Page 1

FOTBAL CUPA ROMÂNIEI “TIMIŞOREANA” FAZA A IV-A, EDIŢIA 2008-2009

MARŢI, 9 SEPTEMBRIE, ORA 16:30 STADION “BRAZI”

VICTORIA BRĂNEŞTI SPORTUL STUDENŢESC BRĂNEŞTI - FILE DE ISTORIE Prof. Marius-Ovidiu Sebe Satul Zgăriata (astazi acest nume desemnează o tarla în partea de sud a satului) este al doilea sat ca vechime atestat pe teritoriul localităţii. Intre anii 15911592 domnul Ţării Româneşti Ştefan Vodă-Surdul , fiul lui Ion Vodă cel Cumplit cumpără moşie la Zgâriata, pe apa Pasării. Impovararea cu biruri foarte mari explică faptul că locuitorii satului Zgâriata se vând vornicului Cernica , satul cu moşia sa devenind proprietăţi ale mănăstirii Cernica. Cu timpul satul Zgâriata s-a risipit se pare în urma unei ciume care a bântuit în Bucureşti şi împrejurimi în anul 1738. Locuitorii rămaşi în viaţă în urma ciumei s-au stabilit

în satul Brăneşti care se afla în apropiere şi unde ciuma nu făcuse ravagii. Satul Brăneşti este satul care a rezistat până în prezent tuturor vicisitudinilor vremii, istoria s-a fiind strâns legată de istoria ctitoriei vornicului Cernica.Nu se cunoaşte când au apărut primele aşezări însă documentele vremii afirmă că în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601)jumătate din satul Brăneşti s-a vandut vornicului Cernica, locuitorii ajungând “rumâni”.Războaiele grele purtate de Mihai Viteazul l-au determinat să mărească birurile aşa încât ele erau peste puterile moşnenilor să le suporte, atunci Domnul uza de dreptul sau de suveran şi retrăgea proprietarilor libera folosinţă de pământul lor.

(continuare în programul viitor)


CULESE DIN SITE-UL SPORTULUI STUDENŢESC Un finanţator sosit în Regie parcă de undeva din infinitul Univers nu desluşeşte regulile după care hotărăsc comisiile federale şi întarzie cu 3-4 ore plata datoriilor către Apa Nova, ICAB sau RASUB şi echipa care cu un an înainte era gata-gata să-şi adjudece titlul de campioană naţională, nu mai este admisă în Liga I. Jucătorii sunt răspândiţi în cele patru zări şi Sportul Studenţesc este nevoit să-şi construiască un nou început ca de atâtea alte ori. Club studenţesc înfiinţat în 1916 îl are ca prim preşedinte pe matematicianul Traian Lalescu, al cărui nume îl poartă şi unul dintre liceele noastre. Traversând perioada Primului Război Mondial activitatea clubului începe cu adevărat în 1919. Până în 1934 activează în categoria Onoare a Bucureştiului, apoi până în 1937 în eşalonul secund. Promovează în Vasile Şiman Liga I şi până la a 2-a Conflagraţie monFinanţator dială reuşeşte un loc III în anul 1940. Tot în perioada interbelică joacă de două ori finala Cupei României fiind învinsă cu 2-0 de Rapid şi cu 4-0 de CFR Drobeta-Turnu Severin. După război existenţa tumultoasă este întreruptă în 1947. Renaşte anul următor şi chinuită de privaţiuni trăieşte periculos până în anul 1954 când reuşeşte o nouă pro-

VICTORIA BRANESTI 40 ANI Episodul 3: Urcuşul După aventura bucureşteană, în care acumulează oarecare experientă competiţională şi-şi inventariază fotbaliştii localnici răspândiţi pe la diverse echipe, Victoria este înscrisă din nou (1972-1973) în faza zonală a campionatului judeţean Ilfov. După un tur cu destule poticneli reuşeşte să intre în vacanţa de iarnă de pe locul II la 6 puncte în spatele liderului (Sărulesti). Pe atunci se acordau 2 puncte pentru victorie. În luna octombrie, cu prelungirile de rigoare pentru culesul porumbului, se încheiau stagiile militare. Astfel se întorc la vatră şi câtiva tineri de-ai noştri cu destul talent la fotbal. Se încheagă o echipa bună, care în retur spulberă tot şi ajunge la barajul pentru promovare în categoria Promoţie. Barajul se disputa în două runde eliminatorii pe vechiul

