organizat concursul de eseuri Despre Europa în 500 de cuvinte, tinerii fiind invitaţi să-şi expună şi să-şi argumenteze viziunea proprie despre viitorul imediat şi/sau mai îndepărtat al Chişinăului – capitală europeană. La concurs au participat 30 de cititori ai bibliotecii, studenţi şi elevi de la instituţiile de învăţământ din municipiul Chişinău. Juriul, format din specialişti în activitatea literară şi bibliotecară, a evaluat originalitatea abordării subiectului, calitatea argumentelor, claritatea exprimării, corectitudinea scrierii în limba română. Premiul I l-a obţinut Carolina Juc, studentă la USM, pentru eseul Chişinău – capitala europeană a culturii 2035, care a mulţumit BM „B.P. Hasdeu” „pentru organizarea acestui concurs, ce stimulează dragostea de carte şi speranţa într-un viitor european”. De premiul II s-a învrednicit Ana Gabor, studentă, UAŞM, pentru eseul Cinci paşi spre Europa, care a menţionat: „Am participat la acest concurs, pentru că îmi doresc un viitor european şi cred că aceasta ţine de responsabilitatea fiecărui cetăţean. Am fixat în microeseu cinci paşi spre Europa: credinţa civică, unirea, cultura omului, educaţiei, ecologia mediului şi a spiritului.” Premiul III i-a revenit Mariei Sturza, elevă, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, pentru eseul Europa într-un suflet tânăr (eseurile premiate pot fi citite în paginile revistei BiblioPolis, 2015, vol. 57, nr. 2). Ceilalţi participanţi la concurs au fost distinşi cu diplome. Învingătorii au fost premiaţi de către preşedintele juriului concursului, lingvistul Vlad Pohilă, în cadrul Spectacolului literar-muzical în limbi ale statelor din Europa, organizat de Ziua Europei. Un original concurs de fotografii cu genericul Care este Europa ta? a organizat Filiala „A. Mickiewicz”, în perioada 1 mai – 30 octombrie 2015, la care au participat 15 persoane dintre care una din România şi o persoană de origine portugheză, voluntară în Chişinău. Fotografiile participanţilor au reflectat percepţia personală a Europei de acasă: locuri, peisaje, oameni etc., fiind evaluate de juriu, în funcţie de tematica concursului şi creativitatea fotografică. Membrii juriului au fost: dr. Vasile Şoimaru, publicist şi fotograf, dr. Lidia Kulikovski, cercetător, specialist inovaţii, Novateca, şi echipa Filialei „A. Mickiewicz”. Cei trei câştigători: Petru Cliofos (locul I), Andrei Frunză (locul II); Alexandru Godoroja (locul III)


13

au fost premiaţi, lucrările lor și încă alte 17 fotografii reuşite au fost expuse pe parcursul lunii noiembrie în incinta filialei polone, conform regulamentului concursului (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1614131938850774.1073741854.1571172116480090&type= 3). Filiala „A. Mickiewicz” s-a mai remarcat şi prin organizarea unui Târg de BUCArTE din Polonia, în cadrul căruia invitaţii au avut posibilitatea să guste din bucate poloneze, preparate cu mult drag de bibliotecarii filialei şi câţiva colegi bibliotecari din alte filiale. Tot aici, au putut să asiste şi la master-classul Gătim împreună, susţinut de Joanna Myszczynska, reprezentant al Ambasadei Poloniei în RM. Filiala de Arte „T. Arghezi” a găzduit simpozionul internaţional Dialoguri europene: poeţi şi traducători desfăşurat în cadrul Festivalului Naţional Primăvara europeană a poeţilor 2015, la care au participat scriitori, poeţi, eseişti: Maria Pilchin, Miroslava Metleaeva, Irina Naidenova, Lilya Gazizova (Tatarstan), Nicolae Rusu, Iurie Gudumac, Galina Bulat, actriţă, care au pregătit un „desant poetic” pentru studenţi, elevi şi profesori. Filiala „Târgovişte”, în perioada estivală, a desfăşurat în fiece zi de miercuri a lunii iunie şi iulie Clubul de lectură Micii europeni în cadrul căruia copii au descoperit tradiţiile, obiceiurile, capitatele, însemnele statelor europene prin lectură, concursuri de erudiţie, ateliere de creaţie, au aflat ce înseamnă Marea Familie Europeană. Departamentul „Memoria Chişinăului” a elaborat şi a publicat articole cu tematică europeană care includ informaţii referitoare la: instituţiile cu denumiri şi specific european existente în oraşul Chişinău: cafenele, restaurante, pizzerii, pub-uri, magazine, cluburi, saloane, hoteluri etc.; produse alimentare cu denumiri europene din Chişinău: dulciuri, legume, brânzeturi, salamuri, tarte, băuturi, delicii culinare cu nume de oraşe şi regiuni europene cu descrierea reţetei; oraşe europene pe străzile Chişinăului, include străzile din oraşul Chişinău ce poartă numele unor capitale şi oraşe europene, printre acestea se numără Grenoble, Lisabona, Belgrad, Focşani, Milano, Torino, Varşovia, Praga, Ljubljana, Paris ş.a.; oaspeţi europeni la Chişinău care include o listă ce reflectă vizitele a 100 de personalităţi europene la Chişinău în perioada 2005-2015: preşedinţi de ţări, politicieni, experţi economici, artişti, cântăreţi, pictori, personalităţi din domeniul sportului ş.a. Toate informaţiile pot fi accesate pe blogul Departamentului https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/. Activităţile ştiinţifice (52 de activităţi / 2 225 de participanţi), organizate în parteneriat cu diverse instituţii şi specialişti în domeniu: Mario de Luca, Adrian Costache, Tomasz Zdolski – reprezentanţi ai


14

EUBAM în RM; Ludmila Croitor, mediator juridic; Vitalie Moisei, Corneli Braşovschi, colaboratori ai CNA; invitați: Vladislav Gribincea, jurist; Oxana Bondarciuc, preşedintele Societăţii polone „Polska Wiosna w Moldawie”; Vladimir Palamarciuc, avocat; Adrian Băluţel, preşedintele organizaţiei „Tineri Europeni Federalişti”, au scos în prim-plan principiile şi valorile comune ale Europei, beneficiile integrării Republicii Moldova în UE, programele europene de dezvoltare, fondurile europene pentru tineri etc. Printr-un simpozion: Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Mihai Eminescu (CAIE); conferinţe: Programul HELP al Consiliului Europei. Prezentarea şi dezbaterea Raportului de activitate al ATA (BPD); Ora Europei la Biblioteca Municipală (invitat special Dorin Chirtoacă, primarul general al mun. Chişinău); Zona de liber schimb: perspective clare de dezvoltare şi stimulare a afacerilor. Combaterea corupţiei în sectorul dat; Europa şi europenii. Caracteristici spaţiului European (Biblioteca Centrală); Pacea – prioritate universală; Le remains, le Francofonie et la latinite; Tendinţe contemporane în arta europeană („Ovidius”); Cu tricolorul în Uniunea Europeană („Transilvania”); lecţii publice: Corupţia ca impediment pentru integrarea europeană a RM (Biblioteca Centrală); Inovaţii procedurale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (BPD); Valorile Europei – în R. Moldova („H. Botev”); Costumul naţional polonez: simbol şi tradiţie, frumuseţe şi culoare („A. Mickiewicz”); Calitate şi competenţă europeană în educaţie; Cum pot aplica tinerii absolvenţi la o bursă în UE („Alba Iulia”); Istoria familiilor basarabene & Istoria familiilor plecate în Uniunea Europeană („Ovidius”); mese rotunde: Valori comune ale Europei: libertate, solidaritate, respect reciproc; Europatag mit Deutscher Lesesaal; Problema refugiaţilor in UE; Află cum este să fii student peste hotare de la absolvenţii reveniţi acasă (Biblioteca Centrală); Prevenirea şi combaterea corupţiei prin prisma legislaţiei europene. Legea testării şi integrităţii profesionale (BPD); Dezvoltarea tinerilor prin cultura şi identitatea europeană; Valorile şi tradiţiile moldoveneşti în haine europene („Transilvania”); Integrare europeană în perspectivă, modernizare – în prezent (CAIE); Tinerii în Europa, împreună prin artă şi valori (N. Titulescu); Cultura – inima şi sufletul democraţiei („Târgovişte”); Minorităţile naţionale din R. Moldova în contextul integrării europene: aspectul sociocultural („I. Mangher”); Europa sub cerul senin („H. Botev”). Activităţile ştiinţifice au fost interactive, constructive, cu întrebări, opinii, doleanţe, participanţii prezentând comunicări şi proiecte. Activităţile cognitiv-creative (652/13866 de participanţi) s-au desfăşurat printr-o gamă largă de forme cele mai solicitate fiind discuţiile / dezbaterile (163) şi orele de lectură (106) pe cele mai variate subiecte. Discuţii / dezbateri: Europa şi valorile europene; Şi eu sunt cetăţean european; Eu în Europa – prezent şi perspective („Transilvania”); Istoria şi simbolurile Uniunii Europene; Polonezi, laureaţi ai premiului


15

Nobel („A. Mickiewicz”); Concepţia carpatică a evoluţiei speciei umane şi a limbilor din Europa (Filiala de Arte „T. Arghezi”); Conexiuni culturale europene; Implicarea tinerilor europeni în viaţa comunitară; Sistemul de învăţământ european (Biblioteca Centrală); Mihai Eminescu şi cultura franceză; Preferinţe de lectură: autori români vis-à-vis de autori europeni; Să-l cunoaştem pe Eminescu – român – european – universal (CAIE); Cine nu cunoaşte limbi străine, nu are idee despre propria limbă (Codru); Cum s-a născut poporul român („L. Rebreanu”); Făurim Europa la noi, în R. Moldova („M. Ciachir”); Republica Moldova are trecut, prezent şi viitor european; Ce înseamnă a fi cetăţean european?; Europa pentru Educaţie, Europa pentru Tine (M. Drăgan); Calitate şi competenţă europeană în educaţie („Maramureş”); Europa şi antidiscriminarea socială („O. Ghibu”). Participanţii la orele de lectură au călătorit imaginar prin statele, oraşele, capitalele Europei, cunoscându-le tradiţiile şi obiceiurile: Călătorie prin capitalele Europei (A. Russo); 125 de întrebări şi răspunsuri despre Europa („A. Donici”); Cunoaştem statele familiei Europene („Ştefan cel Mare”); Vacanţa în Europa (Traian) etc. În acest context menţionăm ciclul de ore de lectură realizate de Filiala „I. Mangher” cu genericul Гуляем по Европе în cadrul cărora accentul a fost pus pe scriitorii şi literatura pentru copii: Австрия: М. Розенталь, Бабушка на яблоне; Швеция: Т. Янссон, В счастливой долине Муметроллей; А. Линдгрен, Пеппи длинный чулок; Великобритания: Д. Лондон, Бенлый клык; Ирландия: Р.Э Распе, Приключения Барона Мюнхгаузена; Болгария: Г. Струмский, Наско Почемучка; Германия: Б. Гримм, Умная Эльза; Эстония: Эно Рауд, Муфта, полботинка и моховая борода; Италия: Д. Родари, сказка Про дедушку, который не умел рассказывать сказки ş.a. Pentru cei mai mici cititori filialele N. Titulescu şi V. Bielinski au lecturat, în cadrul Orei poveștilor, cele mai frumoase poveşti ale scriitorilor europeni: Ch. Perrault, Fraţii Grimm, H. Ch. Andersen ş.a. Dialoguri constructive şi incitante au avut loc în cadrul întâlnirilor cu personalităţi din diverse domenii care au vorbit celor prezenţi despre oamenii, lucrurile, obiceiurile europene, despre schimbările care le-a adus aderarea la Uniunea Europeană, despre faptul cum am putea şi noi să schimbăm ceva în ţara noastră: Excelenţa Sa Artur Michalski, ambasadorul Poloniei în RM („A. Mickiewicz”); colonelul Jan Myszczynski, ataşat militar al Poloniei în RM; Karl-Markus Gauss, scriitor austriac; Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene la Institutul pentru politici şi reforme europene; Teresa Rodriguez Moran, Ana Martinez Guzman, voluntari internaţionali din Spania, Ruta Bernane din Letonia; Andrea Diefenbach, fotograf documentarist german (Biblioteca Centrală); Maximilian Diagne, om de afaceri şi model din Londra (N. Titulescu); voluntari în RM: Jarina Hamidullahkhan din Olanda, studentă la


16

Hogeschool Utrecht Faculteit Communicatie & Journalistiek; David Parkin din Marea Britanie; Stephen Leather din Australia („Ştefan cel Mare”); Mihai Cernenco, profesor universitar („Ovidius”); Vlad Mircos, compozitor (CAIE). Prezentările de carte (97/2017) au servit drept instrument important în promovarea valorilor europene care au vizat subiecte din politică, artă, literatură, turism: Enciclopedia Uniunii Europene; Integrarea europeană – retrospectivă istorică, autor A. Moraru, Geopolitica Uniunii Europene, autor S. Kahn („O. Ghibu”); Коллекция Экспресс-гид (туристическое приложение к журналу Вокруг света); На синих озерах, на европейских просторах („L. Ukrainka”); Viitorul Europei: reformă sau declin, autori A. Aleşina; F. Giavazzi („Târgu-Mureş”; V. Bielinski; „Târgovişte”); Convenţia europeană a drepturilor omului („Transilvania”; V. Bielinski;) Europa explicată tinerilor, autor J. Le Goff; Ghidul călătorului. Europa (Biblioteca Centrală; „Târgu-Mureş”); Europa din noi, autor R. Hohenzollern-Veringen („Transilvania”) ş.a. De o mare popularitate printre copii, în toate filialele BM, s-a bucurat cartea Micii Europeni de Nicole Lambert – o enciclopedie care i-a ajutat să descopere cântecele, eroii din poveşti, obiceiurile, tradiţiile copiilor din ţările europene şi multe alte curiozităţi. Activităţile multimedia (vizionarea filmelor pe diferite suporturi) (47/1142), de asemenea, au stârnit un viu interes pentru copii şi tineri. Menţionăm Filiala „Transilvania” care a desfăşurat un ciclu de vizionări (urmate de discuţii) ale CD-urilor din colecţia filialei, ce reprezentă ţările Europei: Marea Britanie, Ungaria, Spania, Italia, Franţa, Germania – în total 15 activităţi, la una dintre ele având ca oaspeţi Corul „Armonia” din Turda. Filiala „O. Ghibu” a realizat o prezentare video cu Cele mai frumoase biblioteci europene, iar Filiala „A. Mickiewicz” – prezentarea Cele mai senzaţionale monumente şi locuri din Europa. La Filiala „L. Rebreanu” copiii au vizionat filmele documentare Spania – pământ însorit; Polonia: peisaje pitoreşti; Olanda: pământul furat din mare; Veneţia: oraşul plutitor. Un interes aparte au provocat jocurile de societate, participanţilor oferindu-li-se posibilitatea de a-şi verifica cunoştinţe şi a-şi etala inteligenţa răspunzând la întrebări ce vizează Europa: Ticket to ride Europe; TRIVIA Europa; TRIVIA România; Steagurile lumii; Geo Puzzle (Biblioteca Centrală; BPD; „L. Rebreanu”; „Alba Iulia”; „O. Ghibu”; Codru; „Târgu-Mureş”; Traian). Valorile europene au fost promovate şi prin activităţi din domeniul informaţional şi bibliografic: reviste bibliografice (51): Uniunea Europeană – istorie şi identitate comună („O. Ghibu”); Scriitori europeni în colecţia Bibliotecii Centrale (Biblioteca Centrală); Oraşe europene în titluri de carte („TârguMureş”); Cărţile în baza cărora a fost înscenate filme europene („M. Ciachir”); Să cunoaştem limbile


17

europene („Ovidius”); zile de informare (10): Mai multă carte – mai multă parte de spaţiu European (Biblioteca Centrală), Împreună mai puternici („Transilvania”); Istoria şi valorile Uniunii Europene („Ştefan cel Mare şi Sfânt”); Valori europene, valori naţionale („Maramureş”), Uniunea Europeană – istoric, valori şi instituţii („Ovidius”); liste bibliografice: Oraşe europene în titluri de carte; Fii un cetăţean european („Târgu-Mureş”); Scriitori pentru copii din ţările UE („I. Mangher”); Eminescu în limbile europene (CAIE); Ţările din Europa („A. Mickiewicz”); materiale promoţionale (semne de carte, pliante, postere): Chișinău: relații de prietenie și colaborare (DMC); Drepturile şi responsabilităţile copiilor; Am dreptul la…; Material informativ pentru viitoarele şi tinerele mămici; Dreptul Uniunii Europene (BPD). Anul promovării valorilor europene la BM „B.P. Hasdeu” a avut un puternic răsunet în mediul virtual (bloguri, reţele de socializare) fiind plasate 512 postări care au trezit interes la 32 243 de persoane. Menţionăm Filiala N. Titulescu care a inaugurat pe blog o rubrică nouă cu genericul O călătorie prin Europa, informând cititorii despre instituţiile europene precum Parlamentul European, Consiliul Europei, Curtea Europeană de Justiţie etc.; despre personalităţi, oraşe, cele mai pitoreşti locuri, zilele de naştere ale statelor europene. Filiala „I. Mangher” a inaugurat, pe blogul pentru copii Knafaim, rubrica Знакомства с Европой, familiarizând tinerii utilizatori cu ţările-membre ale UE. Fiecare postare a propus curiozităţi despre o ţară respectivă şi o listă bibliografică a scriitorilor născuţi în ţara dată (în total au fost descrise 20 de ţări, 19 liste bibliografice, 83 de documente, care au acumulat cca 600 de vizualizări). De asemenea, informaţii despre activităţile desfăşurate au fost postate pe pagina de Facebook Biblioteca publică – promotor al valorilor europene. Concluzii Anul 2015 – anul promovării valorilor europene s-a bucurat de un succes deosebit şi de aprecieri, graţie programului variat şi colaborării cu diverşi parteneri, BM „B.P. Hasdeu” reuşind să aducă informaţiile necesare mai aproape de copii şi tineri, familiarizându-i cu aşezarea geografică, istoria, tradiţiile, cultura, principiile de viaţă, instituţiile, misiunea, oportunităţile, beneficiile, valorile pe care se bazează UE şi cum acestea pot fi transpuse în viitorul fiecăruia. Au fost realizate 704 activităţi cu publicul la care au participat 16 091 de persoane. Împrumutul de carte a constituit peste 9 300 de documente, au fost înregistraţi 264 de utilizatori noi.


18

CONCURSUL DE LECTURĂ BĂTĂLIA CĂRȚILOR În anul de referință BM „B.P. Hasdeu” a lansat un nou proiect-concurs de lectură de succes, realizat în parteneriat cu BJ „O. Goga” Cluj cu genericul Bătălia cărților. Concursul s-a adresat copiilor (11-14 ani) şi adolescenţilor (15-18 ani) în ideea de a-i atrage la lectură, de a le stimula gustul pentru cuvântul scris, de a promova literatura naţională şi universală. Regulamentul prevedea lecturarea a zece titluri de carte propuse de organizatori, întocmirea unor Fişe de lectură, completarea Carnetului de lectură prin acordarea de punctaj fiecărui titlu citit precum şi proba Convinge-mă să citesc. Prin intermediul acestui original concurs am dorit să accentuăm asupra însușirii unor noi competenţe de lectură: pătrunderea textelor artistice, reflectarea asupra acestora, exprimarea ideilor, gândurilor, argumentarea propriilor păreri. Concursul a demarat în 21 de filiale ale BM. Dornici de a intra în competiţie şi de a-şi demonstra aptitudinile au fost mulţi: 355 de copii şi 292 de adolescenţi, confirmând dorinţa redescoperirii lecturii ca o plăcere. Cu regret, nu toţi au dat dovadă de perseverenţă și răbdare și au renunțat pe parcurs, citind câte cinci-şase lucrări, căci toate au subiecte actuale şi astăzi – despre viaţă, copilărie, familie, iubire, prietenie. Aşadar, în etapa finală, au intrat 40 de adolescenţi şi 54 de copii, care au respectat întocmai cerinţele concursului şi au reuşit să noteze coerent şi creativ impresiile despre cartea citită. După evaluarea Fişelor de lectură juriul a selectat câte 14 participanţi la fiecare categorie pentru dezbaterea Convinge-mă să citesc, unde fiecare din ei, prin tragere la sorţi, şi-a susţinut cartea preferată. Pe parcursul a peste trei ore, fiecare participant a ținut pledoarie pentru cartea aleasă, argumentând prin comentării și reflecții proprii de ce trebuie citită această carte. Competitorii au răspuns corect, lejer, fără echivoc şi la întrebările subtile adresate de juriu, dar şi de ceilalţi concurenţi, accentuând importanţa lecturii asupra tinerei generaţii, menționând că subiectele abordate în lucrări, trăirile eroilor, preocupările şi problemele acestora i-a făcut să înţeleagă cum pot depăşi greutăţile şi obstacolele vieţii: să fie puternici, să fie luptători, să preţuiască clipele frumoase, să viseze, să iubească, să-şi poată găsi liniştea oricând şi oriunde. Confruntarea a fost colegială, sinceră, chiar emoţională pentru unii, care totuşi au reuşit să depăşească stările afective şi să se prezinte drept cititori performanţi, coerenţi şi originali în exprimare. Juriul concursului, din care au făcut parte Vera Gurievschi, specialist principal la Direcția cultură a Primăriei Municipiului Chișinău; dr. Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”; Vlad Pohilă,


19

scriitor, ziarist; conf. dr. Victoria Fonari, scriitoare; Maria Pilchin, cercetător literar, au anunțat câștigătorii: Cititorii anului au devenit Adrian Nastas (LT „Ion Creangă”), care a recomandat cartea Jurnalul unui adolescent timid de Stephen Chbosky, la categoria adolescenţi (15-18 ani), şi Cristian Mustaţă (LT Grătieşti), care a recomandat cartea Pe urmele lui Vermeer de Blue Balliett, la categoria copii (11-14 ani). Pe lângă diplome, seturi de cărţi şi premii băneşti acestora li s-a mai oferit câte un trofeu cu însemnele BM. De asemenea, a fost identificată cartea care a obținut un punctaj maxim din partea participanților. Astfel, Cartea anului 2015 la segmentul copii a fost desemnată Singur pe lume de Hector Malot, iar adolescenţii au optat pentru Hoţul de umbre de Marc Levy. Sunt autori din epoci diferite, cu două cărţi care au sensibilizat copiii de pe întreg mapamondul; ambele ecranizate, apărute în mai multe ediţii, cu mii de exemplare, un indiciu că au fost o revelaţie şi pentru concurenţii noştri. Juriul a mai acordat premii pentru: Cea mai bună Fişă de lectură – Doina Bejan (LT „Miguel de Cervantes”), Cea mai bună Fişă de lectură pentru Cartea anului – Nicoleta Darie (LT „Liviu Deleanu”), Cea mai bună pledoarie pentru cartea preferată – Gabriela Ciolacu (LT „Ion Creangă”) care a recomandat cartea De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger, Premiu pentru literatura naţională – Marcela Tanaşciuc (LT „Mihai Eminescu”), care a vorbit despre cartea Lătrând la lună de Aureliu Busuioc – categoria adolescenți. Clasamentul pentru segmentul copii: Cea mai bună Fişă de lectură – Elena Marinescu (LT „G. Asachi”), Cea mai bună Fişă de lectură pentru Cartea anului – Victor Luca (LT „Ion Creangă”), Cea mai bună pledoarie pentru cartea preferată – Andreea Jangă (LT „Dante Alighieri”) – care a recomandat cartea Minunea de R.J. Palacio, Premiu pentru literatura naţională – Nicoleta Lupan (LT „Mihai Eminescu”) – care a vorbit despre cartea Doc: microroman de Nicolae Esinencu, apreciind cu diplome, seturi de cărţi, suvenire şi premii băneşti efortul depus. Succesul proiectului se datorează și susţinerii partenerilor: Direcţia cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, editurile „Cartier”, „Ştiinţa”, AO „IREX Moldova” şi Programul Novateca. Prima ediţie a Concursului a luat sfârşit. Sperăm că această frumoasă iniţiativă va ajunge la multe alte ediţii, devenind o modalitate constantă de aprofundare asupra cărţilor, antrenând mai mulţi cititori pasionaţi de adevăratele valori culturale.


20


21


22

ISTORII DE SUCCES INIŢIATIVA COMUNITARĂ CITIM EMINESCU! La 15 ianuarie, de ziua nașterii marelui Poet național Mihai Eminescu, în contextul Zilei Naționale a Culturii, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a inițiat activitatea comunitară Citim Eminescu!, consacrată aniversării a 165-a de la naşterea Luceafărului poeziei românești. Acţiunea s-a desfășurat la Sediul Central, adunând 1200 de admiratori ai creației eminesciene recitate, citite și recitite de peste 300 de persoane, cu vârsta între patru și 80 de ani: scriitori, ambasadori, profesori, lectori, publiciști, critici, actori, ziariști, ostași carabinieri, bibliotecari, studenți, elevi, copii, utilizatori ai Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Au fost invitați chişinăuienii să citească şi să asculte din marea poezie eminesciană, totodată provocând personalităţi publice, oameni de cultură să încurajeze lectura şi valorile naţionale. Pe parcursul a 10 ore s-au lecturat non-stop creaţii eminesciene atât la sugestia bibliotecarilor, cât și la preferinţele utilizatorilor şi a celor prezenţi. Menționăm unii dintre ei: Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Excelența Sa Artur Michałski; scriitorul, academicianul Nicolae Dabija; actorul Andrei Sochircă; Lucia Culev, șefa Departamentului cultură al Primăriei Chișinău; artistul plastic Ion Daghi; publicistul, maestrul fotograf Vasile Șoimaru; scriitorul Nicolae Rusu; poeta Elena Tamazlâcaru; poeta Lidia Grosu; criticul de film Larisa Ungureanu; profesorul universitar Vlad-Demir Karaganciu; publiciștii Vlad Pohilă, Alecu Reniță, Valentina Butnaru; Ana Pagun, conducător artistic al ansamblului etnofolcloric bulgar; scriitorul Alexandru-Horaţiu Frişcu; poetele Zina Izbaș, Diana Jalbă, Natalia Rodina; realizatorii emisiunii „Renaştere”, Radio Moldova Ecaterina Cojuhari şi Victor Cojuhari; actorii Ion Coşeru, Denis Chirtoacă ș.a. Participanţii s-au aflat într-o atmosferă festivă marcată şi de o amplă expoziţie de carte, fundal muzical şi vernisajul Paşii Poetului pe Terra sau 100 de imagini pe urmele lui Mihai Eminescu – fotografii realizate de dr. Vasile Şoimaru.


23

CAFENEAUA BIBLIOTECONOMICĂ „CHINDII PROFESIONALE”

Departamentul studii și cercetări a organizat activități de instruire a bibliotecarilor în scopul încurajării implicării mai active în activitatea științifică și de cercetare, obținerii cunoștințelor și abilităților necesare organizării acestor preocupări. A propus angajaților un ciclu de instruire nonformală de învățare în comun prin formatul lejer de Cafenea biblioteconomică „Chindii profesionale”, în care se prindea din mers, se intuia, se oferea și se accepta orice concept nou, orice idee trăsnită (inovativă!) ce implica participare, solidaritate, sprijin, ajutor. BM este o instituție care valorifică, susține și încurajează procesul continuu de învățare. În susținerea acestei direcții a fost lansată Cafeneaua biblioteconomică care s-a vrut și a devenit acel mediu ce întărea echipa Hasdeu și îi făcea pe bibliotecarii ei mai valoroși pentru BM și pentru utilizatorii ei. Susținerea și încurajarea abilităților de a-și împărtăși mesajul, ideile, proiectele, punctele de vedere altor angajați a fost în centrul activităților la „Chindiile profesionale” care, într-un an, a devenit un ritual de progres profesional, un ritual al noului, al inovației la BM. Pe parcursul anului s-au abordat subiecte inovative ca: Branding pentru biblioteci, Eșec, Biblioteca Serviciilor profesionale, Biblioteca modernă, Biblioteca-incubator, Tipologia serviciilor în biblioteca publică, Biblioteca vie. Rezultate: 10 ședințe care au inclus dezbateri profesionale, ateliere, lecții de design interior și maker space, total 35 de ore de instruire, 233 de bibliotecari instruiți și implicați, inclusiv din bibliotecile raionale, universitare, școlare. SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE

Pentru prima dată Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a organizat Săptămâna uşilor deschise în scopul promovării. Acest program s-a desfăşurat concomitent în toate filialele BM, accentul fiind pus pe promovarea serviciilor BM în general, şi nu pe promovarea activităţii fiecărei filiale în parte, astfel încât BM să fie percepută de către comunitate ca un tot întreg – o instituţie puternică, cu un rol important în viaţa socială, capabilă să ofere servicii pentru toate necesităţile. Pe parcursul Săptămânii fiecare dintre filiale a urmărit să pună în valoare patrimoniul deţinut şi întregul spectru de servicii şi oferte; să consolideze şi să stabilească noi parteneriate şi colaborări cu locuitorii şi oaspeţii capitalei; să confirme statutul de animator al vieţii culturale pentru comunitatea chişinăuiană; să atragă un public cât mai larg în activităţile BM; să păstreze şi să menţină imaginea,


24

credibilitatea, notorietatea bibliotecii. Dovada că s-au realizat toate acestea o demonstrează cifrele: 1670 – utilizatori noi înregistraţi, peste 40 000 – vizite, 300 de activităţi cu peste 8 000 de participanţi, Pentru informare filialele au distribuit materiale promoţionale: Ghidul utilizatorului, 90+ motive de a frecventa biblioteca, Fii deştept! Ia un card inteligent, Codul serviciilor, au organizat acţiuni de promovare a bibliotecii, dar şi a lecturii, în spaţiile, instituţiile, organizaţiile, pieţele, căminele studenţeşti din apropiere şi nu numai. Scopul acestor activităţi a fost promovarea bibliotecii în rândul tuturor categoriilor de public şi provocarea acestora să citească, convingerea chişinăuienilor de a se înscrie şi a frecventa biblioteca, dar şi pentru a atrage atenţia asupra rolului important pe care îl au bibliotecile publice în societatea contemporană. Filiala „Alba Iulia” a organizat, pe parcursul a trei zile, campania cu genericul Biblioteca – izvor de cultură şi loc de recreere; Filiala „L. Ukrainka” a mers la SA „Franzeluţa”, în magazinul de materiale de construcţii „Vataru Grup” SRL şi în Parcul de troleibuze, unde au vorbit lucrătorilor despre necesitatea bibliotecii în viaţa lor; Filiala N. Titulescu a desfăşurat campania Intrigăm publicul chişinăuian, bibliotecarii distribuind în parcul şi curţile din apropierea filialei citate despre carte şi lectură, cei care cunoşteau mai multe citate au primit câte o ciocolată, care îndulceşte lectura; Filiala „A. Mickiewicz” a iniţiat Campania Ambasadorii lecturii, ce are drept scop promovarea lecturii în spaţiile publice şi încurajarea acestor cititori prin înmânarea Diplomelor de ambasadori ai lecturii, materialelor promoţionale şi cărţilor; Filiala „O. Ghibu” a organizat flash-mobul Ia-ţi un card inteligent! Înscrie-te la BM „B.P. Hasdeu” pentru vizitatorii Grădinii Publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, în faţa bustului lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, pe Aleea Clasicilor Literaturii Române, cu scopul de a atenţiona asupra serviciilor şi a beneficiilor pe care le propune Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” pentru chişinăuieni. Filiala „O. Ghibu” a realizat un sondaj cu utilizatorii săi, fiind interesată de Cum este Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în viziunea cititorilor; şi un concurs-tombolă Ce ştim despre BM „B.P. Hasdeu” şi filialele sale? CAIE a întrebat utilizatorii Biblioteca contează în viaţa ta! De ce? RENOVAREA FILIALEI „TÂRGOVIŞTE” O realizare importantă în anul curent a fost finisarea reparaţiei capitale şi renovarea Filialei „Târgovişte”. Este biblioteca de succes, unde am reuşit să deschidem spaţii atractive, să achiziţionăm mobilier modern cu design deosebit, ingenios amenajat, color şi confortabil. De asemenea, filiala a fost dotată cu echipament tehnic performant (cinci computere cu acces pentru public, Led TV, imprimantăscanner, consolă, aparat de fotografiat). Din componenta modernizării şi inovării face parte şi signajul


25

bibliotecii, care este foarte vizibil şi orientează utilizatorii în spaţiile ei pentru diferite necesităţi cum ar fi: Spațiul Cunoștinţe, Spațiul Ficțiune, Spațiul Copii, Spațiul Tehnologii, Spațiul Actualități. La cei 20 de ani de activitate a filialei am reuşit să creăm o bibliotecă modernă cu o atmosferă de muncă deosebită, astfel încât spaţiile generoase, ingenios amenajate, au devenit foarte solicitate de utilizatorii din sectorul Buiucani al capitalei. POVEȘTI DIGITALE În acest an, Liliana Juc, șef oficiu copii Filiala „Târgoviște”, în colaborare cu Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari, a livrat pentru bibliotecarii BM Cursul de formare în metodologia Poveștilor digitale. Urmând cursul, bibliotecarii au însușit tehnici de realizare a Poveștilor digitale, s-au familiarizat cu programul de creare și editare video – Windows Live Movie Maker; programul de înregistrări audio – Audacity; aplicarea tehnicilor interactive de grup. Au fost create mai multe povești digitale bazate pe activitatea filialelor care au reflectat serviciile, au promovat cartea, programele de lectură, diverse personalități, au servit drept suport informaţional și didactic în organizarea activităților, au constituit o retrospectivă a activităţii. Filiala „Târgoviște” (12): Micii europeni; O vedetă în bibliotecă; Teatru de păpuşi; Totentanz sau viaţa unei nopţi de Claudia Partole; Marea – o apă folositoare de Marin Sorescu; Muntele – tronc-hodoronc de Marin Sorescu; Casa bunicii de Arcadie Suceveanu; Excursie în Biblioteca „Târgoviște”; Caleidoscopul amintirilor – 20 de ani; Legenda lui Moş Nicolae, Iarna de Nicolae Labiş; Poveste de omăt de Otilia Cazimir. Filiala CAIE: Povești eminesciene; Raisa Arseni-Grimalsci; Eminescu și drumul spre cunoștințe: Praga-Viena-Berlin. Filiala BPD: Chișinăul juridic în imagini. Filiala „I. Mangher”: Detskij pisatel΄ Boris Zahoder; Toamna la „I. Mangher”. Filiala „Ovidius”: Meșterița care le face pe toate din dragoste; Viața ca o carte citită. Filiala „A. Mickiewicz”: Mângâind umbre / Mark Levy „Hoțul de umbre”; În pas cadențat pe calea cunoașterii; Chișinău – oraș de vis; Janusz Korczak – părintele tuturor copiilor. Departamentul dezvoltare și comunicare: Poveste cu aromă de cireșe (în colaborare cu Departamentul tehnologia informației); Departamentul tehnologia informației: O zi la Trolleybook; IT la Trolleybook (2); Chișinăul în pictură (în colaborare cu Departamentul „Memoria Chișinăului”). Poveștile digitale au fost vizionate, în repetate rânduri, pe parcursul anului în cadrul diverselor activități, fiind postate pe blogurile filialelor și rețelele de socializare.


26

SERVICII ȘI PROIECTE NOI Biblioteca Municipală este un promotor de idei creative și inovative. Pe parcursul anului au fost implementate cu succes proiecte de modernizare și diversificare a serviciilor și programelor de bibliotecă: 

Filiala „Ovidius”: –

Proiectul Fac ce vreau, dar știu ce fac – destinat adolescenților, orientat spre cultivarea unui comportament conştient şi responsabil în scopul dezvoltării, menţinerii şi fortificării sănătăţii fizice şi psihice. Grupul-țintă al proiectului au fost elevii clasei a X-a de la Liceului Teoretic „Mihai Viteazul”. Proiectul a fost coordonat de dr. în pedagogie Ludmila Bolboceanu, specialist principal, Direcţia de învăţământ profesional din cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului din R. Moldova. Temele abordate: Relația dintre generații; Viața sexuală în rândul tinerilor (pentru fete); Viața sexuală în rândul tinerilor (pentru băieți); Conflictul și soluția de rezolvare; Suicidul și sănătatea mentală; Relația de încredere părinte – copil (pentru părinții);

Proiectul Vreau să fiu european, desfășurat în contextul priorității anului 2015 – Anul promovării valorilor europene (vedeți compartimentul respectiv);

Filiala „A. Donici”: –

Concursul Tineri scriitori – un proiect realizat și coordonat de scriitoarea Zinaida Ambroci cu scopul de a valorifica frumusețea poeziei în rândurile copiilor, de a susține și a promova tinerele talente. La concurs au debutat aproximativ 100 de copii de la instituțiile de învățământ din capitală cu poezii proprii: Gimnaziile „Galata”, „Nicolae H. Costin”; liceele teoretice: „Mihai Viteazul”, „Alexandru Ioan Cuza”, „Mihail Kogălniceanu”, „Iulia Hasdeu”, „Ion Creangă”, Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”. Copii au avut posibilitatea să-și manifeste talentul, fiind îndrumați și jurizați de scriitorii: Nina Slutu-Soroceanu, Dumitru Mircea, Renata Verejanu. Poeziile participanților au fost plasate pe blogul filialei;

Filiala „L. Rebreanu”: –

Proiectul Călător prin Europa, desfășurat în contextul priorității anului 2015 – Anul promovării valorilor europene (vedeți compartimentul respectiv);

Cenaclul Steliana Grama poartă un caracter umanitar, informativ, de promovare şi susţinere a literaturi naţionale şi internaţionale, a artelor, de îndrumare a persoanelor cu aptitudini şi preocupări literar-artistice sau culturale afirmate, consacrate sau în curs de afirmare, de dezvoltare. În anul 2016 cenaclul își va continua activitatea;


27

Filiala „A. Mickiewicz”: –

Serviciul BiblioPoșta, destinat persoanelor de vârsta a treia, adică pensionarilor: împrumutul cărților la domiciliu; informarea despre diverse facilități: zilele când își pot măsura gratuit indicele glicemic; schimbările intervenite în livrarea pensiilor; când și unde pot beneficia gratuit de o frizură; unde pot găsi la magazinele din zonă produse de panificație mai ieftine; organizarea surprizelor cu ocazia zilelor de naștere; însoțirea la Centrul medicilor de familie etc.;

Serviciul InfoTECA, destinat cadrelor didactice școlare și preșcolare. Au fost organizate: zi de informare Site-uri educaționale în ajutorul activității profesionale; revista bibliografică Cartea în ajutorul educatorului (volume noi în colecția bibliotecii la domeniile: pedagogie, psihologie, etică, cărți cu scenarii sau jocuri); sesiuni skype; concursul Bibliotecari versus educatori;

Campania Ambasadorii lecturii, care a avut drept scop încurajarea lecturii în spațiile publice prin înmânarea diplomelor de „Ambasadori ai lecturii”, materialelor promoționale și cărților persoanelor care citesc în piaţă, parc, transportul public etc.;

Biblioteca Publică de Drept: –

consultații juridice gratuite pentru chișinăuieni – la sfârșitul anului, BPD, în parteneriat cu Uniunea Avocaților din R. Moldova, a organizat două zile de testare a noului serviciu de consultații juridice. Pe parcursul zilelor de testare au primit consultații 19 persoane. În 2016 consultațiile vor avea loc săptămânal;

Filiala „M. Lomonosov”: – cursuri gratuite de învățare a limbii franceze, susținute de Gael Maiano din Franţa, voluntar al Asociației pentru Dezvoltare, servicii de Voluntariat şi de Informare pentru Tineret „ADVIT”; – cursuri gratuite de învățare a limbii engleze, în colaborare cu întreprinzătorul Itamar Jon Badi Shefer din Israel;

Filiala N. Titulescu: – Proiectul Poezia lunii în comunitate – promovarea poeziilor și autorilor autohtoni. Lunar, a fost selectată câte o poezie pentru diverse grupuri-țintă care au fost citite de copii, părinți, bunici, profesori, medici, vânzători; – Proiectul Cartea animată – proiect internațional, desfășurat în parteneriat cu ONG-ul „Kids''Art” și copii din Egipt, care au realizat texte și desene cu tematica Cartea în viața mea. În


28

baza lucrărilor copiilor a fost creată cartea animată cu genericul Cartea nu are hotare (https://youtu.be/DknusfbMMYk?list=PLZz5ZTK1o3uQ-z0KiNjBaD4mP5lkNi9aQ); – Proiectul Terasa de vară a Bibliotecii N. Titulescu a constat în crearea unui spațiu de lectură în aer liber prin reamenajarea terasei din fața bibliotecii. Impresiile cititorilor: „Pentru prima dată citesc la o terasă” (Leahu Corina); „Mulțumesc, am îmbinat util lectura cu odihna” (Mahu Mădălina); – Proiectul Descoperă orașul tău, desfășurat în contextul Decadei Orașul meu, cu scopul de a promova şi a valorifica patrimoniul istoric şi cultural al oraşului Chişinău. Discuțiile despre cele mai atractive locuri din capitală au fost urmate de excursii la destinațiile respective; 

Filiala „O. Ghibu”: –

Programul Te promovezi la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a avut scopul de a descoperi şi a promova tinere talente, a oferi spațiu de expoziție tuturor celor care realizează produse handmade, lucrări novatoare, originale şi irepetabile: Artă și meșteșug în creație (s-au expus 20 de articole vestimentare și accesorii), realizate de Natalia Platonova, absolventă a Facultății de Turism și Servicii Hoteliere, ASEM; Expoziția brazilor hand-made, autor Ana Zubco (s-au expus 50 de articole realizate în diferite tehnici); Biserici și mănăstiri ortodoxe (farfurii de ceramică, 16 articole), realizate de Natalia Braşoveanu; expoziţie de bijuterii hand-made (s-au expus 12 articole executate din diverse materiale), realizate de Alisa Zănoagă;

Filiala „Ștefan cel Mare și Sfânt”: –

Proiectul Un bibliotecar de la „Ştefan cel Mare” vă recomandă o carte – realizarea videofilmulețelor cu recomandări de lectură plasate pe YouTube, blogul bibliotecii și Facebook. Au fost realizate 16 videofilmulețe despre cărțile: De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu; Cadavru în bibliotecă de Agatha Christie; Portretul de Nikolai Gogol; Câmpia maternă de Cinghiz Aitmatov; Nebunul de Savatie Baştovoi; Şi tu eşti singur de Aurelian Silvestru;

Clubul Micii inventatori în cadrul căruia fraţii Zaiaț, cititori fideli ai bibliotecii, prezintă experimente bazate pe invenţiile marilor inventatori ai lumii. De exemplu: Tenisul, Barca cu baterii solare, Răcuşorul care depistează lumina. Clubul va activa și în 2016;

Programul Poveşti trăite în cadrul căruia copiii învață arta dramatică. Au fost înscenate poveştile Albă-ca-Zăpada; Soacra cu trei nurori; Soldăţelul de plumb;

Filiala de Arte „T. Arghezi”:


29

Clubul amatorilor filmului de animaţie, conceput pentru copiii cu vârsta între cinci și 12 ani, promovează filmul de animaţie autohton. Copiii au fost implicaţi în diverse activităţi, utilizând tehnici şi materiale diverse: realizarea desenului în creion, multiplicare, decupare, vopsire şi pregătire pentru fotografiere. La lansarea clubului au fost invitaţi profesionişti cu experienţă în realizarea filmului de animaţie: Violeta Tipa, cercetător ştiinţific la AŞM; Larisa Glinca, lector, AMTAP, directorul Asociaţiei Obştești „ARTIStudio”; Vitalie Glinca, expert tehnologii multimedia;

Proiectul Arta vorbirii, destinat grupului ţintă opt-nouă ani, familiarizează copiii cu elementele teoretice și practice ale vorbirii corecte: calitatea vorbirii, claritatea sunetelor, corectitudinea pronunţiei şi caracterul fluent al vorbirii. Moderatorul proiectului – actrița Paulina Zavtoni, Artistă a Poporului, conferenţiar universitar, specialist la disciplina arta vorbirii;

Campania Dăruiește și primește – organizarea activităților de caritate în zilele de sâmbătă și duminică: Atelier pentru mămici și pici; Confecționarea cadourilor pentru copii-părinți, părințicopii; Un cadou de Anul Nou; Poveste de Crăciun ș.a., în parteneriat cu grupul „Darilka”, deschis pe Facebook;

Filiala „Transilvania”: –

Proiectul Atenție la trafic, desfășurat cu periodicitate lunară în parteneriat cu Școala Primară nr. 83 „Grigore Vieru”. Temele atelierelor au vizat securitatea la trafic, regulile de circulație rutieră: Eu și strada; Hai la drum dar, nu oricum; Un gest mic din partea ta, o satisfacție pentru toți. Invitați speciali au fost agenții rutieri de la Inspectoratul Național de Patrulare;

Biblioteca Centrală: –

Clubul Tinerilor Europeni a fost creat la începutul lunii februarie, 2015 cu prilejul desemnării anului promovării valorilor europene. Astfel CTE reprezintă un grup de tineri interesați de prezentul și viitorul Uniunii Europene, studenți ai facultăților cu profil: relații internaționale, economie mondială, drept european, etc., care se întrunesc săptămânal în incinta bibliotecii. Prin desfășurarea ședințelor, tinerii europeni încearcă să participe activ la schimbarea atitudinii societății civile vis-à-vis de parcursul european, dar și să preia experiența statelor dezvoltate, membre UE în procesul de schimbare a țării noastre. Întrunirile tinerilor studioși sunt axate în primul rând pe: dezvoltarea personală a tinerilor, educația nonformală, voluntariat și nu în ultimul rând schimbul intercultural. E de menționat faptul că prin intermediul tinerilor, membrii ai


30

clubului, BC a realizat o serie de întâlniri a tinerilor moldoveni cu voluntarii europene. Aceștia la rândul lor au fost entuziasmați de a împărtăși istoriile de succes cu semenii săi din RM. Totodată menționăm organizarea lecțiilor de studiere a limbii române pentru tinerii din țările europene, ca bonus adus de membrii clubului în cadrul unui schimb intercultural. 

