Page 1

LEGE nr. 287 din 17 iulie 2009*) (*republicat *) privind Codul civil EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 15 iulie 2011 Data intrarii in vigoare : 1 octombrie 2011

----------*) Republicat în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Legea nr. 287/2009 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, a fost modificat prin Legea nr. 71/2011 i rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011 i în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011. TITLUL PRELIMINAR Despre legea civil **) -----------**) Dispozi iile de punere în aplicare a titlului preliminar sunt cuprinse în art. 8 din Legea nr. 71/2011. CAP. I Dispozi ii generale ART. 1 Izvoarele dreptului civil (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzan ele i principiile generale ale dreptului. (2) În cazurile neprev zute de lege se aplic uzan ele, iar în lipsa acestora, dispozi iile legale privitoare la situa ii asem toare, iar când nu exist asemenea dispozi ii, principiile generale ale dreptului. (3) În materiile reglementate prin lege, uzan ele se aplic numai în sura în care legea trimite în mod expres la acestea. (4) Numai uzan ele conforme ordinii publice i bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. (5) Partea interesat trebuie s fac dovada existen ei i a con inutului uzan elor. Uzan ele publicate în culegeri elaborate de c tre entit ile sau organismele autorizate în domeniu se prezum c exist , pân la proba contrar . (6) În sensul prezentului cod, prin uzan e se în elege obiceiul (cutuma) i uzurile profesionale. ART. 2 Obiectul i con inutul Codului civil (1) Dispozi iile prezentului cod reglementeaz raporturile patrimoniale i nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. (2) Prezentul cod este alc tuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refer litera sau spiritul dispozi iilor sale. ART. 3 Aplicarea general a Codului civil (1) Dispozi iile prezentului cod se aplic i raporturilor dintre profesioni ti, precum i raporturilor dintre ace tia i orice alte subiecte de drept civil.


(2) Sunt considera i profesioni ti to i cei care exploateaz o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematic , de tre una sau mai multe persoane, a unei activit i organizate ce const în producerea, administrarea ori înstr inarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dac are sau nu un scop lucrativ. ART. 4 Aplicarea prioritar a tratatelor interna ionale privind drepturile omului (1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispozi iile privind drepturile i libert ile persoanelor vor fi interpretate i aplicate în concordan cu Constitu ia, Declara ia Universal a Drepturilor Omului, pactele i celelalte tratate la care România este parte. (2) Dac exist neconcordan e între pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, i prezentul cod, au prioritate reglement rile interna ionale, cu excep ia cazului în care prezentul cod con ine dispozi ii mai favorabile. ART. 5 Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii Europene În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplic în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul ilor. CAP. II Aplicarea legii civile ART. 6 Aplicarea în timp a legii civile (1) Legea civil este aplicabil cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactiv . (2) Actele i faptele juridice încheiate ori, dup caz, s vâr ite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prev zute de legea în vigoare la data încheierii sau, dup caz, a s vâr irii ori producerii lor. (3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intr rii în vigoare a legii noi sunt supuse dispozi iilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, dup caz, eficace potrivit dispozi iilor legii noi. (4) Prescrip iile, dec derile i uzucapiunile începute i neîmplinite la data intr rii în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozi iilor legale care le-au instituit. (5) Dispozi iile legii noi se aplic tuturor actelor i faptelor încheiate sau, dup caz, produse ori s vâr ite dup intrarea sa în vigoare, precum i situa iilor juridice n scute dup intrarea sa în vigoare. (6) Dispozi iile legii noi sunt de asemenea aplicabile i efectelor viitoare ale situa iilor juridice n scute anterior intr rii în vigoare a acesteia, derivate din starea i capacitatea persoanelor, din c torie, filia ie, adop ie i obliga ia legal de între inere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, i din raporturile de vecin tate, dac aceste situa ii juridice subzist dup intrarea în vigoare a legii noi. ART. 7 Teritorialitatea legii civile (1) Actele normative adoptate de autorit ile i institu iile publice centrale se aplic pe întreg teritoriul rii, afar de cazul în care se prevede altfel.


(2) Actele normative adoptate, în condi iile legii, de autorit ile i institu iile administra iei publice locale se aplic numai în raza lor de competen teritorial . ART. 8 Extrateritorialitatea legii civile În cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face inându-se seama de normele de drept interna ional privat cuprinse în cartea a VII-a din prezentul cod. CAP. III Interpretarea

i efectele legii civile

ART. 9 Interpretarea legii (1) Cel care a adoptat norma civil este competent s fac i interpretarea ei oficial . (2) Norma interpretativ produce efecte numai pentru viitor. (3) Interpretarea legii de c tre instan se face numai în scopul aplic rii ei în cazul dedus judec ii. ART. 10 Interzicerea analogiei Legile care derog de la o dispozi ie general , care restrâng exerci iul unor drepturi civile sau care prev d sanc iuni civile se aplic numai în cazurile expres i limitativ prev zute de lege. ART. 11 Respectarea ordinii publice i a bunelor moravuri Nu se poate deroga prin conven ii sau acte juridice unilaterale de la legile care intereseaz ordinea public sau de la bunele moravuri. ART. 12 Libertatea de a dispune (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dac legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dac este insolvabil. ART. 13 Renun area la drept Renun area la un drept nu se prezum . ART. 14 Buna-credin (1) Orice persoan fizic sau persoan juridic trebuie s î i exercite drepturile i s î i execute obliga iile civile cu bun -credin , în acord cu ordinea public i bunele moravuri. (2) Buna-credin se prezum pân la proba contrar . ART. 15 Abuzul de drept Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a v ma sau p gubi pe altul ori într-un mod excesiv i nerezonabil, contrar bunei-credin e. ART. 16 Vinov ia (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, persoana r spunde numai pentru faptele sale s vâr ite cu inten ie sau din culp . (2) Fapta este s vâr it cu inten ie când autorul prevede rezultatul faptei sale i fie urm re te producerea lui prin intermediul faptei, fie, de i nu îl urm re te, accept posibilitatea producerii acestui rezultat. (3) Fapta este s vâr it din culp când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl accept , socotind f temei c nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, de i trebuia s îl prevad . Culpa este grav atunci când autorul a ac ionat cu o neglijen sau impruden pe care nici


persoana cea mai lipsit de dib cie nu ar fi manifestat-o fa de propriile interese. (4) Atunci când legea condi ioneaz efectele juridice ale unei fapte de vâr irea sa din culp , condi ia este îndeplinit i dac fapta a fost vâr it cu inten ie. ART. 17 Eroarea comun i invincibil (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însu i. (2) Cu toate acestea, când cineva, împ rt ind o credin comun i invincibil , a considerat c o persoan are un anumit drept sau o anumit calitate juridic , instan a judec toreasc , inând seama de împrejur ri, va putea hot rî c actul încheiat în aceast stare va produce, fa de cel aflat în eroare, acelea i efecte ca i când ar fi valabil, afar de cazul în care desfiin area lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. (3) Eroarea comun i invincibil nu se prezum . (4) Dispozi iile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciar i nici în alte materii în care legea reglementeaz un sistem de publicitate. CAP. IV Publicitatea drepturilor, a actelor

i a faptelor juridice

ART. 18 Obiectul publicit ii i modalit ile de realizare (1) Drepturile, actele i faptele privitoare la starea i capacitatea persoanelor, cele în leg tur cu bunurile care apar in acestora, precum i orice alte raporturi juridice sunt supuse publicit ii în cazurile expres prev zute de lege. (2) Publicitatea se realizeaz prin cartea funciar , Arhiva Electronic de Garan ii Reale Mobiliare, denumit în cuprinsul prezentului cod i arhiv , prin registrul comer ului, precum i prin alte forme de publicitate prev zute de lege. ART. 19 Condi iile de publicitate (1) Procedura i condi iile de publicitate se stabilesc prin lege. (2) Îndeplinirea formalit ii de publicitate poate fi cerut de orice persoan , chiar dac este lipsit de capacitatea de exerci iu. (3) Orice renun are sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum i orice clauz penal sau alt sanc iune stipulat pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise. (4) Nimeni nu poate invoca faptul c nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicit ii, dac formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinit . ART. 20 Efectele publicit ii (1) Publicitatea asigur opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum i a oric rui alt raport juridic supus publicit ii, stabile te rangul acestora i, dac legea prevede în mod expres, condi ioneaz constituirea sau efectele lor juridice. (2) Între p i sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, dup caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum i orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar dac nu au fost îndeplinite formalit ile de publicitate, afar de cazul în care prin lege se dispune altfel.


(3) Publicitatea nu valideaz dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile i condi iile expres prev zute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea ter ilor dobânditori de bun -credin . (4) Publicitatea nu întrerupe cursul prescrip iei extinctive, afar de cazul în care prin lege se dispune altfel. ART. 21 Prezum iile (1) Dac un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezum c el exist , cât timp nu a fost radiat sau modificat în condi iile legii. (2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezum c el nu exist . ART. 22 Lipsa publicit ii. Sanc iuni (1) Dac formalitatea de publicitate nu a fost realizat , iar aceasta nu era prev zut de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicit ii sunt inopozabile ter ilor, afar de cazul în care se dovede te c ace tia le-au cunoscut pe alt cale. (2) Atunci când legea prevede c simpla cunoa tere de fapt nu supline te lipsa de publicitate, absen a acesteia poate fi invocat de orice persoan interesat , inclusiv de ter ul care a cunoscut, pe alt cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicit ii. (3) În toate cazurile îns , simpla cunoa tere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu supline te lipsa de publicitate fa de alte persoane decât ter ul care, în fapt, le-a cunoscut. ART. 23 Concursul dintre formele de publicitate Dac un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în acela i timp unor formalit i de publicitate diferite, neefectuarea unei cerin e de publicitate nu este acoperit de îndeplinirea alteia. ART. 24 Consultarea registrelor publice Orice persoan , chiar f a justifica un interes, poate, în condi iile legii, s consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumit situa ie juridic i s ob in extrase sau copii certificate de pe acestea. CARTEA I Despre persoane*) -----------*) Dispozi iile tranzitorii i de punere în aplicare a c cuprinse în art. 13-19 din Legea nr. 71/2011.

ii I sunt

TITLUL I Dispozi ii generale ART. 25 Subiectele de drept civil (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice. (2) Persoana fizic este omul, privit individual, ca titular de drepturi i de obliga ii civile. (3) Persoana juridic este orice form de organizare care, întrunind condi iile cerute de lege, este titular de drepturi i de obliga ii civile. ART. 26 Recunoa terea drepturilor i libert ilor civile


Drepturile i libert ile civile ale persoanelor fizice, precum i drepturile i libert ile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite i garantate de lege. ART. 27 Cet enii str ini i apatrizii (1) Cet enii str ini i apatrizii sunt asimila i, în condi iile legii, cu cet enii români, în ceea ce prive te drepturile i libert ile lor civile. (2) Asimilarea se aplic în mod corespunz tor i persoanelor juridice str ine. ART. 28 Capacitatea civil (1) Capacitatea civil este recunoscut tuturor persoanelor. (2) Orice persoan are capacitate de folosin i, cu excep ia cazurilor prev zute de lege, capacitate de exerci iu. ART. 29 Limitele capacit ii civile (1) Nimeni nu poate fi îngr dit în capacitatea de folosin sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exerci iu, decât în cazurile i condi iile expres prev zute de lege. (2) Nimeni nu poate renun a, în tot sau în parte, la capacitatea de folosin sau la capacitatea de exerci iu. ART. 30 Egalitatea în fa a legii civile Rasa, culoarea, na ionalitatea, originea etnic , limba, religia, vârsta, sexul sau orientarea sexual , opinia, convingerile personale, apartenen a politic , sindical , la o categorie social ori la o categorie defavorizat , averea, originea social , gradul de cultur , precum i orice alt situa ie similar nu au nicio influen asupra capacit ii civile. ART. 31 Patrimoniul. Mase patrimoniale i patrimonii de afecta iune (1) Orice persoan fizic sau persoan juridic este titular a unui patrimoniu care include toate drepturile i datoriile ce pot fi evaluate în bani i apar in acesteia. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afecta iuni numai în cazurile i condi iile prev zute de lege. (3) Patrimoniile de afecta iune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozi iilor titlului IV al c ii a III-a, cele afectate exercit rii unei profesii autorizate, precum i alte patrimonii determinate potrivit legii. ART. 32 Transferul intrapatrimonial (1) În caz de diviziune sau afecta iune, transferul drepturilor i obliga iilor dintr-o mas patrimonial în alta, în cadrul aceluia i patrimoniu, se face cu respectarea condi iilor prev zute de lege i f a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiec rei mase patrimoniale. (2) În toate cazurile prev zute la alin. (1), transferul drepturilor i obliga iilor dintr-o mas patrimonial în alta nu constituie o înstr inare. ART. 33 Patrimoniul profesional individual (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercit rii în mod individual a unei profesii autorizate se stabile te prin actul încheiat de titular, cu respectarea condi iilor de form i de publicitate prev zute de lege. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic în mod corespunz tor i în cazul ririi sau mic or rii patrimoniului profesional individual. (3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispozi iile art. 1.941-1.948, dac prin lege nu se dispune altfel.


TITLUL II Persoana fizic CAP. I Capacitatea civil

a persoanei fizice

SEC IUNEA 1 Capacitatea de folosin ART. 34 No iune Capacitatea de folosin este aptitudinea persoanei de a obliga ii civile. ART. 35 Durata capacit ii de folosin Capacitatea de folosin începe la na terea persoanei i cu moartea acesteia. ART. 36 Drepturile copilului conceput Drepturile copilului sunt recunoscute de la concep iune, el se na te viu. Dispozi iile art. 412 referitoare la timpul concep iunii sunt aplicabile.

avea drepturi

înceteaz

i

odat

îns numai dac legal al

SEC IUNEA a 2-a Capacitatea de exerci iu ART. 37 No iune Capacitatea de exerci iu este aptitudinea persoanei de a încheia singur acte juridice civile. ART. 38 Începutul capacit ii de exerci iu (1) Capacitatea de exerci iu deplin începe la data când persoana devine major . (2) Persoana devine major la împlinirea vârstei de 18 ani. ART. 39 Situa ia minorului c torit (1) Minorul dobânde te, prin c torie, capacitatea deplin de exerci iu. (2) În cazul în care c toria este anulat , minorul care a fost de bun credin la încheierea c toriei p streaz capacitatea deplin de exerci iu. ART. 40 Capacitatea de exerci iu anticipat Pentru motive temeinice, instan a de tutel poate recunoa te minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplin de exerci iu. În acest scop, vor fi asculta i i p rin ii sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, i avizul consiliului de familie. ART. 41 Capacitatea de exerci iu restrâns (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerci iu restrâns . (2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerci iu restrâns se încheie de c tre acesta, cu încuviin area p rin ilor sau, dup caz, a tutorelui, iar în cazurile prev zute de lege, i cu autorizarea instan ei de tutel . Încuviin area sau autorizarea poate fi dat , cel mai târziu, în momentul încheierii actului.


(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerci iu restrâns poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciaz , precum i acte de dispozi ie de mic valoare, cu caracter curent i care se execut la data încheierii lor. ART. 42 Regimul unor acte ale minorului (1) Minorul poate s încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviin area rin ilor sau a tutorelui, precum i cu respectarea dispozi iilor legii speciale, dac este cazul. (2) În acest caz, minorul exercit singur drepturile i execut tot astfel obliga iile izvorâte din aceste acte i poate dispune singur de veniturile dobândite. ART. 43 Lipsa capacit ii de exerci iu (1) În afara altor cazuri prev zute de lege, nu au capacitate de exerci iu: a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani; b) interzisul judec toresc. (2) Pentru cei care nu au capacitate de exerci iu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentan ii lor legali, în condi iile prev zute de lege. Dispozi iile art. 42 alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunz tor. (3) Cu toate acestea, persoana lipsit de capacitatea de exerci iu poate încheia singur actele anume prev zute de lege, actele de conservare, precum i actele de dispozi ie de mic valoare, cu caracter curent i care se execut la momentul încheierii lor. (4) Actele pe care minorul le poate încheia singur pot fi f cute i de reprezentantul s u legal, afar de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru. ART. 44 Sanc iune (1) Actele f cute de persoana lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns , altele decât cele prev zute la art. 41 alin. (3) i la art. 43 alin. (3), precum i actele f cute de tutore f autorizarea instan ei de tutel , atunci când aceast autorizare este cerut de lege, sunt anulabile, chiar f dovedirea unui prejudiciu. (2) Cel lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns poate invoca i singur, în ap rare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultat din minoritate ori din punerea sub interdic ie judec toreasc . ART. 45 Frauda comis de incapabil Simpla declara ie c este capabil s contracteze, f cut de cel lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns , nu înl tur anulabilitatea actului. Dac îns a folosit manopere dolosive, instan a, la cererea p ii induse în eroare, poate men ine contractul atunci când apreciaz c aceasta ar constitui o sanc iune civil adecvat . ART. 46 Regimul nulit ii (1) Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus sub interdic ie judec toreasc incapacitatea acestuia. (2) Ac iunea în anulare poate fi exercitat de reprezentantul legal, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, precum i de ocrotitorul legal. (3) Atunci când actul s-a încheiat f autorizarea instan ei de tutel , necesar potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercit rii ac iunii în anulare.


ART. 47 Limitele obliga iei de restituire Persoana lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns nu este obligat la restituire decât în limita folosului realizat. Dispozi iile art. 1.635-1.649 se aplic în mod corespunz tor. ART. 48 Confirmarea actului anulabil Minorul devenit major poate confirma actul f cut singur în timpul minorit ii, atunci când el trebuia s fie reprezentat sau asistat. Dup desc rcarea tutorelui, el poate, de asemenea, s confirme actul f cut de tutorele s u f respectarea tuturor formalit ilor cerute pentru încheierea lui valabil . În timpul minorit ii, confirmarea actului anulabil se poate face numai în condi iile art. 1.263 i 1.264. SEC IUNEA a 3-a Declararea judec toreasc

a mor ii

ART. 49 Cazul general (1) În cazul în care o persoan este disp rut i exist indicii c a încetat din via , aceasta poate fi declarat moart prin hot râre judec toreasc , la cererea oric rei persoane interesate, dac au trecut cel pu in 2 ani de la data primirii ultimelor informa ii sau indicii din care rezult c era în via . (2) Dac data primirii ultimelor informa ii sau indicii despre cel disp rut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prev zut în alin. (1) se socote te de la sfâr itul lunii în care s-au primit ultimele informa ii sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfâr itul anului calendaristic. ART. 50 Cazuri speciale (1) Cel disp rut în împrejur ri deosebite, cum sunt inunda iile, cutremurul, catastrofa de cale ferat ori aerian , naufragiul, în cursul unor fapte de r zboi sau într-o alt împrejurare asem toare, ce îndrept te a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dac au trecut cel pu in 6 luni de la data împrejur rii în care a avut loc dispari ia. (2) Dac ziua în care a intervenit împrejurarea când a avut loc dispari ia nu poate fi stabilit , sunt aplicabile, în mod corespunz tor, dispozi iile art. 49 alin. (2). (3) Atunci când este sigur c decesul s-a produs, de i cadavrul nu poate fi g sit sau identificat, moartea poate fi declarat prin hot râre judec toreasc , f a se a tepta împlinirea vreunui termen de la dispari ie. ART. 51 Procedura de declarare a mor ii Solu ionarea cererii de declarare a mor ii se face potrivit dispozi iilor Codului de procedur civil . ART. 52 Data prezumat a mor ii celui disp rut (1) Cel declarat mort este socotit c a încetat din via la data pe care hot rârea r mas definitiv a stabilit-o ca fiind aceea a mor ii. Dac hot rârea nu arat i ora mor ii, se socote te c cel declarat mort a încetat din via în ultima or a zilei stabilite ca fiind aceea a mor ii. (2) În lipsa unor indicii îndestul toare, se va stabili c cel declarat mort a încetat din via în ultima or a celei din urm zile a termenului prev zut de art. 49 sau 50, dup caz. (3) Instan a judec toreasc poate rectifica data mor ii stabilit potrivit dispozi iilor alin. (1) i (2), dac se dovede te c nu era posibil ca


persoana declarat moart s fi decedat la acea dat . În acest caz, data mor ii este cea stabilit prin hot rârea de rectificare. ART. 53 Prezum ie Cel disp rut este socotit a fi în via , dac nu a intervenit o hot râre declarativ de moarte r mas definitiv . ART. 54 Anularea hot rârii de declarare a mor ii (1) Dac cel declarat mort este în via , se poate cere, oricând, anularea hot rârii prin care s-a declarat moartea. (2) Cel care a fost declarat mort poate cere, dup anularea hot rârii declarative de moarte, înapoierea bunurilor sale în natur , iar dac aceasta nu este cu putin , restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat s le înapoieze decât dac , sub rezerva dispozi iilor în materie de carte funciar , se va face dovada c la data dobândirii tia ori trebuia s tie c persoana declarat moart este în via . ART. 55 Descoperirea certificatului de deces Orice persoan interesat poate cere oricând anularea hot rârii declarative de moarte, în cazul în care se descoper certificatul de deces al celui declarat mort. ART. 56 Plata f cut mo tenitorilor aparen i Plata f cut mo tenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hot rârii declarative de moarte, este valabil i liberatorie, dac a fost f cut înainte de radierea din registrul de stare civil a men iunii privitoare la deces, cu excep ia cazului în care cel care a cut plata a cunoscut faptul c persoana declarat moart este în via . ART. 57 Drepturile mo tenitorului aparent Mo tenitorul aparent care afl c persoana care a fost declarat decedat prin hot râre judec toreasc este în via p streaz posesia bunurilor i dobânde te fructele acestora, cât timp cel reap rut nu solicit restituirea lor. CAP. II Respectul datorat fiin ei umane

i drepturilor ei inerente

SEC IUNEA 1 Dispozi ii comune ART. 58 Drepturi ale personalit ii (1) Orice persoan are dreptul la via , la s tate, la integritate fizic i psihic , la demnitate, la propria imagine, la respectarea vie ii private, precum i alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile. ART. 59 Atributele de identificare Orice persoan are dreptul la nume, la domiciliu, la re edin , precum la o stare civil , dobândite în condi iile legii. ART. 60 Dreptul de a dispune de sine însu i Persoana fizic are dreptul s dispun de sine îns i, dac nu încalc drepturile i libert ile altora, ordinea public sau bunele moravuri.

i


SEC IUNEA a 2-a Drepturile la via

, la s

tate

i la integritate ale persoanei fizice

ART. 61 Garantarea drepturilor inerente fiin ei umane (1) Via a, s tatea i integritatea fizic i psihic a oric rei persoane sunt garantate i ocrotite în mod egal de lege. (2) Interesul i binele fiin ei umane trebuie s primeze asupra interesului unic al societ ii sau al tiin ei. ART. 62 Interzicerea practicii eugenice (1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane. (2) Este interzis orice practic eugenic prin care se tinde la organizarea selec iei persoanelor. ART. 63 Interven iile asupra caracterelor genetice (1) Sunt interzise orice interven ii medicale asupra caracterelor genetice având drept scop modificarea descenden ei persoanei, cu excep ia celor care privesc prevenirea i tratamentul maladiilor genetice. (2) Este interzis orice interven ie având drept scop crearea unei fiin e umane genetic identice unei alte fiin e umane vii sau moarte, precum i crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare. (3) Utilizarea tehnicilor de reproducere uman asistat medical nu este admis pentru alegerea sexului viitorului copil decât în scopul evit rii unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia. ART. 64 Inviolabilitatea corpului uman (1) Corpul uman este inviolabil. (2) Orice persoan are dreptul la integritatea sa fizic i psihic . Nu se poate aduce atingere integrit ii fiin ei umane decât în cazurile i în condi iile expres i limitativ prev zute de lege. ART. 65 Examenul caracteristicilor genetice (1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi întreprins decât în scopuri medicale sau de cercetare tiin ific , efectuate în condi iile legii. (2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuat decât în cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, dup caz, sau în scopuri medicale ori de cercetare tiin ific , efectuate în condi iile legii. ART. 66 Interzicerea unor acte patrimoniale Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolut , cu excep ia cazurilor expres prev zute de lege. ART. 67 Interven iile medicale asupra unei persoane Nicio persoan nu poate fi supus experien elor, testelor, prelev rilor, tratamentelor sau altor interven ii în scop terapeutic ori în scop de cercetare tiin ific decât în cazurile i în condi iile expres i limitativ prev zute de lege. ART. 68 Prelevarea i transplantul de la persoanele în via (1) Prelevarea i transplantul de organe, esuturi i celule de origine uman de la donatori în via se fac exclusiv în cazurile i condi iile prev zute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil i expres al acestora i numai dup ce au fost informa i, în prealabil, asupra riscurilor interven iei.


În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consim mântului dat, pân în momentul prelev rii. (2) Se interzice prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman de la minori, precum i de la persoanele aflate în via , lipsite de discern mânt din cauza unui handicap mintal, unei tulbur ri mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, în afara cazurilor expres prev zute de lege. ART. 69 Sesizarea instan ei judec tore ti La cererea persoanei interesate, instan a poate lua toate m surile necesare pentru a împiedica sau a face s înceteze orice atingere ilicit adus integrit ii corpului uman, precum i pentru a dispune repararea, în condi iile prev zute la art. 252-256, a daunelor materiale i morale suferite. SEC IUNEA a 3-a Respectul vie ii private

i al demnit

ii persoanei umane

ART. 70 Dreptul la libera exprimare (1) Orice persoan are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrâns decât în cazurile i limitele prev zute la art. 75. ART. 71 Dreptul la via a privat (1) Orice persoan are dreptul la respectarea vie ii sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în via a intim , personal sau de familie, nici în domiciliul, re edin a sau coresponden a sa, f consim mântul s u ori f respectarea limitelor prev zute la art. 75. (3) Este, de asemenea, interzis utilizarea, în orice mod, a coresponden ei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum i a informa iilor din via a privat a unei persoane, f acordul acesteia ori respectarea limitelor prev zute la art. 75. ART. 72 Dreptul la demnitate (1) Orice persoan are dreptul la respectarea demnit ii sale. (2) Este interzis orice atingere adus onoarei i reputa iei unei persoane, f consim mântul acesteia ori f respectarea limitelor prev zute la art. 75. ART. 73 Dreptul la propria imagine (1) Orice persoan are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate s interzic ori împiedice reproducerea, în orice mod, a înf rii sale fizice ori a vocii sale sau, dup caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozi iile art. 75 mân aplicabile. ART. 74 Atingeri aduse vie ii private Sub rezerva aplic rii dispozi iilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vie ii private: a) intrarea sau r mânerea f drept în locuin sau luarea din aceasta a oric rui obiect f acordul celui care o ocup în mod legal; b) interceptarea f drept a unei convorbiri private, s vâr it prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cuno tin de cauz , a unei asemenea intercept ri; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate întrun spa iu privat, f acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezint interioare ale unui spa iu privat, acordul celui care îl ocup în mod legal;


e) inerea vie ii private sub observa ie, prin orice mijloace, în afar de cazurile prev zute expres de lege; f) difuzarea de tiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind via a intim , personal sau de familie, f acordul persoanei în cauz ; g) difuzarea de materiale con inând imagini privind o persoan aflat la tratament în unit ile de asisten medical , precum i a datelor cu caracter personal privind starea de s tate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstan e în leg tur cu boala i cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, f acordul persoanei în cauz , iar în cazul în care aceasta este decedat , f acordul familiei sau al persoanelor îndrept ite; h) utilizarea, cu rea-credin , a numelui, imaginii, vocii sau asem rii cu o alt persoan ; i) difuzarea sau utilizarea coresponden ei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, re edin a, precum i numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, f acordul persoanei c reia acestea îi apar in sau care, dup caz, are dreptul de a dispune de ele. ART. 75 Limite (1) Nu constituie o înc lcare a drepturilor prev zute în aceast sec iune atingerile care sunt permise de lege sau de conven iile i pactele interna ionale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor i libert ilor constitu ionale cu bun credin i cu respectarea pactelor i conven iilor interna ionale la care România este parte nu constituie o înc lcare a drepturilor prev zute în prezenta sec iune. ART. 76 Prezum ia de consim mânt Când însu i cel la care se refer o informa ie sau un material le pune la dispozi ia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cuno tin c î i desf oar activitatea în domeniul inform rii publicului, consim mântul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. ART. 77 Prelucrarea datelor personale Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai în cazurile i condi iile prev zute de legea special . SEC IUNEA a 4-a Respectul datorat persoanei

i dup

decesul s u

ART. 78 Respectul datorat persoanei decedate Persoanei decedate i se datoreaz respect cu privire la memoria sa, precum i cu privire la corpul s u. ART. 79 Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate Memoria persoanei decedate este protejat în acelea i condi ii ca i imaginea i reputa ia persoanei aflate în via . ART. 80 Respectarea voin ei persoanei decedate (1) Orice persoan poate determina felul propriilor funeralii i poate dispune cu privire la corpul s u dup moarte. În cazul celor lipsi i de


capacitate de exerci iu sau al celor cu capacitate de exerci iu restrâns este necesar i consim mântul scris al p rin ilor sau, dup caz, al tutorelui. (2) În lipsa unei op iuni exprese a persoanei decedate, va fi respectat , în ordine, voin a so ului, p rin ilor, descenden ilor, rudelor în linie colateral pân la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispozi ia primarului comunei, ora ului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucure ti în a c rui raz teritorial a avut loc decesul. În toate cazurile se va ine seama de apartenen a confesional a persoanei decedate. ART. 81 Prelevarea de la persoanele decedate Prelevarea de organe, esuturi i celule umane, în scop terapeutic sau tiin ific, de la persoanele decedate se efectueaz numai în condi iile prev zute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vie ii, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil i expres dat, în ordine, de so ul supravie uitor, de p rin i, de descenden i ori, în sfâr it, de rudele în linie colateral pân la al patrulea grad inclusiv. CAP. III Identificarea persoanei fizice SEC IUNEA 1 Numele ART. 82 Dreptul la nume Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobândit, potrivit legii. ART. 83 Structura numelui Numele cuprinde numele de familie i prenumele. ART. 84 Dobândirea numelui (1) Numele de familie se dobânde te prin efectul filia iei i poate fi modificat prin efectul schimb rii st rii civile, în condi iile prev zute de lege. (2) Prenumele se stabile te la data înregistr rii na terii, pe baza declara iei de na tere. Este interzis înregistrarea de c tre ofi erul de stare civil a prenumelor indecente, ridicole i a altora asemenea, de natur a afecta ordinea public i bunele moravuri ori interesele copilului, dup caz. (3) Numele de familie i prenumele copilului g sit, n scut din p rin i necunoscu i, precum i cele ale copilului care este p sit de c tre mam în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilit în termenul prev zut de lege, se stabilesc prin dispozi ia primarului comunei, ora ului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucure ti în a c rui raz teritorial a fost sit copilul ori, dup caz, s-a constatat p sirea lui, în condi iile legii speciale. ART. 85 Schimbarea numelui pe cale administrativ Cet enii români pot ob ine, în condi iile legii, schimbarea pe cale administrativ a numelui de familie i a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea. SEC IUNEA a 2-a Domiciliul i re edin a


ART. 86 Dreptul la domiciliu i re edin (1) Cet enii români au dreptul s î i stabileasc ori s î i schimbe, în mod liber, domiciliul sau re edin a, în ar sau în str in tate, cu excep ia cazurilor anume prev zute de lege. (2) Dac prin lege nu se prevede altfel, o persoan fizic nu poate s aib în acela i timp decât un singur domiciliu i o singur re edin , chiar i atunci când de ine mai multe locuin e. ART. 87 Domiciliul Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercit rii drepturilor i libert ilor sale civile, este acolo unde aceasta declar c î i are locuin a principal . ART. 88 Re edin a Re edin a persoanei fizice este în locul unde î i are locuin a secundar . ART. 89 Stabilirea i schimbarea domiciliului (1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozi iilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz decât atunci când cel care ocup sau se mut într-un anumit loc a f cut-o cu inten ia de a avea acolo locuin a principal . (3) Dovada inten iei rezult din declara iile persoanei f cute la organele administrative competente s opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declara ii, din orice alte împrejur ri de fapt. ART. 90 Prezum ia de domiciliu (1) Re edin a va fi considerat domiciliu când acesta nu este cunoscut. (2) În lips de re edin , persoana fizic este considerat c domiciliaz la locul ultimului domiciliu, iar dac acesta nu se cunoa te, la locul unde acea persoan se g se te. ART. 91 Dovada (1) Dovada domiciliului i a re edin ei se face cu men iunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor men iuni ori atunci când acestea nu corespund realit ii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a re edin ei nu va putea fi opus altor persoane. (3) Dispozi iile alin. (2) nu se aplic în cazul în care domiciliul sau re edin a a fost cunoscut prin alte mijloace de cel c ruia i se opune. ART. 92 Domiciliul minorului i al celui pus sub interdic ie judec toreasc (1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplin de exerci iu în condi iile prev zute de lege este la p rin ii s i sau la acela dintre p rin i la care el locuie te în mod statornic. (2) În cazul în care p rin ii au domicilii separate i nu se în eleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instan a de tutel , ascultându-i pe rin i, precum i pe copil, dac acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide inând seama de interesele copilului. Pân la r mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti, minorul este prezumat c are domiciliul la p rintele la care locuie te în mod statornic. (3) Prin excep ie, în situa iile prev zute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consim mântul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi i la o institu ie de ocrotire.


(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre p rin ii s i îl reprezint ori în cazul în care se afl sub tutel , precum i domiciliul persoanei puse sub interdic ie judec toreasc este la reprezentantul legal. ART. 93 Cazuri speciale Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea rin ilor s i i supus unor m suri de protec ie special , în cazurile prev zute de lege, se afl la institu ia, la familia sau la persoanele c rora le-a fost dat în plasament. ART. 94 Domiciliul persoanei puse sub curatel În cazul în care s-a instituit o curatel asupra bunurilor celui care a disp rut, acesta are domiciliul la curator, în m sura în care acesta este îndrept it s îl reprezinte. ART. 95 Domiciliul la curatorul special Dac a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei chema i la mo tenire au domiciliul la curator, în m sura în care acesta este îndrept it s îi reprezinte. ART. 96 Domiciliul profesional Cel care exploateaz o întreprindere are domiciliul i la locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce prive te obliga iile patrimoniale ce s-au n scut sau urmeaz a se executa în acel loc. ART. 97 Domiciliul ales (1) P ile unui act juridic pot s aleag un domiciliu în vederea exercit rii drepturilor sau a execut rii obliga iilor n scute din acel act. (2) Alegerea domiciliului nu se prezum , ci trebuie f cut în scris. SEC IUNEA a 3-a Actele de stare civil ART. 98 Starea civil Starea civil este dreptul persoanei de a se individualiza, în familie i societate, prin calit ile strict personale care decurg din actele i faptele de stare civil . ART. 99 Dovada st rii civile (1) Starea civil se dovede te prin actele de na tere, c torie i deces întocmite, potrivit legii, în registrele de stare civil , precum i prin certificatele de stare civil eliberate pe baza acestora. (2) Actele de stare civil sunt înscrisuri autentice i fac dovada, pân la înscrierea în fals, pentru ceea ce reprezint constat rile personale ale ofi erului de stare civil i, pân la proba contrar , pentru celelalte men iuni. (3) Hot rârea judec toreasc dat cu privire la starea civil a unei persoane este opozabil oric rei alte persoane cât timp printr-o nou hot râre nu s-a stabilit contrariul. (4) Dac printr-o hot râre judec toreasc s-a stabilit o anumit stare civil a unei persoane, iar printr-o hot râre judec toreasc ulterioar este admis o ac iune prin care s-a contestat starea civil astfel stabilit , prima hot râre î i pierde efectele la data r mânerii definitive a celei de a doua hot râri. ART. 100


Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civil (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civil i a men iunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hot râri judec tore ti definitive. (2) Rectificarea actelor de stare civil i a men iunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispozi iei primarului de la prim ria care are în p strare actul de stare civil . (3) Starea civil poate fi modificat în baza unei hot râri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civil numai dac a fost formulat i o ac iune de modificare a st rii civile, admis printr-o hot râre judec toreasc r mas definitiv . (4) Hot rârea judec toreasc prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civil , precum i înregistrarea f cut în temeiul unei asemenea hot râri sunt opozabile oric rei alte persoane cât timp printr-o nou hot râre nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civil , precum i înregistrarea cut în baza lui sunt opozabile oric rei persoane pân la proba contrar . ART. 101 Înscrierea men iunilor pe actul de stare civil Anularea, completarea, modificarea i rectificarea unui act de stare civil sau a unei men iuni înscrise pe acesta, dispuse prin hot râre judec toreasc r mas definitiv ori, dup caz, prin dispozi ie a primarului, se înscriu numai prin men iune pe actul de stare civil corespunz tor. În acest scop, hot rârea judec toreasc r mas definitiv se comunic de îndat , din oficiu, de c tre instan a care s-a pronun at ultima asupra fondului. ART. 102 Actele întocmite de un ofi er de stare civil necompetent Actele de stare civil întocmite de o persoan care a exercitat în mod public atribu iile de ofi er de stare civil , cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar dac acea persoan nu avea aceast calitate, afar de cazul în care beneficiarii acestor acte au cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa acestei calit i. ART. 103 Alte mijloace de dovad a st rii civile Starea civil se poate dovedi, înaintea instan ei judec tore ti, prin orice mijloace de prob , dac : a) nu au existat registre de stare civil ; b) registrele de stare civil s-au pierdut ori au fost distruse, în tot sau în parte; c) nu este posibil procurarea din str in tate a certificatului de stare civil sau a extrasului de pe actul de stare civil ; d) întocmirea actului de stare civil a fost omis sau, dup caz, refuzat . TITLUL III Ocrotirea persoanei fizice CAP. I Dispozi ii generale ART. 104 Interesul persoanei ocrotite (1) Orice m sur de ocrotire a persoanei fizice se stabile te numai în interesul acesteia.