MODESTIA EXAGERATĂ Firav, uşor crăcănat şi cu plete, fiindcă aşa erau anii şi chelia înca mocnea, Sterică aşeza baloane la firul ierbii în mijlocul terenului. C o m p e n s a l i ps a d e

movare în Divizia B. Calvarul nu se sfarşesşte încă. Urmează un nou recul în Divizia C din fericire doar pentru un an. După ani îndelungaţi în divizia B, reuşeşte din nou promovarea în Divizia A în 1972 cu Ion Motroc, antrenor principal şi avându-i în componenţa printre alţii pe Mircea Rădulescu, Jamaischi, Viorel Kraus şi Mircea Sandu. Încet încet se Adrian Falub impune în Divizia A ocupând în 3 rânduri Antrenor principal locul 4. Mai pierde odată finala Cupei, 0-3 cu Steaua, şi între 1983-1989 parcurge cea mai bună perioadă a existenţei sale fără a reuşi însă şi performanţa supremă. Pe plan european elimină pe Olimpiakos Pireu din Grecia cu 3-0 şi 1-2, pe Bröndby din Danemarca cu 0-3 şi 3-0 calificare la 11 m. Dispută partide memorabile cu Neuchatel Xamax (Elveţia) sau Verona (Italia) din păcate fără succes. În această perioadă au jucat în echipă Mihail Marian, Cazan, Iorgulescu, Munteanu II, Hagi, Coraş, Mircea Sandu şi alţi imenşi fotbalişti. Închipuiţi-vă ce ar fi reuşit Piţurcă la ultimele Europene cu astfel de jucători Barbu Emil Popescu în lot. Acum echipa care l-a avut în Presedinte de onoare componenţă ca tricolor pe Mircea Lucescu când juca în Divizia B în 1965, este într-o nouă reconstrucţie. Fiţi siguri că în scurt timp în Liga I se va produce o nouă invazie de fotbalişti crescuţi în ograda Sportului. În tot acest timp conducătorul clubului a fost arhitect Mac Popescu. stadion, Progresul. Primul meci este adjudecat facil, însă finala hotărâtoare este abordată emotiv, lucru explicabil pentru tinereţea majorităţii jucătorilor. Cu puţina şansă şi inspiraţia portarului (Parlaua) reuşim să ducem meciul în prelungiri şi să ne adjudecăm promovarea. Sterică Huzea, un mijlocaş, reuşeşte meciul vieţii şi apoi uşor-uşor dispare. Cu ocazia acestor meciuri au apărut şirurile de clopoţei din recuzita Cucilor (denumite “acioi”) ca mijloc de încurajare în arsenalul galeriei. Odată adjudecat barajul urmează un campionat de acomodare în Promoţie, şi în sezonul 1974-1975 reuşim promovarea în Onoare (cum ar fi Liga a 4-a de acum). Indus de aceste rezultate merituorii se dezgheaţa şi interesul mărimilor locale pentru echipa de fotbal, dar se produce episodic fără a consolida ceva.

(continuare în programul viitor)

viteză şi forţă cu un joc bun la intercepţie şi cu preluări laterale pentru a evita duelurile cu adversarii mai dotaţi fizic. Sterică Huzea a fost printre puţinii băieţi la acel nivel care foloseau pasa inteligentă. Odată cu apariţia unor contracandidaţi de valoare, pe fondul unei modestii extreme, el lasă să-i germineze neîncrederea în suflet. Şi cum tinereţea nu umblă pe căi bătătorite, el pune capăt carierei tocmai când trebuia să treacă pragul spre maturitatea fotbalistică.


RETINETI: EL E DIRECTORUL SPORTIV! Uns cu alifiile doctorului Claudiu Tănăsescu la “cursurile intensive” de la Mogoşoaia, poposeşte în peisajul fotbalistic al comunei cu un bagaj voluminos. Ochelarii negri şi cravata care se arcuieşte perfect pe o sferă au proiectat pe retina fanilor mai repede un personaj din lumea interlopă decat un om de fotbal. Poreclit “Ţăranul” în Bucureştiul fotbalistic subdivizionar, acum posedă un abdomen proeminent care te duce cu gândul la un suferind, mai degrabă decât la un om pricopsit. Nesiguranţa unui portar emotiv, lipsa de chef a mijlocaşului sau superficialitatea vârfului direcţionează pe nedrept nemulţumirea galeriei spre el. Altfel Paul Herţan îşi vede conştiincios de fişa postului. Asumându-şi rolul de om bun la toate, el nu refuză niciodata un spriţ dacă este oferit din inimă încercând să treacă peste drama ambulanţelor ce-i dispareau de sub nas etapă de etapă.