Centrul Academic Internațional Eminescu: –

Proiectul Muncim sub steaua norocoasă a lui Eminescu. Cunoaștem pas cu pas Eminescu a valorificat și promovat patrimoniul eminescian pe următoarele direcții: Chipul lui Eminescu în filatelie, piese poștale și cartofilie; Eminescu în artefacte; Eminescu de la muzica poeziei la poezia muzicii; Eminescu în arta vizuală; Eminescu în arta scrisă. Traduceri; Tezaur eminescian@CAIE;

Proiectul Opera solicitată contează! a fost creat cu scopul de a completa fondul de documente cu titluri neonorate, care nu există în colecția CAIE, prin imprimarea, scanarea, multiplicarea, copierea pe diferite suporturi și chiar scrierea manuală. A fost organizată mapa Opera solicitată contează!, care conține opere foarte solicitate, dar care sunt lipsă sau în puține exemplare, care au fost fotocopiate. Proiectul Opera solicitată contează! a fost mediatizat pe blogul filialei: http://orapovesteicaie.blogspot.com/;

Proiectul Biblioteca vine la tine! A urmărit scopul de a promova biblioteca, de a dezvolta parteneriatul cu organizațiile și instituțiile din sector: Cafeneaua-club „Cofeemolka”; Piaţa „Budapest”; ULIM; LT „Traian”; LT „D. Cantemir”;

Proiectul Eu vreau să știu! Dar tu? a implicat tineri creativi în diferite activități organizate de bibliotecă: Ziua Naţională a Culturii; Săptămâna uşilor deschise; Nocturna Bibliotecii; Cluburi; Cenacluri; Ateliere; Concursuri; postarea articolelor pe rețele de socializare;

Filiala Codru: –

Serviciul nou „Împrumutul la domiciliu pentru persoanele dezavantajate”. Au fost identificate cinci persoane, care din anumite motive de sănătate nu pot veni la bibliotecă. Bibliotecara le livrează la domiciliu o dată în lună diverse publicații;

Filiala „I. Mangher”: –

Clubul Să fim mai creativi a fost înființat pentru toţi doritorii şi îndrăgostiţii de literatură cu scopul de a dezvolta abilităţile de lectură critică şi interpretativă, orientat spre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani. Tematica şedinţelor şi formele de activitate au fost diferite: ore


31

de lectură, discuţii, ateliere de creaţie în cadrul cărora participanții au analizat şi interpretat textul artistic; au studiat stilurile funcţionale ale limbii; au învățat să scrie articole ș.a.; –

Clubul Un mod sănătos de viaţă a fost inaugurat cu scopul de a promova modul sănătos de viaţă pentru persoanele de vârsta a treia prin comunicare, mişcare, respiraţie şi activitate psihofiziologică. Şedinţele clubului s-au derulat sub formă de discuţie cu tematică diferită: Profilaktika osteohondroza pozvonočnika; Spondillez, spondioartroz; Kak vernuti zdorovie kajdomu sustavu etc. Fiecare temă a fost urmată de exerciţii fizice;

Clubul Alimentația sănătoasă a fost format cu scopul de a oferi ajutor și informații despre alimentația sănătoasă, formarea deprinderilor unui mod sănătos de alimentaţie, păstrarea sănătăţii persoanelor de diferite vârste şi prelungirea vieţii. Programul clubului a fost elaborat de către medicul-nutriţionist Larisa Cucer. Temele discuţiilor au fost diverse: Važnosti belka v pitanii; Aminokisloty, važnye dlâ žizni organizma; Posledstviâ črezmernogo upotrebleniâ soli; Magnij, kal΄cij, selen i ih vliânie na organizm etc. Pentru fiecare participant, în baza temelor abordate, au fost elaborate programe de alimentație.

Filiala „L. Ukrainka”: –

Clubul Вязалочка este conceput ca un serviciu de bibliotecă cu scopul de a aduna împreună utilizatorii care au interes comun croșetatul; de a dezvolta capacitățile creative, gustul estetic ș.a. Clubul este condus de bibliotecara Valentina Paţenco. Pe parcursul ședințelor participanții au învățat tehnicile de bază ale croșetării, terminologia specială, caracteristicile materialelor și instrumentelor, aplicarea în practică a ideilor ș.a.; au croșetat diverse ornamente, ciorapi, huse etc. Clubul va avea continuitate și în anul 2016;

Filiala Traian: –

Clubul BiblioAdolescent, inaugurat pentru tinerii din comunitate, a abordat teme de interes major pentru această vârstă: sănătatea, relațiile dintre fete şi băieţi, părinţi şi copii ș.a.;

Filiala V. Bielinski: –

Clubul Bibliotecar – profesia pentru profesie, inaugurat cu scopul de a promova profesia de bibliotecar;

Clubul O zi trăită în lumea cărților – are ca scop promovarea și stimularea interesului pentru lectură.


32

REȚEUA BIBLIOTECILOR. STAREA EDIFICIILOR În anul 2015 reţeaua Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” nu a fost modificată, structura fiind următoarea: 

9 filiale deschise în parteneriat cu România – „Ștefan cel Mare”, „Alba Iulia”, „O. Ghibu”, „Maramureș”, „Ovidius”, „Târgoviște”, „Transilvania”, „L. Rebreanu”, „Târgu-Mureș”;

3 biblioteci specializate – Biblioteca de Arte „T. Arghezi”, Centrul Academic Internaţional Eminescu, Biblioteca Publică de Drept;

6 filiale ale minorităţilor naţionale – „I. Mangher”, „L. Ukrainka”, „H. Botev”, „M. Lomonosov”, „M. Ciachir”, „A. Mickiewicz”;

4 filiale pentru adulţi – Biblioteca Centrală, M. Costin, Cornului, Codru;

6 filiale pentru copii – Traian, N. Titulescu, A. Russo, M. Drăgan, V. Bielinski, „Al. Donici”;

6 departamente – Managementul resurselor infodocumentare; „Memoria Chișinăului”, Dezvoltare și comunicare, Terotehnologie, Tehnologia informației, Studii și cercetări;

3 servicii specializate – Serviciul redacţia revistei „BiblioPolis”, Serviciul editorial; Serviciul resurse umane;

2 puncte de împrumut ale Bibliotecii Centrale – V. Alecsandri, A. Cosmescu;

2 depozite pentru mobilier și publicații – filialele din str. Paris, str. Gh. Madan. Din 34 de localuri administrate şi întreținute de BM, unul este construit cu destinație specială; 30

sunt adaptate, 28 de sedii sunt proprii, două spaţii închiriate (filialele „O. Ghibu” şi M. Drăgan). S-a finisat reparația capitală la Filiala „Târgoviște”, a fost achiziționat mobilierul, dar nu a fost reparată fațada. La Biblioteca Publică de Drept lucrările de reparație continuă. Pe parcursul anului au fost organizate două licitații publice cu privire la reparația capitală a Filialei „I. Mangher” și elaborarea proiectului pentru reparația clădirii și acoperișului Bibliotecii Centrale. Din motivul lipsei surselor financiare reparația la Filiala „I. Mangher” nu a fost realizată. În luna iunie au fost efectuate măsurările necesare pentru elaborarea proiectului reparației Bibliotecii Centrale. Au fost măsurate spațiile filialelor BM de către reprezentanții Oficiului Cadastral. La momentul actual sunt reînregistrate la Oficiul Cadastral 17 filiale. Alte nouă filiale urmează să fie înregistrate după Hotărârea Consiliului Municipal a Primăriei Chișinău. Pe parcursul anului 2015 a fost prelungit Contractul de comodat pentru Filiala „Maramureș” (până în anul 2018) și pentru Biblioteca Publică de Drept (până în anul 2025) Pentru a îmbunătăți activitatea bibliotecii s-a ținut cont de recomandările misiunii de audit din partea Primăriei Municipiului Chișinău:


33

efectuarea lucrărilor de reparație prin licitație publică;

efectuarea concursurilor de preț pentru achiziționarea bunurilor;

revizuirea suprafeței pentru o normă la îngrijătorii de încăperi;

elaborarea planului de aprovizionare cu bunuri și servicii, a Regulamentului privind utilizarea autoturismului de serviciu, a Procedurii de aprovizionare a bunurilor;

încheierea contractelor cu Întreprinderile Municipale de Gestionare a Fondului Locativ – nr. 22 (Filiala de Arte „T. Arghezi”), nr. 17 (punctul de împrumut A. Cosmescu) și nr. 14 (Filiala „L. Ukrainka”).

În 2015 au fost realizate următoarele lucrări: 

la Filiala „L. Ukrainka” s-au schimbat țevile sistemului de încălzire și s-au efectuat lucrări de reparație cosmetică (buget);

în parteneriat cu Ambasada Poloniei în R. Moldova a fost amenajată Filiala „A. Mickiewicz” cu mobilier nou (buget și sponsorizare);

la filialele „Târgoviște”, Centrul Academic Internațional Eminescu și Biblioteca Centrală au fost instalate suporturi pentru parcarea bicicletelor (sponsorizare);

au fost instalate sisteme antiincendiare în filialele „Transilvania”, „Târgoviște”, „Ovidius” și „Târgu-Mureș” (buget);

în cinci filiale au fost schimbate contoarele electrice: filialele „Maramureș”, „Transilvania”, V. Bielinski, N. Titulescu și punctul de împrumut V. Alecsandri (buget);

Filialele A. Russo, „A. Donici”, „M. Lomonosov”, Biblioteca Centrală au fost completate cu corpuri de iluminat (buget);

La Filiala „Târgoviște” (sala pentru copii) și în Sala de Lectură Germană au fost amenajate la geamuri jaluzele (buget).

Cu părere de rău, filialele nu au fost asigurate cu mobilier adecvat. Au fost aprovizionate cu birotică şi mărfuri de uz casnic, lichidate la timp situațiile de avarie. Reparația mobilierului, ferestrelor, ușilor, scaunelor și meselor s-a efectuat la timpul cuvenit. În perioada anului de referință nu au fost înregistrate cazuri de incendiu, cazuri de traume la locul de muncă, cazuri de defectare a bunurilor materiale în filiale din vina angajaților. La toate filialele au reîncărcate stingătoarele şi s-a efectuat instructajul cu privire la utilizarea lor.


34

DEZVOLTAREA ȘI COMUNICAREA COLECȚIILOR Activitatea de dezvoltare a colecţiilor constituie o preocupare prioritară a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, deoarece de aceasta depinde în mare măsură funcţionalitatea şi contribuția ei la dezvoltarea societăţii informaţionale. În prezent, Biblioteca Municipală pune la dispoziţia utilizatorilor un fond total de 1 214 682 ex., din care 47 481 ex. sunt intrări noi pe parcursul anului 2015 (Anexa nr. 1). Deşi scopul dezvoltării colecţiilor este de a pune la dispoziţia comunităţii a unei game largi de materiale în formate variate şi în cantităţi suficiente pentru a satisface nevoile informaţionale, acest obiectiv nu a fost complet realizat. Cauza principală a fost distribuirea cu întârziere, nesatisfăcătoare şi neritmică a resurselor financiare aprobate prin buget, în raport cu diversitatea nevoilor informaţionale ale utilizatorilor şi cu producţia editorială curentă. Totodată, şi creşterea preţurilor la producţia editorială a condus implicit la scăderea puterii de cumpărare a bibliotecii. De aceea, în procesul de achiziţie, făcându-se o selecţie riguroasă, prioritară a fost satisfacerea unor cereri de grup (cu aceleaşi interese şi aproximativ aceleaşi gusturi şi capacităţi intelectuale) în detrimentul celor singulare ale utilizatorilor. S-a încercat, pe cât de posibil, echilibrarea cererii informaţionale a utilizatorilor cu oferta bibliotecii. Din totalul de 49 626 ex., care au fost achiziţionate în cursul anului 2015, au fost prelucrate şi fac parte din colecţia BM 47 481 ex. Structura intrărilor noi după tipul publicaţiilor este următoarea: 

cărţi – 38 801 ex.;

publicaţii seriale – 6 622 ex.;

documente de muzică tipărită – 310 ex.;

documente electronice – 1 464 ex. (165 ex. – DVD; 1 299 ex. – CD);

cărţi electronice – 65 ex.;

alte documente – 219 ex.

Restricţiile bugetare au avut un impact negativ asupra achiziţiilor, intrările noi micşorându-se cu 1 185 de ex. faţă de anul anterior. În funcţie de tipul documentelor, în structura achiziţiei au prevalat cărţile, ediţiile periodice şi documentele electronice. În comparaţie cu anul 2014 se observă o scădere a numărului de cărţi (cu 3 186 ex.) şi a documentelor de muzică tipărită (cu 99 ex.), pe când numărul celorlalte tipuri au crescut: publicaţiile seriale – cu 2 042 ex., documentele electronice – cu 400 ex. şi alte documente – cu 197 ex.


35

Precizăm că în acest an, la fel, datorită alocațiilor bugetare tot mai restrictive, s-a pus accentul pe achiziţionarea a cât mai multor titluri din oferta editorială în detrimentul numărului de exemplare, astfel în acest an în colecţiile bibliotecii au intrat 6 974 titluri (4 940 – titluri noi), cu 892 de titluri mai mult ca în anul precedent (în 2014 – 6 082 de titluri). Pentru a fi la curent cu producţia editorială existentă s-a apelat, deseori, direct la unele surse, cum ar fi: edituri; site-urile editurilor; saloane şi târguri de carte; autori; informaţii oferite de mass-media etc. Cele mai utilizate căi prin care s-a realizat dezvoltarea colecţiilor au fost: contractul direct cu editurile şi cu diverse firme, care se ocupă cu comerţul de carte (pentru cărţile străine); organizarea licitaţiilor publice. Referindu-ne la licitațiile publice, putem constata că au fost organizate trei licitaţii publice pentru achiziţia de carte şi una pentru prestarea serviciilor de abonare a ediţiilor periodice. Necesarul de exemplare dintr-un titlu au fost raportate permanent la disponibilităţile de plată existente. De asemenea, acordând o atenţie deosebită priorităţilor anului 2015, au fost achiziţionate diferite tipuri de documente (cărţi, hărţi, jocuri etc.) cu tematici corespunzătoare acestora, care au fost necesare şi utile la realizarea activităţilor desfăşurate de filiale. Totodată, au fost selectate şi achiziţionate cărţi pentru proiectele şi programele de lectură lansate şi desfăşurate de BM. Concomitent cu procesul de achiziţie au fost desfăşurate atât activităţi de promovare a acestora, cât şi ale unor donaţii parvenite din diferite surse, sub formă de expoziţii virtuale (7) pe pagina Facebook: 1. Cărți noi pe care nu trebuie să le ratezi – achiziţii noi de la editurile din R. Moldova şi România, din diverse domenii, pe gustul tuturor, pentru toate vârstele, pe suporturi diferite (cărţi tipărite, documente electronice – CD şi MP3, jocuri educative); 2. O primăvară frumoasă începe cu nişte cărţi bune – cărţi din colecţia Poveşti adevărate – cazuri reale, întâmplări din viața unor oameni obișnuiți, binecuvântările și miracolele vieții; 3. Cântă, dansează și visează împreună cu prințesele Disney – cărţi pentru copii din colecţia Disney; 4. Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare – cărţi primite ca donaţie, din domeniul jurisprudenţei, de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului; 5. Cartea ne adună la „Trolleybook” – cărţi pentru toate vârstele și toate preferinţele atât educaţionale, cât şi de recreere; 6. Sunteți dornici de secrete – Secretele sănătății – titluri noi cu reţete şi sfaturi din medicina naturistă; 7. Cărțile nu au nicio vârstă – Fundația „Dignitas” – donaţie, publicaţii din psihologie, dezvoltarea personală, economie ş.a.


36

Este cunoscut faptul că un punct forte al ediţiilor periodice este actualitatea informaţiei. Luând în calcul acest fapt, BM abonează anual ediţii periodice din Republica Moldova, Federaţia Rusă şi România. Astfel, au fost abonate 374 de titluri în 1 123 ex., din ele: 322 de titluri – reviste; 52 de titluri – ziare; 191 dintre ele fiind în limba română. Numărul lor este foarte mic şi nu acoperă, îndeajuns, interesele de informare, cercetare, educație sau recreere ale utilizatorilor. Datorită creșterii pe piața editorială a numărului de publicații apărute sub altă formă decât cartea tipărită, suportul informației accesibile în biblioteci s-a diversificat, adăugându-se: –

152 ex. de piese filatelice (plic cu timbru fix – 92 ex.; mărci poştale – 45 ex.; cărţi poştale – 15 ex.) cu tematici diferite, prin ele fiind promovate valorile istorice şi culturale;

hărţi (27 ex.): Hartă politică a lumii (12 ex. – scara 1 : 30 000 000; 15 ex. – scara 1 : 45 000 000);

jocuri de societate (16 ex.): Alias – joc de cuvinte; DiXit – jocul pune accentul pe imaginație și creativitate; Jocul vieţii – simularea etapelor vieţii prin care trec oamenii; Reţeaua energetică – dezvoltă abilităţi de administrare a resurselor financiare în domeniul energetic; Steagurile lumii – înlesnește cunoaşterea ţărilor, a drapelelor şi a capitalelor acestora; Trivia Europa – verificarea cunoştinţelor de cultură generală referitor la Europa; Trivia România – conţine întrebări despre România şi se poate din piesele de puzzle poate fi asamblată harta ţării; Qwirkle – joc de dezvoltare a atenției și logicii printr-o metodă interactivă, pot fi implicați și copiii;

portrete (patru ex.): gravuri şi picturi ale chipului lui M. Eminescu;

documente electronice şi audiovizuale. În acest context, colecţia de cărţi electronice s-a mărit cu 65 de titluri toate în limba română, cele mai multe fiind din literatura universală (24 ex.) şi literatura română (22 ex.), iar celelalte făcând parte din domeniile: filozofie (8 ex.), critica operelor din literatura română (4 ex.), istorie (3 ex.) etc. Actualmente numărul total este de 664 de titluri care pot fi

vizualizate

pe

site-ul

bibliotecii:

http://opac.hasdeu.md/cgi-bin/koha/opac-

shelves.pl?viewshelf=53&sortfield=title. Menţionăm că BM deţine și o colecţie de videofilme constituită din CD-uri, DVD-uri şi casete video. La dispoziţia utilizatorilor sunt puse filme artistice (comedii, drame, melodrame, romane polițiste, aventuri) şi documentare; cronici de producţie autohtonă, filme de desene animate şi colecţii de filme cu tematici diferite: În jurul lumii, BioPlanet, BIG Explorer, Micul Geniu, Piti Clik, Poveşti universale, Daniella Steel, Cupa mondială FIFA, Tom şi Jerry şi altele. Publicaţiile sunt în limbile română, engleză, germană, disponibile pentru a fi împrumutate la domiciliu.


37

Structura intrărilor noi Analizând structura intrărilor noi pe domenii (Anexa 1), cele mai multe și cele mai complete domenii din fondul total sunt din literatura română (16 827 ex.) şi literatura universală (10 231 ex.), cea din urmă fiind însă în descreștere în ultimii trei ani. Alte clase, care la fel sunt bine conturate şi s-au mărit în anul de referință, sunt: generalităţi, ştiinţe sociale, artă şi geografie. Deşi pentru achiziţie s-au selectat documente şi din celelalte domenii, ele sunt într-un număr mai mic, deoarece – din multitudinea ofertelor noi ale editurilor – sunt puţine publicaţii ce ar corespunde şi ar fi în concordanţă cu aspiraţiile utilizatorilor, cu cerinţele vieţii social-economice ale acestora. Referitor la structura lingvistică a colecţiilor (Anexa 1) putem menţiona că: 

publicaţiile în limba română au constituit 84% din totalul intrărilor, fiind într-un număr mai mare faţă de anul trecut;

urmează publicaţiile în limbile rusă, engleză, şi germană, dar numărul lor este în descreştere faţă de anul precedent;

intrările în limbile franceză şi bulgară au crescut nesemnificativ în comparaţie cu anul 2014. Completarea colecţiilor BM s-a efectuat prin organizarea şi desfăşurarea atât a licitaţiilor publice,

procedurii de cerere a ofertelor de preţuri, cât şi prin donaţii, primite de la persoane fizice şi numeroase organizaţii. De fapt, din totalul de patru licitaţii planificate au fost organizate numai trei licitaţii (Anexa 5), una din ele fiind anulată, cauza fiind reducerea resurselor financiare, ca urmare a situaţiei politice şi economice a ţării. Au fost achiziţionate titlurile necesare pentru desfăşurarea programului de lectură Chişinăul citeşte, concursului Bătălia cărţilor, proiectului Trolleybook. S-au procurat publicaţii noi a scriitorilor autohtoni; ediții solicitate de utilizatori pe site-ul bibliotecii, în rubrica Propuneri pentru achiziţii; volume premiate la diferite concursuri, târguri şi saloane de carte atât din ţară, cât şi din afara ţării. Donaţii şi cărţi cu autografe După cum am menţionat, o sursă importantă şi considerabilă de completare a colecţiilor au fost atât donaţiile particulare, cât şi cele parvenite de la diferite organizaţii, fundaţii şi instituţii de stat. Volumul total al donaţiilor primite pe parcursul anului au constituit 10 419 documente în sumă de 637 148,65 lei. Cele mai mari donaţii de carte pe care le-am primit a fost din partea Ministerului Culturii al Republicii Moldova (3 287 ex.) şi de la Direcţia Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău (649 ex.). Fundaţia „Dignitas”, organizație neguvernamentală, nonprofit, a iniţiat în acest an proiectul Demnitate prin cultură, care a avut ca obiectiv


38

principal donația de carte pentru comunități rurale din Republica Moldova, pentru instituțiile de cercetare și cultură din Chișinău. La finele acestui proiect am primit o donaţie de 365 de exemplare. Filialele, create în parteneriat cu bibliotecile din România, au primit pe parcursul anului donaţii de la: 

Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc”, Bistriţa-Năsăud – 453 ex. (Filiala „L. Rebreanu”);

Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu” – 191 ex. (Filiala „Târgovişte”);

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj – 172 ex. (Filiala „Transilvania”);

Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba – 127 ex. (Filiala „Alba Iulia”). La fel, prin relațiile de parteneriat, fondurile BM au fost completate cu donaţii primite din partea

Ambasadei Suediei (181 ex.), volume pentru Sala de carte în limba engleză, de la Ambasada SUA (95 ex.), Ambasada Ucrainei (89 ex.) şi Ambasada Republicii Azerbaidjan (72 ex.), toate având sediile în Republica Moldova. Centrul Pro-European de servicii şi comunicare, subdiviziune a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, a donat 472 de ex., publicaţii despre Uniunea Europeană şi Consiliul Europei, acoperind următoarele domenii: drepturile omului, mass-media, societate, educaţie, cultură, sport, tineret etc. Ţinem să menţionăm şi donaţiile parvenite de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Ecologiei, Ministerul Educaţiei ale Republicii Moldova, precum şi alte asociaţii obşteşti din republică. Donaţiile primite din partea persoanelor fizice şi a autorilor constituie 3404 ex. în sumă de 134 908,11 lei. O mare parte din aceste cărţi, însoţite de autografe, de regulă, au fost donate de protagoniştii unor activităţi organizate de biblioteci. Astfel, pe parcursul anului, în colecţiile bibliotecii au intrat 404 cărţi, ce conţin dedicaţiile şi autografele unor persoane atât din ţară, cât şi din România, Federaţia Rusă, Belarus ş.a., 328 de ex. fiind în limba română, 44 de ex. – limba rusă, şi 32 de ex. – în alte limbi. Cereri neonorate Aspectul de satisfacere a cererilor utilizatorilor solicită o soluţionare rapidă. Utilizatorii îşi doresc volume noi atât de beletristică, cât şi ediţii noi din alte domenii, într-un număr de exemplare suficiente, care să acopere cererea. Aceste deziderate nu au fost îndeplinite, motivul fiind insuficienţa resursele financiare alocate, dar şi perioada de lungă durată a procesului de achiziţie – ceea ce conduce la întârzierea apariţiei achiziţiilor noi pe rafturile filialelor. Analizând cererile neonorate parvenite de la filiale în anul de referință, am constatat faptul că o parte din titluri, deşi într-un număr mic de exemplare, sunt deja în colecţiile bibliotecii. Iar pentru a oferi utilizatorului documentul dorit și o modalitate de creştere a potenţialului informaţional al bibliotecii soluția ar fi constituirea unui sistem de împrumut intern eficient şi efectiv.


39

Casarea documentelor Achiziţia şi eliminarea sunt activităţi absolut necesare, părţi ale unui program de dezvoltare a colecţiilor. Motivaţia principală pentru care s-a apelat la eliminarea unor documente din colecţiile BM a fost determinată de uzura morală şi fizică, totodată fiind casate şi publicațiile pierdute de utilizatori. În total, în cursul anului, au fost casate 12 972 de ex. în valoare de 6 565,92 lei. Pentru a cunoaște care este calitatea colecțiilor, gradul de învechire a acestora, precum şi valoarea resurselor infodocumentare puse la dispoziția utilizatorilor, trebuie să știm care este rata de înnoire a colecțiilor (cea recomandată de IFLA/UNESCO fiind de 7-10 ani). Situația reală este departe de a fi ideală. Numărului de achiziţii din anul de referință şi numărul de eliminări efectuate nu au redus acest indicator, în anul 2014 acesta fiind de 23,3 ani, iar în 2015 rata de înnoire a fondului mărindu-se până la 25,6 ani, ceea ce scoate în evidență calitatea extrem de scăzută a colecțiilor. Concluzii Confruntându-ne cu bugetul auster de achiziţii şi luând în seamă cu cerinţele în creştere ale utilizatorilor, a devenit din ce în ce mai clar, că este necesar de a reexamina procedurile pe care le folosim pentru achiziţionarea publicaţiilor și trebuie să dezvoltăm capacitatea de a ne adapta şi a ne orienta în situaţia actuală, astfel încât să răspundem mai rapid nevoilor informaţionale noi.


40


41

UTILIZAREA BIBLIOTECII UTILIZATORI. VIZITE Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” asigură acces atât la informaţia relevantă, la participarea şi implicarea publicului chişinăuian la diverse evenimente informaţionale şi culturale, cât şi la utilizarea tehnologiilor moderne. Pentru a argumenta şi a confirma valoarea bibliotecii în societate, pe parcursul anului precedent, vom utiliza statistici, date fiabile şi comparabile ce demonstrează importanţa BM pentru populaţia municipiului Chişinău. Transparenţa lor, prezentarea periodică pentru factorii de decizie, dar şi pentru comunitate pot influenţa planificarea, precum şi menţine încrederea societăţii în ofertele bibliotecii. Compararea datelor demonstrează eficienţa serviciilor şi a produselor oferite unei colectivităţi diverse de utilizatori. Aşadar, pe parcursul anului 2015, BM şi-a mărit numărul utilizatorilor înscrişi cu 17 608 persoane, atingând la finele anului cifra de 325 869, ceea ce reprezintă 49 % din populaţia urbei. Utilizatori total Utilizatori activi Utilizatori sub 16 ani Utilizatori noi

2014 308 261 160 938 39 498 19 497

2015 325 869 167 374 39 431 17 608

Tabelul de mai sus indică micşorarea numărului de utilizatori noi. Închiderea de şcoli şi gimnazii, reducerea numărului de clase din cauza reîntregirii familiilor plecate peste hotare, utilizarea tot mai largă a tehnologiilor moderne de către toate segmentele de populaţie, întreruperea temporară a activităţii Filialei „Târgovişte”au condus la scăderea cu 1 889 a numărului de utilizatori înscrişi în 2015. Numărul utilizatorilor activi a ajuns în acest an la 167 374, cu 6 436 mai mulţi decât în 2014, ceea ce reprezintă 25% din populaţia urbei. Consecinţa finală este creşterea gradului de vizibilitate a bibliotecii prin promovarea permanentă a serviciilor şi activităţii acesteia, a creşterii şi diversificării colecţiilor, a experienţei şi competenţelor acumulate de bibliotecari.


42

Structura utilizatorilor după statutul ocupaţional Intelectuali Muncitori Studenţi Elevi Preşcolari Pensionari Şomeri Alte categorii

2014 22 533 7 562 41 861 55 945 7 069 6 696 8 500 10 772

2015 25 567 8 689 41 748 55 625 7 522 7 571 8 485 12 167

În profilul utilizatorului nu au survenit mari schimbări. Cei mai fideli Bibliotecii Municipale rămân elevii, care constituie 33% din total, urmaţi de studenţi cu 25% şi intelectuali cu 15 la sută. Oferta şi serviciile propuse tuturor categoriilor menţine şi în acest an dorinţa acestora de cunoaştere, de orientare spre anumite lucruri, de însuşire a unor cunoştinţe aprofundate, de destindere, determinându-li-se devotamentul faţă de propunerile noastre informaţionale şi culturale. Structura utilizatorilor după vârstă Vârsta sub 16 ani 16 – 25 ani 26 – 40 ani 41 – 62 ani Peste 62 ani

2014 39 498 53 618 42 818 17 737 7 267

2015 39 431 52 893 48 229 18 564 8 257

Cifrele de mai sus confirmă că întâietatea după vârstă o deţin persoanele de 16-25 de ani (52 893), adică elevii şi studenţii, cărora cartea este în prim-plan pentru studiu şi documentare, urmează utilizatorii de vârsta mijlocie, de 26-40 ani, care după statutul ocupaţional ar corespunde intelectualilor şi care sunt în creştere cu 5 411. Dacă am compara, cifrele în anul trecut, vom observa o descreştere nesemnificativă a numărului de adolescenţi şi tineri, pentru care BM are puţine servicii personalizate, specifice acestor categorii. Or, numai iniţierea concursului Bătălia cărţilor a demonstrat preferinţele pentru lectura cărţilor interesante a circa 300 de adolescenţi.


43

Sporirea numărului de persoane vârstnice poate fi uşor justificată prin imposibilitatea lor de a procura reviste şi ziare şi dorinţa de a fi informaţi; prin utilizarea gratuită a internetului şi posibilitatea de comunicare, precum şi prin organizarea cursurilor de studiere a limbilor engleză şi franceză, precum şi lecţii de iniţiere în utilizarea tehnologiilor informaţionale. Cele mai multe persoane de vârsta a treia frecventează permanent Biblioteca Centrală şi filialele „M. Lomonosov”, „Transilvania”, „I. Mangher”. Structura utilizatorilor după naţionalitate Români Ruşi Alte naţionalităţi

2014 130 623 18 360 11 955

2015 136 633 18 126 12 615

Specificul multietnic al municipiului Chişinău implică BM dezvoltarea serviciilor şi ofertelor specifice tuturor categoriilor. Această circumstanţă îşi revendică dreptul de a consolida comunitatea, asigurând posibilitatea fiecărei etnii de a-şi cunoaşte istoria, tradiţiile, obiceiurile şi de a se integra în marea cultură universală. Datele statistice demonstrează prioritatea persoanelor de naţionalitate română, care în acest an s-au majorat cu 6001. Numărul ruşilor, dar şi al ucrainenilor, evreilor, bulgarilor şi al altor etnii rămâne din an în an aproape constant. Feminin Masculin

2014 100 635 60 303

2015 105 728 61 646

Indicatorii statistici ne spun că există o diferenţă majoră între persoanele de sex feminin şi cele de sex masculin care folosesc serviciile bibliotecii. Utilizatorii sexului feminin (63%), ca şi în anii precedenţi, sunt mai numeroşi decât utilizatorii de sex masculin (37%). Este o situaţie reală ce predomină de mai mulţi ani, confirmând aspiraţia spre informare, însuşirea de cunoştinţe, dezvoltarea personală şi spirituală, precum şi spre sporirea abilităţilor sociale şi artistice a femeilor. Vizite directe la BM Pe parcursul anului Biblioteca Municipală a fost vizitată de 1 706 189 de ori (în 2014 vizitele însumau 1 787 185). Diminuarea intrărilor este o consecinţă directă a suspendării activităţii Filialei „Târgovişte” în legătură cu renovarea spaţiului, a reducerii numărului de clase, a închiderii unor şcoli şi gimnazii, care erau parteneri fideli ai BM, a lipsei surselor operative de informare actuală – ediţiilor


44

periodice, care nu au fost primite de către filiale în ultimele luni, dar şi a faptului că filialele au acordat un interes major priorităţii anului – Conexiune și integrare locală. Catalogul electronic.

Vizite directe Consultarea şi împrumutul documentelor Participanţi la vizite colective Participanţi la programe şi activităţi culturale

2014 1 787 185

2015 1 706 189

1 539 409

1 485 236

39 572

37 881

208 204

183 072

Valoarea şi diversitatea colecţiei a contribuit, în mare măsură, la satisfacerea necesităţilor informaţionale şi de lectură ale utilizatorilor, care expres au vizitat biblioteca pentru a împrumuta la domiciliu sau în săli de lectură diverse tipuri de documente – 1 485 236 sau 87%. Deşi s-a depus şi în acest an un efort considerabil pentru a diversifica şi a moderniza serviciile, pentru o intensificare a activităţii de parteneriat, factorul uman, fluctuaţia bibliotecarilor sau chiar lipsa lor a avut repercusiuni nemijlocite asupra activităţii bibliotecii. Organizarea unui număr mai mic de vizite ghidate şi de activităţi cu publicul a condus la scăderea numărului de vizite la toate criteriile. Nu trebuie să uităm că utilizatorii noştri sunt în majoritate persoane tinere, care obţin informaţia prin diverse mijloace tehnice moderne (eReadere, e-book-uri, telefoane mobile ș.a.) şi trec mai rar pragul bibliotecii, accesând-o de la distanţă. Micşorarea numărului de vizite determină biblioteca pe viitor să-şi intensifice relaţia cu utilizatorul în cunoaşterea şi studierea lui în diverse contexte şi să se raporteze la experienţele şi metodele de organizare şi furnizare a cunoştinţelor din perspectiva acestuia, a percepţiei lui asupra bibliotecii şi a resurselor informaţionale. Măsurătorile și indicatorii relaţionali, care ilustrează activitatea cu utilizatorii, indică totuşi necesitatea funcţionării BM pentru comunitate, dar sunt şi o recompensă pentru efortul bibliotecarului asupra procesului de lectură, de formare şi de culturalizare a publicului: în medie un utilizator a frecventat biblioteca de zece ori per an și a împrumutat 29 de documente, iar filialele BM au înregistrat 6 029 de vizite per zi. Concluzii: Situaţia cifrică argumentează importanţa Bibliotecii Municipale ca instituţie, ce rămâne un sistem deschis, dinamic, eficient, în care procesele de informare, documentare şi culturalizare funcţionează pentru a oferi acces la patrimoniul acumulat în timp şi la căi eficiente de regăsire rapidă a informaţiei pentru toate păturile societăţii, îndeosebi pentru cei mai puţin protejaţi: copii, şomeri, pensionari, persoane cu dizabilităţi.


45

Iar creşterea ratei de înnoire a colecţiilor, diversificarea şi inovarea serviciilor, identificarea categoriilor de nonpublic şi atragerea acestuia spre lectură şi bibliotecă vor influenţa în viitor direct asupra vizibilităţii bibliotecii şi vor spori numărul de vizitatori. UTILIZAREA RESURSELOR DOCUMENTARE Resursele infodocumentare ale BM constituie un sistem de valori informaţionale şi documentare pe multiple suporturi adaptat la nevoile comunităţii. Fondul – permanent actualizat, accesibil cercetării, formării continue, pregătirii educaţionale, lecturii – oferă utilizatorilor cele mai diverse resurse pluridisciplinare şi media, pentru a le schimba viaţa, mentalitatea, perceperea. În 2015 au fost împrumutate, în sălile de lectură şi la domiciliu, 4 831 954 de documente pe diferit suport, la bază stând totuşi documentele tipărite. Cărţi

Publicaţii seriale

Muzică tipărită

Documente AV

Documente grafice

4 735 654

3 773 669

845 167

34 302

51 001

10 566

Baze de date 4 614

%

100%

79%

18%

0,7

1%

0,2%

0,1%

1%

2015

4 831 954

3 772 940

737 215

23 043

136 199

33 129

3 918

125 510

%

100%

78%

15,2%

0,6%

2,8%

0,8%

0,08%

2,5%

Anul

Împrumut total

2014

Cărţi electronice 16 335

Diferenţa de cărţi împrumutate doar de un singur procent (în 2014 – 79%, în 2015 – 78%) este în favoarea cărţilor electronice, lucru firesc, deoarece o bună parte din utilizatori folosesc tot mai des acest mijloc de documentare. Cu siguranţă, dacă am deţine mai multe eReadere sau calculatoare pentru utilizatori, la care ar putea folosi documente AV, acest număr ar spori de la an la an cu mai multe grade procentuale (în 2014 era doar câte un procent, în 2015 a ajuns la 2,5% şi, respectiv, 2,8%). Justificarea scăderii împrumutului la ediţiile periodice este de mai mulţi ani aceaşi: variantele online ale numeroaselor ediţii periodice, accesul a unui număr tot mai mare din populaţia urbei la tehnologii, dar cele mai importante sunt carenţele în distribuirea zilnică prin filiale a ediţiilor periodice de către companiile prestatoare de asemenea servicii. Or, în ultimele două luni au lipsit cu desăvârşire ziarele şi revistele la zi. Menţionăm că la alte categorii (domenii, împrumutul după limbi sau locul consultării) nu putem compara cu anul precedent, din simplul motiv că în 2014 împrumutul includea şi resursele internet, care însumau circa 1 700 000 de unităţi, ceea ce a influenţat substanţial asupra tuturor indicatorilor.


46

Împrumutul după domenii

91 126 093 2,6%

9 178 840 3,7%

821.135.1.09 138 448 2,8%

821.135.1 897 395 18,5%

82.09 95 873 1,9%

82/89 1 274 991 26,3%

80/81 155 131 3,2%

794/799 60 644 1,2%

7/793 144 385 2,9%

65 65 560 2%

63 34 353 0,7%

61 107 919 2,2%

6/69 153 457 3,2%

5 158 724 3,3%

39 92 463 1,9%

37 107 275 2,2%

3/36 502 834 10,4%

2 61 414 1,2%

1 137 290 2,8%

0 338 865 7%

Total împrumut 4 831 954 100%

2015

Anul

După conţinut

Împrumutul după domeniile cunoaşterii este argumentat de categoriile socioprofesionale, care vizitează mai des biblioteca, de vârstă şi de opţiunile de lectură. Evaluând datele colectate constatăm un împrumut, mai mic sau mai mare, la toate domeniile, oscilând între 0,7% şi 3,7%. Cu succes au fost exploatate cărţile din domeniul Generalităţi, alcătuind 7%, un domeniu extins, cu secţiuni referitoare la cunoaştere şi comunicare, conducere şi organizare, schimbări în domeniul tehnicii şi al calculatoarelor, viitorul ştiinţei şi implicit al bibliologiei şi biblioteconomiei, al culturii şi civilizaţiei etc. Nici domeniul ştiinţelor sociale, economice şi juridice nu a fost neglijat. Dovadă sunt cele peste 500 000 de documente folosite de utilizatorii interesaţi de politică, de emigraţie şi imigraţie, de deportări ş.a. O greutate specifică a acestui domeniu se regăseşte în oferta Bibliotecii Publice de Drept, care a pus la dispoziţia comunităţii subiecte ce ţin de cercetare în cadrul universităţilor, subiecte din curricula universitară, precum şi necesităţi în domeniul legislaţiei, practicii judiciare, actualizărilor legislative, publicate în Monitorul Oficial al RM. Tinerii au apelat mai des la publicaţii pentru a se informa privind tezele de licenţă, de masterat, diferite lucrări cu tematici diverse: Calificarea infracţiunilor, Violenţa în familie, Adopţia Internaţională în Republica Moldova, Modele de cereri, Drepturile şi libertăţile omului, Evaziunea fiscală, Delicvenţa juvenilă, Infracţiuni de omor, Egalitatea în faţa legii, Legitimitatea puterii de stat, Contractul de proprietate, Funcţiile şi obligaţiile procurorului etc. O ofertă remarcabilă pune la dispoziţia cititorului specializat Filiala de Arte „T. Arghezi” prin publicaţiile de sinteză cu caracter enciclopedic şi analitic, antologii, culegeri muzicale, piese de teatru,


47

enciclopedii din domeniul arhitecturii, albume de pictură, lucrări de referinţă din domeniul artei, dicţionare. Compartimentul Muzică, catalogat, cu descrieri detailate ale cuprinsului au dat bibliotecarilor posibilitatea de a satisface din plin interesul pentru informaţia muzicală, componistică, orchestrală care vine să ajute tinerii, studenţii, cercetătorii în procesul documentării. Fiind o bibliotecă publică, ponderea cea mai mare îi revine literaturii artistice, române şi universale. Pe lângă elevi şi studenţi care citesc conform curriculei şcolare sau universitare, pe lângă programele de promovare a lecturii, numeroasele lansări şi prezentări de carte, beletristica rămâne cea mai solicitată pentru orice comunitate de utilizatori. Tinerii îşi modelează cunoştinţele, valorile morale, sensibilităţile, visele lecturând mai des cărţi ale autorilor contemporani, iar persoanele casnice, pensionarii citesc literatură clasică, reviste, romane poliţiste, biografii. Cantitatea exprimată numeric a împrumutului literaturii universale este mult mai mare decât a celei române. Se explică acest fenomen prin: volumul mare al literaturii în limba rusă şi numărul consistent al utilizatorilor care mai citesc aceste cărţi; cantitatea voluminoasă de publicaţii traduse din diferite literaturi; prioritatea anului Promovarea valorilor europene, la care filialele s-au implicat plenar, popularizând, în primul rând, literatura artistică din ţările Europei. Nu putem trece cu vederea nici concursul de lectură Bătălia cărţilor, care a cuprins lecturarea în mare a literaturii universale. Aceste lămuriri pot fi pertinente şi la repartizarea lecturii după locul unde este consultată: în săli de lectură sau la domiciliu. Total

Sala de lectură

Domiciliu

4 831 954

2 394 665

2 437 289

100%

49,5%

50,5%

Tabelul ilustrează depăşirea împrumutului la domiciliu faţă de cel din incinta bibliotecii, confirmat prin calitatea şi varietatea colecţiei, eficacitatea acestui serviciu, numărul de utilizatori dornici de a mai citi cartea tradiţională. Lectura pe suport electronic rămâne a fi destul de solicitată în rândul tinerilor şi copiilor, fapt confirmat de datele statistice ale împrumutului. Din momentul implementării acestui serviciu biblioteca oferă utilizatorilor împrumut la domiciliu sau în sala de lectură a CD-urilor, DVD-urilor, şi mai recent a eReaderelor.Portofoliul e-bookurilor a fost completat cu conţinuturi noi în limbile: română, rusă, engleză,


48

germană, italiană, franceză etc. care sunt, preponderent, din domeniul beletristicii, istoriei, psihologiei, filosofiei, managementului etc. A crescut cu mult împrumutul colecţiei de documente electronice la CAIE. Variate şi reprezentative, în mod special, sunt documentele cu tematică eminesciană. Acestea sunt promovate intens şi foarte solicitate atât în sala de lectură, cât şi la domiciliu. Adesea publicul interesat solicită şi imprimarea lor: Mihai Eminescu. Viaţa şi opera; Codru, Anatol. Eminescu. Film documentar; Eminescu-2000. În interpretări celebre (în 4 vol.); Cozorici, Gh. Un prinţ al poeziei; Crişan, Radu. Eminescu interzis; Prince de Hohenzollern-Veringen, Radu. Les Cinq Epitres de Mihai Eminescu; Burghilă, L. Eminescu etern; Olaru Nenati, L. Cântecele lui Eminescu; Eminescu, M. Scrisori; Sărac, Gh. Din valurile mării; Dintre sute de catarge; S-a dus amorul; Pe lângă plopii fără soţ; Mihail Sadoveanu citeşte din Eminescu; Doga, Eugen. Luceafărul: balet; Aldea-Teodorovici, Ion. Clopotul învierii; Eminescu, M. Manuscrise etc. Copiii solicită, practic, CD-uri cu poveşti (populare şi de autor) anexate la cărţile din seria Cele mai frumoase poveşti, colecţia Bioplanet, jocuri didactice în seria PitiClic pentru diferite vârste; cântece de D. Radu, Cântare copilăriei de Gr. Vieru şi altele. În anul 2015, fiind Anul promovării valorilor europene, a fost un bun prilej de promovare a informaţiilor de pe CD a colecţiei În jurul lumii care constituie multe informaţii despre ţările europene. Acestea, dar şi alte documente din colecţia electronică au fost utilizate de bibliotecari la desfăşurarea mai eficientă a orelor de lectură, la diferite dezbateri în cadrul programelor Vreau să-mi citeşti, Minicinematograf sau în diverse activităţi organizate în Anul promovării valorilor europene. Lectura copiilor Aflaţi la vârsta cunoaşterii şi a formării, copiii adună, în mare parte, din cărţi şi alte publicaţii (ziare, reviste, CD, DVD) gânduri frumoase, calităţi umane, tainele omenirii, istoria neamului etc. Necesităţile lor informaţionale şi spirituale le-am satisfăcut prin împrumutul ce însumează în acest an cifra de 1 934 481 sau 40% din împrumutul total, dintre care în limba română 1 469 769. Mai norocoşi în oferta noastră au fost elevii din clasele primare, cărora BM le pune la dispoziţie o recentă colecţie de enciclopedii, dicţionare ilustrate, poveşti, povestiri istorice, texte de acţiune. Foarte puţină literatură, în deosebi artistică, putem propune adolescenţilor. Cele mai solicitate rămân a fi literatura universală şi literatura română. BM deţine un număr considerabil de beletristică, care ţine întâietatea în toate filialele: În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu, Însemnările unei puştoaice de Rachel Renee Russell, Jurnalul unui puşti de Jeff Kinney, Harry


49

Potter de J.K. Rowling, Când bunicul era nepot de A. Busuioc, Basmele românilor de P. Ispirescu, Legendele Olimpului de A. Mitru, Prinţul fericit de O. Wilde, Elevul Dima dintr-a şaptea de M. Drumeș, Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne, Singur pe lume de H. Malot, Băiatul miliardar de David Walliams, Minunea de R.J. Palacio, Împăratul muştelor de William Golding şi multe altele. Este uşor de observat că o parte din aceste titluri, ce au devenit cele mai populare, s-au regăsit pe lista propusă pentru concursul Bătălia cărţilor, confirmare a faptului că au fost cărţi interesante, personajele cărora i-au transpus pe micii şi mai marii elevi în lumea unor adevăruri – cu toate bucuriile şi tristeţile eroilor, cu preocupările şi problemele acestora – care le-au oferit răspuns la multe întrebări şi frământări. Foarte provocatoare au fost „aşa zisele” colecţii: Puştoaicele, Generala, Violleta, solicitările cărora BM le-a acoperit parţial din lipsa a mai multor exemplare sau a numărului incomplet de volume. Solicitate, dar fără mari diferenţe faţă de anii precedenţi, s-au dovedit a fi şi restul domeniilor, care demonstrează interesul copiilor pentru subiecte ce ţin de civilizaţie, cultură generală, etică, ştiinţele naturii, istorie, folclor, toate fiind folosite ca un bun suport în pregătirea temelor pentru acasă. Dar indiferent din ce domeniu ar fi cartea, ea rămâne un instrument de comunicare, de formare a capacităţii de gândire, de dezvoltare a limbajului, dar şi de trezire a sentimentelor şi de provocare a emoţiilor. Împrumutul publicaţiilor periodice Lectura presei deschide accesul publicului chișinăuian la o cantitate impresionantă de date şi informaţii. La ordinea zilei biblioteca a pus la dispoziţia comunităţii peste 1100 de titluri în limbile română şi rusă din ultimii ani (din ele 374 abonate în 2015), care au fost împrumutate de 737 215 ori, adică 15% din suma totală. Cititorilor fideli lecturii presei li se oferă o diversitate de abonamente, ce acoperă diferite domenii de interes: de la actualităţi (Jurnal de Chişinău, Timpul, Adevărul, Jurnal Naţional, Săptămâna, Комсомольская правда) la publicaţii specializate – Monitorul Oficial al RM, Revista taxe, finanţe, contabilitate; Capital, Revista română de drept al afacerilor; de la interesul pentru informaţiile culturalştiinţifice (Literatura și arta, Magazin istoric, Convorbiri literare) la cele de sfaturi practice, divertisment şi îngrijirea sănătăţii (Formula AS, Sănătatea de azi, Practic în gospodărie, Burda, Cosmopolitan, Aquarelle, Burda, Ioana, Валя-Валентина, Лиза, Здоровье). Copiii au şi ei un repertoriu foarte variat, dar şi solicitat: Barbie, Princess, Tom şi Jerry, Donald Duck, Scooby Doo, A’mic, Florile dalbe, Cărticica draga mea, Журнал сказок, Детская энциклопедия, Мурзилка.