(2) La luarea unei m suri de ocrotire trebuie s se in seama de posibilitatea persoanei fizice de a- i exercita drepturile i de a- i îndeplini obliga iile cu privire la persoana i bunurile sale. ART. 105 Persoanele ocrotite Sunt supu i unor m suri speciale de ocrotire minorii i cei care, de i capabili, din cauza b trâne ii, a bolii sau a altor motive prev zute de lege nu pot s î i administreze bunurile i nici s î i apere interesele în condi ii corespunz toare. ART. 106 M surile de ocrotire (1) Ocrotirea minorului se realizeaz prin p rin i, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, dup caz, prin alte m suri de protec ie special anume prev zute de lege. (2) Ocrotirea majorului are loc prin punerea sub interdic ie judec toreasc sau prin instituirea curatelei, în condi iile prev zute de prezentul cod. ART. 107 Instan a de tutel (1) Procedurile prev zute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competen a instan ei de tutel i de familie stabilite potrivit legii, denumit în continuare instan a de tutel . (2) În toate cazurile, instan a de tutel solu ioneaz de îndat aceste cereri. ART. 108 Ocrotirea persoanei prin tutel (1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutel se realizeaz de c tre tutore, desemnat sau numit, în condi iile prezentului cod, precum i de c tre consiliul de familie, ca organ consultativ. (2) Consiliul de familie poate fi constituit de c tre instan a de tutel numai la cererea persoanelor interesate. (3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribu iile acestuia vor fi exercitate de c tre instan a de tutel . ART. 109 Ocrotirea persoanei prin curatel Ocrotirea persoanei fizice prin curatel are loc numai în cazurile i condi iile prev zute de lege. CAP. II Tutela minorului SEC IUNEA 1 Deschiderea tutelei ART. 110 Cazurile de instituire Tutela minorului se instituie atunci când ambii p rin i sunt, dup caz, deceda i, necunoscu i, dec zu i din exerci iul drepturilor p rinte ti sau li s-a aplicat pedeapsa penal a interzicerii drepturilor p rinte ti, pu i sub interdic ie judec toreasc , disp ru i ori declara i judec tore te mor i, precum i în cazul în care, la încetarea adop iei, instan a hot te c este în interesul minorului instituirea unei tutele. ART. 111 Persoanele obligate s în tiin eze instan a de tutel Au obliga ia ca, de îndat ce afl de existen a unui minor lipsit de îngrijire p rinteasc în cazurile prev zute la art. 110, s în tiin eze instan a de tutel :


a) persoanele apropiate minorului, precum i administratorii i locatarii casei în care locuie te minorul; b) serviciul de stare civil , cu prilejul înregistr rii mor ii unei persoane, precum i notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; c) instan ele judec tore ti, cu prilejul condamn rii la pedeapsa penal a interzicerii drepturilor p rinte ti; d) organele administra iei publice locale, institu iile de ocrotire, precum i orice alt persoan . SEC IUNEA a 2-a Tutorele ART. 112 Persoana care poate fi numit tutore (1) Poate fi tutore o persoan fizic sau so ul i so ia, împreun , dac nu se afl în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prev zute de prezentul cod. (2) În cazul în care în situa ia prev zut la art. 110 se afl mai mul i minori care sunt fra i sau surori, se nume te, de regul , un singur tutore. ART. 113 Persoanele care nu pot fi numite tutore (1) Nu poate fi tutore: a) minorul, persoana pus sub interdic ie judec toreasc sau cel pus sub curatel ; b) cel dec zut din exerci iul drepturilor p rinte ti sau declarat incapabil de a fi tutore; c) cel c ruia i s-a restrâns exerci iul unor drepturi civile, fie în temeiul legii, fie prin hot râre judec toreasc , precum i cel cu rele purt ri re inute ca atare de c tre o instan judec toreasc ; d) cel care, exercitând o tutel , a fost îndep rtat din aceasta în condi iile art. 158; e) cel aflat în stare de insolvabilitate; f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei; g) cel înl turat prin înscris autentic sau prin testament de c tre rintele care exercita singur, în momentul mor ii, autoritatea p rinteasc . (2) Dac una dintre împrejur rile prev zute la alin. (1) survine sau este descoperit în timpul tutelei, tutorele va fi îndep rtat, respectându-se aceea i procedur ca i la numirea lui. ART. 114 Desemnarea tutorelui de c tre p rinte (1) P rintele poate desemna, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în form autentic , ori, dup caz, prin testament, persoana care urmeaz a fi numit tutore al copiilor s i. (2) Desemnarea f cut de p rintele care în momentul mor ii era dec zut din drepturile p rinte ti sau pus sub interdic ie judec toreasc este lipsit de efecte. (3) Desemnarea f cut în condi iile prezentului articol poate fi revocat oricând de c tre p rinte, chiar i printr-un înscris sub semn tur privat . (4) Înscrisul prin care se revoc persoana desemnat pentru a fi numit tutore se va înscrie în registrul prev zut la art. 1.046 sau la art. 2.033, dup caz. (5) Notarul public sau instan a de tutel , dup caz, are obliga ia s verifice la registrele prev zute la alin. (4) dac persoana desemnat pentru a fi tutore nu a fost revocat . ART. 115


Desemnarea mai multor tutori În cazul în care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, f vreo preferin , ori exist mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului în stare s îndeplineasc sarcinile tutelei i care î i exprim dorin a de a fi tutore, instan a de tutel va hot rî inând seama de condi iile lor materiale, precum i de garan iile morale necesare dezvolt rii armonioase a minorului. ART. 116 M suri provizorii (1) Cel chemat la tutel în conformitate cu dispozi iile art. 114 nu poate fi înl turat de c tre instan f acordul s u decât dac se afl în vreunul dintre cazurile prev zute la art. 113 sau dac prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate. (2) În cazul în care cel chemat la tutel este numai temporar împiedicat în exercitarea atribu iilor ce i-au fost conferite, instan a de tutel , dup încetarea împiedic rii, îl nume te tutore la cererea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la deschiderea tutelei. Pân atunci, instan a desemneaz un tutore provizoriu. (3) Dup trecerea celor 6 luni, dac persoana desemnat nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore r mâne s îndeplineasc în continuare sarcinile tutelei pân la numirea unui tutore în condi iile art. 118. ART. 117 Garan ii La numirea sau, dup caz, în timpul tutelei, instan a de tutel poate hot rî, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele s dea garan ii reale sau personale, dac interesele minorului cer o astfel de sur . În acest caz, ea stabile te potrivit cu împrejur rile felul i întinderea garan iilor. ART. 118 Numirea tutorelui de c tre instan a de tutel În lipsa unui tutore desemnat, instan a de tutel nume te cu prioritate ca tutore, dac nu se opun motive întemeiate, o rud sau un afin ori un prieten al familiei minorului, în stare s îndeplineasc aceast sarcin , inând seama, dup caz, de rela iile personale, de apropierea domiciliilor, de condi iile materiale i de garan iile morale pe care le prezint cel chemat la tutel . ART. 119 Procedura de numire (1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de c tre instan a de tutel în camera de consiliu, prin încheiere definitiv . Atunci când desemnarea tutorelui s-a f cut prin contract de mandat, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decât pentru motivele prev zute la art. 120 alin. (2). (2) Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. (3) În lipsa unui tutore desemnat, dac instan a de tutel a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de familie. (4) Încheierea de numire se comunic în scris tutorelui i se afi eaz la sediul instan ei de tutel i la prim ria de la domiciliul minorului. (5) Drepturile i îndatoririle tutorelui încep de la data comunic rii încheierii de numire. (6) Între timp, instan a de tutel poate lua m suri provizorii cerute de interesele minorului, putând chiar s numeasc un curator special. ART. 120 Refuzul continu rii tutelei


(1) Cel numit tutore este dator s continue îndeplinirea sarcinilor tutelei. (2) Poate refuza continuarea tutelei: a) cel care are vârsta de 60 de ani împlini i; b) femeia îns rcinat sau mama unui copil mai mic de 8 ani; c) cel care cre te i educ 2 sau mai mul i copii; d) cel care, din cauza bolii, a infirmit ii, a felului activit ilor desf urate, a dep rt rii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu ar mai putea s îndeplineasc aceast sarcin . ART. 121 Înlocuirea tutorelui Dac vreuna dintre împrejur rile prev zute la art. 120 alin. (2) survine în timpul tutelei, tutorele poate cere s fie înlocuit. Cererea de înlocuire se adreseaz instan ei de tutel , care va hot rî de urgen . Pân la solu ionarea cererii sale de înlocuire, el este obligat s continue exercitarea atribu iilor. ART. 122 Caracterul personal al tutelei (1) Tutela este o sarcin personal . (2) Cu toate acestea, instan a de tutel , cu avizul consiliului de familie, poate, inând seama de m rimea i compunerea patrimoniului minorului, decid ca administrarea patrimoniului ori doar a unei p i a acestuia s fie încredin at , potrivit legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate. ART. 123 Gratuitatea tutelei (1) Tutela este o sarcin gratuit . (2) Cu toate acestea, tutorele poate fi îndrept it, pe perioada exercit rii sarcinilor tutelei, la o remunera ie al c rei cuantum va fi stabilit de instan a de tutel , cu avizul consiliului de familie, inând seama de munca depus în administrarea averii i de starea material a minorului i a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului. Instan a de tutel , cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima aceast remunera ie, potrivit împrejur rilor. SEC IUNEA a 3-a Consiliul de familie ART. 124 Rolul consiliului de familie (1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul în care tutorele î i exercit drepturile i î i îndepline te îndatoririle cu privire la persoana i bunurile minorului. (2) În cazul ocrotirii minorului prin p rin i, prin darea în plasament sau, dup caz, prin alte m suri de protec ie special prev zute de lege nu se va institui consiliul de familie. ART. 125 Membrii consiliului de familie (1) Instan a de tutel poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini, inând seama de gradul de rudenie i de rela iile personale cu familia minorului. În lips de rude sau afini pot fi numite i alte persoane care au avut leg turi de prietenie cu p rin ii minorului sau care manifest interes pentru situa ia acestuia. (2) So ul i so ia nu pot fi, împreun , membri ai aceluia i consiliu de familie. (3) În acelea i condi ii, instan a de tutel nume te i 2 suplean i.


(4) Tutorele nu poate fi membru în consiliul de familie. ART. 126 Alte dispozi ii aplicabile consiliului de familie Dispozi iile art. 113, art. 120 alin. (1) i alin. (2) lit. d), art. 121 i 147 se aplic în mod corespunz tor i membrilor consiliului de familie. ART. 127 Modificarea consiliului de familie În afar de cazul prev zut la art. 131, alc tuirea consiliului de familie nu se poate modifica în timpul tutelei, afar numai dac interesele minorului ar cere o asemenea schimbare sau dac , prin moartea ori dispari ia unuia dintre membri, ar fi necesar completarea. ART. 128 Constituirea consiliului de familie (1) În vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care îndeplinesc condi iile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de c tre instan a de tutel , din oficiu sau la sesizarea minorului, dac acesta a împlinit vârsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oric ror altor persoane care au cuno tin despre situa ia minorului. (2) Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora. (3) Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat în condi iile art. 264. ART. 129 Func ionarea consiliului de familie (1) Consiliul de familie este convocat cu cel pu in 10 zile înainte de data întrunirii de c tre tutore, din propria ini iativ sau la cererea oric ruia dintre membrii acestuia, a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani sau a instan ei de tutel . Cu acordul tuturor membrilor consiliului de familie, convocarea se poate face i mai devreme de împlinirea termenului de 10 zile dinainte de data întrunirii. În toate cazurile, prezen a tuturor membrilor consiliului de familie acoper neregularitatea convoc rii. (2) Cei convoca i sunt obliga i s se prezinte personal la locul indicat în actul de convocare. În cazul în care ace tia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezenta i de persoane care sunt rude sau afini cu p rin ii minorului, dac aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate în nume propriu ca membri ai consiliului de familie. So ii se pot reprezenta reciproc. (3) edin ele consiliului de familie se in la domiciliul minorului. În cazul în care convocarea a fost f cut la solicitarea instan ei de tutel , edin a se ine la sediul acesteia. ART. 130 Atribu ii (1) Consiliul de familie d avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instan ei de tutel , i ia decizii, în cazurile prev zute de lege. Avizele consultative i deciziile se iau în mod valabil cu votul majorit ii membrilor s i, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai înaintat în vârst . (2) La luarea deciziilor, minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile în mod corespunz tor. (3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate i consemnate într-un registru special constituit, care se ine de unul dintre membrii consiliului, desemnat în acest scop de instan a de tutel . (4) Actele încheiate de tutore în lipsa avizului consultativ sunt anulabile. Încheierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai spunderea tutorelui. Dispozi iile art. 155 sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 131 Înlocuirea consiliului de familie


Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dac în plângerile formulate potrivit prezentului cod instan a a hot rât de cel pu in dou ori, în mod definitiv, împotriva deciziilor consiliului de familie. ART. 132 Imposibilitatea constituirii consiliului de familie Dac în cazul prev zut la art. 131 nu este posibil constituirea unui nou consiliu, ca i în cazul contrariet ii de interese dintre minor i to i membrii consiliului de familie i suplean i, tutorele poate cere instan ei de tutel autoriza ia de a exercita singur tutela. SEC IUNEA a 4-a Exercitarea tutelei §1. Dispozi ii generale ART. 133 Exercitarea tutelei în interesul minorului Tutela se exercit numai în interesul minorului atât în ceea ce prive te persoana, cât i bunurile acestuia. ART. 134 Con inutul tutelei (1) Tutorele are îndatorirea de a îngriji de minor. (2) El este obligat s asigure îngrijirea minorului, s tatea i dezvoltarea lui fizic i mental , educarea, înv tura i preg tirea profesional a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui. ART. 135 Tutela exercitat de ambii so i (1) În cazul în care tutori sunt 2 so i, ace tia r spund împreun pentru exercitarea atribu iilor tutelei. Dispozi iile privind autoritatea p rinteasc sunt aplicabile în mod corespunz tor. (2) În cazul în care unul dintre so i introduce ac iunea de divor , instan a, din oficiu, va în tiin a instan a de tutel pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei. §2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului ART. 136 Avizul consiliului de familie M surile privind persoana minorului se iau de c tre tutore, cu avizul consiliului de familie, cu excep ia m surilor care au caracter curent. ART. 137 Domiciliul minorului (1) Minorul pus sub tutel are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instan ei de tutel minorul poate avea i o re edin . (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), tutorele poate încuviin a ca minorul s aib o re edin determinat de educarea i preg tirea sa profesional . În acest caz, instan a de tutel va fi de îndat încuno tin at de tutore. ART. 138 Felul înv turii sau al preg tirii profesionale (1) Felul înv turii sau al preg tirii profesionale pe care minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta decât cu încuviin area instan ei de tutel . (2) Instan a de tutel nu poate, împotriva voin ei minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, s schimbe felul înv turii acestuia, hot rât de rin i sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei. ART. 139


Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani Instan a de tutel nu poate hot rî f ascultarea minorului, dac a împlinit vârsta de 10 ani, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile.

acesta

§3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului ART. 140 Inventarul bunurilor minorului (1) Dup numirea tutorelui i în prezen a acestuia i a membrilor consiliului de familie, un delegat al instan ei de tutel va verifica la fa a locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprob rii instan ei de tutel . Inventarul bunurilor minorului va începe s fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de c tre instan a de tutel . (2) Cu prilejul inventarierii, tutorele i membrii consiliului de familie sunt inu i s declare în scris, la întrebarea expres a delegatului instan ei de tutel , crean ele, datoriile sau alte preten ii pe care le au fa de minor. Declara iile vor fi consemnate în procesul-verbal de inventariere. (3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscând crean ele sau preten iile proprii fa de minori, nu le-au declarat, de i au fost soma i le declare, sunt prezuma i c au renun at la ele. Dac tutorele sau membrii consiliului de familie nu declar datoriile pe care le au fa de minor, de i au fost soma i s le declare, pot fi îndep rta i din func ie. (4) Crean ele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, so ul, o rud în linie dreapt ori fra ii sau surorile acestora pot fi pl tite voluntar numai cu autorizarea instan ei de tutel . ART. 141 Actele f cute în lipsa inventarului Înainte de întocmirea inventarului, tutorele nu poate face, în numele minorului, decât acte de conservare i acte de administrare ce nu sufer întârziere. ART. 142 Administrarea bunurilor minorului (1) Tutorele are îndatorirea de a administra cu bun -credin bunurile minorului. În acest scop, tutorele ac ioneaz în calitate de administrator îns rcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozi iile titlului V din cartea a III-a aplicându-se în mod corespunz tor, afar de cazul în care prin prezentul capitol se dispune altfel. (2) Nu sunt supuse administr rii bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit decât dac testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispozi ie sau, dup caz, numit de c tre instan a de tutel . ART. 143 Reprezentarea minorului Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai pân când acesta împline te vârsta de 14 ani. ART. 144 Regimul juridic al actelor de dispozi ie (1) Tutorele nu poate, în numele minorului, s fac dona ii i nici s garanteze obliga ia altuia. Fac excep ie darurile obi nuite, potrivite cu starea material a minorului. (2) Tutorele nu poate, f avizul consiliului de familie i autorizarea instan ei de tutel , s fac acte de înstr inare, împ eal , ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, s renun e la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum i s încheie în mod valabil orice alte acte ce dep esc dreptul de administrare.


(3) Actele f cute cu înc lcarea dispozi iilor prev zute la alin. (1) i (2) sunt anulabile. În aceste cazuri, ac iunea în anulare poate fi exercitat de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum i de c tre procuror, din oficiu sau la sesizarea instan ei de tutel . (4) Cu toate acestea, tutorele poate înstr ina, f avizul consiliului de familie i f autorizarea instan ei de tutel , bunurile supuse pieirii, degrad rii, alter rii ori deprecierii, precum i cele devenite nefolositoare pentru minor. ART. 145 Autorizarea instan ei de tutel (1) Instan a de tutel acord tutorelui autorizarea numai dac actul spunde unei nevoi sau prezint un folos neîndoielnic pentru minor. (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condi iile de încheiere a actului. (3) În caz de vânzare, autorizarea va ar ta dac vânzarea se va face prin acordul p ilor, prin licita ie public sau în alt mod. (4) În toate cazurile, instan a de tutel poate indica tutorelui modul în care se întrebuin eaz sumele de bani ob inute. ART. 146 Încuviin area i autorizarea actelor minorului care a împlinit vârsta de 14 ani (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviin area scris a tutorelui sau, dup caz, a curatorului. (2) Dac actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmeaz s îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instan ei de tutel i cu avizul consiliului de familie, va fi necesar atât autorizarea acesteia, cât i avizul consiliului de familie. (3) Minorul nu poate s fac dona ii, altele decât darurile obi nuite potrivit st rii lui materiale, i nici s garanteze obliga ia altuia. (4) Actele f cute cu înc lcarea dispozi iilor alin. (1)-(3) sunt anulabile, dispozi iile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunz tor. ART. 147 Interzicerea unor acte juridice (1) Este interzis , sub sanc iunea nulit ii relative, încheierea de acte juridice între tutore sau so ul, o rud în linie dreapt ori fra ii sau surorile tutorelui, pe de o parte, i minor, pe de alt parte. (2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prev zute la alin. (1) poate cump ra la licita ie public un bun al minorului, dac are o garan ie real asupra acestui bun ori îl de ine în coproprietate cu minorul, dup caz. ART. 148 Suma anual necesar pentru între inerea minorului (1) Consiliul de familie stabile te suma anual necesar pentru între inerea minorului i administrarea bunurilor sale i poate modifica, potrivit împrejur rilor, aceast sum . Decizia consiliului de familie se aduce la cuno tin , de îndat , instan ei de tutel . (2) Cheltuielile necesare pentru între inerea minorului i administrarea bunurilor sale se acoper din veniturile acestuia. În cazul în care veniturile minorului nu sunt îndestul toare, instan a de tutel va dispune vânzarea bunurilor minorului, prin acordul p ilor sau prin licita ie public . (3) Obiectele ce au valoare afectiv pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vândute decât în mod excep ional. (4) Dac minorul este lipsit de bunuri i nu are p rin i sau alte rude care sunt obligate prin lege s îi acorde între inere ori aceasta nu este suficient , minorul are dreptul la asisten social , în condi iile legii. ART. 149 Constituirea de depozite bancare


(1) Sumele de bani care dep esc nevoile între inerii minorului i ale administr rii bunurilor sale, precum i instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o institu ie de credit indicat de consiliul de familie, în termen de cel mult 5 zile de la data încas rii lor. (2) Tutorele poate dispune de aceste sume i instrumente financiare numai cu autorizarea prealabil a instan ei de tutel , cu excep ia opera iunilor prev zute la alin. (3). (3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, în niciun caz, sumele de bani i instrumentele financiare prev zute la alin. (1) pentru încheierea, pe numele minorului, a unor tranzac ii pe pia a de capital, chiar dac ar fi ob inut autorizarea instan ei de tutel . (4) Tutorele poate depune la o institu ie de credit i sumele necesare între inerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec într-un cont separat i pot fi ridicate de tutore, f autorizarea instan ei de tutel . ART. 150 Cazurile de numire a curatorului special (1) Ori de câte ori între tutore i minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie s duc la înlocuirea tutorelui, instan a de tutel va numi un curator special. (2) De asemenea, dac din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat s îndeplineasc un anumit act în numele minorului pe care îl reprezint sau ale c rui acte le încuviin eaz , instan a de tutel va numi un curator special. (3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oric rei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, dup caz, înlocuit de tre instan a de tutel . SEC IUNEA a 5-a Controlul exercit rii tutelei ART. 151 Controlul instan ei de tutel (1) Instan a de tutel va efectua un control efectiv i continuu asupra modului în care tutorele i consiliul de familie î i îndeplinesc atribu iile cu privire la minor i bunurile acestuia. (2) În îndeplinirea activit ii de control, instan a de tutel va putea cere colaborarea autorit ilor administra iei publice, a institu iilor i serviciilor publice specializate pentru protec ia copilului sau a institu iilor de ocrotire, dup caz. ART. 152 Darea de seam (1) Tutorele este dator s prezinte anual instan ei de tutel o dare de seam despre modul cum s-a îngrijit de minor, precum i despre administrarea bunurilor acestuia. (2) Darea de seam se va prezenta instan ei de tutel în termen de 30 de zile de la sfâr itul anului calendaristic. (3) Dac averea minorului este de mic însemn tate, instan a de tutel poate s autorizeze ca darea de seam privind administrarea bunurilor minorului s se fac pe termene mai lungi, care nu vor dep i îns 3 ani. (4) În afar de darea de seam anual , tutorele este obligat, la cererea instan ei de tutel , s dea oricând d ri de seam despre felul cum s-a îngrijit de minor, precum i despre administrarea bunurilor acestuia. ART. 153 Desc rcarea tutorelui Instan a de tutel va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului i la cheltuielile f cute cu între inerea acestuia i cu


administrarea bunurilor sale i, dac sunt corect întocmite i corespund realit ii, va da desc rcare tutorelui. ART. 154 Interzicerea dispensei de a da socoteal Dispensa de a da socoteal acordat de p rin i sau de o persoan care ar fi f cut minorului o liberalitate este considerat ca nescris . ART. 155 Plângerea împotriva tutorelui (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum i to i cei prev zu i la art. 111 pot face plângere la instan a de tutel cu privire la actele sau faptele tutorelui gubitoare pentru minor. (2) Plângerea se solu ioneaz de urgen , prin încheiere executorie, de tre instan a de tutel , cu citarea p ilor i a membrilor consiliului de familie. Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dac instan a de tutel consider c este necesar. SEC IUNEA a 6-a Încetarea tutelei ART. 156 Cazurile de încetare (1) Tutela înceteaz în cazul în care nu se mai men ine situa ia care a dus la instituirea tutelei, precum i în cazul mor ii minorului. (2) Func ia tutorelui înceteaz prin moartea acestuia, prin îndep rtarea de la sarcina tutelei sau prin înlocuirea tutorelui. ART. 157 Moartea tutorelui (1) În cazul mor ii tutorelui, mo tenitorii s i sau orice alt persoan dintre cele prev zute la art. 111 au datoria de a în tiin a, de îndat , instan a de tutel . (2) Pân la numirea unui nou tutore, mo tenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Dac sunt mai mul i mo tenitori, ace tia pot desemna, prin procur special , pe unul dintre ei s îndeplineasc în mod provizoriu sarcinile tutelei. (3) Dac mo tenitorii sunt minori, în tiin area instan ei de tutel se poate face de orice persoan interesat , precum i de cele prev zute la art. 111. În acest caz, mo tenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instan a de tutel va numi de urgen un curator special, care poate fi executorul testamentar. ART. 158 Îndep rtarea tutorelui În afar de alte cazuri prev zute de lege, tutorele este îndep rtat dac vâr te un abuz, o neglijen grav sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore, precum i dac nu î i îndepline te în mod corespunz tor sarcina. ART. 159 Numirea curatorului special Pân la preluarea func iei de c tre noul tutore, în cazurile prev zute la art. 157 i 158, instan a de tutel poate numi un curator special. ART. 160 Darea de seam general (1) La încetarea din orice cauz a tutelei, tutorele sau, dup caz, mo tenitorii acestuia sunt datori ca, în termen de cel mult 30 de zile, s prezinte instan ei de tutel o dare de seam general . Tutorele are aceea i îndatorire i în caz de îndep rtare de la tutel . (2) Dac func ia tutorelui înceteaz prin moartea acestuia, darea de seam general va fi întocmit de mo tenitorii s i majori sau, în caz de


incapacitate a tuturor mo tenitorilor, de reprezentantul lor legal, în termen de cel mult 30 de zile de la data accept rii mo tenirii sau, dup caz, de la data solicit rii de c tre instan a de tutel . În cazul în care nu exist mo tenitori ori ace tia sunt în imposibilitate de a ac iona, darea de seam general va fi întocmit de c tre un curator special, numit de instan a de tutel , în termenul stabilit de aceasta. (3) Darea de seam general va trebui s cuprind situa iile veniturilor i cheltuielilor pe ultimii ani, s indice activul i pasivul, precum i stadiul în care se afl procesele minorului. (4) Instan a de tutel îl poate constrânge pe cel obligat s fac darea de seam general , potrivit dispozi iilor art. 163. ART. 161 Predarea bunurilor Bunurile care au fost în administrarea tutorelui vor fi predate, dup caz, fostului minor, mo tenitorilor acestuia sau noului tutore de c tre tutore, mo tenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, în lips , de curatorul special numit potrivit dispozi iilor art. 160 alin. (2). ART. 162 Desc rcarea de gestiune (1) Dup predarea bunurilor, verificarea socotelilor i aprobarea lor, instan a de tutel va da tutorelui desc rcare de gestiunea sa. (2) Chiar dac instan a de tutel a dat tutorelui desc rcare de gestiune, acesta r spunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa. (3) Tutorele care înlocuie te un alt tutore are obliga ia s cear acestuia, chiar i dup desc rcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub sanc iunea de a fi obligat el însu i de a repara aceste prejudicii. ART. 163 Amenda civil (1) În cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, în alte cazuri decât cele prev zute la art. 120 alin. (2), tutorele poate fi sanc ionat cu amend civil , în folosul statului, care nu poate dep i valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetat de cel mult 3 ori, la interval de câte 7 zile, dup care se va numi un alt tutore. (2) De asemenea, dac tutorele, din culpa sa, îndepline te defectuos sarcina tutelei, va fi obligat la plata unei amenzi civile, în folosul statului, care nu poate dep i 3 salarii medii pe economie. (3) Amenda civil se aplic de c tre instan a de tutel , prin încheiere executorie. CAP. III Ocrotirea interzisului judec toresc ART. 164 Condi ii (1) Persoana care nu are discern mântul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza aliena iei ori debilit ii mintale, va fi pus sub interdic ie judec toreasc . (2) Pot fi pu i sub interdic ie judec toreasc i minorii cu capacitate de exerci iu restrâns . ART. 165 Persoanele care pot cere punerea sub interdic ie Interdic ia poate fi cerut de persoanele prev zute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunz tor. ART. 166 Desemnarea tutorelui


Orice persoan care are capacitatea deplin de exerci iu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, încheiate în form autentic , persoana care urmeaz a fi numit tutore pentru a se îngriji de persoana i bunurile sale în cazul în care ar fi pus sub interdic ie judec toreasc . Dispozi iile art. 114 alin. (3)-(5) se aplic în mod corespunz tor. ART. 167 Numirea unui curator special În caz de nevoie i pân la solu ionarea cererii de punere sub interdic ie judec toreasc , instan a de tutel poate numi un curator special pentru îngrijirea i reprezentarea celui a c rui interdic ie a fost cerut , precum i pentru administrarea bunurilor acestuia. ART. 168 Procedura Solu ionarea cererii de punere sub interdic ie judec toreasc se face potrivit dispozi iilor Codului de procedur civil . ART. 169 Opozabilitatea interdic iei (1) Interdic ia î i produce efectele de la data când hot rârea judec toreasc a r mas definitiv . (2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opus unei ter e persoane decât de la data îndeplinirii formalit ilor de publicitate prev zute de Codul de procedur civil , afar numai dac cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdic ie pe alt cale. ART. 170 Numirea tutorelui Prin hot rârea de punere sub interdic ie, instan a de tutel nume te, de îndat , un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdic ie judec toreasc . Dispozi iile art. 114-120 se aplic în mod corespunz tor. ART. 171 Aplicarea regulilor de la tutel Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplic i în cazul tutelei celui pus sub interdic ie judec toreasc , în sura în care legea nu dispune altfel. ART. 172 Actele încheiate de cel pus sub interdic ie judec toreasc Actele juridice încheiate de persoana pus sub interdic ie judec toreasc , altele decât cele prev zute la art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar dac la data încheierii lor aceasta ar fi avut discern mânt. ART. 173 Înlocuirea tutorelui (1) Tutorele celui pus sub interdic ie judec toreasc este în drept s cear înlocuirea sa dup 3 ani de la numire. (2) Pentru motive temeinice tutorele poate cere înlocuirea sa i înaintea împlinirii termenului de 3 ani. ART. 174 Obliga iile tutorelui (1) Tutorele este dator s îngrijeasc de cel pus sub interdic ie judec toreasc , spre a-i gr bi vindecarea i a-i îmbun i condi iile de via . În acest scop, se vor întrebuin a veniturile i, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdic ie judec toreasc . (2) Instan a de tutel , luând avizul consiliului de familie i consultând un medic de specialitate, va hot rî, inând seama de împrejur ri, dac cel pus sub interdic ie judec toreasc va fi îngrijit la locuin a lui sau într-o institu ie sanitar . (3) Când cel pus sub interdic ie judec toreasc este c torit, va fi ascultat i so ul acestuia. ART. 175


Liberalit ile primite de descenden ii interzisului judec toresc Din bunurile celui pus sub interdic ie judec toreasc , descenden ii acestuia pot fi gratifica i de c tre tutore, cu avizul consiliului de familie i cu autorizarea instan ei de tutel , f îns s se poat da scutire de raport. ART. 176 Minorul pus sub interdic ie judec toreasc (1) Minorul care, la data punerii sub interdic ie judec toreasc , se afla sub ocrotirea p rin ilor r mâne sub aceast ocrotire pân la data când devine major, f a i se numi un tutore. Dispozi iile art. 174 sunt aplicabile i situa iei prev zute în prezentul alineat. (2) Dac la data când minorul devine major acesta se afl înc sub interdic ie judec toreasc , instan a de tutel nume te un tutore. (3) În cazul în care, la data punerii sub interdic ie judec toreasc , minorul se afla sub tutel , instan a de tutel va hot rî dac fostul tutore al minorului p streaz sarcina tutelei sau dac trebuie numit un nou tutore. ART. 177 Ridicarea interdic iei judec tore ti (1) Dac au încetat cauzele care au provocat interdic ia, instan a judec toreasc va pronun a ridicarea ei. (2) Cererea se poate introduce de cel pus sub interdic ie judec toreasc , de tutore, precum i de persoanele sau institu iile prev zute la art. 111. (3) Hot rârea prin care se pronun ridicarea interdic iei judec tore ti i produce efectele de la data când a r mas definitiv . (4) Cu toate acestea, încetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opus decât în condi iile prev zute la art. 169 alin. (2), care se aplic în mod corespunz tor. CAP. IV Curatela ART. 178 Cazuri de instituire În afar de cazurile prev zute de lege, instan a de tutel poate institui curatela: a) dac , din cauza b trâne ii, a bolii sau a unei infirmit i fizice, o persoan , de i capabil , nu poate, personal, s î i administreze bunurile sau î i apere interesele în condi ii corespunz toare i, din motive temeinice, nu î i poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dac , din cauza bolii sau din alte motive, o persoan , de i capabil , nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, s ia m surile necesare în cazuri a c ror rezolvare nu sufer amânare; c) dac o persoan , fiind obligat s lipseasc vreme îndelungat de la domiciliu, nu a l sat un mandatar sau un administrator general; d) dac o persoan a disp rut f a exista informa ii despre ea i nu a sat un mandatar sau un administrator general. ART. 179 Competen a instan ei de tutel Instan a de tutel competent este: a) în cazul prev zut la art. 178 lit. a), instan a de la domiciliul persoanei reprezentate; b) în cazul prev zut la art. 178 lit. b), fie instan a de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instan a de la locul unde trebuie luate m surile urgente; c) în cazurile prev zute la art. 178 lit. c) sau d), instan a de la ultimul domiciliu din ar al celui lips ori al celui disp rut. ART. 180


Persoana care poate fi numit curator (1) Poate fi numit curator orice persoan fizic având deplin capacitate de exerci iu i care este în m sur s îndeplineasc aceast sarcin . (2) Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în form autentic , o persoan care s fie numit curator, aceasta va fi numit cu prioritate. Numirea poate fi înl turat numai pentru motive temeinice, dispozi iile art. 114-120 aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 181 Efectele curatelei În cazurile prev zute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacit ii celui pe care curatorul îl reprezint . ART. 182 Procedura de instituire (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaz a fi reprezentat, a so ului s u, a rudelor sau a celor prev zu i la art. 111. (2) Curatela nu se poate institui decât cu consim mântul celui reprezentat, în afar de cazurile în care consim mântul nu poate fi dat. (3) Numirea curatorului se face de instan a de tutel , cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunic în scris curatorului i se afi eaz la sediul instan ei de tutel , precum i la prim ria de la domiciliul celui reprezentat. ART. 183 Con inutul curatelei (1) În cazurile în care se instituie curatela, se aplic regulile de la mandat, cu excep ia cazului în care, la cererea persoanei interesate ori din oficiu, instan a de tutel va hot rî c se impune învestirea curatorului cu drepturile i obliga iile unui administrator îns rcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia. (2) Dac sunt aplicabile regulile de la mandat, instan a de tutel poate stabili limitele mandatului i poate da instruc iuni curatorului, în locul celui reprezentat, în toate cazurile în care acesta din urm nu este în m sur o fac . ART. 184 Înlocuirea curatorului (1) Curatorul este în drept s cear înlocuirea sa dup 3 ani de la numire. (2) Pentru motive temeinice curatorul poate cere înlocuirea sa i înaintea împlinirii termenului de 3 ani. ART. 185 Încetarea curatelei Dac au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicat de instan a de tutel la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a celor prev zu i la art. 111. ART. 186 Dispozi ii speciale Dispozi iile prezentului capitol nu se aplic i curatorului special prev zut la art. 150, 159 i 167. În aceste din urm cazuri, drepturile i obliga iile stabilite de lege în sarcina tutorelui se aplic , în mod corespunz tor, i curatorului special. TITLUL IV Persoana juridic CAP. I Dispozi ii generale


ART. 187 Elementele constitutive Orice persoan juridic trebuie s aib o organizare de sine st toare i un patrimoniu propriu, afectat realiz rii unui anumit scop licit i moral, în acord cu interesul general. ART. 188 Calitatea de persoan juridic Sunt persoane juridice entit ile prev zute de lege, precum i orice alte organiza ii legal înfiin ate care, de i nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condi iile prev zute la art. 187. ART. 189 Categorii de persoane juridice Persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat. ART. 190 Persoana juridic de drept privat Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, în una dintre formele prev zute de lege. ART. 191 Persoana juridic de drept public (1) Persoanele juridice de drept public se înfiin eaz prin lege. (2) Prin excep ie de la dispozi iile alin. (1), în cazurile anume prev zute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiin a prin acte ale autorit ilor administra iei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prev zute de lege. ART. 192 Regimul juridic aplicabil Persoanele juridice legal înfiin ate se supun dispozi iilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum i celor cuprinse în prezentul cod, dac prin lege nu se prevede altfel. ART. 193 Efectele personalit ii juridice (1) Persoana juridic particip în nume propriu la circuitul civil i spunde pentru obliga iile asumate cu bunurile proprii, afar de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel. (2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de bun -credin calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dac prin aceasta se urm re te ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice. CAP. II Înfiin area persoanei juridice SEC IUNEA 1 Dispozi ii comune ART. 194 Modurile de înfiin are (1) Persoana juridic se înfiin eaz : a) prin actul de înfiin are al organului competent, în cazul autorit ilor i al institu iilor publice, al unit ilor administrativ-teritoriale, precum i al operatorilor economici care se constituie de c tre stat sau de c tre unit ile administrativ-teritoriale. În toate cazurile, actul de înfiin are trebuie s prevad în mod expres dac autoritatea public sau institu ia public este persoan juridic ; b) prin actul de înfiin are al celor care o constituie, autorizat, în condi iile legii; c) în orice alt mod prev zut de lege.


(2) Dac prin lege nu se dispune altfel, prin act de înfiin are se în elege actul de constituire a persoanei juridice i, dup caz, statutul acesteia. ART. 195 Durata persoanei juridice Persoana juridic se înfiin eaz pe durat nedeterminat , dac prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel. SEC IUNEA a 2-a Nulitatea persoanei juridice ART. 196 Cauzele de nulitate (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatat sau, dup caz, declarat de instan a judec toreasc numai atunci când: a) lipse te actul de înfiin are sau nu a fost încheiat în forma autentic în situa iile anume prev zute de lege; b) to i fondatorii sau asocia ii au fost, potrivit legii, incapabili, la data înfiin rii persoanei juridice; c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri; d) lipse te autoriza ia administrativ necesar pentru înfiin area acesteia; e) actul de înfiin are nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate; f) actul de înfiin are nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asocia ilor ori capitalul social subscris i v rsat; g) s-au înc lcat dispozi iile legale privind patrimoniul ini ial sau capitalul social minim, subscris i v rsat; h) nu s-a respectat num rul minim de fondatori sau asocia i prev zut de lege; i) au fost nesocotite alte dispozi ii legale imperative prev zute sub sanc iunea nulit ii actului de înfiin are a persoanei juridice. (2) Nerespectarea dispozi iilor alin. (1) lit. a), c)-g) se sanc ioneaz cu nulitatea absolut . ART. 197 Aspectele speciale privind regimul nulit ii (1) Nulitatea relativ a persoanei juridice poate fi invocat în termen de un an de la data înregistr rii sau înfiin rii acesteia, dup caz. (2) Nulitatea absolut sau relativ a persoanei juridice se acoper în toate cazurile, dac , pân la închiderea dezbaterilor în fa a primei instan e de judecat , cauza de nulitate a fost înl turat . ART. 198 Efectele nulit ii (1) De la data la care hot rârea judec toreasc de constatare sau declarare a nulit ii a devenit definitiv , persoana juridic înceteaz f efect retroactiv i intr în lichidare. (2) Prin hot rârea judec toreasc de constatare sau declarare a nulit ii se numesc i lichidatorii. (3) Hot rârea judec toreasc definitiv se comunic , din oficiu, spre a fi notat în toate registrele publice în care persoana juridic a fost înregistrat sau, dup caz, men ionat . (4) În toate cazurile, fondatorii sau asocia ii r spund, în condi iile legii, pentru obliga iile persoanei juridice care s-au n scut în sarcina acesteia de la data înfiin rii ei i pân la data not rii în registrele publice a hot rârii judec tore ti prev zute la alin. (3). ART. 199


Regimul actelor juridice încheiate cu ter ii (1) Constatarea sau, dup caz, declararea nulit ii nu aduce atingere actelor încheiate anterior în numele persoanei juridice de c tre organele de administrare, direct sau prin reprezentare, dup caz. (2) Nici persoana juridic i nici fondatorii sau asocia ii nu pot opune ter ilor nulitatea acesteia, în afar de cazul în care se dovede te c ace tia cuno teau cauza de nulitate la momentul încheierii actului. SEC IUNEA a 3-a Înregistrarea persoanei juridice ART. 200 Înregistrarea persoanei juridice (1) Persoanele juridice sunt supuse înregistr rii, dac legile care le sunt aplicabile prev d aceast înregistrare. (2) Prin înregistrare se în elege înscrierea, înmatricularea sau, dup caz, orice alt formalitate de publicitate prev zut de lege, f cut în scopul dobândirii personalit ii juridice sau al lu rii în eviden a persoanelor juridice legal înfiin ate, dup caz. (3) Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prev zute de lege, din oficiu. ART. 201 Obliga ia de verificare a documentelor publicate Persoana juridic este obligat s verifice identitatea dintre textul actului constitutiv sau al statutului i textul depus la registrul public i cel ap rut într-o publica ie oficial . În caz de neconcordan , ter ii pot opune persoanei juridice oricare dintre aceste texte, în afar de cazul în care se face dovada c ei cuno teau textul depus la registru. ART. 202 Lipsa înregistr rii (1) Dac înregistrarea persoanei juridice are caracter constitutiv, persoana juridic nu se consider legal înfiin at cât timp înregistrarea nu a fost efectuat . (2) Dac îns înregistrarea este cerut numai pentru opozabilitate fa de ter i, actele sau faptele juridice f cute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prev zut în acest scop de lege, nu pot fi opuse ter ilor, în afar de cazul în care se face dovada c ace tia cuno teau c publicitatea nu a fost îndeplinit . ART. 203 R spunderea pentru neefectuarea formalit ilor de înregistrare Fondatorii, reprezentan ii persoanei juridice supuse înregistr rii, precum i primii membri ai organelor de conducere, de administrare i de control ale acesteia r spund nelimitat i solidar pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea formalit ilor de înregistrare a persoanei juridice, dac aceste formalit i trebuiau s fie cerute de aceste persoane. ART. 204 Înregistrarea modific rilor aduse actului de înfiin are Dispozi iile art. 200-203 sunt aplicabile i în cazul înregistr rii modific rilor aduse actului de înfiin are a persoanei juridice, realizate cu respectarea condi iilor prev zute de lege sau de actul de înfiin are a acesteia, dup caz. CAP. III Capacitatea civil

a persoanei juridice

SEC IUNEA 1 Capacitatea de folosin

a persoanei juridice


ART. 205 Data dobândirii capacit ii de folosin (1) Persoanele juridice care sunt supuse înregistr rii au capacitatea de a avea drepturi i obliga ii de la data înregistr rii lor. (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi i obliga ii, dup caz, potrivit art. 194, de la data actului de înfiin are, de la data autoriz rii constituirii lor sau de la data îndeplinirii oric rei alte cerin e prev zute de lege. (3) Cu toate acestea, persoanele juridice prev zute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de înfiin are, s dobândeasc drepturi i s î i asume obliga ii, îns numai în m sura necesar pentru ca persoana juridic s ia fiin în mod valabil. (4) Fondatorii, asocia ii, reprezentan ii i orice alte persoane care au lucrat în numele unei persoane juridice în curs de constituire r spund nelimitat i solidar fa de ter i pentru actele juridice încheiate în contul acesteia cu înc lcarea dispozi iilor alin. (3), în afar de cazul în care persoana juridic nou-creat , dup ce a dobândit personalitate juridic , le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice înc de la data încheierii lor i produc efecte depline. ART. 206 Con inutul capacit ii de folosin (1) Persoana juridic poate avea orice drepturi i obliga ii civile, afar de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apar ine decât persoanei fizice. (2) Persoanele juridice f scop lucrativ pot avea doar acele drepturi i obliga ii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut. (3) Actul juridic încheiat cu înc lcarea dispozi iilor alin. (1) i (2) este lovit de nulitate absolut . ART. 207 Desf urarea activit ilor autorizate (1) În cazul activit ilor care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desf ura asemenea activit i se na te numai din momentul ob inerii autoriza iei respective, dac prin lege nu se prevede altfel. (2) Actele i opera iunile s vâr ite f autoriza iile prev zute de lege sunt lovite de nulitate absolut , iar persoanele care le-au f cut r spund nelimitat i solidar pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sanc iuni prev zute de lege. ART. 208 Capacitatea de a primi liberalit i Prin excep ie de la prevederile art. 205 alin. (3) i dac prin lege nu se dispune altfel, orice persoan juridic poate primi liberalit i în condi iile dreptului comun, de la data actului de înfiin are sau, în cazul funda iilor testamentare, din momentul deschiderii mo tenirii testatorului, chiar i în cazul în care liberalit ile nu sunt necesare pentru ca persoana juridic s ia fiin în mod legal. SEC IUNEA a 2-a Capacitatea de exerci iu

i func ionarea persoanei juridice

§1. Capacitatea de exerci iu ART. 209 Data dobândirii capacit ii de exerci iu (1) Persoana juridic î i exercit drepturile i î i îndepline te obliga iile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.