DIN SANIA LUI RUDOLF

Într-o fază inferioară a Cupei României, acum circa 30 ani Victoria Brăneşti se deplasează într-un sat uitat de istorie Şeinoiu, acum în judeţul Călăraşi. Reuşim cu mare greutate un egal după prelungiri, arbitraţi de o brigadă intimidată de un sat întreg venit cu mic cu mare. Sosiţi direct de pe ogoare suporterii locali se postează la marginea terenului neîmprejmuit agitând zgomotoşi şi agresivi uneltele agricole. Cum pe atunci departajarea se făcea pe criteriul vârstei, Zagalo îl cheamă să asiste la însumarea anilor pe un tânăr angajat al Poştei numit pe atunci de suporteri Telegraf. Ieşiţi din casa unui localnic, ce ţinea loc de vestiar al arbitrilor, ei ne anunţă dezamăgiţi că echipa noastră e mai bătrână şi am ratat calificarea. Ne înghesuim de-a valma suporteri, jucători şi conducători în camionul decapotabil şi părăsim satul acompaniaţi de înjurăturile şi bolovanii lansaţi de localnici. Îl întrebăm discret pe Telegraf: Cum dracu’ au fost mai tineri tractoriştii ăştia? Păi, am adunat anii de naştere din legitimaţii şi totalul nostru a fost mai mare. Stai aşa, înseamnă ca noi… Telegraf ne opreşte şoptit. Tăceţi din gură, să scăpăm nevătămaţi de aici, şi

pe urmă le spunem şi alor noştri că ne-am calificat. Era una din primele stratageme ale celui ce peste ani va fi ales primar în Brăneşti.


PROGRAM COMPLET FAZA A IV-A

CUPA ROMANIEI “TIMISOREANA” M. EMINESCU - F.C. BOTOSANI

C.F. PREDEAL - FOREX BRASOV

CETATEA SUCEAVA - CEAH. P. NEAMT

F.C. CARACAL - C.S.M. RM VALCEA

PAMBAC BACAU - F.C.M. BACAU

VALEA COPCII - D. TURNU SEVERIN

PETROLUL BERCA - LOTUS B. FELIX

MINERU MATASARI - JIUL PETROSANI

C.S. OVIDIU - DELTA TULCEA

MARMOSIM SIMERIA - ALBA IULIA

UNIREA SLOBOZIA - PREF. MODELUL

MINERUL LUPENI - MURESUL DEVA

STEAUA 2 - DUNAREA GIURGIU

BECICHERECUL MIC - CFR TIMISOARA

F.C. BUFTEA - PROGRESUL BUC

NATIONAL SEBIS - U.T. ARAD

DINAMO 2 - CONCORDIA CHIAJNA

GAZ MET TG MURES - FCM TG MURES

TRIC. BREAZA - F.C. TARGOVISTE

CAMPIA TURZII - CLUJ

F.C. SNAGOV - PETROLUL PLOIESTI

C.F.R. CLUJ 2 - ARIESUL TURDA

F.C. ARGES 2 - C.S.M. PLOIESTI

ACU ARAD - BIHOR ORADEA

CURTEA DE ARGES - DACIA MIOVENI

SIMLEUL SILVANIEI - LIBERTY ORADEA

TRUDITORUL DE CARE AVEAM NEVOIE Într-o lume cotropită de fiţoşi, şmecheri şi trândavi, Augustin Chiriţă a ales munca onestă la mijlocul terenului. Meci după meci se foloseşte de crampoanele adversarilor pentru a-şi împrospăta tatuajul de pe tibii în folosul echipei. Plasat în angrenajul echipei într-un loc unde apar neprogramaţi şi atacanţi şi mijlocaşi şi fun-

daşi adverşi, care mai toţi îl depăşesc în gabarit, el câştigă duel după duel. Imprimă direcţie şi ritm jocului nostru. Lasă răgaz apărătorilor să se po ziţioneze adecvat iar atacanţilor le oferă baloane pentru clipe de fantezie. Dacă-l priviţi mai atent după meci veţi observa că până şi banderola de căpitan e îmbibată în sudoare. Acum, de sus, Catalin poate privi împăcat – a sosit în sfârşit Căpitanul pe arena în care desti nul nu i-a dat şi lui ragaz să păşească.

Victoria Branesti Nr. 3  

marti, 9 septembrie - 2008