50

Împătimiţi de presă sunt îndeosebi persoanele casnice şi pensionarii, fie că nu au bani pentru a le cumpăra sau nu utilizează mijloacele electronice, aceştia vin zilnic la bibliotecă şi iau legătura directă cu actualitatea, cu evenimentele importante, cu subiectele relevante. Cu siguranţă numărul de împrumuturi ar fi fost mult mai mare, dacă ediţiile periodice ar fi fost aduse în biblioteci cu regularitate, sau cel, puţin nu cu întreruperi de câte o lună-două. Împrumutul după limbi Pe parcursul ultimilor ani cele mai frecvent utilizate sunt resursele infodocumentare în limba română. Este o repartizare raţională şi naturală, deoarece corespunde atât structurii utilizatorului, cât și componenţei fondului de carte. Anul

Limba română

Limba rusă

Limba engleză

Limba germană

Limba Alte limbi franceză

2015

3 467 473

1 137 165

68 871

74 500

26 436

57 509

100%

72%

23,5%

1.4%

1,5%

0,5%

1,2%

După cum reiese din tabelul de mai sus, limba română este dominantă cu 72% din împrumutul total, urmată de limba rusă cu 23,5 la sută, limbilor moderne revenindu-le între 0,5% şi 1,5%. Aceste neesenţiale procente se datorează Bibliotecii Centrale, care are centre de carte în limba engleză şi germană, pe care o împrumută atât la domiciliu, cât şi filialelor „I. Mangher”, „Transilvania”, „Târgu-Mureş”, „Târgovişte”. Gradul de solicitare a documentelor în limbile europene este mult mai mare, în deosebi manualele de învăţare a unei sau altei limbi, gramaticile, ghidurile de conversaţie, dar pe care biblioteca nu le posedă. Se simte lipsa unor asemenea cărţi la filialele care au iniţiat Cursuri de învăţare a limbilor engleză şi franceză cum ar fi „Ştefan cel Mare”, „M. Lomonosov”, BPD. Studenţii, liceenii, care urmează studii în Europa, dar şi alte categorii care pleacă la muncă în afara ţării, solicită deseori publicaţii în alte limbi. Absenţa documentelor în limbi străine s-a observat şi la organizarea diverselor activităţi în cadrul priorităţii Anul promovării valorilor europene.


51

Împrumutul interbibliotecar Serviciul de împrumut interbibliotecar, pe care filialele l-au practicat în acest an, a servit drept furnizor de documente ce nu există în colecţia generală a BM la solicitările utilizatorilor. Drept rezultat al colaborării cu alte instituţii de cultură, dar şi din dorinţa de a satisface necesităţile de informare şi documentare, am înregistrat 402 de titluri împrumutate de la alte biblioteci şi 603 documente furnizate altor instituţii. Mai des a apelat la împrumuturi de cărţi Filiala „Onisifor Ghibu”, pentru a realiza expoziţii aniversare şi tematice, de la Biblioteca Muzeului Naţional de Literatură Română „Mihail Kogălniceanu”, graţie cărora utilizatorii bibliotecii au consultat volume de unicat ale multor scriitori de mare valoare, cum ar fi Grigore Vieru, Nicolae Esinencu, Nichita Stănescu, Ion Vatamanu, Petru Cărare etc. În conformitate cu planul de activitate, Filiala de Arte „T. Arghezi” a împrumutat mai multe documente de la instituţiile: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Naţională a RM, Muzeul Ansamblului „Joc", Colegiul Politehnic din Chişinău, de la Artişti ai Poporului, scriitori, coregrafi: V. Curbet, A. Ţarălungă, S. Belicov, T. Colac. O parte din publicaţii (cărţi, documente de muzică tipărită) au fost scanate și expediate cadrelor didactice din România, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Filiala „Ovidius”, în cadrul pregătirii pentru conferinţa organizată în colaborare cu Centrul „Confucius”, a împrumutat literatura necesară de la ULIM, iar pentru organizarea Orelor de poveste de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. Cărţile din colecţia BM au fost un bun suport informaţional pentru biblioteca Liceului Teoretic „Traian”, Gimnaziul „Decebal”, Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Academia de Studii Economice, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, USM, Colegiul Naţional de Excelenţă în Construcţii, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Liceul „Universul”, Gimnaziul nr. 53, Gimnaziul nr. 7, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”. Acest fapt face dovada unor parteneriate durabile, a dezideratului de satisfacere a necesităţilor informaţionale, dar şi constituie un argument în favoarea valorii colecţiei BM. Concluzii Utilizatorii, chiar dacă profilul lor nu diferă cu mult, în fiecare an îşi modifică cerinţele, preferinţele, necesităţile de lectură, iar BM prin colecţia actuală, diversă ca tip şi adresă, cu acces liber la raft şi, în bună parte, integrată în catalogul electronic le oferă o gamă largă de documente pentru toate vârstele, preocupările, gusturile, pasiunile.


52

Biblioteca rămâne restantă la sporirea numărului de exemplare a titlurilor din programa şcolară, la procurarea instantă a bestsellerilor, la digitizarea unor lucrări de mici proporţii, dar foarte des solicitate în toate filialele, la achiziţionarea publicaţiilor destinate adolescenţilor, o categorie sensibilă, cu preferinţe variate, cu pasiuni multiple şi curiozităţi multiaspectuale. Numărul mic de eReadere a creat de asemenea incomodităţi, obligându-ne să formăm liste de aşteptare pentru utilizatori, din momentul când se returna cartea digitală aceştia erau informaţi prin apeluri telefonice. Lichidarea acestor mici carenţe ar spori gradul de satisfacere a dezideratelor tuturor utilizatorilor, ar multiplica numărul de împrumuturi, ar fideliza utilizatorii activi şi ar atrage alţii noi şi, nu în ultimul rând, ar contribui la prestația favorabilă a BM. Asistența informațională: tranzacţii de referinţe Serviciile de referinţă au o pondere tot mai mare în activitatea BM, mai ales în contextul actual, când utilizatorii sunt tot mai versați în privința abilităţilor de regăsire a informaţiilor şi a nevoilor de informare, au aşteptări tot mai mari, legate de serviciile de referinţe şi doresc un acces deschis la informaţie. Pentru a răspunde nevoilor şi cererilor de informare ale utilizatorilor, bibliotecarii de referință oferă utilizatorilor diverse informaţii: bibliografice, factologice şi de orientare prin intermediul punctelor de servire locale, inclusiv şi a serviciilor electronice de referințe (Întreabă bibliotecarul; Bibliosesam (chat). Astfel, anul 2015 s-a caracterizat printr-un număr ridicat de referinţe bibliografice – 48 549 (dintre care 20 805 – referinţe; 27 744 referinţe direcţionale), înregistrând o creștere cu 10 160 de referinţe la nivel de reţea faţă de anul 2014 (38 389). Analizând datele din ultimii ani, de la implementarea soft-ului (în 2009), constatăm că numărul de referinţe bibliografice se majorează în fiecare an. Astfel, în 2010 au fost înregistrate în program – 2 268 referinţe, iar în 2015 – 48 549. Acest fapt se datorează instruirii bibliotecarilor din reţea în utilizarea soft-ului Biblioreferinţe, consultaţiilor permanente pe care le oferă colaboratorii DMC filialelor, precum şi obţinerea unei experienţe de înregistrare în soft a referinţelor de către bibliotecarii BM. Însă şi acest număr mare nu reflectă cifra reală a referințelor îndeplinite de bibliotecari, deoarece multe biblioteci includ în program numai referințele complexe, interesante, solicitate, care necesită mai mult timp pentru căutare.


53

Filiale

Referinţe bibliografice 3050 1217 295 572 365 502 293 438 467 2534 405 672 552

Referinţe direcţionale 6534 1526 184 124 723 323 355 780 64 1749 508 442

Filiala „L. Ukrainka” Filiala M. Costin Filiala M. Drăgan Filiala „M. Lomonosov” Filiala „Maramureș”

407 300 168 889 553

Filiala N. Titulescu Filiala „O. Ghibu” Filiala „Ovidius” Filiala Traian Filiala „Transilvania” Filiala „Târgovişte” Filiala „Târgu-Mureş” Filiala V. Bielinski Filiala „Ştefan cel Mare” Total

396 3133 857 97 705 422 218 300 998 20 805

Biblioteca Centrală CAIE Filiala „A. Donici” Filiala „A. Mickiewicz” Filiala A. Russo Filiala „Alba Iulia” Filiala de Arte „T. Arghezi” Filiala „M. Ciachir” Filiala Codru Filiala BPD Filiala „H. Botev” Filiala „I. Mangher” Filiala „L. Rebreanu”

Total 2015

Total 2014

9584 2743 479 696 1088 825 648 1218 531 4283 913 1114 552

4579 2211 540 562 709 665 451 1147 490 2945 1144 735 382

337 1028 204 1681

744 1328 372 2570 553

692 1370 148 2741 308

414 1283 2363 1761 2291 500 304 66 2200 27 744

810 4416 3220 1858 2996 922 522 366 3198 48 549

464 4297 3274 646 1737 2138 2155 304 1547 38 389

Conform datelor din tabel, putem constata că filialele Biblioteca Centrală, „O. Ghibu”, BPD, „Ovidius”, „Ştefan cel Mare”, „Transilvania”, CAIE, „M. Lomonosov” au înregistrat o creștere a numărului de referinţe față de anul precedent, iar filialele: V. Bielinski, M. Drăgan, „A. Donici”, „Târgu-Mureş” – o diminuare a numărului de referinţe. Menţionăm câteva filiale la care se vede o creştere dublă a referinţelor bibliografice în comparaţie cu anul 2014: 

A. Russo (2014 – 709; 2015 – 1 088);

Biblioteca Centrală (2014 – 4579; 2015 – 9 584);


54

BPD (2014 – 2945; 2015 – 4 283);

Traian (2014 – 646; 2015 – 1 858);

„Transilvania” (2014 – 1737; 2015 – 2 996).

La unele filiale prevalează referinţele direcţionale, de exemplu: Filiala Traian, poate motivul ar fi că necesită mai puţin timp de completare. Tranzacții de referințe după tip Tematice 11091 Adresă 8059

Factografice 481

Precizare 1194

După cum observăm din graficul de mai sus predomină referinţele tematice (inclusiv 97 cu tematica Chişinău), fiind urmate de referinţele de adresă, de precizare şi factologice. Cele mai multe referinţe tematice au înregistrat Biblioteca Publică de Drept ( 1982), Biblioteca Centrală (1 553), „Transilvania” (662), „I. Mangher” (563) etc. La câteva filiale cele mai solicitate referințe au fost cele de adresă: „O. Ghibu” (2 596), CAIE (866), Biblioteca Centrală (1 418). Cauza ar fi că sunt multe persoane, care, chiar dacă găsesc lucrarea pe internet, preferă s-o citească în format tradițional şi o caută la bibliotecă. Încă o cauza a numărului mare de referinţe de adresă că în unele filiale se introduc şi întrebările referitor la existenţa cărţilor la raft. Referinţele de precizare şi factologice, ca de obicei, sunt mult mai puţine, deoarece acest tip de informaţii utilizatorul le poate uşor găsi în internet de sine stătător. Referinţe de precizare (1 194) au fost solicitate atât de maturi, cât și de copii. De cele mai multe ori ei nu cunoșteau autorul cărţii, povestirii, schimonoseau numele de familie a autorului, atribuiau romanului solicitat alt autor. Câteva dintre cele mai interesante referințe de precizare înregistrate de filialele „Târgu-Mureş”, CAIE: Maluri de Prut de Dabija (titlul corect: Prutul are două maluri de Nicolae Dabija), Caloianul de Marin Preda (titlul corect: Calul), Dragonii unui îmblânzitor (titlul corect: Îmblânzitorul dragonilor de Lucinda Hare), Cartea, vaza și câinii de Halimi (titlul corect: Noii câini de pază de Serge Halimi), Istoria leului galben de V. Alecsandri (titlul corect: Istoria unui galbân și a unei parale); Invitație la dans, autor Drumeș (Invitație la vals); Lătratul la lună de Busuioc (Lătrând la lună) etc.


55

Puțin solicitate au fost şi referințele factologice, deoarece majoritatea utilizatorilor au acces la internet și pot găsi rapid informația care îi interesează. Resurse informaționale Raft 13993

OPAC 3714 Internet 1795 Bibliografii 9

Moldlex 1146

Răspuns prompt 149

În 2015, spre deosebire de anii precedenţi, utilizarea resurselor informaţionale a suferit unele schimbări. Acestea s-au manifestat şi prin creşterea numărului referinţelor realizate cu ajutorul catalogului electronic (OPAC) – 3 714 (18%). Cel mai mult OPAC-ul a fost utilizat la Biblioteca Centrală (2 721 (73%), Biblioteca Publică de Drept (178 (4,8%) şi Filiala „Ştefan cel Mare” (118 (3,2%), iar unele biblioteci cum ar fi Codru, M. Costin, Traian, „Transilvania”, V. Bielinski nu au utilizat deloc această resursă informaţională. Acest fapt poate fi explicat şi prin accesul liber la raft în filiale, prin existenţa în unele biblioteci a unui fond bogat şi divers de documente, prin faptul că în OPAC nu se reflectă fondurile tuturor filialelor BM. OPAC-ul este utilizat mai frecvent de biblioteci şi pentru a direcţiona utilizatorul în alte filiale în cazul în care nu dispun de documentele solicitate. Colecţia de carte a rămas cea mai solicitată resursă informaţională, constituind 67% din totalul referinţelor executate, cel mai des, fiind utilizat la Filiala „O. Ghibu” (3 065), Biblioteca Publică de Drept (1 182) şi CAIE (1 160). Utilizarea Internetului (1 795 (8,6%) la îndeplinirea tranzacţiilor de referinţă are o pondere mai mică în comparaţie cu anul 2014 (9,3%), dar din rapoartele unor filiale ca „Ovidius”, „A. Mickiewicz”, „Târgovişte”, putem observa că internetul este resursa informaţională la care se apelează destul de des. Filialele care au utilizat Internetul mai puţin în îndeplinirea referinţelor bibliografice în 2015 au fost: CAIE (4), „Alba Iulia” (3), Codru (3), Traian (1), „Târgu-Mureş” (1). La filialele „L. Rebreanu”, M. Drăgan, „Transilvania”, V. Bielinski – această resursă nu a fost deloc utilizată. Explicația se bazează pe faptul că


56

mulţi utilizatori dispun de internet la domiciliu, sau solicită informaţie din ediţii tipărite, internetul fiind utilizat doar în cazul lipsei literaturii date în bibliotecă. Altă cauză ar putea fi că unele biblioteci au un fond bogat şi divers de documente și bibliotecarii dau prioritate raftului în defavoarea internetului. Numărul tranzacţiilor executate cu suportul bazei de date Jurist a crescut semnificativ în anul 2015 (1 146) în comparaţie cu anul precedent (620). Juristul este utilizat, preponderent, la Biblioteca Publică de Drept (1 144). Gradul de satisfacere Din datele livrate de soft-ul Biblioreferinţe observăm că numai 201 de referinţe din cele 20 805 sunt nesatisfăcătoare, cele mai multe fiind înregistrate la Biblioteca Publică de Drept (8)1, „M. Ciachir” (37), M. Drăgan (18). Cauza acestora este lipsa documentelor solicitate de către utilizatori. În realitate cifra referinţelor nesatisfăcătoare este mult mai mare. Numărul înregistrat reflectă doar o parte din acestea. Acest fapt se explică prin neacordarea atenţiei cuvenite procesului de înregistrare a referinţelor nesatisfăcătoare. Evidenţa referinţelor nesatisfăcătoare este necesară pentru dezvoltarea ulterioară a colecţiilor bibliotecilor. Referințe după limbă

Limba rusă 3100

Limba ucraineană 252 Limba engleză 138 Limba găgăuză 34 Altele 43

Limba română 17235

Limba franceză 21

Limba bulgară 17 Limba germană 5

Clasificarea referințelor după limbi nu s-a schimbat pe parcursul anilor, colecţiile bibliotecilor fiind predispuse mai mult spre realizarea nevoilor informaţionale ale utilizatorilor în limba română și mai puțin în


57

celelalte limbi. Astfel, în anul 2015 referinţele în limba română au constituit (17 325) 83%, în limbile rusă (3 100) 15%, ucraineană (252) 1,2%, engleză (138) 0,7%, găgăuză (34) 0,16 %, bulgară (17) 0,08 %, franceză (21) 0,1%, germană (5) şi altele (3). Referinţele în limba engleză (138) şi ucraineană (252) au înregistrat o majorare semnificativă faţă de anul precedent. Biblioteca Centrală a realizat 119 tranzacţii în limba engleză, ceea ce este o creștere în comparație cu anii precedenți, iar biblioteca „L. Ukrainka” au înregistrat 250 tranzacţii în limba ucraineană. Numărul mic de referinţe în limba germană în Biblioteca Centrală denotă faptul că Deutscher Lesesaal nu înregistrează referinţele. Unele filialele specializate „M. Ciachir”, „H. Botev” au efectuat evidenţa referinţelor în limbile găgăuză şi bulgară. Domenii de interes Beletristica 7513 Drept 2847 Istorie 1171 Psihologie 934 Generalități 802 Medicina 730 Arta 707 Religie 540

Pedagogie 481 Sociologie 437 Etnografie 396 Lingvistică 397 Geografie 356 Economie 300

După cum putem observa, din graficul de mai sus, interesele utilizatorilor nu variază mult de la an la an. Şi în anul 2015 în cadrul BM cele mai solicitate domenii au fost: beletristica (36%) (41%), dreptul (14%) (8,6%), istoria (5,6%) (6,7%). Un interes deosebit a fost manifestat pentru domeniile psihologie (4,5%), generalităţi (3,9%), medicină (3,6%), artă (3,4%), religie (2,6%), pedagogie (2,3%), sociologie (2,1),


58

etnografie. folclor (2%), lingvistică (2%), geografie (1,7%), economie (1,7%) etc. Mai puţin solicitate au fost alte domenii: tehnică, industrie, sport, antreprenoriat, business ş.a. Astfel, la Biblioteca Centrală cele mai multe referinţe se referă la regăsirea unui document în colecţia bibliotecii din domeniile: beletristica, psihologie, drept, medicină, pedagogie, istorie, lingvistică etc. În anul de referință bibliotecile au calculat timpul mediu pentru realizarea unei referinţe. Astfel, în medie, pe reţea 9,1 minute este timpul de îndeplinire a unei tranzacţii de referinţă. În total în anul 2015 pentru realizarea a 20 805 referinţe a fost nevoie de 190 481 minute / 3175 ore / 397 zile. La unele filiale ca „I. Mangher” (24 min.) şi Biblioteca de Arte „T. Arghezi” (31,3 min.) timpul de realizare a unei tranzacţii de referinţă este mult peste cifra medie, deoarece aceste biblioteci având un fond specializat îndeplinesc referinţe mai complicate, specifice, care necesită mai mult efort. Referinţe direcţionale Referindu-ne la evidenţa referinţelor direcţionale, ce includ acordarea asistenţei în localizarea serviciilor bibliotecii, orarul bibliotecii, informarea despre activităţile bibliotecii, regulile de utilizare a serviciilor constatăm un număr de 27 744 referinţe direcţionale pentru anul 2015, cu 9 198 mai multe, comparativ cu anul 2014 (18 546). Au mai fost solicitări referitor la adresele bibliotecilor, rezervarea calculatoarelor, disponibilitatea cărţii la raft, categoriile de documente pentru înregistrare etc. Concluzii În anul de referință, numărul referinţelor bibliografice şi direcţionale a crescut considerabil. Еvidenţa referinţelor bibliografice coincide cu datele din soft-ul Biblioreferinţe, ceea ce denotă că bibliotecarii au însuşit deprinderile necesare de utilizare a lui. Formatul cererilor de referințe Cât priveşte modul de realizare a cerințelor informaționale majoritatea au fost satisfăcute în mod direct 94%, mai puține prin telefon sau email. Asistența informațională: Întreabă bibliotecarul Prin intermediul serviciului virtual de referință Întreabă bibliotecarul de pe site-ul www.hasdeu.md pe parcursul anului 2015 au fost primite 100 de întrebări (2014 – 126) și tot atâtea răspunsuri au fost acordate utilizatorilor. Cele mai multe întrebări au fost la categoriile: solicitări de carte, reguli de împrumut, programul bibliotecii, precum și activități culturale la BM.


59

Serviciul virtual Bibliosesam (chat) în anul 2015 a înregistrat 2 249 vizite (2014 – 2251) și 2 992 (2014 – 3 048) vizualizări de pagină. Indicatorii statistici arată 1 640 (2014 – 1 475) de vizitatori unici, fiind efectuate 56 (2014 – 60) de conversații. Comparativ cu anul 2014 indicatori au fost în scădere: vizite (–2), vizualizări (– 56) și conversații (– 4), numai indicatorul vizitatori unici a fost în creștere cu 165 unități. Analizând întrebările constatăm că în unele cazuri cititorii formulează întrebările ambiguu (scriu exact așa cum ar căuta în Google), fapt ce complică procesul de găsire a informației solicitate. O întrebare destul de des întâlnită se referă la faptul De ce Biblioteca Centrală nu împrumută cărți, în limba română, la domiciliu?, mai ales că unele din edițiile solicitate sunt doar în această locație. De asemenea constatăm că colecția de carte în limba engleză se bucură de succes și este des solicitată. În unele cazuri utilizatorii semnalează greutăți/incomodități în utilizarea Catalogului bibliotecii ex. bariera lingvistică (opțiunile în limba engleză). Informarea utilizatorului Baza de date Analitica Baza de date Analitica s-a mărit cu 1460 de descrieri bibliografice din 70 de ediții periodice. Colaboratorii Departamentului „Memoria Chișinăului” au identificat şi au descris 952 de articole. Pentru colecţia Chişinău colaboratorii DMC au creat rezumate la 23 de cărţi noi. În acest proces au participat filialele Biblioteca Publică de Drept (395 de articole din 47 de ziare și reviste) și „Transilvania” („Ziarul de Gardă”, 113 de articole). Baze de date Resursele informaţionale digitale sunt utilizate mai mult deoarece ele conţin informaţii actuale şi sunt mai operative în procesul de investigare şi cercetare. Pentru a regăsi informaţiile bibliografice solicitate de utilizator, în mediul informaţional actual, bibliotecarii efectuează căutări în cataloagele cu acces public online şi în bazele de date la distanţă sau îi îndrumă pe utilizatori. Pe parcursul anului 2015 Biblioteca Municipală a acordat acces la 10 baze de date: EBSCO, Sage Research Methods, Cambridge Journals, Monitorul de Chișinău de pe site-ul hasdeu.md și Jurist, Practica judiciară, HeinOnline, iDrept, Legislația CSI, Revista de Drept, în sediul BPD. Cele mai utilizate baze de date au fost Jurist, HeinOnline (3 265 de descărcări de documente), urmate de EBSCO (653 de descărcări, 3 342 de căutări) și alte baze abonate de BM. Baza locală Monitorul de Chișinău, creată de BPD, nu a fost disponibilă în anul de referință din motive tehnice. Și alte baze de date ca Cambridge Journals, Sage Research Methods au fost folosite foarte puțin, din motivul lipsei de


60

promovare a acestor resurse, neorganizarea lecțiilor de instruire la subiectul Baze de date și interesele utilizatorilor bibliotecii publice, precum și accesul restricționat în perioadele: ianuarie-martie și decembrie 2015 – HeinOnline și EBSCO; și fără actualizare în ianuarie-martie – MoldLex și Practica judiciară. La accesarea bazelor de date abonate de bibliotecă utilizatorii beneficiază de asistenţă şi îndrumarea personalului. Este la etapa de elaborare un set de ghidare pentru Bazele de date abonate în prezent, care BPD planifică să prezente în format electronic și pe site-ul Bibliotecii. Forme bibliografice mici Liste bibliografice În anul 2015 au fost elaborate în total 270 de liste de recomandare (170 în 2014) în format tradițional şi virtual, din care nouă liste bibliografice se refereau la Anul valorilor europene, 117 – în ajutorul procesului de învăţământ universitar, selecţii tematice şi articole despre subiectele solicitate în domeniul dreptului, liste tematice de acte normative și legislație elaborate de BPD, dintre care: Dreptul muncii. Ajutoare, Indemnizații, Compensații, Înlesniri; Dreptul afacerilor, Jurisprudența CEDO, Cetățenia: permis de ședere, permis de muncă, alte aspecte legate de institutul cetățeniei, Dreptul consumatorului. Moștenire etc. Departamentul Memoria Chişinăului a elaborat 10 liste bibliografice tematice la solicitarea Băncii Naţionale, a autorilor de manuale, pentru Atelierul Wikipedia din Chișinău etc. Forma de afișare și furnizare a listelor diferă: unele sunt înregistrate pe calculator şi transmise prin poşta electronică, altele plasate pe blogurile bibliotecii sau tipărite în format tradiţional:

BPD

• 117

I. Mangher

• 39

O. Ghibu

• 16

A. Russo

• 12

Maramureș

• 11

Biblioteca centrală

• 10

A. Mickiewicz, A. Donici, Ovidius, Traian, N. Titulescu, Târgu-Mureș

• 5-8


61

Buletine informative Informarea utilizatorilor despre achiziţiile noi a fost efectuată prin intermediul buletinelor informative la Filiala „I. Mangher”: Intrări de carte evreiască în Bibliotecă în semestrul II al anului 2014 şi în anul 2015 care au inclus 36, şi respectiv, 116 titluri de documente şi Lista publicaţiilor periodice, intrate în Bibliotecă pe parcursul anului 2015. Buletinele au fost postate pe pagina blogului „Ebraika”. Acest tip de resurse nu este popular, din motivul că informarea utilizatorilor poate fi efectuată și prin alte metode, inclusiv prin intermediul catalogului electronic. Mape, fișiere tematice Mapele tematice rămân a fi una din formele accesibile de informare a utilizatorilor la unele biblioteci, în special cele specializate, sau unde sunt secţii pentru copii. La unele filiale mapele tematice sunt în stare nesatisfăcătoare, necompletate, au un aspect inestetic. În anul 2015 numărul mapelor tematice (64) a diminuat în comparație cu anul 2014 (101). Mape tematice noi practic nu sunt, au fost actualizate și utilizate mapele existente. Filiala „I. Mangher” deţine cel mai mare număr de mape tematice – 20, completate cu 784 de materiale noi. Filiala „I. Mangher” este unica din filialele BM ce deţine două fişiere tematice în format tradițional Cultura muzicală a Moldovei și Cultura muzicală a Israelului, care au fost completate cu 60 de fişe. Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Filiale Filiala „I. Mangher” Filiala A. Russo Filiala „A. Donici” Filiala Traian Filiala „M. Ciachir” Filiala M. Costin Filiala „A. Mickiewicz” Filiala M. Drăgan

Cantitate 20 10 9 6 5 4 3 3

Mapele tematice, în majoritate, sunt dedicate sărbătorilor naţionale, creştine, tradiţiilor, istoriei Chişinăului, subiectelor legate de sănătate, ecologie, natură etc.


62

ACTIVITĂȚI INFORMAȚIONAL-BIBLIOGRAFICE Zile de informare Ziua de informare reprezintă o formă a asistenţei informaţionale şi o activitate importantă de informare a publicului despre colecţiile de documente pe care le deţine biblioteca. Pe parcursul anului 2015 s-au organizat 151 de zile de informare (în 2014 – 160), la care au participat 11 836 (2014 – 12 042) de utilizatori. Dacă în anii precedenţi majoritatea zilelor de informare au avut ca temă Intrările noi, în 2015 bibliotecile au organizat mai multe Zile de informare tematice, dintre care 10 activităţi consacrate Anului promovării valorilor europene. Analiza zilelor de informare tematice scoate în evidență faptul că bibliotecile confundă zilele de informare cu lecţiile bibliografice. Ex.: Catalogul electronic, prioritatea anului 2015; Bibliotecile Chişinăului: proiecte, servicii şi programe; („Alba Iulia”); Cercetarea bibliografică la „Biblioteca Municipala „B.P. Hasdeu” („A. Donici”), Site-uri educaționale în ajutorul activității profesionale („A. Mickiewicz”); Fii deștept! Ia un card inteligent („Târgovişte”). Reviste bibliografice Organizarea şi desfăşurarea revistelor bibliografice contribuie la procesul de promovare a colecţiilor și informare a utilizatorilor. Ele sunt organizate ca eveniment separat, precum și în cadrul altor activități (prezentări de carte, întâlniri cu personalităţi, zile de informare etc.) În anul 2015 au fost organizate 571 reviste bibliografice (939 în 2014). Această cifră include şi revistele virtuale, plasate pe blog-urile filialelor, pe SlideShare. Scăderea numărului de reviste poate fi explicată prin axarea bibliotecarilor pe alte priorităţi ale bibliotecii sau prin existența unor probleme în interpretarea termenilor revista bibliografică și expoziție online. În unele filiale această formă de informare a utilizatorilor este solicitată: M. Costin – 83; Biblioteca Centrală – 81; „Ovidius” – 49; „O. Ghibu” – 48; „M. Ciachir” – 42; „I. Mangher” – 27, dar sunt şi filiale la care revistele bibliografice se organizează rar: „M. Lomonosov” – 1; „Maramureş” – 5; CAIE – 4; „H. Botev” – 3. Unele filiale au fost destul de ingenioase la acest compartiment, exemplu Filiala „O. Ghibu”, care a organizat reviste bibliografice pe diverse teme consacrate priorităţilor bibliotecii: Reviste despre viața și opera scriitorilor aniversari și in Memoriam; oamenilor de artă; pe teme de istorie; lingvistică; medicină; Reviste elaborate în cadrul Anului Promovării Valorilor Europene; Reviste elaborate în cadrul Zilelor Bibliotecii; Reviste elaborate în cadrul proiectului Trolleybook – cartea cu antene etc.


63

Biblioteca Centrală, la fel, a realizat o mare diversitate de reviste bibliografice de promovare a anumitor compartimente din colecţie (colecţia Moştenire, literatura din Sala de carte engleză), realizate în cadrul priorităţilor anului 2015, proiectelor şi programelor comune BM „B.P. Hasdeu”. Decada Oraşul meu În anul 2015, al şaptelea an consecutiv, Biblioteca Municipală s-a implicat activ în desfăşurarea Decadei Oraşul meu, organizând un spectru impresionant de acţiuni culturale. Multitudinea de activităţi prilejuite de acest eveniment s-a axat pe informaţii despre trecutul şi prezentul Chişinăului, fapte interesante din istoria capitalei, personalităţi marcante, aniversate în anul 2015, instituţii aniversare, monumente arhitecturale etc. Constatăm că pe parcursul Decadei Oraşul meu majoritatea activităţilor desfăşurate au avut un impact impunător, în total fiind organizate 256 de activităţi, la care au participat 6 306 persoane, vizitând biblioteca în această perioadă 45 969 de chişinăuieni. E de menţionat că în perioada Decadei Oraşul meu, filialele din reţeaua BM au avut ca invitaţi circa 45 de personalităţi chişinăuiene din diverse domenii: cultură, literatură, artă, medicină, istorie, academicieni ş.a. Diverse teme referitoare la originea, istoria şi cultura oraşului Chişinău, contribuţia personalităţilor care au promovat valorile culturale şi arhitecturale ale oraşului, precum şi contribuţia Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în valorificarea şi promovarea patrimoniului chişinăuian au fost abordate în cadrul Zilelor de informare şi a discuţiilor / dezbaterilor, organizate în filialele BM. Aceleaşi teme au fost puse în discuţie în diverse reviste bibliografice: Cu ei se mândrește Chişinăul; Chişinău – oraş cu istorie, oraş cu viitor; (Biblioteca Centrală); Scriitori din sectorul Buiucani „pe raftul bibliotecii” (Filiala „Alba Iulia”); O soprană fără de egal: 80 ani de la naşterea Mariei Bieşu (Filiala Codru); Кишинѐв – каким мы его помним… (Filiala „L. Ukrainka”), precum şi reviste bibliografice virtuale Despre Chişinău cu dragoste şi dăruire (CAIE); Personalităţi chişinăuiene în bibliografii (Filiala „Ştefan cel Mare şi Sfânt”). În aceeaşi ordine de idei se încadrează şi spectacolele literar-muzicale Maria Bieşu – eternul cântec al lui Dumnezeu; Odă oraşului meu (CAIE); Город мой ты песня и легенда (Filiala M. Costin); Образ Кишинѐва в творчестве бардов (Filiala „I. Mangher”) etc. Expoziţiile tradiţionale de carte au pus în valoare patrimoniul nostru local, promovând cărţile despre Chişinău din fondurile BM: Chişinău – file de istorie, file de destine (Biblioteca Centrală); Personalităţi chişinăuiene în biobibliografii (Departamentul „Memoria Chişinăului”); În ritm de dans cu


64

Vladimir Curbet – 85 de ani de la naştere (Filiala de Arte „Tudor Arghezi”); Iurie Colesnic – o personalitate care onorează Chişinăul (Filiala „O. Ghibu”); Soprana Maria Bieşu „priveghetoarea” Operei Naţionale din Chişinău (Filiala „Ovidius”). De un real succes s-au bucurat cărţile cercetătorului Iurie Colesnic, consacrate capitalei, precum şi alte scrieri dedicate oraşului: Chişinăul din amintire (filialele „Transilvania”, „Târgovişte”), Chişinăul şi chişinăuienii (filialele „Transilvania”, „Maramureş”, „Târgu-Mureş”, „Târgovişte” Codru, Traian), Chişinăul din inima noastră (filialele „Târgu-Mureş”, „Transilvania”, „Maramureş”, M. Costin, A. Russo, Codru, Traian), Chişinăul nostru necunoscut (CAIE), Chişinăul ascuns sau o încercare de resuscitare a memoriei unui oraş de Lică Sainciuc (filialele de Arte „Tudor Arghezi”, „O. Ghibu”, V. Bielinski), Chişinăul în literatură (filialele „Transilvania”, „Târgu-Mureş”, V. Bielinski, de Arte „Tudor Arghezi”, Biblioteca Centrală, CAIE, N. Titulescu), care au fost prezentate cititorilor pe perioada Decadei Oraşul meu. Pentru a trezi interesul cititorilor faţă de valorile istorice şi culturale ale capitalei, în biblioteci au mai fost organizate diverse activităţi cognitive: ringuri intelectuale (Filialele „Transilvania”, „A. Donici”, „A. Mickiewicz”, „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, M. Costin, N. Titulescu, Traian, „L. Ukrainka”, „H. Botev”, A. Russo; concursuri în diferite formule, cum ar fi concursul inedit numit BiblioCityQuest (Filiala „A. Mickiewicz”); concursuri de eseuri (filialele „Alba Iulia”, V. Bielinski, N. Titulescu, Traian, „H. Botev”); concursuri de desene (Filialele „M. Ciachir”, „L. Rebreanu”, A. Russo, „Târgovişte”, N. Titulescu, „Transilvania”). În unele filiale ale BM au fost utilizate şi alte metode de promovare a Chişinăului, cum ar fi organizarea atelierelor de creaţie: de handmade – Confecţionarea unei brăţări cu simbolica Chişinăului: membrii atelierului „Miracol” (Filiala „Ovidius”); Un buchet pentru oraşul meu (Filiala „Târgovişte); de origami – Ornamentăm oraşul nostru Chişinău (Filiala „I. Mangher”); de ceramică şi desen – Chişinău, oraşul meu natal (Filiala „I. Mangher”). Departamentul „Memoria Chişinăului”, având în fondul său colecţii speciale: Chişinăul în suvenire; Chişinăul în filatelie; Chişinău – colecţie de plicuri şi cărţi poştale, a organizat expoziţii speciale de exponate, care au fost prezentate şi în filialele BM. Utilizatorii bibliotecii au contribuit şi ei la valorificarea patrimoniului cultural prin: expoziţii de pictură – Solista fără pereche – Maria Bieşu, realizate de pictoriţa Iuliana Slutu (Filiala „O. Ghibu”); Oraş natal – tezaur sfânt (Filiala „A. Donici”); Iubitul meu oraş (Filiala „M. Lomonosov”); Chişinăul în expresia artistică a tinerilor: set de lucrări grafice realizate în tehnică combinată – acuarelă, cariocă, creion de ceară


65

de Elena Bocancea, elevă a Colegiului de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău (Filiala de Arte „Tudor Arghezi”); expoziţii de fotografii – Chişinău – mon amour, fotograf Iurie Răileanu (Biblioteca Centrală); Город. Улицы. Люди: lucrările clubului „Luceafărul” (Filiala „M. Lomonosov”), şi expoziţii de lucrări manuale – Cu drag pentru oraşul meu (Filiala „Ovidius”). Activităţile organizate pe parcursul Decadei au fost acompaniate de prezentări de proiecţii slideshow, prezentări video, poveşti digitale transmise într-o manieră creativă, însoţite de sunet şi imagine: Chişinăul vechi & Chişinăul modern (Biblioteca Centrală); Călătorii virtuale prin oraşul drag (CAIE); (Re)Cunoaşte Chişinăul (Filiala „A. Mickiewicz”); File din istoria clădirii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (Filiala „Alba Iulia”); Chişinău, oraş de vis (Filiala „A. Mickiewicz”). Şi colaboratorii Departamentului „Memoria Chişinăului” s-au implicat în Decada Oraşul meu, publicând pe blogul Chişinău, oraşul meu impresii ale cetăţenilor străini, date aniversare, eseuri despre Chişinău. Blogul Chişinău, oraşul meu, administrat de Departamentul „Memoria Chişinăului”, atrage mulţi utilizatori virtuali din ţară şi de peste hotare şi este un suport informaţional important pentru desfăşurarea decadei, fiind folosit de filialele BM în activităţile dedicate Chişinăului. Blogurile filialelor, de asemenea, au fost pline de informaţii interesante şi captivante (54 de postări). Desfășurarea Decadei Oraşul meu a fost menţionată şi în sursele mass-media de Larisa Arseni (Raisa Grimalschi) de la CAIE la emisiunile: Dor de izvor şi Expres muzical; de Filiala „Alba Iulia” la emisiunea radiofonică Ora copiilor, Radio Moldova 1 şi de voluntarul de la Filiala „Ovidius” Ana Ostaşevschi, studentă la UST, Facultatea Filologie, cu articolul O vizită pe timp de ploaie, publicat în ziarul Jurnal de Chişinău. Analizând activităţile prezentate de biblioteci pe parcursul Decadei Oraşul meu, constatăm faptul că filialele BM au folosit diverse forme atât tradiţionale, cât şi electronice de promovare şi valorificare a patrimoniului cultural şi istoric al capitalei. Este lăudabil faptul că pe an ce trece, la activităţile organizate şi desfăşurate în perioada Decadei Oraşul meu, participă tot mai multe personalităţi marcante chişinăuiene, copiii având posibilitatea de a se familiariza cu experienţa de viaţă şi profesională a acestora, precum şi de contribuţia lor adusă la păstrarea identităţii şi memoriei culturale a oraşului. Impactul Decadei Oraşul meu: 

promovarea patrimoniului cultural şi istoric al oraşului;


66

diversificarea numărului de activităţi culturale şi a metodelor de promovare prin utilizarea tehnologiilor informaţionale;

participarea şi implicarea activă a personalităţilor chişinăuiene.

CULTURA INFORMAŢIEI Tranzacţii de instruire (lecţii, consultaţii) Formarea şi educarea culturii informaţiei a utilizatorului rămâne a fi una din funcțiile de bază ale activităţii unei biblioteci. Ea presupune formarea competenţelor informaţionale şi bibliografice, educarea tehnologică a utilizatorilor prin intermediul lecţiilor şi consultaţiilor bibliografice, activităţilor interactive; formarea culturii lecturii, promovarea culturii informaţiei. Activitatea BM în această direcţie pe parcursul întregului an 2015 a fost axată pe un şir de activităţi organizate sub formă de tranzacţii de instruire: lecţii/ore informaţionale, consultaţii, precum şi activităţi metodice organizate de DMC – ateliere profesionale adresate bibliotecarilor etc. În acest an prioritatea BM a fost Conexiune și integrare locală: catalogul electronic şi acesta a fost principalul obiectiv pentru toate filialele. În acest scop, o mare parte a tranzacţiilor de instruire oferite de biblioteci s-au axat pe utilizarea Catalogului electronic al BM. Scopul acestor tranzacţii a fost familiarizarea utilizatorilor şi instruirea lor în utilizarea catalogului electronic, navigarea în Internet, utilizarea serviciilor electronice şi resurselor informaţionale de pe site-ul BM, blogurile bibliotecilor etc. În anul 2015 BM „B.P. Hasdeu” a organizat 22 896 de acţiuni de instruire, cu o creştere de 4441 faţă de anul 2014 (18 455). Dintre care 17 487 de lecţii (2014 – 9253): Lecţii bibliografice – 8543; Lecţii informaţionale – 6627; Lecţii tehnice – 2317 şi 5409 de consultaţii (2014 – 8194).


67

Tranzacții de instruire Filiala Biblioteca Centrală Filiala „I. Mangher” de Arte „T. Arghezi” Filiala „L. Rebreanu” Filiala „Alba Iulia” Filiala „M. Lomonosov” Filiala „L. Ukrainka” CAIE Filiala Codru Filiala N. Titulescu Filiala „Transilvania” Filiala „Târgu-Mureş” Filiala „Ovidius” Filiala M. Costin Filiala „A. Mickiewicz” Filiala „Ștefan cel Mare” Filiala A. Russo Filiala „O. Ghibu” Filiala „H. Botev” Filiala Traian Filiala „M. Ciachir” Filiala M. Drăgan BPD Filiala „Maramureş” Filiala „Târgovişte” Filiala V. Bielinski Filiala „A. Donici” Total:

Bibliografice 1225 118 127 0 141 61 27 380 11 327 564 153 635 413 101 557 251 451 365 1224 129 212 986 0 23 43 19 8 543

Informaţi onale 1176 16 188 0 72 327 76 374 18 236 1155 136 284 434 166 317 100 322 24 186 71 48 779 0 105 5 12 6 627

Tehnice

Consultaţii

399 4 72 0 10 147 24 74 0 71 655 51 56 0 99 67 9 2 122 87 11 9 270 0 70 1 7 2 317

2194 28 45 0 9 403 191 214 24 168 180 5 84 216 1 123 92 930 1 26 105 13 118 0 222 4 13 5 409

Total 4994 166 432 0 232 938 318 1042 53 802 2554 345 1059 1063 367 1064 452 1705 512 1523 316 282 2153 0 420 53 51 22 896

Cel mai mult a crescut numărul tranzacţiilor de instruire bibliografice (220%), de două ori, ce includ asistenţă în căutarea la raft, elaborarea descrierilor bibliografice, utilizarea ediţiilor de referinţă. Numărul lecţiilor informaţionale a crescut cu 180%, aici sânt incluse: asistenţă în căutarea în OPAC, baze de date şi internet, căutarea pe site-ul bibliotecii, crearea conturilor pe reţele sociale etc. Cele mai multe tranzacţii de


68

acest tip, precum şi lecţii tehnice, au realizat filialele, care dispun de stații de lucru pentru utilizatori: Biblioteca Centrală, „Transilvania”, BPD. Cele mai multe tranzacţii de instruire în anul 2015 au fost realizate de Biblioteca Centrală, filialele „Transilvania”, BPD, „O. Ghibu”, Traian, iar cele mai puţine tranzacţii au înregistrat filialele A. Donici, V. Bielinski, Codru. Bibliotecile „L. Rebreanu” şi „Maramureş” în anul de referinţă au realizat trei lecţii de instruire şi, respectiv, 22 de lecţii şi 285 de consultaţii, însă acestea nu au fost înregistrate în soft-ul „Biblioreferinţe”. Ziua bibliografiei la BM „B.P. Hasdeu” În anul de referință, Ziua Bibliografiei la „B.P. Hasdeu” s-a desfăşurat pentru a șaptea oară. Tema Zilei a fost aleasă conform priorităţii anului: „Conexiune și integrare locală: catalogul electronic” şi s-a desfăşurat cu genericul Catalogul on-line al BM „B.P. Hasdeu. Departamentul „Memoria Chişinăului”, ca centru metodic a elaborat şi expediat către filialele BM un plan model cu sugestii și recomandări în desfășurarea Zilei Bibliografiei şi exemple de activităţi, precum multe teme pentru lecțiile de instruire (la alegere). Pentru a facilita desfășurarea lecțiilor, a fost elaborată o prezentare on-line Căutarea în OPAC în colaborare cu Departamentul Tehnologia Informației. Acest suport informațional poate fi accesat la adresa http://goo.gl/RXj5Rq. Ziua Bibliografiei a coincis cu o serie de activități culturale la nivel de reţea, însă a fost un eveniment reușit, fiind bogată în evenimente ca și anii precedenți. Filialele au realizat importanța cunoașterii utilizării OPAC-ului și au organizat un număr semnificativ de tranzacții de instruire. De asemenea au fost organizate și alte activități informațional-bibliografice: prezentări ale biobibliografiilor cu participarea personalităţii bibliografiate, lecţii, reviste bibliografice, prezentări de carte, activităţi interactive (ring bibliografic, concurs de erudiție etc.), expoziţii de documente (ediţii de referinţă, bibliografii, biobibliografii şi alte publicaţii editate de BM „B.P. Hasdeu”). Cu toate că în acest an Ziua Bibliografiei a avut o temă comună pentru toate filialele legată direct cu prioritatea anului au fost organizate multe lecții și consultații privind utilizarea catalogului electronic. Comparativ cu anul 2014 numărul participanților a fost mai mic, dar este îmbucurător faptul că au fost realizate mult mai multe activități. Numărul mare a activităților este justificat prin implicarea activă a filialelor BM la promovarea catalogului electronic și importanța cunoașterii acestuia, utilizatorii acumulând atât cunoștințe teoretice, cât și practice.