(2) Au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate s ac ioneze, în raporturile cu ter ii, individual sau colectiv, în numele i pe seama persoanei juridice. (3) Raporturile dintre persoana juridic i cei care alc tuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dac nu s-a prev zut altfel prin lege, actul de constituire sau statut. ART. 210 Lipsa organelor de administrare (1) Pân la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor i îndeplinirea obliga iilor care privesc persoana juridic se fac de c tre fondatori ori de c tre persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate în acest scop. (2) Actele juridice încheiate de c tre fondatori sau de c tre persoanele desemnate cu dep irea puterilor conferite potrivit legii, actului de constituire ori statutului, pentru înfiin area persoanei juridice, precum i actele încheiate de alte persoane nedesemnate oblig persoana juridic în condi iile gestiunii de afaceri. (3) Cel care contracteaz pentru persoana juridic r mâne personal inut fa de ter i dac aceasta nu se înfiin eaz ori dac nu î i asum obliga ia contractat , în afara cazului când prin contract a fost exonerat de aceast obliga ie. ART. 211 Incapacit i i incompatibilit i (1) Nu pot face parte din organele de administrare i de control ale persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exerci iu restrâns , cei dec zu i din dreptul de a exercita o func ie în cadrul acestor organe, precum i cei declara i prin lege sau prin actul de constituire incompatibili s ocupe o astfel de func ie. (2) Actele încheiate cu înc lcarea dispozi iilor alin. (1) sunt anulabile. Acestea nu pot fi anulate pentru simplul fapt c persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori incompatibile, dup caz, sau pentru c acestea au fost numite cu înc lcarea dispozi iilor legale ori statutare, dac nu s-a produs o v mare. §2. Func ionarea persoanei juridice ART. 212 Actele emise de organele persoanei juridice (1) Hot rârile i deciziile luate de organele de conducere i administrare în condi iile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotriv . (2) Fa de ter i hot rârile i deciziile luate în condi iile legii, ale actului de constituire sau ale statutului produc efecte numai de la data public rii lor, în cazurile i condi iile prev zute de lege, în afar de cazul în care se face dovada c ace tia le-au cunoscut pe alt cale. ART. 213 Obliga iile membrilor organelor de administrare Membrii organelor de administrare ale unei persoane juridice trebuie s ac ioneze în interesul acesteia, cu pruden a i diligen a cerute unui bun proprietar. ART. 214 Separarea patrimoniilor (1) Membrii organelor de administrare au obliga ia s asigure i s men in separa ia dintre patrimoniul persoanei juridice i propriul lor patrimoniu.


(2) Ei nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al unor ter i, dup caz, bunurile persoanei juridice ori informa iile pe care le ob in în virtutea func iei lor, afar de cazul în care ar fi autoriza i în acest scop de c tre cei care i-au numit. ART. 215 Contrarietatea de interese (1) Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dac acesta din urm , so ul, ascenden ii sau descenden ii lui, rudele în linie colateral sau afinii i, pân la gradul al patrulea inclusiv, aveau vreun interes s se încheie acel act i dac partea cealalt a cunoscut sau trebuia s cunoasc acest lucru. (2) Atunci când cel care face parte din organele de administrare ale persoanei juridice ori una dintre persoanele prev zute la alin. (1) are interes într-o problem supus hot rârii acestor organe, trebuie s în tiin eze persoana juridic i s nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. În caz contrar, el r spunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dac f votul lui nu s-ar fi putut ob ine majoritatea cerut . ART. 216 Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice (1) Hot rârile i deciziile contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi atacate în justi ie de oricare dintre membrii organelor de conducere sau de administrare care nu au participat la deliberare ori care au votat împotriv i au cerut s se insereze aceasta în procesul-verbal de edin , în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de pe hot rârea sau decizia respectiv ori de la data când a avut loc edin a, dup caz. (2) Administratorii nu pot îns ataca hot rârea privitoare la revocarea lor din func ie. Ei au numai dreptul de a fi desp gubi i, dac revocarea a fost nejustificat sau intempestiv i au suferit astfel un prejudiciu. (3) Cererea de anulare se solu ioneaz în camera de consiliu de c tre instan a competent în circumscrip ia c reia persoana juridic î i are sediul, în contradictoriu cu persoana juridic în cauz , reprezentat prin administratori. Hot rârea instan ei este supus numai apelului. (4) Dac hot rârea este atacat de to i administratorii, persoana juridic este reprezentat în justi ie de persoana desemnat de pre edintele instan ei dintre membrii persoanei juridice, care va îndeplini mandatul cu care a fost îns rcinat pân când organul de conducere competent, convocat în acest scop, va alege o alt persoan . (5) Hot rârea definitiv de anulare va fi men ionat în registrul public în care este înregistrat persoana juridic , fiind opozabil de la aceast dat fa de orice persoan , inclusiv fa de membrii acelei persoane juridice. (6) Dac se invoc motive de nulitate absolut , dreptul la ac iunea în constatarea nulit ii este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulat de orice persoan interesat . Dispozi iile alin. (3)-(5) r mân aplicabile. (7) Prevederile prezentului articol se aplic în m sura în care prin legi speciale nu se dispune altfel. ART. 217 Suspendarea actelor atacate (1) Odat cu intentarea ac iunii în anulare, reclamantul poate cere instan ei, pe cale de ordonan pre edin ial , suspendarea execut rii actelor atacate. (2) Pentru a încuviin a suspendarea, instan a îl poate obliga pe reclamant depun o cau iune, în condi iile legii. ART. 218 Participarea la circuitul civil


(1) Actele juridice f cute de organele de administrare ale persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înse i. (2) În raporturile cu ter ii, persoana juridic este angajat prin actele organelor sale, chiar dac aceste acte dep esc puterea de reprezentare conferit prin actul de constituire sau statut, în afar de cazul în care ea dovede te c ter ii o cuno teau la data încheierii actului. Simpla publicare a actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoa terii acestui fapt. (3) Clauzele sau dispozi iile actului de constituire ori ale statutului, precum i hot rârile organelor statutare ale persoanei juridice care limiteaz sau l rgesc puterile conferite exclusiv de lege acestor organe sunt considerate nescrise, chiar dac au fost publicate. ART. 219 R spunderea pentru fapte juridice (1) Faptele licite sau ilicite s vâr ite de organele persoanei juridice oblig îns i persoana juridic , îns numai dac ele au leg tur cu atribu iile sau cu scopul func iilor încredin ate. (2) Faptele ilicite atrag i r spunderea personal i solidar a celor care le-au s vâr it, atât fa de persoana juridic , cât i fa de ter i. ART. 220 R spunderea membrilor organelor persoanei juridice (1) Ac iunea în r spundere împotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor i a altor persoane care au ac ionat în calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile cauzate persoanei juridice de c tre ace tia prin înc lcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, apar ine, în numele persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerut de lege, iar în lips , cu majoritatea cerut de prevederile statutare. (2) Hot rârea poate fi luat chiar dac problema r spunderii persoanelor prev zute la alin. (1) nu figureaz pe ordinea de zi. (3) Organul de conducere competent desemneaz cu aceea i majoritate persoana îns rcinat s exercite ac iunea în justi ie. (4) Dac s-a hot rât introducerea ac iunii în r spundere împotriva administratorilor, mandatul acestora înceteaz de drept i organul de conducere competent va proceda la înlocuirea lor. (5) În cazul în care ac iunea se introduce împotriva directorilor angaja i în baza unui alt contract decât a unui contract individual de munc , ace tia sunt suspenda i de drept din func ie pân la r mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti. §3. Dispozi ii speciale ART. 221 R spunderea persoanelor juridice de drept public Dac prin lege nu se dispune altfel, persoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în acelea i condi ii ca persoanele juridice de drept privat. ART. 222 Independen a patrimonial Persoana juridic având în subordine o alt persoan juridic nu r spunde pentru neexecutarea obliga iilor acesteia din urm i nici persoana juridic subordonat nu r spunde pentru persoana juridic fa de care este subordonat , dac prin lege nu se dispune altfel. ART. 223 Statul i unit ile administrativ-teritoriale


(1) În raporturile civile în care se prezint nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi i obliga ii, statul particip prin Ministerul Finan elor Publice, afar de cazul în care legea stabile te un alt organ în acest sens. (2) Dispozi iile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunz tor i unit ilor administrativ-teritoriale care particip la raporturile civile în nume propriu, prin organele prev zute de lege. ART. 224 R spunderea civil a statului i a unit ilor administrativ-teritoriale (1) Dac prin lege nu se dispune altfel, statul nu r spunde decât în mod subsidiar pentru obliga iile organelor, autorit ilor i institu iilor publice care sunt persoane juridice i niciuna dintre aceste persoane juridice nu spunde pentru obliga iile statului. (2) Dispozi iile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunz tor i unit ilor administrativ-teritoriale care nu r spund decât în mod subsidiar pentru obliga iile organelor, institu iilor i serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridic . CAP. IV Identificarea persoanei juridice ART. 225 Na ionalitatea persoanei juridice Sunt de na ionalitate român toate persoanele juridice al c ror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit în România. ART. 226 Denumirea persoanei juridice (1) Persoana juridic poart denumirea stabilit , în condi iile legii, prin actul de constituire sau prin statut. (2) Odat cu înregistrarea persoanei juridice se vor trece în registrul public denumirea ei i celelalte atribute de identificare. ART. 227 Sediul persoanei juridice (1) Sediul persoanei juridice se stabile te potrivit actului de constituire sau statutului. (2) În func ie de obiectul de activitate, persoana juridic poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentan ele sale teritoriale i punctele de lucru. Dispozi iile art. 97 sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 228 Schimbarea denumirii i sediului Persoana juridic poate s î i schimbe denumirea sau sediul, în condi iile prev zute de lege. ART. 229 Dovada denumirii i sediului (1) În raporturile cu ter ii, dovada denumirii i a sediului persoanei juridice se face cu men iunile înscrise în registrele de publicitate sau de eviden prev zute de lege pentru persoana juridic respectiv . (2) În lipsa acestor men iuni, stabilirea sau schimbarea denumirii i a sediului nu va putea fi opus altor persoane. ART. 230 Alte atribute de identificare În func ie de specificul obiectului de activitate, persoana juridic mai poate avea i alte atribute de identificare, cum sunt num rul de înregistrare în registrul comer ului sau într-un alt registru public, codul unic de înregistrare i alte elemente de identificare, în condi iile legii. ART. 231


Men iuni obligatorii Toate documentele, indiferent de form , care eman de la persoana juridic trebuie s cuprind denumirea i sediul, precum i alte atribute de identificare, în cazurile prev zute de lege, sub sanc iunea pl ii de dauneinterese persoanei prejudiciate. CAP. V Reorganizarea persoanei juridice ART. 232 No iune Reorganizarea persoanei juridice este opera iunea juridic în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice i care are ca efecte înfiin area, modificarea ori încetarea acestora. ART. 233 Modurile de reorganizare (1) Reorganizarea persoanei juridice se realizeaz prin fuziune, prin divizare sau prin transformare. (2) Reorganizarea se face cu respectarea condi iilor prev zute pentru dobândirea personalit ii juridice, în afar de cazurile în care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel. ART. 234 Fuziunea Fuziunea se face prin absorb ia unei persoane juridice de c tre o alt persoan juridic sau prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alc tui o persoan juridic nou . ART. 235 Efectele fuziunii (1) În cazul absorb iei, drepturile i obliga iile persoanei juridice absorbite se transfer în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe. (2) În cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile i obliga iile acestora se transfer în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiin ate. ART. 236 Divizarea (1) Divizarea poate fi total sau par ial . (2) Divizarea total se face prin împ irea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între dou sau mai multe persoane juridice care exist deja sau care se înfiin eaz prin divizare. (3) Divizarea par ial const în desprinderea unei p i din patrimoniul unei persoane juridice, care continu s existe, i în transmiterea acestei i c tre una sau mai multe persoane juridice care exist sau care se înfiin eaz în acest mod. ART. 237 Efectele diviz rii (1) Patrimoniul persoanei juridice care a încetat de a avea fiin prin divizare se împarte în mod egal între persoanele juridice dobânditoare, dac prin actul ce a dispus divizarea nu s-a stabilit o alt propor ie. (2) În cazul diviz rii par iale, când o parte din patrimoniul unei persoane juridice se desprinde i se transmite unei singure persoane juridice deja existente sau care se înfiin eaz în acest mod, reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este propor ional cu partea transmis . (3) În cazul în care partea desprins se transmite mai multor persoane juridice deja existente sau care se înfiin eaz în acest mod, împ irea patrimoniului între persoana juridic fa de care s-a f cut desprinderea i persoanele juridice dobânditoare se va face potrivit dispozi iilor alin. (2), iar între persoanele juridice dobânditoare, împ irea p ii desprinse se va face potrivit dispozi iilor alin. (1), ce se vor aplica în mod corespunz tor.


ART. 238 Întinderea r spunderii în caz de divizare (1) În cazul diviz rii, fiecare dintre persoanele juridice dobânditoare va spunde: a) pentru obliga iile legate de bunurile care formeaz obiectul drepturilor dobândite sau p strate integral; b) pentru celelalte obliga ii ale persoanei juridice divizate, propor ional cu valoarea drepturilor dobândite sau p strate, socotit dup sc derea obliga iilor prev zute la lit. a). (2) Dac o persoan juridic înfiin at în condi iile art. 194 alin. (1) lit. a) este supus diviz rii, prin actul de reorganizare se va putea stabili i un alt mod de repartizare a obliga iilor decât acela prev zut în prezentul articol. ART. 239 Repartizarea contractelor în caz de divizare În caz de divizare, contractele se vor repartiza, cu respectarea dispozi iilor art. 206 alin. (2), art. 237 i 238, astfel încât executarea fiec ruia dintre ele s se fac în întregime de c tre o singur persoan juridic dobânditoare, afar numai dac aceasta nu este cu putin . ART. 240 Încetarea unor contracte (1) În cazul contractelor încheiate în considerarea calit ii persoanei juridice supuse reorganiz rii, acestea nu î i înceteaz efectele, cu excep ia cazului în care p ile au stipulat expres contrariul sau men inerea ori repartizarea contractului este condi ionat de acordul p ii interesate. (2) Dac men inerea sau repartizarea contractului este condi ionat de acordul p ii interesate, aceasta va fi notificat sau, dup caz, în tiin at prin scrisoare recomandat , cu confirmare de primire, pentru a- i da ori nu consim mântul în termen de 10 zile lucr toare de la comunicarea notific rii sau în tiin rii. Lipsa de r spuns în acest termen echivaleaz cu refuzul de men inere sau preluare a contractului de c tre persoana juridic succesoare. ART. 241 Transformarea persoanei juridice (1) Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prev zute de lege, atunci când o persoan juridic î i înceteaz existen a, concomitent cu înfiin area, în locul ei, a unei alte persoane juridice. (2) În cazul transform rii, drepturile i obliga iile persoanei juridice care i-a încetat existen a se transfer în patrimoniul persoanei juridice nou-înfiin ate, cu excep ia cazului în care prin actul prin care s-a dispus transformarea se prevede altfel. În aceste din urm cazuri, dispozi iile art. 239, 240 i 243 r mân aplicabile. ART. 242 Data transmiterii drepturilor i obliga iilor (1) În cazul reorganiz rii persoanelor juridice supuse înregistr rii, transmiterea drepturilor i obliga iilor se realizeaz atât între p i, cât i fa de ter i, numai prin înregistrarea opera iunii i de la data acesteia. (2) În ceea ce prive te celelalte persoane juridice nesupuse înregistr rii, transmiterea drepturilor i obliga iilor, în cazurile prev zute la alin. (1), se realizeaz atât între p i, cât i fa de ter i, numai pe data aprob rii de c tre organul competent a inventarului, a bilan ului contabil întocmit în vederea pred rii-primirii, a eviden ei i a repartiz rii tuturor contractelor în curs de executare, precum i a oric ror alte asemenea acte prev zute de lege. (3) În cazul bunurilor imobile care fac obiectul transmisiunii, dreptul de proprietate i celelalte drepturi reale se dobândesc numai prin înscrierea în cartea funciar , în baza actului de reorganizare încheiat în form autentic sau, dup caz, a actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea, în


ambele situa ii înso it, dac este cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înfiin ate. ART. 243 Opozi ii (1) Actele prin care s-a hot rât reorganizarea pot fi atacate, dac prin lege nu se dispune altfel, prin opozi ie, de c tre creditori i orice alte persoane interesate, în termen de 30 de zile de la data când au luat cuno tin de aprobarea reorganiz rii, dar nu mai târziu de un an de la data public rii acesteia, sau, dup caz, de la data aprob rii acesteia de c tre organul competent, potrivit legii. (2) Opozi ia suspend executarea fa de oponen i pân la r mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti, în afar de cazul în care persoana juridic debitoare face dovada execut rii obliga iilor sau ofer garan ii acceptate de creditori ori încheie cu ace tia un acord pentru plata datoriilor. (3) Opozi ia se judec în camera de consiliu, cu citarea p ilor, de tre instan a competent . (4) Hot rârea pronun at asupra opozi iei este supus numai apelului. CAP. VI Încetarea persoanei juridice SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 244 Modurile de încetare Persoana juridic înceteaz , dup caz, prin constatarea ori declararea nulit ii, prin fuziune, divizare total , transformare, dizolvare sau desfiin are ori printr-un alt mod prev zut de actul constitutiv sau de lege. SEC IUNEA a 2-a Dizolvarea persoanei juridice ART. 245 Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat Persoanele juridice de drept privat se dizolv : a) dac termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit; b) dac scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit; c) dac scopul pe care îl urm resc sau mijloacele întrebuin ate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dac ele urm resc un alt scop decât cel declarat; d) prin hot rârea organelor competente ale acestora; e) prin orice alt mod prev zut de lege, actul de constituire sau statut. ART. 246 Dizolvarea persoanelor juridice de drept public Persoanele juridice de drept public se dizolv numai în cazurile i în condi iile anume prev zute de lege. ART. 247 Opozi ii În cazul în care persoana juridic se dizolv prin hot rârea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot face opozi ie, dispozi iile art. 243 aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 248 Lichidarea (1) Prin efectul dizolv rii persoana juridic intr în lichidare în vederea valorific rii activului i a pl ii pasivului.


(2) Persoana juridic î i p streaz capacitatea civil pentru opera iunile necesare lichid rii pân la finalizarea acesteia. (3) Dac încetarea persoanei juridice are loc prin fuziune, transformare sau prin divizare total , nu se declan eaz procedura lichid rii. ART. 249 Destina ia bunurilor r mase dup lichidare (1) Oricare ar fi cauzele dizolv rii, bunurile persoanei juridice r mase dup lichidare vor primi destina ia stabilit în actul de constituire sau statut ori destina ia stabilit în hot rârea organului competent luat înainte de dizolvare. (2) În lipsa unei asemenea prevederi în actul de constituire sau statut ori în lipsa unei hot râri luate în condi iile alin. (1), precum i în cazul în care prevederea sau hot rârea este contrar legii sau ordinii publice, la propunerea lichidatorului, bunurile r mase dup lichidare se atribuie de instan a competent , prin hot râre supus numai apelului, unei persoane juridice cu scop identic sau asem tor, dac prin lege nu se prevede altfel. Atunci când exist mai multe astfel de persoane juridice, lichidatorul propune cel pu in 3 persoane juridice, caz în care bunurile se atribuie prin tragere la sor i. (3) În cazul în care persoana juridic a fost dizolvat pentru motivele prev zute la art. 245 lit. d), precum i în cazul în care nicio persoan juridic nu este de acord cu preluarea bunurilor r mase dup lichidare în condi iile alin. (2), acestea vor trece în proprietatea comunei, ora ului sau municipiului în a c rui raz teritorial se afl bunurile. (4) În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor r mase dup lichidare are loc la data prelu rii lor de c tre beneficiari, dac prin lege nu se prevede altfel. Procesul-verbal de predareprimire i hot rârea judec toreasc r mas definitiv , în cazurile prev zute la alin. (2) ori (3), constituie titlu de proprietate sau, dup caz, pot servi drept temei juridic pentru intabularea în cartea funciar . În cazul bunurilor imobile, dispozi iile art. 1.244 i cele în materie de carte funciar r mân aplicabile. SEC IUNEA a 3-a Dispozi ii speciale ART. 250 Desfiin area unor persoane juridice (1) Persoanele juridice înfiin ate de c tre autorit ile publice centrale sau locale, nesupuse dizolv rii, pot fi desfiin ate prin hot rârea organului care le-a înfiin at. (2) În acest caz, dac organul competent nu a dispus altfel, drepturile i obliga iile persoanei juridice desfiin ate se transfer persoanei juridice dobânditoare, propor ional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, inânduse îns seama i de natura obliga iilor respective. ART. 251 Data încet rii personalit ii juridice (1) Persoanele juridice supuse înregistr rii înceteaz la data radierii din registrele în care au fost înscrise. (2) Celelalte persoane juridice înceteaz la data actului prin care s-a dispus încetarea sau, dup caz, la data îndeplinirii oric rei alte cerin e prev zute de lege. TITLUL V Ap rarea drepturilor nepatrimoniale ART. 252


Ocrotirea personalit ii umane Orice persoan fizic are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiin ei umane, cum sunt via a, s tatea, integritatea fizic i psihic , demnitatea, intimitatea vie ii private, libertatea de con tiin , crea ia tiin ific , artistic , literar sau tehnic . ART. 253 Mijloace de ap rare 1) Persoana fizic ale c rei drepturi nepatrimoniale au fost înc lcate ori amenin ate poate cere oricând instan ei: a) interzicerea s vâr irii faptei ilicite, dac aceasta este iminent ; b) încetarea înc lc rii i interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz înc ; c) constatarea caracterului ilicit al faptei s vâr ite, dac tulburarea pe care a produs-o subzist . (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), în cazul înc lc rii drepturilor nepatrimoniale prin exercitarea dreptului la libera exprimare, instan a poate dispune numai m surile prev zute la alin. (1) lit. b) i c). (3) Totodat , cel care a suferit o înc lcare a unor asemenea drepturi poate cere instan ei s îl oblige pe autorul faptei s îndeplineasc orice suri socotite necesare de c tre instan spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hot rârii de condamnare; b) orice alte m suri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat. (4) De asemenea, persoana prejudiciat poate cere desp gubiri sau, dup caz, o repara ie patrimonial pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dac v marea este imputabil autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la ac iune este supus prescrip iei extinctive. ART. 254 Ap rarea dreptului la nume (1) Cel al c rui nume este contestat poate s cear instan ei judec tore ti recunoa terea dreptului s u la acel nume. (2) De asemenea, cel care este lezat prin uzurparea, în tot sau în parte, a numelui s u poate s cear oricând instan ei judec tore ti s dispun încetarea acestei atingeri nelegitime. (3) Dispozi iile prezentului articol se aplic , în mod corespunz tor, i ap rii dreptului la pseudonim, ales în condi iile legii. ART. 255 M suri provizorii (1) Dac persoana care se consider lezat face dovada credibil c drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei ac iuni ilicite, actuale sau iminente i c aceast ac iune risc s îi cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate s cear instan ei judec tore ti luarea unor m suri provizorii. (2) Instan a judec toreasc poate s dispun în special: a) interzicerea înc lc rii sau încetarea ei provizorie; b) luarea m surilor necesare pentru a asigura conservarea probelor. (3) În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau audiovizuale, instan a judec toreasc nu poate s dispun încetarea, cu titlu provizoriu, a ac iunii prejudiciabile decât dac prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dac ac iunea nu este în mod evident justificat , potrivit art. 75, i dac m sura luat de instan nu apare ca fiind dispropor ionat în raport cu prejudiciile cauzate. Dispozi iile art. 253 alin. (2) r mân aplicabile. (4) Instan a solu ioneaz cererea potrivit dispozi iilor privitoare la ordonan a pre edin ial , care se aplic în mod corespunz tor. În cazul în care cererea este formulat înainte de introducerea ac iunii de fond, prin


hot rârea prin care s-a dispus m sura provizorie se va fixa i termenul în care ac iunea în fond trebuie s fie introdus , sub sanc iunea încet rii de drept a acelei m suri. Dispozi iile alin. (6) sunt aplicabile. (5) Dac m surile luate sunt de natur s produc un prejudiciu p ii adverse, instan a îl poate obliga pe reclamant s dea o cau iune în cuantumul fixat de aceasta, sub sanc iunea încet rii de drept a m surii dispuse. (6) M surile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii ac iunii în justi ie pentru ap rarea dreptului nepatrimonial înc lcat înceteaz de drept, dac reclamantul nu a sesizat instan a în termenul fixat de aceasta, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora. (7) Reclamantul este inut s repare, la cererea p ii interesate, prejudiciul cauzat prin m surile provizorii luate, dac ac iunea de fond este respins ca neîntemeiat . Cu toate acestea, dac reclamantul nu a fost în culp ori a avut o culp u oar , instan a, în raport cu circumstan ele concrete, poate fie s refuze obligarea sa la desp gubirile cerute de partea advers , fie s dispun reducerea acestora. (8) Dac partea advers nu solicit daune-interese, instan a va dispune eliberarea cau iunii, la cererea reclamantului, prin hot râre dat cu citarea ilor. Cererea se judec potrivit dispozi iilor privitoare la ordonan a pre edin ial , care se aplic în mod corespunz tor. În cazul în care pârâtul se opune la eliberarea cau iunii, instan a va fixa un termen în vederea introducerii ac iunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronun rii hot rârii, sub sanc iunea încet rii de drept a m surii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cau iune. ART. 256 Decesul titularului dreptului nepatrimonial (1) Ac iunea pentru restabilirea dreptului nepatrimonial înc lcat poate fi continuat sau pornit , dup moartea persoanei v mate, de c tre so ul supravie uitor, de oricare dintre rudele în linie dreapt ale persoanei decedate, precum i de oricare dintre rudele sale colaterale pân la gradul al patrulea inclusiv. (2) Ac iunea pentru restabilirea integrit ii memoriei unei persoane decedate poate fi pornit de cei prev zu i la alin. (1). ART. 257 Ap rarea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice Dispozi iile prezentului titlu se aplic prin asem nare i drepturilor nepatrimoniale ale persoanelor juridice. CARTEA a II-a Despre familie*) -----------*) Dispozi iile tranzitorii i de punere în aplicare a c cuprinse în art. 24-51 din Legea nr. 71/2011.

ii a II-a sunt

TITLUL I Dispozi ii generale ART. 258 Familia (1) Familia se întemeiaz pe c toria liber consim it între so i, pe egalitatea acestora, precum i pe dreptul i îndatorirea p rin ilor de a asigura cre terea i educarea copiilor lor. (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societ ii i a statului. (3) Statul este obligat s sprijine, prin m suri economice i sociale, încheierea c toriei, precum i dezvoltarea i consolidarea familiei. (4) În sensul prezentului cod, prin so i se în elege b rbatul i femeia uni i prin c torie.


ART. 259 C toria (1) C toria este uniunea liber consim it între un b rbat i o femeie, încheiat în condi iile legii. (2) B rbatul i femeia au dreptul de a se c tori în scopul de a întemeia o familie. (3) Celebrarea religioas a c toriei poate fi f cut numai dup încheierea c toriei civile. (4) Condi iile de încheiere i cauzele de nulitate ale c toriei se stabilesc prin prezentul cod. (5) C toria înceteaz prin decesul sau prin declararea judec toreasc a mor ii unuia dintre so i. (6) C toria poate fi desf cut prin divor , în condi iile legii. ART. 260 Egalitatea în drepturi a copiilor Copiii din afara c toriei sunt egali în fa a legii cu cei din c torie, precum i cu cei adopta i. ART. 261 Îndatorirea p rin ilor P rin ii sunt cei care au, în primul rând, îndatorirea de cre tere i educare a copiilor lor minori. ART. 262 Rela iile dintre p rin i i copii (1) Copilul nu poate fi separat de p rin ii s i f încuviin area acestora, cu excep ia cazurilor prev zute de lege. (2) Copilul care nu locuie te la p rin ii s i sau, dup caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea leg turi personale cu ace tia. Exerci iul acestui drept nu poate fi limitat decât în condi iile prev zute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului. ART. 263 Principiul interesului superior al copilului (1) Orice m sur privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie s fie luat cu respectarea interesului superior al copilului. (2) Pentru rezolvarea cererilor care se refer la copii, autorit ile competente sunt datoare s dea toate îndrum rile necesare pentru ca p ile s recurg la metodele de solu ionare a conflictelor pe cale amiabil . (3) Procedurile referitoare la rela iile dintre p rin i i copii trebuie garanteze c dorin ele i interesele p rin ilor referitoare la copii pot fi aduse la cuno tin a autorit ilor i c acestea in cont de ele în hot rârile pe care le iau. (4) Procedurile privitoare la copii trebuie s se desf oare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului i rela iile de familie s nu fie afectate. (5) În sensul prevederilor legale privind protec ia copilului, prin copil se în elege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani i nici nu a dobândit capacitatea deplin de exerci iu, potrivit legii. ART. 264 Ascultarea copilului (1) În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat i copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dac autoritatea competent consider c acest lucru este necesar pentru solu ionarea cauzei. (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere i a primi orice informa ie, potrivit cu vârsta sa, de a- i exprima opinia i de a fi informat asupra consecin elor pe care le poate avea aceasta, dac este respectat , precum i asupra consecin elor oric rei decizii care îl prive te.


(3) Orice copil poate cere s fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) i (2). Respingerea cererii de c tre autoritatea competent trebuie motivat . (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare în raport cu vârsta i cu gradul s u de maturitate. (5) Dispozi iile legale speciale privind consim mântul sau prezen a copilului, în procedurile care îl privesc, precum i prevederile referitoare la desemnarea de c tre instan a unui reprezentant în caz de conflict de interese r mân aplicabile. ART. 265 Instan a competent Toate m surile date prin prezenta carte în competen a instan ei judec tore ti, toate litigiile privind aplicarea dispozi iilor prezentei i, precum i m surile de ocrotire a copilului prev zute în legi speciale sunt de competen a instan ei de tutel . Dispozi iile art. 107 sunt aplicabile în mod corespunz tor. TITLUL II C toria CAP. I Logodna ART. 266 Încheierea logodnei (1) Logodna este promisiunea reciproc de a încheia c toria. (2) Dispozi iile privind condi iile de fond pentru încheierea c toriei sunt aplicabile în mod corespunz tor, cu excep ia avizului medical i a autoriz rii instan ei de tutel . (3) Încheierea logodnei nu este supus niciunei formalit i i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob . (4) Încheierea c toriei nu este condi ionat de încheierea logodnei. (5) Logodna se poate încheia doar între b rbat i femeie. ART. 267 Ruperea logodnei (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns s încheie toria. (2) Clauza penal stipulat pentru ruperea logodnei este considerat nescris . (3) Ruperea logodnei nu este supus niciunei formalit i i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob . ART. 268 Restituirea darurilor (1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea c toriei, cu excep ia darurilor obi nuite. (2) Darurile se restituie în natur sau, dac aceasta nu mai este cu putin , în m sura îmbog irii. (3) Obliga ia de restituire nu exist dac logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici. ART. 269 R spunderea pentru ruperea logodnei (1) Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligat la desp gubiri pentru cheltuielile f cute sau contractate în vederea c toriei, în m sura în care au fost potrivite cu împrejur rile, precum i pentru orice alte prejudicii cauzate.


(2) Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe cel lalt s rup logodna poate fi obligat la desp gubiri în condi iile alin. (1). ART. 270 Termenul de prescrip ie Dreptul la ac iune întemeiat pe dispozi iile art. 268 i 269 se prescrie într-un an de la ruperea logodnei. CAP. II Încheierea c

toriei

SEC IUNEA 1 Condi iile de fond pentru încheierea c

toriei

ART. 271 Consim mântul la c torie C toria se încheie între b rbat i femeie prin consim mântul personal i liber al acestora. ART. 272 Vârsta matrimonial (1) C toria se poate încheia dac viitorii so i au împlinit vârsta de 18 ani. (2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate c tori în temeiul unui aviz medical, cu încuviin area p rin ilor s i sau, dup caz, a tutorelui i cu autorizarea instan ei de tutel în a c rei circumscrip ie minorul î i are domiciliul. În cazul în care unul dintre rin i refuz s încuviin eze c toria, instan a de tutel hot te i asupra acestei divergen e, având în vedere interesul superior al copilului. (3) Dac unul dintre p rin i este decedat sau se afl în imposibilitate de a- i manifesta voin a, încuviin area celuilalt p rinte este suficient . (4) De asemenea, în condi iile art. 398, este suficient încuviin area rintelui care exercit autoritatea p rinteasc . (5) Dac nu exist nici p rin i, nici tutore care s poat încuviin a toria, este necesar încuviin area persoanei sau a autorit ii care a fost abilitat s exercite drepturile p rinte ti. ART. 273 Bigamia Este interzis încheierea unei noi c torii de c tre persoana care este torit . ART. 274 Interzicerea c toriei între rude (1) Este interzis încheierea c toriei între rudele în linie dreapt , precum i între cele în linie colateral pân la al patrulea grad inclusiv. (2) Pentru motive temeinice, c toria între rudele în linie colateral de gradul al patrulea poate fi autorizat de instan a de tutel în a c rei circumscrip ie î i are domiciliul cel care cere încuviin area. Instan a se va putea pronun a pe baza unui aviz medical special dat în acest sens. (3) În cazul adop iei, dispozi iile alin. (1) i (2) sunt aplicabile atât între cei care au devenit rude prin adop ie, cât i între cei a c ror rudenie fireasc a încetat prin efectul adop iei. ART. 275 Interzicerea c toriei între tutore i persoana minor C toria este oprit între tutore i persoana minor care se afl sub tutela sa. ART. 276 Aliena ia i debilitatea mintal Este interzis s se c toreasc alienatul mintal i debilul mintal. ART. 277


Interzicerea sau echivalarea unor forme de convie uire cu c toria (1) Este interzis c toria dintre persoane de acela i sex. (2) C toriile dintre persoane de acela i sex încheiate sau contractate în str in tate fie de cet eni români, fie de cet eni str ini nu sunt recunoscute în România. (3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acela i sex încheiate sau contractate în str in tate fie de cet eni români, fie de cet eni str ini nu sunt recunoscute în România. (4) Dispozi iile legale privind libera circula ie pe teritoriul României a cet enilor statelor membre ale Uniunii Europene i Spa iului Economic European r mân aplicabile. SEC IUNEA a 2-a Formalit ile pentru încheierea c

toriei

ART. 278 Comunicarea st rii de s tate C toria nu se încheie dac viitorii so i nu declar c i-au comunicat reciproc starea s ii lor. Dispozi iile legale prin care este oprit toria celor care sufer de anumite boli r mân aplicabile. ART. 279 Locul încheierii c toriei (1) C toria se celebreaz de c tre ofi erul de stare civil , la sediul prim riei. (2) Prin excep ie, c toria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de tre un ofi er de stare civil de la o alt prim rie decât cea în a c rei raz teritorial domiciliaz sau î i au re edin a viitorii so i, cu obligativitatea în tiin rii prim riei de domiciliu sau de re edin a viitorilor so i, în vederea public rii. ART. 280 Declara ia de c torie (1) Cei care vor s se c toreasc vor face personal declara ia de torie, potrivit legii, la prim ria unde urmeaz a se încheia c toria. (2) În cazurile prev zute de lege, declara ia de c torie se poate face i în afara sediului prim riei. (3) Atunci când viitorul so este minor, p rin ii sau, dup caz, tutorele vor face personal o declara ie prin care încuviin eaz încheierea c toriei. Dispozi iile art. 272 alin. (5) r mân aplicabile. (4) Dac unul dintre viitorii so i, p rin ii sau tutorele nu se afl în localitatea unde urmeaz a se încheia c toria, ei pot face declara ia la prim ria în a c rei raz teritorial î i au domiciliul sau re edin a, care o transmite, în termen de 48 de ore, la prim ria unde urmeaz a se încheia toria. ART. 281 Con inutul declara iei de c torie (1) În declara ia de c torie, viitorii so i vor ar ta c nu exist niciun impediment legal la c torie i vor men iona numele de familie pe care îl vor purta în timpul c toriei, precum i regimul matrimonial ales. (2) Odat cu declara ia de c torie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru încheierea c toriei. ART. 282 Alegerea numelui de familie Viitorii so i pot conveni s î i p streze numele dinaintea c toriei, s ia numele oric ruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un so poate s î i p streze numele de dinaintea c toriei, iar cel lalt s poarte numele lor reunite. ART. 283


Publicitatea declara iei de c torie (1) În aceea i zi cu primirea declara iei de c torie, ofi erul de stare civil dispune publicarea acesteia, prin afi area în extras, într-un loc special amenajat la sediul prim riei i pe pagina de internet a acesteia unde urmeaz s se încheie c toria i, dup caz, la sediul prim riei unde cel lalt so î i are domiciliul sau re edin a. (2) Extrasul din declara ia de c torie cuprinde, în mod obligatoriu: data afi rii, datele de stare civil ale viitorilor so i i, dup caz, încuviin area p rin ilor sau a tutorelui, precum i în tiin area c orice persoan poate face opozi ie la c torie, în termen de 10 zile de la data afi rii. (3) C toria se încheie dup 10 zile de la afi area declara iei de torie, termen în care se cuprind atât data afi rii, cât i data încheierii c toriei. (4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucure ti, al ora ului sau al comunei unde urmeaz a se încheia c toria poate s încuviin eze, pentru motive temeinice, încheierea c toriei înainte de împlinirea termenului prev zut la alin. (3). ART. 284 Reînnoirea declara iei de c torie În cazul în care c toria nu s-a încheiat în termen de 30 de zile de la data afi rii declara iei de c torie sau dac viitorii so i doresc s modifice declara ia ini ial , trebuie s se fac o nou declara ie de torie i s se dispun publicarea acesteia. ART. 285 Opozi ia la c torie (1) Orice persoan poate face opozi ie la c torie, dac exist un impediment legal sau dac alte cerin e ale legii nu sunt îndeplinite. (2) Opozi ia la c torie se face numai în scris, cu ar tarea dovezilor pe care se întemeiaz . ART. 286 Refuzul celebr rii c toriei Ofi erul de stare civil refuz s celebreze c toria dac , pe baza verific rilor pe care este obligat s le efectueze, a opozi iilor primite sau a informa iilor pe care le de ine, în m sura în care acestea din urm sunt notorii, constat c nu sunt îndeplinite condi iile prev zute de lege. ART. 287 Celebrarea c toriei (1) Viitorii so i sunt obliga i s se prezinte împreun la sediul prim riei, pentru a- i da consim mântul la c torie în mod public, în prezen a a 2 martori, în fa a ofi erului de stare civil . (2) Cu toate acestea, în cazurile prev zute de lege, ofi erul de stare civil poate celebra c toria i în afara sediului serviciului de stare civil , cu respectarea celorlalte condi ii men ionate la alin. (1). (3) Persoanele care apar in minorit ilor na ionale pot solicita celebrarea c toriei în limba lor matern , cu condi ia ca ofi erul de stare civil sau cel care oficiaz c toria s cunoasc aceast limb . ART. 288 Martorii la c torie (1) Martorii atest faptul c so ii i-au exprimat consim mântul potrivit art. 287. (2) Nu pot fi martori la încheierea c toriei incapabilii, precum i cei care din cauza unei deficien e psihice sau fizice nu sunt ap i s ateste faptele prev zute la alin. (1). (3) Martorii pot fi i rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii so i. ART. 289


Momentul încheierii c toriei C toria este încheiat în momentul în care, dup ce ia consim fiec ruia dintre viitorii so i, ofi erul de stare civil îi declar tori i. CAP. III Formalit

i ulterioare încheierii c

mântul

toriei

ART. 290 Actul de c torie Dup încheierea c toriei, ofi erul de stare civil întocme te, de îndat , în registrul actelor de stare civil , actul de c torie, care se semneaz de c tre so i, de cei 2 martori i de c tre ofi erul de stare civil . ART. 291 Formalit ile privind regimul matrimonial Ofi erul de stare civil face men iune pe actul de c torie despre regimul matrimonial ales. El are obliga ia ca, din oficiu i de îndat , s comunice la registrul prev zut la art. 334 alin. (1), precum i, dup caz, notarului public care a autentificat conven ia matrimonial o copie de pe actul de c torie. ART. 292 Dovada c toriei (1) C toria se dovede te cu actul de c torie i prin certificatul de torie eliberat pe baza acestuia. (2) Cu toate acestea, în situa iile prev zute de lege, c toria se poate dovedi cu orice mijloc de prob . CAP. IV Nulitatea c

toriei

SEC IUNEA 1 Nulitatea absolut

a c

toriei

ART. 293 Cazurile de nulitate absolut (1) Este lovit de nulitate absolut c toria încheiat cu înc lcarea dispozi iilor prev zute la art. 271, 273, 274, 276 i art. 287 alin. (1). (2) În cazul în care so ul unei persoane declarate moarte s-a rec torit i, dup aceasta, hot rârea declarativ de moarte este anulat , noua c torie mâne valabil , dac so ul celui declarat mort a fost de bun -credin . Prima torie se consider desf cut pe data încheierii noii c torii. ART. 294 Lipsa vârstei matrimoniale (1) C toria încheiat de minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani este lovit de nulitate absolut . (2) Cu toate acestea, nulitatea c toriei se acoper dac , pân la mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti, ambii so i au împlinit vârsta de 18 ani sau dac so ia a n scut ori a r mas îns rcinat . ART. 295 C toria fictiv (1) C toria încheiat în alte scopuri decât acela de a întemeia o familie este lovit de nulitate absolut . (2) Cu toate acestea, nulitatea c toriei se acoper dac , pân la mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti, a intervenit convie uirea so ilor, so ia a n scut sau a r mas îns rcinat ori au trecut 2 ani de la încheierea c toriei. ART. 296


Persoanele care pot invoca nulitatea absolut Orice persoan interesat poate introduce ac iunea în constatarea nulit ii absolute a c toriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce ac iunea dup încetarea sau desfacerea c toriei, cu excep ia cazului în care ar ac iona pentru ap rarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdic ie. SEC IUNEA a 2-a Nulitatea relativ

a c

toriei

ART. 297 Lipsa încuviin rilor cerute de lege (1) Este anulabil c toria încheiat f încuviin rile sau autorizarea prev zute la art. 272 alin. (2), (4) i (5). (2) Anulabilitatea poate fi invocat numai de cel a c rui încuviin are era necesar . Dispozi iile art. 46 alin. (4) se aplic în mod corespunz tor. ART. 298 Viciile de consim mânt (1) C toria poate fi anulat la cererea so ului al c rui consim mânt a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violen . (2) Eroarea constituie viciu de consim mânt numai atunci când prive te identitatea fizic a viitorului so . ART. 299 Lipsa discern mântului Este anulabil c toria încheiat de persoana lipsit vremelnic de discern mânt. ART. 300 Existen a tutelei C toria încheiat între tutore i persoana minor aflat sub tutela sa este anulabil . ART. 301 Termenul de prescrip ie (1) Anularea c toriei poate fi cerut în termen de 6 luni. (2) În cazul prev zut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a ror încuviin are sau autorizare era necesar pentru încheierea c toriei au luat cuno tin de aceasta. (3) În cazul nulit ii pentru vicii de consim mânt ori pentru lipsa discern mântului, termenul curge de la data încet rii violen ei sau, dup caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnic a discern mântului. (4) În cazul prev zut la art. 300, termenul curge de la data încheierii toriei. ART. 302 Caracterul personal al ac iunii Dreptul la ac iunea în anulare nu se transmite mo tenitorilor. Cu toate acestea, dac ac iunea a fost pornit de c tre unul dintre so i, ea poate fi continuat de c tre oricare dintre mo tenitorii s i. ART. 303 Acoperirea nulit ii (1) În cazurile prev zute la art. 272 alin. (2), (4) i (5), anulabilitatea c toriei se acoper dac , pân la r mânerea definitiv a hot rârii judec tore ti, s-au ob inut încuviin rile i autorizarea cerute de lege. (2) C toria nu poate fi anulat dac so ii au convie uit timp de 6 luni de la data încet rii violen ei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facult ilor mintale.


(3) În toate cazurile, nulitatea c toriei se acoper dac , între timp, ambii so i au împlinit vârsta de 18 ani sau dac so ia a n scut ori a r mas îns rcinat . SEC IUNEA a 3-a Efectele nulit ii c

toriei

ART. 304 C toria putativ (1) So ul de bun -credin la încheierea unei c torii nule sau anulate streaz , pân la data când hot rârea judec toreasc r mâne definitiv , situa ia unui so dintr-o c torie valabil . (2) În situa ia prev zut la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fo tii so i sunt supuse, prin asem nare, dispozi iilor privitoare la divor . ART. 305 Situa ia copiilor (1) Nulitatea c toriei nu are niciun efect în privin a copiilor, care streaz situa ia de copii din c torie. (2) În ceea ce prive te drepturile i obliga iile dintre p rin i i copii se aplic , prin asem nare, dispozi iile privitoare la divor . ART. 306 Opozabilitatea hot rârii judec tore ti (1) Hot rârea judec toreasc de constatare a nulit ii sau de anulare a toriei este opozabil ter elor persoane, în condi iile legii. Dispozi iile art. 291, 334 i 335 sunt aplicabile în mod corespunz tor. (2) Nulitatea c toriei nu poate fi opus unei ter e persoane împotriva unui act încheiat anterior de aceasta cu unul dintre so i, în afar de cazul în care au fost îndeplinite formalit ile de publicitate prev zute de lege cu privire la ac iunea în constatarea nulit ii ori în anulare sau ter ul a cunoscut, pe alt cale, înainte de încheierea actului, cauza de nulitate a toriei. Dispozi iile art. 291, 334 i 335 sunt aplicabile în mod corespunz tor i publicit ii ac iunii în constatarea nulit ii sau în anularea c toriei. CAP. V Drepturile

i îndatoririle personale ale so ilor

ART. 307 Reglementarea raporturilor personale dintre so i Dispozi iile prezentului capitol se aplic raporturilor personale dintre so i, oricare ar fi regimul lor matrimonial. ART. 308 Luarea deciziilor de c tre so i So ii hot sc de comun acord în tot ceea ce prive te c toria. ART. 309 Îndatoririle so ilor (1) So ii î i datoreaz reciproc respect, fidelitate i sprijin moral. (2) Ei au îndatorirea de a locui împreun . Pentru motive temeinice, ei pot hot rî s locuiasc separat. ART. 310 Independen a so ilor Un so nu are dreptul s cenzureze coresponden a, rela iile sociale sau alegerea profesiei celuilalt so . ART. 311 Schimbarea numelui de familie (1) So ii sunt obliga i s poarte numele declarat la încheierea toriei.


(2) Dac so ii au convenit s poarte în timpul c toriei un nume comun i l-au declarat potrivit dispozi iilor art. 281, unul dintre so i nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativ decât cu consim mântul celuilalt so . CAP. VI Drepturile

i obliga iile patrimoniale ale so ilor

SEC IUNEA 1 Dispozi ii comune §1. Despre regimul matrimonial în general ART. 312 Regimurile matrimoniale (1) Viitorii so i pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legal , separa ia de bunuri sau comunitatea conven ional . (2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozi iile prezentei sec iuni, dac prin lege nu se prevede altfel. ART. 313 Efectele regimului matrimonial (1) Între so i, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii c toriei. (2) Fa de ter i, regimul matrimonial este opozabil de la data îndeplinirii formalit ilor de publicitate prev zute de lege, afar de cazul în care ace tia l-au cunoscut pe alt cale. (3) Neîndeplinirea formalit ilor de publicitate face ca so ii s fie considera i, în raport cu ter ii de bun -credin , ca fiind c tori i sub regimul matrimonial al comunit ii legale. ART. 314 Mandatul conven ional Un so poate s dea mandat celuilalt so s îl reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. ART. 315 Mandatul judiciar (1) În cazul în care unul dintre so i se afl în imposibilitate de a- i manifesta voin a, cel lalt so poate cere instan ei de tutel încuviin area de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hot rârea pronun at se stabilesc condi iile, limitele i perioada de valabilitate a acestui mandat. (2) În afara altor cazuri prev zute de lege, mandatul înceteaz atunci când so ul reprezentat nu se mai afl în situa ia prev zut la alin. (1) sau când este numit un tutore ori, dup caz, un curator. (3) Dispozi iile art. 346 i 347 sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 316 Actele de dispozi ie care pun în pericol grav interesele familiei (1) În mod excep ional, dac unul dintre so i încheie acte juridice prin care pune în pericol grav interesele familiei, cel lalt so poate cere instan ei de tutel ca, pentru o durat determinat , dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi exercitat numai cu consim mântul s u expres. Durata acestei m suri poate fi prelungit , f îns a se dep i în total 2 ani. Hot rârea de încuviin are a m surii se comunic în vederea efectu rii formalit ilor de publicitate imobiliar sau mobiliar , dup caz. (2) Actele încheiate cu nerespectarea hot rârii judec tore ti sunt anulabile. Dreptul la ac iune se prescrie în termen de un an, care începe s curg de la data când so ul v mat a luat cuno tin de existen a actului. (3) Dispozi iile art. 346 i 347 sunt aplicabile în mod corespunz tor.


ART. 317 Independen a patrimonial a so ilor (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare so poate s încheie orice acte juridice cu cel lalt so sau cu ter e persoane. (2) Fiecare so poate s fac singur, f consim mântul celuilalt, depozite bancare, precum i orice alte opera iuni în leg tur cu acestea. (3) În raport cu institu ia de credit, so ul titular al contului are, chiar i dup desfacerea sau încetarea c toriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, dac prin hot râre judec toreasc executorie nu s-a decis altfel. ART. 318 Dreptul la informare (1) Fiecare so poate s îi cear celuilalt s îl informeze cu privire la bunurile, veniturile i datoriile sale, iar în caz de refuz nejustificat se poate adresa instan ei de tutel . (2) Instan a poate s îl oblige pe so ul celui care a sesizat-o sau pe orice ter s furnizeze informa iile cerute i s depun probele necesare în acest sens. (3) Ter ii pot s refuze furnizarea informa iilor cerute atunci când, potrivit legii, refuzul este justificat de p strarea secretului profesional. (4) Atunci când informa iile solicitate de un so pot fi ob inute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt so , refuzul acestuia de a le solicita na te prezum ia relativ c sus inerile so ului reclamant sunt adev rate. ART. 319 Încetarea regimului matrimonial (1) Regimul matrimonial înceteaz prin constatarea nulit ii, anularea, desfacerea sau încetarea c toriei. (2) În timpul c toriei, regimul matrimonial poate fi modificat, în condi iile legii. ART. 320 Lichidarea regimului matrimonial În caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaz potrivit legii, prin bun învoial sau, în caz de neîn elegere, pe cale judiciar . Hot rârea judec toreasc definitiv sau, dup caz, înscrisul întocmit în form autentic notarial constituie act de lichidare. §2. Locuin a familiei ART. 321 No iune (1) Locuin a familiei este locuin a comun a so ilor sau, în lips , locuin a so ului la care se afl copiii. (2) Oricare dintre so i poate cere notarea în cartea funciar , în condi iile legii, a unui imobil ca locuin a familiei, chiar dac nu este proprietarul imobilului. ART. 322 Regimul unor acte juridice (1) F consim mântul scris al celuilalt so , niciunul dintre so i, chiar dac este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuin ei familiei i nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectat folosin a acesteia. (2) De asemenea, un so nu poate deplasa din locuin bunurile ce mobileaz sau decoreaz locuin a familiei i nu poate dispune de acestea f consim mântul scris al celuilalt so .


(3) În cazul în care consim mântul este refuzat f un motiv legitim, cel lalt so poate s sesizeze instan a de tutel , pentru ca aceasta s autorizeze încheierea actului. (4) So ul care nu i-a dat consim mântul la încheierea actului poate cere anularea lui în termen de un an de la data la care a luat cuno tin despre acesta, dar nu mai târziu de un an de la data încet rii regimului matrimonial. (5) În lipsa not rii locuin ei familiei în cartea funciar , so ul care nu i-a dat consim mântul nu poate cere anularea actului, ci numai dauneinterese de la cel lalt so , cu excep ia cazului în care ter ul dobânditor a cunoscut, pe alt cale, calitatea de locuin a familiei. (6) Dispozi iile alin. (5) se aplic în mod corespunz tor actelor încheiate cu înc lcarea prevederilor alin. (2). ART. 323 Drepturile so ilor asupra locuin ei închiriate (1) În cazul în care locuin a este de inut în temeiul unui contract de închiriere, fiecare so are un drept locativ propriu, chiar dac numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este încheiat înainte de torie. (2) Dispozi iile art. 322 sunt aplicabile în mod corespunz tor. (3) În caz de deces al unuia dintre so i, so ul supravie uitor continu exercitarea dreptului s u locativ, dac nu renun în mod expres la acesta, în termenul prev zut la art. 1.834. ART. 324 Atribuirea beneficiului contractului de închiriere (1) La desfacerea c toriei, dac nu este posibil folosirea locuin ei de tre ambii so i i ace tia nu se în eleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre so i, inând seama, în ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea c toriei i de posibilit ile locative proprii ale fo tilor so i. (2) So ul c ruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere este dator s pl teasc celuilalt so o indemniza ie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare într-o alt locuin , cu excep ia cazului în care divor ul a fost pronun at din culpa exclusiv a acestuia din urm . Dac exist bunuri comune, indemniza ia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite so ului c ruia i s-a atribuit beneficiul contractului de închiriere. (3) Atribuirea beneficiului contractului de închiriere se face cu citarea locatorului i produce efecte fa de acesta de la data când hot rârea judec toreasc a r mas definitiv . (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplic în mod similar i în cazul în care bunul este proprietatea comun a celor 2 so i, atribuirea beneficiului locuin ei conjugale producând efecte pân la data r mânerii definitive a hot rârii de partaj. §3. Cheltuielile c

toriei

ART. 325 Contribu ia so ilor (1) So ii sunt obliga i s î i acorde sprijin material reciproc. (2) Ei sunt obliga i s contribuie, în raport cu mijloacele fiec ruia, la cheltuielile c toriei, dac prin conven ie matrimonial nu s-a prev zut altfel. (3) Orice conven ie care prevede c suportarea cheltuielilor c toriei revine doar unuia dintre so i este considerat nescris . ART. 326 Munca în gospod rie Munca oric ruia dintre so i în gospod rie i pentru cre terea copiilor reprezint o contribu ie la cheltuielile c toriei.


ART. 327 Veniturile din profesie Fiecare so este liber s exercite o profesie i s dispun , în condi iile legii, de veniturile încasate, cu respectarea obliga iilor ce îi revin privind cheltuielile c toriei. ART. 328 Dreptul la compensa ie So ul care a participat efectiv la activitatea profesional a celuilalt so poate ob ine o compensa ie, în m sura îmbog irii acestuia din urm , dac participarea sa a dep it limitele obliga iei de sprijin material i ale obliga iei de a contribui la cheltuielile c toriei. §4. Alegerea regimului matrimonial ART. 329 Conven ia matrimonial Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunit ii legale se face prin încheierea unei conven ii matrimoniale. ART. 330 Încheierea conven iei matrimoniale (1) Sub sanc iunea nulit ii absolute, conven ia matrimonial se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consim mântul tuturor ilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procur autentic , special i având con inut predeterminat. (2) Conven ia matrimonial încheiat înainte de c torie produce efecte numai de la data încheierii c toriei. (3) Conven ia încheiat în timpul c toriei produce efecte de la data prev zut de p i sau, în lips , de la data încheierii ei. ART. 331 Simula ia conven iei matrimoniale Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modific regimul matrimonial pentru care sunt îndeplinite formalit ile de publicitate prev zute de lege, produce efecte numai între so i i nu poate fi opus ter ilor de bun -credin . ART. 332 Obiectul conven iei matrimoniale (1) Prin conven ia matrimonial nu se poate deroga, sub sanc iunea nulit ii absolute, de la dispozi iile legale privind regimul matrimonial ales decât în cazurile anume prev zute de lege. (2) De asemenea, conven ia matrimonial nu poate aduce atingere egalit ii dintre so i, autorit ii p rinte ti sau devolu iunii succesorale legale. ART. 333 Clauza de preciput (1) Prin conven ie matrimonial se poate stipula ca so ul supravie uitor preia f plat , înainte de partajul mo tenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, de inute în dev lm ie sau în coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulat în beneficiul fiec ruia dintre so i sau numai în favoarea unuia dintre ei. (2) Clauza de preciput nu este supus raportului dona iilor, ci numai reduc iunii, în condi iile art. 1.096 alin. (1) i (2). (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urm ri, chiar înainte de încetarea comunit ii, bunurile ce fac obiectul clauzei. (4) Clauza de preciput devine caduc atunci când comunitatea înceteaz în timpul vie ii so ilor, când so ul beneficiar a decedat înaintea so ului dispun tor ori când ace tia au decedat în acela i timp sau când bunurile care au f cut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni.


(5) Executarea clauzei de preciput se face în natur sau, dac acest lucru nu este posibil, prin echivalent. ART. 334 Publicitatea conven iei matrimoniale (1) Pentru a fi opozabile ter ilor, conven iile matrimoniale se înscriu în Registrul na ional notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. (2) Dup autentificarea conven iei matrimoniale în timpul c toriei sau dup primirea copiei de pe actul c toriei, potrivit art. 291, notarul public expediaz , din oficiu, un exemplar al conven iei la serviciul de stare civil unde a avut loc celebrarea c toriei, pentru a se face men iune pe actul de torie, la registrul men ionat la alin. (1), precum i la celelalte registre de publicitate, în condi iile alin. (4). (3) Dispozi iile alin. (2) nu exclud dreptul oric ruia dintre so i de a solicita îndeplinirea formalit ilor de publicitate. (4) inând seama de natura bunurilor, conven iile matrimoniale se vor nota în cartea funciar , se vor înscrie în registrul comer ului, precum i în alte registre de publicitate prev zute de lege. În toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalit ilor de publicitate speciale nu poate fi acoperit prin înscrierea f cut în registrul men ionat la alin. (1). (5) Orice persoan , f a fi inut s justifice vreun interes, poate cerceta registrul men ionat la alin. (1) i poate solicita, în condi iile legii, eliberarea de extrase certificate. ART. 335 Inopozabilitatea conven iei matrimoniale (1) Conven ia matrimonial nu poate fi opus ter ilor cu privire la actele încheiate de ace tia cu unul dintre so i, decât dac au fost îndeplinite formalit ile de publicitate prev zute la art. 334 sau dac ter ii au cunoscut-o pe alt cale. (2) De asemenea, conven ia matrimonial nu poate fi opus ter ilor cu privire la actele încheiate de ace tia cu oricare dintre so i înainte de încheierea c toriei. ART. 336 Modificarea conven iei matrimoniale Conven ia matrimonial poate fi modificat înainte de încheierea toriei, cu respectarea condi iilor prev zute la art. 330 i 332. Dispozi iile art. 334 i 335 sunt aplicabile. ART. 337 Încheierea conven iei matrimoniale de c tre minor (1) Minorul care a împlinit vârsta matrimonial poate încheia sau modifica o conven ie matrimonial numai cu încuviin area ocrotitorului s u legal i cu autorizarea instan ei de tutel . (2) În lipsa încuviin rii sau a autoriz rii prev zute la alin. (1), conven ia încheiat de minor poate fi anulat în condi iile art. 46, care se aplic în mod corespunz tor. (3) Ac iunea în anulare nu poate fi formulat dac a trecut un an de la încheierea c toriei. ART. 338 Nulitatea conven iei matrimoniale În cazul în care conven ia matrimonial este nul sau anulat , între so i se aplic regimul comunit ii legale, f a fi afectate drepturile dobândite de ter ii de bun -credin . SEC IUNEA a 2-a Regimul comunit ART. 339

ii legale


Bunurile comune Bunurile dobândite în timpul regimului comunit ii legale de oricare dintre so i sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în dev lm ie ale so ilor. ART. 340 Bunurile proprii Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiec rui so : a) bunurile dobândite prin mo tenire legal , legat sau dona ie, cu excep ia cazului în care dispun torul a prev zut, în mod expres, c ele vor fi comune; b) bunurile de uz personal; c) bunurile destinate exercit rii profesiei unuia dintre so i, dac nu sunt elemente ale unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri; d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra crea iilor sale i asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat; e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompens , manuscrisele tiin ifice sau literare, schi ele i proiectele artistice, proiectele de inven ii i alte asemenea bunuri; f) indemniza ia de asigurare i desp gubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre so i; g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum i bunul dobândit în schimbul acestora; h) fructele bunurilor proprii. ART. 341 Veniturile din munc i cele asimilate acestora Veniturile din munc , sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigur rilor sociale i altele asemenea, precum i veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectual sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, îns numai în cazul în care crean a privind încasarea lor devine scadent în timpul comunit ii. ART. 342 Regimul juridic al bunurilor proprii Fiecare so poate folosi, administra i dispune liber de bunurile sale proprii, în condi iile legii. ART. 343 Dovada bunurilor so ilor (1) Calitatea de bun comun nu trebuie s fie dovedit . (2) Dovada c un bun este propriu se poate face între so i prin orice mijloc de prob . În cazul prev zut la art. 340 lit. a), dovada se face în condi iile legii. (3) Pentru bunurile mobile dobândite anterior c toriei, înainte de încheierea acesteia se întocme te un inventar de c tre notarul public sau sub semn tur privat , dac p ile convin astfel. În lipsa inventarului, se prezum , pân la proba contrar , c bunurile sunt comune. ART. 344 Formalit ile de publicitate Oricare dintre so i poate cere s se fac men iune în cartea funciar ori, dup caz, în alte registre de publicitate prev zute de lege despre apartenen a unui bun la comunitate. ART. 345 Actele de conservare, de folosin i de administrare (1) Fiecare so are dreptul de a folosi bunul comun f consim mântul expres al celuilalt so . Cu toate acestea, schimbarea destina iei bunului comun nu se poate face decât prin acordul so ilor.


(2) De asemenea, fiecare so poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum i acte de dobândire a bunurilor comune. (3) Dispozi iile art. 322 r mân aplicabile. (4) În m sura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, so ul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la cel lalt so , a fi afectate drepturile dobândite de ter ii de bun -credin . ART. 346 Actele de înstr inare i de grevare (1) Actele de înstr inare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor so i. (2) Cu toate acestea, oricare dintre so i poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a c ror înstr inare nu este supus , potrivit legii, anumitor formalit i de publicitate. Dispozi iile art. 345 alin. (4) mân aplicabile. (3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obi nuite. ART. 347 Nulitatea relativ (1) Actul încheiat f consim mântul expres al celuilalt so , atunci când el este necesar potrivit legii, este anulabil. (2) Ter ul dobânditor care a depus diligen a necesar pentru a se informa cu privire la natura bunului este ap rat de efectele nulit ii. Dispozi iile art. 345 alin. (4) r mân aplicabile. ART. 348 Aportul de bunuri comune Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societ i, asocia ii sau funda ii, în condi iile legii. ART. 349 Regimul aporturilor (1) Sub sanc iunea prev zut la art. 347, niciunul dintre so i nu poate singur, f consim mântul scris al celuilalt so , s dispun de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de p i sociale ori, dup caz, de ac iuni. În cazul societ ilor comerciale ale c ror ac iuni sunt tranzac ionate pe o pia reglementat , so ul care nu i-a dat consim mântul scris la întrebuin area bunurilor comune nu poate pretinde decât dauneinterese de la cel lalt so , f a fi afectate drepturile dobândite de ter i. (2) În cazul prev zut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscut so ului care a aportat bunul comun, dar p ile sociale sau ac iunile sunt bunuri comune. So ul asociat exercit singur drepturile ce decurg din aceast calitate i poate realiza singur transferul p ilor sociale ori, dup caz, al ac iunilor de inute. (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscut i celuilalt so , dac acesta i-a exprimat voin a în acest sens. În acest caz, fiecare dintre so i are calitatea de asociat pentru p ile sociale sau ac iunile atribuite în schimbul a jum tate din valoarea bunului, dac , prin conven ie, so ii nu au stipulat alte cote-p i. P ile sociale sau ac iunile ce revin fiec ruia dintre so i sunt bunuri proprii. ART. 350 Dispozi ii testamentare Fiecare so poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la încetarea c toriei, din comunitatea de bunuri. ART. 351 Datoriile comune ale so ilor So ii r spund cu bunurile comune pentru:


a) obliga iile n scute în leg tur cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune; b) obliga iile pe care le-au contractat împreun ; c) obliga iile asumate de oricare dintre so i pentru acoperirea cheltuielilor obi nuite ale c toriei; d) repararea prejudiciului cauzat prin însu irea, de c tre unul dintre so i, a bunurilor apar inând unui ter , în m sura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale so ilor. ART. 352 R spunderea subsidiar pentru datoriile comune (1) În m sura în care obliga iile comune nu au fost acoperite prin urm rirea bunurilor comune, so ii r spund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a pl tit datoria comun se subrog în drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dac lichidarea s-ar face la data pl ii datoriei. (2) So ul care a pl tit datoria comun în condi iile alin. (1) are un drept de reten ie asupra bunurilor celuilalt so pân la acoperirea integral a crean elor pe care acesta i le datoreaz . ART. 353 Urm rirea bunurilor comune (1) Bunurile comune nu pot fi urm rite de creditorii personali ai unuia dintre so i. (2) Cu toate acestea, dup urm rirea bunurilor proprii ale so ului debitor, creditorul s u personal poate cere partajul bunurilor comune, îns numai în m sura necesar pentru acoperirea crean ei sale. (3) Bunurile astfel împ ite devin bunuri proprii. ART. 354 Urm rirea veniturilor din profesie Veniturile din munc ale unui so , precum i cele asimilate acestora nu pot fi urm rite pentru datoriile comune asumate de c tre cel lalt so , cu excep ia celor prev zute la art. 351 lit. c). ART. 355 Lichidarea regimului comunit ii (1) La încetarea comunit ii, aceasta se lichideaz prin hot râre judec toreasc sau act autentic notarial. (2) Pân la finalizarea lichid rii, comunitatea subzist atât în privin a bunurilor, cât i în privin a obliga iilor. (3) Când comunitatea înceteaz prin decesul unuia dintre so i, lichidarea se face între so ul supravie uitor i mo tenitorii so ului decedat. În acest caz, obliga iile so ului decedat se divid între mo tenitori propor ional cu cotele ce le revin din mo tenire. ART. 356 Efectele încet rii regimului comunit ii Dac regimul comunit ii de bunuri înceteaz prin desfacerea c toriei, fo tii so i r mân coproprietari în dev lm ie asupra bunurilor comune pân la stabilirea cotei-p i ce revine fiec ruia. ART. 357 Lichidarea comunit ii. Partajul (1) În cadrul lichid rii comunit ii, fiecare dintre so i preia bunurile sale proprii, dup care se va proceda la partajul bunurilor comune i la regularizarea datoriilor. (2) În acest scop, se determin mai întâi cota-parte ce revine fiec rui so , pe baza contribu iei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât i la îndeplinirea obliga iilor comune. Pân la proba contrar , se prezum c so ii au avut o contribu ie egal . (3) Dispozi iile art. 364 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. ART. 358


Partajul în timpul regimului comunit ii (1) În timpul regimului comunit ii, bunurile comune pot fi împ ite, în tot sau în parte, prin act încheiat în form autentic notarial , în caz de bun învoial , ori pe cale judec toreasc , în caz de neîn elegere. (2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. (3) Bunurile atribuite fiec rui so prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmp ite r mân bunuri comune. (4) Regimul comunit ii nu înceteaz decât în condi iile legii, chiar dac toate bunurile comune au fost împ ite potrivit acestui articol. ART. 359 Conven iile contrare regimului comunit ii legale Orice conven ie contrar dispozi iilor prezentei sec iuni este lovit de nulitate absolut , în m sura în care nu este compatibil cu regimul comunit ii conven ionale. SEC IUNEA a 3-a Regimul separa iei de bunuri ART. 360 Regimul bunurilor (1) Fiecare dintre so i este proprietar exclusiv în privin a bunurilor dobândite înainte de încheierea c toriei, precum i a celor pe care le dobânde te în nume propriu dup aceast dat . (2) Prin conven ie matrimonial , p ile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim în func ie de masa de bunuri achizi ionate de fiecare dintre so i în timpul c toriei, în baza c reia se va calcula crean a de participare. Dac p ile nu au convenit altfel, crean a de participare reprezint jum tate din diferen a valoric dintre cele dou mase de achizi ii nete i va fi datorat de c tre so ul a c rui mas de achizi ii nete este mai mare, putând fi pl tit în bani sau în natur . ART. 361 Inventarul bunurilor mobile (1) La adoptarea acestui regim, notarul public întocme te un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobândire. (2) Se poate întocmi un inventar i pentru bunurile mobile dobândite în timpul separa iei de bunuri. (3) În toate cazurile, pentru opozabilitate fa de ter i, inventarul se anexeaz la conven ia matrimonial , supunându-se acelora i formalit i de publicitate ca i conven ia matrimonial . (4) În lipsa inventarului se prezum , pân la proba contrar , c dreptul de proprietate exclusiv apar ine so ului posesor. (5) Dac bunul a fost dobândit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei condi ii de form pentru validitate ori unor cerin e de publicitate, dreptul de proprietate exclusiv nu se poate dovedi decât prin înscrisul care îndepline te formele cerute de lege. ART. 362 Bunurile proprietate comun pe cote-p i (1) Bunurile dobândite împreun de so i apar in acestora în proprietate comun pe cote-p i, în condi iile legii. (2) Dovada copropriet ii se face în condi iile art. 361, care se aplic în mod corespunz tor. ART. 363 Folosin a bunurilor celuilalt so (1) So ul care se folose te de bunurile celuilalt so f împotrivirea acestuia din urm are obliga iile unui uzufructuar, cu excep ia celor prev zute la art. 723, 726 i 727. El este dator s restituie numai fructele


existente la data solicit rii lor de c tre cel lalt so sau, dup caz, la data încet rii ori schimb rii regimului matrimonial. (2) Dac unul dintre so i încheie singur un act prin care dobânde te un bun, folosindu-se, în tot sau în parte, de bunuri apar inând celuilalt so , acesta din urm poate alege, în propor ia bunurilor proprii folosite f acordul s u, între a reclama pentru sine proprietatea bunului achizi ionat i a pretinde daune-interese de la so ul dobânditor. Proprietatea nu poate fi îns reclamat decât înainte ca so ul dobânditor s dispun de bunul dobândit, cu excep ia cazului în care ter ul dobânditor a cunoscut c bunul a fost achizi ionat de c tre so ul vânz tor prin valorificarea bunurilor celuilalt so . ART. 364 R spunderea pentru obliga iile personale (1) Niciunul dintre so i nu poate fi inut de obliga iile n scute din acte vâr ite de cel lalt so . (2) Cu toate acestea, so ii r spund solidar pentru obliga iile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obi nuite ale c toriei i a celor legate de cre terea i educarea copiilor. ART. 365 Dreptul de reten ie La încetarea regimului separa iei de bunuri, fiecare dintre so i are un drept de reten ie asupra bunurilor celuilalt pân la acoperirea integral a datoriilor pe care le au unul fa de cel lalt. SEC IUNEA a 4-a Regimul comunit

ii conven ionale

ART. 366 Domeniul de aplicare Regimul comunit ii conven ionale se aplic atunci când, în condi iile i limitele prev zute în prezenta sec iune, se derog , prin conven ie matrimonial , de la dispozi iile privind regimul comunit ii legale. ART. 367 Obiectul conven iei matrimoniale În cazul în care se adopt comunitatea conven ional , conven ia matrimonial se poate referi la unul sau mai multe dintre urm toarele aspecte: a) includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii n scute înainte ori dup încheierea c toriei, cu excep ia bunurilor prev zute la art. 340 lit. b) i c); b) restrângerea comunit ii la bunurile sau datoriile anume determinate în conven ia matrimonial , indiferent dac sunt dobândite ori, dup caz, n scute înainte sau în timpul c toriei, cu excep ia obliga iilor prev zute la art. 351 lit. c); c) obligativitatea acordului ambilor so i pentru încheierea anumitor acte de administrare; în acest caz, dac unul dintre so i se afl în imposibilitate de a- i exprima voin a sau se opune în mod abuziv, cel lalt so poate s încheie singur actul, îns numai cu încuviin area prealabil a instan ei de tutel ; d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natur sau, dac acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunit ii; e) modalit i privind lichidarea comunit ii conven ionale. ART. 368 Alte dispozi ii aplicabile În m sura în care prin conven ie matrimonial nu se prevede altfel, regimul juridic al comunit ii conven ionale se completeaz cu dispozi iile legale privind regimul comunit ii legale.


SEC IUNEA a 5-a Modificarea regimului matrimonial §1. Modificarea conven ional ART. 369 Condi ii (1) Dup cel pu in un an de la încheierea c toriei, so ii pot, ori de câte ori doresc, s înlocuiasc regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori s îl modifice, cu respectarea condi iilor prev zute de lege pentru încheierea conven iilor matrimoniale. (2) Dispozi iile art. 291, 334, 335 i 361 sunt aplicabile în mod corespunz tor. (3) Creditorii prejudicia i prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula ac iunea revocatorie în termen de un an de la data la care au fost îndeplinite formalit ile de publicitate sau, dup caz, de când au luat cuno tin mai înainte de aceste împrejur ri pe alt cale. (4) Creditorii prev zu i la alin. (3) pot invoca oricând, pe cale de excep ie, inopozabilitatea modific rii sau lichid rii regimului matrimonial cute în frauda intereselor lor. §2. Modificarea judiciar ART. 370 Separa ia judiciar de bunuri (1) Dac regimul matrimonial al so ilor este cel al comunit ii legale sau conven ionale, instan a, la cererea unuia dintre so i, poate pronun a separa ia de bunuri, atunci când cel lalt so încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei. (2) Totodat , instan a va face aplicarea dispozi iilor art. 357. (3) Dispozi iile art. 291, 334, 335 i 361 se aplic în mod corespunz tor. ART. 371 Efectele între so i (1) Separa ia de bunuri pronun at de c tre instan face ca regimul matrimonial anterior s înceteze, iar so ilor li se aplic regimul matrimonial prev zut la art. 360-365. (2) Între so i, efectele separa iei se produc de la data formul rii cererii, cu excep ia cazului în care instan a, la cererea oric ruia dintre ei, dispune ca aceste efecte s li se aplice de la data desp irii în fapt. ART. 372 Efectele fa de ter i (1) Creditorii so ilor nu pot cere separa ia de bunuri, dar pot interveni în cauz . (2) Dispozi iile art. 369 alin. (3) i (4) se aplic în mod corespunz tor. CAP. VII Desfacerea c

toriei

SEC IUNEA 1 Cazurile de divor §1. Dispozi ii generale ART. 373 Motive de divor Divor ul poate avea loc:


a) prin acordul so ilor, la cererea ambilor so i sau a unuia dintre so i acceptat de cel lalt so ; b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre so i sunt grav v mate i continuarea c toriei nu mai este posibil ; c) la cererea unuia dintre so i, dup o separare în fapt care a durat cel pu in 2 ani; d) la cererea aceluia dintre so i a c rui stare de s tate face imposibil continuarea c toriei. §2. Divor ul prin acordul so ilor pe cale judiciar ART. 374 Condi ii (1) Divor ul prin acordul so ilor poate fi pronun at indiferent de durata toriei i indiferent dac exist sau nu copii minori rezulta i din torie. (2) Divor ul prin acordul so ilor nu poate fi admis dac unul dintre so i este pus sub interdic ie. (3) Instan a este obligat s verifice existen a consim mântului liber i neviciat al fiec rui so . §3. Divor ul prin acordul so ilor pe cale administrativ procedur notarial

sau prin

ART. 375 Condi ii (1) Dac so ii sunt de acord cu divor ul i nu au copii minori, n scu i din c torie, din afara c toriei sau adopta i, ofi erul de stare civil ori notarul public de la locul c toriei sau al ultimei locuin e comune a so ilor poate constata desfacerea c toriei prin acordul so ilor, eliberându-le un certificat de divor , potrivit legii. (2) Divor ul prin acordul so ilor poate fi constatat de notarul public i în cazul în care exist copii minori n scu i din c torie, din afara toriei sau adopta i, dac so ii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care s îl poarte dup divor , exercitarea autorit ii p rinte ti de c tre ambii p rin i, stabilirea locuin ei copiilor dup divor , modalitatea de p strare a leg turilor personale dintre p rintele separat i fiecare dintre copii, precum i stabilirea contribu iei p rin ilor la cheltuielile de cre tere, educare, înv tur i preg tire profesional a copiilor. Dac din raportul de anchet social rezult c acordul so ilor privind exercitarea în comun a autorit ii p rinte ti sau cel privind stabilirea locuin ei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5). (3) Dispozi iile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 376 Procedura (1) Cererea de divor se depune de so i împreun . Ofi erul de stare civil sau notarul public înregistreaz cererea i le acord un termen de reflec ie de 30 de zile. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), cererea de divor se poate depune la notarul public i prin mandatar cu procur autentic . (3) La expirarea acestui termen, so ii se prezint personal, iar ofi erul de stare civil sau, dup caz, notarul public verific dac so ii st ruie s divor eze i dac , în acest sens, consim mântul lor este liber i neviciat. (4) Dac so ii st ruie în divor , ofi erul de stare civil sau, dup caz, notarul public elibereaz certificatul de divor f s fac vreo men iune cu privire la culpa so ilor.


(5) Dispozi iile art. 383 alin. (1) i (3) se aplic în mod corespunz tor. Dac so ii nu se în eleg asupra numelui de familie pe care s îl poarte dup divor ori, în cazul prev zut la art. 375 alin. (2), asupra exercit rii în comun a drepturilor p rinte ti, ofi erul de stare civil sau, dup caz, notarul public emite o dispozi ie de respingere a cererii de divor i îndrum so ii s se adreseze instan ei de judecat , potrivit prevederilor art. 374. (6) Solu ionarea cererilor privind alte efecte ale divor ului asupra rora so ii nu se în eleg este de competen a instan ei judec tore ti. ART. 377 Men iunea în actul de c torie (1) Când cererea de divor este depus la prim ria unde s-a încheiat toria, ofi erul de stare civil , dup emiterea certificatului de divor , face cuvenita men iune în actul de c torie. (2) În cazul depunerii cererii la prim ria în a c rei raz teritorial so ii au avut ultima locuin comun , ofi erul de stare civil emite certificatul de divor i înainteaz , de îndat , o copie certificat de pe acesta la prim ria locului unde s-a încheiat c toria, spre a se face men iune în actul de c torie. (3) În cazul constat rii divor ului de c tre notarul public, acesta emite certificatul de divor i înainteaz , de îndat , o copie certificat de pe acesta la prim ria locului unde s-a încheiat c toria, spre a se face men iune în actul de c torie. ART. 378 Refuzul ofi erului de stare civil sau notarului public (1) Dac nu sunt îndeplinite condi iile art. 375, ofi erul de stare civil sau, dup caz, notarul public respinge cererea de divor . (2) Împotriva refuzului ofi erului de stare civil sau notarului public nu exist cale de atac, dar so ii se pot adresa cu cererea de divor instan ei de judecat , pentru a dispune desfacerea c toriei prin acordul lor sau în baza unui alt temei prev zut de lege. (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofi erului de stare civil sau notarului public de a constata desfacerea c toriei prin acordul so ilor i de a emite certificatul de divor , oricare dintre so i se poate adresa, pe cale separat , instan ei competente. §4. Divor ul din culp ART. 379 Condi ii (1) În cazul prev zut la art. 373 lit. b), divor ul se poate pronun a dac instan a stabile te culpa unuia dintre so i în destr marea c toriei. Cu toate acestea, dac din probele administrate rezult culpa ambilor so i, instan a poate pronun a divor ul din culpa lor comun , chiar dac numai unul dintre ei a f cut cerere de divor . Dac culpa apar ine în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388. (2) În ipoteza prev zut de art. 373 lit. c), divor ul se pronun din culpa exclusiv a so ului reclamant, cu excep ia situa iei în care pârâtul se declar de acord cu divor ul, când acesta se pronun f a se face men iune despre culpa so ilor. ART. 380 Continuarea ac iunii de divor (1) În situa ia prev zut la art. 379 alin. (1), dac so ul reclamant decedeaz în timpul procesului, mo tenitorii s i pot continua ac iunea de divor . (2) Ac iunea continuat de mo tenitori este admis numai dac instan a constat culpa exclusiv a so ului pârât.