69

Ziua Bibliografiei trebuie să fie bine promovată utilizatorilor interesați de acumula și a aplica informația în viața profesională și în autoinstruire, sau în procesul de învățământ de către elevi. Impactul Zilei Bibliografiei: 407 de activități informaționale cu 2 616 de participanți. Activitățile desfășurate în această zi au fost promovate pe mediile sociale: site-ul BM, blogurile filialelor (Biblioteca Centrală, „O. Ghibu”, „Târgu Mureş”, „L. Rebreanu”, N. Titulescu, „Transilvania”, „Alba Iulia”, „Ovidius”, DMC etc.), precum și pe rețele sociale (Facebook, Flickr, Twitter, G+, etc. ).


70


71

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ONLINE SERVICII WEB Mediile sociale – bloguri, rețele sociale, servicii interactive – au impus bibliotecile să treacă la un nou nivel, oferind servicii şi colaborare interactivă permanentă, și astăzi sunt parte componentă a fiecărei biblioteci, un instrument efectiv de marketing, o platformă excelentă de lucru cu cititorii. Actualmente Biblioteca Municipală dispune de trei site-uri, 41 de bloguri, 31 de pagini instituționale, șase grupuri pe Facebook, 22 de conturi pe YouTube, 18 conturi pe Flickr, Picassa, cinci conturi pe Twitter, trei – pe Slideshare, câte un cont instituțional pe LinkedIn și Google+, trei pe Pinterest și două pe Instagram. Interacțiune pe mediile sociale 2015 Vizite blog 800 946 Postări blog 4 854 Pagini vizualizate blog 913 216 Prieteni Facebook Aprecieri Facebook Interacțiuni Facebook Comentarii Facebook Postări YouTube Vizualizări YouTube Postări Flickr Vizualizări Flickr

58 865 77 362 9 317 290 2 795 804 276 454 7 038 151 163

Prieteni Twitter Interacțiuni Twitter Postări (tweets)

1 431 18 860 1 409

Interacțiuni Pinterest Aprecieri Pinterest

4 823 190

Prieteni Google+ Interacțiuni Google+

8 636 568 724

Interacțiuni Slideshare 13 799 Descărcări Slideshare 90

Bloguri În plan cantitativ și informativ blogurile administrate de filialele BM sunt resurse, care atrag un flux mare de utilizatori, interesați de informațiile despre orașul natal și personalitățile lui, activitățile organizate și colecțiile bibliotecii. Ca argument servesc cele 4 854 de postări publicate în anul de referință, vizualizate de 913 216 ori, numărul vizitatorilor unici ajungând la 800 946. Comparând datele statistice din ultimii trei ani, în anul de referință se observă o descreștere a indicatorilor vizite, postări, vizualizări, care este justificată de existența în mediul virtual al resurselor


72

informaționale cu o politică mai clară de marketing, de vizibilitate a conținutului, fapt ce impune bibliotecile să creeze publicații cât mai competitive. Totuși, putem afirma că dinamica utilizării blogurilor este stabilă. Coeficientul de utilizare balansează între 1,1 în 2013, 1,2 în 2014 și 1,14 în 2015. Dinamica utilizării blogurilor 1 097 277 1 086 324

957 460 914 339 800946

913216

4854 5533 4636 postari

vizite 2015

2014

vizualizari 2013

Analizând conținuturile oferite utilizatorilor constatăm, că cele mai multe postări a publicat Filiala „Ovidius” (717), urmată de Filiala „Ștefan cel Mare” (409). Iar evaluarea postărilor relevă conținutul atrăgător pentru utilizator al blogurilor specializate, ca Chișinău, orașul meu, Centrul Academic Eminescu, Chișinăul muzical și a blogurilor pentru copii. Comparația datelor arată că pe aceste bloguri utilizatorul revine și parcurge mai multă informație la o vizită. Bloguri Chișinău, orașul meu

Vizite 42 372

Postări 292

Vizualizări 81 698

Ne întâlnim la biblioteca Ștefan cel Mare CAIE Regatul spiridușilor Ora poveștilor Biblioteca „Onisifor Ghibu”

57 386

409

60 320

57 598 48 884 45 510 43 953

235 90 126 202

59 248 50 975 46 486 45 600

Biblioteca Ovidius în dialog cu comunitatea Biblioteca Nicolae Titulescu Biblioteca de Arte T. Arghezi BiblioCity

39 812

717

41 660

37 604 21 043

164 47

39 139 37 691

31 330

120

35 484


73

Postările populare reflectă activitatea bibliotecii: prioritățile anului (Anul valorilor europene), cărțile aniversare, curiozități din viața clasicilor, informații despre Chișinău și chișinăuieni, artă, cultură. Topul celor mai populare 20 articole de pe blogurile BM: Postare Vizualizare Filiala Istoria Chişinăului, epoca modernă 1 694 DMC Expoziţii de artă 1 391 Filiala de Arte „T. Arghezi” Nicolae Georgescu. Eminescu în 1 120 CAIE oglinzile medicale O călătorie imaginară prin Franța 951 N. Titulescu 75 de ani de la fondarea Academiei de 433 DMC Muzică, Teatru şi Arte Plastice Выдающиеся знаменитости 314 M. Costin Кишинева Învăţământul în Chişinău. Licee 313 DMC Поэтэсса польского народа 282 „A. Mickiewicz” Вечно живые темы молдавской 264 M. Costin литературы Muzeele din Chişinău 235 DMC 20 de curiozităţi despre capitala 219 DMC Republicii Moldova Pictorul Victor Cobzac, 65 de ani de la 212 DMC naştere Новорічне свято без новорічних 192 „L. Ukrainka” казусів Franța: istorie și cultură 188 „L. Rebreanu” Анджей Стасюк – бунтарь и 184 „A. Mickiewicz” романтик О культуре во все времена 171 A. Russo Curiozităţi despre cele mai renumite 150 M. Drăgan biblioteci din lume Mihail Sadoveanu. „Baltagul” (1939) – 149 M. Costin 85 ani de la publicare Sănătatea este comoara pe care puţini 143 „O. Ghibu” ştiu să o preţuiască


74

Periodicitatea publicării articolelor, în medie, corespunde cerințelor – 3,0 per lună, cu câteva mici excepții: blogurile filialelor „H. Botev”, Codru, Biblioteca Publică de Drept, V. Bielinski, „Maramureș”, M. Drăgan și Deutscher Lesesaal sunt actualizate lunar. Dovada a interacțiunii bibliotecii cu utilizatorii sunt aprecierile materialelor postate – 340 de comentarii și 13 104 de distribuite pe rețelele de socializare (Facebook, Google+, Twitter, Pinterest). Comentariile, în comparație cu anul 2014 au diminuat, dialogul cu utilizatorul, preponderent fiind realizat pe rețele sociale, și se referă la utilitatea și exactitatea informației, conțin sugestii de completare și dezvoltare a conținutului propus. Încă un argument în favoarea valorii informației publicate de BM, sunt trimiterile sau referințele la postările bibliotecii pe alte site-uri, ca diez.md, locals.md, timpul.md, ziarulnational.md, facebook,old.kp.md, yupi.md, adevărul.ro, ro.wikipedia.org, locals.md, curentul.md, moldovastamps.org, unimedia.info, monument.sit.md, istoria.md, allmoldova.com, historia.ro, nationalmuseum.md, zdg.md, vedomosti.md, limbaromana.md. În concluzie, constatăm că blogurile sunt instrumente importante de informare și promovare a bibliotecii. Aspectul de interacțiune bibliotecă-utilizator rămâne să fie actual, bibliotecile trebuie să-și evalueze activitatea în această direcție, asigurând conținuturi interesante, atrăgătoare și incitante la discuții. Aspectul de asigurare a accesului la informația de pe blog constituie încă o problemă, care trebuie să fie examinată și soluționată în 2016 și care presupune crearea unor etichete relevante pentru fiecare postare și distribuirea articolelor pe toate canalele media existente. YouTube Popularitatea YouTube-ului este evidentă – în anul de referință colecția de materiale video create de bibliotecă s-a completat cu 804 de clipuri (pentru comparație 1452 în 2014), vizualizate de 276 454 ori (211 384 – 2014), ceea ce reprezintă 343 de vizualizări per clip. Filiala Postare Vizualizare Traian „M. Lomonosov” Filiala de Arte „T. Arghezi” „Alba Iulia” „Transilvania” CAIE Biblioteca Centrală „A. Mickiewicz” „A. Donici” „Ştefan cel Mare”

75 107 21 82 160 96 9 7 75 67

124 687 33 202 26 061 16 251 14 267 13 007 11 686 11 672 4 172 1 638


75

După numărul de vizualizări în top se află Filiala Traian, care continuă se ofere utilizatorilor virtuali înregistrări ale poveștilor, precum și activitățile pentru copii organizate, urmată de Filiala „M. Lomonosov”, care și după numărul de clipuri, în mare parte muzicale, dar și de la ședințele clubului KLIK, și vizualizările demonstrează convingător că activitățile sale prezintă un interes constant pentru utilizatorii fideli ai bibliotecii. Filialele „Transilvania”, „A. Donici”, „Ștefan cel Mare” au publicat un număr considerabil de postări, dar din motivul lipsei de distribuiri și promovare au acumulat puține vizualizări. Topul celor mai vizualizate conturi de pe YouTube în 2014: Filiala „Transilvania” „Transilvania” „Târgoviste” „L. Rebreanu” „Târgoviște” CAIE

CAIE „Transilvania” BPD „A. Mickiewicz” „Alba Iulia” „Târgu-Mureș” BPD „A. Mickiewicz”

Postare Un nume al patriotismului cultural românesc O viață trăită în lumea cărților 20 de ani – Caleidoscopul amintirilor Poezia „Puişorii" de Grigore Vieru cântată de copiii de la grădiniţa nr.160 Excursie în bibliotecă La crucea de piatră - cântec folcloric în interpretarea ansamblului Bucovina de la CM „Ştefan Neaga” Noapte de iarnă în interpretarea ansamblului Floricele muzicale Cititorii adună mierea cuvântului Discurs în cadrul prezentării de carte la BPD, Cazacu Octavian, doctor în dr., lector univ. Hoțul de umbre de Marc Levy: poveste digitală Elena Tamazlâcaru - La sfatul opincuțelor Grigore Vieru – poet al neamului Discuţie publică „Reformarea Justiţiei în Republica Moldova" Chișinău – oraș de vis: poveste digitală

Vizualizări 390 339 250 234 230 225

199 198 173 167 164 136 127 113

În topul celor mai populare postări au intrat și poveștile digitale, create de bibliotecarii instruiți în cadrul cursului respectiv organizat la CNEPB de doi formatori: Liliana Juc și Angela Borș. În acest context pot fi menționate creațiile Un nume al patriotismului cultural românesc, O viață trăită în lumea cărților (Filiala „Transilvania”); 20 de ani – Caleidoscopul amintirilor, Excursie în bibliotecă (Filiala „Târgoviște”), elaborate


76

cu ocazia redeschiderii Filialei „Târgoviște”; Hoțul de umbre de Marc Levy, Chișinău – oraș de vis (Filiala „A. Mickiewicz”) – dedicate cărții din Bătălia cărților și Decadei Orașul meu. Conținutul video publicat de filialele BM s-a axat pe activitățile cu caracter informațional (lecții bibliografice), serate, întâlniri cu scriitori, alte personalități, recitaluri, prilejuite diferitor ocazii, programelor de lectură, ca Chișinăul citește, Bătălia cărților etc. Concluzii Conținutul publicat de filialele BM demonstrează implicarea comunității în activitatea bibliotecii, dar promovarea slabă – lipsa distribuirilor pe rețele sociale, a adnotărilor, descrierilor activităților prezentate, a etichetelor respective – limitează accesul la aceste materiale. În acest context, în anul 2016, bibliotecarii trebuie să țină cont de aceste aspecte pentru a redresa situația și a lărgi area de distribuire a conținutului creat. Flickr, Picassa Pe parcursul anului de referință, colecția de fotografii a BM pe Flickr și Picassa a crescut considerabil în comparație cu anul 2014 (100 399), acumulând în anul de referință 151 163 de vizualizări ale celor 7038 de imagini de la activitățile organizate de biblioteci. Calitatea imaginilor publicate, trierea materialelor, organizarea și distribuirea lor rămâne o problemă. Filiala Biblioteca Centrală „I. Mangher” „L. Rebreanu” „O. Ghibu” CAIE „Alba Iulia” Traian „M. Lomonosov ” „A. Mickiewicz” „Transilvania” N. Titulescu

Postări 823 762 739 730 725 589 517 515 330 283 273

Vizualizări 38 901 22 019 23 924 3 353 15 921 2 283 14 644 1 573 7 220 13 833 1 493

„Târgu-Mureş”

233

1 350

„A. Donici” M. Costin BPD Filiala de Arte „T. Arghezi”

183 181 145 0

1 180 1 621 1 478 370


77

Cele mai multe fotografii sunt plasate pe aceste platforme sociale de: Biblioteca Centrală, filialele „L. Rebreanu”, „I. Mangher”, „O. Ghibu”, CAIE, „Alba Iulia”, „Traian”. Menționăm faptul, că filialele „O. Ghibu” și „Alba Iulia”, deși postează multe materiale de la activitățile din bibliotecă, înregistrează puține vizualizări, motivul – neorganizarea albumelor, lipsa etichetelor și descrierilor. Twitter Nivelul de utilizare a Twitter-ului continuă se scadă, în comparație cu anii precedenți. Din cele 27 de conturi ale filialelor BM create în 2010, în anul de referință sunt actualizate numai patru – Biblioteca Municipală (cont instituțional), filialele: „Alba Iulia”, „I. Mangher”, „Târgu-Mureș”. Tabelul de mai jos ilustrează prezența pe Twitter a celor patru biblioteci. prieteni

vizualizare

postare

423

BM

9998

734 354

„I. Mangher”

158 27

„Târgu Mureș”

112

1825

1478

178 425 156

„Alba Iulia” 0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Analizând datele statistice, constatăm o mărire a numărului de prieteni de la 752 în 2014 până la 1431 în 2015, și o diminuare a numărului de postări de la 7 476 de postări în 2014, la 1 409 cu 18 860 de vizualizări. Printre cei care urmăresc informațiile distribuite sau postate de bibliotecă 61% revine instituțiilor mass-media – „Teleradio-Moldova”, Free time Moldova, Kishinev.net, Curaj TV, News Maker, Civic Fest Moldova ș.a. Facebook Facebook rămâne cea mai populară platformă socială în filialele BM, prin intermediul căreia utilizatorul virtual este informat în timp real despre tot ce se întâmplă nou în bibliotecă. Pe parcursul anului 2015 toate profilurile filialelor au fost convertite în pagini instituționale.


78

Utilizarea acestei rețele sociale s-a remarcat printr-o activitate fructuoasă la capitolul promovare, care s-a manifestat prin cele 9 317 290 de interacțiuni cu 58 865 de prieteni ai BM, 77 362 de aprecieri, 2795 de comentarii, 7416 de distribuiri. Indicatorul interacțiuni a înregistrat o creștere progresivă de patru ori mai mare decât în 2014 – 2 300 880. Ca și în anul precedent, ponderea majoră a utilizatorilor o constituie femeile – 80%, 20% – bărbații. Conform criteriului de vârstă, cei mai activi (în medie) au fost persoanele cuprinse: –

între 18-24 ani şi 25-34 ani (57%);

între 35-54 (23%);

între 55-64 (10%).

În topul celor mai active și vizitate pagini de pe Facebook este Biblioteca Centrală (contul Biblioteca Hasdeu) și Filiala de Arte „T. Arghezi” care au înregistrat peste un milion de interacțiuni – respectiv 1 851 640 de interacțiuni cu 6 259 de prieteni ale paginii și 1 217 155 de interacțiuni cu 5 145 de prieteni. Și celelalte filiale au publicat informații interesante, care au prezentat interes vizitatorilor paginii. Filiala Biblioteca Centrală Filiala de Arte „T. Arghezi” „Târgu-Mureş” „L. Rebreanu” „A. Mickiewicz” „Ovidius” „Transilvania” BPD „Ştefan cel Mare” N. Titulescu

Interacțiuni Aprecieri Comentarii Distribuiri Fani 1 851 640 4 764 145 404 6 259 1 217 155 1 545 127 97 5 145 980 588 851 088 745 476 537 316 511 930 486 844

3 066 5 615 2 715 2 384 2 533 3 546

83 58 74 125 83 97

401 1 136 174 273 194 486

3 460 2 997 4 104 4 308 2 938 1 661

292 885 261 694

825 797

38 110

57 75

4 065 2 155


79

Tipul de postări utilizat pe baza mediei de impact și interacțiune se prezintă în felul următor:

stare; 136,2 video clip distribuit; 229,3

video clip; 489,6

fotografii; 480,4

link; 267,4

Conform graficului, reiese că cel mai des filialele publică video clipuri sau distribuie video clipuri și fotografii (75%), 17% distribuie linkuri, iar publică informații numai 8%. Referindu-ne la tipul publicației, constatăm că ele diferă de la filială la filială – unele publică multe fotografii, iar alții video clipuri proprii sau distribuite. Proiectele desfășurate sau lansate de bibliotecă în 2015: Bătălia cărților, Trolleybook, Chișinăul citește, Citim Eminescu, Săptămâna ușilor deschise etc. au fost promovate, utilizând și postări pe perete și albume de fotografii și video clipuri. După cum se vede din tabelul de mai jos, cel mai mare număr de interacțiuni (vizualizări, aprecieri, comentarii) au acumulat fotoreportajele despre programul estival Trolleybook, aflat la ediția a doua. Topul continuă cu noul proiect al BM lansat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj – Bătălia cărților, programul de lectură Chișinăul citește, noul format al Săptămânii ușilor deschise, inițiativa comunitară Citim Eminescu; lansări de carte, activități, servicii.


80

Filiala BM BM BM BM BPD BM BC BM BC

CAIE BC BM BM BM BM „M. Lomonosov” BM BM BM BM, DMI BM BPD „M. Lomonosov” DMC „M. Lomonosov” „Targu-Mureș” „O. Ghibu” DMC CAIE „M. Lomonosov”

Postare Interacțiuni Trolleybook 2015 20 737 Bătălia cărților 7 157 Chișinăul citește 5 310 Săptămâna ușilor deschise 4 376 Lansări de carte 12.03.2015 3 614 Citim Eminescu! 2 503 Adevăr sau provocare cu Valeriu Streleț, la 2 071 Biblioteca Centrală Revelionul la BM 2 000 Un grup de bibliotecari din raioanele: Cantemir, 1 820 Ocnița, Dondușeni, Glodeni, Comrat, Râșcani în vizită la colegii de breaslă la Biblioteca Centrală Video cu academicianul Mihai Cimpoi despre rolul 1 732 bibliotecii în viață Săptămâna Ușilor Deschise la BM 1 712 Lecturi estivale 1 600 Redeschiderea Filialei Târgoviște 1 409 Expoziția Faustbook 1 394 Lansarea CD-ului „Cântare copilăriei” 1 335 Новогодняя открытка-сюрприз 1 300 Terapie prin lectură 1 209 Ziua Europei 1 200 Premiu internațional pentru inovație 1 186 Cărți noi 1 133 Carnet de cititor nou 1 121 Acum la Biblioteca Publică de Drept, consultații 1 058 juridice gratuite cu Ion Cojocari, avocat Неделя инноваций 2015 1 046 Arcul de Triumf din Chișinău – locul 5 în ratingul 879 celor mai frumoase arcuri din lume Aria lui Belcuore din opera Don Quijote 875 Cartea bună lume adună 864 Medalion literar (nr. 44) dedicat lui Traian Vasilcău 806 Expoziţie de suvenire şi filatelie, consacrată 786 Chişinăului la Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu Centrul Eminescu gazda oaspeţilor din R. Congo 780 Встреча с писательницей Ариной Сато-Абаби 726


81

Platforma de microblogging Tumblr a fost utilizată de BM și actualizată de fiecare dată când apărea un articol nou și interesant. În microblogul Știrile de ultimă oră la BM „B.P. Hasdeu” sunt postate și distribuite diverse informații referitoare la cărți și biblioteci – din 2013 până în prezent – 2 000 de postări. O altă rețea socială, Pinterest, a fost dezvoltată cu noi seturi de imagini despre activitățile și noile servicii ale BM. În total pe Pinterest au fost înregistrate 4 823 de interacțiuni și 190 de aprecieri, ce indică o mărire considerabilă în comparație cu 2014 (1 179 de interacțiuni și 92 de aprecieri, 112 persoane interesate). Platforma online de publicare a comunicărilor în formă de prezentări Slideshare continuă să fie utilizată atât pentru partajare de experiența profesională, cât și pentru promovarea resurselor informaționale prin expoziții virtuale. În total, în anul de referință au fost publicate 35 de prezentări (2014 - 35), vizualizate de 47 179 de vizitatori (2014 - 16 343) și 90 de descărcări. Cea mai vizualizată postare, fiind expoziția de carte a Filialei „A. Mickiewicz” Dragoste de carte, prilejuită Zilei îndrăgostiților, care a acumulat 26945 de vizualizări și trei descărcări. Concluzii Se observă o îmbunătățire evidentă și incontestabilă a markerelor de performanță a serviciilor electronice. Acestea se evidențiază, în primul rând, printr-o creștere și eficiență calitativă, redată prin impactul apreciativ al postărilor, dar și prin indicatori cantitativi – numărul de postări, numărul de utilizatori și vizitatori virtuali. Numărul mic de comentarii rămâne să fie o problemă nu numai pe rețelele de socializare, dar și pe bloguri, ceea ce denotă un feedback negativ. Dar vrem să credem că nu e din cauza conținutului necalitativ, dar din lipsa culturii comunicării, dorinței, deficitului de timp pe care îl are fiecare dintre noi.


82

PAGINI WEB HASDEU.MD, PLL.MD, LOMONOSOVKA.HASDEU.MD În anul de referință site-ul BM a înregistrat următorii indicatori: Vizite unice

35 126

Sesiuni

55 500

Pagini vizualizate 142 712

Comparând datele respective cu ultimii trei ani, observăm o diminuare considerabilă a vizitelor unice, a sesiunilor și a paginilor vizualizate.

Site-ul BM, ca portal în relația bibliotecă-utilizator, oferă multiple posibilități de: ● acces la informație: resurse informaționale, ca: bazele de date, publicații în format electronic, digitale sau digitizate de bibliotecă, bloguri, revista BiblioPolis, ebibliografii; ● informare despre activitatea bibliotecii: evenimente pentru public, activități profesionale ● utilizare a bibliotecii: codul serviciilor, reguli de utilizare a bibliotecii, ca: înregistrarea utilizatorilor, împrumut, acces la Internet etc. ● acces la resurse: publicațiile create de bibliotecă: cărți digitizate, ebibliografii, donații, revista BiblioPolis etc. Cele mai vizitate pagini de pe site-ul BM :


83

Cea mai mare pondere o au Pagina principală, Activități și Despre bibliotecă. Luând în considerație faptul că pagina principală oferă informații despre ultimele știri, evenimente, putem să considerăm că anunțurile despre activitățile organizate de filialele BM sunt cele mai accesate materiale de pe site, însumând 51% din totalul accesărilor. În anul de referință, în comparație cu anul 2014, paginile Despre bibliotecă, Utilizarea bibliotecii, Activități, Resurse electronice, Ebibliografii au marcat o creștere considerabilă a accesărilor, iar paginile Expoziții online, Evenimente profesionale, BiblioPolis au marcat o descreștere. Din numărul total de sesiuni, 50% reprezintă sesiuni unice, celelalte 50% revin unui număr de la două până la 200 de sesiuni ale utilizatorilor. Accesările pe site au fost efectuate de pe rețele sociale sau de pe site-urile, care urmăresc informația publicată de bibliotecă. Sursa Sesiuni facebook.com 3 382 l.facebook.com 543 social-buttons.com 425 m.facebook.com 366 yellowpages.md 220 diez.md 176 free-time.md 151 centruleminescubm.blogspot.com 109 yandex / organic 189

% de sesiuni noi 24,16 45,49 100,00 79,51 81,36 86,93 50,33 5,50 78,31


84

Sesiunile realizate prin intermediul rețelelor sociale: Medii sociale Facebook Blogger Google+ Tumblr Twitter VKontakte LinkedIn Pinterest SlideShare WordPress

Sesiuni 4 350 510 18 13 9 9 4 1 1 1

%, sesiuni 88,49 10,37 0,37 0,26 0,18 0,18 0,08 0,02 0,02 0,02

90% din vizite au fost efectuate de pe calculatoare, dispozitivelor mobile (tablete, telefoane mobile) revenindu-le 10%. Pe parcursul anului pagina web a Bibliotecii Publice de Drept a fost vizitată de 21 223 de utilizatori unici (2014 – 12 750), care au vizualizat 50 131 (2014 – 34 731) de pagini, ceea ce denotă o creștere de 60% și respectiv 69% a acestor indicatori. S-a dezvoltat și pagina web a Filialei „M. Lomonosov”, oferind utilizatorilor un design mai atrăgător pentru home page și informații actualizate, atrăgând 3 723 (2014 – 2 365) de vizitatori unici, care au vizualizat paginile de 15 192 (2014 – 23 322) de ori. Concluzii În anul de referință vizitele unice pe site s-au diminuat, ceea ce impune necesitatea creării unui plan de măsuri de promovare a informației de pe pagina web, de completare a informației solicitate de utilizatori, de asigurare a informării prin intermediul lecțiilor de instruire a utilizatorilor, de organizare a unui sondaj de opinii referitor la așteptările utilizatorilor față de site-ul bibliotecii. E-conținuturi În 2015 colecția de documente electronice, elaborate și digitizate de bibliotecă s-a mărit cu încă 49 de publicații. Din numărul de 49 de documente (21 au fost digitizate în 2014-2015) 28 sunt documente digitale. Toate aceste titluri pot fi accesate pe site-ul bibliotecii, în rubrica Publicații electronice.


85

În anul 2015 cele mai vizualizate titluri au fost: Titlul Raport BM 2014 Bibliopolis 2015, nr. 2 Două fenomene ale culturii naționale Serghei Pojar Sara Șpitalnic

Vizualizări 2 196 1 962 1 375

Distribuiri 1 4 0

642 299

0 2

Cea mai bună copertă: Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc"

Cea mai interesantă publicație: История Кишинева

Cea mai distribuită publicație: Bibliopolis 2015, nr. 2

Din datele de mai sus putem deduce concluzia că utilizatorii sunt interesați de publicațiile bibliotecii, cel mai solicitat document fiind Raportul BM 2014, în care sunt expuse succesele instituției în anul 2014. Urmează revista BiblioPolis, care este plasată în varianta electronică pe site-ul bibliotecii. În anul 2015 au avut priză la utilizatori și bibliografiile: Seghei Pojar, Sara Șpitalnic şi Două fenomene ale culturii naționale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc", elaborate de Biblioteca Municipală. Conform statisticilor de pe issuu.com, în 2015 publicațiile BM au fost accesate de 6563 de cititori (7756 – în 2014), vizualizate de 86 315 de ori (370 209 – în 2014).


86

Până în prezent au fost digitizate și plasate pe issuu.com 157 de documente, fiind înregistrate 14 319 de vizualizări, 456 524 de impresii, 99 de distribuiri, 19 aprecieri şi 27 de fani. Concluzii Colecția digitală a bibliotecii continuă să se dezvolte, completându-se cu publicații noi digitizate sau digitale. Analiza solicitărilor utilizatorilor, ne va ajuta să identificăm noi titluri necesare pentru a fi digitizate, ținând cont de prevederile dreptului de autor. Diminuarea numărului de vizite, distribuirile insuficiente sunt condiționate de informarea insuficientă a utilizatorilor referitor la aceste oferte ale BM, prin diferite metode – instruirea utilizatorilor, utilizarea materialelor promoționale.


87


88

ECHIPAMENTUL TEHNOLOGIC În anul 2015 infrastructura tehnologică a BM a rămas la nivelul anului 2014, achiziții semnificative din surse bugetare nu au fost realizate, cu excepția detaliilor și accesoriilor necesare pentru schimbul celor deteriorate și upgrate. Pentru proiectul Trolleybook au fost achiziționate un laptop și o consolă „Xbox” finanțate din grantul obținut pentru proiect. În urma evaluării stării tehnice a echipamentului, efectuate în 2014, au fost perfectate procese verbale de casare a calculatoarelor (44), copiatoarelor (1) și scanerelor (1) învechite fizic de la 20 de filiale. În total, la 1 ianuarie 2016, în gestiunea filialelor BM se află: 304 (244 – 2014 ; 260 – în 2013) de calculatoare, 68 (53 – 2014) de imprimante, dintre care 24 de dispozitive multifuncționale (imprimantă, xerox, scaner), 11 (12 – 2014) scanere și 17 (17 – 2014) proiectoare. Utilizarea calculatoarelor în filiale: Total – 304 de calculatoare, dintre care: posturi de lucru pentru utilizatori – 45; posturi de lucru pentru bibliotecari – 178; posturi de lucru pentru instruirea bibliotecarilor – 20; neutilizabile – 61 (44 pregătite spre casare, 17 nefuncționabile). Din numărul total de calculatoare, 178 fiind posturi de lucru pentru bibliotecari, deci - un calculator la 1,5 unități de personal. În anul de referință numărul de posturi de lucru pentru utilizatori a diminuat cu nouă unități, BM oferă utilizatorilor posibilitatea de a folosi resursele bibliotecii la 45 de calculatoare (54/58/56), dintre care 45 sunt conectate la Internet, în 11 filiale (12, 16): ▪

17 stații de lucru – Biblioteca Centrală cu acces la resursele electronice, OPAC, rezervarea calculatorului;

10 stații de lucru − BPD cu acces la baze de date juridice;

trei staţii de lucru – filialele „Transilvania””, „Ovidius””; „A. Mickiewicz”

două stații de lucru – filialele „M. Lomonosov”, „Alba Iulia”, CAIE;

o stație de lucru – filialele „H. Botev”, Codru, „L. Rebreanu””. La dispoziția utilizatorului fiind cinci imprimante. Utilizatorii au fost asigurați cu acces la informație de diferit gen, prin intermediul echipamentului

bibliotecii la cele 45 de posturi de lucru, la care au fost înregistrate 30 174 de sesiuni. Analiza disponibilității posturilor de lucru, destinate utilizatorilor bibliotecii, demonstrează insuficiența lor: un post de lucru revine la un număr de 3 719 de utilizatori activi.


89

Posturi de lucru utilizatori Biblioteca Centrala

11137

BPD

6203

Filiala Transilvania

2928

Filiala M. Lomonosov

2123

Filiala Ovidius

1303

Filiala L. Rebreanu

1159

Filiala Târgu-Mureş

775

Filiala A. Mickiewicz

486

Filiala H. Botev

290

Filiala Alba Iulia

211

Filiala Ştefan cel Mare

58

Filiala Codru

28

CAE

10 0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Organizarea zonelor WiFi în filiale oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa resursele de internet pe dispozitive personale: laptopuri, telefoane mobile, tablete. Pe parcursul anului 2015 s-a înregistrat un număr de 18 726 de utilizatori. Aceste cifre pot fi majorate dacă această facilitate va fi mai mult promovată, în biblioteci ar fi indicată clar zona WiFi, iar bibliotecarii ar fi înregistrat periodic utilizatorii care navigau pe internet în bibliotecă. Utilizarea zonelor WiFi Biblioteca Centrala Filiala Transilvania Filiala M. Lomonosov Filiala M. Costin Filiala Arte T. Arghezi Filiala Ovidius Filiala O. Ghibu Filiala Codru Filiala H. Botev Filiala Alba Iulia Filiala Traian Filiala N. Titulescu Filiala A.Russo

965 788 527 489 458 404 361 335 318 305 212 211 139 135 110 106 93 75 50 25 12 4

2507 2315

4965


90

Deși numărul de posturi de lucru pentru bibliotecari s-au mărit, iar cel pentru utilizatori s-a micșorat, acești indicatori demonstrează o insuficiență constantă pentru a răspunde cerinţelor timpului. Asistenţa tehnică Pe parcursul anului de referință activitatea de asistență tehnică a echipamentului aflat în gestiunea filialelor și departamentelor BM a fost efectuată de colaboratorii Departamentului tehnologia informației. Gestionarea problemelor a fost efectuată în aplicația Trello în baza cererilor de suport tehnic înregistrate de filiale în fișierul Asistență tehnică de pe Google drive. Introducerea aplicației a permis monitorizarea promptitudinii executării reparațiilor. Pe parcursul anului au fost efectuate peste 200 de operații (pentru comparație 252 de zile lucrătoare) de: 1. Instalare echipament – „Ștefan cel Mare”, „O. Ghibu”, „Târgoviște”, „Ovidius” . 2. Reinstalare sisteme operaționale – „Transilvania”, „A. Mickiewicz”, videoserver la Biblioteca Centrală, L. Ucrainca, „Ștefan cel Mare”, CAIE, V. Bielinski. 3. Reinstalare bios – CAIE. 4. Reparație: a. schimb hard disk – „Transilvania”, „Ștefan cel Mare”, „I. Mangher”; b. regenerare cooler PC – A. Russo; c. restabilirea cartelei audio – „Transilvania”; d. schimbarea pilelor la contor de vizite – „Ovidius””, „Ștefan cel Mare”, „Alba Iulia”; e. restabilirea conexiunii monitor/PC – Departamentul management infodocumentar. 5. Instalare soft: a. programele Audacity, Movie maker – „Transilvania”, CAIE, „Târgoviște”, CNEPB; b. Skype – „A. Mickiewicz”; c. Microsoft Office (Power point, Excel) – „L. Rebreanu”, „Ștefan cel Mare”; d. actualizarea programelor antivirus etc. - A. Russo, Traian, „I. Mangher”; e. CD-ului și setarea Longman și Toefl – „Ovidius”; f.

transliterare – „Ștefan cel Mare”, V. Alecsandri, A. Russo;

g. programe educative – „Transilvania”, Codru, „M. Drăgan”, „A. Donici”, A. Russo. 6. Restabilirea conexiunilor în rețea, setarea conexiunii Internet pe posturile de lucru ale utilizatorilor, trasarea cablurilor de rețea – Biblioteca centrală, Sediul central, „Transilvania”, Departamentul terotehnologie, „Ștefan cel Mare”, M. Drăgan, „Târgoviște”, „L. Rebreanu”, CAIE, „M. Ciachir”.


91

7. WiFi router: reinstalare bios, resetare, reconfigurare – Traian, CNEPB, Biblioteca Centrală, „O. Ghibu”, M. Drăgan, „I. Mangher”. 8. Conectarea imprimantelor, setarea imprimantei la regim econom, deblocarea imprimantei – „Ștefan cel Mare”, Biblioteca Centrală, „Târgoviște”, „Ovidius”, „Târgu-Mureș”, Departamentul „Memoria Chișinăului”. 9. Profilaxia calculatoarelor – de Arte „T. Arghezi”, „Transilvania”, „A. Mickiewicz”, „Ovidius”, A. Russo, V. Bielinski, „L. Rebreanu”, „I. Mangher”. 10. Asigurarea suportului tehnic la activități – „Târgoviște”, Biblioteca Centrală, „Transilvania”. 11. Administrare servere BM. Problemele parțial se datorează stării calculatoarelor, precum și lipsei unei atitudini corecte față de echipament, programele instalate pe calculator, în unele cazuri colaboratorii nu știu cum să se folosească de ele, nu scanează calculatoarele cu ajutorul programelor antivirus, nu triază informația acumulată, așteaptă ca acest lucru să-l efectueze inginerul de la DTI. Unele din problemele sus-menționate au fost rezolvate parțial prin intermediul Teamviewerului și ieșiri pe teren la filialele respective.


92

ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ ȘI DE CERCETARE ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ Rezultatele activității științifice a anului de referință demonstrează că suntem la aceiași dimensiune și intensitate de consolidare a culturii științifice, culturii cercetării, inovării și menținerii BM în rândul bibliotecilor cu cele mai multe studii și cercetări elaborate și publicate, cu cele mai multe inovații tehnologice și conceptuale implementate. BM și filialele au abordat diverse subiecte în studiile, cercetările, activitățile organizate; au abordat și aplicat o diversitate de forme și metode – cercetări bibliografice, literare și biblioteconomice, studii de caz, cercetări sociologice; ca activități științifice au practicat simpozioane, conferințe, lecții publice, prelegeri, dezbateri, mese rotunde. S-au produs studii, lucrări, activități științifice, articole științifice, proiecte. Anul 2015 a fost un an științific rodnic: Au fost publicate 28 de volume cu conținut științific; 

Anul 2015 raportează 194 (cu 97 mai mult ca în 2014) articole științifice scrise de angajații BM;

În condiții financiare de criză revista „BiblioPolis” a apărut (4 numere,) ajungând la vol. 59;

A apărut buletinul „Mihai Eminescu”, serie nouă, 4 numere, în două volume (ajungând la volumul 13);

Un aspect pozitiv înregistrat în 2015 a fost sporirea vizibilității, promovării foarte active a rezultatelor și activităților științifice în mass-media;

Începând cu a doua jumătate a anului s-a produs o activitate fructuoasă de valorificare a patrimoniului hasdeuian, a colecției Moștenire – cărți vechi și rare, deținute de BM;

Pentru prima dată s-a organizat „Săptămâna Creativității și Inovației” în rețeaua Hasdeu;

S-a implementat o nouă metodă de instruire non formală pentru inovație Cafeneaua biblioteconomică „Chindii profesionale”;

A continuat practicarea metodei inovative de culegere și valorificare a ideilor angajaților BM „Ziua FedEx@Hasdeu”;

Pe inovație au fost centrate conferința profesională și Colocviile de vară BM. Cercetările asumate pentru 2015 au declanșat o amplă activitate de documentare și studiu la

tematica următoarelor lucrări care s-au dovedit a cere mult mai mult timp decât s-a programat: „Managementul evenimențial pentru bibliotecari, „Metode de cercetare în infodocumentar” (DSC); „Revista „Luminătorul”, bibliografie analitică” („Maramureș”); „Ucrainenii în literatura și cultura R. Moldova”, vol. II


93

(„L. Ukrainka”); „Bulevardele, străzile, piețele municipiului Chișinău”, enciclopedie (Departamentul „Memoria Chișinăului”), „Dicţionarului enciclopedic al doctorilor în drept din Republica Moldova” (BPD), Biobibliografiile „Ion Vatamanu” și „Nicolae Esinenco”, lucrări care vor fi publicate în 2016. A fost finisat doar manualul „Organizarea informației”, vol I (DSC, N. Goian). Au văzut lumina tiparului volumele de exegeze critico-bibliografice ca: „Ion Ciocanu, 75 de ani”, monografie critico-literară („O. Ghibu”);

Nicolae Bilețchi. „Romanul și contemporaneitatea. problema

constituirii genului romanesc” („O. Ghibu”); Ivan Pilchin „Lector in libris. Scriitori basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă: o antologie bilingvă”(„O. Ghibu”), „Teatrul lui Dumitru Matcovschi” („Târgoviște”, L. Ungureanu), „Eugen Cioclea în dioptria criticii și studiilor literare” (O. Ghibu”), „Timpul l-a scos în cale: Constantin Tănase” („Transilvania”), „Serghei Pojar. Cronicarul vieţii muzicale a Moldovei” („M. Lomonosov”), „Сара Шпитальник. Четыре жизни: Воспоминания; С книгой по жизни. Биобиблиография (I. Mangher”) ș.a. Total au fost editate 33 volume dintre care 28 titluri (85 %) se atribuie genului științific. Revista de biblioteconomie și științe ale informării „BiblioPolis” – instrumentul BM de comunicare științifică profesională − a publicat rezultate ale activității științifice și de cercetare susținute de bibliotecarii ei la rubricile Studii și cercetări, Teorie și practică, File de istorie, Cartea de specialitate; Recenzii și consemnări, Impresii de lectură. În cele patru numere apărute în 2015 au fost publicate 158 (în 2014 – 243) de materiale de biblioteconomie, științe ale informării, istorie, cultură, literatură etc. dintre care 125 (190 în 2014) cu caracter științific (studii, rezultatele cercetărilor, articole teoretice, recenzii, sinteze, comentarii pe marginea lucrărilor și activității de comunicare a științei) ceea ce constituie 80,1,% față de 78,1% în 2014. Detalieri per fiecare număr „BiblioPolis” sunt reflectate în tabelul ce urmează: Articole în BiblioPolis anii 2015 și 2014 Nr. revistei

Total articole, 2015 Total

articole Total articole / științifice, 2014

științifice Nr. 1

53

34

64/47

Nr. 2

52

30

61/48

Nr. 3

44

36

64/52

Nr. 4

47

25

54/43

Total

196

125

243/190

Scăderea, cu 65, a numărului de articole științifice și cu 47 a numărului total de articole publicate față de anul 2014, se datorează deciziei de a micșora numărul de pagini per volum de la 280-300 până la 250 din motive financiare.


94

Topul vizibilității angajaților BM pe paginile BiblioPolis s-a constituit în felul următor: Vlad Pohilă – 16 prezențe (Serviciul redacțional); Valeriu Rață – 17 articole (Serviciul redacțional); Vitalie Răileanu („O. Ghibu”) – 12; Mariana Harjevschi (directorul revistei) – 9; Lidia Kulikovski – 10 (+ 2 traduceri), Maria Pilchin – 3 (Departamentul studii și cercetări); Victoria Fonari – 4 (Biblioteca Centrală); Iurie Colesnic – 5 (Departamentul „Memoria Chișinăului”); Lidia Grosu – 3 („L. Rebreanu”); Juc Liliana – 4 („Târgoviște”). Angajații BM au publicat în total 86 (în 2014 – 135) articole atribuite genului științific. Revista „BiblioPolis” a publicat 39 (în 2014 – 88) articole științifice ale autorilor străini. Vizibilitatea structurilor BM, prin prezența lor cu articole în paginile revistei „BiblioPolis” și prezenta lor cu articole științifice în presa scrisă se prezintă astfel: Vizibilitate filiale, departamente în paginile BiblioPolis / Vizibilitate în presa scrisă Nr.