§5. Divor ul din cauza st rii s

ii unui so

ART. 381 Condi iile divor ului În cazul prev zut la art. 373 lit. d), desfacerea c a se face men iune despre culpa so ilor.

toriei se pronun

SEC IUNEA a 2-a Efectele divor ului §1. Data desfacerii c

toriei

ART. 382 Data desfacerii c toriei (1) C toria este desf cut din ziua când hot rârea prin care s-a pronun at divor ul a r mas definitiv . (2) Prin excep ie, dac ac iunea de divor este continuat de mo tenitorii so ului reclamant, potrivit art. 380, c toria se socote te desf cut la data decesului. (3) În cazul prev zut de art. 375, c toria este desf cut pe data eliber rii certificatului de divor . §2. Efectele divor ului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre so i ART. 383 Numele de familie dup c torie (1) La desfacerea c toriei prin divor , so ii pot conveni s p streze numele purtat în timpul c toriei. Instan a ia act de aceast în elegere prin hot rârea de divor . (2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre so i sau de interesul superior al copilului, instan a poate s încuviin eze ca so ii s p streze numele purtat în timpul c toriei, chiar în lipsa unei în elegeri între ei. (3) Dac nu a intervenit o în elegere sau dac instan a nu a dat încuviin area, fiecare dintre fo tii so i poart numele dinaintea c toriei. ART. 384 Drepturile so ului divor at (1) Divor ul este considerat pronun at împotriva so ului din a c rui culp exclusiv s-a desf cut c toria. (2) So ul împotriva c ruia a fost pronun at divor ul pierde drepturile pe care legea sau conven iile încheiate anterior cu ter ii le atribuie acestuia. (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divor ului prin acordul so ilor. §3. Efectele divor ului cu privire la raporturile patrimoniale dintre so i I. Efecte cu privire la regimul matrimonial ART. 385 Încetarea regimului matrimonial (1) În cazul divor ului, regimul matrimonial înceteaz între so i la data introducerii cererii de divor . (2) Cu toate acestea, oricare dintre so i sau amândoi, împreun , în cazul divor ului prin acordul lor, pot cere instan ei de divor s constate c regimul matrimonial a încetat de la data separa iei în fapt.


(3) Prevederile acestui articol se aplic în mod corespunz tor i în cazul divor ului prev zut de art. 375. ART. 386 Actele încheiate în frauda celuilalt so (1) Actele men ionate la art. 346 alin. (2), precum i actele din care se nasc obliga ii în sarcina comunit ii, încheiate de unul dintre so i dup data introducerii cererii de divor sunt anulabile, dac au fost f cute în frauda celuilalt so . (2) Dispozi iile art. 345 alin. (4) r mân aplicabile. ART. 387 Opozabilitatea fa de ter i (1) Hot rârea judec toreasc prin care s-a pronun at divor ul i, dup caz, certificatul de divor prev zut la art. 375 sunt opozabile fa de ter i, în condi iile legii. (2) Dispozi iile art. 291, 334 i 335 sunt aplicabile în mod corespunz tor, inclusiv în cazul prev zut la art. 375. II. Dreptul la desp gubiri ART. 388 Acordarea desp gubirilor Distinct de dreptul la presta ia compensatorie prev zut la art. 390, so ul nevinovat, care sufer un prejudiciu prin desfacerea c toriei, poate cere so ului vinovat s îl desp gubeasc . Instan a de tutel solu ioneaz cererea prin hot rârea de divor . III. Obliga ia de între inere între fo tii so i ART. 389 Obliga ia de între inere (1) Prin desfacerea c toriei, obliga ia de între inere între so i înceteaz . (2) So ul divor at are dreptul la între inere, dac se afl în nevoie din pricina unei incapacit i de munc survenite înainte de c torie ori în timpul c toriei. El are drept la între inere i atunci când incapacitatea se ive te în decurs de un an de la desfacerea c toriei, îns numai dac incapacitatea este cauzat de o împrejurare în leg tur cu c toria. (3) Între inerea datorat potrivit dispozi iilor alin. (2) se stabile te pân la o p trime din venitul net al celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale i cu starea de nevoie a creditorului. Aceast între inere, împreun cu între inerea datorat copiilor, nu va putea dep i jum tate din venitul net al celui obligat la plat . (4) Când divor ul este pronun at din culpa exclusiv a unuia dintre so i, acesta nu beneficiaz de prevederile alin. (2) i (3) decât timp de un an de la desfacerea c toriei. (5) În afara altor cazuri prev zute de lege, obliga ia de între inere înceteaz prin rec torirea celui îndrept it. IV. Presta ia compensatorie ART. 390 Condi iile presta iei compensatorii (1) În cazul în care divor ul se pronun din culpa exclusiv a so ului pârât, so ul reclamant poate beneficia de o presta ie care s compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divor ul l-ar determina în condi iile de via ale celui care o solicit .


(2) Presta ia compensatorie se poate acorda numai în cazul în care toria a durat cel pu in 20 de ani. (3) So ul care solicit presta ia compensatorie nu poate cere de la fostul u so i pensie de între inere, în condi iile art. 389. ART. 391 Stabilirea presta iei compensatorii (1) Presta ia compensatorie nu se poate solicita decât odat cu desfacerea toriei. (2) La stabilirea presta iei compensatorii se ine seama atât de resursele so ului care o solicit , cât i de mijloacele celuilalt so din momentul divor ului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum i de orice alte împrejur ri previzibile de natur s le modifice, cum ar fi vârsta i starea de s tate a so ilor, contribu ia la cre terea copiilor minori pe care a avut-o i urmeaz s o aib fiecare so , preg tirea profesional , posibilitatea de a desf ura o activitate produc toare de venituri i altele asemenea. ART. 392 Forma presta iei compensatorii (1) Presta ia compensatorie poate fi stabilit în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natur , sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apar in debitorului. (2) Renta poate fi stabilit într-o cot procentual din venitul debitorului sau într-o sum de bani determinat . (3) Renta i uzufructul se pot constitui pe toat durata vie ii celui care solicit presta ia compensatorie sau pentru o perioad mai scurt , care se stabile te prin hot rârea de divor . ART. 393 Garan ii Instan a, la cererea so ului creditor, îl poate obliga pe so ul debitor s constituie o garan ie real sau s dea cau iune pentru a asigura executarea rentei. ART. 394 Modificarea presta iei compensatorii (1) Instan a poate m ri sau mic ora presta ia compensatorie, dac se modific , în mod semnificativ, mijloacele debitorului i resursele creditorului. (2) În cazul în care presta ia compensatorie const într-o sum de bani, aceasta se indexeaz de drept, trimestrial, în func ie de rata infla iei. ART. 395 Încetarea presta iei compensatorii Presta ia compensatorie înceteaz prin decesul unuia dintre so i, prin rec torirea so ului creditor, precum i atunci când acesta ob ine resurse de natur s îi asigure condi ii de via asem toare celor din timpul toriei. §4. Efectele divor ului cu privire la raporturile dintre p rin i lor minori

i copiii

ART. 396 Raporturile dintre p rin ii divor i i copiii lor minori (1) Instan a de tutel hot te, odat cu pronun area divor ului, asupra raporturilor dintre p rin ii divor i i copiii lor minori, inând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchet psihosocial , precum i, dac este cazul, de învoiala p rin ilor, pe care îi ascult . (2) Dispozi iile art. 264 sunt aplicabile. ART. 397


Exercitarea autorit ii p rinte ti de c tre ambii p rin i Dup divor , autoritatea p rinteasc revine în comun ambilor p rin i, afar de cazul în care instan a decide altfel. ART. 398 Exercitarea autorit ii p rinte ti de c tre un singur p rinte (1) Dac exist motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instan a hot te ca autoritatea p rinteasc s fie exercitat numai de c tre unul dintre p rin i. (2) Cel lalt p rinte p streaz dreptul de a veghea asupra modului de cre tere i educare a copilului, precum i dreptul de a consim i la adop ia acestuia. ART. 399 Exercitarea autorit ii p rinte ti de c tre alte persoane (1) În mod excep ional, instan a de tutel poate hot rî plasamentul copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan , cu consim mântul acestora, sau într-o institu ie de ocrotire. Acestea exercit drepturile i îndatoririle care revin p rin ilor cu privire la persoana copilului. (2) Instan a stabile te dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de c tre p rin i în comun sau de c tre unul dintre ei. ART. 400 Locuin a copilului dup divor (1) În lipsa în elegerii dintre p rin i sau dac aceasta este contrar interesului superior al copilului, instan a de tutel stabile te, odat cu pronun area divor ului, locuin a copilului minor la p rintele cu care locuie te în mod statornic. (2) Dac pân la divor copilul a locuit cu ambii p rin i, instan a îi stabile te locuin a la unul dintre ei, inând seama de interesul s u superior. (3) În mod excep ional, i numai dac este în interesul superior al copilului, instan a poate stabili locuin a acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consim mântul acestora, ori la o institu ie de ocrotire. Acestea exercit supravegherea copilului i îndeplinesc toate actele obi nuite privind s tatea, educa ia i înv tura sa. ART. 401 Drepturile p rintelui separat de copil (1) În cazurile prev zute la art. 400, p rintele sau, dup caz, p rin ii separa i de copilul lor au dreptul de a avea leg turi personale cu acesta. (2) În caz de neîn elegere între p rin i, instan a de tutel decide cu privire la modalit ile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil. ART. 402 Stabilirea contribu iei p rin ilor (1) Instan a de tutel , prin hot rârea de divor , stabile te contribu ia fiec rui p rinte la cheltuielile de cre tere, educare, înv tur i preg tire profesional a copiilor. (2) Dispozi iile titlului V privind obliga ia de între inere se aplic în mod corespunz tor. ART. 403 Modificarea m surilor luate cu privire la copil În cazul schimb rii împrejur rilor, instan a de tutel poate modifica surile cu privire la drepturile i îndatoririle p rin ilor divor i fa de copiii lor minori, la cererea oric ruia dintre p rin i sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institu iei de ocrotire, a institu iei publice specializate pentru protec ia copilului sau a procurorului. ART. 404 Raporturile dintre p rin i i copiii lor minori în alte cazuri


În cazul prev zut la art. 293 alin. (2), instan a hot te asupra raporturilor dintre p rin i i copiii lor minori, dispozi iile art. 396-403 fiind aplicabile în mod corespunz tor. TITLUL III Rudenia CAP. I Dispozi ii generale ART. 405 No iune (1) Rudenia fireasc este leg tura bazat pe descenden a unei persoane dintr-o alt persoan sau pe faptul c mai multe persoane au un ascendent comun. (2) Rudenia civil este leg tura rezultat din adop ia încheiat în condi iile prev zute de lege. ART. 406 Rudenia în linie dreapt sau colateral (1) Rudenia este în linie dreapt în cazul descenden ei unei persoane dintr-o alt persoan i poate fi ascendent sau descendent . (2) Rudenia este în linie colateral atunci când rezult din faptul c mai multe persoane au un ascendent comun. (3) Gradul de rudenie se stabile te astfel: a) în linie dreapt , dup num rul na terilor: astfel, copiii i p rin ii sunt rude de gradul întâi, nepo ii i bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colateral , dup num rul na terilor, urcând de la una dintre rude pân la ascendentul comun i coborând de la acesta pân la cealalt rud ; astfel, fra ii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau m tu a i nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea. ART. 407 Afinitatea (1) Afinitatea este leg tura dintre un so i rudele celuilalt so . (2) Rudele so ului sunt, în aceea i linie i acela i grad, afinii celuilalt so . CAP. II Filia ia SEC IUNEA 1 Stabilirea filia iei §1. Dispozi ii generale ART. 408 Modurile de stabilire a filia iei (1) Filia ia fa de mam rezult din faptul na terii; ea se poate stabili i prin recunoa tere sau prin hot râre judec toreasc . (2) Filia ia fa de tat l din c torie se stabile te prin efectul prezum iei de paternitate. (3) Filia ia fa de tat l din afara c toriei se stabile te prin recunoa tere sau prin hot râre judec toreasc , dup caz. ART. 409 Dovada filia iei (1) Filia ia se dovede te prin actul de na tere întocmit în registrul de stare civil , precum i cu certificatul de na tere eliberat pe baza acestuia.


(2) În cazul copilului din c torie, dovada se face prin actul de na tere i prin actul de c torie al p rin ilor, trecute în registrele de stare civil , precum i prin certificatele de stare civil corespunz toare. ART. 410 Posesia de stat (1) Posesia de stat este starea de fapt care indic leg turile de filia ie i rudenie dintre copil i familia din care se pretinde c face parte. Ea const , în principal, în oricare dintre urm toarele împrejur ri: a) o persoan se comport fa de un copil ca fiind al s u, îngrijindu-se de cre terea i educarea sa, iar copilul se comport fa de aceast persoan ca fiind p rintele s u; b) copilul este recunoscut de c tre familie, în societate i, când este cazul, de c tre autorit ile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde c este p rintele s u; c) copilul poart numele persoanei despre care se pretinde c este rintele s u. (2) Posesia de stat trebuie s fie continu , pa nic , public i neechivoc . ART. 411 Posesia de stat conform cu actul de na tere (1) Nicio persoan nu poate reclama o alt filia ie fa de mam decât aceea ce rezult din actul s u de na tere i posesia de stat conform cu acesta. (2) Nimeni nu poate contesta filia ia fa de mam a persoanei care are o posesie de stat conform cu actul s u de na tere. (3) Cu toate acestea, dac printr-o hot râre judec toreasc s-a stabilit a avut loc o substituire de copil ori c a fost înregistrat ca mam a unui copil o alt femeie decât aceea care l-a n scut, se poate face dovada adev ratei filia ii cu orice mijloc de prob . ART. 412 Timpul legal al concep iunii (1) Intervalul de timp cuprins între a trei suta i a o sut optzecea zi dinaintea na terii copilului este timpul legal al concep iunii. El se calculeaz zi cu zi. (2) Prin mijloace de prob tiin ifice se poate face dovada concep iunii copilului într-o anumit perioad din intervalul de timp prev zut la alin. (1) sau chiar în afara acestui interval. ART. 413 Domeniul de aplicare Dispozi iile prezentului capitol referitoare la copil sunt aplicabile i persoanei majore a c rei filia ie este cercetat . §2. Prezum ia de paternitate ART. 414 Prezum ia de paternitate (1) Copilul n scut sau conceput în timpul c toriei are ca tat pe so ul mamei. (2) Paternitatea poate fi t duit , dac este cu neputin ca so ul mamei fie tat l copilului. §3. Recunoa terea copilului ART. 415 Felurile recunoa terii


(1) Dac na terea nu a fost înregistrat în registrul de stare civil sau copilul a fost trecut în registrul de stare civil ca n scut din p rin i necunoscu i, mama îl poate recunoa te pe copil. (2) Copilul conceput i n scut în afara c toriei poate fi recunoscut de tre tat l s u. (3) Dup moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dac a l sat descenden i fire ti. ART. 416 Formele recunoa terii (1) Recunoa terea poate fi f cut prin declara ie la serviciul de stare civil , prin înscris autentic sau prin testament. (2) Dac recunoa terea este f cut prin înscris autentic, o copie a acestuia este trimis din oficiu serviciului de stare civil competent, pentru a se face men iunea corespunz toare în registrele de stare civil . (3) Recunoa terea, chiar dac a fost f cut prin testament, este irevocabil . ART. 417 Recunoa terea de c tre minorul nec torit Minorul nec torit îl poate recunoa te singur pe copilul s u, dac are discern mânt la momentul recunoa terii. ART. 418 Nulitatea absolut a recunoa terii Recunoa terea este lovit de nulitate absolut dac : a) a fost recunoscut un copil a c rui filia ie, stabilit potrivit legii, nu a fost înl turat . Cu toate acestea, dac filia ia anterioar a fost înl turat prin hot râre judec toreasc , recunoa terea este valabil ; b) a fost f cut dup decesul copilului, iar acesta nu a l sat descenden i fire ti; c) a fost f cut în alte forme decât cele prev zute de lege. ART. 419 Nulitatea relativ a recunoa terii (1) Recunoa terea poate fi anulat pentru eroare, dol sau violen . (2) Prescrip ia dreptului la ac iune începe s curg de la data încet rii violen ei ori, dup caz, a descoperirii erorii sau dolului. ART. 420 Contestarea recunoa terii de filia ie (1) Recunoa terea care nu corespunde adev rului poate fi contestat oricând i de orice persoan interesat . (2) Dac recunoa terea este contestat de cel lalt p rinte, de copilul recunoscut sau de descenden ii acestuia, dovada filia iei este în sarcina autorului recunoa terii sau a mo tenitorilor s i. §4. Ac iuni privind filia ia I. Contestarea filia iei ART. 421 Ac iunea în contesta ia filia iei (1) Orice persoan interesat poate contesta oricând, prin ac iune în justi ie, filia ia stabilit printr-un act de na tere ce nu este conform cu posesia de stat. (2) În acest caz, filia ia se dovede te prin certificatul medical constatator al na terii, prin expertiza medico-legal de stabilire a filia iei sau, în lipsa certificatului ori în cazul imposibilit ii efectu rii expertizei, prin orice mijloc de prob , inclusiv prin posesia de stat.


(3) Cu toate acestea, dovada filia iei nu se face prin martori decât în cazul prev zut la art. 411 alin. (3) sau atunci când exist înscrisuri care fac demn de crezare ac iunea formulat . II. Ac iunea în stabilirea filia iei fa

de mam

ART. 422 Ac iunea în stabilirea maternit ii În cazul în care, din orice motiv, dovada filia iei fa de mam nu se poate face prin certificatul constatator al na terii ori în cazul în care se contest realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al na terii, filia ia fa de mam se poate stabili printr-o ac iune în stabilirea maternit ii, în cadrul c reia pot fi administrate orice mijloace de prob . ART. 423 Regimul juridic al ac iunii în stabilirea maternit ii (1) Dreptul la ac iunea în stabilirea filia iei fa de mam apar ine copilului i se porne te, în numele acestuia, de c tre reprezentantul s u legal. (2) Ac iunea poate s fie pornit sau, dup caz, continuat i de mo tenitorii copilului, în condi iile legii. (3) Ac iunea poate fi introdus i împotriva mo tenitorilor pretinsei mame. (4) Dreptul la ac iune este imprescriptibil. (5) Dac îns copilul a decedat înainte de a introduce ac iunea, mo tenitorii s i pot s o introduc în termen de un an de la data decesului. III. Ac iunea în stabilirea paternit

ii din afara c

toriei

ART. 424 Stabilirea paternit ii prin hot râre judec toreasc Dac tat l din afara c toriei nu îl recunoa te pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hot râre judec toreasc . ART. 425 Ac iunea în stabilirea paternit ii (1) Ac iunea în stabilirea paternit ii din afara c toriei apar ine copilului i se porne te în numele lui de c tre mam , chiar dac este minor , sau de c tre reprezentantul lui legal. (2) Ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat i de mo tenitorii copilului, în condi iile legii. (3) Ac iunea în stabilirea paternit ii poate fi pornit i împotriva mo tenitorilor pretinsului tat . ART. 426 Prezum ia filia iei fa de pretinsul tat (1) Paternitatea se prezum dac se dovede te c pretinsul tat a convie uit cu mama copilului în perioada timpului legal al concep iunii. (2) Prezum ia este înl turat dac pretinsul tat dovede te c este exclus ca el s îl fi conceput pe copil. ART. 427 Termenul de prescrip ie (1) Dreptul la ac iunea în stabilirea paternit ii nu se prescrie în timpul vie ii copilului. (2) Dispozi iile art. 423 alin. (5) se aplic în mod corespunz tor. ART. 428 Desp gubiri (1) Mama copilului poate cere pretinsului tat s îi pl teasc jum tate din: a) cheltuielile na terii i ale lehuziei;


b) cheltuielile f cute cu între inerea ei în timpul sarcinii i în perioada de lehuzie. (2) Mama poate solicita aceste desp gubiri chiar i atunci când copilul sa n scut mort sau a murit înainte de pronun area hot rârii privind stabilirea paternit ii. (3) Dreptul la ac iune al mamei se prescrie în termen de 3 ani de la na terea copilului. (4) Mama nu poate cere aceste desp gubiri dac nu a formulat i ac iune pentru stabilirea paternit ii. (5) În afara cheltuielilor prev zute la alin. (1), mama i mo tenitorii ei au dreptul la desp gubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun. IV. Ac iuni privind filia ia fa

de tat l din c

torie

ART. 429 Ac iunea în t gada paternit ii (1) Ac iunea în t gada paternit ii poate fi pornit de so ul mamei, de mam , de tat l biologic, precum i de copil. Ea poate fi pornit sau, dup caz, continuat i de mo tenitorii acestora, în condi iile legii. (2) Ac iunea se introduce de c tre so ul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, ac iunea se porne te împotriva mamei sale i, dac este cazul, a altor mo tenitori ai s i. (3) Dac so ul este pus sub interdic ie, ac iunea poate fi pornit de tutore, iar în lips , de un curator numit de instan a judec toreasc . (4) Mama sau copilul poate introduce ac iunea împotriva so ului. Dac acesta este decedat, ac iunea se porne te împotriva mo tenitorilor lui. (5) Tat l biologic poate introduce ac iunea împotriva so ului mamei i a copilului. Dac ace tia sunt deceda i, ac iunea se porne te împotriva mo tenitorilor. ART. 430 T gada paternit ii de c tre so ul mamei (1) So ul mamei poate introduce ac iunea în t gada paternit ii în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care so ul a cunoscut c este prezumat tat al copilului, fie de la o dat ulterioar , când a aflat c prezum ia nu corespunde realit ii. (2) Termenul nu curge împotriva so ului pus sub interdic ie judec toreasc i, chiar dac ac iunea nu a fost pornit de tutore, ea poate fi introdus de so în termen de 3 ani de la data ridic rii interdic iei. (3) Dac so ul a murit înainte de împlinirea termenul men ionat la alin. (1), f a porni ac iunea, aceasta poate fi pornit de c tre mo tenitori în termen de un an de la data decesului. ART. 431 T gada paternit ii de c tre mam (1) Ac iunea în t gada paternit ii poate fi pornit de c tre mam în termen de 3 ani de la data na terii copilului. (2) Dispozi iile art. 429 alin. (3) i art. 430 alin. (2) i (3) se aplic în mod corespunz tor. ART. 432 T gada paternit ii de c tre pretinsul tat biologic (1) Ac iunea în t gada paternit ii introdus de c tre cel care se pretinde tat biologic poate fi admis numai dac acesta face dovada paternit ii sale fa de copil. (2) Dreptul la ac iune nu se prescrie în timpul vie ii tat lui biologic. Dac acesta a decedat, ac iunea poate fi formulat de mo tenitorii s i în termen de cel mult un an de la data decesului. (3) Dispozi iile art. 429 alin. (3) se aplic în mod corespunz tor.


ART. 433 T gada paternit ii de c tre copil i de c tre mo tenitori (1) Ac iunea în t gada paternit ii se porne te de copil, în timpul minorit ii sale, prin reprezentantul s u legal. (2) Dreptul la ac iune nu se prescrie în timpul vie ii copilului. (3) Dispozi iile art. 423 alin. (5) i art. 429 alin. (3) se aplic în mod corespunz tor. ART. 434 Contestarea filia iei fa de tat l din c torie Orice persoan interesat poate cere, oricând, instan ei s constate c nu sunt întrunite condi iile pentru ca prezum ia de paternitate s se aplice unui copil înregistrat în actele de stare civil ca fiind n scut din c torie. V. Dispozi ii comune privind ac iunile referitoare la filia ie ART. 435 Filia ia legal stabilit (1) Atât timp cât o leg tur de filia ie legal stabilit nu a fost contestat în justi ie, nu se poate stabili, pe nicio cale, o alt filia ie. (2) Dispozi iile art. 99 alin. (4) r mân aplicabile. ART. 436 Citarea p rin ilor i a copilului P rin ii i copilul vor fi cita i în toate cauzele referitoare la filia ie, chiar i atunci când nu au calitatea de reclamant sau de pârât. ART. 437 Inadmisibilitatea renun rii (1) În ac iunile privitoare la filia ie nu se poate renun a la drept. (2) De asemenea, cel care introduce o ac iune privitoare la filia ie în numele unui copil sau al unei persoane puse sub interdic ie judec toreasc , precum i copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de ac iune nu pot renun a la judecarea ei. ART. 438 Situa ia copilului (1) Prin hot rârea de admitere a ac iunii instan a se pronun i cu privire la stabilirea numelui copilului, exercitarea autorit ii p rinte ti i obliga ia p rin ilor de a-l între ine pe copil. (2) În cazul în care admite o ac iune în contestarea filia iei, instan a poate stabili, dac este cazul, modul în care copilul p streaz leg turi personale cu acela care l-a crescut. ART. 439 Ac iunea formulat în caz de mo tenire vacant În cazul în care, potrivit legii, o ac iune privitoare la filia ie poate fi pornit împotriva mo tenitorilor, iar mo tenirea este vacant , ac iunea poate fi introdus împotriva comunei, ora ului sau, dup caz, municipiului de la locul deschiderii mo tenirii. Citarea în proces a renun torilor, dac exist , este obligatorie. ART. 440 Efectele stabilirii filia iei asupra unui proces penal În cazul infrac iunilor a c ror calificare presupune existen a unui raport de filia ie care nu este legal stabilit, hot rârea penal nu poate fi pronun at înainte de r mânerea definitiv a hot rârii civile privitoare la raportul de filia ie. SEC IUNEA a 2-a Reproducerea uman ART. 441

asistat

medical cu ter

donator


Regimul filia iei (1) Reproducerea uman asistat medical cu ter donator nu determin nicio leg tur de filia ie între copil i donator. (2) În acest caz, nicio ac iune în r spundere nu poate fi pornit împotriva donatorului. (3) P rin i, în sensul dat de prezenta sec iune, nu pot fi decât un b rbat i o femeie sau o femeie singur . ART. 442 Condi ii (1) P rin ii care, pentru a avea un copil, doresc s recurg la reproducerea asistat medical cu ter donator trebuie s î i dea consim mântul în prealabil, în condi ii care s asigure deplina confiden ialitate, în fa a unui notar public care s le explice, în mod expres, consecin ele actului lor cu privire la filia ie. (2) Consim mântul r mâne f efect în cazul decesului, al formul rii unei cereri de divor sau al separa iei în fapt, survenite anterior momentului concep iunii realizate în cadrul reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în fa a medicului chemat s asigure asisten a pentru reproducerea cu ter donator. ART. 443 Contestarea filia iei (1) Nimeni nu poate contesta filia ia copilului pentru motive ce in de reproducerea asistat medical i nici copilul astfel n scut nu poate contesta filia ia sa. (2) Cu toate acestea, so ul mamei poate t dui paternitatea copilului, în condi iile legii, dac nu a consim it la reproducerea asistat medical realizat cu ajutorul unui ter donator. (3) În cazul în care copilul nu a fost conceput în acest mod, dispozi iile privind t duirea paternit ii r mân aplicabile. ART. 444 R spunderea tat lui Cel care, dup ce a consim it la reproducerea asistat medical cu ter donator, nu recunoa te copilul astfel n scut în afara c toriei r spunde fa de mam i fa de copil. În acest caz, paternitatea copilului este stabilit pe cale judec toreasc în condi iile art. 411 i 423. ART. 445 Confiden ialitatea informa iilor (1) Orice informa ii privind reproducerea uman asistat medical sunt confiden iale. (2) Cu toate acestea, în cazul în care, în lipsa unor astfel de informa ii, exist riscul unui prejudiciu grav pentru s tatea unei persoane astfel concepute sau a descenden ilor acesteia, instan a poate autoriza transmiterea lor, în mod confiden ial, medicului sau autorit ilor competente. (3) De asemenea, oricare dintre descenden ii persoanei astfel concepute poate s se prevaleze de acest drept, dac faptul de a fi privat de informa iile pe care le cere poate s prejudicieze grav s tatea sa ori pe cea a unei persoane care îi este apropiat . ART. 446 Raporturile dintre tat i copil Tat l are acelea i drepturi i obliga ii fa de copilul n scut prin reproducere asistat medical cu ter donator ca i fa de un copil n scut prin concep iune natural . ART. 447 Reguli aplicabile Reproducerea uman asistat medical cu ter donator, regimul s u juridic, asigurarea confiden ialit ii informa iilor care in de aceasta, precum i modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege special .


SEC IUNEA a 3-a Situa ia legal a copilului ART. 448 Egalitatea în drepturi a copiilor Copilul din afara c toriei a c rui filia ie a fost stabilit potrivit legii are, fa de fiecare p rinte i rudele acestuia, aceea i situa ie ca i aceea a unui copil din c torie. ART. 449 Numele copilului din c torie (1) Copilul din c torie ia numele de familie comun al p rin ilor s i. (2) Dac p rin ii nu au un nume comun, copilul ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. În acest caz numele copilului se stabile te prin acordul p rin ilor i se declar , odat cu na terea copilului, la serviciul de stare civil . (3) În lipsa acordului p rin ilor, instan a de tutel hot te i comunic de îndat hot rârea r mas definitiv la serviciul de stare civil unde a fost înregistrat na terea. ART. 450 Numele copilului din afara c toriei (1) Copilul din afara c toriei ia numele de familie al aceluia dintre rin i fa de care filia ia a fost mai întâi stabilit . (2) În cazul în care filia ia a fost stabilit ulterior i fa de cel lalt p rinte, copilul, prin acordul p rin ilor, poate lua numele de familie al p rintelui fa de care i-a stabilit filia ia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declar de c tre rin i, împreun , la serviciul de stare civil la care a fost înregistrat na terea. În lipsa acordului p rin ilor se aplic dispozi iile art. 449 alin. (3). (3) În cazul în care copilul i-a stabilit filia ia în acela i timp fa de ambii p rin i, se aplic în mod corespunz tor dispozi iile art. 449 alin. (2) i (3). CAP. III Adop ia SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 451 No iune Adop ia este opera iunea juridic prin care se creeaz leg tura de filia ie între adoptator i adoptat, precum i leg turi de rudenie între adoptat i rudele adoptatorului. ART. 452 Principiile adop iei Adop ia este supus cumulativ urm toarelor principii: a) interesul superior al copilului; b) necesitatea de a asigura cre terea i educarea copilului într-un mediu familial; c) continuitatea cre terii i educ rii copilului, inându-se seama de originea sa etnic , lingvistic , religioas i cultural ; d) celeritatea în îndeplinirea oric ror acte referitoare la procedura adop iei. ART. 453 Adop ia interna ional


Condi iile i procedura adop iei interna ionale, ca i efectele acesteia asupra cet eniei copilului se stabilesc prin lege special . ART. 454 Procedura adop iei (1) Adop ia se încuviin eaz de c tre instan a de tutel , dac este în interesul superior al copilului i sunt îndeplinite toate celelalte condi ii prev zute de lege. (2) Procedura adop iei este reglementat prin lege special . SEC IUNEA a 2-a Condi iile de fond ale adop iei §1. Persoanele care pot fi adoptate ART. 455 Vârsta adoptatului (1) Copilul poate fi adoptat pân la dobândirea capacit ii depline de exerci iu. (2) Cu toate acestea, poate fi adoptat , în condi iile legii, i persoana care a dobândit capacitate deplin de exerci iu, dac a fost crescut în timpul minorit ii de c tre cel care dore te s o adopte. ART. 456 Pluralitatea de adopta i - fra i i surori Adop ia fra ilor, indiferent de sex, de c tre persoane sau familii diferite se poate face numai dac acest lucru este în interesul lor superior. ART. 457 Interzicerea adop iei între fra i Adop ia între fra i, indiferent de sex, este interzis . ART. 458 Situa ia so ilor Adop ia a 2 so i sau fo ti so i de c tre acela i adoptator sau familie adoptatoare, precum i adop ia între so i sau fo ti so i sunt interzise. §2. Persoanele care pot adopta ART. 459 Capacitatea i starea de s tate Persoanele care nu au capacitate deplin de exerci iu, precum i persoanele cu boli psihice i handicap mintal nu pot adopta. ART. 460 Diferen a de vârst (1) Adoptatorul trebuie s fie cu cel pu in 18 ani mai în vârst decât adoptatul. (2) Pentru motive temeinice, instan a de tutel poate încuviin a adop ia chiar dac diferen a de vârst dintre adoptat i adoptator este mai mic decât 18 ani, dar nu mai pu in de 16 ani. ART. 461 Condi iile morale i materiale (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie s îndeplineasc garan iile morale i condi iile materiale necesare cre terii, educ rii i dezvolt rii armonioase a copilului. (2) Îndeplinirea condi iilor prev zute la alin. (1) se atest de c tre autorit ile competente, potrivit legii speciale. ART. 462 Adop ia simultan sau succesiv (1) Dou persoane nu pot adopta împreun , nici simultan i nici succesiv, cu excep ia cazului în care sunt so i so ie.


(2) Cu toate acestea, o nou adop ie poate fi încuviin at atunci când: a) adoptatorul sau so ii adoptatori au decedat; în acest caz, adop ia anterioar se consider desf cut pe data r mânerii definitive a hot rârii judec tore ti de încuviin are a noii adop ii; b) adop ia anterioar a încetat din orice alt motiv. (3) Dou persoane de acela i sex nu pot adopta împreun . §3. Consim

mântul la adop ie

ART. 463 Persoanele care consimt la adop ie (1) Pentru încheierea unei adop ii este necesar consim mântul urm toarelor persoane: a) p rin ii fire ti ori, dup caz, tutorele copilului ai c rui p rin i fire ti sunt deceda i, necunoscu i, declara i mor i sau disp ru i ori pu i sub interdic ie, în condi iile legii; b) adoptatul care a împlinit 10 ani; c) adoptatorul sau, dup caz, so ii din familia adoptatoare, când ace tia adopt împreun ; d) so ul celui care adopt , cu excep ia cazului în care lipsa discern mântului îl pune în imposibilitatea de a- i manifesta voin a. (2) Nu este valabil consim mântul dat în considerarea promisiunii sau ob inerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora. ART. 464 Situa ii speciale privind consim mântul p rin ilor (1) Dac unul dintre p rin ii fire ti este necunoscut, mort, declarat mort, precum i dac se afl , din orice motiv, în imposibilitate de a- i manifesta voin a, consim mântul celuilalt p rinte este îndestul tor. Când ambii p rin i se afl în una dintre aceste situa ii, adop ia se poate încheia consim mântul lor (2) P rintele sau p rin ii dec zu i din exerci iul drepturilor p rinte ti ori c rora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor p rinte ti streaz dreptul de a consim i la adop ia copilului. În aceste cazuri, consim mântul celui care exercit autoritatea p rinteasc este i el obligatoriu. (3) Persoana c torit care a adoptat un copil trebuie s consimt la adop ia aceluia i copil de c tre so ul s u. Consim mântul p rin ilor fire ti nu mai este necesar în acest caz. ART. 465 Libertatea consim mântului p rin ilor P rin ii fire ti ai copilului sau, dup caz, tutorele trebuie s consimt la adop ie în mod liber, necondi ionat i numai dup ce au fost informa i în mod corespunz tor asupra consecin elor adop iei, în special asupra încet rii leg turilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine. ART. 466 Darea i revocarea consim mântului p rin ilor (1) Consim mântul la adop ie al p rin ilor fire ti sau, dup caz, al tutorelui poate fi dat numai dup trecerea unui termen de 60 de zile de la data na terii copilului. (2) Consim mântul dat în condi iile alin. (1) poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprim rii lui. ART. 467 Refuzul p rin ilor de a- i da consim mântul În mod excep ional, instan a de tutel poate trece peste refuzul rin ilor fire ti sau, dup caz, al tutorelui de a consim i la adop ie, dac se dovede te, cu orice mijloc de prob , c acesta este abuziv i instan a apreciaz c adop ia este în interesul superior al copilului, inând seama i


de opinia acestuia, dat în condi iile legii, cu motivarea expres a hot rârii în aceast privin . ART. 468 Condi iile exprim rii consim mântului Condi iile în care î i exprim consim mântul persoanele chemate s consimt la adop ie sunt reglementate prin lege special . SEC IUNEA a 3-a Efectele adop iei ART. 469 Data adop iei Adop ia produce efecte de la data r mânerii definitive a hot rârii judec tore ti prin care a fost încuviin at . ART. 470 Efectele asupra rudeniei (1) Prin adop ie se stabilesc filia ia dintre adoptat i cel care adopt , precum i leg turi de rudenie între adoptat i rudele adoptatorului. (2) Raporturile de rudenie înceteaz între adoptat i descenden ii s i, pe de o parte, i p rin ii fire ti i rudele acestora, pe de alt parte. (3) Când adoptator este so ul p rintelui firesc sau adoptiv, leg turile de rudenie ale adoptatului înceteaz numai în raport cu p rintele firesc i rudele p rintelui firesc care nu este c torit cu adoptatorul. ART. 471 Raporturile dintre adoptator i adoptat (1) Adoptatorul are fa de copilul adoptat drepturile i îndatoririle rintelui fa de copilul s u firesc. (2) În cazul în care cel care adopt este so ul p rintelui firesc al adoptatului, drepturile i îndatoririle p rinte ti se exercit de c tre adoptator i p rintele firesc c torit cu acesta. (3) Adoptatul are fa de adoptator drepturile i îndatoririle pe care le are orice persoan fa de p rin ii s i fire ti. ART. 472 Dec derea adoptatorului din exerci iul drepturilor p rinte ti Dac adoptatorul este dec zut din exerci iul drepturilor p rinte ti, instan a de tutel , inând seama de interesul superior al copilului, poate s instituie tutela sau una dintre m surile de protec ie prev zute de lege. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. ART. 473 Numele adoptatului (1) Copilul adoptat dobânde te prin adop ie numele de familie al celui care adopt . (2) Dac adop ia se face de c tre 2 so i ori de c tre so ul care adopt copilul celuilalt so , iar so ii au nume comun, copilul adoptat poart acest nume. În cazul în care so ii nu au nume de familie comun, ei sunt obliga i s declare instan ei care încuviin eaz adop ia numele pe care acesta urmeaz s îl poarte. Dac so ii nu se în eleg, hot te instan a. Dispozi iile art. 264 mân aplicabile. (3) Pentru motive temeinice, instan a, încuviin ând adop ia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare i cu consim mântul copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat. (4) În cazul adop iei unei persoane c torite, care poart un nume comun cu cel lalt so , so ul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consim mântul celuilalt so , dat în fa a instan ei care încuviin eaz adop ia.


(5) Pe baza hot rârii definitive de încuviin are a adop iei, serviciul de stare civil competent întocme te, în condi iile legii, un nou act de na tere al copilului, în care adoptatorii vor fi trecu i ca fiind p rin ii s i fire ti. Vechiul act de na tere se p streaz , men ionându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act. ART. 474 Informa iile cu privire la adop ie Informa iile cu privire la adop ie sunt confiden iale. Modul în care adoptatul este informat cu privire la adop ie i la familia sa de origine, precum i regimul juridic general al informa iilor privind adop ia se stabilesc prin lege special . SEC IUNEA a 4-a Încetarea adop iei ART. 475 Încetarea adop iei Adop ia înceteaz prin desfacere sau ca urmare a anul rii ori a constat rii nulit ii sale. ART. 476 Desfacerea adop iei (1) Adop ia este desf cut de drept în cazul prev zut la art. 462 alin. (2) lit. a). (2) De asemenea, adop ia poate fi desf cut în cazul în care fa de adoptat este necesar luarea unei m suri de protec ie prev zute de lege, dac desfacerea adop iei este în interesul superior al copilului. În acest caz, adop ia se consider desf cut la data r mânerii definitive a hot rârii judec tore ti prin care se dispune m sura de protec ie, în condi iile legii. ART. 477 Desfacerea adop iei la cererea adoptatorului (1) Adop ia poate fi desf cut la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, dac adoptatul a atentat la via a lor sau a ascenden ilor ori descenden ilor lor, precum i atunci când adoptatul s-a f cut vinovat fa de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeaps privativ de libertate de cel pu in 2 ani. (2) Dac adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adop ia poate fi desf cut la cererea celor care ar fi venit la mo tenire împreun cu adoptatul sau în lipsa acestuia. (3) Adop ia poate fi desf cut la cererea adoptatorului numai dup ce adoptatul a dobândit capacitate deplin de exerci iu, în condi iile legii, chiar dac faptele au fost s vâr ite anterior acestei date. ART. 478 Desfacerea adop iei la cererea adoptatului Adop ia poate fi desf cut la cererea adoptatului dac adoptatorul s-a cut vinovat fa de adoptat de faptele prev zute la art. 477. ART. 479 Anularea adop iei (1) Adop ia poate fi anulat la cererea oric rei persoane chemate s consimt la încheierea ei i al c rei consim mânt a fost viciat prin eroare asupra identit ii adoptatului, dol sau violen . (2) Ac iunea poate fi formulat în termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data încet rii violen ei, dar nu mai târziu de 2 ani de la încheierea adop iei. ART. 480 Nulitatea absolut a adop iei


(1) Sunt nule adop ia fictiv , precum i cea încheiat cu înc lcarea condi iilor de form sau de fond, dac , în acest din urm caz, legea nu o sanc ioneaz cu nulitatea relativ . (2) Adop ia este fictiv dac a fost încheiat în alt scop decât cel al ocrotirii interesului superior al copilului. (3) Ac iunea în constatarea nulit ii adop iei poate fi formulat de orice persoan interesat . ART. 481 Men inerea adop iei Instan a poate respinge cererea privind nulitatea dac men inerea adop iei este în interesul celui adoptat. Acesta este întotdeauna ascultat, dispozi iile art. 264 aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 482 Efectele încet rii adop iei (1) La încetarea adop iei, p rin ii fire ti ai copilului redobândesc drepturile i îndatoririle p rinte ti, cu excep ia cazului când instan a hot te c este în interesul superior al copilului s instituie tutela sau o alt m sur de protec ie a copilului, în condi iile legii. (2) De asemenea, adoptatul redobânde te numele de familie i, dup caz, prenumele avut înainte de încuviin area adop iei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instan a poate încuviin a ca acesta s p streze numele dobândit prin adop ie. (3) Adoptatul este întotdeauna ascultat în condi iile art. 264. TITLUL IV Autoritatea p rinteasc CAP. I Dispozi ii generale ART. 483 Autoritatea p rinteasc (1) Autoritatea p rinteasc este ansamblul de drepturi i îndatoriri care privesc atât persoana, cât i bunurile copilului i apar in în mod egal ambilor p rin i. (2) P rin ii exercit autoritatea p rinteasc numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, i îl asociaz pe copil la toate deciziile care îl privesc, inând cont de vârsta i de gradul s u de maturitate. (3) Ambii p rin i r spund pentru cre terea copiilor lor minori. ART. 484 Durata autorit ii p rinte ti Autoritatea p rinteasc se exercit pân la data când copilul dobânde te capacitatea deplin de exerci iu. ART. 485 Îndatorirea de respect Copilul datoreaz respect p rin ilor s i indiferent de vârsta sa. ART. 486 Neîn elegerile dintre p rin i Ori de câte ori exist neîn elegeri între p rin i cu privire la exerci iul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor p rinte ti, instan a de tutel , dup ce îi ascult pe p rin i i luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocial , hot te potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. CAP. II


Drepturile

i îndatoririle p rinte ti

ART. 487 Con inutul autorit ii p rinte ti P rin ii au dreptul i îndatorirea de a cre te copilul, îngrijind de tatea i dezvoltarea lui fizic , psihic i intelectual , de educa ia, înv tura i preg tirea profesional a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însu irilor i nevoilor copilului; ei sunt datori s dea copilului orientarea i sfaturile necesare exercit rii corespunz toare a drepturilor pe care legea le recunoa te acestuia. ART. 488 Îndatoririle specifice (1) P rin ii au îndatorirea de a cre te copilul în condi ii care s asigure dezvoltarea sa fizic , mental , spiritual , moral i social în mod armonios. (2) În acest scop, p rin ii sunt obliga i: a) s coopereze cu copilul i s îi respecte via a intim , privat i demnitatea; b) s prezinte i s permit informarea i l murirea copilului despre toate actele i faptele care l-ar putea afecta i s ia în considerare opinia acestuia; c) s ia toate m surile necesare pentru protejarea i realizarea drepturilor copilului; d) s coopereze cu persoanele fizice i persoanele juridice cu atribu ii în domeniul îngrijirii, educ rii i form rii profesionale a copilului. ART. 489 M surile disciplinare M surile disciplinare nu pot fi luate de p rin i decât cu respectarea demnit ii copilului. Sunt interzise luarea unor m suri, precum i aplicarea unor pedepse fizice, de natur a afecta dezvoltarea fizic , psihic sau starea emo ional a copilului. ART. 490 Drepturile p rintelui minor (1) P rintele minor care a împlinit vârsta de 14 ani are numai drepturile i îndatoririle p rinte ti cu privire la persoana copilului. (2) Drepturile i îndatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, dup caz, altei persoane, în condi iile legii. ART. 491 Religia copilului (1) P rin ii îndrum copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condi iile legii, inând seama de opinia, vârsta i de gradul de maturitate ale acestuia, f a-l putea obliga s adere la o anumit religie sau la un anumit cult religios. (2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul s î i aleag liber confesiunea religioas . ART. 492 Numele copilului P rin ii aleg prenumele i, când este cazul, numele de familie al copilului, în condi iile legii. ART. 493 Supravegherea copilului P rin ii au dreptul i îndatorirea de supraveghere a copilului minor. ART. 494 Rela iile sociale ale copilului P rin ii sau reprezentan ii legali ai copilului pot, numai în baza unor motive temeinice, s împiedice coresponden a i leg turile personale ale


copilului în vârst de pân la 14 ani. Neîn elegerile se solu ioneaz de c tre instan a de tutel , cu ascultarea copilului, în condi iile art. 264. ART. 495 Înapoierea copilului de la alte persoane (1) P rin ii pot cere oricând instan ei de tutel înapoierea copilului de la orice persoan care îl ine f drept. (2) Instan a de tutel poate respinge cererea numai dac înapoierea este dit contrar interesului superior al copilului. (3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. ART. 496 Locuin a copilului (1) Copilul minor locuie te la p rin ii s i. (2) Dac p rin ii nu locuiesc împreun , ace tia vor stabili, de comun acord, locuin a copilului. (3) În caz de neîn elegere între p rin i, instan a de tutel hot te, luând în considerare concluziile raportului de anchet psihosocial i ascultându-i pe p rin i i pe copil, dac a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozi iile art. 264 r mân aplicabile. (4) Locuin a copilului, stabilit potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbat f acordul p rin ilor decât în cazurile prev zute expres de lege. (5) P rintele la care copilul nu locuie te în mod statornic are dreptul de a avea leg turi personale cu minorul, la locuin a acestuia. Instan a de tutel poate limita exerci iul acestui drept, dac aceasta este în interesul superior al copilului. ART. 497 Schimbarea locuin ei copilului (1) Dac afecteaz exerci iul autorit ii sau al unor drepturi p rinte ti, schimbarea locuin ei copilului, împreun cu p rintele la care locuie te, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt p rinte. (2) În caz de neîn elegere între p rin i, hot te instan a de tutel potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchet psihosocial i ascultându-i pe p rin i. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. ART. 498 Schimbarea felului înv turii ori al preg tirii profesionale (1) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere p rin ilor s î i schimbe felul înv turii sau al preg tirii profesionale ori locuin a necesar des vâr irii înv turii ori preg tirii sale profesionale. (2) Dac p rin ii se opun, copilul poate sesiza instan a de tutel , iar aceasta hot te pe baza raportului de anchet psihosocial . Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. ART. 499 Obliga ia de între inere (1) Tat l i mama sunt obliga i, în solidar, s dea între inere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum i educa ia, înv tura i preg tirea sa profesional . (2) Dac minorul are un venit propriu care nu este îndestul tor, p rin ii au obliga ia de a-i asigura condi iile necesare pentru cre terea, educarea i preg tirea sa profesional . (3) P rin ii sunt obliga i s îl între in pe copilul devenit major, dac se afl în continuarea studiilor, pân la terminarea acestora, dar f a dep i vârsta de 26 de ani. (4) În caz de neîn elegere, întinderea obliga iei de între inere, felul i modalit ile execut rii, precum i contribu ia fiec ruia dintre p rin i se stabilesc de instan a de tutel pe baza raportului de anchet psihosocial .


ART. 500 Independen a patrimonial P rintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului i nici copilul asupra bunurilor p rintelui, în afar de dreptul la mo tenire i la între inere. ART. 501 Administrarea bunurilor copilului (1) P rin ii au dreptul i îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum i de a-l reprezenta în actele juridice civile ori de a-i încuviin a aceste acte, dup caz. (2) Dup împlinirea vârstei de 14 ani minorul î i exercit drepturile i i execut obliga iile singur, în condi iile legii, îns numai cu încuviin area p rin ilor i, dup caz, a instan ei de tutel . ART. 502 Alte dispozi ii aplicabile (1) Drepturile i îndatoririle p rin ilor cu privire la bunurile copilului sunt acelea i cu cele ale tutorelui, dispozi iile care reglementeaz tutela fiind aplicabile în mod corespunz tor. (2) Cu toate acestea, nu se întocme te inventarul prev zut la art. 140, în cazul în care copilul nu are alte bunuri decât cele de uz personal. CAP. III Exercitarea autorit

ii p rinte ti

ART. 503 Modul de exercitare a autorit ii p rinte ti (1) P rin ii exercit împreun i în mod egal autoritatea p rinteasc . (2) Fa de ter ii de bun -credin , oricare dintre p rin i, care îndepline te singur un act curent pentru exercitarea drepturilor i îndeplinirea îndatoririlor p rinte ti, este prezumat c are i consim mântul celuilalt p rinte. ART. 504 Exercitarea autorit ii p rinte ti în caz de divor Dac p rin ii sunt divor i, autoritatea p rinteasc se exercit potrivit dispozi iilor referitoare la efectele divor ului în raporturile dintre p rin i i copii. ART. 505 Copilul din afara c toriei (1) În cazul copilului din afara c toriei a c rui filia ie a fost stabilit concomitent sau, dup caz, succesiv fa de ambii p rin i, autoritatea p rinteasc se exercit în comun i în mod egal de c tre p rin i, dac ace tia convie uiesc. (2) Dac p rin ii copilului din afara c toriei nu convie uiesc, modul de exercitare a autorit ii p rinte ti se stabile te de c tre instan a de tutel , fiind aplicabile prin asem nare dispozi iile privitoare la divor . (3) Instan a sesizat cu o cerere privind stabilirea filia iei este obligat s dispun asupra modului de exercitare a autorit ii p rinte ti, fiind aplicabile prin asem nare dispozi iile privitoare la divor . ART. 506 Învoiala p rin ilor Cu încuviin area instan ei de tutel p rin ii se pot în elege cu privire la exercitarea autorit ii p rinte ti sau cu privire la luarea unei m suri de protec ie a copilului, dac este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozi iile art. 264 fiind aplicabile. ART. 507 Exercitarea autorit ii p rinte ti de c tre un singur p rinte


Dac unul dintre p rin i este decedat, declarat mort prin hot râre judec toreasc , pus sub interdic ie, dec zut din exerci iul drepturilor rinte ti sau dac , din orice motiv, se afl în neputin de a- i exprima voin a, cel lalt p rinte exercit singur autoritatea p rinteasc . CAP. IV Dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti ART. 508 Condi ii (1) Instan a de tutel , la cererea autorit ilor administra iei publice cu atribu ii în domeniul protec iei copilului, poate pronun a dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti dac p rintele pune în pericol via a, tatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuziv , prin neglijen a grav în îndeplinirea obliga iilor p rinte ti ori prin atingerea grav a interesului superior al copilului. (2) Cererea se judec de urgen , cu citarea p rin ilor i pe baza raportului de anchet psihosocial . Participarea procurorului este obligatorie. ART. 509 Întinderea dec derii (1) Dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti este total i se întinde asupra tuturor copiilor n scu i la data pronun rii hot rârii. (2) Cu toate acestea, instan a poate dispune dec derea numai cu privire la anumite drepturi p rinte ti ori la anumi i copii, dar numai dac , în acest fel, nu sunt primejduite cre terea, educarea, înv tura i preg tirea profesional a copiilor. ART. 510 Obliga ia de între inere Dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti nu scute te p rintele de obliga ia sa de a da între inere copilului. ART. 511 Instituirea tutelei În cazul în care, dup dec derea din exerci iul drepturilor p rinte ti, copilul se afl în situa ia de a fi lipsit de îngrijirea ambilor p rin i, se instituie tutela. ART. 512 Redarea exerci iului drepturilor p rinte ti (1) Instan a red p rintelui exerci iul drepturilor p rinte ti, dac au încetat împrejur rile care au dus la dec derea din exerci iul acestora i dac rintele nu mai pune în pericol via a, s tatea i dezvoltarea copilului. (2) Pân la solu ionarea cererii, instan a poate îng dui p rintelui s aib leg turi personale cu copilul, dac aceasta este în interesul superior al copilului. TITLUL V Obliga ia de între inere CAP. I Dispozi ii generale ART. 513 Caracterul legal al obliga iei de între inere Obliga ia de între inere exist numai între persoanele prev zute de lege. Ea se datoreaz numai dac sunt întrunite condi iile cerute de lege. ART. 514


Caracterul personal al obliga iei de între inere (1) Obliga ia de între inere are caracter personal. (2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obliga iei de între inere, dac prin lege nu se prevede altfel. (3) Dreptul la între inere nu poate fi cedat i nu poate fi urm rit decât în condi iile prev zute de lege. ART. 515 Inadmisibilitatea renun rii la între inere Nimeni nu poate renun a pentru viitor la dreptul s u la între inere. CAP. II Persoanele între care exist aceasta se datoreaz

obliga ia de între inere

i ordinea în care

ART. 516 Subiectele obliga iei de între inere (1) Obliga ia de între inere exist între so i so ie, rudele în linie dreapt , între fra i i surori, precum i între celelalte persoane anume prev zute de lege. (2) Dispozi iile alin. (1) privind obliga ia de între inere între rudele în linie dreapt , precum i între fra i i surori sunt aplicabile i în cazul adop iei. (3) Obliga ia de între inere exist între fo tii so i, în condi iile prev zute de lege. ART. 517 Între inerea copilului de c tre so ul p rintelui s u (1) So ul care a contribuit la între inerea copilului celuilalt so este obligat s presteze între inere copilului cât timp acesta este minor, îns numai dac p rin ii s i fire ti au murit, sunt disp ru i ori sunt în nevoie. (2) La rândul s u, copilul poate fi obligat s dea între inere celui care l-a între inut astfel timp de 10 ani. ART. 518 Obliga ia de între inere apar inând mo tenitorilor (1) Mo tenitorii persoanei care a fost obligat la între inerea unui minor sau care i-a dat între inere f a avea obliga ia legal sunt inu i, în sura valorii bunurilor mo tenite, s continue între inerea, dac p rin ii minorului au murit, sunt disp ru i sau sunt în nevoie, îns numai cât timp cel între inut este minor. (2) În cazul în care sunt mai mul i mo tenitori, obliga ia este solidar , fiecare dintre ei contribuind la între inerea minorului propor ional cu valoarea bunurilor mo tenite. ART. 519 Ordinea de plat a între inerii Între inerea se datoreaz în ordinea urm toare: a) so ii i fo tii so i î i datoreaz între inere înaintea celorlal i obliga i; b) descendentul este obligat la între inere înaintea ascendentului, iar dac sunt mai mul i descenden i sau mai mul i ascenden i, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndep rtat; c) fra ii i surorile î i datoreaz între inere dup p rin i, îns înaintea bunicilor. ART. 520 Între inerea în cazul desfacerii adop iei Dup încetarea adop iei, adoptatul poate cere între inere numai de la rudele sale fire ti sau, dup caz, de la so ul s u. ART. 521 Pluralitatea de debitori


(1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prev zute la art. 516 sunt obligate s între in aceea i persoan , ele vor contribui la plata între inerii, propor ional cu mijloacele pe care le au. (2) Dac p rintele are drept la între inere de la mai mul i copii, el poate, în caz de urgen , s porneasc ac iunea numai împotriva unuia dintre ei. Cel care a pl tit între inerea se poate întoarce împotriva celorlal i obliga i pentru partea fiec ruia. ART. 522 Obliga ia subsidiar În cazul în care cel obligat în primul rând la între inere nu are mijloace îndestul toare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instan a de tutel le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la între inere s o completeze, în ordinea stabilit la art. 519. ART. 523 Divizibilitatea între inerii Când cel obligat nu poate presta, în acela i timp, între inere tuturor celor îndrept i s o cear , instan a de tutel , inând seama de nevoile fiec reia dintre aceste persoane, poate hot rî fie ca între inerea s se pl teasc numai uneia dintre ele, fie ca între inerea s se împart între mai multe sau toate persoanele îndrept ite s o cear . În acest caz, instan a hot te, totodat , modul în care se împarte între inerea între persoanele care urmeaz a o primi. CAP. III Condi iile obliga iei de între inere ART. 524 Creditorul între inerii Are drept la între inere numai cel care se afl în nevoie, neputându-se între ine din munca sau din bunurile sale. ART. 525 Dreptul la între inere al minorului (1) Minorul care cere între inere de la p rin ii s i se afl în nevoie dac nu se poate între ine din munca sa, chiar dac ar avea bunuri. (2) Cu toate acestea, în cazul în care p rin ii n-ar putea presta între inerea f a- i primejdui propria lor existen , instan a de tutel poate încuviin a ca între inerea s se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu excep ia celor de strict necesitate. ART. 526 Comportamentul necorespunz tor (1) Nu poate pretinde între inere acela care s-a f cut vinovat fa de cel obligat la între inere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri. (2) Acela care se afl în stare de nevoie din culpa sa poate cere numai între inerea de strict necesitate. ART. 527 Debitorul între inerii (1) Poate fi obligat la între inere numai cel care are mijloacele pentru a o pl ti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. (2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaz între inerea se ine seama de veniturile i bunurile acestuia, precum i de posibilit ile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obliga ii ale sale. ART. 528 Dovada st rii de nevoie Starea de nevoie a persoanei îndrept ite la între inere, precum i mijloacele celui care datoreaz între inere pot fi dovedite prin orice mijloc de prob .


CAP. IV Stabilirea

i executarea obliga iei de între inere

ART. 529 Cuantumul între inerii (1) Între inerea este datorat potrivit cu nevoia celui care o cere i cu mijloacele celui care urmeaz a o pl ti. (2) Când între inerea este datorat de p rinte, ea se stabile te pân la o trime din venitul s u lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii i o jum tate pentru 3 sau mai mul i copii. (3) Cuantumul între inerii datorate copiilor, împreun cu între inerea datorat altor persoane, potrivit legii, nu poate dep i jum tate din venitul net lunar al celui obligat. ART. 530 Modalit ile de executare (1) Obliga ia de între inere se execut în natur , prin asigurarea celor necesare traiului i, dup caz, a cheltuielilor pentru educare, înv tur i preg tire profesional . (2) Dac obliga ia de între inere nu se execut de bun voie, în natur , instan a de tutel dispune executarea ei prin plata unei pensii de între inere, stabilit în bani. (3) Pensia de între inere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cot procentual din venitul net lunar al celui care datoreaz între inere. Dispozi iile art. 529 alin. (2) i (3) r mân aplicabile. ART. 531 Modificarea i încetarea pensiei de între inere (1) Dac se ive te o schimbare în ceea ce prive te mijloacele celui care presteaz între inerea i nevoia celui care o prime te, instan a de tutel , potrivit împrejur rilor, poate m ri sau mic ora pensia de între inere sau poate hot rî încetarea pl ii ei. (2) Pensia de între inere stabilit într-o sum fix se indexeaz de drept, trimestrial, în func ie de rata infla iei. ART. 532 Data de la care se datoreaz pensia de între inere (1) Pensia de între inere se datoreaz de la data cererii de chemare în judecat . (2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordat i pentru o perioad anterioar , dac introducerea cererii de chemare în judecat a fost întârziat din culpa debitorului. ART. 533 Plata pensiei de între inere (1) Pensia de între inere se pl te te în rate periodice, la termenele convenite de p i sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hot râre judec toreasc . (2) Chiar dac creditorul între inerii a decedat în perioada corespunz toare unei rate, între inerea este datorat în întregime pentru acea perioad . (3) De asemenea, p ile pot conveni sau, dac sunt motive temeinice, instan a de tutel poate hot rî ca între inerea s se execute prin plata anticipat a unei sume globale care s acopere nevoile de între inere ale celui îndrept it pe o perioad mai îndelungat sau pe întreaga perioad în care se datoreaz între inerea, în m sura în care debitorul între inerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obliga ii. ART. 534 Restituirea între inerii nedatorate


Dac , din orice motiv, se dovede te c între inerea prestat , de bun voie sau ca urmare a unei hot râri judec tore ti, nu era datorat , cel care a executat obliga ia poate s cear restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, în realitate, obliga ia s o presteze, în acest din urm caz, pe temeiul îmbog irii f just cauz . CARTEA a III-a Despre bunuri*) -------------*) Dispozi iile tranzitorii i de punere în aplicare a c cuprinse în art. 55-82 din Legea nr. 71/2011. TITLUL I Bunurile

ii a III-a sunt

i drepturile reale în general

CAP. I Despre bunuri în general SEC IUNEA 1 Despre distinc ia bunurilor ART. 535 No iune Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial. ART. 536 Bunurile mobile i imobile Bunurile sunt mobile sau imobile. ART. 537 Bunurile imobile Sunt imobile terenurile, izvoarele i cursurile de ap , planta iile prinse în r cini, construc iile i orice alte lucr ri fixate în p mânt cu caracter permanent, platformele i alte instala ii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum i tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter permanent. ART. 538 Bunurile care r mân sau devin imobile (1) R mân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou întrebuin ate, atât timp cât sunt p strate în aceea i form , precum i p ile integrante ale unui imobil care sunt temporar deta ate de acesta, dac sunt destinate spre a fi reintegrate. (2) Materialele aduse pentru a fi întrebuin ate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care au dobândit aceast destina ie. ART. 539 Bunurile mobile (1) Bunurile pe care legea nu le consider imobile sunt bunuri mobile. (2) Sunt bunuri mobile i undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum i energia de orice fel produse, captate i transmise, în condi iile legii, de orice persoan i puse în serviciul s u, indiferent de natura mobiliar sau imobiliar a sursei acestora. ART. 540 Bunurile mobile prin anticipa ie (1) Bog iile de orice natur ale solului i subsolului, fructele neculese înc , planta iile i construc iile încorporate în sol devin mobile prin anticipa ie, atunci când, prin voin a p ilor, sunt privite în natura lor individual în vederea deta rii lor.


(2) Pentru opozabilitate fa de ter i, este necesar notarea în cartea funciar . ART. 541 Universalitatea de fapt (1) Constituie o universalitate de fapt ansamblul bunurilor care apar in aceleia i persoane i au o destina ie comun stabilit prin voin a acesteia sau prin lege. (2) Bunurile care alc tuiesc universalitatea de fapt pot, împreun sau separat, s fac obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte. ART. 542 Regulile aplicabile drepturilor purtând asupra bunurilor (1) Dac nu se prevede altfel, sunt supuse regulilor referitoare la bunurile imobile i drepturile reale asupra acestora. (2) Celelalte drepturi patrimoniale sunt supuse, în limitele prev zute de lege, regulilor referitoare la bunurile mobile. ART. 543 Bunurile fungibile i bunurile nefungibile (1) Bunurile sunt fungibile sau nefungibile. (2) Sunt fungibile bunurile determinabile dup num r, m sur sau greutate, astfel încât pot fi înlocuite unele prin altele în executarea unei obliga ii. (3) Prin act juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil. ART. 544 Bunurile consumptibile i bunurile neconsumptibile (1) Bunurile sunt consumptibile sau neconsumptibile. (2) Sunt consumptibile bunurile mobile a c ror întrebuin are obi nuit implic înstr inarea sau consumarea substan ei. (3) Un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dac , prin act juridic, i se schimb întrebuin area. ART. 545 Bunurile divizibile i bunurile indivizibile (1) Bunurile sunt divizibile sau indivizibile. (2) Bunurile care nu pot fi împ ite în natur f a li se schimba destina ia sunt bunuri indivizibile. (3) Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil. ART. 546 Bunurile principale i bunurile accesorii (1) Bunul care a fost destinat, în mod stabil i exclusiv, întrebuin rii economice a altui bun este accesoriu atât timp cât satisface aceast utilizare. (2) Destina ia comun poate s fie stabilit numai de proprietarul ambelor bunuri. (3) Dac nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmeaz situa ia juridic a bunului principal, inclusiv în caz de înstr inare sau de grevare a bunului principal. (4) Încetarea calit ii de bun accesoriu nu poate fi îns opus unui ter care a dobândit anterior drepturi privitoare la bunul principal. (5) Separarea temporar a unui bun accesoriu de bunul principal nu îi înl tur aceast calitate. (6) Drepturile unui ter privitoare la un bun nu pot fi înc lcate prin transformarea acestuia în bun accesoriu. SEC IUNEA a 2-a Produsele bunurilor ART. 547


Produsele bunurilor Produsele bunurilor sunt fructele i productele. ART. 548 Fructele (1) Fructele reprezint acele produse care deriv din folosirea unui bun, a diminua substan a acestuia. Fructele sunt: naturale, industriale i civile. Fructele civile se numesc i venituri. (2) Fructele naturale sunt produsele directe i periodice ale unui bun, ob inute f interven ia omului, cum ar fi acelea pe care p mântul le produce de la sine, produc ia i sporul animalelor. (3) Fructele industriale sunt produsele directe i periodice ale unui bun, ob inute ca rezultat al interven iei omului, cum ar fi recoltele de orice fel. (4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de tre o alt persoan în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor i dividendele. ART. 549 Productele Productele sunt produsele ob inute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substan ei acestuia, precum copacii unei p duri, piatra dintr-o carier i altele asemenea. ART. 550 Dobândirea fructelor i a productelor (1) Fructele i productele se cuvin proprietarului, dac prin lege nu se dispune altfel. (2) Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale i industriale se dobânde te la data separ rii de bunul care le-a produs. (3) Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobânde te zi cu zi. (4) Cel care, f acordul proprietarului, avanseaz cheltuielile necesare pentru producerea i perceperea fructelor sau productelor poate cere restituirea cheltuielilor. (5) În acest caz, produsele sau contravaloarea acestora pot fi re inute pân la restituirea cheltuielilor. Cu toate acestea, proprietarul poate cere obligarea posesorului la predarea produselor ori a contravalorii acestora dac furnizeaz o garan ie îndestul toare. CAP. II Drepturile reale în general ART. 551 Drepturile reale Sunt drepturi reale: 1. dreptul de proprietate; 2. dreptul de superficie; 3. dreptul de uzufruct; 4. dreptul de uz; 5. dreptul de abita ie; 6. dreptul de servitute; 7. dreptul de administrare; 8. dreptul de concesiune; 9. dreptul de folosin ; 10. drepturile reale de garan ie; 11. alte drepturi c rora legea le recunoa te acest caracter. ART. 552 Formele de proprietate Proprietatea este public sau privat . ART. 553 Proprietatea privat


(1) Sunt obiect al propriet ii private toate bunurile de uz sau de interes privat apar inând persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alc tuiesc domeniul privat al statului i al unit ilor administrativ-teritoriale. (2) Mo tenirile vacante se constat prin certificat de vacan succesoral i intr în domeniul privat al comunei, ora ului sau municipiului, dup caz, înscriere în cartea funciar . Imobilele cu privire la care s-a renun at la dreptul de proprietate conform art. 562 alin. (2) se dobândesc, f înscriere în cartea funciar , de comun , ora sau municipiu, dup caz, i intr în domeniul privat al acestora prin hot rârea consiliului local. (3) Mo tenirile vacante i imobilele men ionate la alin. (2), aflate în str in tate, se cuvin statului român. (4) Bunurile obiect al propriet ii private, indiferent de titular, sunt i r mân în circuitul civil, dac prin lege nu se dispune altfel. Ele pot fi înstr inate, pot face obiectul unei urm riri silite i pot fi dobândite prin orice mod prev zut de lege. ART. 554 Proprietatea public (1) Bunurile statului i ale unit ilor administrativ-teritoriale care, prin natura lor sau prin declara ia legii, sunt de uz sau de interes public formeaz obiectul propriet ii publice, îns numai dac au fost legal dobândite de c tre acestea. (2) Dac prin lege nu se prevede altfel, dispozi iile aplicabile dreptului de proprietate privat se aplic i dreptului de proprietate public , îns numai în m sura în care sunt compatibile cu acesta din urm . TITLUL II Proprietatea privat CAP. I Dispozi ii generale SEC IUNEA 1 Con inutul, întinderea

i stingerea dreptului de proprietate privat

ART. 555 Con inutul dreptului de proprietate privat (1) Proprietatea privat este dreptul titularului de a poseda, folosi i dispune de un bun în mod exclusiv, absolut i perpetuu, în limitele stabilite de lege. (2) În condi iile legii, dreptul de proprietate privat este susceptibil de modalit i i dezmembr minte, dup caz. ART. 556 Limitele exercit rii dreptului de proprietate privat (1) Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului s u. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formeaz obiectul dreptului de proprietate, cu îngr dirile stabilite prin lege. (2) Prin lege poate fi limitat exercitarea atributelor dreptului de proprietate. (3) Exercitarea dreptului de proprietate poate fi limitat i prin voin a proprietarului, cu excep iile prev zute de lege. ART. 557 Dobândirea dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condi iile legii, prin conven ie, mo tenire legal sau testamentar , accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bun -credin în cazul bunurilor mobile i al fructelor, prin


ocupa iune, tradi iune, precum i prin hot râre judec toreasc , atunci când ea este translativ de proprietate prin ea îns i. (2) În cazurile prev zute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui act administrativ. (3) Prin lege se pot reglementa i alte moduri de dobândire a dreptului de proprietate. (4) Cu excep ia cazurilor anume prev zute de lege, în cazul bunurilor imobile dreptul de proprietate se dobânde te prin înscriere în cartea funciar , cu respectarea dispozi iilor prev zute la art. 888. ART. 558 Riscul pieirii bunului Proprietarul suport riscul pieirii bunului, dac acesta n-a fost asumat de o alt persoan sau dac prin lege nu se dispune altfel. ART. 559 Întinderea dreptului de proprietate asupra terenurilor (1) Proprietatea terenului se întinde i asupra subsolului i a spa iului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale. (2) Proprietarul poate face, deasupra i în subsolul terenului, toate construc iile, planta iile i lucr rile pe care le g se te de cuviin , în afar de excep iile stabilite de lege, i poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este inut s respecte, în condi iile i în limitele determinate de lege, drepturile ter ilor asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor i apelor subterane, lucr rilor i instala iilor subterane i altora asemenea. (3) Apele de suprafa i albiile acestora apar in proprietarului terenului pe care se formeaz sau curg, în condi iile prev zute de lege. Proprietarul unui teren are, de asemenea, dreptul de a apropria i de a utiliza, în condi iile legii, apa izvoarelor i a lacurilor aflate pe terenul respectiv, apa freatic , precum i apele pluviale. ART. 560 Obliga ia de gr ni uire Proprietarii terenurilor învecinate sunt obliga i s contribuie la gr ni uire prin reconstituirea hotarului i fixarea semnelor corespunz toare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta. ART. 561 Dreptul de îngr dire Orice proprietar poate s î i îngr deasc proprietatea, suportând, în condi iile legii, cheltuielile ocazionate. ART. 562 Stingerea dreptului de proprietate (1) Dreptul de proprietate privat se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi îns dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile i condi iile anume determinate de lege. (2) Proprietarul poate abandona bunul s u mobil sau poate renun a, prin declara ie autentic , la dreptul de proprietate asupra bunului imobil, înscris în cartea funciar . Dreptul se stinge în momentul p sirii bunului mobil, iar dac bunul este imobil, prin înscrierea în cartea funciar , în condi iile legii, a declara iei de renun are. (3) Exproprierea se poate face numai pentru o cauz de utilitate public stabilit potrivit legii, cu just i prealabil desp gubire, fixat de comun acord între proprietar i expropriator. În caz de divergen asupra cuantumului desp gubirilor, acesta se stabile te pe cale judec toreasc . (4) Nu pot fi supuse confisc rii decât bunurile destinate sau folosite pentru s vâr irea unei infrac iuni ori contraven ii sau cele rezultate din acestea. SEC IUNEA a 2-a


Ap rarea dreptului de proprietate privat ART. 563 Ac iunea în revendicare (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alt persoan care îl de ine f drept. El are, de asemenea, dreptul la desp gubiri, dac este cazul. (2) Dreptul la ac iunea în revendicare este imprescriptibil, cu excep ia cazurilor în care prin lege se dispune altfel. (3) Dreptul de proprietate dobândit cu bun -credin , în condi iile legii, este pe deplin recunoscut. (4) Hot rârea judec toreasc prin care s-a admis ac iunea în revendicare este opozabil i poate fi executat i împotriva ter ului dobânditor, în condi iile Codului de procedur civil . ART. 564 Ac iunea negatorie (1) Proprietarul poate intenta ac iunea negatorie contra oric rei persoane care pretinde c este titularul vreunui drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunului s u. (2) Dreptul la ac iunea negatorie este imprescriptibil. ART. 565 Proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciar În cazul imobilelor înscrise în cartea funciar , dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciar . ART. 566 Efectele admiterii ac iunii în revendicare (1) Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la desp gubiri dac bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstr inat. În acelea i condi ii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, desp gubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii. (2) Posesorul de rea-credin sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, i la restituirea fructelor produse de bun pân la înapoierea acestuia tre proprietar. (3) Proprietarul poate fi obligat, la cerere, s restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a f cut. (4) Cheltuielile utile se restituie, la cerere, în limita sporului de valoare, dac prin lege nu se prevede altfel. (5) De asemenea, proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea i culegerea fructelor sau a productelor. (6) Pârâtul are un drept de reten ie asupra produselor pân la restituirea cheltuielilor f cute pentru producerea i culegerea acestora, cu excep ia cazului în care proprietarul furnizeaz pârâtului o garan ie îndestul toare. (7) Dreptul de reten ie nu poate fi exercitat în niciun caz asupra bunului frugifer sau când intrarea în st pânirea material a bunului s-a f cut prin violen ori fraud sau când produsele sunt bunuri perisabile ori sunt supuse, ca urmare a trecerii unei perioade scurte de timp, unei sc deri semnificative a valorii lor. (8) Proprietarul nu este dator s acopere cheltuielile voluptuare. Posesorul are dreptul de a- i însu i lucr rile efectuate cu aceste cheltuieli numai dac prin aceasta bunul nu se deterioreaz . (9) Dispozi iile alin. (3), (4) i (8) se aplic numai în acele situa ii în care cheltuielile nu se concretizeaz într-o lucrare nou , caz în care sunt incidente dispozi iile corespunz toare din materia accesiunii imobiliare artificiale.


CAP. II Accesiunea SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 567 Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipe te cu bunul ori se încorporeaz în acesta, dac legea nu prevede altfel. ART. 568 Formele accesiunii Accesiunea este natural , când unirea sau încorporarea este urmarea unui eveniment natural, ori artificial , când rezult din fapta proprietarului ori a unei alte persoane. SEC IUNEA a 2-a Accesiunea imobiliar

natural

ART. 569 Aluviunile Ad ugirile de teren la malurile apelor curg toare revin proprietarului fondului riveran, numai dac ele se formeaz treptat. ART. 570 Terenul l sat de apele curg toare Proprietarul fondului riveran dobânde te, de asemenea, terenul l sat de apele curg toare care s-au retras treptat de la rmul respectiv. ART. 571 Terenul l sat de apele st toare (1) Proprietarul terenului înconjurat de hele teie, iazuri, canale i alte asemenea ape st toare nu devine proprietarul terenurilor ap rute prin sc derea temporar a acestor ape sub în imea de scurgere. (2) Tot astfel, proprietarul acestor ape nu dobânde te niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor rev rs ri sporadice. ART. 572 Avulsiunea Proprietarul terenului de la care o ap curg toare a smuls brusc o por iune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra p ii desprinse dac o revendic în termen de un an de la data faptului. ART. 573 Albiile râurilor, insulele i prundi urile (1) Albiile râurilor apar in proprietarilor riverani, cu excep ia acelora care, potrivit legii, fac obiectul propriet ii publice. (2) Insulele i prundi urile care nu sunt în leg tur cu terenurile având malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei. (3) Dac insula apar ine proprietarilor riverani i trece peste jum tatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra p ii de insul ce se întinde spre el pornind de la jum tatea apei. ART. 574 Dreptul de proprietate asupra insulelor nou-formate În cazul în care o ap curg toare, formându- i un bra nou, înconjoar terenul unui proprietar riveran, el r mâne proprietar asupra insulei astfel create. ART. 575 Albiile p site de apele curg toare


Albia p sit de o ap curg toare care i-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit în legea special . ART. 576 Accesiunea natural asupra animalelor (1) Animalele domestice r cite pe terenul altuia îi revin acestuia din urm dac proprietarul nu le revendic în termen de 30 de zile de la data declara iei f cute la prim rie de c tre proprietarul terenului. (2) Porumbeii, iepurii, pe tii i alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apar in acestuia cât timp r mân pe fond, cu excep ia cazului în care trecerea a fost provocat prin fraud sau prin artificii. (3) Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dac proprietarul roiului nu îl urm re te sau înceteaz s îl urm reasc timp de dou zile. SEC IUNEA a 3-a Accesiunea imobiliar

artificial

§1. Dispozi ii comune ART. 577 Dobândirea lucr rii de c tre proprietarul imobilului (1) Construc iile, planta iile i orice alte lucr ri efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucr ri, revin proprietarului acelui imobil dac prin lege sau act juridic nu se prevede altfel. (2) Când lucrarea este realizat de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucr rii se na te în favoarea proprietarului imobilului din momentul începerii lucr rii, pe m sura realiz rii ei, dac prin lege sau act juridic nu se prevede altfel. ART. 578 Categoriile de lucr ri (1) Lucr rile pot fi autonome sau ad ugate, cu caracter durabil sau provizoriu. (2) Lucr rile autonome sunt construc iile, planta iile i orice alte lucr ri cu caracter de sine st tor realizate asupra unui imobil. (3) Lucr rile ad ugate nu au caracter de sine st tor. Ele pot fi: a) necesare, atunci când în lipsa acestora imobilul ar pieri sau s-ar deteriora; b) utile, atunci când sporesc valoarea economic a imobilului; c) voluptuare, atunci când sunt f cute pentru simpla pl cere a celui care le-a realizat, f a spori valoarea economic a imobilului. ART. 579 Prezum iile în favoarea proprietarului imobilului (1) Orice lucrare este prezumat a fi f cut de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa i c este a lui, pân la proba contrar . (2) Proba contrar se poate face când s-a constituit un drept de superficie, când proprietarul imobilului nu i-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucr rii noi sau în alte cazuri prev zute de lege. §2. Realizarea lucr rii cu materialele altuia ART. 580 Regimul juridic (1) În cazul în care a realizat lucrarea cu materialele altuia, proprietarul imobilului devine proprietarul lucr rii, neputând fi obligat la desfiin area acesteia i nici la restituirea materialelor întrebuin ate.