Filiale, Departamente

1. „Alba Iulia” 2. Filiala de Arte „T. Arghezi” 3. Biblioteca Centrală 4. Biblioteca Municipală 5. CAIE 6. „O. Ghibu” 7. „Maramureș” 8. „A. Mickiewicz” 9. „Ovidius” 10. „L. Rebreanu” 11. „Ștefan cel Mare” 12. „Târgoviște” 13. „Târgu Mureș” 14. „Transilvania” 15. „L. Ukrainka” DEPARTAMENTE / SERVICII 1. 2. 3. 4. TOTAL

Dezvoltare și comunicare „Memoria Chișinăului” Studii și cercetări Editorial

Prezențe în BiblioPolis

Total prezențe / articole științifice în presa scrisă

2 3 14 2 5 18 2 1 5 4 4 4 1 6 2

3 5 18 6 15 31 3 2 5 5 5 5 0 8 2

4 8 15 33 133 (68 %) din totalul de 196 articole BiblioPolis

4 8 33 41 204 (44%) din totalul de 466 prezențe BM în presa scrisă

Anul 2015 nu a înregistrat titluri fundamentale biblioteconomice, decât manualul „Organizarea informației” (DSC, N. Goian), „Ghid de modernizare a bibliotecii publice” (DSC, L. Kulikovski), „Elogiul


95

lecturii”: editoriale din revista BiblioPolis (2003-2015) (Editorial, Vlad Pohilă).Tematicile biblioteconomice au fost abordate în 54 de articole (din totalul de 86 de articole științifice) ale angajaților BM. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este un spațiu atractiv pentru cercetările studenților. În baza activității BM au fost realizate trei teze de master. Cea mai frumoasă, calitativă realizare a fost teza de master a masterandei Elena Golban „Auditul inovațional la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, prezentată public la „Chindii profesionale” și publicată în „BiblioPolis”, nr.2. Articolele științifice, cu tematici biblioteconomice, ale angajaților BM au fost publicate în revistele de specialitate sau editate de instituții infodocumentare din țară și străinătate: în revista de biblioteconomie și știința informării BiblioPolis; Septentrionales (BJ Baia Mare), Revista ABRM, Studia Universitas. Seria „Ştiinţe sociale” (Chișinău), etc. Comentariile, eseurile, cronicele, impresiile de lectură au fost publicate în publicații literare, culturale din țară și străinătate. În anul de referință au fost organizate sau găzduite simpozioane, conferințe, colocvii, lecții publice și forme mai mici științifice ca mese rotunde și dezbateri. Activități științifice pentru public Tipuri

Cantitate

Participanți

Participanți per eveniment

Simpozion

8

503

63

Conferință

70

4 714

67

Colocviu

11

404

37

Lecție publică

232

5 913

25

Masă rotundă

99

3 164

32

420

14 248

45, media participării per

Total

activități

științifice

eveniment

Activitățile științifice s-au bucurat de un interes sporit din partea publicului – la conferințe au participat 67 de persoane, în medie, per eveniment. Primele trei poziții confirmă concluzia noastră. Participarea publicului la activitățile științifice e mai mult decât la alte forme de activitate cu publicul. Bibliotecile care au excelat în organizarea activităților științifice sunt reflectate în următorul tabel:


96

Activități științifice cu publicul per filiale Filiala

Arte

BC

Simpozion

1

1

Conferință

1

25

Lecție

10

Colocviu Masă

BPD

CAIE

„O. Ghibu”

„I. Mangher”

„Ovidius”

„Târgoviște”

„Transilvania”

„M. Lomonosov”

1

4

1

1

5

11

2

5

2

10

2

15

12

2

2

14

3

1

1

140

7

1

1

1

1

6

10

3

14

4

2

5

4

6

23

18

8

16

148

publică 4

rotundă Congres TOTAL

1 25

52

17

24

12

Prodigios și-a continuat activitatea de cercetare literară și bibliografică, și în 2015, Laboratorul de cercetări literare şi bibliografice „Onisifor Ghibu”. Rezultatele Laboratorului s-au materializat în 5 lucrări elaborate / finisate dintre care trei au fost editate. Departamentul studii și cercetări a monitorizat, constant, feedbackul la activitatea științifică. În anul 2015 BM nu a obținut nici un premiu de la ABRM. Dar „Concursul național al ABRM Cele mai reușite lucrări în domeniul biblioteconomiei și științelor informării s-a referit la activitatea științifică pentru anul 2014 activitate care a fost gratificată cu premii de la alte instituții – Uniunea Scriitorilor, Primăria Municipiului Chișinău, instituții literare din România. Producția anului 2015 va fi evaluată în martie, aprilie curent. Feedbackul activității științifice se regăsește nu numai în premiile obținute dar mai ales în numărul de recenzii sau impresii de lectură pe marginea lucrărilor publicate sau a materialelor despre activitățile științifice organizate de BM. În anul de referință lucrările editate de BM au fost subiecte la 19 emisiuni TV, 45 de emisiuni radio, 69 de prezențe în presa electronică și au înregistrat 32 de prezențe în presa scrisă. Anul 2015 poate fi considerat și anul intensificării promovării rezultatelor și activităților științifice în massmedia tradițională și cea virtuală. Activitatea DSC, activitatea științifică în domeniu, rezultatele unor studii, cercetări, a revistei BiblioPolis au fost activ promovate pe Pagina FB „Departamentul Studii și cercetări”. Pagina are 1 170 de urmăritori. Rezultatele sunt mulțămitoare dar nu cunoaștem datele altor departamente care au pagini.


97

Eficiența paginii de Facebook a Departamentului studii și cercetări 2015 DSC

2015

Vizite

321.283

Like-uri

3486

Comentarii

203

Descărcări

360

Anul de referință înregistrează un număr de 196 de articole (în 2014 – 97 articole) care reflectă rezultatele cercetării și a activităților științifice și care se regăsesc publicate sau au fost ascultate prin comunicări la București, Iași, Бердянск, Bistrița Năsăud, Baia Mare, Focșani, Chișinău, în limbile română, rusă, engleză, ucraineană și alte limbi regăsindu-se în „Gând Românesc”, „Revista Argeș”, „Negru pe alb”, „Scriptor”, „Sud-Est cultural”, „Zona literară”, „Luceafărul de dimineaţă”, „Metaliteratură”, „Contrafort”, „Copiii noștri”, „Teatru”, „Literatura și arta”, „Экономическое оборзение”, „Независимая Молдова” ș.a. Dintre cele 196 de articole 23 (în 2014 – 14) sunt recenzii sau prezentări a lucrărilor științifice editate de BM; 14 articole se referă la activitatea desfășurată de Departamentul studii și cercetări; 4 articole despre „Săptămână creativității și inovației; 9 se referă la conținutul sau despre „Chindii profesionale”; 2 despre „Ziua FedEx@Hasdeu”; 89 reflectă (în 2014 – 34 prezențe) activitățile științifice organizate de BM și filiale; 20 despre participările angajaților noștri la conferințe cu comunicări. Numărul, mare de articole, nu aduce, însă, satisfacție vis-à-vis de varietatea și actualitatea subiectelor abordate în articolele angajaților BM: 

Doar șapte (7) articole abordează tematica serviciilor noi: „A. Mickiewicz” (1 articol), Arte „T. Arghezi” (1 articol), DSC (5 articole). E foarte puțin dacă raportăm la efortul instruirii și orientării bibliotecarilor către implementarea serviciilor noi ca modalitate de revigorare a ofertei bibliotecare publicului, ca modalitate de atragere a utilizatorilor (cel puțin efortul DSC).

Subiectul proiecte se întâlnește doar în 3 articole, „Ovidius”; 1 articol, N. Titulescu un articol și în 3 articole semnate de DSC.

Subiectul cercetare, activitate științifică se regăsește în 8 articole (DSC – 2, „Ștefan cel Mare” – 2, „A. Mickiewicz” – 1, „Lesia Ukrainka” -1, „O. Ghibu” – 2, DC – 1).

Utilizatorii ca abordare se limitează la 2 articole (N. Trofim și S. Javelea, dar marginal sau ca ceva conex cu cercetarea abordată).


98

Inovații – 4 articole (DSC).

Modernizare – 1 articol (DSC).

Restul articolelor se referă la activitățile științifice organizate, la valorificarea rezultatelor științifice, la comunicarea științei. În anul de referință DSC a încurajat permanent cercetarea, studiul, inovarea activității. Pentru prima dată în istoria BM a fost elaborat un instrument de încurajare și motivare individuală a cercetătorilor BM „Bonusul anual pentru știință”. Pentru activitatea anului 2014 Bonusul a fost decernat Bibliotecii „O. Ghibu”, directorului Vitalie Răileanu care a contribuit substanțial la cercetare și a organizat cele mai multe activități științifice de anvergură. Altă inițiativă de încurajare și motivare a cercetării este organizarea, pentru prima oară în istoria BM a „Concursului pentru cea mai reușită lucrare elaborată de bibliotecarii BM”. Se va acorda pentru activitatea anului 2015. Departamentul studii și cercetări a organizat activități de instruire a bibliotecarilor în scopul încurajării implicării mai active în activitatea științifică și de cercetare, obținerii cunoștințelor și abilităților necesare organizării acestor preocupări. A propus angajaților un ciclu de instruire nonformală de învățare în comun prin formatul lejer de Cafenea biblioteconomică „Chindii profesionale” în care se prindea din mers, se intuia, se oferea și se accepta orice concept nou, orice idee trăsnită (inovativă!) care implica participare, solidaritate, sprijin, ajutor. BM este o instituție care valorifică, susține și încurajează procesul continuu de învățare. În susținerea acestei direcții a fost lansată Cafeneaua biblioteconomică care s-a vrut și a devenit acel mediu care întărea echipa Hasdeu și îi făcea pe bibliotecarii ei mai valoroși pentru BM și pentru utilizatorii ei. Susținerea și încurajarea abilităților de a-și împărtăși mesajul, ideile, proiectele, punctele de vedere, altor angajați a fost în centrul activităților la „Chindiile profesionale” care, într-un an, a devenit un ritual de progres profesional, un ritual al noului, al inovației la BM. Alt teritoriu al inovației, devenit ritual a fost Ziua FedEx@Hasdeu, scopul căreia a fost provocarea reală a angajaților la inovarea activității să facă din idei esența activității lor orientat să încurajeze interacțiunea în echipa Hasdeu. Oricine, cunoaște sintagmele care stau la viziunea FedEx@Hasdeu: „idei”, „pozitivitate”, „în 24 de ore”. La cele două ediții FedEx@Hasdeu au participat 12 biblioteci-filiale care au venit cu 23 de idei, propuneri de proiect, proiecte realizate; la a doua au fost 15 participanți. Contribuția lor a fost de 32 de idei, proiecte, dintre care unele au derulat imediat și au fost implementate cu succes (filialele „A. Mickiewicz”, „L. Rebreanu”, de Arte „T. Arghezi”, CAIE, N. Titulescu, „Transilvania” ș.a.).


99

Impactul acestor inițiative de încurajare și suscitare a interesului pentru inovare și modernizare a fost mare: (1) inovarea a fost pe agenda BM anul întreg (din 11 ianuarie până în 29 decembrie), (2) inovarea activității prin implementarea Zilei FedEx@Hasdeu și formatul Cafenelei biblioteconomice „Chindii profesionale” a cimentat integritatea și încrederea echipei; (3) participanții au obținut mai mult decât cunoștințe despre inovație, servicii inovaționale, tendințe biblioteconomice, ei au trăit experiențe memorabile, ei au perceput aceste două inițiative ca pe o poveste frumoasă, ca pe un spațiu în care găseau momente „OAU!”, un spațiu în care nu existau subiecte „tabu”, limite, reguli, un mediu transparent, în care cu entuziasm, bucurie ofereau feedback. Concluzii și recomandări Cercetarea, după rezultatele înregistrate în 2015 și raportate la rezultatele anului 2014, rămâne același semn distinct al activității BM de prezervare a prezentului și valorificare a trecutului chișinăuian, de căutare a căilor de inovare a activității și elaborare a instrumentelor pentru inovare. Numărul, în creștere, al temelor cercetate, al tipurilor de lucrări științifice, activităților științifice, valoarea articolelor științifice publicate în „BiblioPolis”, numărul mai mare de articole științifice scrise de angajații BM atestă această afirmație. Cele expuse, evidențiate, identificate, ilustrate și analizate orientează spre acțiuni inovative pentru a ține aprins interesul educat, pentru cercetare, experiment, inovare a activității. Planul de acțiuni pentru anul 2016 al Departamentului studii și cercetări e alcătuit să asigure, în continuare, dimensiuni și adâncimi evolutive activității științifice și proceselor de inovare a conceptelor de activitate a BM axându-se pe: (1) inovarea și eficientizarea coordonării, monitorizării, consilierii activității de cercetare la nivelul de rețea BM; (2) încurajarea și motivarea activității științifice în structurile BM (servicii, departamente, filiale); (3) consolidarea și dezvoltarea continuă a culturii cercetării și inovării atribuind mai multă atenție asupra modului în care angajații BM înțeleg conceptul de activitate științifică, a conceptului de inovare a activității la BM și educarea culturii științifice, cercetării și culturii inovației noilor veniți prin activități speciale organizate de DSC; (4) organizarea activităților de mentoring, coach-ing în filialele care nu înțeleg pe deplin rolul și locul activității științifice și inovației în munca lor; (5) modelarea legăturii între activitatea științifică, activitatea de inovare cu activitatea de zi cu zi a bibliotecarilor prin activitățile de instruire organizate de DSC.


100

CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ Una dintre dimensiunile fundamentale ale unei biblioteci o constituie cercetarea bibliografică. Munca în acest domeniu la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în anul 2015, a fost intensă și s-a materializat cu zece volume publicate – diferite ca tip, conţinut, volum și aspect. Acest frumos bilanţ se datorează eforturilor făcute de filialele „Transilvania”, „Liviu Rebreanu”, „Ovidius”, „Alba Iulia”, „Târgoviște”, „Mihail Lomonosov”, Arte „Tudor Arghezi, „Iţic Mangher”, precum și ale Departamentului „Memoria Chișinăului”. În afară de aceasta s-a continuat selectarea, structurarea și redactarea a 15 lucrări bibliografice, inițiate în 2015, de filialele CAIE, BPD, „I. Mangher”, „M. Lomonosov”, „Maramureș”, „H. Botev”, „L. Ukrainka” și DMC, care urmează să fi terminate în 2016. Departamentul „Memoria Chişinăului” Bibliografii elaborate 1. Chișinău: străzi, bulevarde, piețe / echipa de elaborare: T. Foiu, I. Tutun, C. Tricolici, N. Cecoi, G. Guliev. Pe parcursul anului 2015 colaboratorii DMC au continuat elaborarea şi redactarea Ghidului străzilor. Selectarea informației şi alcătuirea textelor a fost finalizată în 2014. În 2015 activitatea s-a axat pe redactarea şi completarea compartimentelor Adrese utile; Monumente, Plăci comemorative; Transport. Compartimentul Adrese utile a fost redactat și completat cu instituții publice, de importanță națională și locală, întreprinderi, obiecte de cultură și agrement, precum și centre comerciale, localizate pe stradă cu indicarea numărului imobilului. Compartimentul Monumente, plăci comemorative și Lista monumentelor arhitecturale și plăcilor comemorative aflate pe stradă, au fost completate, indicându-se anul amplasării/inaugurării, autorul monumentului și localizarea. Compartimentul Transport a fost redactat de către Secția transport public municipal, Direcția generală transport public și completat cu rutele de transport public urban (autobuz, troleibuz) ce trec pe această stradă sau pe străzile adiacente. În luna iunie s-a finalizat ultima revizuire, redactare, completare a ghidului de colaboratorii DMC şi lucrarea a fost transmisă pentru redacție științifică acad. Andrei Eșanu, după care a fost inclusă corectura. 2. Bibliografia Municipiului Chişinău 2010-2014 / elaborare D. Gorincioi, redactare C. Tricolici, I. Tutun.


101

În anul 2015 a fost elaborată bibliografia Municipiului Chișinău pe anii 2011, 2012, 2013, 2014. Pentru elaborarea bibliografiei Municipiului Chișinău au fost consultate volumele Bibliografiei Naţionale pe anii sus-menționați, va urma extragerea din catalogul electronic a descrierilor analitice. Paralel, s-a lucrat și cu „Ziarul Național” care a fost adus de la Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova. Din „Ziarul Național”, s-a făcut selecția articolelor ce fac referință la orașul Chișinău. Selecția articolelor s-a făcut pentru fiecare an separat, s-a aranjat pe domenii și în ordine alfabetică. Bibliografia Municipiului Chișinău pentru anul 2014 încă nu a fost finalizată pentru că se vor intercala și articolele din ziarul Ziarul Național. Total 1 300 de surse bibliografiate. Astfel, acest proces va continua și în anul 2016. 3. Cu drag de Basarabia: Iurie Colesnic / elaborare N. Cecoi, redactare T. Foiu. Biobibliografia este consacrată jubileelor de 60 de ani de la naștere și de 40 de ani de activitate (1975-2015) ale lui Iurie Colesnic, poet, scenarist, cercetător, istoric al vieţii literare, culturale și sociale din Basarabia, editor, publicist, om politic. Este a doua ediţie a biobibliografiei lui I. Colesnic prelucrată, modificată ca structură. Lucrarea conţine un aparat din șapte indexuri: Index de nume, Index de titluri de autor/alcătuitor, Index de titluri (alte ediţii); Index de subiecte, Index de titluri de poezii, Index de clădiri, monumente, Index de ediţii periodice, care permit utilizatorului să acceseze orice sursă bibliografică. Elaborarea biobibliografiei s-a început în luna martie şi finalizat în august către jubileul scriitorului. 4. Iulian Filip între cărțile și părțile sale: Cântar prealabil / elaborare C. Tricolici, Tatiana Iovu. Departamentul „Memoria Chișinăului” în colaborare cu Departamentul dezvoltare şi comunicare a participat la realizarea catalogului, care include 145 de cărți apărute din 1974 până în 2015 ale scriitorului Iulian Filip, în calitate de autor și coautor și cărți traduse și comentate de scriitor. A fost elaborată descrierea bibliografică la 85 de cărți și s-au alcătuit șase indexuri auxiliare. 5. Biobibliografia Grigore Grigorescu / redactare C. Tricolici. În luna aprilie 2015 a început lucrul la Bibliografia Grigore Grigorescu. Inițial, de la autor a fost primită o listă bibliografică cu 104 surse bibliografice, care nu corespundeau regulilor de descriere bibliografică. Lucrarea a fost structurată, prelucrată, redactată, completată cu surse selectate din Catalogul BM „B.P. Hasdeu”, Catalogul BNRM, parțial cu sursele din Bibliografia Națională. În prezent sunt adunate 284 de surse bibliografice.


102

6. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în presă – 2015 (362 de publicaţii); Publicaţii ale colaboratorilor „B.P. Hasdeu” în presă 2015 (126 de publicaţii) / elaborare: N. Cecoi. Bibliografii redactate 1. Două fenomene ale culturii naţionale: Maestrul Vladimir Curbet şi Ansamblul „Joc” / Filiala de Arte „T. Arghezi”, redactare: T. Foiu. 2. Serghei Pojar: cronicarul vieţii muzicale a Moldovei / Filiala „M. Lomonosov”, redactare: T. Foiu. 3. Teatrul lui Dumitru Matcovschi / Filiala „Târgovişte”, redactare: C. Tricolici. 4. „Timpul” l-a scos în cale: Constantin Tănase / Filiala „Transilvania”, redactare: C. Tricolici. 5. Un astru pe firmamentul umorului și satirei românești: Ion Diordiev / Filiala„Târgovişte”, redactare: I. Tutun. 6. Valentina Butnaru: nici iluzii, nici deziluzii / Filiala „Ovidius”, redactare: T. Foiu. 7. Vasile Badiu: școala unei „surprinzătoare forțe spirituale” / Filiala „L. Rebreanu”, redactare: C. Tricolici 8. Mihai Cimpoi / CAIE, completare: N. Cecoi, redactare: T. Foiu. 9. С книгой по жизни. Сара Шпитальник / Filiala „I. Mangher”, redactare: T. Foiu. 10. Затворник на поезията: Георги Барбаров / Filiala „H. Botev”, redactare: T. Foiu. 11. Alexandru-Horațiu Frişcu / Filiala „Alba Iulia”, redactare: I. Tutun. 12. „Orașul Cricova în curs de dezvoltare” / Biblioteca Cricova, redactare: C. Tricolici. 13. Antonie Plămădeală / Biblioteca Publică Hâncești, redactare: C. Tricolici. Cercetarea bibliografică la filialele BM Filiala „O. Ghibu” În anul 2015 s-a continuat valorificarea personalităților culturale (scriitori, oameni de artă etc.) prin elaborarea şi editarea următoarelor volume, unele din ele fiind sponsorizate: 1. Nicolae Bileţchi. Romanul şi contemporanietatea. Problema constituirii genului romanesc; resp. de ediţie Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar; bibliografie selectivă – Margareta Cebotari; tehnoredactare Jana Petrov. Iaşi, TipoMoldova, 2015. – 274 p. – (Opera Omnia). – bibliografie selectivă: 292 tit.; 2. Ion Ciocanu. În marginea şi miezul poeziei, resp. de ediţie Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar; bibliografie selectivă – Margareta Cebotari; tehnoredactare Elena Dereș. Iaşi, TipoMoldova, 2015. – 348 p. – (Opera Omnia). – bibliografie selectivă: 321 tit.;


103

3. Ion Vatamanu. Umbre. Poetul şi imperiul (poeme inedite), prefaţă, comentarii, redactare Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar; bibliografie selectivă – Margareta Cebotari; tehnoredactare Liuba Muntean. Iaşi, TipoMoldova, 2015. – 84 p. – (Opera Omnia). – bibliografie selectivă: 202 tit. 4. Lector in libris: scriitori basarabeni despre lecură, carte, bibliotecă: o antologie = Писатели Бессарабии о чтении, книге, библиотеке: антология / BM „B.P. Hasdeu”, Filiala „Onisifor Ghibu”; sel. și trad. în lb. rusă de Ivan Pilchin; coord.: Lidia Kulikovski; ed. îngrijită : Mariana Harjevschi. Chișinău : S.n., 2015. – 296 p.; 5. Eugen Cioclea în dioptria criticii și studiilor literare / BM „B.P. Hasdeu”, Filiala „Onisifor Ghibu”; concept, elab., antologare: Vitalie Răileanu; coord.: Lidia Kulikovski; bibliogr.: Margareta Cebotari; tehnoredactare Diana Șontea. Chișinău: S.n., 2015. – 212 p. – Bibliografie selectivă: 210 tit., 6. Nicolae Esinencu – fulminantă performanţa literară: Bibliografia. coordonator Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar; alcătuitor Margareta Cebotari. Bibliografia cuprinde 642 de titluri. 7. Ion Vatamanu – scriitor al existenței, concept, elaborare, antalogare Vitalie Răileanu, critic şi istoric literar; coordonator Lidia Kulikovski, dr. conf. universitar; bibliografie Margareta Cebotari; tehnoredactare Liuba Muntean. Bibliografia cuprinde 263 de titluri. CAIE În anul 2015 a fost continuată selectarea şi descrierea bibliografică a documentelor pentru tipărirea ulterioară a Biobibliografiei Mihai Cimpoi. Partea principală a acestui studiu a fost efectuată în anul 2012. În anul de referinţă au fost bibliografiate 200 de surse. La selectarea materialului au fost consultate mai multe documente: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în presă, anii 2002-2015, Bibliografia Mihai Eminescu (variantă electronică), cataloagele electronice ale bibliotecilor din România, precum și din R. Moldova, variantele electronice ale unor publicații la care biblioteca noastră nu are abonament, donațiile de carte și presă din România de care avem parte în perioada desfășurării Congresului Mondial al Eminescologilor. Sursele care au lipsit au fost descrise și introduse. A fost schimbată structura biobibliografiei. Actualizate și culese eseurile semnate de personalități, eminescologi cu nume de rezonanță cum ar fi: acad. Eugen Simion; acad. Victor Crăciun, dr. prof. Theodor Codreanu ș.a. În capitolul 2 Bibliografie au fost schimbate titlurile compartimentelor, oferindu-le un aspect literar, s-a lucrat la alcătuirea indexului de cărţi recenzate, prefaţate şi indexul publicaţiilor periodice. Sursele omise au fost selectate paralel cu Departamentul „Memoria Chișinăului”.


104

BPD Dicţionarul enciclopedic al doctorilor în drept din Republica Moldova, nefiind publicat în 2014, a fost necesară actualizarea și redactarea informației referitor la datele biografice și publicațiile noi ale titularilor (347 de descrieri bibliografice). Conceptul Dicţionarului reprezintă aspiraţiile profesionale ale BPD, ca instituţie inovatoare şi de cercetare, de a oferi servicii informaţionale, viabile şi eficiente în domeniul juridic. Colaborarea directă cu majoritatea protagoniştilor incluşi în Dicţionar, a fost una din sursele principale de monitorizare a informaţiei. Au fost elaborați indexurile de nume, de titluri, de teze, de abrevieri. Dicţionarul biobibliografic Doctori în drept din Republica Moldova pretinde a fi o cercetare şi o sursă importantă de informare, destinată specialiştilor interesaţi în studierea profundă a dezvoltării ştiinţei juridice în Moldova. Filiala „Târgovişte” Către jubileul de 20 de ani și redeschiderea Filialei „Târgoviște” colaboratorii bibliotecii au elaborat: 1. Biobibliografia Un astru pe firmamentul umorului și al satirii românești: Ion Diordiev. Lucrarea reflectă creația și activitatea lui Ion Diordiev și este destinată criticilor literari, studenților, elevilor, bibliotecarilor, tuturor celor interesați de personalitatea și creația sa. 2. Revista aniversară Târgoviște – bibliotecă renovată și modernizată. La alcătuire a participat toată echipa cu diverse articole și este o reflectare a activității bibliotecii pe parcursul a 20 ani de activitate. 3. Ungureanu, Larisa. Teatrul lui Dumitru Matcovschi. Culegere de articole, cronici și interviuri (la realizarea acestui proiect a contribuit și BM „B.P.Hasdeu” prin consultarea și redactarea capitolului Bibliografie selectivă). Lucrarea a ieşit de sub tipar la începutul anului 2015. Filiala „Transilvania” Activitatea de cercetare bibliografică s-a înfăptuit prin elaborarea și editarea a două biobibliografii: 1. Ninela Caranfil: Artista dorurilor noastre. Este o ediţie revăzută și adăugită a biobibliografiei din anul 2007. Lucrarea tinde să reflecte cât mai cuprinzător viaţa și activitatea teatrală a cunoscutei și apreciatei actriţe, Artistă a Poporului din RM Ninela Caranfil. 2. „Timpul” ni l-a scos în cale: Constantin Tănase, biobibliografia consacrată regretatului ziarist, analist politic, lingvist, om de litere și de cultură Constantin Tănase.


105

Filiala „I. Mangher” În anul 2015 filiala a еlaborat şi a prezentat: 1. Memoriile și biobibliografia Сара Шпитальник; Четыре жизни: Сара Шпитальник. Воспоминания. – Chișinău, 2015. – 207 p. În format tradițional: 2. Calendarul Date memorabile ale calendarului evreiesc 2016: Oameni. Evenimente. Fapte (versiune tipărită – 66 p.) 3. Catalogul De la incunabule la сărți moderne: Cărți vechi și rare în colecția Bibliotecii-Centrului cultural „Ițic Mangher” (începutul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX). – 575 doc. – 82 p., elaborat. 4. Culegere Un sfert de secol al Bibliotecii-Centru Cultural „Ițic Mangher”. – 200 p. – 785 doc., elaborată. Ultimele două lucrări sunt la etapa redactării. Filiala „M. Lomonosov” 1. Biobibliografia Serghei Pojar. Cronicarul vieţii muzicale a Moldovei, editată. 2. Biobibliografia „Аla Kоrkina" – 130 pag. (1480 unit.), elaborată, la începutul anului 2016 va fi transmisă la redactare. 3. Biobibliografia „Nicolai Savostin" – 78 pag., în proces de elaborare. 4. Biobibliografia „Chiril Covalgi" - 55 pag., în proces de elaborare. Filiala „A. Mickiewicz” Cercetarea temei Polonezii Chișinăului a continuat și în anul de referință. În 2015 a fost scoasă în prim-plan Katharina Jazgunowicz, președintele Societății „Familia Kolping – Chișinău”, care se ocupă de caritate și contribuie la renașterea structurilor episcopale romano-catolice din Chișinău. (Articolul e în curs de apariție). Filiala acordă un rol important polonezilor în viața Chișinăului, fie scriitori, savanți, actori, arhitecți, constructori, cântăreți sau medici. Filiala „Maramureş” În perioada anului de referință biblioteca a lucrat asupra bibliografiei Luminătorul, efectuând următoarele procese: sistematizarea, introducerea textului pe calculator. Volumul de descrieri bibliografice este de peste 6 000. Se lucrează în continuare la redactarea textului, după care vor fi alcătuite și indexurile auxiliare. Pentru luna martie 2016 propunem finalizarea lucrării. .


106

Filiala de Arte „T. Arghezi” În 2015 cercetarea bibliografică a filialei de Arte s-a materializat în bibliografia „Două fenomene ale culturii naţionale: Maestrul Vladimir Curbet și Ansamblul „Joc”. Bibliografia este dedicată aniversării a 85-a a directorului artistic și prim-maestrului de balet al Ansamblului Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare „Joc”, Vladimir Curbet, precum și aniversării a 70-a a acestui renumit colectiv. Cercetarea propriu zisă a fost începută în prima lună a anului şi finalizată, redactată şi editată în timp, în decembrie 2015. Filiala „H. Botev” Pentru anul 2015 a fost planificată realizarea bibliografiei consacrată scriitorului Gheorghi Barbarov. Pe parcursul anului Filiala „H. Botev” a lucrat la acest studiu cu titlu: „Имам каково да губя – живея” / „Am ce pierde – trăiesc” / „Мне есть что терять – живу”. Au fost selectate surse bibliografice la opera Gh. Barabarov, scrise articole introductive de către colaboratorii bibliotecii, alcătuitori acestei bibliografiei. Lucrarea a fost redactată de Departamentul „Memoria Chișinăului” şi este în proces de machetare. Filiala „L. Ukrainka” Bibliografia „Ucrainenii în literatura şi cultura Moldovei” – în proces de elaborare – redactare; volumul – 1 460 de descrieri bibliografice. La moment lucru în acest domeniu a fost temporar suspendat.


107

Bibliografii, biobibliografii Nr. 1.

Chişinău: Străzi. Bulevarde. Pieţe: Ghid

558 p.

DMC

Nivelul de realizare redactare

2

Bibliografia Municipiului Chişinău (2005–2010)

120 p.

DMC

redactare

3

Cu drag de Basarabia: Iurie Colesnic: 171 p. Biobibliografie Iulian Filip între cărțile și părțile sale: cântar Bibliogr. prealabil 85 tit. Grigore Grigorescu : Biobibliografie

DMC

machetat

DDC, DMC

editat

DMC

elaborare

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în presă – 2015 Două fenomene ale culturii naţionale: Maestrul Vladimir Curbet şi Ansamblul „Joc”. Bibliografie Nicolae Bileţchi. Romanul şi contemporanietatea. Problema constituirii genului romanesc Ion Ciocanu. În marginea şi miezul poeziei

DMC

elaborată

Filiala de Arte „T. Arghezi” „O. Ghibu”

editată

„O. Ghibu”

editată

„O. Ghibu”

editată

„O. Ghibu”

editată

„O. Ghibu”

editată

„O. Ghibu”

editată

CAIE

redactare

BPD

redactare

„Târgovişte”

editat

„Târgovişte”

editat

„Transilvania

editat

„Transilvania”

editat

„I. Mangher”

editat

„I. Mangher”

elaborat

4 5 6 7 8 9 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Titlul

Volumul

Bibliogr. 490 tit. 245 p. Bibliogr. 292 tit.

Bibliogr. 321 tit. Ion Vatamanu. Umbre. Poetul şi imperiul Bibliogr. 202 tit. Eugen Cioclea în dioptria criticii și studiilor Bibliogr. literare 210 tit Nicolae Esinencu – fulminantă performanţa Bibliogr. literară 642 tit Ion Vatamanu – scriitor al existenței Bibliogr. 263 tit Mihai Cimpoi: Biobibliografie (3 177 de descrieri 244 p. bibliografice) Dicționarul enciclopedic al doctorilor în drept din 534 p. Republica Moldova: dicţ. encicl. Un astru pe firmamentul umorului și al satirii 64 p. românești Ion Diordiev : Biobibliografie Ungureanu, Larisa. Teatrul lui Dumitru Bibliogr. Matcovschi 90 tit Ninela Caranfil: Artista dorurilor noastre : 208 p. Biobibliografie Timpul ni l-a scos in cale: Constantin Tănase : 330 p. Biobibliografie Сара Шпитальник ; Четыре жизни: Сара 207 p. Шпитальник. Воспоминания De la incunabule la сărți moderne: Cărți vechi și 575 doc. rare în colecția Bibliotecii I. Mangher 82 p.

Filiala

editată


108

„I. Mangher”

elaborat

„M. Lomonosov”

editat

„M. Lomonosov”

elaborat

26

Un sfert de secol al Bibliotecii-Centru Cultural 200 p. „Ițic Mangher” 785 de doc. Serghei Pojar. Cronicarul vieţii muzicale a 260 p. Moldovei : Biobibliografie Аla Коrkina : Biobibliografie 130 p. Bibliogr. 1480 tit Nicolai Savostin: Biobibliografie 78 p.

„M. Lomonosov”

elaborare

27

Chiril Covalgi: Biobibliografie

55 p.

„M. Lomonosov”

elaborare

28

Polonezii Chișinăului

-

„A. Mickiewicz”

selectare

29

Luminătorul

„Maramureş”

finalizare

„H. Botev”

machetare

„L. Ukrainka”

selectare

23 24 25

30 31

Bibliogr. peste 6500 tit „Имам каково да губя – живея”: Gh. Barbarov: 121 p. Biobibliografie Ucrainenii în literatura şi cultura Moldovei. Dicţ. -

Cercetarea patrimoniului local 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Calendar „Chişinăul în date şi evenimente -2016 ” (349 de date) Calendarul „Date memorabile ale calendarului evreiesc 2016: Oameni. Evenimente. Fapte” Almanahul „Под пряным солнцем Кишинева": Chişinău în literatura artistică (ilustraţiile pictorului Serghei Sulin). Bucletul „Цветов живые голоса": Ilustraţiile floristice ale membrilor clubului "Diana" la poeziile scriitoarei Valentina Costişar „Excursii prin centrul Chişinăului”. Proiect. Descrierea traseului cu texte la 15 obiecte turistice Impresii despre Chişinău (resursă electronică)

50 p.

DMC

machetare

66 p.

„I. Mangher”

elaborat

180 unit.

de „M. Lomonosov”

elaborare

57 p.

„M. Lomonosov”

elaborare

DMC

elaborat

DMC

selectare


109

CERCETAREA DE MARKETING Studierea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii se face în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor de bibliotecă, dar şi a identificării preferinţelor. BM a planificat pentru 2015 realizarea cercetării Barometrul lecturii. A fost elaborat conceptul și întrebările cercetării care vor fi aplicate în 2016. Unele filiale – A. Russo, „A. Mickiewicz”, Biblioteca Centrală, „M. Lomonosov”, „Ovidius” – şi-au investigat prin minisondaje fondul, preferinţele utilizatorului şi serviciile, identificând necesitatea de carte din domeniile matematică, chimie, biologie, psihologie şi limba engleză; plăcerea lecturii pe suport electronic, dar şi prioritatea pentru cartea tradiţională, implicarea utilizatorilor în selectarea titlurilor care ar necesita încărcare pe eReadere; utilizarea bibliotecii ca spaţiu de socializare pentru persoane de vârsta a treia, dar şi iniţierea lor în însuşirea tehnologiilor informaţionale; importanţa studierii istoriei oraşului Chişinău, solicitări pentru autorii: Michel de Montaigne, Julio Cortazar, Samuel Beckett, Carlos Ruiz Zafon, Plutarh, Mihail Bahtin, Iuri Lotman, Liviu Antonesei, Savatie Baştovoi, Gheorghe Crăciun, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Emil Cioran ş.a. În schimb s-au realizat trei studii în baza Bibliotecii Municipale de către masteranzii Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la USM, doi dintre ei fiind şi angajaţii noştri, care au încercat să identifice potenţialul inovaţional al BM, managementul cunoştinţelor şi importanţa bibliotecii pentru comunitate. Cercetarea Auditul inovaţional la BM „B.P. Hasdeu” efectuată de către Elena Golban, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, a avut drept scop diagnosticarea şi evaluarea potenţialului inovaţional al BM „B.P. Hasdeu”. Obiectivele cercetării: examinarea aspectelor teoretice ale auditului inovaţional şi componentelor sale; dezvoltarea cadrului pentru măsurarea, evaluarea şi analiza potenţialului inovaţional; elaborarea instrumentarului pentru efectuarea auditului inovaţional; analiza activităţii inovaţionale a BM „B.P. Hasdeu” în perioada 2010-2014; evaluarea potenţialului inovaţional al BM „B.P. Hasdeu”. Chestionarele aplicate au fost adresate tuturor filialelor din reţeaua BM „B.P. Hasdeu”, precum şi managerilor de vârf ai BM, acoperind 35 din cele 40 de subdiviziuni. În vederea efectuării auditului inovaţional al BM „B.P. Hasdeu”, activitatea bibliotecii a fost analizată prin două faţete: a activităţii inovaţionale şi a activităţii biblioteconomice, ideea de bază constând în analiza


110

activităţii inovaţionale a bibliotecii în termenii indicatorilor comparabili şi compatibili cel puţin la nivel european. Analiza datelor empirice şi a datelor statistice colectate, i-au permis autoarei să creioneze un tablou al derulării procesului inovaţional la BM „B.P. Hasdeu”. Concluziile la care s-a ajuns pe marginea subiectului cercetat sunt următoarele: –

domeniile principale examinate în cadrul auditului inovaţional sunt: strategia, leadershipul, cultura organizaţională, resursele şi procesele (relaţiile);

componenţa potenţialului inovaţional este determinată de însăşi esenţa activităţii inovaţionale şi înglobează două capacităţi de bază: adaptivitatea inovaţională şi infrastructura inovaţională. Capacităţile de bază menţionate sunt compuse din mai multe componente:

strategie: BM are o strategie clară cuprinsă în Planul strategic de dezvoltare pentru perioada 20082017, care este comunicat atât în interiorul bibliotecii, cât şi în exteriorul ei prin publicarea pe pagina-web.

leadership: partea majoră a efectivului BM deţine competenţele în leadership, având „viziunea” şi „abilităţile cognitive” bine dezvoltate. Metacompetenţele „eficienţa interpersonală” şi „eficienţa managerială” se manifestă mai modest;

cultura organizaţională: favorizează gândirea nonstandard şi permite comunicarea deschisă neformală cu luarea deciziilor într-o manieră participativă. Climatul inovaţional în BM este unul pozitiv şi prietenos procesului inovaţional, cu excepţia atitudinii tensionate faţă de eşecurile eventuale. Tipul culturii organizaţionale: cultura performanţei;

resurse: umane – implicarea creativă şi înaintarea propunerilor de îmbunătăţire este o practica obişnuită la BM. Creativitatea personalului nu este condiţionată de funcţia, vechimea în muncă, nivelul şi/sau domeniul studiilor. Subalternii îi consideră pe şefii lor destul de competenţi, cu toate acestea, se înregistrează cazuri unice contrare. Şefii de filiale demonstrează rezultate care depăşesc esenţial media pe instituţie, fapt ce poate fi considerat drept dovadă a profesionalismului acestor persoane. Se conturează problema îmbătrânirii, ceea ce poate fi o piedică pentru o perfecţionare eficientă a personalului; financiare – se înregistrează tendinţa de micşorare a bugetului alocat, ceea ce afectează posibilităţile de completare a fondurilor şi de automatizare a staţiilor de lucru pentru bibliotecari. Pe de altă parte, bugetul restrâns condiţionează dezvoltarea unei politici de achiziţii mai înţelepte, dar şi intensifică procesul de creare a parteneriatelor;


111

materiale – aprovizionarea diferită a filialelor cu spaţii şi condiţii de muncă diverse produc unele sentimente de invidie;

tehnice – în pofida eforturilor conducerii în ultimii cinci ani persistă

insuficienţa staţiilor de lucru pentru bibliotecari; –

procese: modelele de interacţiune, coordonare, comunicare de realizare a inovaţiilor la BM: luare în comun a deciziilor; interacţiunea intensivă a bibliotecii cu utilizatorii şi partenerii; instruirile sunt oferite tuturor angajaţilor, puncte tari în viziunea angajaţilor BM: „echipă”; „sprijin administrativ”; „cultură organizaţională”. Domeniile de bază studiate au o contribuţie majoră asupra procesului inovaţional, sunt

interdependente şi demonstrează asocieri semnificative pozitive. La BM procesul inovaţional este asigurat prin existenţa unui mediu propice inovaţiilor, funcţionarea infrastructurii inovaţionale şi sprijinul puternic din partea managementului. BM poate fi numită „bibliotecă inovantă”, deoarece factorii ce facilitează realizarea inovaţiilor prevalează asupra factorilor ce pot bloca activitatea inovaţională a BM. În cadrul studiului biblioteconomic, care a avut drept scop diagnosticarea celor mai importante aspecte ale managementului cunoştinţelor în instituţiile infodocumentare şi îmbunătăţirea proceselor de transformare a calităţii intelectuale a angajaţilor s-a realizat, în baza Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, cercetarea Viziuni şi opinii ale bibliotecarilor privind managementul cunoştinţelor de către masteranda Angela Timuș , directorul Filialei „Maramureş”. Chestionarul a avut drept scop investigarea şi evaluarea percepţiei specialiştilor din domeniul infodocumentar asupra schimbării, creării şi partajării cunoaşterii la BM. Cercetarea a fost efectuată la câteva filiale de către 60 de bibliotecari cu diverse specializări. Întrebările la care trebuia să se răspundă au fost următoarele: Ce înseamnă managementul cunoştinţelor? Care sunt sursele din care specialiştii se informează despre managementul cunoştinţelor? Managementul cunoştinţelor este identic cu managementul informaţiei? Cum sunt percepute noţiunilor de informaţie şi cunoaştere? Care este rolul resurselor umane în managementul bazat pe cunoştinţe? Care este impactul formării profesionale continue? Ce domenii şi abilităţi doriţi să dobândiţi?. Răspunsurile indică următoarele aspecte: prin viziunea, misiunea şi valorile instituţiei; prin obiective strategice BM reprezintă un important centru de cunoaştere. De asemenea, majoritatea respondenţilor consideră, că biblioteca joacă un rol deosebit în societatea cunoaşterii din simplul motiv că creează cunoaştere şi contribuie la diseminarea şi dezvoltarea acesteia. Participanţii la studiu susţin implementarea unei strategii de management, deoarece va aduce beneficii: va facilita accesul la informaţie; va contribui la


112

schimbări inovative şi la aplicarea ideilor noi; va fi încurajată diseminarea, flexibilitatea şi comunicarea deschisă; va fi susţinută productivitatea eficientă şi competitivitatea; va genera valoare instituţiei şi va creşte capacitatea intelectuală. Rezultatele indică disponibilitatea bibliotecarilor pentru partajarea cunoştinţelor. Majoritatea s-au pronunţat că sunt gata să partajeze cunoştinţele şi experienţa profesională cu colegii, afirmând: cunoştinţele sunt benefice atât personal, cât şi pentru instituţie; cunoştinţele aduc valoare, cunoştinţele sunt bune stimulente profesionale. Conştienţi de necesitatea unor schimbări necesare, bibliotecarii îşi doresc să dobândească mai multe competenţe şi abilităţi, enumerând mai multe domenii: comunicarea organizaţională; relaţii publice; sociologie, psihologie, informatică, abilităţi informatice, de editare, de prelucrare a imaginilor, de comunicare. Răspunsurile respondenţilor pot ajuta la revizuirea şi completarea programelor de formare profesională pe viitor. În concluzie, conchidem că resursele umane reprezintă singura sursă, care posedă capacitatea de a gândi şi implementa noi idei, ocupă poziţia centrală în formularea de strategii relevante şi este singurul raţionament pentru atingerea obiectivelor individuale şi organizaţionale. Rezultatele implementării unui sistem de management al cunoştinţelor sunt destul de greu de măsurat, însă putem afirma că experienţa joacă un rol foarte important în succesul şi în performanţa instituţională, precum şi în procesul de învăţare. Existenţa unui sistem de management al cunoştinţelor aduce beneficii instituţiei, beneficii care se vor amplifica pe măsură ce sistemul este implementat de către toţi angajaţii. O altă cercetare cu tema Accesul la informație pentru persoanele dezavantajate. Studiu de caz privind persoanele private de libertate a fost realizată de masteranda Elena Plămădeală, de la BPD, care şia propus să identifice gradul de satisfacere a accesului la informaţie pentru persoanele private de libertate. Chestionarul a cuprins întrebări cu mai multe variante de răspuns, dar şi spaţiu liber destinat opiniilor şi sugestiilor, constituind un mecanism de măsurare a eficienţei şi eficacităţii serviciilor prestate de către o bibliotecă specifică. Participanţii la studiu, 50 de persoane, au fost selectaţi prin metoda aleatorie cu ajutorul psihologului din fiecare penitenciar în momentul când aceştia au vizitat biblioteca. Obiectivele specifice ale cercetării au fost orientate spre: cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale persoanelor private de libertate şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese;


113

investigarea oportunităţilor oferite în rândurile persoanelor private de libertate; cunoaşterea opiniilor acestor categorii de utilizatori privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul penitenciarelor. Una din marele provocări ale cercetării a constat în prezentarea diversităţii de opinii din partea deţinuţilor, respectiv şi de preferinţele pentru lectură ale deţinuţilor, pe de o parte, şi satisfacere necesităţilor informaţionale, pe de altă parte. Analizând rezultatele obţinute constatăm, că această categorie de utilizatori percep biblioteca ca pe o sursă de informaţii şi o frecventează după posibilitate, mai mulţi, adică 30 din ei, indicând varianta de două ori pe săptămână, iar domeniul care îi preocupă cel mai mult este cel juridic, urmat de literatura artistică şi psihologie. Deci putem observa că literatura juridică este foarte solicitată de această categorie de persoane, deoarece vor să-şi cunoască şi să-şi apere drepturile, iar de literatură artistică au nevoie pentru a se relaxa şi a se dezvolta sub aspect intelectual, iar ulterior de a se integra în societate. Din majoritatea răspunsurilor oferite privitor la gradul de satisfacere a ofertei bibliotecii poate fi remarcat faptul că majoritatea sunt satisfăcuţi de serviciile prestate de biblioteca penitenciarelor, unii şi-ar dori mai multă literatură apărută recent, dar şi diverse servicii: consultaţii şi asistenţă juridică, organizarea de programe culturale, discuţii cu personalităţi, instruire şi perfecţionare profesională, cursuri de limbi străine. În concluzie, putem sublinia că biblioteca reprezintă un agent informaţional ce trebuie să presteze servicii pentru această categorie de utilizatori, pentru a deveni un factor important în viaţa lor, deoarece ei sunt privaţi doar de libertate, iar celelalte drepturi civice trebuie să le fie respectate. Biblioteca, astfel, ar juca un rol esenţial în pregătirea deţinuţilor spre integrare în societate prin oferirea unui suport educaţional şi social.