(2) Proprietarul materialelor are numai dreptul la contravaloarea materialelor, precum i la repararea, în condi iile legii, a oric ror alte prejudicii cauzate. §3. Realizarea unei lucr ri autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia ART. 581 Lucr rile autonome cu caracter durabil efectuate cu bun -credin În cazul în care autorul lucr rii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de bun -credin , proprietarul imobilului are dreptul: a) s cear instan ei s dispun înscrierea sa în cartea funciar ca proprietar al lucr rii, pl tind, la alegerea sa, autorului lucr rii fie valoarea materialelor i a manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucr rii; sau b) s cear obligarea autorului lucr rii s cumpere imobilul la valoarea de circula ie pe care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat. ART. 582 Lucr rile autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credin (1) În cazul în care autorul lucr rii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credin , proprietarul imobilului are dreptul: a) s cear instan ei s dispun înscrierea sa în cartea funciar ca proprietar al lucr rii, cu plata, la alegerea sa, c tre autorul lucr rii, a jum tate din valoarea materialelor i a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau b) s cear obligarea autorului lucr rii la desfiin area acesteia; sau c) s cear obligarea autorului lucr rii s cumpere imobilul la valoarea de circula ie pe care acesta ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat. (2) Desfiin area lucr rii se face, cu respectarea dispozi iilor legale în materie, pe cheltuiala autorului acesteia, care este inut totodat s repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosin . §4. Realizarea unei lucr ri ad ugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia ART. 583 Lucr rile ad ugate necesare (1) Proprietarul imobilului dobânde te dreptul de proprietate asupra lucr rii ad ugate necesare din momentul efectu rii acesteia, pl tind autorului cheltuielile rezonabile f cute de acesta, chiar dac imobilul nu mai exist . (2) În cazul în care lucrarea a fost efectuat cu rea-credin , din suma datorat de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuat cu costurile necesare ob inerii acestora. ART. 584 (1) Lucr rile ad ugate utile În cazul în care autorul lucr rii utile este de bun -credin , proprietarul imobilului devine proprietarul lucr rii din momentul efectu rii acesteia, cu plata, la alegerea sa: a) a valorii materialelor i a manoperei; sau b) a sporului de valoare adus imobilului. (2) În cazul în care autorul lucr rii utile este de rea-credin , proprietarul imobilului are dreptul: a) s devin proprietarul lucr rii, în func ie de regimul acesteia, cu sau înscriere în cartea funciar , dup caz, pl tind, la alegerea sa, autorului lucr rii fie jum tate din valoarea materialelor i a manoperei, fie jum tate din sporul de valoare adus imobilului; sau


b) s cear obligarea autorului lucr rii la desfiin area acesteia, cu repunerea imobilului în situa ia anterioar i plata de daune-interese. (3) În ambele cazuri, când valoarea lucr rii este considerabil , proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului s îl cumpere la valoarea de circula ie pe care imobilul ar fi avut-o dac lucrarea nu s-ar fi efectuat. ART. 585 Lucr rile ad ugate voluptuare (1) În cazul lucr rii voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul: a) s devin proprietarul lucr rii, f înscriere în cartea funciar i nicio obliga ie c tre autorul lucr rii; b) s cear obligarea autorului de rea-credin al lucr rii la desfiin area acesteia, cu readucerea imobilului în situa ia anterioar i plata de daune-interese. (2) Autorul de bun -credin al lucr rii poate s o ridice înainte de restituirea imobilului c tre proprietar, cu condi ia de a readuce imobilul în situa ia anterioar . §5. În elesul unor termeni ART. 586 Buna-credin a autorului lucr rii (1) Autorul lucr rii este de bun -credin dac se întemeiaz fie pe cuprinsul c ii funciare în care, la data realiz rii lucr rii, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciar , dac , în ambele cazuri, nu rezulta din cartea funciar i nu a cunoscut pe nicio alt cale viciul titlului s u. (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credin cel care construie te în lipsa sau cu nerespectarea autoriza iilor cerute de lege. (3) Dispozi iile alin. (1) i (2) sunt aplicabile i autorului lucr rii care se întemeiaz pe un drept de superficie sau pe orice alt drept care, potrivit legii, îi permite, realizând o lucrare asupra imobilului altuia, s devin proprietarul acesteia. §6. Dispozi ii speciale ART. 587 Lucr rile realizate par ial asupra imobilului autorului (1) În cazul lucr rii cu caracter durabil realizate cu bun -credin par ial asupra imobilului autorului i par ial pe terenul proprietarului vecin, acesta din urm poate cere înscrierea într-o nou carte funciar a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribu iei fiec ruia. (2) Dac lucrarea a fost realizat cu rea-credin , proprietarul terenului vecin poate opta între a cere ridicarea lucr rii de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, dac este cazul, i a cere înscrierea în cartea funciar a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-p i se va ine seama de valoarea terenului proprietarului vecin i de jum tate din valoarea contribu iei autorului lucr rii. (3) În caz de neîn elegere între p i, instan a de judecat va stabili valoarea contribu iei fiec reia la imobilul rezultat, respectiv a cotelori din dreptul de proprietate. ART. 588 Lucr rile provizorii Când lucrarea are caracter provizoriu, în absen a unei în elegeri contrare, autorul ei va fi obligat s o desfiin eze, cu respectarea


dispozi iilor legale în materie, i, dac este de rea-credin , s pl teasc desp gubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosin . ART. 589 Înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciar Ori de câte ori dobândirea dreptului de proprietate, exclusiv sau pe cote-p i, este condi ionat , potrivit reglement rilor din prezenta sec iune, de înscrierea în cartea funciar , înscrierea se face în temeiul conven iei ilor, încheiat în form autentic , sau, dup caz, al hot rârii judec tore ti. ART. 590 Dreptul autorului lucr rii la ridicarea materialelor (1) Pân la data încheierii conven iei sau a introducerii ac iunii de tre cel îndrept it la înscrierea în cartea funciar , autorul lucr rii î i poate ridica materialele. (2) Dac lucrarea a fost efectuat cu rea-credin , autorul acesteia va putea fi obligat, dac este cazul, la plata de daune-interese. ART. 591 Regulile privind exercitarea dreptului autorului lucr rii la indemniza ie (1) Prescrip ia dreptului la ac iune al autorului lucr rii privind plata indemniza iei nu curge cât timp el este l sat de proprietar s de in imobilul. (2) Autorul lucr rii de bun -credin are un drept de ipotec legal asupra imobilului pentru plata indemniza iei i poate cere înscrierea dreptului de ipotec în baza conven iei încheiate în form autentic sau a unei hot râri judec tore ti, potrivit dispozi iilor art. 589. ART. 592 Regulile privind obligarea autorului lucr rii la cump rarea imobilului (1) Ori de câte ori proprietarul opteaz pentru obligarea autorului lucr rii la cump rarea imobilului, în absen a în elegerii p ilor, proprietarul poate cere instan ei judec tore ti stabilirea pre ului i pronun area unei hot râri care s in loc de contract de vânzare-cump rare. (2) Proprietarul ini ial al imobilului are un drept de ipotec legal asupra acestuia pentru plata pre ului de c tre autorul lucr rii. ART. 593 Pasivitatea proprietarului pe durata realiz rii lucr rii Autorul de rea-credin al lucr rii nu poate s opun proprietarului terenului pasivitatea pe care ar fi v dit-o pe durata realiz rii lucr rii. ART. 594 Autorul lucr rii care folose te materialele altuia Dac nu sunt îndeplinite condi iile legale pentru dobândirea bunurilor mobile prin posesia de bun -credin , cel care realizeaz o lucrare asupra imobilului altuia folosind materialele unui ter este obligat la plata contravalorii materialelor, precum i la repararea, în condi iile legii, a oric ror alte prejudicii cauzate. ART. 595 Stabilirea indemniza iei sau a desp gubirii Ori de câte ori, în aplicarea unei dispozi ii din prezenta sec iune, instan a este învestit s stabileasc întinderea indemniza iei sau a desp gubirii, ea va ine seama de valoarea de circula ie a bunului calculat la data hot rârii judec tore ti. ART. 596 Cazurile speciale de accesiune (1) Titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite s dobândeasc proprietatea asupra lucr rii realizate asupra acelui imobil va avea, în caz de accesiune, în mod corespunz tor, drepturile i obliga iile reglementate pentru proprietarul


imobilului, dac nu s-a prev zut altfel în momentul constituirii dreptului real. (2) Dispozi iile art. 582 i art. 587 alin. (2) se aplic , în mod corespunz tor, i lucr rilor autonome cu caracter durabil efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu îi permite s dobândeasc proprietatea asupra lucr rii realizate asupra acelui imobil. (3) Pentru lucr rile ad ugate efectuate de titularul unui drept real asupra imobilului altuia care nu îi permite s dobândeasc proprietatea lucr rii realizate asupra acelui imobil se aplic , în mod corespunz tor, dispozi iile art. 716, în lipsa unei prevederi contrare. ART. 597 Lucr rile efectuate de un detentor precar Lucr rile f cute de un detentor precar sunt supuse, în mod corespunz tor, regulilor aplicabile autorului de rea-credin . SEC IUNEA a 4-a Accesiunea mobiliar ART. 598 Accesiunea mobiliar (1) Bunul mobil produs cu materialele altuia apar ine celui care l-a confec ionat sau, dup caz, proprietarului materialelor, în func ie de raportul dintre manoper i valoarea materialelor, determinat la data confec ion rii bunului. (2) Proprietarul bunului datoreaz desp gubiri egale cu valoarea manoperei sau, dup caz, cu valoarea materialelor. ART. 599 Raportul dintre valoarea manoperei i valoarea materialelor În toate cazurile în care valoarea materialelor este egal cu manopera sau exist o diferen nesemnificativ , proprietatea asupra bunului este comun i se exercit în condi iile sec iunii a 2-a a cap. IV din prezentul titlu. ART. 600 Unirea a dou bunuri mobile În cazul în care se unesc dou bunuri mobile având proprietari diferi i, fiecare poate pretinde separarea bunurilor dac prin aceasta cel lalt proprietar nu ar suferi un prejudiciu mai mare de o zecime din valoarea bunului s u. ART. 601 Regulile aplicabile în cazul imposibilit ii de separare a bunurilor unite Dac nu se poate ob ine separarea bunurilor mobile unite sunt aplicabile, în mod corespunz tor, dispozi iile art. 598 i 599. CAP. III Limitele juridice ale dreptului de proprietate privat SEC IUNEA 1 Limite legale §1. Dispozi ii comune ART. 602 Interesul public i interesul privat (1) Legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public, fie în interes privat. (2) Limitele legale în interes privat pot fi modificate ori desfiin ate temporar prin acordul p ilor. Pentru opozabilitate fa de ter i este necesar îndeplinirea formalit ilor de publicitate prev zute de lege.


ART. 603 Regulile privind protec ia mediului i buna vecin tate Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protec ia mediului i asigurarea bunei vecin i, precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului. §2. Folosirea apelor ART. 604 Regulile privind curgerea fireasc a apelor (1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în niciun fel curgerea fireasc a apelor provenite de pe fondul superior. (2) Dac aceast curgere cauzeaz prejudicii fondului inferior, proprietarul acestuia poate cere autorizarea justi iei spre a face pe fondul u lucr rile necesare schimb rii direc iei apelor, suportând toate cheltuielile ocazionate. (3) La rândul s u, proprietarul fondului superior este obligat s nu efectueze nicio lucrare de natur s agraveze situa ia fondului inferior. ART. 605 Regulile privind curgerea provocat a apelor (1) Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica nici curgerea provocat de proprietarul fondului superior sau de alte persoane, a a cum este cazul apelor care nesc pe acest din urm fond datorit unor lucr ri subterane întreprinse de proprietarul acestuia, al apelor provenite din secarea terenurilor ml tinoase, al apelor folosite într-un scop casnic, agricol sau industrial, îns numai dac aceast curgere preced v rsarea întrun curs de ap sau într-un an . (2) În acest caz, proprietarul fondului superior este obligat s aleag calea i mijloacele de scurgere de natur s aduc prejudicii minime fondului inferior, r mânând dator la plata unei desp gubiri juste i prealabile c tre proprietarul acestui din urm fond. (3) Dispozi iile prezentului articol nu se aplic atunci când pe fondul inferior se afl o construc ie, împreun cu gr dina i curtea aferent , sau un cimitir. ART. 606 Cheltuielile referitoare la iriga ii (1) Proprietarul care vrea s foloseasc pentru irigarea terenului s u apele naturale i artificiale de care poate dispune în mod efectiv are dreptul ca, pe cheltuiala sa exclusiv , s fac pe terenul riveranului opus lucr rile necesare pentru captarea apei. (2) Dispozi iile art. 605 alin. (2) i (3) se aplic în mod corespunz tor. ART. 607 Obliga ia proprietarului c ruia îi prisose te apa (1) Proprietarul c ruia îi prisose te apa pentru necesit ile curente este obligat ca, în schimbul unei juste i prealabile compensa ii, s ofere acest surplus pentru proprietarul care nu i-ar putea procura apa necesar pentru fondul s u decât cu o cheltuial excesiv . (2) Proprietarul nu poate fi scutit de obliga ia prev zut la alin. (1) pretinzând c ar putea acorda surplusului de ap o alt destina ie decât satisfacerea necesit ilor curente. El poate îns cere desp gubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condi ia de a dovedi existen a real a destina iei pretinse. ART. 608 Întrebuin area izvoarelor (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuin are izvorului ce ar exista pe fondul s u, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior.


(2) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul nu poate s îi schimbe cursul dac prin aceast schimbare ar lipsi locuitorii unei localit i de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor curente. ART. 609 Desp gubirile datorate proprietarului fondului pe care se afl izvorul (1) Proprietarul fondului pe care se afl izvorul poate cere repararea prejudiciilor cauzate de persoana care, prin lucr rile efectuate, a secat, a mic orat ori a alterat apele sale. (2) Dac starea de fapt o permite, proprietarul fondului poate pretinde restabilirea situa iei anterioare atunci când apa era indispensabil pentru exploatarea fondului s u. (3) În cazul în care izvorul se întinde pe dou fonduri învecinate, dispozi iile alin. (1) i (2) se aplic în mod corespunz tor, inând seama de întinderea izvorului pe fiecare fond. ART. 610 Regulile speciale privind folosirea apelor Dispozi iile prezentului paragraf se completeaz cu reglement rile speciale în materia regimului apelor. §3. Pic tura stre inii ART. 611 Pic tura stre inii Proprietarul este obligat s î i fac strea ina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi s nu se scurg pe fondul proprietarului vecin. §4. Distan a i lucr rile intermediare cerute pentru anumite construc ii, lucr ri i planta ii ART. 612 Distan a minim în construc ii Orice construc ii, lucr ri sau planta ii se pot face de c tre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distan e minime de 60 de cm fa de linia de hotar, dac nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât s nu se aduc atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distan a minim se poate face prin acordul ilor exprimat printr-un înscris autentic. ART. 613 Distan a minim pentru arbori (1) În lipsa unor dispozi ii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie s di i la o distan de cel pu in 2 metri de linia de hotar, cu excep ia acelora mai mici de 2 metri, a planta iilor i a gardurilor vii. (2) În caz de nerespectare a distan ei, proprietarul vecin este îndrept it s cear scoaterea ori, dup caz, t ierea, la în imea cuvenit , a arborilor, planta iilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate. (3) Proprietarul fondului peste care se întind r cinile sau ramurile arborilor apar inând proprietarului vecin are dreptul de a le t ia, precum i dreptul de a p stra fructele c zute în mod natural pe fondul s u. §5. Vederea asupra propriet

ii vecinului

ART. 614 Fereastra sau deschiderea în zidul comun Nu este permis s se fac fereastr sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor.


ART. 615 Distan a minim pentru fereastra de vedere (1) Este obligatorie p strarea unei distan e de cel pu in 2 metri între fondul, îngr dit sau neîngr dit, apar inând proprietarului vecin i fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ri ce ar fi orientate c tre acest fond. (2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ri neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distan mai mic de un metru. (3) Distan a se calculeaz de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fa a zidului în care s-a deschis vederea sau, dup caz, pe linia exterioar a balconului, pân la linia de hotar. Distan a, i în cazul lucr rilor neparalele, se m soar tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucr rii de linia de hotar i pân la aceast linie. ART. 616 Fereastra de lumin Dispozi iile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a- i deschide, limit de distan , ferestre de lumin dac sunt astfel construite încât împiedice vederea spre fondul învecinat. §6. Dreptul de trecere ART. 617 Dreptul de trecere (1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea public are dreptul s i s permit trecerea pe fondul vecinului s u pentru exploatarea fondului propriu. (2) Trecerea trebuie s se fac în condi ii de natur s aduc o minim stânjenire exercit rii dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea public ; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea public , trecerea se va face pe fondul c ruia i s-ar aduce cele mai pu ine prejudicii. (3) Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobânde te un alt acces la calea public . ART. 618 Exercitarea dreptului de trecere în situa ii speciale (1) Dac lipsa accesului provine din vânzare, schimb, partaj sau dintr-un alt act juridic, trecerea nu va putea fi cerut decât celor care au dobândit partea de teren pe care se f cea anterior trecerea. (2) Când lipsa accesului este imputabil proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilit numai cu consim mântul proprietarului fondului care are acces la calea public i cu plata dublului desp gubirii. ART. 619 Întinderea i modul de stabilire a dreptului de trecere Întinderea i modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin în elegerea p ilor, prin hot râre judec toreasc sau printr-o folosin continu pe timp de 10 ani. ART. 620 Prescrip ia ac iunii în desp gubire i restituirea desp gubirii încasate (1) Termenul de prescrip ie pentru dreptul la ac iunea în desp gubire pe care o are proprietarul fondului aservit împotriva proprietarului fondului dominant începe s curg din momentul stabilirii dreptului de trecere. (2) În cazul în care înceteaz dreptul de trecere, proprietarul fondului aservit este dator s restituie desp gubirea încasat , cu deducerea pagubei suferite în raport cu durata efectiv a dreptului de trecere. §7. Alte limite legale


ART. 621 Dreptul de trecere pentru utilit i (1) Proprietarul este obligat s permit trecerea prin fondul s u a re elelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceea i zon , de natura conductelor de ap , gaz sau altele asemenea, a canalelor i a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, dup caz, precum i a oric ror alte instala ii sau materiale cu acela i scop. (2) Aceast obliga ie subzist numai pentru situa ia în care trecerea prin alt parte ar fi imposibil , periculoas sau foarte costisitoare. (3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei desp gubiri juste. Dac este vorba despre utilit i noi, desp gubirea trebuie s fie i prealabil . (4) Cl dirile, cur ile i gr dinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dac ea are ca obiect conducte i canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilit i noi. ART. 622 Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucr ri (1) De asemenea, proprietarul este obligat s permit folosirea fondului u pentru efectuarea unor lucr ri necesare fondului învecinat, precum i accesul vecinului pe terenul s u pentru t ierea crengilor i culegerea fructelor, în schimbul unei desp gubiri, dac este cazul. (2) Dispozi iile art. 621 alin. (2) sunt aplicabile. ART. 623 Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie (1) Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a redobândi posesia unui bun al s u, ajuns întâmpl tor pe fondul respectiv, dac a fost în tiin at în prealabil. (2) În toate cazurile, proprietarul fondului are dreptul la o just desp gubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie, precum i pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului. ART. 624 Starea de necesitate (1) În cazul în care o persoan a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se ap ra pe sine ori pe altul de un pericol iminent, proprietarul bunului are dreptul s cear o desp gubire echitabil numai de la cel care a fost salvat. (2) Nu poate pretinde nicio desp gubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apari ia pericolului. ART. 625 Reguli speciale Îngr dirile cuprinse în prezenta sec iune se completeaz cu dispozi iile legilor speciale privind regimul juridic al anumitor bunuri, cum ar fi terenurile i construc iile de orice fel, p durile, bunurile din patrimoniul na ional-cultural, bunurile sacre ale cultelor religioase, precum i altele asemenea. SEC IUNEA a 2-a Limite conven ionale ART. 626 Limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice Proprietarul poate s consimt la limitarea dreptului s u prin acte juridice, dac nu încalc ordinea public i bunele moravuri. ART. 627 Clauza de inalienabilitate. Condi ii. Domeniu de aplicare


(1) Prin conven ie sau testament se poate interzice înstr inarea unui bun, îns numai pentru o durat de cel mult 49 de ani i dac exist un interes serios i legitim. Termenul începe s curg de la data dobândirii bunului. (2) Dobânditorul poate fi autorizat de c tre instan s dispun de bun dac interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a disp rut sau dac un interes superior o impune. (3) Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract dac a fost determinant la încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezum , pân la proba contrar . (4) Clauza de inalienabilitate este subîn eleas în conven iile din care se na te obliga ia de a transmite în viitor proprietatea c tre o persoan determinat sau determinabil . (5) Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprit prin stipularea inalienabilit ii. ART. 628 Condi ii de opozabilitate (1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocat împotriva dobânditorilor bunului sau a creditorilor proprietarului care s-a obligat s nu înstr ineze decât dac este valabil i îndepline te condi iile de opozabilitate. (2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie s fie supus formalit ilor de publicitate prev zute de lege, dac este cazul. (3) În cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, în mod corespunz tor, regulile prev zute pentru dobândirea propriet ii prin posesia de bun credin . (4) În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prev zut într-un contract cu titlu gratuit, ea este opozabil i creditorilor anteriori ai dobânditorului. (5) Neîndeplinirea condi iilor de opozabilitate nu îl lipse te pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde dauneinterese proprietarului care nu se conformeaz acestei obliga ii. ART. 629 Sanc iunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate (1) Înstr in torul poate s cear rezolu iunea contractului în cazul înc lc rii clauzei de inalienabilitate de c tre dobânditor. (2) Atât înstr in torul, cât i ter ul, dac inalienabilitatea s-a stipulat în favoarea acestuia, pot s cear anularea actului de înstr inare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei. (3) Nu pot fi supuse urm ririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cât timp clauza produce efecte, dac prin lege nu se prevede altfel. SEC IUNEA a 3-a Limite judiciare ART. 630 Dep irea inconvenientelor normale ale vecin ii (1) Dac proprietarul cauzeaz , prin exercitarea dreptului s u, inconveniente mai mari decât cele normale în rela iile de vecin tate, instan a de judecat poate, din considerente de echitate, s îl oblige la desp gubiri în folosul celui v mat, precum i la restabilirea situa iei anterioare atunci când acest lucru este posibil. (2) În cazul în care prejudiciul cauzat ar fi minor în raport cu necesitatea sau utilitatea desf ur rii activit ii prejudiciabile de c tre proprietar, instan a va putea încuviin a desf urarea acelei activit i. Cel prejudiciat va avea îns dreptul la desp gubiri.


(3) Dac prejudiciul este iminent sau foarte probabil, instan a poate s încuviin eze, pe cale de ordonan pre edin ial , m surile necesare pentru prevenirea pagubei. CAP. IV Proprietatea comun SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 631 No iune Dispozi iile prezentului capitol se aplic ori de câte ori, în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prev zut de lege, dreptul de proprietate privat are 2 sau mai mul i titulari. ART. 632 Formele propriet ii comune (1) Formele propriet ii comune sunt urm toarele: a) proprietatea pe cote-p i (coproprietatea); b) proprietatea în dev lm ie (dev lm ia). (2) Coproprietatea poate fi obi nuit sau for at . (3) Coproprietatea for at nu poate înceta prin partaj judiciar. ART. 633 Prezum ia de coproprietate Dac bunul este st pânit în comun, coproprietatea se prezum , pân la proba contrar . SEC IUNEA a 2-a Coproprietatea obi nuit ART. 634 Întinderea cotelor-p i (1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-p i din dreptul de proprietate i poate dispune în mod liber de aceasta în lips de stipula ie contrar . (2) Cotele-p i sunt prezumate a fi egale, pân la proba contrar . Dac bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrar nu se va putea face decât prin înscrisuri. ART. 635 Repartizarea beneficiilor i a sarcinilor între coproprietari Coproprietarii vor împ i beneficiile i vor suporta sarcinile copropriet ii, propor ional cu cota lor parte din drept. ART. 636 Exercitarea în comun a dreptului de folosin (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în m sura în care nu schimb destina ia i nu aduce atingere drepturilor celorlal i coproprietari. (2) Cel care, împotriva voin ei celorlal i proprietari, exercit în mod exclusiv folosin a bunului comun poate fi obligat la desp gubiri. ART. 637 Fructele bunului comun Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, propor ional cu cota lor parte din drept. ART. 638 Dreptul la restituirea cheltuielilor


(1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de c tre coproprietari, în propor ie cu cotele lor p i. (2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însu ite de un coproprietar fac parte din masa partajabil cât timp ele nu au fost consumate ori înstr inate sau nu au pierit i pot fi identificate distinct. În caz contrar, coproprietarul interesat are dreptul la desp gubiri, cu excep ia cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. Dreptul la ac iunea în desp gubiri este supus prescrip iei, potrivit dreptului comun. (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însu ite de un coproprietar este supus prescrip iei, potrivit dreptului comun. ART. 639 Modul de folosire a bunului comun Modul de folosire a bunului comun se stabile te prin acordul coproprietarilor, iar în caz de neîn elegere, prin hot râre judec toreasc . ART. 640 Actele de conservare Fiecare coproprietar poate s fac acte de conservare cu privire la bunul comun f acordul celorlal i coproprietari. ART. 641 Actele de administrare i de dispozi ie (1) Actele de administrare, precum încheierea sau denun area unor contracte de loca iune, cesiunile de venituri imobiliare i altele asemenea, cu privire la bunul comun pot fi f cute numai cu acordul coproprietarilor ce de in majoritatea cotelor-p i. (2) Actele de administrare care limiteaz în mod substan ial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcin excesiv prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de c tre ceilal i coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia. (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesa i pot cere instan ei s suplineasc acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a- i exprima voin a sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil men inerii utilit ii sau valorii bunului. (4) Orice acte juridice de dispozi ie cu privire la bunul comun, actele de folosin cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare i loca iunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum i actele care urm resc exclusiv înfrumuse area bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispozi ie. ART. 642 Sanc iunile (1) Actele juridice f cute cu nerespectarea regulilor prev zute la art. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consim it, expres ori tacit, la încheierea actului. (2) Coproprietarului v mat i se recunoa te dreptul ca, înainte de partaj, s exercite ac iunile posesorii împotriva ter ului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. În acest caz, restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor, cu dauneinterese, dac este cazul, în sarcina celor care au participat la încheierea actului. ART. 643 Ac iunile în justi ie (1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justi ie, indiferent de calitatea procesual , în orice ac iune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul ac iunii în revendicare.


(2) Hot rârile judec tore ti pronun ate în folosul copropriet ii profit tuturor coproprietarilor. Hot rârile judec tore ti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlal i coproprietari. (3) Când ac iunea nu este introdus de to i coproprietarii, pârâtul poate cere instan ei de judecat introducerea în cauz a celorlal i coproprietari în calitate de reclaman i, în termenul i condi iile prev zute în Codul de procedur civil pentru chemarea în judecat a altor persoane. ART. 644 Contractele de administrare a copropriet ii (1) Se poate deroga de la dispozi iile art. 635, 636, 641 i art. 642 alin. (1) printr-un contract de administrare a copropriet ii încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor. (2) În cazul în care oricare dintre coproprietari denun contractul de administrare, acesta î i înceteaz existen a, r mânând aplicabile regulile din prezenta sec iune. (3) În cazul în care, printre bunurile aflate în coproprietate, se afl i bunuri imobile, contractele de administrare a copropriet ii i declara iile de denun are a acestora vor fi notate în cartea funciar , la cererea oric ruia dintre coproprietari. ART. 645 Regulile aplicabile în cazul cotitularilor altor drepturi reale Dispozi iile prezentei sec iuni se aplic în mod corespunz tor i în cazul exercit rii împreun , de c tre dou sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal. SEC IUNEA a 3-a Coproprietatea for at §1. Dispozi ii comune ART. 646 Cazurile de coproprietate for at Se afl în coproprietate for at : 1. bunurile prev zute la art. 649, 660, 687 i 1.141; 2. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile vecine, situate pe linia de hotar între acestea, cum ar fi potecile, fântânile, drumurile i izvoarele; 3. bunurile comune afectate utiliz rii a dou sau a mai multor fonduri, cum ar fi o central termic sau alte instala ii care deservesc dou sau mai multe cl diri, un drum comun într-un cartier de locuin e sau alte asemenea bunuri; 4. orice alt bun comun prev zut de lege. ART. 647 Regimul juridic general (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosin a bunului comun, cu condi ia s respecte destina ia acestuia i s permit exercitarea folosin ei de c tre ceilal i coproprietari. (2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate s dispun cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odat cu exercitarea dreptului de dispozi ie asupra bunului principal. (3) Cheltuielile pentru între inerea i conservarea bunului comun se suport în mod propor ional cu cota-parte din drept a fiec rui coproprietar. Când bunul comun are caracter accesoriu, în absen a unei conven ii contrare, cota-parte din drept a fiec rui coproprietar se stabile te în func ie de întinderea bunului principal.


§2. Coproprietatea asupra p sau apartamente I. P

ilor comune din cl dirile cu mai multe etaje

ile comune

ART. 648 No iune (1) Dac într-o cl dire sau într-un ansamblu reziden ial exist spa ii cu destina ie de locuin sau cu alt destina ie având proprietari diferi i, ile din cl dire care, fiind destinate întrebuin rii spa iilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate for at . (2) P ile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spa iile locative, care constituie bunurile principale în sensul art. 546. ART. 649 P ile comune (1) Sunt considerate p i comune, în m sura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: a) terenul pe care se afl cl direa, compus atât din suprafa a construit , cât i din cea neconstruit necesar , potrivit naturii sau destina iei construc iei, pentru a asigura exploatarea normal a acesteia; pentru eventuala suprafa excedentar proprietarii sunt titularii unei copropriet i obi nuite; b) funda ia, curtea interioar , structura, structura de rezisten , pere ii perimetrali i desp itori dintre propriet i i/sau spa iile comune, acoperi ul, terasele, sc rile i casa sc rilor, holurile, pivni ele i subsolurile necompartimentate, rezervoarele de ap , centralele termice proprii i ascensoarele; c) instala iile de ap i canalizare, electrice, de telecomunica ii, de înc lzire i de gaze de la bran ament/racord pân la punctul de distribu ie tre p ile aflate în proprietate exclusiv , canalele pluviale, paratr snetele, antenele colective, precum i alte asemenea p i; d) alte bunuri care, potrivit legii sau voin ei p ilor, sunt în folosin comun . (2) Co urile de fum i de aerisire, precum i spa iile pentru sp torii i usc torii sunt considerate p i comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaz aceste utilit i în conformitate cu proiectul cl dirii. ART. 650 Atribuirea în folosin exclusiv a p ilor comune (1) P ile comune pot fi atribuite coproprietarilor în folosin exclusiv numai dac prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlal i coproprietari. (2) Decizia de atribuire în folosin exclusiv trebuie adoptat cu o majoritate de dou treimi din num rul coproprietarilor i al cotelor-p i. În cl dirile unde sunt constituite asocia ii de proprietari, decizia se adopt de tre adunarea general , cu aceea i majoritate. ART. 651 Actele juridice privind cotele-p i Cota-parte din dreptul de proprietate asupra p ilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spa iului din cl dire care constituie bunul principal; înstr inarea sau ipotecarea cotei-p i nu se va putea face decât odat cu dreptul asupra spa iului care constituie bunul principal. ART. 652 Stabilirea cotelor-p i


În lipsa unei stipula ii contrare existente în titlurile de proprietate, cotele-p i se stabilesc prin raportarea suprafe ei utile a fiec rui spa iu locativ la totalul suprafe ei utile a spa iilor locative din cl dire. II. Drepturile

i obliga iile coproprietarilor

ART. 653 Exercitarea dreptului de folosin Fiecare coproprietar poate folosi, în condi iile acordului de asociere, atât spa iul care constituie bunul principal, cât i p ile comune, f a aduce atingere drepturilor celorlal i proprietari i f a schimba destina ia cl dirii. În lipsa acordului de asociere, dispozi iile art. 647 r mân aplicabile. ART. 654 Cheltuielile legate de între inerea, repararea i exploatarea p ilor comune (1) În lipsa unor prevederi legale sau în elegeri contrare, fiecare coproprietar suport cheltuielile legate de între inerea, repararea i exploatarea p ilor comune, în propor ie cu cota sa parte. (2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de p ile comune folosite exclusiv de c tre unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urm . ART. 655 Obliga ia de conservare a cl dirii Proprietarul este obligat s asigure între inerea spa iului care constituie bunul principal, astfel încât cl direa s se p streze în stare bun . ART. 656 Obliga ia de a permite accesul în spa iile care constituie bunurile principale (1) Coproprietarii sunt obliga i s permit accesul în spa iile care constituie bunuri principale pentru efectuarea lucr rilor necesare conserv rii cl dirii i între inerii p ilor comune. (2) În aceast situa ie, pentru prejudiciile cauzate, ei vor fi desp gubi i de c tre asocia ia de proprietari sau, dup caz, de c tre proprietarul în interesul c ruia au fost efectuate lucr rile. ART. 657 Regulile aplicabile în cazul distrugerii cl dirii (1) În cazul în care cl direa a fost distrus în întregime ori într-o propor ie mai mare de jum tate din valoarea ei, orice coproprietar poate, în lipsa unei în elegeri contrare, s solicite vânzarea la licita ie public a terenului i a materialelor de construc ie care au rezultat. (2) În caz de distrugere a unei p i mai mici decât cea prev zut la alin. (1), coproprietarii vor contribui la refacerea p ilor comune, propor ional cu cotele-p i. Dac unul sau mai mul i coproprietari refuz sau nu pot s participe la refacere, ei sunt obliga i s cedeze celorlal i coproprietari cotele lor p i din dreptul de proprietate. Pre ul se stabile te de p i ori, în caz de neîn elegere, de c tre instan a judec toreasc . ART. 658 Încetarea destina iei folosin ei comune (1) Încetarea destina iei de folosin comun pentru p ile comune din cl dirile cu mai multe etaje sau apartamente se poate hot rî motivat cu o majoritate de dou treimi din num rul coproprietarilor. (2) În acest caz, devin aplicabile dispozi iile privitoare la coproprietatea obi nuit i temporar . Cu toate acestea, înstr inarea sau ipotecarea se poate realiza dac exist o majoritate de dou treimi din num rul coproprietarilor.


(3) În cazurile prev zute la alin. (1) i (2), coproprietarii care nu au votat ori, dup caz, s-au opus la înstr inare sau ipotecare au dreptul la o desp gubire just stabilit pe cale conven ional ori, în caz de neîn elegere, pe cale judec toreasc . (4) Constatarea încet rii destina iei de folosin comun pentru aceste i se face prin hot râre a adun rii generale a asocia iei de proprietari adoptat cu o majoritate de dou treimi din num rul coproprietarilor. (5) Imobilul, respectiv partea din imobil care rezult din încetarea destina iei folosin ei comune se înscrie în mod corespunz tor în cartea funciar pe baza documenta iei cadastrale întocmite în acest scop. III. Asocia ia de proprietari ART. 659 Constituirea asocia iilor de proprietari În cazul cl dirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor reziden iale formate din locuin e individuale, amplasate izolat, în iruit sau cuplat, în care exist propriet i comune i propriet i individuale, se constituie asocia ia de proprietari, care se organizeaz i func ioneaz în condi iile legii. §3. Coproprietatea asupra desp

iturilor comune

ART. 660 Prezum ia de coproprietate asupra desp iturilor comune (1) Zidul, an ul, precum i orice alt desp itur între dou fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comun a vecinilor, dac nu rezult contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dac proprietatea comun nu a devenit proprietate exclusiv prin uzucapiune, în condi iile legii. (2) Dispozi iile art. 651 sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 661 Semnele de necomunitate (1) Exist semn de necomunitate a zidului atunci când culmea acestuia este dreapt i perpendicular spre un fond i înclinat spre cel lalt fond. Zidul este prezumat a fi în proprietatea exclusiv a proprietarului fondului c tre care este înclinat coama zidului. (2) Exist semn de necomunitate a an ului atunci când p mântul este aruncat ori în at exclusiv pe o parte a an ului. an ul este prezumat a fi în proprietatea exclusiv a proprietarului fondului pe care este aruncat mântul. (3) Vor fi considerate semne de necomunitate orice alte semne care fac s se prezume c zidul a fost construit exclusiv de unul dintre proprietari. ART. 662 Obliga ia de construire a desp iturilor comune (1) Oricare dintre vecini îi poate obliga pe proprietarii fondurilor învecinate s contribuie la construirea unei desp ituri comune. (2) În lipsa unor dispozi ii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiului locului, în imea zidului comun se stabile te de p i, dar f a dep i 2 metri, socotindu-se i coama zidului. ART. 663 Cheltuielile de între inere i reparare a desp iturilor comune (1) Coproprietarii sunt inu i s suporte cheltuielile ocazionate de între inerea i repararea desp iturii comune, propor ional cu dreptul fiec ruia. (2) Cu toate acestea, fiecare coproprietar poate s nu participe la cheltuielile de între inere i reparare, renun ând la dreptul s u de


proprietate asupra desp iturii comune, dispozi iile în materie de carte funciar fiind aplicabile. Coproprietarul nu va putea fi ap rat de a participa la cheltuieli, în cazul în care are o construc ie sprijinit de zidul comun ori în cazul în care trage un alt folos din exploatarea desp iturii comune. ART. 664 Construc iile i instala iile aflate în leg tur cu zidul comun (1) Oricare dintre coproprietari are dreptul s sprijine construc ii ori instaleze grinzi în zidul comun cu obliga ia de a l sa 6 centimetri spre cel lalt coproprietar i f a afecta dreptul acestuia de a sprijini construc iile sale ori de a instala propriile grinzi în zidul comun. (2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul u pân în jum tatea zidului, în cazul în care ar dori s instaleze el însu i grinzi ori s construiasc un co de fum în acela i loc. ART. 665 În area zidului comun (1) Oricare dintre coproprietari poate s înal e zidul, cu îndatorirea de a suporta singur cheltuielile de în are peste limita zidului comun, precum i cheltuielile de reparare a p ii comune a zidului ca urmare a în rii acestuia. (2) În cazul în care zidul nu poate rezista în rii, proprietarul care dore te s fac aceast în are este dator s reconstruiasc zidul în întregime luând din fondul s u suprafa a pentru a asigura grosimea necesar zidului nou-ridicat. (3) Vecinul care nu a contribuit la în are poate dobândi coproprietatea, pl tind jum tate din valoarea actualizat a materialelor i manoperei folosite, precum i, dac este cazul, jum tate din valoarea terenului întrebuin at pentru îngro area zidului. ART. 666 Dobândirea copropriet ii asupra desp iturilor Vecinul care nu a contribuit la realizarea desp iturii comune poate dobândi un drept de coproprietate asupra desp iturii, pl tind jum tate din valoarea actualizat a materialelor i manoperei folosite i, dup caz, jum tate din valoarea terenului pe care desp itura a fost construit . Dispozi iile în materie de carte funciar r mân aplicabile. SEC IUNEA a 4-a Proprietatea comun

în dev lm

ie

ART. 667 Proprietatea comun în dev lm ie Exist proprietate în dev lm ie atunci când, prin efectul legii sau în temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apar ine concomitent mai multor persoane f ca vreuna dintre acestea s fie titularul unei cote-p i determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune. ART. 668 Regulile aplicabile propriet ii dev lma e (1) Dac se na te prin efectul legii, proprietatea în dev lm ie este supus dispozi iilor acelei legi care se completeaz , în mod corespunz tor, cu cele privind regimul comunit ii legale. (2) În cazul în care izvorul propriet ii în dev lm ie este un act juridic, dispozi iile privitoare la regimul comunit ii legale se aplic în mod corespunz tor. SEC IUNEA a 5-a Partajul ART. 669


Imprescriptibilitatea ac iunii de partaj Încetarea copropriet ii prin partaj poate fi cerut oricând, afar de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hot râre judec toreasc . ART. 670 Felurile partajului Partajul poate fi f cut prin bun învoial sau prin hot râre judec toreasc , în condi iile legii. ART. 671 Împ eala p ilor comune ale cl dirilor (1) Partajul este inadmisibil în cazurile prev zute de sec iunile a 3-a i a 4-a din prezentul capitol, precum i în alte cazuri prev zute de lege. (2) Cu toate acestea, partajul poate fi cerut în cazul p ilor comune din cl dirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste p i înceteaz de a mai fi destinate folosin ei comune. (3) În cazul propriet ii periodice i în celelalte cazuri de coproprietate for at , partajul este posibil numai prin bun învoial . ART. 672 Conven iile privitoare la suspendarea partajului Conven iile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioad mai mare de 5 ani. În cazul imobilelor, conven iile trebuie încheiate în form autentic i supuse formalit ilor de publicitate prev zute de lege. ART. 673 Suspendarea pronun rii partajului prin hot râre judec toreasc Instan a sesizat cu cererea de partaj poate suspenda pronun area partajului, pentru cel mult un an, pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlal i coproprietari. Dac pericolul acestor prejudicii este înl turat înainte de împlinirea termenului, instan a, la cererea p ii interesate, va reveni asupra m surii. ART. 674 Condi iile speciale privind capacitatea de exerci iu Dac un coproprietar este lipsit de capacitate de exerci iu ori are capacitate de exerci iu restrâns , partajul va putea fi f cut prin bun învoial numai cu autorizarea instan ei de tutel , precum i, dac este cazul, a ocrotitorului legal. ART. 675 Inadmisibilitatea partajului în cazul uzucapiunii Partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afar de cazul când acesta l-a uzucapat, în condi iile legii. ART. 676 Regulile privitoare la modul de împ ire (1) Partajul bunurilor comune se va face în natur , propor ional cu cotaparte a fiec rui coproprietar. (2) Dac bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natur , partajul se va face în unul dintre urm toarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neîn elegere, la licita ie public , în condi iile legii, i distribuirea pre ului c tre coproprietari propor ional cu cota-parte a fiec ruia dintre ei. ART. 677 Datoriile n scute în leg tur cu bunul comun (1) Oricare dintre coproprietari poate cere stingerea datoriilor n scute în leg tur cu coproprietatea i care sunt scadente ori devin scadente în cursul anului în care are loc partajul.