114


115

PROMOVAREA IMAGINII În 2015, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a continuat să ofere servicii de calitate, diversitate a colecţiilor şi activităţilor culturale, să organizeze expoziţii inedite, să desfăşoare concursuri de erudiţie, ateliere de creaţie, campanii de promovare. Pentru a face cunoscute toate acestea comunităţii chişinăuiene, şi nu doar, s-au elaborat materiale promoţionale din cele mai diverse: afişe – 520, semne de carte – 2100, cărţi poştale – 100, flayere – 1100, postere – 10, materiale pe ale căror suprafaţă s-a aplicat semnul grafic al BM pentru a capta atenţia şi a fideliza utilizatorii. Mesajul persuasiv al materialelor promoţionale este îndreptat către utilizatori cu îndemnul de a participa şi a se implica în realizarea unor activităţi organizate de bibliotecă, fiind şi nişte mijloace vizuale de promovare a imaginii bibliotecii. În interior promovarea s-a axat pe panoul de informaţii unde se plasează afişe informative care anunţă publicul despre activităţile şi manifestările culturale ce au loc în bibliotecă, regulile de înregistrare a utilizatorilor, regulile de acces la servicii, agenda activităţilor culturale. Informaţiile sunt plasate într-o formă inovativă, atractivă ca să capteze atenţia utilizatorilor. Iar pentru a exprima apartenenţa la o entitate comună toate filialele utilizează aceleaşi foi cu antet, plasează logoul pe contractele de colaborare cu diverse organizaţii, pe toate materialele elaborate, precum şi pe semnătura de e-mail. Alte activităţi complexe de promovare au fost şi Zilele bibliotecii unde, de asemenea, filialele au excelat în diversitatea şi creativitatea activităţilor. Menţionăm

Filiala „A. Mickiewicz” cu „Târgul de

BUCArTE din Polonia”, unde utilizatorii au gustat din tradiţionalele bucate poloneze (promovând astfel şi colecţia de carte cu reţete poloneze), cum ar fi: Bigos, Golabki, Strudel jablkowy, Sărăţele poloneze ş.a., pregătite cu drag de echipa bibliotecii polone, colegii din alte filiale şi prieteni ai bibliotecii. De asemenea, pentru a face cunoscută existenţa bibliotecii în diferite sectoare ale capitalei bibliotecarii au mai organizat mese rotunde, întâlniri cu scriitorii, vizite ghidate, ateliere de creaţie etc. Un factor operativ şi favorabil în dezvoltarea unei instituţii infodocumentare este parteneriatul, care presupune modalităţi adecvate de interacţiune a cel puţin doi actori implicaţi în atingerea unui obiectiv comun. Bibliotecile iniţiază parteneriate cu instituţii şi organizaţii ce au scopuri similare – desfăşurarea de activităţi cultural-educative, de instruire şi dezvoltare umană şi socială, de formare a deprinderilor de a reflecta şi a se exprima etc. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, având o structură diversă a utilizatorilor, încearcă să-şi diversifice şi partenerii pentru a satisface cele mai variate necesităţi informaţionale ale cititorilor. Astfel, că


116

pe parcursul anului au fost încheiate contracte noi cu încă 65 de organizaţii, care au contribuit la facilitarea organizării evenimentelor, la amplificarea promovării şi la sporirea interesului şi a atitudinii pozitive faţă de locul şi rolul bibliotecii în comunitate. Printre ei se numără: Teatrul „CoffeeMolka” (Proiectul Muzele şi cafeaua, CAIE); Asociaţia Obştească „Origami Moldova” (Filiala „I. Mangher”); ONG „Tinerii ambiţioşi”, Şcoala primară „Ion Creangă” din oraşul Ialoveni (Filiala „Ovidius”); Centrul pentru promovarea Artelor Decorative Japoneze „Maneki Neko” (Filiala „Târgovişte”); etc. Activităţile realizate de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în anul 2015, au avut un impact pozitiv şi datorită promovării şi mediatizării acestora, atât în mediul on-line, cât şi la numeroase posturi de radio şi televiziune. În total au fost realizate în jur de 70 reportaje radio şi 110 de emisiuni TV. O susţinere considerabilă am avut-o din partea următoarelor posturi TV locale: Jurnal TV (Deşteptarea, Acasă devreme, Jurnalul orei 19:00), Moldova 1 (Mesager, Bună dimineaţa, Cine vine la noi?, Abraziv, Cuvintele credinţei, Svitanok, Russkii Mir, Гагаузский очаг, Cultura Azi, Portrete în timp), Prime (Primele ştiri, Prima oră) Publika TV (Publika News, Vox Publika, În prim plan) TNT Moldova (Istorii urbane) Acasa TV Moldova (O seară perfectă). De asemenea, şi posturile de radio au fost un suport în promovarea evenimentelor organizate în incinta Bibliotecii Municipale. Cele mai multe emisiuni radio au fost realizate la următoarele posturi locale: Vocea Basarabiei (Viaţa cărţilor) Radio Moldova (Ora copiilor, Magazin sociocultural, Matinal de week-end, Convorbiri literare, Renaştere. Вiдродження) Naţional FM (Matinal Naţional) Radio Europa Liberă (Agenda culturală) Radioul universitar (Unda liberă). Pentru a menţine conexiunea cu utilizatorii noştri atât din ţară, cât şi din străinătate, au fost realizate emisiuni radio şi TV la unele posturi din România: TVR Cluj (Gustă România – emisiune realizată la Biblioteca Centrală în cadrul proiectului Dialoguri culturale la Chişinău), Radio Unirea FM (Audienţa publică – interviu cu directorul Filialei „Alba Iulia”, despre consemnarea Zilei Naţionale a României la bibliotecă). De asemenea, trebuie de remarcat că unele evenimente de amploare de la Biblioteca Municipală au fost transmise în direct de către portalurile Privesc.Eu şi realitatealive.md, acestea fiind disponibile şi accesibile nu doar pe teritoriul Republicii Moldova. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a fost prezentă în mediul on-line şi prin prisma numeroaselor portaluri de ştiri, circa 440 de postări, care au reflectat echitabil, pozitiv, dar şi constructiv activitatea noastră. Printre portalurile locale care au oferit sprijin major au fost: diez.md, allfun.md, moldpres.md, civic.md, zugo.md, stiripozitive.md, locals.md, noi.md, ziarulnational.md, jurnal.md, adevarul.ro, dorledor.info, 2x2.md. Pe plan internaţional (78 de postări) biblioteca, de asemenea, a câştigat acoperire


117

pozitivă şi consistentă în mass-media. Principalele portaluri din România care au mediatizat evenimentele realizate în parteneriat sunt: icr.ro, agerpres.ro, rgnpress.ro, mesagerul.ro, romaniidinjurulromaniei.ro, timpromanesc.ro; din Rusia: format-a3.ru, vksrs.com (Всемирный координационный совет российских соотечественников, проживающих за рубежом); din Danemarca: storify.com. Cele mai promovate evenimente organizate de Bibliotecă au fost: programul Chişinăul citeşte, concursul de lectură Bătălia cărţilor, proiectul Trolleybook, Săptămâna uşilor deschise, dar şi întâlnirile cu personalităţile din domeniul culturii. Articolele în presa scrisă la fel ne conturează imaginea prin cele 438 de articole, dintre care 302 ale angajaţilor bibliotecii, iar conform criteriului lingvistic 394 în limba română, 44 în limba rusă. Ziarele care ne promovează intens activităţile sunt: Literatura şi arta – 52 de articole, Timpul – 50, Florile dalbe – 11, Univers pedagogic pro – 10, Эксперт новостей – 8, Adevărul Moldova, Făclia – 4 şi revistele BiblioPolis – 150, Gând Românesc – 9, Copiii noştri – 6. Mijloacele media au ajuns să aibă un impact puternic asupra societăţii şi să contribuie la procesul de educare şi culturalizare, devenind, de-a lungul timpului, o putere indispensabilă. Prezenţa bibliotecii în mass-media este o dovadă în plus, că serviciile pe care le oferă sunt actuale şi necesare comunităţii. Biblioteca Municipală îmbină instrumentele on-line cu cele tradiţionale (radio, TV) de mediatizare în aşa fel încât evenimentul planificat să aibă succesul dorit. Toate informaţiile publice despre activitatea bibliotecii contribuie la aprecierea efortului zilnic pe care îl depune echipa bibliotecii, pentru a fi mai aproape de utilizatori, iar aceştia ne apreciază lăsându-ne impresiile lor. Enumerăm câteva din ele: „Sunt în totalitate satisfăcută de activitatea acestei biblioteci minunate. Pot să studiez aici tot ce îmi place şi ce mă interesează. Apreciez condiţiile favorabile create pentru cititori: mobilier comod, atmosferă plăcută, caldă. Vreau să menţionez, în mod special, amabilitatea doamnelor bibliotecare – ele deservesc repede şi corect, oferă informaţii utile, contribuie la menţinerea în bibliotecă a unei atmosfere care atrage, te face să devii cititor fidel al bibliotecii”. Daniela Nagară, elevă, Liceul Teoretic „Gaudeamus” „Îmi face o deosebită plăcere să fiu abonat, cititor şi, în genere, utilizator al acestei minunate instituţii de cultură. Aici beneficiez de servicii de cea mai înaltă calitate, oferite cu rapiditate, profesionalism


118

şi angajament faţă de cititor. Apreciez mult serviciile oferite de către bibliotecari, consultaţiile pe care ni le dau, ca şi cele privind utilizarea calculatorului, mai exact – accesul la acest miracol ce se numeşte Internet. E foarte bine că aveţi lucrători bine pregătiţi din punct de vedere profesional, devotaţi muncii, atenţi şi corecţi faţă de cititori”. Virginia Chiriţa, profesoară, Liceul Teoretic „C. Negruzzi” „Cea mai bună prietenă a mea este cartea, am făcut cu ea cunoştinţă pe când eram un bebeluş neajutorat. Pe atunci îmi citeau părinţii, dar cu timpul am aflat şi plăcerea lecturii de sine stătătoare, iar bibliotecarele de la „Transilvania” sunt cele care pot să-mi ofere cartea pe bunul meu plac şi moft”. Ana-Maria Popa, studentă, Colegiul Financiar Bancar „Am citit cartea de poezii În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu şi mi-au plăcut poeziile. Sunt interesante. Mai ales, poezia Zimbrul de la hotare şi Casa bunicii, cu veşnicia ei. Iar Partida de şah m-a amuzat. Am aflat despre arborele familiei. Vreau să am şi eu unul. Mi-a plăcut şi gluma cu „ştiuca la şcoală”. Ştie scriitorul cum să le ticluiască. Şi cu cifrele e amuzant. Cu girafele,care sunt ca un turn Eiffel. Şi să nu uit, de poezia În aşteptarea lui Moş Crăciun, pe care am învăţat-o pentru sărbători. În general, cartea mi-a plăcut mult, doar că-i scumpă. Părinţii nu-mi cumpără cărţi de acestea şi-i bine că ele sunt la bibliotecă”. Ana-Maria Rusu, clasa III, Gimnaziul „Dumitru Matcovschi”


119


120


121


122

ACTIVITĂȚI CU PUBLICUL Biblioteca publică se află într-un continuu proces de dezvoltare menit să atragă un număr cât mai mare de utilizatori în jurul ei. Un rol important în această transformare îi revine activităților cu publicul care constituie un liant între bibliotecă și comunitate: copii, tineri, adulţi, pensionari, dezavantajaţi, precum și reprezentanți ai vieții social-culturale. În anul de referință, pentru a răspunde orizontului de aşteptare al diverselor categorii socioprofesionale şi de vârstă, Biblioteca Municipală a devenit locul în care s-au produs diverse activități: au fost promovate și lansate noi titluri de carte, s-au creat noi cluburi de interese, și-au dat întâlnire cele mai notorii personalități chișinăuiene și nu numai, s-a organizat un șir de activități cultural-sociale: conferințe, colocvii, seminare şi traininguri, lecții publice, discuţii şi dezbateri tematice, serate literare, mese rotunde, concursuri, spectacole literar-artistice etc. O bună parte din ele au fost racordate la prioritățile anului: Anul promovării valorilor europene; Chișinăul citește (pentru cele trei categorii de cititori: copii, adolescenți și adulți); Proiectul Trolleybook; Proiectul Vreau să-mi citești; Săptămâna ușilor deschise a BM „B.P. Hasdeu” desfășurată concomitent în toate filialele, Decada Orașul meu și noul Proiect-concurs de lectură Bătălia cărţilor. Activitatea de animator cultural a bibliotecii vizează, pe de o parte, utilizatorii bibliotecii, iar pe de altă parte, reprezentanţii vieţii culturale, ştiinţifice, religioase, personalităţi marcante locale sau naţionale. De aceea, o deosebită atenție în organizarea activităților se acordă parteneriatelor cu instituțiile de învățământ: grădiniţe, licee, universități etc., centre comunitare pentru copii şi tineret, centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi, Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Teatrală din Moldova, Uniunea Veteranilor, Academia de Ştiinţe a Moldovei ș.a. În anul 2015 au fost organizate 7 960 de activităţi cu publicul în care au fost implicați 183 072 de chișinăuieni, cu 1336 de activități mai puțin ca în anul 2014. Aceasta se explică prin faptul că filialele și-au concentrat activitatea pe prioritatea anului 2015 – conexiunea și integrarea locală, catalogul electronic (2014 – 9296 de activităţi; 208 204 de participanţi). Activitățile cu publicul au valorificat cele două roluri importante ale bibliotecii în societate – cel de centru infodocumentar și cel de spațiu cultural și comunitar. Interferența lor a avut drept rezultat promovarea lecturii, valorilor naționale, europene și mondiale, precum și reliefarea și șlefuirea imaginii bibliotecii în cronotopul contemporan.


123

Programul de lectură Chişinăul citeşte, ediţia a XII-a Aflat la cea de-a XII-a ediţie, programul de lectură Chişinăul citeşte a urmărit acelaşi scop de promovare a valorilor culturale naţionale în comunitatea chişinăuiană, invitând an de an cât mai multe persoane să lectureze împreună o carte, ceea ce dă posibilitate utilizatorilor noştri să se familiarizeze cu cele mai recente apariţii editoriale ale scriitorilor noştri contemporani. În anul de referinţă, BM „B.P. Hasdeu” a propus spre lectură chişinăuienilor următoarele cărţi: Ţesut viu. 10 X 10 de Emilian Galaicu-Păun – pentru adulţi, Petale de mac de Mihail Curicheru – pentru adolescenţi şi În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu – pentru copii. Conferinţa de lansare a avut loc la 18 martie 2015 la Filiala „O. Ghibu”. La eveniment au fost prezenţi autorii cărţilor Emilian Galaicu-Păun şi Arcadie Suceveanu, dar şi fiica regretatului scriitor Mihail Curicheru, doamna Elena Vatamanu-Curicheru, care au mulţumit organizatorilor pentru că au ales aceste trei cărţi remarcabile. Despre autori şi publicaţiile lor s-au expus persoane din domeniu literar: Maria Şleahtiţchi, critic şi istoric literar, Valentina Butnaru, publicistă, Anatol Vidraşcu, directorul Editurii „Litera”, Mircea V. Ciobanu, critic literar, scriitor, dar şi Stela Damaschin-Popa, ilustratorul cărţii În cămaşă de cireaşă. Activitatea a fost întregită de o amplă şi originală expoziţie Divanul Chişinăului care citeşte, în cadrul căreia au fost expuse toate cărţile lecturate pe parcursul a celor 11 ediţii ale programului. Şi în acest an programul s-a desfăşurat destul de prodigios, întrucât cele trei titluri propuse spre lectură au adus utilizatorilor BM numeroase întâlniri cu autorii cărţilor, rudele regretatului M. Curicheru, discuţii / dezbateri, ore de lectură, prezentări de carte şi chiar înscenări teatralizate. Ţesut viu. 10 X 10, autor Emilian Galaicu-Păun (categoria adulţi) (Chişinău, Editura „Cartier”, 2015) În ediţia 2015 – a XII-a – a programului Chişinăul citeşte, categoria adulţi, BM a pus chişinăuienii faţă în faţă cu o carte inedită, diferită de cele propuse în ediţiile anterioare: un roman postmodernist, care pare să nu aibă un subiect anume, dar care incită prin forţa cuvântului şi a textului – un text care nu-ţi lasă spaţii albe, un text care te sufocă prin densitatea lui. Este un roman cu multe citate, cu multe referinţe la alte cărţi şi la alţi autori – acest fapt lungindu-i timpul de lectură: nu-i poţi pătrunde cu adevărat sensul dacă nu vezi despre ce este vorba în referinţe, astfel cititorul nu doar lecturează, ci se şi cultivă.


124

Publicul chişinăuian, obişnuit cu lecturi mai comode, a fost pus în faţa unei dileme: să ducă lectura romanului la bun sfârşit sau să abandoneze. Unii au renunţat motivând că „nu înţeleg mesajul”, că „e grea”, că „nu are un subiect binedefinit”, că „vor mai reveni asupra cărţii” – alţii (şi nu au fost tocmai puţini – ci 1093) au citit cartea, lăsându-se pătrunşi de mesajul ei, afirmând că romanul merită să fie citit, cunoscut, chiar dacă părerile pot fi contradictorii. Este şi meritul bibliotecarilor care au găsit metode de a-i convinge pe tineri, lecturându-l pe fragmente, episoade sau evenimente, provocându-i la discuţii: Viaţa şi realitatea unor destine istorice în cartea „Ţesut viu. 10 X 10” de Emilian Galaicu-Păun (Filiala M. Costin); Profunzimea operei lui Emilian Galaicu-Păun (Filiala N. Titulescu); „Ţesut viu. 10 X 10” de Emilian Galaicu-Păun: un roman textualist sau un roman de viaţă? (Filiala „O. Ghibu”); „Ţesut viu. 10 X 10” de E. Galaicu-Păun – roman ancorat în calitatea unei societăţi marcată de totalitarism (Filiala A. Russo), povestindu-le despre Emilian Galaicu-Păun – scriitor erudit, un om cu o vastă cultură, un foarte bun cunoscător al literaturii, un eminent traducător. Este şi meritul autorului – Emilian Galaicu-Păun – care, cu multă plăcere şi bunăvoinţă a dat curs invitaţiilor de a se întâlni faţă în faţă cu cititorul (16 întâlniri la care au participat 805 tineri şi adulţi), în cadrul cărora scriitorul a dezvăluit în faţa cititorilor gândurile care îi răvăşeau inima în timpul celor aproape 14 ani, cât a durat scrierea acestei cărţi. În cadrul întâlnirilor autorul a dat mai multe caracteristici acestui volum. Este un roman al memoriei, deoarece sunt secvenţe din perioada deportărilor staliniste, dar este prezentat şi un altfel de 7 aprilie 2009. Este un roman-bibliotecă, deoarece se fac multe trimiteri la cărţi şi autori preferaţi. Este un roman incomod, deoarece nu se ţine seama de convenienţe sociale şi lingvistice. Totuşi, mai mult este un roman-trăit, un roman-biografie a vieţii sale, în care se regăsesc părinţii, bunica, prietenii de copilărie şi de studenţie. În acelaşi timp conţine şi istorii ale vieţii unor persoane necunoscute, istorii excepţionale, ieşite din comun, pe care le-a auzit de la diferite persoane. De asemenea, a vorbit despre capitolele care le are şi despre personajul principal care trece prin diferite situaţii. Alt amănunt important este foaia neagră din carte care este ca trasă la indigo este dedicată apropiaţilor decedaţi. Alt moment este capitolul scris în limba franceză care este cu susul în jos, adică îl putem citi invers. Explicaţia pe care o dă scriitorul este că în una din călătorii a fost nevoit să citească o carte invers aşa a vrut şi el ca romanul să aibă ceva inedit. Participanţii la întâlniri, au avut parte de un sincer şi emotiv dialog cu autorul, cu discuţii constructive, întrebări, răspunsuri, opinii şi mesaje. Dialogul a avut loc într-o ambianţă amicală, fiindcă Emilian Galaicu-Păun este un maestru al comunicării, o personalitate cu un spirit deosebit, care asemenea unui magnet a atras, din prima clipă, atenţia cititorilor fascinaţi, la rândul lor, de relatările scriitorului.


125

Participanţii au fost curioşi să afle mai multe lucruri despre viaţa şi activitatea scriitorului: care este semnificaţia titlului; care este mesajul principal al romanului; cum l-au influenţat acele realităţi despre care vorbeşte în roman și pe care le-a trăit pe propria piele; s-a schimbat ceva după anii '70, dar şi după aprilie 2009, în societate şi în politic; Ţesut viu. 10 X 10 este un roman autobiografic?; ce muzică preferă; ce limbi moderne cunoaşte; etc., la care, răspunzând, scriitorul a făcut o incursiune nu doar în subiectul cărţii, dar şi în literatură, muzică, cultură etc. Autorul a subliniat, că nu este o carte autobiografică. Dificilă ca înţelegere, o recomandă celor care au atins vârsta de 18 ani. Este o carte nu pentru fiecare, ci pentru acei care se regăsesc în citate semnificative pentru o epocă sau alta, pentru aceasta necesitând o documentare aparte întru a putea descifra cele scrise şi a le supune unor interpretări. În privinţa lecturii, autorul le-a sugerat că oricum nu ar fi citită cartea – de la început spre sfârşit, de la sfârşit spre început, de la mijloc sau capitole aparte ea îşi găseşte punctele de tangenţă şi poate fi înţeleasă. Participanţii au rămas intrigaţi de această carte, au fost impresionaţi de subiectele abordate, de stilul irepetabil al omului de cultură Emilian Galaicu-Păun şi au aflat care este adevărata semnificaţie a romanului. La 26 noiembrie 2015, la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu”, a avut loc Conferinţa de totalizare, moderată cu multă dexteritate şi umor de criticul literar Mircea V. Ciobanu. La eveniment au participat: scriitorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii „Cartier”; Nina Corcinschi, critic literar; Inga Druţă, cercetător ştiinţific; Valentin Guţu, lingvist; profesori, bibliotecari, studenţi, cititori ai BM, participanţi ai Programului de lectură Chişinăul citeşte şi, desigur, autorul romanului – scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Vorbitorii au menţionat profunzimea romanului, originalitatea scrierii, referinţele la unii autori şi cărţi, textul dens, fără spaţii albe care te sufocă prin trăirile şi suferinţele personajelor. Ana Ostaşevschi, studentă, a prezentat o ecuaţie de gradul II a creaţiei şi personalităţii lui E. Galaicu-Păun. Cei prezenţi au avut posibilitatea de a consulta expoziţia de carte Emilian Galaicu-Păun – Talent, Inteligenţă şi Originalitate. Cei care au citit romanul sunt ferm convinşi că Ţesut viu. 10 X 10 este una dintre cele mai interesante şi mai originale scrieri, care s-au produs la noi în ultimul deceniu.


126

Impresii de lectură: 

„Este adevărat că limbajul folosit de scriitorul postmodernist Emilian Galaicu-Păun în cartea Ţesut viu. 10 X 10 m-a şocat. Nu am mai citit nimic asemănător nici ca tematică. De fapt, citind, mă întrebam care este totuşi personajul principal, ideea principală, mesajul. În final, am constatat că, de fapt, autorul pune accent nu atât pe situaţii şi personaje, cât pe ţesătura de cuvinte. E un joc de cuvinte, dar care nu este accesibil pentru oricine. Oricum, felicitări pentru o lucrare originală!” (Maria Bordei, studentă, Colegiul Financiar-Bancar)

„Carte de genul WOW. Un roman cu o gândire profundă, lectura căruia m-a sufocat prin densitatea textului. O carte din care avem ce învăţa.” (Alexandra Chiricenco, Liceul Teoretic „M. Eminescu”) Petale de mac, autor Mihail Curicheru (categoria adolescenţi) (Chişinău, S.n., 2014)

O misiune deosebită a revenit programului de lectură Chişinăul citeşte în acest an – de a revalorifica creaţia şi personalitatea omului de cultură Mihail Curicheru, născut la 12 august 1910 în Negreşti, Lăpuşna, decedat în timpul deportării la 24 august 1943 la Taişet (Siberia). A fost învăţător, a construit o şcoală, care se păstrează şi astăzi, a început să scrie romane, nuvele şi a semnat pagini de publicistică, a fost membru al Societăţii Scriitorilor şi Publiciştilor Basarabeni, apoi al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din păcate, scriitorul Mihail Curicheru a nimerit în odioasa maşină a totalitarismului stalinist de reprimare a intelectualilor basarabeni, potenţialul scriitoricesc rămânându-i nevalorificat. Elena Curicheru-Vatamanu, fiica scriitorului Mihail Curicheru, a fost cea care a sistematizat şi a aşternut pe hârtie informaţia acumulată de-a lungul anilor, l-a scos din uitare pe scriitorul şi omul de cultură Mihail Curicheru, redând o nouă viaţă trăirilor scriitorului şi destinului lui tragic. De asemenea, Elena Curicheru-Vatamanu a îngrijit volumul Petale de mac, propus spre lectură adolescenţilor în cadrul programului Chişinăul citeşte. Nuvela Petale de mac a impresionat cititorii prin tema pe care o abordează, prin personajele simple dar, nu simpliste pe care le creionează şi prin valorile morale şi etice pe care aceste personaje le manifestă. Pe parcursul anului au fost organizate numeroase prezentări de carte, discuţii / dezbateri, la care participanţii au avut ocazia de a-şi împărtăşi impresiile despre carte: „Petale de mac” sau M. Curicheru – un


127

talent oprit din zbor în floarea vârstei (A. Russo); Gelozia – sentiment obsedant şi chinuitor în nuvela „Petale de mac” de Mihail Curicheru („Transilvania”); Volumul „Petale de mac” de Mihail Curicheru – corelări între soarta unui om şi istoria unei ţări („O. Ghibu”); Învăţătorul jertfă în nuvela „Petale de mac” de Mihail Curicheru (M. Drăgan); Semnificaţia florilor de mac în nuvela „Petale de mac” de Mihail Curicheru (N. Titulescu); „Petale de mac” de Mihail Curicheru – cartea ce îţi atinge sufletul („Târgu-Mureş”); Mihail Curicheru – un talent sacrificat; M. Curicheru – un talent basarabean recunoscut peste ani („Maramureş”) ş.a. Nuvela a fost lecturată, discutată, analizată cu interes de tineri. Ei şi-au exprimat opiniile şi impresiile, intrigaţi fiind şi de titlul lucrării, explicând semnificaţia florilor de mac: pasiune, scânteie, sânge, moarte, roşul fiind şi culoarea celor mai adânci sentimente de dragoste şi respect, dorinţă şi vitalitate. Ce este iubirea? Gelozia este o calitate sau un defect? Cum influenţează ea o relaţie? – acestea au fost întrebările pe care şi le-au pus tinerii, analizând subiectul nuvelei. Altă temă abordată a fost recunoaşterea distrugerii intelectualităţii din Basarabia sub regimul de teroare stalinist, în perioada 1940-1953, vie mărturie fiind şi Mihail Curicheru. Detaliat au fost discutate şi unele articole al căror subiecte este actual şi astăzi. Semnificative în elucidarea personalităţii şi creaţiei scriitorului au fost întâlnirile cititorilor cu Elena Curicheru-Vatamanu, fiica scriitorului M. Curicheru şi soţia scriitorului Ion Vatamanu („Târgu-Mureş”, „O. Ghibu”) şi Leontina Vatamanu, fiica Elenei Curicheru-Vatamanu şi a lui Ion Vatamanu, nepoata scriitorului Mihail Curicheru („Alba Iulia”, V. Bielinski). Invitatele au fost încântate de faptul că volumul Petale de mac de Mihail Curicheru participă anul acesta la programul Chişinăul citeşte. Dânsele au vorbit despre personalitatea scriitorului, au pus accentul pe sensibilitatea creatoare, viziunile sale şi pe conţinutul cărţii Petale de mac, care include: nuvele, eseuri, articole, recenzii etc. Participanţii au aflat despre faptul că un destin tragic a avut nu doar scriitorul, ci şi opera sa, care s-a rătăcit în negura vremii. După multe căutări, Elena Curicheru-Vatamanu a reuşit să găsească o parte dintre lucrări, dar, până în prezent, nu pot fi găsite cele două romane scrise de Mihail Curicheru – În deal la cruce şi Fundul negru. O mare bucurie totuşi a constituit regăsirea prozei, a unor balade populare, articole, nuvele etc. Astfel a făcut posibilă reînvierea amintirii talentatului condeier şi a ilustrului învăţător. La 25 noiembrie 2015, la Filiala „Transilvania”, a avut loc Conferinţa de totalizare a Programului de lectură Chişinăul citeşte (categoria adolescenţi) în baza cărţii Petale de mac autor Mihail Curicheru. Evenimentul a fost moderat cu abilitate de dna Alexandra Tănase, profesoară, şefa Catedrei limba şi literatura română, Liceul Teoretic „Gaudeamus”, având-o ca invitat de onoare pe Leontina VatamanuMărgineanu, nepoata scriitorului Mihail Curicheru. Conferinţa a demarat cu vizionarea filmuleţului Mihail


128

Curicheru. Petale de mac realizat de Leontina Vatamanu şi Virgil Mărgineanu. Activitatea s-a bazat pe discuţii, dezbateri, interpretări asupra remarcabilei cărţi Petale de mac. Cititorii BM, aşezaţi în echipe de lucru pe cartiere, au dezghiocat romanul etapă cu etapa, expunându-se asupra simbolisticii titlului, temei, expoziţiunii, eroilor, punctului culminant şi deznodământului romanului. Leontina Vatamanu a adus mulţumiri tuturor participanţilor şi Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” pentru includerea cărţii în Programul de lectură Chişinăul citeşte, reabilitând, şi pe această cale, personalitatea celui care a fost Mihail Curicheru. De asemenea, a menţionat decorul şi atmosfera creată de echipa Bibliotecii „Transilvania”, menţionând că „se simte ca într-un câmp cu maci”. Cei prezenţi au admirat expoziţia de desene cu cei 33 de maci – toţi diferiţi – atâţia câţi ani a trăit Mihail Curicheru, autor Mihaela Jura. La activitate au participant: publicistul Vlad Pohilă, directorul Casei de Filme OWH TV STUDIO Virgil Mărgineanu, ziaristul Andrei Viziru, reprezentanţi din toate departamentele şi filialele BM, cititori şi participanţi la program. Petale de mac este cartea care a cucerit totalmente tinerii. Indiferent de tragedia prin care a trecut şi de moartea nedreaptă şi timpurie, opera lui, chiar de e mică după volum, este de mare valoare şi merită să fie cunoscută de publicul larg. În plus, acest volum, care are darul de a croi adevărate drumuri în memorie, se constituie şi ca un bun prilej de a scutura o petală de gând peste amintirea luminoasă a altor scriitori basarabeni care s-au afirmat în perioada interbelică: Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan, Sergiu Victor Cujbă, Nicolai Costenco, Magda Isanos, Vladimir Cavarnali ş.a. Impresii de lectură: 

„Cartea Petale de mac de M. Curicheru m-a impresionat foarte mult. În paginile acestei cărţi

clocoteşte viaţa. Însăşi nuanţa roşie a macului este culoarea sângelui care întreţine viaţa în noi, e nuanţa dragostei şi anume din marea dragoste de viaţă a şi luat naştere această carte. Dragostea şi gelozia convieţuiesc alături, aşa cum binele şi răul sunt neseparate. Dacă dragostea are menirea să zidească, să înalţe pe culmi nebănuite, gelozia ucide, risipeşte, prăbuşeşte. Avem prin această carte o adevărată lecţie de viaţă. Cineva definea viaţa ca pe o permanentă căutare a fericirii, aceasta au făcut şi personajele Nicolae şi Lidia, trăindu-şi viaţa, care este un zbucium permanent. M-am cutremurat atunci când am văzut că autorul cărţii a trăit doar 33 de ani. Prea tânăr a plecat din această lume, cred că, dacă ar fi avut o viaţă mai lungă, la sigur astăzi am fi avut mult mai multe lucrări interesante ale acestui autor. Răsfoind această carte, am rămas surprinsă de titlul Rolul femeii în educaţie.” (Viorica Sturza, profesoară de limba română, Liceul Teoretic „O. Ghibu”)


129

„Pe mine, ca profesor, m-au marcat multe lucruri din această carte. Evident, m-a marcat

stilul rafinat şi elegant de exprimare, viziunile şi ideile scriitorului şi învăţătorului Mihail Curicheru. Cred că de la Mihail Curicheru oricine are ce învăţa, chiar şi profesorii. Astăzi, sunt puţini învăţători asemenea lui: atât de nobili şi de curaţi la suflet. În general, puţini oameni sunt asemenea lui. Într-o lume în care domneşte răutatea şi invidia, iată că îşi face apariţia, chiar şi într-un mod indirect, o asemenea personalitate... Ne învaţă să fim mai buni, să preţuim valorile, sufletul, educaţia şi cultura şi ne arată care erau viciile societăţii de atunci şi cele ce mai sunt şi astăzi...” (Lucia Coman, profesoară de limba şi literatura română, Liceul Teoretic „Ion Creangă”) În cămaşă de cireaşă, autor Arcadie Suceveanu (categoria copii) (Chişinău, Editura „Litera”, 2014) Arcadie Suceveanu, scriitorul, pe care obişnuim să îl caracterizăm şi după funcţiile sale administrative: vicepreşedinte, astăzi preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, este cu adevărat un poet pe care îl cheamă cuvintele. Pe lângă volume de versuri, eseistică a mai publicat şi numeroase cărţi pentru copii. În acest an, copiii, participanţii la Programul de lectură Chişinăul citeşte, s-au îmbrăcat În cămaşă de cireaşă, savurând din plin nectarul versurilor. Personajele deosebit de ingenioase, interesante – Greierul care scrie şi compune poezie, Pinguinul Lord, Omida cu grad de fluture, Egretă Poetă, – stârnesc hazul şi perplexitatea pentru atâta uz de inventivitate. Câtă vară e-ntr-o pară? În ce se măsoară liniştea? – ne întrebăm uimiţi de ingeniozitatea poetului Arcadie Suceveanu şi câtă duioşie, nostalgie, emană poezia Casa bunicii. În cămaşă de cireaşă este o sursă sigură pentru cadrele didactice, bibliotecari, în pregătirea activităţilor tematice. Această carte este frumoasă nu doar prin conţinut, dar şi prin aspectul ei fizic, coperţi cartonate, lucioase, culori pastelate, iar ilustraţiile semnate de Stela Damaschin Popa, vin să îmbrace, foarte elegant, versurile. În cadrul numeroaselor activităţi, desfăşurate de bibliotecari, copiii au dat dovadă de multă ingeniozitate şi creativitate: au înscenat poeziile, le-au recitat pe de rost, au interpretat melodii scrise pe versurile poetului, au desenat cireşele, le-au confecţionat în diferite tehnici, de asemenea, au aflat mai multe despre creaţia şi scriitorul Arcadie Suceveanu, curioşi de a-l cunoaşte îndeaproape. Arcadie Suceveanu a primit cu bucurie invitaţia acestora, astfel participând la 17 întâlniri la care au venit 917 copii din diverse instituţii de învăţământ. La întâlniri micuţii au recitat cu multă simţire şi emoţie


130

cele mai îndrăgite poezii incluse în cartea În cămaşă de cireaşă: În ce se măsoară curentul electric?; Dicţionar delico-românesc; Greierul care s-cri-cri-e; Arborele familiei; Kinder cu surprize; Cifrele minunate; Portativul curcubeului ş.a., i-au arătat desenele şi cireşele confecţionate de ei, au prezentat adevărate spectacole literar-muzicale. Nenumărate au fost întrebările adresate scriitorului la care Arcadie Suceveanu a răspuns cu plăcere: cum îşi alege motivele pentru poezii; care a fost prima poezie pe care a scris-o; ce trebuie să faci ca să poţi scrie poezii; când îi place să scrie mai mult, ziua s-au noaptea; dacă-i place să citească şi multe alte întrebări. Scriitorul, la rândul său, le-a citit poezii despre şah, vară, pinguin şi limbajul lui pinguinesc, versuri scurte despre leu, lup, urs, colibri, dropie, iepuraş, ananas şi altele. Le-a vorbit despre frumoasa vârstă a copilăriei, despre cărţile citite în copilăria sa, care şi-au lăsat adânc amprenta asupra dezvoltării personale, cărţi la care revine, cu drag şi cu mult dor, pe parcursul vieţii. Participanţii la eveniment au remarcat calităţile multiple ale scriitorului: sufletist, prieten şi om bun, deoarece numai având asemenea calităţi a reuşit să scrie cărţi atât de frumoase şi interesante, atractive pentru copii. Drept amintire, Arcadie Suceveanu a împărţit autografe copiilor în speranţa că vor mai avea şi alte întâlniri-dialoguri la fel de impresionante. În noiembrie 2015, Filiala „Târgovişte” a găzduit Conferinţa de totalizare a programului Chişinăul citeşte (categoria copii) la care au participat cititori, colegi de breaslă, părinţi, profesori. Invitatul de onoare al acestei activităţi a fost, bineînţeles, autorul cărţii – Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Conferinţa, concepută şi moderată de Liliana Juc, şef oficiu, Filiala „Târgovişte”, a decurs ca o evaluare artistică a cărţii sus-numite. O atenţie deosebită a fost acordată decorului: tablouri autumnale, suveniruri, căsuţa bunicii, pomii cu cireşe, eroii cărţii, pomul-expoziţie – ce contura o atmosferă poetică şi prefigura mesajul cărţii. Tehnicile de lucru abordate au fost activ-participative: expoziţie vie Chişinăul citeşte (retrospectivă); vizionarea poveştii digitale Poveste cu aromă de cireşe, realizată de departamentele Dezvoltare şi comunicare şi Tehnologia informaţiei ale BM „B.P. Hasdeu”; spectacol literar-artistic O lume minunată, după cartea În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu; concursuri; jocul Pomul valorilor; înscenări; surprize. Volumul a fost elucidat din scoarţă în scoarţă în toată splendoarea şi frumuseţea lui, nicio poezie na fost trecută cu vederea, orice fapt divers a fost comentat.


131

La final, scriitorului Arcadie Suceveanu i-a fost înmânată o scrisoare de mulţumire şi un album format din emoţii, gânduri, mesaje de felicitare – Impresii despre cartea În cămaşă de cireaşă – autorii căruia au fost cititorii filialelor. Interacţiunea profundă ce a avut loc între copii, scriitor şi carte a constituit un pas mic către o lume mare, complexă, fascinantă – lumea cărţii şi a cunoaşterii. Impresii de lectură: 

„Amintiri din cireşul copilăriei

Poezie cu miros de veşnicie Amestecată cu un pic de modernitate, Tradusă din limba greierească, limba teiului, limba salcâmului, limba delicească, Plină de culori din secolul de aur, Cu miros de gutuie, colindă şi tufănică, Unde tăcerea se măsoară în trei mii de greieri – acesta este Regatul Poeziei suceviene, în care se aud glasurile din vremea copilăriei îndepărtate, prin care percepem miracolul naturii, acolo unde timpul sa oprit în loc şi n-are puterea să şteargă amintirea strămoşilor noştri, a tradiţiilor noastre. E locul unde dragostea e vie şi credinţa neclintită.” (Grigore Ciobanu, cl. IV, LT „Mihai Viteazul”; Lilia Ciobanu, mama) 

„În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu este o carte foarte interesantă şi distractivă

pentru copii, cu multe poezii haioase, dar care ne învaţă să fim copii cuminţi, harnici şi silitori. Mi-au plăcut poeziile pe care le-am învăţat şi le-am recitat părinţilor, bunicilor şi învăţătoarei. Mulţumesc domnule Arcadie pentru aşa o carte minunată!” (Alexandra Turea, cl. III, LT „Ion Creangă”) Filiala „I. Mangher” a fost prezentă în programul Chişinăul citeşte cu două lucrări: Зелѐные яблоки рая de Boris Sandler, pentru categoria adulţi, şi Opere alese de Boris Zahoder, pentru categoria copii. În acest context, pe parcursul anului au fost organizate ore de lectură şi discuţii / dezbateri în baza operelor. Vizitatorilor Centrului de caritate „Hesed” le-au fost citite fragmente din culegerea Зелѐные яблоки рая şi li s-a vorbit despre viaţa şi opera scriitorului Boris Sandler. Pe pagina portalului informaţional


132

Dor le Dor au fost plasate informaţii despre creaţia şi activitatea scriitorului B. Sandler care s-au bucurat de succes. Copiilor le-au fost propuse spre lectură diferite povestiri şi poezii din creaţia scriitorului Boris Zahoder: Хрюк на елке; Загадочные стихи; Мохнатая азбука; Ма-тари-кари şi altele. A fost organizat un concurs de erudiţie Книжки именины şi spectacole: Вини-Пух на новый лад; Хорошо что есть на свете Заходер. La conferinţa literară anuală participanţii la program au fost prezenţi cu opinii şi recenzii în baza cărţilor lecturate. Impact În anul de referinţă, în cadrul programului Chişinău citeşte au fost organizate 559 activităţi cu publicul, care au întrunit 12 247 participanţi; cărţile propuse spre lectură au fost citite de către 8265 de persoane. Activităţile au fost intens promovate pe blogurile şi reţelele de socializare ale filialelor – 481 postări, care au adunat 45 071 de vizualizări unice; 1722 de participanţi la program au avut posibilitatea de a se întâlni cu autorii cărţilor în cadrul a 33 de activităţi. Concluzii Ediţia din acest an a programului Chişinăul citeşte a fost una diferită de celelalte. Publicul adult a fost provocat să citească o carte inedită, diferită de cele propuse în ediţiile anterioare: Ţesut viu. 10 X 10 – un roman postmodernist, forţa căruia este Cuvântul. Este romanul unor anumiţi cititori şi nu a întregului public – doar ei au putut savura stilul inconfundabil, neordinar al scriitorului Emilian Galaicu-Păun şi a-i pătrunde sensul. De asemenea, adolescenţii au avut ocazia de a descoperi un scriitor mai puţin cunoscut până în prezent – Mihail Curicheru – fiind părtaşi la revalorificarea creaţiei acestuia şi scoaterea din anonimat. Creaţia lui a reuşit să intrige tânăra generaţie prin tratarea subiectelor de importanţă esenţială, prin promovarea bunătăţii şi bunului simţ. Foarte aşteptată a fost cartea pentru copii În cămaşă de cireaşă de Arcadie Suceveanu, irepetabilă prin frumuseţea gândului, inedită prin jocurile de cuvinte şi plasticitatea tropilor. Chişinăul citeşte rămâne a fi un program de lectură preferat de toate categoriile de cititori. Copii, adolescenţi, adulţi – fiecare găsind cartea potrivită pentru vârsta şi gustul lor din care pot învăţa ceva, Biblioteca Municipală contribuind la promovarea valorilor literare autohtone care merită atenţia cititorului chişinăuian.


133

Serviciul estival de lectură Trolleybook (ediția a II-a) Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susţinută de Primăria Municipiului Chişinău, a realizat cu succes cea de-a doua ediţie a serviciului de lecturi estivale Trolleybook. În acest an Trolleybook-ul a fost amplasat în parcul de distracţii Aventura Parc, sectorul Buiucani (Chişinău, strada Ghioceilor nr. 1). Proiectul s-a derulat în perioada 1 iunie – 31 august 2015, oferind accesul gratuit la servicii de lectură, informare şi recreere, de marţi până duminică între orele 11:00-18:00. Lansarea a avut loc luni, 1 iunie 2015, de Ziua internaţională a copilului. Ca și în anul precedent, scopul proiectului a fost promovarea şi încurajarea lecturii ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă a comunităţii chişinăuiene, orientarea spre valorile literare şi organizarea eficientă a timpului liber în perioada estivală. Evenimentul a fost inaugurat de Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. De asemenea, cu un mesaj de felicitare au fost prezenţi Vera Gurievschi, specialist principal, Direcţia cultură a Primăriei Municipiului Chişinău, şi scriitorul Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Cei prezenţi s-au bucurat de melodiile celor doi invitaţi speciali Valeriu Cordineanu şi Ricu Vodă, interpreţi de muzică uşoară, care au încins atmosfera la maximum. Copiii au fost distraţi de o Zână din poveşti – Madlena Pârlog, conducător artistic al ansamblului de dans „Kwantis.” Filialele Bibliotecii Municipale, care au stat la cârma Trolleybook-ului pe parcursul verii, conform unui grafic prestabilit, au realizat cu succes peste 500 de activități (cu 100 activități mai multe ca în anul 2014), au dat dovadă de ingeniozitate și creativitate, aplicând toate metodele accesibile de cunoaştere: lectură, concursuri, ateliere de creaţie, jocuri pe calculator, discuţii, întâlniri cu scriitori, prezentări de publicaţii, teatru de păpuși, activităţi ludice, desen, expoziţii de carte, contribuind la stimularea gândirii creative, dezvoltarea atenției, limbajului și imaginaţiei la copii şi adolescenţi. Noutatea sezonului au constituit-o lectura în format electronic pe eReadere și jocurile electronice de pe consolă și tabletă, activități coordonate nemijlocit de Departamentul tehnologii informaţionale (DTI) al BM. eReadere-le puse la dispoziția vizitatorilor Trolleybook-ului conțineau peste 500 de titluri din literatura artistică română și universală. În fiecare miercuri a fost organizată Ziua IT la Trolleybook – copiii având acces la jocuri electronice de pe consolă și tabletă, sub îndrumarea bibliotecarilor de la Filiala „Alba Iulia” și DTI. Jocurile pe consolă au fost utilizate de către 240 de utilizatori,


134

iar jocurile pe tabletă de 171 de persoane. Bibliotecarii, cu ajutorul unei tablete, au informat vizitatorii despre utilizarea resurselor electronice ale Bibliotecii Municipale. Altă noutate a acestui sezon au fost jocurile puzzle (unele în 3D) care au fost foarte solicitate de către vizitatori (1118 copii) și jocurile de societate: Europa – Trivia, Steagurile lumii care au trezit un viu interes printre adolescenți (571 de tineri). Valoarea educațională a acestor jocuri constă în bogăţia informaţiilor pe care o posedă, iar copiii au avut posibilitatea să socializeze și să îmbine distracția în compania prietenilor cu un proces de învățare reciproc. Iar pentru că cititul cărților constituie o latură importantă a serviciului Trolleybook, cele mai multe activităţi realizate au fost orele de lectură, care au vizat diverse tematici: Fauna și flora pământului; Muzică; Modul sănătos de viață; Anotimpul vacanței – vara, cartea – cel mai bun prieten; Moldova – țara de dor; Să cunoaștem Europa; În împărăția poveștilor ș.a., dar și volume de cărţi artistice, cognitive pentru toate vârstele. S-a lecturat din autorii români: Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Arcadie Suceveanu, Silvia Ursache, Valentin Roșca, Ion Gheorghiță, Dumitru Matcovschi, Ion Luca Caragiale, Vasile Alecsandri, Elena Farago, Grigore Vieru, Leonida Lari, Vitalie Filip şi universali: Charles Perrault, Hans Christian Andersen, Boris Jitkov, Boris Zahoder, Oscar Wilde, Fraţii Grimm, Jonathan Swift, Johanna Spyri și mulți alții. Cea mai promovată și solicitată carte în cadrul Trolleybook-ului a fost În cămașă de cireașă, autor Arcadie Suceveanu, lecturată în cadrul programului Chişinăul citeşte (categoria copii). Vizitatorii au răsfoit pe îndelete volumul de poezii, au admirat ilustrațiile atractive şi viu colorate, au citit și au recitat poezii, au descoperit și au învățat foarte multe lucruri interesante. De asemenea, cei care au făcut un popas la Trolleybook, au putut consulta Expoziţiile tematice, realizate cu scopul de a promova și a familiariza utilizatorii cu ediţii periodice și colecţia de cărţi din fondul BM. Nu doar expoziţiile de carte au fost prezente la Trolleybook. Utilizatorii au cunoscut cele mai recente apariţii din domeniul tehnologiilor datorită originalei expoziţii de fotografii Gadget-uri ultramoderne („O. Ghibu”). În acest sezon de lectură s-a pus accentul și pe prioritatea anului 2015 – Anul promovării valorilor europene. Prin activitățile organizate s-a demonstrat că BM este un cadru de comunicare europeană și are sarcina de a conecta cetățenii republicii la valorile Uniunii. Vizitatorii Trolleybook-ului au avut ocazia să întâlnească personalități din diverse domenii: scriitorii Nina Slutu-Soroceanu, Maria Osoianu-Niconov; meșterul popular Iacov Piker; jurnalista Lilu (LiIia Ojovan);


135

actorii Iurie Gologan și Daniela Burlaca, renumiți prin rolul lui Mihai Eminescu și Veronica Micle în spectacolul Floare albastră care au oferit autografe amatorilor și iubitorilor de carte, au făcut fotografii cu vizitatorii şi, desigur, au citit și recitat poezii. Copiii au demonstrat un mare interes și faţă de jocurile organizate de bibliotecari, au fost foarte activi şi au demonstrat capacităţile, atenţia şi spiritul de echipă. Ei au jucat şah, domino, s-au întrecut la starturi vesele. Aceste jocuri au un impact pozitiv asupra copilului, îl ajută să deprindă abilităţi, să dobândească informaţii esenţiale pentru educaţia lui într-un mod distractiv şi adecvat vârstei. În cadrul atelierelor de creație copii au avut posibilitatea să confecționeze corăbioare, avioane din hârtie, chipiuri din ziare; flori din năsturei; fluturi, flori, animăluțe cu ajutorul tehnicii origami; evantai decorativ cu furculițe din plastic, suport pentru creioane din hârtie, cămașa din cartea În cămașa de cireașă, autor A. Suceveanu, să realizeze postere, tablouri, să decupeze trolleybook-uri ș.a. Vizitatorii au fost foarte încântați și de master-classul oferit de meșterul popular Iacov Piker, la care au putut să modeleze din lut diferite forme, animăluțe, vase, dar și să confecționeze brățări din elastice și mărgelușe. Astfel, copii au avut posibilitatea să realizeze mici suvenire care le vor aduce aminte de vara frumoasă petrecută la Trolleybook. Cei mai mici vizitatori au rămas impresionați, în special de teatrul de păpuși, prezentat cu multă abilitate de bibliotecarii noștri, care au avut ca suport păpuși pentru degete, perfecte pentru a crea o lume cu personaje reale. Cei mai curajoși și mai îndrăzneți au avut posibilitatea să devină actori înscenând poveștile preferate: Tândală și Păcală; Iepurașul cel înțelept de A. Plăcintă; Frumoasa adormită de Frații Grimm ș.a. De asemenea, copiii şi-au demonstrat talentele de pictori, au desenat cu creta pe terenul din fața Trolleybook-ului și au redat culoarea planşelor puse la dispoziţia tuturor. Interesante și binevenite au fost lecțiile de limbă engleză, organizate de voluntara Elena Chirică, care a îmbinat învățarea unei limbi noi cu promovarea lecturii și a bibliotecii. Filialele, prezente la Trolleybook în ultima săptămână, au realizat o serie de activități educative și informative, dedicate Sărbătorilor Naţionale Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române. Vizitatorii au putut să savureze o mulțime de activități captivante de înalt patriotism, prin care s-au promovat valorile neamului și momente care le-au marcat istoria, fiind consemnate prin poezie, concursuri literare, expoziții de documente și prezentări de carte. Cei care au stat la cârma Trolleybook-ului – bibliotecarii noștri – au reușit să facă față numărului mare de vizitatori per zi – circa 180 de persoane, majoritatea fiind vizitatori ai Parcului, locuitori ai Chişinăului, dar și oaspeții veniți din toate colțurile Moldovei: un grup de elevii și profesori de la Gimnaziul


136

din satul Lingura, raionul Cantemir; copii de la tabăra Liceului „Columna”; elevi de la liceele din Rezina, copii împreună cu părinții din satul Cojușna, r-nul Strășeni, care au rămas profund satisfăcuți și foarte încântați de orele petrecute la Trolleybook. Am avut și vizitatori din alte țări – copii care au venit să-şi petreacă vacanţa la bunicii, rudele din Republica Moldova și nu au ezitat să viziteze Trolleybook-ul, fiind foarte interesați de acest colțișor al lecturii, amplasat departe de zgomotul orașului. Cea mai mare parte de vizitatori au fost interesați de regulile de a se înscrie la BM, de a împrumuta cărți, programul de activitate a filialelor și responsabilitatea cititorilor, astfel BM câștigând 132 de utilizatori noi. Trolleybook-ul a fost vizitat și de câțiva reprezentanți ai Corpului Păcii SUA în Republica Moldova, care au afirmat că acest serviciu reprezintă o metodă eficientă și binevenită de promovare a lecturii și a bibliotecilor în comunitate. Serviciul a fost apreciat în cadrul Conferinței Next Library (Danemarca) cu premiul EIFL – Trofeu și Certificat pentru Inovație şi contribuția la educația copiilor și adulților. Impact În cadrul Trolleybook-ului au fost realizate: 513 activităţi la care au participat 4556 persoane; au fost organizate 73 de expoziţii de carte; Trolleybook-ul a fost vizitat de un număr mare de chişinăuieni, circa 180 de persoane per zi, ajungând la 7757 vizitatori (4415 copii; 1331 tineri; 2011 adulţi). Colecţia de cărţi şi ediţii periodice amplasată în Trolleybook a fost consultată de 11 403 ori, respectiv, de 6599 copii; 2346 de tineri; 2458 de adulţi. Pe blogurile şi paginile reţelelor de socializare ale filialelor Bibliotecii Municipale au fost plasate 309 postări ce au adunat 12 010 vizualizări. Pe pagina de Facebook a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” au fost plasate 84 de postări care au adunat 21 639 de vizualizări unice. Aprecieri și recomandări Vizitatorii s-au bucurat enorm de a doua ediție a proiectului, dovadă fiind mesajele lăsate în boxa de idei, pe rețelele de socializare, dar și prin mulțumirea bibliotecarilor care au fost prezenți în fiecare zi la Trolleybook: 

„Suntem mulțumiți de această idee, lucrătorii sunt amabili și se ocupă foarte bine cu copiii. Vă mulțumim!!!” (familia Cușnir);

„Trolleybook-ul este un loc foarte distractiv pentru copii și foarte educativ. Aici copiii pot să deseneze, să coloreze, să citească, să scrie și multe altele. Se pot dezvolta prin comunicare, făcându-și noi prieteni. Este un loc foarte interesant și îi sfătui pe toți copiii să vină aici și să se distreze” (Decuș Tatiana, clasa IX, Gimnaziul Gordinești, r-nul. Rezina);


137

„La cât mai multe idei ingenioase!!! Mulțumim” (Taisia & Agnes, București). Pentru a îmbunătăți activitatea Trolleybook-ului în viitor, vizitatorii au scris și o serie de

recomandări: copii ar dori să fie o minge, badminton, jocuri lego, mai multe rechizite (carioci, creioane, jocuri de masă în grup), să fie instalat în Trolleybook un condiționer, să fie mai multe cărți din seriile noi și încă o telecomandă la x-box, Trolleybook-ul să fie amplasat la umbră și, desigur, să avem mai multe „Bibliotrolebuze”: 

„Ați putea amplasa Trolleybook-ul chiar în parcul Valea Morilor. Acolo fluxul de vizitatori e mai mare și ați avea mai mulți participanți la proiect (vizitatori). De asemenea, puteți pune o boxă pentru donații, ceea ce ar dezvolta biblioteca mobilă” (Lucia, reporter TV).

Concluzii Practica de doi ani a acestui proiect în Chişinău ne-a demonstrat posibilitatea promovării bibliotecilor, contribuind la sporirea interesului pentru lectură a comunității chișinăuiene și nu numai, prin formele diverse de activităţi orientate spre toate categoriile de vârstă. Anul acesta, Biblioteca Municipală a extins aria de servicii şi produse în cadrul proiectului, ținând cont de solicitările de anul trecut, Trolleybook-ul a fost dotat cu tablete, console şi cărţi electronice. Bibliotecarii au fost foarte creativi și inventivi în organizarea și desfășurarea activităților, conduși de dorința de a arăta vizitatorilor și trecătorilor câte lucruri frumoase se întâmplă la Biblioteca Municipală. Ei au pus accentul pe importanţa bibliotecii pentru societate, au organizat activități distractive pentru cei plictisiți de casă, obosiți de caniculă, dar dornici de aventuri. Vizitatorii au rămas plăcut surprinşi şi entuziasmați de felul cum arată biblioteca pe patru roți, deoarece, pentru majoritatea dintre ei, e ceva nou şi foarte interesant, au savurat cu plăcere din lectură, joc și voie bună. Trolleybook-ul le-a făcut vară mai interesantă, a oferit tuturor doritorilor accesul gratuit la servicii de lectură, informare şi recreere. Programul Vreau să-mi citeşti (ediția a II-a) Dialogul intergenerațional, al doilea an consecutiv, a fost susținut prin programul Vreau să-mi citești care este apreciat și de cei mici și de adulți. În acest an programul a avut continuitate în filialele „Transilvania”, „Ovidius”, Codru și a aderat o nouă filială – A. Russo. Nu au continuat proiectul filialele „Alba Iulia” și N. Titulescu. Studiile recente indică faptul că părinţii sau bunicii, adică familia, sunt cei care trebuie să insufle copiilor, încă de timpuriu, pasiunea pentru carte şi lectură, iar activitățile desfășurate în comun dezvoltă


138

relații armonioase intergeneraționale între părinţi, bunici şi copii, acesta fiind și scopul urmărit de bibliotecari în organizarea acestui program. Activităţile de lectură organizate în cadrul programului au la bază concepte precum învăţarea intergeneraţională, lectura activă, suporturi diferite de lectură (carte tipărită, carte electronică), interactivitate, joc etc. pentru a creşte gradul de interes pentru lectură al generaţiilor tinere precum şi cel de alfabetizare digitală al generaţiilor mature. Astfel, bibliotecarii celor patru filiale, instruiți, pregătiți cu tehnici speciale de lectură și educație, au desfășurat 16 ateliere de lectură („Transilvania”; Ovidius – câte 5; Codru; A. Russo – câte 3) cu participarea a 21 de familii („Transilvania” – 6; Ovidius; Codru; A. Russo – 5) cu participarea a 59 de persoane: copii, părinți, bunici. La primele ateliere au fost stabilite regulile de grup de care s-a ținut cont pe tot parcursul programului: respectarea opiniei colegilor, toleranță, disciplină, punctualitate, ingeniozitate, creativitate, implicare activă, lucru în echipă. Temele abordate în cadrul atelierelor au fost diverse: Anotimpurile; De ce sunt unic?; Sunt un pieton deștept; Bunele maniere; Citim împreună cu familia („Transilvania”); Pisicile – animale deosebite; Сorpul uman; Florile (A. Russo); Modul sănătos de viață; În sânul naturii; Hai cu noi în Europa (Codru); Grigore Vieru; Călătorie în lumea simțurilor; Cum să fii o prințesă adevărată și cum să devii cavaler („Ovidius”). Pentru a elucida diversitatea tematică s-a apelat la cărțile: Pâinea cu rouă de Grigore Vieru; Prințul Miorlau de Nina Casian; Zig-zag: Manual de educație preventivă; Bunele maniere; Ca să afli de ce nu-i nimeni ca tine! de Robert Winston; Цветы в литературных произведениях; Enciclopedii ș.a. Pentru a dezvălui mai bine tema Sunt un pieton deștept, Filiala „Transilvania” a apelat la specialiști, invitând la activitate ofițeri de la Inspectoratul de poliție și Inspectoratului Național de patrulare. Pe blogurile și rețele de socializare ale filialelor implicate au fost plasate informații, activitățile desfășurate fiind vizibile și în mediul on-line. Concluzie Toate așteptările și doleanțele participanților de la acest proiect: cunoștințele noi, temele interesante, jocurile interactive, creativitatea, formarea unei relații armonioase cu familia, gândirea critică, exprimarea corectă și elocventă, consolidarea relațiilor între adulți și copii au fost realizate. Participanții au conștientizat importanța lecturii ca sursă de cunoaștere și informare precum și lectura ca mod de a petrece calitativ timpul alături de copii și nepoți, ceea ce asigură o educație de calitate.


139

Activităţi științifico-literare Subiectele abordate în cadrul acestor activități au fost axate pe evocarea unor personalități cu impact major social și cultural din diferite domenii: literatură, știință, istorie, drept, pedagogie, având tematică variată, scopuri diferite și public de toate vârstele. Evenimentele au fost organizate în parteneriat cu diverse instituții: Uniunea Scriitorilor din Moldova; Academia de Științe a RM; Muzeul Naţional de Literatură Română „M. Kogălniceanu”, Institutul de Filologie al AȘM; UPS „Ion Creangă”; Cercul Academic „Constantin Brâncoveanu”; USM; Fundaţia „Vasiliada”; Direcția generală educație, tineret și sport; Centrului Naţional Anticorupţie; Asociația „Promo-LEX”; Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală ș.a. cu susținerea invitaților speciali: Veaceslav Ioniță, politician; Lidia Gorciac, pedagog-psiholog; Larisa Cuznețov, psiholog; Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale; Ion Ciocanu, doctor habilitat, critic şi istoric literar; Augustin Varvariuc, istoric; Adelaida Chiroşca, cercetătoare; Inesa Lupu, directorul Companiei „Invento”; Andrei Oniscenco, avocat; Vladislav Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, și mulți alții. O mare parte din ele au reflectat prioritatea anului 2015 – Promovarea valorilor europene (vezi compartimentul respectiv). La Biblioteca Centrală discuțiile-dezbateri au fost desfășurate în cadrul cluburilor de discuție: Oratorilor, Toastmasters, Jocurilor de Societate, Discuțiilor Intelectuale, Tinerilor Europeni, DebateAcademy. Activități:  simpozioane: Poetul Grigore Vieru – Apologetul și Mântuitorul: „poezia mea vine din marea singurătate și grea suferință”; Poetul Valentin Roşca – amiaza lucrurilor; Ion Vatamanu – lecturi artistice („O. Ghibu”); Dialoguri europene: poeţi şi traducători (de Arte „T. Arghezi”); Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Mihai Eminescu (CAIE); Constantin Stere – vastul arhivar de tipuri sociale („O. Ghibu”); Liviu Rebreanu – contemporanul nostru (Biblioteca Centrală); Marea Unire – comoara tuturor generațiilor („Transilvania”);  conferințe: Perceperea simbolică în iconografie; Valori perene în creația lui Grigore Vieru și Petru Cărare; Pedagogie modernă pentru lucrul cu persoane din spectrul autist; 75 ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 28 iunie 1940; Conferinţă omagială consacrată împlinirii a 135 de ani de la naşterea scriitorului Mihail Sadoveanu şi a 100 de ani de la apariţia romanului istoric „Neamul Şoimăreştilor”; Prin educație spre competențe într-o lume a cunoașterii; Valoarea universală a personalităților românești (Biblioteca Centrală); Mitropolitul Bartolomeu Anania, păstor și ziditor de suflete;


140

Trăirea mistică în temniţele Aiudului; Postul în viaţa creştinului („Alba Iulia”); Ion Iachim – un povestitor cu har de la Dumnezeu; Paradigme de studiere a limbii române ca limbă străină în baza textului eminescian; Limba română – factor al dăinuirii noastre; Liviu Rebreanu – prozator și dramaturg; Nicolae Iorga – istoric, scriitor, publicist și om politic (CAIE);

Tendințe contemporane în arta europeană; Le remains, le

Francofonie et la latinité („Ovidius); Unirea de la 1 Decembrie 1918 – eveniment important în istoria României („Alba Iulia”); Petru Cărare – o viață în căutarea adevărului; Mark Twain – excelent psiholog al copilăriei și al copilului; Unificare pentru pace în lume; Onisifor Ghibu – personalitate marcantă a culturii române; Timpul. E timpul continuității!; Republica Moldova ar trebui să fie stat parlamentar sau stat prezidențial?; Pacea – prioritate universală; Identitate constituțională și națională a Republicii Moldova: realități și perspective; Prozatorul și cineastul Vlad Ioviță; Nichita îmbrăcat în ștofă. O evocare în fărâme („O. Ghibu); Confucius – umanitate, dreptate, pietate, cavalerism (Ovidius); Grigore Vieru – sufletul acestui neam; Personalitățile Unirii. Importanța Actului Unirii de la 1918; Lucian Blaga – 120 ani de la naștere; Nicolae Dabija – Orfeu al destinului românesc; Ora astrală a neamului românesc („Transilvania”); Familia – nucleul de bază al societăţii („Târgoviște”);  lecții publice: Instruirea tinerilor in domeniul dreptului; Corupția între justificare și legalitate; Marea Unire; Propaganda and Manipulations: How does it work?; Educația civică și electorală în rândul tinerilor (Biblioteca Centrală); История одной семьи дворянского рода Нелидовых; Карл Шмидт – городской голова 1877-1903; О Пушкине…; Забота государства о людях третьего возраста, знать свои права („M. Lomonosov”); Teatrul – cea mai mare pasiune a actorilor; Muzeele oraşului Chişinău (de Arte „T. Arghezi”); Первый выход человека в открытый космос; Юрий Гагарин – первый космонавт („H. Botev”); Corupția. Metode de combatere; Aspecte generale cu privire la mediere; Reformarea justiţiei în Republica Moldova; Violența în familie; Problemele actuale pentru remunerarea muncii în sfera bugetară; Medierea. Focus pe familie (BPD); Opera eminesciană – viziuni noi (CAIE); Идеологические течения сионизма и их яркие представители; Еврейский Кишинѐв Натана Альтермана; Кишинѐв многонациональный („I. Mangher”); Obiceiuri matinale care te ajută să-ți menții sănătatea; Chișinăul cultural („O. Ghibu”); Biblioteca modernă în sprijinul comunității („Târgoviște”); Bioetica („Transilvania”);  colocvii: Mihai Cimpoi – eminescolog și filosof al culturii (CAIE); Pacea – o valoare universală în pericol („O. Ghibu”); 10 decembrie – Ziua universală a drepturilor omului (BPD); Limba engleză: avantaje; Colaborarea efectivă între voluntari şi parteneri; Voluntariatul în Republica Moldova (de Arte „T. Arghezi”);


141

 mese rotunde: Nicolae Iorga și zbuciumul pentru libertate și valori naționale; Poezia este căsătoria realității cu idealul, în sufletul poetului B.P. Hasdeu; Deutschland in Europaische Kontext; Testarea integrității profesionale; Află cum este să fii student peste hotare de la absolvenții reveniți acasă; Rolul factorilor de decizie în alimentația preșcolarilor (Biblioteca Centrală); Liviu Rebreanu – „observator omniscient” cu „darul masiv de a crea viaţă” („L. Rebreanu”); Drogurile – o problemă socială („A. Mickiewicz”); Originea latină a limbii române; Ion Ciocanu – criticul literar împlinit; Biblioteca „Onisifor Ghibu” – centru de cercetare şi evaluare a vieţii literare din Republica Moldova („O. Ghibu”); Voluntarii în Republica Moldova; Chişinău în timpul Primului Război Mondial; Pregătirea tinerilor ghizi (de Arte „T. Arghezi”); Noi tendințe în cercetarea științei dreptului; Cooperarea dintre societatea civilă și autoritățile judecătorești (BPD); Eminescu doinește peste secole; Eminescu – ambasador al culturii române; Mihai Eminescu în context european: evenimente, traduceri, cărți cu autografe; Obiceiuri şi tradiţii din strămoşi; Centrul Academic Internațional Eminescu: speranța generației de azi – generației de mâine; Artă și literatură în univers (CAIE); История национальных меньшиств, проживающих в Молдове; Български език, литература и културно богатство в живота на бесарабските българи; Новые страницы любимого города; Moldova – istorie şi contemporanietate; Besarabskite b"lgari – istoria i s"vremenost („H. Botev”); Să vorbim despre caritate („I. Mangher”); Дружба и братство – наибольшее богатство (Кишинѐв и Черновцы – города-побратимы); Все мы разные и в этом наша сила („L. Ukrainka”); Mihail Ciachir - apostol al găgăuzilor; Ion Ciocanu – criticul literar împlinit; Maria Bieşu – prima soprană („M. Ciachir”); Детские страхи. Откуда они берутся?; Нужны ли ограничения в жизни детей?; Дети – будущие родители. Когда начать формировать ответственность за другого человека?; Проблема трафика женщин в РМ; Зависимости у детей: компьютерная, наркотическая („M. Lomonosov”); Alegerea unei profesii cu perspectivă pentru societate; Criza adolescenței. Căi de a o depăși cu succes; Între noi, fetele; Între noi, băieții („Ovidius”); Eugen Cioclea în dioptria criticii şi studiilor literare; Viața este cea mai bună poveste („Ștefan cel Mare”); Nu traficului de ființe umane!; Ce vor tinerii?; Cultura – inima şi sufletul democraţiei; Cine sunt eu? Identificarea personalității la tineri; Cultura comunicării în mediul tinerilor („Târgoviște”); Sărbătoarea Cărţii („Târgu-Mureș”); Educație pentru sănătate, educație pentru viață; Copiii – victimele traficului de ființe umane; Sănătatea ta e în mâinile tale („Transilvania”);  discuții / dezbateri: Media și comunicare pentru o societate incluzivă; Linia Verde pentru viață: suport psihologic pentru persoane aflate în dificultate; Instituțiile private / Instituțiile de stat; Problema Băncii de Economii în vizorul


142

tinerilor, angajați ai ministerelor; Homofobia in societate; Sexismul în societate; Dragostea și oratoria – ce au in comun?; Personalitatea oratorului, scopurile si structura discursului; Când tăcerea e de aur, iar cuvintele – nestemate...; Pro sau contra Actului Unirii de la 1918; Beneficiile cafelei și ceaiului organic; Unitate prin diversitate sau cum poți să-ți descoperi propriile stereotipuri (Proiectul „Biblioteca Vie”); Produsele organice: un remediu pentru sănătate; Facilitarea implicării tineretului în societatea civilă din Republica Moldova; Problema parcărilor în viziunea mamelor; Valori feminine. Valori masculine (Biblioteca Centrală); SIDA – maladia care nu ţine cont de nimic; Accidentele rutiere – o epidemie globală; Claudia Partole – scriitoarea cu suflet de copil; Traficul de fiinţe umane – o problemă majoră pentru Europa; Donarea de organe – pro sau contra; Biblioteci antice – biblioteci moderne; Polonezi, laureaţi ai Premiului Nobel; Chipul mamei în creaţia lui Grigore Vieru; Un corp sănătos este barometrul unei minţi sănătoase; Relaţii moldo-polone de secole („A. Mickiewicz”); Ce ştim despre originea limbii române; Cum să ne creştem copiii sănătoşi; Alimentarea raţională şi sănătatea noastră („Alba Iulia”); Maestrul Vladimir Curbet – promotor al artei populare; Muzeul Ansamblului „Joc” – oglinda vremurilor noastre; Barbu Lăutaru – cobzar, violonist, naist şi cântăreţ; Concepţia carpatică a evoluţiei speciei umane şi a limbilor din Europa; 175 de ani de la naşterea compozitorului rus P.I. Ceaikovski; Veteranii artei din Republica Moldova; Creştinismul – religia noastră ortodoxă; Stelele apropiate: clasificarea, descoperirea, observarea; Conceptele de excluziune; Biblioteca pilon important în culturalizarea societății (de Arte „T. Arghezi”); Cum să fii un utilizator competent în secolul de tehnologie informațională; Ai grijă de natură pentru a fi sănătos; Fumatul – ciuma a secolul XXI; Drogul este moartea, iar tu – alege viața!; Аcum e în vogă să fii sănătos; Oamenii și cărțile secolului XXI; Cum să evităm conflictele (A. Russo); Drepturile copilului; Recursul individual la Curtea Constituțională; Prevenirea și combaterea corupției. Legea testării și integrității profesionale (BPD); Tolerează și vei fi tolerat; Educația – iubire, edificare, desăvârșire; Educația ecologică – educația sufletului; Eminescu – cântăreț al naturii; Lumea basmelor eminesciene – un miracol perpetuu; Preferințe de lectură: autori români vis-à-vis de autori europeni; Să-l cunoaștem pe Eminescu – român – european – universal; Mihai Eminescu – ambasador al culturii române; Ion Druță – sfetnicul și apărătorul nostru dintotdeauna; Mihai Eminescu și cultura franceză (CAIE); Sănătatea – o convenție între tine și corpul tău; O minte sănătoasă,într-un corp sănătos; Familia – școală a vieții; Biblioteca – școală pentru formarea intelectuală; Ești sigur pe NET? (Codru); Ценности поколений XX века; Улицы Кишинева рассказывают...; Жизнь измеряется не годами, а поступками; Выбор жизненного пути: узкая тропа, или широкая дорога?; Уроки доброты – в архипелаг добра („H. Botev”); Adolescentina


143

singurătate şi încercarea de autodefinire prin prisma operelor literare, care tratează acest subiect; Гражданско-правовое положение молодежи в Молдове; Проблемы подростковой психологии; Мы такие же как все: права детей-инвалидов в Молдове; Библиотека, книжка, я – вместе верные друзья!; Происхождение гагаузского народа и этимология гагаузского языка; Библиотека им. И. Мангера – центр культурной жизни еврейской общины; По страницам любимых книг („I. Mangher”); Liviu Rebreanu ancorat în actualitate; Alexandru Bernardazzi: arhitectul care a schimbat faţa Chişinăului; Filosoful Mihai Dolgan: expresia divinităţii; Dereglările de nutriţie la adolescenţi („L. Rebreanu”); Lectură în viziunea tineretului; Компьютер и планшет – друзья или враги? („L. Ukrainka”); Personalităţi marcante din sectorul Râşcani; Tendinţe arhitecturale. Bernardazzi – cel care a construit Chișinăul modern; Cartea tipărită versus cartea electronică („M. Ciachir”); Здоровье сгубишь, новое не купишь; Сегодня модно быть здоровым (M. Costin); Istoria străzii mele; Pământul, o planetă privilegiată; Politeţea – cheia succesului; Este oare mama lui Grigore Vieru „creionată după modelul genialului Rafael”?; Aparate de fotografiat şi fotografia; Un tânăr informat – un tânăr protejat (M. Drăgan); Социальные проблемы пенсионеров; Istoria parcului Valea Morii; Проблемы образования в Молдове; Как делают книги и почему их надо беречь („M. Lomonosov”); Itinerare turistice în Maramureş; Maria Bieșu – o viaţă dăruită scenei; Cele mai frumoase legende despre Sfântul Voievod Ștefan cel Mare; Maramureș – țara voievozilor Dragoș și Bogdan; Micul Prinț sunt eu! Valențe tematice ale povestirii lui A. de Saint-Exupéry; Internetul nu poate substitui biblioteca; Fabulistul La Fontaine ne cheamă spre unire şi înţelegere omenească; Codul bunelor maniere on-line. Doar împreună facem Internetul mai bun; Tradiții şi obiceiuri prezente în sărbătorile de iarnă din Maramureş („Maramureș”); Sănătatea e în mâinile tale; Poezia – ambasadorul artelor frumoase; Eminescu şi natura – un tot întreg (N. Titulescu); Meniul zilei perfect pentru sănătatea noastră; Lectura de loisir versus lectura informațională; Dale Carnegie. Secretele succesului; Antreprenoriat – drumul de la idee la succes; Cartea vs Internetul; Mircea Vulcănescu – misiunea esențială a școlii. Concepții inedite sau depășite?; Rolul lecturii în crearea personalități; O mare primejdie: generația obosită; Cultura formatorului. Învățarea accelerată: modelul SAVI; Testamentul politic al lui Mihai Eminescu; Cărţile motivaţionale ale autorului Anthony Robbins („O. Ghibu”); Siguranța pe Internet și adolescenții; Depresia și sinuciderea în adolescență („Ovidius”); Angoasa literaturii față cu cenzura cititorului contemporan („Ștefan cel Mare”); Importanța lecturii în viața copiilor („Târgu-Mureș”); Sănătatea e în mâinile tale (Traian); Internetul – o rețea care a revoluționat lumea; Cum să te protejezi de fenomenul traficului de ființe umane („Transilvania”); Bibliotecar – profesia pentru profesie (V. Bielinski).


144

Activitatea expoziţională Biblioteca Municipală acordă o importanță deosebită promovării valorilor artistice prin susținerea artiștilor consacrați și încurajarea tinerelor talente, organizând diverse activități expoziționale: vernisaje de pictură, expoziții de grafică, desene, fotografii, artizanat, hand-made, floristică. Menționăm activitatea Saloanelor Arte frumoase („Târgu-Mureș”) și Pinacoteca („Transilvania”), în cadrul cărora au fost expus lucrările multor tineri-debutanți. Filiala „O. Ghibu” a lansat programul Te promovezi la Biblioteca „Onisifor Ghibu”! Prin care a încurajat persoanele ce realizează produse handmade, oferindu-le spațiu de expunere, susţinere şi încredere în forţele proprii. În anul de referință la BM s-au desfășurat:  expoziţii de pictură: Picturi primăvăratice, autor Serghei Ionov; Tradiție și port popular în pictură; Elemente și picturi în grafică digitală, autoare Irina Șolopa; Chișinăul de ieri și de azi (lucrările elevilor Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală”); Lumea, așa precum o văd eu (lucrările copiilor Centrului educației estetice „Lăstărel”); Armonie în culori, autoare Mihaela Pavlicenco (Biblioteca Centrală); Meditație, autoare Sofia Plantus, elevă, Colegiul de Arte Plastice „A. Plămădeală”; Eminesciana plastică, autor Ion Daghi, artist plastic; Cu creioane colorate, eu le desenez pe toate! autoare Bianca Bandalac; Orizonturi eminesciene, autoare Iraida Ciobanu, artist plastic (CAIE); Oraș natal – tezaur sfânt (lucrările elevilor LT „I. Creangă”) („A. Donici”); Expoziții de pictură (2): Dina Taran; Natalia şi Daniil Musienco („I. Mangher”); Юризмы, autor Iuri Lașcevski; Метаморфозы, autor Semion Odainic; Мой детский Кишинѐв, autor Serghei Sulin; Многообразный мир глазами детей, lucrările elevilor Școlii de Arte din Ocnița („M. Lomonosov”); Aspirație (grafică și pictură), autor Tatiana Cojocaru, Florile în viața femeii (18 tablouri), autori Tatiana Miroșnicenco și Mariana Baciu; Chișinăul de odinioară (16 tablouri), autor Florentin Leancă; Expoziție a elevilor Colegiului de Arte Plastice „A. Plămădeală” (19 lucrări); Culori estivale, lucrările elevilor Liceului Academic de Arte Plastice „Igor Vieru” (19 lucrări); Nașterea enigmei (14 lucrări), autor Tatiana Todorova; Visuri (21 de lucrări), autor Ecaterina Chitoroagă; expoziție de lucrări în acuarelă (debut, 27 de lucrări) de Vitalina Vârlan; expoziție de lucrări în acuarelă (debut, 29 de lucrări) de Francesca Bețivu; Început de creionări (debut, acuarelă, 30 de lucrări) de Mihail Onciu („Transilvania”);  expoziție de icoane: Înălțării Sfintei Cruci, lucrările părintelui Anatol Gârbu de la Biserica din s. Revaca, („A. Donici”);  expoziție de medalii, monede și cărți poștale: Пушкинианa, din colecția președintelui Asociației Polone Vasili Kazimirovici („M. Lomonosov”);


145

 expoziții de fotografii: Pașii poetului pe TERRA sau 100 de imagini pe urmele lui M. Eminescu, fotograf Vasile Șoimaru; Trei poeți: Grigore Vieru, Petru Cărare și Mihail Ursachi, din colecțiile Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău; Europeni necunoscuți (album fotografic, autori: scriitorul Karl-Markus Gauß și fotograful Kurt Kaindl, de origine austriacă); Îmi pasă pentru că trăiesc aici, fotograf Vasile Șoimaru; Chișinău – mon amour, fotograf Iurie Răileanu; Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, autor Vasile Șoimaru; Îmi pasă pentru că trăiesc aici; 75 ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța – 28 iunie 1940, fotograf Vasile Șoimaru; Egalitatea de gen văzută cu ochii bărbaților și a femeilor (dedicată Zilei Internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor); Lumea așa cum o văd EU (realizată în tehnica PhotoVoice: elaborarea unui mesaj pentru fiecare poză), lucrările tinerilor cu dizabilități, reprezentanți din cinci raioane: Fălești, Criuleni, Ungheni, Călărași și Orhei (Biblioteca Centrală); Care este Europa ta? („A. Mickiewicz”); Город. Улицы. Люди, lucrările clubului „Luceafărul” („M. Lomonosov”); Leonida Lari. Mai curată decât lacrima…, Grigore Vieru – o viață de Poet în imagini inedite, ambele de Nicolae Răileanu; Petru Cărare – un Creangă ala basarabenilor; Nichita Stănescu – îngerul blond, ambele realizate în colaborare cu Biblioteca Muzeului Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău; Chișinăul vechi, în colaborare cu Muzeul de istorie al oraşului Chişinău; Mircea Eliade – itinerar biografic și spiritual. In memoriam („O. Ghibu”); Город. Улицы. Люди; К 70-летию Великой Победы; Мой друг фотограф – lucrările membrilor Clubului „Luceafărul” („M. Lomonosov”); Revelație, autor ziaristul, fotograful Andrei Viziru; Yoga. Portretul psihologic al omului. Corpul uman. Culturizm (fotografie artistică tematică) autor Florin Tăbârță; Destin împletit cu biblioteca / Traian Brad, 70 ani de la naștere („Transilvania”);  expoziții hand-made: Pictura pe sticlă și croșetarea cu mărgele, lucrările copiilor confecționate în cadrul Clubului „Origami” („A. Donici”); Motive europene (broderie ucraineană), lucrările мaestrului Svetlana Ketruşko („L. Ukrainka”); Expoziția brazilor handmade, lucrările Anei Zubco (expuse 50 de articole: invitaţii, brăduţi, copăcei topiary etc. realizaţi prin tehnici inedite); Biserici şi mănăstiri ortodoxe (farfurii de ceramică), lucrările Nataliei Braşoveanu; Expoziţie de bijuterii hand-made confecționate de Alisa Zanoagă (expuse 12 bijuterii din perle, cristale, pietre naturale, piele, mărgele decorate cu panglici şi flori din ceramică) („O. Ghibu”); Expoziție de lucrări cioplite în lemn confecționate din rădăcini de copaci și coajă de mesteacăn care reprezentă figuri de actori și scriitori: Eminescu și Creangă, muzicianul Paganini și vioara lui cu o strună, Jugul poporului ș.a. (vernisată cu ocazia aniversării a 165 de la nașterea poetului M. Eminescu), autor Andrei Chenciu, pictor, sculptor, regizor sunete de teatru; Mărțișoare, mărțișoare și Florile – hrana


146

sufletului, lucrările copiilor de la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret „Florile Dalbe”; Fantezia culorilor de iarnă, lucrările elevilor de la Școala auxiliară nr. 5); Creație, dibăcie, fantezie la Biblioteca „Ovidius”, lucrările copiilor confecționate în cadrul Atelierului „Miracol” („Ovidius”); Păpuși de talisman, autor Nina Djos; Метаморфозы, lucrări din materiale naturale ale Maestrului Emerit al Artei Simion Odainic; Куклы (lucrări de artă decorativă și aplicată), autor Аna Bigot; Народный костюм Украины и Румынии (păpuși în costume naționale), autor meșterul popular Iulia Rusu-Budeac; Вернисаж изящных украшений (podoabe în stil kanzashi) efectuate de membrii Clubului „Fantezia” („M. Lomonosov”); Made with love (huse pentru cărți) confecționate de Cristina Răilean („A. Mickiewicz”); În armonie cu natura, autor Iulia Negru, colaborator la Centrul de Creație pentru Copii și Tineret „Florile Dalbe”; Mărțișoare, mărțișoare! Pentru mic și pentru mare, expoziție mobilă a 300 de mărțișoare din colecția Muzeului Național de Etnografie și Științe ale Naturii; Casa mare (lucrări de artizanat), inițiative ale societății civile din s. Butuceni (CAIE); Ia – portul naţional; Expoziții de ulcioare (de Arte „T. Arghezi”);  expoziții de desene: Dialogul intercultural în R. Moldova, expusă de Consiliul Național al Tinerilor din RM; Cele patru anotimpuri în viziunea copiilor, lucrările copiilor de la Centrul Republican pentru Copii și Tineret „ARTICO” (Biblioteca Centrală); Aquarelle fleurs (41 de desene), autor Irina Dogotari; Chișinău – orașul tău și al meu („Transilvania”); Zimnij vernisaž; Putešestvie v mir skazok; Moâ lûbimaâ, desene realizate în cadrul Clubului „Pictori evrei” („I. Mangher”); Un mediu protejat – o viaţă sănătoasă; Personaje din poezia Vocale-portocale; Toamna – anotimpul contemplării; Primăvara – anotimpul culorilor („TârguMureș”); Chișinău, orașul copilăriei (Traian); Un gând exprimat în creion (portrete), autor Sandu Harabagiu (de Arte „T. Arghezi”);  expoziție de obiecte vestimentare: Brandul Lia Fia & Poezia (Biblioteca Centrală); Artă și meșteșug în creație, realizată de Natalia Platonova, absolventă a Facultății de Turism și Servicii Hoteliere, ASEM („O. Ghibu”);  expoziții de floristică: Salut, Mărțișor; Abstract painting; Lumea copilăriei; Amalgam de culori („A. Mickiewicz”); Fantezii eminesciene, lucrările membrilor Clubului floriștilor „Diana”; Fantezii floristice, autor Iulia Negru, colaborator la Centrul de Creație pentru Copii și Tineret „Florile dalbe” (CAIE); Памяти Людмилы Клешниной, lucrările membrilor Clubului floriștilor „Diana” („M. Lomonosov”);  ECOexpoziții: Obiecte confecționate din materiale reciclabile (proiect ecologic, de voluntariat, în cadrul atelierelor de EcoTrendy (Biblioteca Centrală);


147

 expoziție de modele 3D: expoziție dedicată Săptămânii de luptă împotriva traficului de ființe umane în RM, desfășurată în colaborare cu Secretariatul Permanent al Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane (Biblioteca Centrală). Alte activități – festivaluri, saloane:  Sala de Lectură Germană „Deutscher Lesesaal” a participat cu o valoroasă gamă de documente în limba germană la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, ediția a XIX-a, desfășurat la Centrul Internaţional de Expoziţii „MoldEXPO”, de asemenea, a participat la Festivalului Național al Cărții și Lecturii, organizat de Biblioteca Națională;  Filiala „A. Mickiewicz” a participat cu o amplă expoziție de carte în cadrul Festivalului „Polska Wiosna w Moldawii", ediția a XV-a, desfășurat în incinta Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină” și a Salonului Internațional de carte pentru Copii și Tineret, ediția a XIX-a, desfășurată la Centrul Internaţional de Expoziţii „MoldEXPO”;  filialele: „M. Lomonosov”, „Lesea Ukrainka”, „Hristo Botev”, „Mihail Ciachir” au participat cu expoziții de carte dedicate istoriei scrisului slavon la Festivalul cărții slavone, desfășurat în cadrul Săptămânii scrisului slavon;  Filiala „O. Ghibu” a găzduit două festivaluri: Primăvara Europeană a Poeţilor, în cadrul căruia au fost lansate câteva volume: Amiaza lucrurilor de Valentin Roşca, Contur de meditaţie de Ion Vatamanu; prezentarea colecţiei Opera omnia a Editurii „TipoMoldova” (Iaşi): Ferestre spre grădină de Lilya Gazizova; Suferind tăcerea de Christian W. Schenk; Avangarda ucraineană (antologie) de Leo Butnaru; Poeme de Vadim

Bacinschi;

Poezia

română

postbelică

de

Mircea

A.

Diaconu;

Greaţa,

frica

şi

fofilarea (colecţia Publicistică) de Nicolae Bacalbaşa; Domiciliu obligatoriu şi instituţia (colecţia Romanul de azi) de Gheorghe Bacalbaşa. La Festivalul Internaţional de Poezie – Renata Verejanu au fost premiaţi participanţi de diferite vârste, pe diferite secţiuni: cântec, traducere, eseu, recital, poezie de autor.  Filiala de Arte „T. Arghezi” a găzduit Simpozionul internațional Dialoguri europene: poeți și traducători desfășurat în cadrul Festivalului Național Primăvara europeană a poeților 2015 la care au participat scriitori, poeți, eseiști: Maria Pilchin, Miroslava Metleaeva, Irina Naidenova, Lilya Gazizova (Tatarstan), Nicolae Rusu, Iurie Gudumac, Galina Bulat, actriță, care au pregătit un desant poetic pentru studenţi, elevi şi profesori.


148

 Festivalul Cărții Evreiești, ediția a XIX-a (25-28 octombrie 2015) s-a deschis cu o donație impunătoare de carte, oferită Filialei „I. Mangher” de către domnul A. Bilinkis, președintele Comunității Evreiești din RM (85 de cărți). În aceste zile s-au desfășurat: conferințele literare de totalizare ale programului Chișinăul citește: Zelenye âbloki raâ de Boris Sandler pentru adulți și Izbrannoe de Boris Zahoder pentru copii; prezentarea video Zeèv Žabotinskij – čelovek s tysâč΄û talantov despre politicianul, scriitorul, traducătorul și intelectualul de marcă al poporului evreu; seara literar-muzicală a Clubului Odesiților din Chișinău (Odesskij dvorik v Kišineve), 5 ani de la fondare; întâlnirea cu scriitorul și traducătorul Boris Druță, care și-a prezentat lucrările recent apărute: traducerile cărților lui B. Sandler Eliezer Şteinbarg, Un cântec evreiesc la umbra nucului bătrân” și culegerea Trandafiri pentru idiş, la activitate a participat interpretul de limba idiș S. Farber. Pentru cei mai mici utilizatori ai bibliotecii au fost organizate două ore de poveste: Evrejskie skazaniâ o štrejtelâh și Subbota, kotoraâ zaderžalas΄ v puti; o oră de lectură; două master-class-uri: Modelarea personajelor biblice (din lut) și Eroi îndrăgiți ale basmelor evreiești (desen). Partenerii Festivalului: Comunitatea evreiască din RM, Centrul de zi „Iehuda”; centrele „HESED” și „KEDEM”. Serviciu de voluntariat Voluntariatul reprezintă o componentă esențială a societăţii civile, care mobilizează cele mai nobile aspirații ale omenirii: libertatea, oportunitatea și siguranța. Biblioteca favorizează dezvoltarea tinerilor, oferindu-le posibilitatea de a participa la implementarea activităţilor şi serviciilor destinate pentru a desfăşura activităţi de voluntariat. În acest sens doritorii au șanse de a se implica într-o varietate de acţiuni în diverse domenii: sociale, civice, sănătate, ecologice, culturale. BM a elaborat pachetul de documente pentru obținerea statutului de instituţie ce găzduiește voluntariatul, care include: Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a activităţii de voluntariat din cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”; Planul strategic al Programului de voluntariat; Formularul de participare şi regulamentul la Concursul Cea mai bună bibliotecă cu servicii de voluntariat; Formularul de nominalizare şi regulamentul pentru Concursul Cel mai bun voluntar al BM. Tinerii care au participat ca voluntari în cadrul bibliotecii BM au oferit benevol timpul, talentul și energia în beneficiul altora prin acțiuni atât individuale cât și colective pentru: organizarea activităților, repararea cărţilor, îmbogăţirea fondului ș.a.


149

Activități: – organizarea unor activități pentru tinerii cu nevoi speciale de la Centrul „START”, voluntari: A. Zaporojan, C. Lesnic, G. Sprînceană – elevi, LT „N. Sulac”; organizarea activităților în cadrul proiectului Trolleybook, precum și în promovarea unor activități de bibliotecă prin scrierea de articole pe blog și pagina de Facebook: Ion Iachim în ospeție la noi, Povestea Trolleybook-ului, Acțiunea Trolleybook a BM, Nina Slutu-Soroceanu în dialog cu copiii, voluntari: M. Stratan, LT „N. Sulac” și E. Ciobanu, LT „M. Berezovschi”; Ajutor în pregătirea temelor pentru acasă pentru copii din Centrul pentru Copilărie, Adolescență și Familie, voluntar I. Groiță, elev Liceul Academiei de Științe a Moldovei („Maramureș”); – Atelier de reparație a cărților O nouă viață cărților; concursul BiblioCityQuest (grup de inițiativă din 10 voluntari, de la de Liceul Academiei de Științe a Moldovei); Lecție de chimie la grădiniță, voluntar Oleg Sârbu, elev, cl. III, Școala „Pas cu Pas” („A. Mickiewicz”); – desfășurarea Programului Ora poveștilor (săptămânal), voluntari studentele Ana Ostașevschi și Tatiana Revenco; Confecționarea diverselor lucrări în cadrul Atelierului de creație „Miracol” (în fiecare duminică), voluntar Olga Gori; implicarea în organizarea activităților, voluntari familia Tudor și Liliana Ciobanu, cu feciorii Grigore și Alexandru („Ovidius”); – discuție: Rolul voluntarilor în țările străine; Lecție de engleză, voluntară Anna Vogelsang, Germania; Cursuri gratuite de limbă engleză, voluntar Itamar Jon Badi Shefer din Israel; Cursuri gratuite de limbă franceză, voluntar Gael Maiano de la Organizaţia „Advit” din Franţa („M. Lomonosov”); – Cursuri gratuite de studiere a limbii engleze (vara), voluntar Elena Chirică; Întâlniri cu voluntari: Jarina Hamidullahkhan, studentă la Hogeschool Utrecht Faculteit Communicatie & Journalistiek, Olanda; David Parkin din Marea Britanie; Stephen Leather din Australia („Ștefan cel Mare”); – întâlnire cu voluntari: Istorii de succes despre voluntariat împărtășite tinerilor din țară. Invitați voluntari internaționali: Teresa Rodriguez Moran, Ana Martinez Guzman din Spania și Ruta Bernane din Letonia; Lecție publică Pro Voluntariat sau Cum să fii un voluntar adevărat, organizatori ONG „Interact”; „Rotary Club” (Biblioteca Centrală); – lecție publică: Cum pot aplica tinerii absolvenţi la o bursă în UE, voluntar Ludmila Croitoru („Alba Iulia”); – Reparația cărților, voluntari V. Zаmâslova şi V Sаkаrean („L. Ukrainka”); – ajutor la reamenajarea bibliotecii după reparație, elevi ai liceelor: „Dante Alighieri”, „Antioh Cantemir”,


150

„Liviu Deleanu”, „Mihai Marinciuc”, „Ion şi Doina Aldea-Teodorovici”, „Elena Alistar” („Târgoviște). Activități de instruire: – duplex profesional: Managementul voluntarilor în bibliotecă Biblioteca Județeană „O. Goga”, Cluj / BM „B. P. Hasdeu” („Transilvania”); – livrarea trainingului Fii la modă, Fii voluntar! – Oxana Andreev, director Filiala „A. Mickiewicz”; elaborarea semnul de carte Avantajul de a fi voluntar („A. Mickiewicz”); – participarea la cursul de instruire Voluntariatul pentru dezvoltarea societăţii civile în Moldova: Sistemul de management al voluntarilor; Programe de voluntariat internațional; Vizită de studiu Voluntariatul pentru dezvoltarea societății civile în Moldova, care a avut loc în orașul Lodz, Polonia. Programul a inclus: Evaluarea procesului de coordonare a voluntarilor într-o organizaţie; Perspectivă de ansamblu asupra EVS; Vizite de studiu, ONG-uri ce lucrează cu voluntari locali şi internaţionali (Oxana Andreev, director, Filiala „A .Mickiewicz”); – găzduirea activităților: masă rotundă Voluntarii în Republica Moldova; colocvii: Colaborarea efectivă între voluntari şi parteneri; Voluntariatul în republica Moldova organizate de Corpul Păcii SUA în Moldova, (de Arte „T. Arghezi”); conferinţă Totalizarea şcolii de blogging pentru profesorii de limbă engleză; concurs de scriere creativa International write on competition Moldova, voluntar Beni Thelmia, Corpul Păcii SUA în Moldova; târgul Ia un dar, fii voluntar (Biblioteca Centrală). Concluzie Elevii implicați în acțiunile de voluntariat în folosul comunității, demonstrează un nivel înalt de cultură, organizare și comportament civilizat. Prin serviciile acordate ei contribuie la consolidarea imaginii bibliotecii în comunitate, de aceea ne propunem susținerea lor și în continuare.


151


152

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE PERSONALUL Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” dispune de resurse umane capabile să facă faţă oricăror provocări şi exigenţe ale timpului. Serviciile şi ofertele infodocumentare ale BM „B.P. Hasdeu” şi a filialelor din subordine, în anul de referinţă, au fost realizate de 334 angajaţi, dintre care 297 – cu activitate de bază şi 37 – cu activitate prin cumul. Personal Total 436

Echivalentul, norme întregi 428

bibliotecari Total Echivalentul, norme întregi 353

353

Din numărul personalului cu studii superioare Total de specialitate 324

190

cu studii medii Total de specialitate 29

5

Politica de resurse umane din cadrul BM „B.P. Hasdeu” este axată pe menţinerea şi dezvoltarea potenţialului uman, fie prin promovarea profesională a cadrelor, fie prin atragerea unor specialişti de înaltă calificare din exterior. Însă pentru a menţine un personal competitiv şi a atrage noi specialişti calificaţi e necesar de asigurat acestora condiţii mai bune de muncă şi o remunerare motivatoare. Motivarea insuficientă a personalului a contribuit la creşterea considerabilă a fluctuaţiei cadrelor, ceea ce constituie una din cele mai sensibile probleme ale Bibliotecii Municipale, provocând serioase impedimente în realizarea misiunii şi a obiectivelor prioritare ale bibliotecii. Pe parcursul anului 2015 au fost angajate 108 persoane, din care 62 de bibliotecari. În perioada de referinţă au demisionat, au fost concediaţi şi au fost eliberaţi din funcţie 82 de salariaţi, din care 59 de bibliotecari. Situaţia creată rezultă din diverse motive: • plecarea peste hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; • lipsa motivaţiei financiare; • schimbarea locului de trai; • starea sănătăţii; • atingerea vârstei de pensionare etc. Evaluările realizate în 2015 au arătat că, în fond, gradul de satisfacţie al personalului BM „B.P. Hasdeu”, în plan profesional, este destul de înalt, practic la toate poziţiile, cu excepţia nivelului


153

salariului, care este unul destul de demotivant. Acest fapt condiţionează o nemulţumire în rândul salariaţilor, ceea ce afectează simţitor motivarea muncii şi, prin urmare, competitivitatea instituţiei. În acest context, pentru creşterea motivării muncii, sporirii creativităţii şi inovaţiei în activitatea profesională a angajaţilor, se cere o ajustare a sistemului de remunerare a muncii, inclusiv o creştere graduală a salariilor angajaţilor în corespundere cu efortul şi nivelul calităţii muncii depuse. Biblioteca Municipală face tot posibilul pentru menţinerea unui climat instituţional favorabil pentru avansarea profesională a angajaţilor. Salariaţii sunt motivaţi pentru dezvoltarea personală şi formarea continuă. În acest scop, administraţia Bibliotecii Municipale a înaintat lista a 23 de angajaţi Secţiei formare continuă a Universităţii de Stat din Moldova pentru stabilirea nivelului de cunoaştere a limbilor străine. Urmare susţinerii unei testări riguroase, organizată de specialiştii în domeniu din cadrul instituţiei de învăţământ superior respective, 21 de angajaţi au susţinut cu succes testarea şi pe parcursul a doi ani vor beneficia de un spor la salariu pentru posedarea unei, a două sau a mai multor limbi străine (15% sau, respectiv, 25% din salariu) şi le vor aplica în activitatea practică de zi cu zi. Cu concursul aceleiaşi Secţii formare continuă a Universităţii de Stat din Moldova, au fost organizate cursuri specializate de scurtă durată Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţelor Informării, în volum de 75 de ore, în perioadele 19-31.03.2015 (20 de angajaţi) şi în 16 - 21.11. 2015 (19 angajaţi), pentru personalul BM „B.P.Hasdeu”, care nu a absolvit studiile superioare în domeniul biblioteconomic. Frecventarea şi absolvirea acestui curs a contribuit atât la creşterea nivelului profesional al angajaţilor, cât şi la sporirea competitivităţii Bibliotecii Municipale. Urmare susţinerii cu succes a cursului respectiv, bibliotecarii au fost atestaţi, atribuindu-se gradul de calificare, care la fel a contribuit la majorarea salariului. Biblioteca susţine tinerii care îmbină munca cu realizarea studiilor la ciclurile I (licenţă), II (masterat) şi III (doctorat). Biblioteca Municipală are în componenţa sa cel mai mare număr de doctori în ştiinţă – șase, şi un doctor habilitat, iar absolvenţi ai studiilor superioare din ciclul II, masterat – 40. Ponderea mare a femeilor în totalul angajaţilor BM poate fi explicată şi prin specificul locurilor de muncă care, tradițional, pot fi considerate feminine. Sexul

Personalul de

Personalul de

Personalul tehnic

Total

conducere

execuţie

Feminin

34

217

47

298

Masculin

3

21

12

36


154

Vârsta medie Vârsta medie a personalului „B.P. Hasdeu” constituie 40 de ani. Personalul de execuţie 27

Personalul de întreţinere 1

Total

<25

Personalul de conducere 1

25-40

12

94

15

121

41- 56/f / 61/b

12

59

26

97

57/f / 62/b

12

58

17

87

Vârsta

29

În timp ce ponderea personalului tânăr de până la 25 de ani înregistrează o tendinţă de scădere, personalul în vârstă de peste 60 de ani în aceiaşi perioadă de timp, este în creştere. Vechimea în muncă Vechimea în muncă 1–5

Personalul de conducere 8

Personalul de execuţie 108

Personalul de întreţinere 42

Total

6 – 15

12

73

15

100

>15

17

57

2

76

158

La Biblioteca Municipală în anul de referință au efectuat practica de producție șase studenți. Doi studenți au fost de la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Republica Moldova, Facultatea Teatru, Film și Dans, iar patru de la Universitatea de Stat din Moldova, Catedra Comunicare și Teoria Informării. Comparativ cu anul precedent s-a micșorat numărul viitorilor specialiști.


155

CONFERIREA CATEGORIILOR DE CALIFICARE PERSONALULUI DE SPECIALITATE DIN BIBLIOTECI Existența unui personal motivat, dedicat activității profesionale și orientat spre realizarea misiunii instituției reprezintă unul din factori de succes în asigurarea performanței instituționale. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” susține bibliotecarii aplicând sistemul de evaluare a competențelor. Conferirea / confirmarea categoriilor de calificare personalului de specialitate în bibliotecă reprezintă un proces eficient de evaluare a specialiștilor racordat la standardele naționale şi internaționale, creând repere pertinente pentru dezvoltarea profesională și pentru realizarea maximă a potențialului intelectual, inovațional şi creativ al acestora. Aplicarea modelului dat de motivare financiară permite creșterea responsabilității personale a personalului de specialitate din biblioteci pentru reuşita propriei cariere profesionale. În anul 2015, urmare a valorificării propunerilor şi sugestiilor bibliotecarilor şi instituţiilor bibliotecare, precum şi în scopul îmbunătățirii procesului de atestare a bibliotecarilor, sub egida Consiliului Biblioteconomic Naţional a fost elaborat şi pus în aplicare Regulamentul privind modul de conferire a categoriilor de calificare personalului de specialitate din biblioteci (aprobat prin ordinul nr. 17 din februarie 2015 al Ministerului Culturii). Conform acestui Regulament, în 2015 a fost conferit gardul de calificare doi (II) pentru 17 bibliotecari. Ponderea majoră a personalului de specialitate evaluat a reprezentat tinerii angajați cu un stagiu de doi ani. Ca urmare a diverselor motive din echipa personalului cu categorii de calificare au plecat 17 membri, ceea ce constituie 9,8% din personalul de specialitate atestat. Astfel, la 1 ianuarie 2016, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, 174 (49,3%) de bibliotecari dețin grade de calificare:

Schimbarea modalității de evaluare și de completare a dosarului permite de a solicita / obține categoria de calificare, independent de domeniul de activitate în bibliotecă, oferă șanse egale pentru personal privind acumularea punctajului minim, necesar atribuirii / confirmării.


156

FORMAREA PROFESIONALĂ Posibilitățile oferite de Centrul de Excelenţă Profesională pentru Bibliotecari (CNEPB) s-au extins în anul de referință odată cu elaborarea Strategiei de dezvoltare a CNEPB și Planului de activități de realizare a strategiei pentru anii 2015-2018 care prevăd instrumentele necesare de dezvoltare și asigurare a durabilității CNEPB. CNEPB are viziune: Centrul de Excelenţă prin ABRM a fost acreditat de Ministerul Educației ca prestator de servicii educaționale (noiembrie, 2015), cu un sistem managerial de calitate, cu parteneriate durabile pe plan naţional şi internațional, cu responsabilităţi şi acoperire naţională. Deci, în prezent este un Centru competitiv şi consolidat. BM a depus documentele la Ministerul Educației pentru obținerea acreditarii ca instituție prestator de servicii educaționale. BM a aplicat la Programul de Dezvoltare a Centrelor Regionale de Excelență Profesională, lansat de Novateca. Biblioteca Municipală se regăsește printre cei șapte câștigători. În următorii doi ani CNEPB își va dezvolta activitatea de instruire în baza Strategiei de dezvoltare care prevede diversificarea cursurilor axate pe inovații, tematici bazate pe aplicarea tehnologiilor moderne, formelor și metodelor non-formale de instruire, precum și va lua în considerare rezultatele studiului sociologic cu privire la necesitățile de instruire ale comunității bibliotecare coordonat de ABRM. Pe parcursul 2016, prin inițiativa BM va organiza: Săptămâna instruirii non-formale în toate filialele implicând trainerii BM formați la CNEBP; transmiterea on-line a training-urilor livrate de formatorii BM la CNEPB pentru bibliotecarii din teritoriu, spațiul rural care nu au posibilitatea de a se deplasa; Departamentul studii și cercetări va testa în cadrul CNEPB o nouă metodă de stimulare și dezvoltare a creativității „Minds camp” în cadrul cărora se va experimenta idei noi. Consolidarea și dezvoltarea parteneriatelor constituie un aspect al direcției strategice, inițiindu-se prin stabilirea unui parteneriat cu USM, secția formare continuă, Cursul Bazele biblioteconomiei și științelor Informării, în vederea susținerii instruirii bibliotecarilor din bibliotecile universitare și publice prin găzduirea evenimentelor de instruire și prin furnizarea de ateliere, seminare, cursuri de către formatorii CNEPB, BM. CNEPB a dezvoltat, în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și Primăria orașului YehudMonosson, Israel, Atelierul Planificarea strategică pentru dezvoltarea șahului, în cadrul căruia s-a desfășurat și meciul de şah on-line disputat între echipele orașelor Chişinău şi Yehud-Monosson, Israel, cu


157

participarea primarilor D. Chirtoacă şi I. Malkis, precum și cu Academia de șah la care au participat membrii comunității interesați de acest joc. Un parteneriat benefic s-a stabilit cu Platforma societății civile „Pentru Europa”, care a furnizat atelierul Prin promovarea valorilor europene către o poziție civică europeană, ce s-a încadrat perfect la una din prioritățile anului – promovarea valorilor europene. Un parteneriat durabil se dezvoltă cu Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață” susținută de trainerii de la Academia „Nicolae Dumitrescu”. În parteneriat cu ei s-au realizat: atelierele Oportunități și Programe de Voluntariat, Aspecte practice și legale privind obținerea statutului de instituție-gazdă. O continuitate a acestei instruiri a fost vizita de studiu la Łódź, Polonia, și perfectarea documentelor pentru a obține statutul de instituție-gazdă. CNEPB a identificat o serie de traineri, prestatori de servicii externi, privați cu care a stabilit relații de parteneriat în vederea furnizării instruirilor: Andrei Cuciuc, Viorica Ataman, Nicolae Procopie, Mariana Cojan, Lilia Snegureac, Elena Carauș, Lucia Gavrilță, Ilie Dercaci. În anul de referință BM a susținut un program eficient și variat de dezvoltare profesională, contribuind, astfel, la creșterea performanțelor angajaților, la adaptarea acestora la schimbările structurale, sociale și tehnologice. Pe parcursul anului 2015, filialele au organizat diverse acţiuni de formare profesională, deja devenite tradiționale: consultaţii personale şi în grup, ore practice, lecturi, discuţii şi dezbateri pe marginea unor articole şi informaţii ce ţin de servicii şi programe noi. Bibliotecarii au luat cunoştinţă şi de noile apariţii editoriale din domeniul profesional. Zilele pentru personal în filiale variază de la o dată pe săptămână la o dată pe lună. Au fost organizate 671 de şedinţe per rețea a câte 1-1,5 ore. Pentru învăţarea individuală fiecare angajat acordă câte o oră pe zi de formare profesională. Cinci ore per săptămână revine fiecărui bibliotecar pentru a învăţa individual. Pe parcursul anului un bibliotecar a acordat atenţie procesului de dezvoltare profesională individuală 250 de ore. Programele de formare profesionale interne au cuprins diverse subiecte. Procesul de formare la Filiala „Maramureș”, precum și în majoritatea filialelor, s-a realizat prin studierea materialelor (regulamente, instrucțiuni, politici); activitatea cotidiană de serviciu; ședințe operative; ședințe speciale. Ședințele organizate periodic au avut la bază următoarele subiecte: Analiza indicilor de performanță; Biblioteca în spațiul virtual; Analiza activităților culturale; Avantajele colaborării – analiză și rezultate; Raportul de


158

activitate: analiză, structurare, elaborare; Securitatea muncii ș.a. O temă actuală în agenda instruirilor a fost Regulamentul privind modul de conferire a categoriilor de calificare a personalului de bibliotecă. La Filiala de Arte „T. Arghezi” instruirea profesională se realizează conform unui program ce a inclus următoarele teme: Opac – instrument de lucru pentru bibliotecari; Fișa postului; Transformarea bibliotecarilor în profesioniști; Criteriile de căutare în catalogul electronic – facilități pentru utilizatori; Advocacy – parte integră a activității de bibliotecă; Bibliotecarul – lider în advocacy. Agenda Zilelor de dezvoltare în anul curent a avut o tematică variată: participarea filialelor la realizarea scopurilor comune BM, monitorizarea activităţii, indicatori de performanţă, parteneriate, atestarea cadrelor bibliotecare, programele de lectură, implementarea și realizarea Proiectului Bătălia cărților, rezultatele misiunii de audit, publicații profesionale, analiza serviciilor WEB, s.a. În anul de referinţă au fost organizate șapte şedinţe care au durat în medie câte trei ore cu 40 de persoane per activitate. Instruirea personalului a fost organizată în funcție de necesitățile de dezvoltare profesională ale diferitor categorii de angajați și axată pe subiecte și tematici din domeniile concrete de activitate. Deci, a avut un caracter practic, aplicativ. Biblioteca Municipală susține consecvent

instruirile pentru bibliotecari, coordonate de către

departamentele din subordine: Barcodarea colecției; Catalogul OPAC: căutări simple și avansate (prioritățile anului); Raportul statistic; Evidența colecției; Softul BiblioReferințe; Administrarea, conversia conturilor Facebook; Aplicație TRELLO, nou și promițător instrument de comunicare și interacțiunea interdepartamentală; Autoevaluarea ca instrument de dezvoltare personala, care au oferit un suport forte pentru angajații întru susținerea atestării. O premieră au fost cursurile de Formare formatori pentru bibliotecarii BM. Rezultate: 16 bibliotecari din filiale instruiți. La moment cinci traineri biblioteci furnizează traininguri pentru utilizatori. Altă premieră a fost atelierul Formarea formatorilor în metodologia poveștilor digitale livrată de doi formatori BM (24 ore instruire) pentru 14 bibliotecari din filiale, realizate: 30 de povești, a fost deschisă pagina Povești digitale la BM. A avut continuitate noul format de instruire Ziua FedEx@Hasdeu, metodă de colectare a ideilor inovative ale angajaților menită să încurajeze inovarea activității profesionale. A demarat cu succes instruirea bibliotecarilor de la bibliotecile din suburbii: Băcioi, Brăila, Budeşti, Codru, Cricova, Cruzeşti, Ghidighici, Goianul Nou, Grătieşti, Hulboaca, Stăuceni, Tohatin, Truşeni, Vadul lui Vodă, Vatra – Conceptele bibliotecii moderne, Tehnologii informaționale, Servicii noi, Raportare on-line,


159

PowerPoint. Au fost efectuate vizite și sesiuni de coaching în teritoriu. Rezultate: 16 bibliotecari instruiți, 20 de servicii noi implementate; 130 de ore de instruire. Instruirea bibliotecarilor din suburbii a fost realizată de formatorii Bibliotecii Municipale Irina Tutun și Oxana Andreev fiind o succesiune a cursului de instruire pentru formatori TOT în cadrul Programului Novateca. Pentru realizările frumoase pe acest tărâm au fost desemnați de Novateca: The Global Libraries Program in Moldova Trainerii lunii decembrie. A IV-a ediţie a Colocviilor profesionale de vară, pentru bibliotecarii de la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu", s-a axat pe designul interior de bibliotecă, invitaţi fiind specialiști în domeniu. În prima zi a fost prezentat Proiectul academic Spaţii vibrante şi atractive pentru copii şi tineri de Ana Buracioc, absolventa Facultăţii de urbanism şi arhitectură, specialitatea design interior, UTM. Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu” și-a exprimat dorința ca proiectul să fie implementat în una din filialele noastre. Colocviile profesionale de vară la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu" au continuat cu Atelierul de idei în stil brown bag Designul… printre rafturile de bibliotecă şi coperţile cărţilor. Invitat special: dr. Ştefan Popa, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de arte plastice şi design. Cu intervenții au venit: Valeriu Herța, grafician, designer, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova; Eleonora Brigalda-Barbas, dr. conf. univ. la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Lidia Kulikovski, dr. conf. univ., director al Departamentului studii și cercetări, BM „B.P. Hasdeu". Participanții au fost întru totul de acord cu opinia colegei E. Dabija, că echipa BM „B.P. Hasdeu” dorește biblioteci moderne din punct de vedere arhitectural și echipament performant, spații utile, confortabile pentru orice utilizator! Conferinţa Descoperă. Conectează. Arhivează La 21 octombrie 2015, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, s-a desfășurat tradiţionala conferinţă anuală în cadrul căreia bibliotecari din diferite structuri au împărtăşit din inovaţiile, inițiativele și experiențele acumulate pe parcurs. Conferinţa a cuprins trei sesiuni: Laboratorul conceptelor: Descoperă! (moderat de dr. Lidia Kulikovski, director, Departamentul studii și cercetări); Hub-ul provocărilor: Conectează! (moderat de dr. Mariana Harjevschi, director general) şi Călimara ideilor: Arhivează! (moderat de Tatiana Coșeri, director adjunct). 

Laboratorul conceptelor: Descoperă! Sesiunea a inclus prezentări despre diverse proiecte ce promovează rezultatele studiilor,

cercetărilor realizate de biblioteci care au reușit să demonstreze necesitatea unui serviciu, unei acțiuni ce


160

aduce schimbarea în comunitate: Biblioteca viitorului; Fărâme inovative și creative la Filiala N. Titulescu; Arta traducerii și textul literar contemporan; Activități extracurriculare în cadrul proiectului „Atenție la trafic”; Din experiența Zilelor FedEx, Centrul Academic Internațional Eminescu; O istorie de transformare profesională. 

Hub-ul provocărilor: Conectează! Prezentările din cadrul sesiunii au vizat

variate proiecte ce promovează implementarea

tehnologiilor în biblioteci, precum și necesitatea stabilirii unei comunicări între membrii comunității pe diverse segmente: social, cultural etc.: Practici și experiențe în utilizarea tabletelor în biblioteci. Un alt format de lectură: cărțile electronice; Biblioteca Municipală din Praga versus Biblioteca Municipală din Chișinău: schimb de experiență. 

Călimara ideilor: Arhivează! Valorificarea și promovarea conținutului local, național, atât prin utilizarea tehnologiilor, cât și prin

alte modalități au fost subiectele principale ale prezentărilor: Istorie şi memorie locală în activitatea bibliotecii: tendințe autohtone și străine; Cunoaștem Chișinăul prin metode creative: Bibliocity quest; Ucrainenii Republicii Moldova văzuţi prin prisma unei cercetări; Aportul oamenilor de cultură evrei la valorificarea patrimoniului spiritual al Chișinăului; Noi tendințe de promovare a colecțiilor speciale ale Bibliotecii Municipale. Studiu de caz: opera lui Nicolae Iorga în perioada anilor 1890-1940. O formă de comunicare profesională prin care se discută şi se analizează subiectele comune între colegii de breaslă sunt duplexurile profesionale. Duplexul profesional Managementul voluntarilor în bibliotecă organizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „O. Goga”, Cluj a fost unul util pentru ambele părți: proiectele și programele de voluntariat în bibliotecile din România vor servi ca suport în perspectiva dezvoltării voluntariatului la BM „B.P. Hasdeu”. Sub genericul Valențele formării profesionale pentru bibliotecari s-a desfășurat un alt duplex profesional în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Ion Heliade Rădulescu”, Dâmbovița. Atât comunicările oaspeților Agenda digitală (Alexandru Ștefănescu), cât și a colegelor noastre Cluburile de lectură -- o formă eficientă de promovare a lecturii (Liliana Juc); Servicii extramuros la Filiala „Târgovişte” (Larisa Ungureanu) au fost înalt apreciate de participanți.


161

Concluzii Procesul de instruire pe parcursul anului la Biblioteca Municipală a avut ca scop organizarea activităților orientate să dezvolte competențe, atitudini, instrumente și experiențe pentru a concepe noi metode de activitate, noi servicii, noi abordări biblioteconomice de modernizare a bibliotecilor. În total la Biblioteca Municipală au fost organizate 617 acțiuni de instruire internă și 87 de acţiuni de instruire la nivel de rețea la care au participat 1 253 de bibliotecari. La nivel local bibliotecarii au susţinut 19 comunicări. Prezența în comunitatea profesională Bibliotecarii Bibliotecii Municipale participă activ la dezvoltarea domeniului infodocumentar. Ca membri ai comisiilor, secţiunilor, grupurilor de lucru se implică la realizarea sarcinilor, promovând experiențele BM. Un aspect deosebit în activitatea Bibliotecii Municipale este parteneriatul eficient cu programul Național Novateca și IREX. În total au fost furnizate și găzduite de Centrul de Excelență 19 activități: două runde de Formare Formatori pentru bibliotecarii din bibliotecile raionale; trei runde de ateliere Servicii noi de bibliotecă; traininguri Raportarea on-line, Identitatea vizuală a bibliotecii. În cadrul Programului Novateca angajații Bibliotecii Municipale au beneficiat de instruire la trainingurile: Joomla CMS, Servicii noi de bibliotecă, Advocacy, parte integră a activității de bibliotecă, Promovarea educației mediatice prin intermediul bibliotecilor; la follow-up-ul Servicii noi de bibliotecă, follow-up-ul pentru formatori; networking-ul formatorilor; neconferința RestartTrain (comunicare: Viziuni asupra educației formale&nonformale, L. Kulikovski); Schimb de experiență: Suburbiile Chișinăului – raionul Anenii Noi; Atelier regional Modernizatorii bibliotecilor publice (Ialoveni). Centrul Național de Excelență Profesională pentru Bibliotecari a mai găzduit următoarele activități: Cursuri de formare profesională de scurtă durată Bazele biblioteconomiei și științelor informării; programul de recalificare, ABRM, USM; Cursul de formare: Voluntariatul pentru dezvoltarea societății civile în Moldova; trainingul: Aspecte practice și legale privind obținerea statutului de instituție gazdă a activității de voluntariat, Asociația TDV; atelierul: Elaborarea strategiei CNEPB, AO Centrul „Pro Comunitate”; meciul de şah on-line: Moldova şi oraşului Yehud-Monosson, Israel, Academia de șah; workgroup workshopul: Consolidarea capacității instituționale; Mentoringul Dezvoltarea proiectelor ABRM. Bibliotecarii de la BM au fost formatori pentru colegele din Republica Moldova: cursuri de inițiere în profesie Bazele biblioteconomiei și științelor informării (Chișinău, Căușeni, Cahul, Bălți, Soroca);


162

cursuri de formare profesională de scurtă durată (Soroca): formatori M. Harjevschi, T. Coșeri, L. Kulikovski, G. Scobioală, T. Foiu, M. Cebotari; atelierul: Metodologia de aplicare a „Regulamentului privind modul de conferire a categoriilor de calificare personalului de specialitate din bibliotecii”, T. Coșeri. Bibliotecarii au participat la acţiuni de instruire organizate la nivel naţional: 1) Biblioteca Națională a Republicii Moldova: –

Simpozioanele științifice Anul Bibliologic 2014 – anul relansării și afirmării bibliotecii publice ca centru comunitar. Comunicări: FedEx@Hasdeu, instrument inovator de stimulare și încurajare a inovației: impact cifric, social și profesional, L. Kulikovski; Cărțile electronice și vocea utilizatorilor, N. Trofim.

Seminarul național al cercetătorilor;

Colocviul biblioteconomic internațional Calea spre succes: orientări și strategii în activitatea bibliotecilor, comunicare: Provocările Generației Millennials pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, M. Harjevschi;

Atelierul: Crearea „Planului strategic pentru perioada 2015-2020” și a „Planului de acțiuni pentru perioada 2015-2016”;

Conferința națională a managerilor de biblioteci Consolidarea Sistemului Național de Biblioteci: imperativ, necesitate și soluții.

2) Biblioteca Națională pentru Copii „I. Creangă” –

Salonul internațional de carte pentru copii, sesiunea de comunicări: Biblioteca – spațiu de comunicare și educație interculturală;

3) Departamentul Informațional Biblioteconomic al ULIM: Symposia Investigatio Bibliotheca, comunicări: Pledoarie pentru inovație, L. Kulikovski; Biblioteca „Ovidius” – o bibliotecă inteligentă şi didactică, N. Ghimpu; 4) Universitatea de Stat din Moldova: –

Conferința științifică națională Integrare prin cercetare și inovare, comunicări: Advocacy pentru biblioteci și coeziunea cu societatea civilă, M. Harjevschi; O tipologie a serviciilor bibliotecii publice, L. Kulikovski; prezentarea Bătălia cărților la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, M. Harjevschi;

atelierul Proiectarea curriculumului centrat pe competențe;

masa rotundă Valorificarea patrimoniului științific național prin conținut digital;


163

5) Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova: –

Conferința ABRM satelit Biblioteci naționale și publice: Comunitate. Colaborare. Conexiune, comunicări: Un alt format de lectură: cărțile electronice, M. Bivol; Practici și experiențe în utilizarea tabletelor în biblioteci, E. Filip;

Conferința ABRM satelit Biblioteci universitare și specializate: Partajare. Colaborare și Acces, comunicare Provocările Generației Millennials pentru biblioteci, M. Harjevschi;

Conferința ABRM satelit Bibliotecile din învățământul profesional tehnic: redimensionare, renovare. Afirmare, comunicări: Provocările Generației Millennials pentru biblioteci, M. Harjevschi; Biblioteca „Ovidius” – partener de încredere în formarea intelectuală a tinerilor, L. Ciobanu; Biblioteca de Arte „T. Arghezi” – generatoare de idei, proiecte și servicii, A. Vîntu;

Conferința anuală ABRM: Biblioteci dinamice: confruntări, experimente, succese, comunicări: Consolidarea ABRM prin leadership și competență, M. Harjevschi; Transparențe și uzanțe: Manualul de politici și proceduri ale ABRM. Baza de date a membrilor individuali ai ABRM. Relații publice și comunicarea în ABRM, T. Coșeri;

6) Institutul de dezvoltare și expertiza proiectului. –

Trainingurile: Managementul proiectului; Implementarea sistemului de raportare on-line;

7) Direcția generală educație, tineret și sport a Consiliului Municipal Chișinău: –

atelierul profesional republican: Bibliotecile școlare prin prisma Declarației de la Lyon, comunicare: Bibliotecile – intermediari ai accesului deschis la comunicare și cultură, M. Cebotari;

atelierul: Strategii de promovare a Zilei europene a siguranței pe internet în biblioteci;

atelierul profesional Biblioteca modernă – biblioteca altfel, comunicare Activitatea expozițională a bibliotecii – altfel, M. Cebotari;

8) Centrul pentru Jurnalism Independent: –

Hackathon-ul Puterea a cincea;

9) AGEPI: –

atelierul: Gestiunea colectivă a drepturilor de reproducere.

10) Asociația „Tinerii pentru Dreptul la Viață”: –

cursul de formare Voluntariatul pentru dezvoltarea societății civile în Moldova;


164

11) Biblioteca Raională „Dimitrie Cantemir”, Ungheni: –

conferința Biblioteca modernă în spațiul comunitar, comunicare Biblioteca „Adam Mickiewicz” – laborator de inventivitate în relațiile cu publicul, O. Andreev;

12) Centrul Internațional de Training și Dezvoltare în domeniul educației evreiești (CITPD): –

seminarul Izucenie traditii prazdnika Șavout; Sărbătoarea Purim; Pesah; Hanuka;

conferința internațională LIMUD 2015;

13) Primăria Ceadâr-Lunga: –

masa rotundă Dialogul culturilor, dialogul civilizațiilor, comunicare Biblioteca „I. Mangher” – centru spiritual al culturii naționale;

14) Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC): –

conferinţa naţională Educaţia privind drepturile omului / drepturile copilului: obiective, finalităţi şi realităţi, comunicare Parteneriate în procesul educațional extracurricular, cazul Filialei „Ovidius”, BM „B.P. Hasdeu”, N. Ghimpu;

15) Institutul Muncii, FLCM: –

seminar Securitatea și sănătatea femeilor în atenția sindicatelor.

Cunoaşterea experienţei internaţionale permite Bibliotecii Municipale să fie la curent cu toate tendinţele din domeniu. În acest an bibliotecarii au participat la următoarele acțiuni de instruire: 1) Cluj-Napoca, România – Finala națională a concursului Bătălia cărților ed.2014; Atelierul profesional Implementarea în jud. Cluj a concursului „Bătălia cărților”, M. Harjevschi; P. Onciu, S. Javelea; 2) Iași, România – masă rotundă Literatura pentru copii între joc și educație, comunicare: Carte, joc, copil deștept, M. Șeremet; 3) Munich, Berlin, Germania – vizită de studiu în cadrul programului Transformarea bibliotecilor în spații de acțiuni publice și discuții, M. Harjevschi; 4) Aarhus, Danemarca – Conferința Next Library – reuniune internațională anuală a bibliotecarilor profesioniști-inovatori, comunicare Driving Impact by Innovation through Re-discovering our Community Potential, M. Harjevschi; 5) București, România – Proiectul Interferențe culturale românești: Cartea în biblioteci, comunicare Biblioteca la început de mileniu trei, V. Răileanu; L. Ciobanu, C. Tricolici;


165

6) Łódź, Polonia – vizita de studiu în cadrul proiectului Voluntariatul pentru dezvoltarea societății civile în Moldova; O. Andreev; 7) Kiev, Ucraina – vizită de studiu, Asociația Bibliotecarilor din Ucraina; M. Harjevschi, T. Coșeri; 8) București, România – Goethe Institut, ANBPR, ABR, Atelierul Explore. Create. ShareMakerspace și biblioteci, exemplul Bibliotecii municipale Köln; V. Turvinenco, M. Bivol; 9) Minsk, Bielorusia – Conferința internațională Сохранение, поддержка и продвижение русской культуры и языка за рубежом, comunicare Кишиневская библиотека им. М.В. Ломоносоватерритория русского языка, культуры и духовности в РМ, M. Șcelcicova; 10) Alba Iulia, România – Festivalul internaţional „Lucian Blaga”, comunicare Activitatea de cercetare bibliografică la Biblioteca Alba Iulia, prezentarea Biobibliografiei Alexandru Horaţiu-Frişcu, E.Căldare; Master-class Tehnici inedite de desen în cărbune şi acuarelă, formator M. Munteanu; 11) Bistrița-Năsăud, România – colocviile Liviu Rebreanu, comunicare Actualitatea prozei lui Paul Goma, D. Crudu; 12) Iași, România – festivalul Poezia e la Iași, comunicare Poezia contemporană românească din RM, D. Crudu; 13) Balcic, Bulgaria – Turnirul poetic, comunicare Recuperarea prozei lui Vlad Ioviță, D. Crudu; 14) Sibiu, România – Zilele Iustin Panta, comunicare O poezie care a supraviețuit poetului, Iustin Panta, D. Crudu; 15) Timișoara, România – Zilele literaturii basarabene, comunicare Literatura contemporană de limba română din RM, D. Crudu; 16) Vrancea, Galați, Brăila, România – vizită de documentare, L. Kulikovski; 17) București, România – schimb de experiență, A. Bațmanova; 18) Cernăuți, Ucraina – Simpozion Internațional Probleme actuale de filologie română, V. Răileanu. Creșterea numărului de activități de instruire și a numărului de bibliotecari instruiți atestă faptul că Biblioteca Municipală acordă o atenţie deosebită învăţării corporative la locul de muncă. Nivel de învățare

Biblioteca Municipală

Național

Internațional

Acțiuni de instruire

704

58

18

Bibliotecari instruiți

1 253

260

13

19

21

11

Comunicări


166

Concluzii În anul de referinţă 172 de bibliotecari și 42 de persoane din personalul tehnic al BM au beneficiat de instruiri la 704 de acţiuni de formare profesională (participanții 1526) cu 51 de comunicări şi intervenţii. În comparație cu anul 2013 a crescut cu 33 numărul activităților de instruire și cu 129 numărul de participanți la instruiri. Biblioteca

2015

2014

2013

2012

2011

Acțiuni de instruire

704

671

499

575

517

Bibliotecari instruiții

1526

1397

1333

2006

1243

51

63

98

164

119

Comunicări


167


168


169


170

DIPLOME, DISTINCȚII Valoarea intrinsecă a personalului BM, contribuția lui la dezvoltarea domeniului infodocumentar ca creatori al unor rezultate sustenabile au fost apreciate în 2015 de către diverse instituții naționale și internaționale. Cele mai reprezentative au fost: 

Guvernul R. Moldova (3) – Lidia Kulikovski, Ludmila Pânzari, Genoveva Scobioală;

Ministerul Culturii (3) – Dumitru Crudu, Vitalie Răileanu, Elena Dabija;

Ministerul Educației (3) – Parascovia Onciu, Liliana Juc, Silvia Antufiev;

premiul EIFL – Trofeu și Certificat pentru Inovație şi contribuția la educația copiilor și adulților în cadrul proiectului Trolleybook;

Pretura sectorului Buiucani – 108;

Pretura sectorului Râșcani – 30;

Asociația Bibliotecarilor din R. Moldova (14): 8 diplome de excelență pentru bibliotecari;

Concursul Naţional „Cele mai reuşite lucrări ale anului 2014 în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării”, Categoria „Lucrări în alte domenii”. Premiul III pentru lucrarea „Teatrul lui Dumitru Matcovschi”; Concursul „Cel mai bun bibliotecar al anului 2014” - Liuba Ciobanu, Oxana Andreev; Certificate de dezvoltare a competențelor de lider – Mariana Harjevschi, Tatiana Coșeri, Andrian Vladîca 

Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret. Ediția a XIX-a, dedicată poetului

Grigore Vieru (8) – 4 diplome pentru participare la Salon; Premiul „Cea mai originală publicație în domeniul bibliologiei” acordat de Asociația Bibliotecarilor din R. Moldova pentru volumul biobibliografic „AlexandruHorațiu Frișcu” – Filiala „Alba Iulia”; Premiul „Cartea Anului” acordat de Ministerul Culturii pentru cartea „O bătrână de 11 ani”– Dumitru Crudu; 

Salonul Internațional de Carte - Premiul „Pentru poezie”: volumul „Poeme de pe faleze”,

Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii – Vitalie Răileanu 

Consiliul Județean Dâmbovița (România) (3) – Mariana Harjevschi, Lidia Kulikovski, Filiala

„Târgoviște”; 

Consiliul Județean Alba (România) – Filiala „Alba Iulia”

Programul Novateca (2)– diplomă de excelență Cel mai bun formator al lunii decembrie

2015: Oxana Andreev, Irina Tutun; 

Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie (8)– Aliona Vîntu, Elena Dabija, Vera

Sîrbu, Larisa Arseni, Olesea Bobotrîn, Vera Harti, Ludmila Capița, Tatiana Donțu;


171

 Uniunea teatrală din R. Moldova (2) – Departamentul „Memoria Chișinăului”, Filiala „Târgoviște”; 

Universitatea Liberă Internațională din Moldova – Elena Dabija;

Direcția Educație, Tineret și Sport, Primăria municipiului Chișinău – Elena Dabija, Ana

Crețu; 

Asociația Internațională „Personalitate” – Margarita Șcelcicova;

Ambasada Ucrainei în R. Moldova – Ludmila Barbă;

Asociația etnoculturală „Barvinok” – Ludmila Barbă, Victoria Covalenco, Victoria Pațenco;

Portalul „Literatură Copii” – Liuba Ciobanu;

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”– circa 200 de diplome, 31 de trofee;

Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret „Vatra” – Filiala „Târgoviște”.

Cele 396 de diplome de onoare și de excelență recunosc performanțele profesionale, rezultatele remarcabile, care au contribuit la succesul instituțional.


172

GESTIUNEA FINANCIARĂ Consiliul Municipal Chișinău a aprobat pentru Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” în anul 2015 un buget de 28 984 100 lei. Pe parcursul anului au fost efectuate ajustări la buget, astfel rectificările au condus la micșorarea acestuia. În final au fost alocate 25 939 200 lei și cheltuiți 23 418 000 lei. Ponderea majoră a cheltuielilor o constituie pentru personal – 67,7%, urmate de cheltuielile pentru resursele infodocumentare. Biblioteca a organizat licitații pentru procurarea cărților, edițiilor periodice, bazelor de date, pentru carnetul de cititor, editarea publicațiilor, cu privire la reparația capitală a Filialei „I. Mangher” și elaborarea proiectului pentru reparația clădirii, acoperișului Bibliotecii Centrale. Bugetul auster cu certitudine a afectat prioritățile și obiectivele propuse. Biblioteca, totuși, a făcut faţă onorabil acestui test, demonstrând că este instituţia comunitară, culturală necesară chişinăuienilor În 2015 Misiunea de audit a evaluat executarea bugetului, utilizarea eficientă a banilor alocaţi, calitatea şi suma achiziţiei de carte, licitaţiile de achiziţii, eficienţa funcţionării filialelor, dotarea cu echipament a bibliotecii şi filialelor, reparațiile filialelor etc.


173

Pentru detalii bugetul anului 2015 al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” se anexează: Articol 111 112 116 135/33 113/01 113/03 113/04 113/06 113/11 113/13 113/17 113/18 113/19 113/21 113/22 113/27 113/29 113/30 113/34 113/35 113/45 113/47 114/02 242 243

Descifrare Salariu Fondul social Asigurare medicală Concedii medicale Energie electrică Rechizite, mentenanţă, consumabile Căldura Abonare, achiziţie de carte Telecom Întreţinere transport Reparaţii curente Reparaţii utilaj Chirie Instruire profesională Servicii editoriale Contoare Pază Servicii informaţionale Apă, canalizare Salubritate Manifestări culturale Comision bancar Deplasări Mobilier, echipament Reparaţii capitale TOTAL

Aprobat 14 522 000 540 100 3 105 500 26 000 400 000 870 000

Rectificat 13 166 000 2 793 600 533 100 26 000 625 000 870 000

Cheltuit 12 574 800 2 772 800 514 300 26 000 625 000 665 800

1 620 000 3 900 000 100 000 60 000 966 500 100 000 600 000 20 000 250 000 40 000 125 000 130 000 115 000 35 000 200 000 9 000 100 000 1 150 000

1 620 000 2 530 000 100 000 60 000 966 500 100 000 600 000 20 000 60 000 5 000 125 000 130 000 115 000 35 000 200 000 9 000 100 000 1 150 000

1 148 000 2 526 100 35 400 35 400 421 100 41 200 530 800 6 000 53 600 3 900 125 000 111 300 99 400 31 800 99 900 7 400 43 400 875 700

28 984 100 lei

25 939 200 lei

23 418 000 lei


174

PROPUNERI PENTRU ACTIVITATEA DIN 2016 Propuneri pentru fondatori (Direcţia cultură, Comisia pentru cultură a Consiliului Municipal Chișinău): 1. Susţinerea următoarelor demersuri: a. a aproba alocații bugetare pentru reparația acoperișului și renovarea fațadei clădirii situate pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 148 în cadrul finanțării lucrărilor de reparații și investiții capitale pentru anul 2016; b. a aproba alocaţii bugetare suplimentare pentru reparații curente. 2. Extinderea parcului de echipamente tehnice pentru filialele Bibliotecii Municipale prin proiecte finanţate de la buget. 3. Susţinerea parteneriatelor, proiectelor, activităţii și programelor BM desfăşurate cu parteneri de peste hotare. 4. Sprijinirea în organizarea licitaţiilor și concursurilor de oferte pe parcursul anului: achiziție de carte, abonare la ediții periodice și baze de date, procurarea mobilei, efectuarea reparațiilor etc. 5. Negocierea prevederilor incluse în Convenția colectivă de ramură pentru domeniul culturii: a. art. II, p. 16, lit. b) – să prevadă, de comun acord cu sindicatul, mijloace financiare în mărime de cel puţin 0,15 % din fondul de retribuire a muncii salariaţilor, pentru utilizarea în scopul organizării activităților culturale și sportive; b. art. XIII, p. 59 – să garanteze organizarea examenului medical al salariatului înainte de încheierea contractului individual de muncă şi examenele medicale periodice pe parcursul acţiunii contractului individual de muncă, în conformitate cu actele aprobate de organele ocrotirii sănătăţii; c. art. XIII, p. 60 – să aloce mijloace financiare pentru efectuarea acţiunilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă în mărimile prevăzute în contractul colectiv de muncă. 6. Negocierea Contractului colectiv de muncă.


175

Propuneri pentru factorii de decizie (Ministerul Culturii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Parlamentului RM): 1. Susținerea bugetelor administrației publice locale privind alocarea cotei stabilite de Guvern, per locuitor, la achiziţia de carte. 2. Revizuirea sau elaborarea noilor normative pentru bibliotecile publice: împrumut per bibliotecar; vizite per bibliotecar, numărul de ore de relaţii cu publicul ș.a. (a se vedea Regulamentul-cadru cu privire la bibliotecile publice, 2003). 3. Elaborarea unor normative de dotare tehnologică a bibliotecilor publice (un minimum indispensabil activităţii în contextul tehnologizat actual). 4. Revizuirea normelor și termenelor de păstrare în bibliotecă a echipamentului învechit fizic și introducerea procedurii de schimb și upgrade a echipamentului o dată în trei-cinci ani. 5. Instituirea unui fond (financiar) pentru susținerea editării publicaţiilor metodologice necesare dezvoltării bibliotecilor publice. Propuneri pentru forurile profesionale (Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova, Consiliul Național de Biblioteconomie): 1. Organizarea unei campanii naționale de încurajare a lecturii și bibliotecii în societate. 2. Încurajarea și facilitarea parteneriatelor internaționale în domeniului biblioteconomic pentru susținerea vizitelor de documentare, schimbului de experiențe în străinătate etc.

Profile for Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu

Raport 2015  

Raport 2015  

Advertisement