(2) Suma necesar pentru stingerea acestor obliga ii va fi preluat , în lipsa unei stipula ii contrare, din pre ul vânz rii bunului comun cu ocazia partajului i va fi suportat de c tre coproprietari propor ional cu cotaparte a fiec ruia. ART. 678 Executarea silit privitoare la bunul comun (1) Creditorii unui coproprietar pot urm ri silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instan ei împ eala bunului, caz în care urm rirea se va face asupra p ii de bun sau, dup caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului. (2) În cazul vânz rii silite a unei cote-p i din dreptul de proprietate asupra unui bun, executorul judec toresc îi va notifica pe ceilal i coproprietari cu cel pu in dou s pt mâni înainte de data stabilit pentru vânzare, în tiin ându-i despre ziua, ora i locul licita iei. La pre egal, coproprietarii vor fi prefera i la adjudecarea cotei-p i. (3) Creditorii care au un drept de garan ie asupra bunului comun ori cei a ror crean s-a n scut în leg tur cu conservarea sau administrarea acestuia au dreptul s urm reasc silit bunul, în mâinile oricui s-ar g si, atât înainte, cât i dup partaj. (4) Conven iile de suspendare a împ elii pot fi opuse creditorilor numai dac , înainte de na terea crean elor, au dobândit dat cert în cazul bunurilor mobile sau au fost autentificate în cazul bunurilor imobile i s-au îndeplinit formalit ile de publicitate prev zute de lege, dac este cazul. ART. 679 Drepturile creditorilor personali ai coproprietarului (1) Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, s intervin , pe cheltuiala lor, în partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot îns s atace un partaj efectuat, afar numai dac acesta s-a f cut în lipsa lor i f s se in seama de opozi ia pe care au f cuto, precum i în cazurile când partajul a fost simulat ori s-a f cut astfel încât creditorii nu au putut s intervin în proces. (2) Dispozi iile alin. (1) sunt aplicabile i în cazul creditorilor care au un drept de garan ie asupra bunului comun ori al celor a c ror crean s-a scut în leg tur cu conservarea sau administrarea acestuia. ART. 680 Efectele juridice ale partajului (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dup caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilit în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împ elii voluntare, sau, dup caz, de la data r mânerii definitive a hot rârii judec tore ti. (2) În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dac actul de partaj încheiat în form autentic sau hot rârea judec toreasc mas definitiv , dup caz, au fost înscrise în cartea funciar . ART. 681 Opozabilitatea unor acte juridice Actele încheiate, în condi iile legii, de un coproprietar cu privire la bunul comun r mân valabile i sunt opozabile celui c ruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului. ART. 682 Str mutarea garan iilor Garan iile constituite de un coproprietar asupra cotei sale p i se str mut de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, dup caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj. ART. 683 Garan ia pentru evic iune i vicii ascunse


(1) Coproprietarii î i datoreaz , în limita cotelor-p i, garan ie pentru evic iune i vicii ascunse, dispozi iile legale privitoare la obliga ia de garan ie a vânz torului aplicându-se în mod corespunz tor. (2) Fiecare este obligat s îl desp gubeasc pe coproprietarul prejudiciat prin efectul evic iunii sau al viciului ascuns. Dac unul dintre coproprietari este insolvabil, partea datorat de acesta se va suporta, propor ional, de tre ceilal i coproprietari, inclusiv de coproprietarul prejudiciat. (3) Coproprietarii nu datoreaz garan ie dac prejudiciul este urmarea faptei s vâr ite de un alt coproprietar sau dac au fost scuti i prin actul de partaj. ART. 684 Desfiin area partajului (1) Partajul prin bun învoial poate fi desfiin at pentru acelea i cauze ca i contractele. (2) Partajul f cut f participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolut . (3) Partajul este îns valabil chiar dac nu cuprinde toate bunurile comune; pentru bunurile omise se poate face oricând un partaj suplimentar. ART. 685 Înstr inarea bunurilor atribuite Nu poate invoca nulitatea relativ a partajului prin bun învoial coproprietarul care, cunoscând cauza de nulitate, înstr ineaz în tot sau în parte bunurile atribuite. ART. 686 Regulile aplicabile bunurilor aflate în coproprietate i în dev lm ie Prevederile prezentei sec iuni sunt aplicabile bunurilor aflate în coproprietate, indiferent de izvorul s u, precum i celor aflate în dev lm ie. CAP. V Proprietatea periodic ART. 687 Proprietatea periodic Dispozi iile prezentului capitol se aplic , în absen a unei reglement ri speciale, ori de câte ori mai multe persoane exercit succesiv i repetitiv atributul folosin ei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau inegale. ART. 688 Temeiul propriet ii periodice Proprietatea periodic se na te în temeiul unui act juridic, dispozi iile în materie de carte funciar aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 689 Valabilitatea actelor încheiate de coproprietar (1) În privin a intervalului de timp ce îi revine, orice coproprietar poate încheia, în condi iile legii, acte precum închirierea, vânzarea, ipotecarea i altele asemenea. (2) Actele de administrare sau de dispozi ie privind cota-parte din dreptul de proprietate aferent unui alt interval de timp sunt inopozabile titularului cotei-p i respective. Dispozi iile art. 642 alin. (2) i art. 643 se aplic în mod corespunz tor. (3) În raporturile cu ter ii cocontractan i de bun -credin , actele de administrare sau de dispozi ie men ionate la alin. (2) sunt anulabile. ART. 690 Drepturile i obliga iile coproprietarilor (1) Fiecare coproprietar este obligat s fac toate actele de conservare, în a a fel încât s nu împiedice ori s nu îngreuneze exercitarea drepturilor


celorlal i coproprietari. Pentru repara iile mari, coproprietarul care avanseaz cheltuielile necesare are dreptul la desp gubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlal i coproprietari. (2) Actele prin care se consum în tot sau în parte substan a bunului pot fi f cute numai cu acordul celorlal i coproprietari. (3) La încetarea intervalului, coproprietarul este dator s predea bunul coproprietarului îndrept it s îl foloseasc în urm torul interval. (4) Coproprietarii pot încheia un contract de administrare, dispozi iile art. 644 alin. (2) aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 691 Obliga ia de desp gubire i excluderea (1) Nerespectarea obliga iilor prev zute în prezentul capitol atrage plata de desp gubiri. (2) În cazul în care unul dintre coproprietari tulbur în mod grav exercitarea propriet ii periodice, acesta va putea fi exclus, prin hot râre judec toreasc , la cererea coproprietarului v mat. (3) Excluderea va putea fi dispus numai dac unul dintre ceilal i coproprietari sau un ter cump cota-parte a celui exclus. (4) În acest scop, se va pronun a, mai întâi, o încheiere de admitere în principiu a cererii de excludere, prin care se va stabili c sunt îndeplinite condi iile excluderii, încheiere care va putea fi atacat cu recurs pe cale separat . (5) Dup r mânerea definitiv a încheierii de admitere în principiu, în absen a în elegerii p ilor, se va stabili pre ul vânz rii silite pe baz de expertiz . Dup consemnarea pre ului la institu ia de credit stabilit de instan , se va pronun a hot rârea care va ine loc de contract de vânzarecump rare. (6) Dup r mânerea definitiv a acestei hot râri, dobânditorul î i va putea înscrie dreptul în cartea funciar , iar transmi torul va putea s ridice suma consemnat la institu ia de credit stabilit de instan . ART. 692 Încetarea propriet ii periodice Proprietatea periodic înceteaz prin radiere din cartea funciar în temeiul dobândirii de c tre o singur persoan a tuturor cotelor-p i din dreptul de proprietate periodic , precum i în alte cazuri prev zute de lege. TITLUL III Dezmembr mintele dreptului de proprietate privat CAP. I Superficia ART. 693 No iune (1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construc ie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra c ruia superficiarul dobânde te un drept de folosin . (2) Dreptul de superficie se dobânde te în temeiul unui act juridic, precum i prin uzucapiune sau prin alt mod prev zut de lege. Dispozi iile în materie de carte funciar r mân aplicabile. (3) Superficia se poate înscrie i în temeiul unui act juridic prin care proprietarul întregului fond a transmis exclusiv construc ia ori a transmis terenul i construc ia, în mod separat, c tre dou persoane, chiar dac nu s-a stipulat expres constituirea superficiei. (4) În situa ia în care s-a construit pe terenul altuia, superficia se poate înscrie pe baza renun rii proprietarului terenului la dreptul de a invoca accesiunea, în favoarea constructorului. De asemenea, ea se poate


înscrie în favoarea unui ter pe baza cesiunii dreptului de a invoca accesiunea. ART. 694 Durata dreptului de superficie Dreptul de superficie se poate constitui pe o durat de cel mult 99 de ani. La împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit. ART. 695 Întinderea i exercitarea dreptului de superficie (1) Dreptul de superficie se exercit în limitele i în condi iile actului constitutiv. În lipsa unei stipula ii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitat de suprafa a de teren pe care urmeaz s se construiasc i de cea necesar exploat rii construc iei sau, dup caz, de suprafa a de teren aferent i de cea necesar exploat rii construc iei edificate. (2) În cazul prev zut la art. 693 alin. (3), în absen a unei stipula ii contrare, titularul dreptului de superficie nu poate modifica structura construc iei. El o poate îns demola, dar cu obliga ia de a o reconstrui în forma ini ial . (3) În cazul în care superficiarul modific structura construc iei, proprietarul terenului poate s cear , în termen de 3 ani, încetarea dreptului de superficie sau repunerea în situa ia anterioar . În al doilea caz, curgerea termenului de prescrip ie de 3 ani este suspendat pân la expirarea duratei superficiei. (4) Titularul poate dispune în mod liber de dreptul s u. Cât timp construc ia exist , dreptul de folosin asupra terenului se poate înstr ina ori ipoteca numai odat cu dreptul de proprietate asupra construc iei. ART. 696 Ac iunea confesorie de superficie (1) Ac iunea confesorie de superficie poate fi intentat împotriva oric rei persoane care împiedic exercitarea dreptului, chiar i a proprietarului terenului. (2) Dreptul la ac iune este imprescriptibil. ART. 697 Evaluarea presta iei superficiarului (1) În cazul în care superficia s-a constituit cu titlu oneros, dac ile nu au prev zut alte modalit i de plat a presta iei de c tre superficiar, titularul dreptului de superficie datoreaz , sub form de rate lunare, o sum egal cu chiria stabilit pe pia a liber , inând seama de natura terenului, de destina ia construc iei în cazul în care aceasta exist , de zona în care se afl terenul, precum i de orice alte criterii de determinare a contravalorii folosin ei. (2) În caz de neîn elegere între p i, suma datorat proprietarului terenului va fi stabilit pe cale judec toreasc . ART. 698 Cazurile de încetare a superficiei Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciar , pentru una dintre urm toarele cauze: a) la expirarea termenului; b) prin consolidare, dac terenul i construc ia devin proprietatea aceleia i persoane; c) prin pieirea construc iei, dac exist stipula ie expres în acest sens; d) în alte cazuri prev zute de lege. ART. 699 Efectele încet rii superficiei prin expirarea termenului (1) În cazul prev zut la art. 698 lit. a), în absen a unei stipula ii contrare, proprietarul terenului dobânde te dreptul de proprietate asupra


construc iei edificate de superficiar prin accesiune, cu obliga ia de a pl ti valoarea de circula ie a acesteia de la data expir rii termenului. (2) Când construc ia nu exista în momentul constituirii dreptului de superficie, iar valoarea acesteia este egal sau mai mare decât aceea a terenului, proprietarul terenului poate cere obligarea constructorului s cumpere terenul la valoarea de circula ie pe care acesta ar fi avut-o dac nu ar fi existat construc ia. Constructorul poate refuza s cumpere terenul dac ridic , pe cheltuiala sa, construc ia cl dit pe teren i repune terenul în situa ia anterioar . (3) În absen a unei în elegeri contrare încheiate cu proprietarul terenului, dezmembr mintele consim ite de superficiar se sting în momentul încet rii dreptului de superficie. Ipotecile care greveaz dreptul de superficie se str mut de drept asupra sumei primite de la proprietarul terenului în cazul prev zut la alin. (1), se extind de drept asupra terenului în cazul prev zut la alin. (2) teza I sau se str mut de drept asupra materialelor în cazul prev zut la alin. (2) teza a II-a. (4) Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata existen ei superficiei nu se extind cu privire la întregul imobil în momentul încet rii dreptului de superficie în cazul prev zut la alin. (1). Ele se str mut de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului în cazul prev zut la alin. (2) teza I sau se extind de drept cu privire la întregul teren în cazul prev zut la alin. (2) teza a II-a. ART. 700 Efectele încet rii superficiei prin consolidare (1) În cazul în care dreptul de superficie s-a stins prin consolidare, în absen a unei stipula ii contrare, dezmembr mintele consim ite de superficiar se men in pe durata pentru care au fost constituite, dar nu mai târziu de împlinirea termenului ini ial al superficiei. (2) Ipotecile n scute pe durata existen ei superficiei se men in fiecare în func ie de obiectul asupra c ruia s-au constituit. ART. 701 Efectele încet rii superficiei prin pieirea construc iei (1) În cazul stingerii dreptului de superficie prin pieirea construc iei, drepturile reale care greveaz dreptul de superficie se sting, dac legea nu prevede altfel. (2) Ipotecile n scute cu privire la nuda proprietate asupra terenului pe durata existen ei dreptului de superficie se men in asupra dreptului de proprietate reîntregit. ART. 702 Alte dispozi ii aplicabile Dispozi iile prezentului capitol sunt aplicabile i în cazul planta iilor, precum i al altor lucr ri autonome cu caracter durabil. CAP. II Uzufructul SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 703 No iune Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei persoane i de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, îns cu îndatorirea de a-i conserva substan a. ART. 704 Constituirea uzufructului


(1) Uzufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prev zute de lege, dispozi iile în materie de carte funciar fiind aplicabile. (2) Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane existente. ART. 705 Ac iunea confesorie de uzufruct Dispozi iile art. 696 alin. (1) se aplic uzufructului în mod corespunz tor. ART. 706 Obiectul uzufructului Pot fi date în uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o mas patrimonial , o universalitate de fapt ori o cot -parte din acestea. ART. 707 Accesoriile bunurilor ce formeaz obiectul uzufructului Uzufructul poart asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct, precum i asupra a tot ce se une te sau se încorporeaz în acesta. ART. 708 Durata uzufructului (1) Uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager. (2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de ani. Atunci când este constituit cu dep irea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de ani. (3) Dac nu s-a prev zut durata uzufructului, se prezum c este viager sau, dup caz, c este constituit pe o durat de 30 de ani. (4) Uzufructul constituit pân la data la care o alt persoan va ajunge la o anumit vârst dureaz pân la acea dat , chiar dac acea persoan ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite. SEC IUNEA a 2-a Drepturile i obliga iile uzufructuarului §1. Drepturile uzufructuarului

i ale nudului proprietar

i ale nudului proprietar

ART. 709 Drepturile uzufructuarului În lips de stipula ie contrar , uzufructuarul are folosin a exclusiv a bunului, inclusiv dreptul de a culege fructele acestuia. ART. 710 Fructele naturale i industriale Fructele naturale i industriale percepute dup constituirea uzufructului apar in uzufructuarului, iar cele percepute dup stingerea uzufructului revin nudului proprietar, f a putea pretinde unul altuia desp gubiri pentru cheltuielile ocazionate de producerea lor. ART. 711 Fructele civile Fructele civile se cuvin uzufructuarului propor ional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobândindu-se zi cu zi. ART. 712 Cvasiuzufructul Dac uzufructul cuprinde, printre altele, i bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grâne, b uturi, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, îns cu obliga ia de a restitui bunuri de aceea i cantitate, calitate i valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea lor la data stingerii uzufructului. ART. 713


Uzufructul asupra bunurilor neconsumptibile (1) Dac uzufructul poart asupra unor bunuri care, f a fi consumptibile, se uzeaz ca urmare a utiliz rii lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun proprietar i potrivit destina iei lor. (2) În acest caz, el nu va fi obligat s le restituie decât în starea în care se vor afla la data stingerii uzufructului. (3) Uzufructuarul poate s dispun , ca un bun proprietar, de bunurile care, f a fi consumptibile, se deterioreaz rapid prin utilizare. În acest caz, la sfâr itul uzufructului, uzufructuarul va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceast din urm dat . ART. 714 Cesiunea uzufructului (1) În absen a unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul u unei alte persoane f acordul nudului proprietar, dispozi iile în materie de carte funciar fiind aplicabile. (2) Uzufructuarul r mâne dator exclusiv fa de nudul proprietar numai pentru obliga iile n scute înainte de cesiune. Pân la notificarea cesiunii, uzufructuarul i cesionarul r spund solidar pentru îndeplinirea tuturor obliga iilor fa de nudul proprietar. (3) Dup notificarea cesiunii, cesionarul este dator fa de nudul proprietar pentru toate obliga iile n scute dup notificarea cesiunii. În acest caz, uzufructuarului i se aplic , în mod corespunz tor, dispozi iile legale din materia fideiusiunii. (4) Dup cesiune, dreptul de uzufruct continu , dup caz, pân la împlinirea termenului ini ial sau pân la decesul uzufructuarului ini ial. ART. 715 Contractele de loca iune (1) Uzufructuarul are dreptul de a închiria sau, dup caz, de a arenda bunul primit în uzufruct. (2) Loca iunile de imobile încheiate de uzufructuar, înscrise în cartea funciar , sunt opozabile proprietarului sau mo tenitorilor acestuia, dup stingerea uzufructului prin decesul sau, dup caz, încetarea existen ei juridice a uzufructuarului, pân la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani de la încetarea uzufructului. (3) Reînnoirile de închirieri de imobile sau de arend ri f cute de uzufructuar i înscrise în cartea funciar înainte de expirarea contractelor ini iale sunt opozabile proprietarului i mo tenitorilor s i pe o perioad de cel mult 6 luni ori, dup caz, de un an, dac la data stingerii uzufructului nu au fost puse în executare. În niciun caz, loca iunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stingerii uzufructului. (4) În cazul în care uzufructul s-a stins prin expirarea termenului, loca iunile înceteaz , în toate cazurile, odat cu stingerea uzufructului. ART. 716 Lucr rile i îmbun irile (1) La încetarea uzufructului, uzufructuarul nu poate pretinde vreo desp gubire pentru lucr rile ad ugate unui bun imobil, cu excep ia celor necesare, sau pentru îmbun irile aduse unui bun mobil, chiar atunci când prin acestea s-a sporit valoarea bunului. (2) Dac lucr rile sau îmbun irile au fost f cute f încuviin area proprietarului, acesta poate cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor i la readucerea bunului în starea în care i-a fost încredin at. (3) Uzufructuarul va putea cere o indemniza ie echitabil pentru lucr rile necesare ad ugate. De asemenea, el va putea cere o indemniza ie echitabil i pentru celelalte lucr ri ad ugate sau pentru îmbun irile f cute cu încuviin area proprietarului, dac prin acestea s-a sporit valoarea bunului. (4) În cazul lucr rilor autonome f cute de uzufructuar asupra unui bun imobil, vor fi aplicabile, în mod corespunz tor, în lips de stipula ie sau


dispozi ie legal contrar , dispozi iile din materia accesiunii imobiliare artificiale. ART. 717 Exploatarea p durilor tinere (1) Dac uzufructul cuprinde p duri tinere destinate de proprietarul lor unor t ieri periodice, uzufructuarul este dator s p streze ordinea i câtimea ierii, potrivit regulilor stabilite de proprietar în conformitate cu dispozi iile legale, f ca uzufructuarul s poat pretinde vreo desp gubire pentru p ile l sate net iate în timpul uzufructului. (2) Arborii care se scot din pepiniere f degradarea acestora nu fac parte din uzufruct decât cu obliga ia uzufructuarului de a se conforma dispozi iilor legale în ce prive te înlocuirea lor. ART. 718 Exploatarea p durilor înalte (1) Uzufructuarul poate, conformându-se dispozi iilor legale i folosin ei obi nuite a proprietarului, s exploateze p ile de p duri înalte care au fost destinate t ierii regulate, fie c aceste t ieri se fac periodic pe o întindere de p mânt determinat , fie c se fac numai pentru un num r de arbori ale i pe toat suprafa a fondului. (2) În celelalte cazuri, uzufructuarul nu poate t ia arborii înal i; va putea îns întrebuin a, pentru a face repara iile la care este obligat, arbori zu i accidental; în acest scop poate chiar s taie arborii trebuincio i, cu îndatorirea îns de a constata, în prezen a nudului proprietar, aceast trebuin . ART. 719 Alte drepturi ale uzufructuarului asupra p durilor ce fac obiectul uzufructului Uzufructuarul poate lua din p duri araci pentru vii; poate, de asemenea, lua produsele anuale sau periodice ale arborilor, cu respectarea folosin ei obi nuite a proprietarului, în limitele dispozi iilor legale. ART. 720 Dreptul asupra pomilor fructiferi Pomii fructiferi ce se usuc i cei c zu i accidental se cuvin uzufructuarului cu îndatorirea de a-i înlocui cu al ii. ART. 721 Dreptul asupra carierelor de piatr i de nisip aflate în exploatare În condi iile legii, uzufructuarul se folose te întocmai ca nudul proprietar de carierele de piatr i de nisip ce sunt în exploatare la constituirea dreptului de uzufruct. ART. 722 Situa ia carierelor de piatr i de nisip nedeschise i a comorilor Uzufructuarul nu are niciun drept asupra carierelor nedeschise înc i nici asupra comorii ce s-ar putea descoperi în timpul uzufructului. §2. Obliga iile uzufructuarului

i ale nudului proprietar

ART. 723 Inventarierea bunurilor (1) Uzufructuarul preia bunurile în starea în care se afl la data constituirii uzufructului; acesta nu va putea intra îns în posesia lor decât dup inventarierea bunurilor mobile i constatarea st rii în care se afl imobilele, cu excep ia cazului în care uzufructul unui bun mobil este dobândit prin uzucapiune. (2) Inventarul se întocme te numai în prezen a nudului proprietar ori dup notificarea acestuia. ART. 724 Respectarea destina iei bunurilor


În exercitarea dreptului s u, uzufructuarul este inut s respecte destina ia dat bunurilor de nudul proprietar, cu excep ia cazului în care se asigur o cre tere a valorii bunului sau cel pu in nu se prejudiciaz în niciun fel interesele proprietarului. ART. 725 R spunderea uzufructuarului pentru prejudicii Uzufructuarul este obligat s îl desp gubeasc pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunz toare a bunurilor date în uzufruct. ART. 726 Constituirea garan iei pentru îndeplinirea obliga iilor uzufructuarului (1) În lipsa unei stipula ii contrare, uzufructuarul este obligat s depun o garan ie pentru îndeplinirea obliga iilor sale. (2) Sunt scuti i s depun garan ie vânz torul i donatorul care i-au rezervat dreptul de uzufruct. (3) În cazul în care uzufructuarul este scutit de garan ie, instan a poate dispune depunerea unei garan ii sau luarea unei m suri conservatorii atunci când uzufructuarul, prin fapta sa ori prin starea de insolvabilitate în care se afl , pune în pericol drepturile nudului proprietar. ART. 727 Numirea administratorului (1) Dac uzufructuarul nu poate oferi o garan ie, instan a, la cererea nudului proprietar, va numi un administrator al imobilelor i va dispune ca fructele civile încasate i sumele ce reprezint contravaloarea fructelor naturale i industriale percepute s fie depuse la o institu ie de credit aleas de p i. În acest caz, uzufructuarul va încasa numai dobânzile aferente. (2) Nudul proprietar poate cere vânzarea bunurilor ce se uzeaz prin folosin i depunerea sumelor la o institu ie de credit aleas de p i. Dobânzile produse în cursul uzufructului revin uzufructuarului. (3) Cu toate acestea, uzufructuarul va putea cere s îi fie l sate o parte din bunurile mobile necesare folosin ei sale sau familiei sale, cu obliga ia de a le restitui la stingerea uzufructului. ART. 728 Întârzierea în depunerea garan iei Întârzierea în depunerea garan iei nu afecteaz dreptul uzufructuarului de a percepe fructele care i se cuvin de la data constituirii uzufructului. ART. 729 Modul de suportare a repara iilor de c tre uzufructuar i nudul proprietar (1) Uzufructuarul este obligat s efectueze repara iile de între inere a bunului. (2) Repara iile mari sunt în sarcina nudului proprietar. (3) Sunt repara ii mari acelea ce au ca obiect o parte important din bun i care implic o cheltuial excep ional , cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea construc iilor privind structura de rezisten , zidurile interioare i/sau exterioare, acoperi ul, instala iile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la înlocuirea sau repararea motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic în ansamblul s u. (4) Repara iile mari sunt în sarcina uzufructuarului atunci când sunt determinate de neefectuarea repara iilor de între inere. ART. 730 Efectuarea repara iilor mari (1) Uzufructuarul este obligat s îl în tiin eze pe nudul proprietar despre necesitatea repara iilor mari. (2) Atunci când nudul proprietar nu efectueaz la timp repara iile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat


restituie contravaloarea lor pân la sfâr itul anului în curs, actualizat la data pl ii. ART. 731 Distrugerile datorate vechimii ori cazului fortuit Uzufructuarul i nudul proprietar nu sunt obliga i s reconstruiasc ceea ce s-a distrus datorit vechimii ori dintr-un caz fortuit. ART. 732 Uzufructul cu titlu particular Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar dac le va pl ti, are ac iune contra nudului proprietar. ART. 733 Suportarea sarcinilor i a cheltuielilor în caz de litigiu (1) Uzufructuarul suport toate sarcinile i cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosin a bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor. (2) Dac bunul este asigurat, pe durata uzufructului primele de asigurare sunt pl tite de uzufructuar. ART. 734 În tiin area nudului proprietar Uzufructuarul este obligat s aduc de îndat la cuno tin a nudului proprietar orice uzurpare a fondului i orice contestare a dreptului de proprietate, sub sanc iunea oblig rii la plata de daune-interese. ART. 735 Suportarea sarcinilor i a cheltuielilor propriet ii (1) Cheltuielile i sarcinile propriet ii revin nudului proprietar. (2) Atunci când sarcinile i cheltuielile proprietarului au fost suportate de uzufructuar, nudul proprietar este obligat la rambursarea acestora, iar când uzufructul este cu titlu oneros, nudul proprietar datoreaz acestuia i dobânda legal . ART. 736 Obliga iile în caz de pieire a turmei (1) Dac turma dat în uzufruct a pierit în întregime din cauze neimputabile uzufructuarului, acesta va restitui numai pieile ori valoarea acestora. (2) Dac turma nu a pierit în întregime, uzufructuarul este obligat s înlocuiasc animalele pierite cu cele de pr sil . §3. Dispozi ii speciale ART. 737 Opozabilitatea uzufructului asupra crean elor Uzufructul asupra unei crean e este opozabil ter ilor în acelea i condi ii ca i cesiunea de crean i cu îndeplinirea formalit ilor de publicitate prev zute de lege. ART. 738 Drepturile i obliga iile în cazul uzufructului asupra crean elor (1) Uzufructuarul are dreptul s încaseze capitalul i s perceap dobânzile crean ei i s îndeplineasc toate actele necesare pentru conservarea ori încasarea dobânzilor. Titularul dreptului de crean poate face toate actele de dispozi ie care nu aduc atingere drepturilor uzufructuarului. (2) Dup plata crean ei, uzufructul continu asupra capitalului, cu obliga ia uzufructuarului de a-l restitui creditorului la stingerea uzufructului. (3) Uzufructuarul suport toate cheltuielile i sarcinile referitoare la dobânzi.


ART. 739 Uzufructul rentei viagere Uzufructuarul rentei viagere are dreptul de a percepe, pe durata uzufructului s u, veniturile dobândite zi cu zi. Acesta va fi obligat numai la restituirea veniturilor încasate cu anticipa ie. ART. 740 Dreptul de a spori capitalul (1) Dreptul de a spori capitalul care face obiectul uzufructului, cum ar fi cel de a dobândi valori mobiliare, apar ine nudului proprietar, iar uzufructuarul are numai dreptul de a exercita uzufructul asupra bunurilor astfel dobândite. (2) Dac nudul proprietar cedeaz dreptul s u, bunul dobândit în urma înstr in rii este predat uzufructuarului, care va da socoteal la sfâr itul uzufructului. ART. 741 Dreptul de vot (1) Dreptul de vot aferent unei ac iuni sau altei valori mobiliare, unei i indivize, unei cote-p i din dreptul de proprietate sau oric rui alt bun apar ine uzufructuarului. (2) Cu toate acestea, apar ine nudului proprietar votul care are ca efect modificarea substan ei bunului principal, cum ar fi capitalul social sau bunul de inut în coproprietate, ori schimbarea destina iei acestui bun sau încetarea societ ii, reorganizarea ori încetarea persoanei juridice sau, dup caz, a unei întreprinderi. (3) Repartizarea exercit rii dreptului de vot în alte condi ii decât cele prev zute la alin. (1) i (2) nu este opozabil ter ilor, afar de cazul în care ace tia au cunoscut-o în mod expres. ART. 742 Dreptul la dividende Dividendele a c ror distribuire a fost aprobat , în condi iile legii, de adunarea general în timpul uzufructului se cuvin uzufructuarului de la data stabilit prin hot rârea adun rii generale. ART. 743 Obliga ia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar (1) Dac uzufructuarul universal ori cu titlu universal pl te te datoriile aferente masei patrimoniale sau p ii din masa patrimonial date în uzufruct, nudul proprietar trebuie s restituie sumele avansate, la stingerea uzufructului, f nicio dobând . (2) În cazul în care uzufructuarul nu pl te te datoriile prev zute la alin. (1), nudul proprietar poate, la alegere, s le pl teasc el însu i sau vând o parte suficient din bunurile date în uzufruct. Dac îns nudul proprietar pl te te aceste datorii, uzufructuarul datoreaz dobânzi pe toata durata uzufructului. (3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat achite, în propor ie cu obiectul uzufructului i f niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular având ca obiect obliga ii de între inere sau, dup caz, rente viagere. ART. 744 Dreptul creditorilor asupra bunurilor uzufructului Dac plata datoriilor nu se va face în modul prev zut la art. 743, creditorii pot s urm reasc bunurile date în uzufruct. ART. 745 Uzufructul fondului de comer În lips de stipula ie contrar , uzufructuarul unui fond de comer nu poate s dispun de bunurile ce îl compun. În situa ia în care dispune de aceste bunuri are obliga ia de a le înlocui cu altele similare i de valoare egal .


SEC IUNEA a 3-a Stingerea uzufructului ART. 746 Cazurile de stingere a uzufructului (1) Uzufructul se stinge pe cale principal prin: a) moartea uzufructuarului ori, dup caz, încetarea personalit ii juridice; b) ajungerea la termen; c) consolidare, atunci când calitatea de uzufructuar i de nud proprietar se întrunesc în aceea i persoan ; d) renun area la uzufruct; e) neuzul timp de 10 de ani sau, dup caz, timp de 2 ani în cazul uzufructului unei crean e. (2) Uzufructul se stinge prin decesul ori, dup caz, încetarea existen ei juridice a uzufructuarului chiar dac termenul nu s-a împlinit. (3) În cazul imobilelor sunt aplicabile dispozi iile în materie de carte funciar . ART. 747 Stingerea uzufructului în caz de abuz de folosin (1) Uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci când uzufructuarul abuzeaz de folosin a bunului, aduce stric ciuni acestuia ori îl las s se degradeze. (2) Creditorii uzufructuarului pot interveni în proces pentru conservarea drepturilor lor; ei se pot angaja s repare stric ciunile i pot oferi garan ii pentru viitor. (3) Instan a poate dispune, dup împrejur ri, fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosin ei bunului de c tre nudul proprietar, cu obliga ia acestuia de a pl ti uzufructuarului o rent pe durata uzufructului. Când bunul este imobil, pentru garantarea rentei, instan a poate dispune înscrierea unei ipoteci în cartea funciar . ART. 748 Stingerea uzufructului în caz de pieire a bunului (1) Uzufructul se stinge în cazul în care bunul a fost distrus în întregime dintr-un caz fortuit. Când bunul a fost distrus în parte, uzufructul continu asupra p ii r mase. (2) În toate cazurile, uzufructul va continua asupra desp gubirii pl tite de ter sau, dup caz, asupra indemniza iei de asigurare, dac aceasta nu este folosit pentru repararea bunului. Dispozi iile art. 712 se aplic în mod corespunz tor. CAP. III Uzul i abita ia ART. 749 Dreptul de uz Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia i de a-i culege fructele naturale i industriale numai pentru nevoile proprii i ale familiei sale. ART. 750 Dreptul de abita ie Titularul dreptului de abita ie are dreptul de a locui în locuin a nudului proprietar împreun cu so ul i copiii s i, chiar dac nu a fost c torit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abita ia, precum i cu p rin ii ori alte persoane aflate în între inere. ART. 751


Constituirea uzului i a abita iei Uzul i abita ia se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prev zute de lege. ART. 752 Limitele dreptului de uz i abita ie Dreptul de uz ori de abita ie nu poate fi cedat, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau, dup caz, arendat. ART. 753 Obliga ia uzuarului i a titularului dreptului de abita ie (1) Dac titularul dreptului de uz sau de abita ie este îndrept it s perceap toate fructele naturale i industriale produse de bun ori, dup caz, ocupe întreaga locuin , este dator s pl teasc toate cheltuielile de cultur i repara iile de între inere întocmai ca i uzufructuarul. (2) Dac titularul dreptului de uz sau de abita ie nu este îndrept it s perceap decât o parte din fructe ori s ocupe decât o parte din locuin , va suporta cheltuielile de cultur sau de între inere în propor ie cu partea de care se folose te. ART. 754 Alte dispozi ii aplicabile Dispozi iile prezentului capitol se completeaz , în mod corespunz tor, cu cele privitoare la uzufruct. CAP. IV Servitu ile SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 755 No iune (1) Servitutea este sarcina care greveaz un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. (2) Utilitatea rezult din destina ia economic a fondului dominant sau const într-o sporire a confortului acestuia. ART. 756 Constituirea servitu ii Servitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispozi iile în materie de carte funciar r mânând aplicabile. ART. 757 Ac iunea confesorie de servitute Dispozi iile art. 696 alin. (1) se aplic în mod corespunz tor. ART. 758 Constituirea servitu ii în vederea utilit ii viitoare Servitutea se poate constitui în vederea unei utilit i viitoare a fondului dominant. ART. 759 Obliga iile în sarcina proprietarului fondului aservit (1) Prin actul de constituire se pot impune în sarcina proprietarului fondului aservit anumite obliga ii pentru asigurarea uzului i utilit ii fondului dominant. (2) În acest caz, sub condi ia not rii în cartea funciar , obliga ia se transmite dobânditorilor subsecven i ai fondului aservit. ART. 760 Servitu ile aparente i neaparente (1) Servitu ile sunt aparente sau neaparente. (2) Servitu ile aparente sunt acelea a c ror existen este atestat de un semn vizibil de servitute, cum ar fi o u , o fereastr , un apeduct.


(3) Servitu ile neaparente sunt acelea a c ror existen nu este atestat de vreun semn vizibil de servitute, cum ar fi servitutea de a nu construi ori de a nu construi peste o anumit în ime. ART. 761 Servitu ile continue i necontinue (1) Servitu ile sunt continue sau necontinue. (2) Servitu ile continue sunt acelea al c ror exerci iu este sau poate fi continuu f a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi. (3) Servitu ile necontinue sunt acelea pentru a c ror existen este necesar faptul actual al omului, cum ar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport. ART. 762 Servitu ile pozitive i negative (1) Servitu ile sunt pozitive sau negative. (2) Servitu ile pozitive sunt acelea prin care proprietarul fondului dominant exercit o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi servitutea de trecere. (3) Servitu ile negative sunt acelea prin care proprietarul fondului aservit este obligat s se ab in de la exercitarea unora dintre prerogativele dreptului s u de proprietate, cum ar fi servitutea de a nu construi. ART. 763 Dobândirea servitu ii prin uzucapiune Prin uzucapiune tabular poate fi dobândit orice servitute, iar prin uzucapiune extratabular pot fi dobândite numai servitu ile pozitive. ART. 764 Alte dispozi ii aplicabile Modul de exerci iu al servitu ii se dobânde te în acelea i condi ii ca i dreptul de servitute. SEC IUNEA a 2-a Drepturile i obliga iile proprietarilor ART. 765 Regulile privind exercitarea i conservarea servitu ii (1) În lipsa vreunei prevederi contrare, proprietarul fondului dominant poate lua toate m surile i poate face, pe cheltuiala sa, toate lucr rile pentru a exercita i conserva servitutea. (2) Cheltuielile legate de conservarea acestor lucr ri revin celor 2 proprietari, propor ional cu avantajele pe care le ob in, în m sura în care lucr rile efectuate pentru exerci iul servitu ii sunt necesare i profit inclusiv fondului aservit. ART. 766 Exonerarea de r spundere În toate cazurile în care cheltuielile lucr rilor necesare pentru exercitarea i conservarea servitu ilor revin proprietarului fondului aservit, acesta se va putea exonera de obliga ie renun ând la dreptul de proprietate asupra fondului aservit în întregime sau asupra p ii din fondul aservit necesare pentru exercitarea servitu ii în favoarea proprietarului fondului dominant. Dispozi iile în materie de carte funciar r mân aplicabile. ART. 767 Schimbarea locului de exercitare a servitu ii (1) Proprietarul fondului aservit este obligat s se ab in de la orice act care limiteaz ori împiedic exerci iul servitu ii. Astfel, el nu va putea schimba starea locurilor ori str muta exercitarea servitu ii în alt loc. (2) Dac are un interes serios i legitim, proprietarul fondului aservit va putea schimba locul prin care se exercit servitutea în m sura în care


exercitarea servitu ii r mâne la fel de comod pentru proprietarul fondului dominant. ART. 768 Obliga ia de a nu agrava situa ia fondului aservit Proprietarul fondului dominant nu poate agrava situa ia fondului aservit i nu poate produce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servitu ii. ART. 769 Exercitarea servitu ii în caz de împ ire a fondurilor (1) Dac fondul dominant se împarte, servitutea va putea fi exercitat pentru uzul i utilitatea fiec rei p i, f ca situa ia fondului aservit s poat fi agravat . (2) Dac fondul aservit se împarte, servitutea se poate exercita, pentru uzul i utilitatea fondului dominant, pe toate p ile rezultate din împ ire, sub rezerva prevederilor art. 768. (3) Cu toate acestea, dac servitutea este exercitat pentru uzul i utilitatea exclusiv a uneia dintre p ile desp ite din fondul dominant ori nu se poate exercita decât pe una dintre p ile desp ite din fondul aservit, servitutea asupra celorlalte p i se stinge. SEC IUNEA a 3-a Stingerea servitu ilor ART. 770 Cauzele de stingere a servitu ilor (1) Servitu ile se sting pe cale principal prin radierea lor din cartea funciar pentru una dintre urm toarele cauze: a) consolidarea, atunci când ambele fonduri ajung s aib acela i proprietar; b) renun area proprietarului fondului dominant; c) ajungerea la termen; d) r scump rarea; e) imposibilitatea definitiv de exercitare; f) neuzul timp de 10 de ani; g) dispari ia oric rei utilit i a acestora. (2) Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit, dac servitutea este contrar utilit ii publice c reia îi va fi afectat bunul expropriat. ART. 771 Stingerea servitu ii prin neuz (1) Termenul de 10 de ani prev zut la art. 770 alin. (1) lit. f) curge de la data ultimului act de exerci iu al servitu ilor necontinue ori de la data primului act contrar servitu ilor continue. (2) Exercitarea servitu ii de c tre un coproprietar ori de c tre uzufructuar profit i celorlal i coproprietari, respectiv nudului proprietar. ART. 772 R scump rarea servitu ii de trecere (1) Servitutea de trecere va putea fi r scump rat de proprietarul fondului aservit dac exist o dispropor ie v dit între utilitatea care o procur fondului dominant i inconvenientele sau deprecierea provocat fondului aservit. (2) În caz de neîn elegere între p i, instan a poate suplini consim mântul proprietarului fondului dominant. La stabilirea pre ului de scump rare, instan a va ine cont de vechimea servitu ii i de schimbarea valorii celor dou fonduri. TITLUL IV


Fiducia ART. 773 No iune Fiducia este opera iunea juridic prin care unul sau mai mul i constituitori transfer drepturi reale, drepturi de crean , garan ii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, c tre unul sau mai mul i fiduciari care le exercit cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alc tuiesc o mas patrimonial autonom , distinct de celelalte drepturi i obliga ii din patrimoniile fiduciarilor. ART. 774 Izvoarele fiduciei (1) Fiducia este stabilit prin lege sau prin contract încheiat în form autentic . Ea trebuie s fie expres . (2) Legea în temeiul c reia este stabilit fiducia se completeaz cu dispozi iile prezentului titlu, în m sura în care nu cuprinde dispozi ii contrare. ART. 775 Interdic ia liberalit ii indirecte Contractul de fiducie este lovit de nulitate absolut dac prin el se realizeaz o liberalitate indirect în folosul beneficiarului. ART. 776 P ile contractului de fiducie (1) Orice persoan fizic sau juridic poate fi constituitor în contractul de fiducie. (2) Pot avea calitatea de fiduciari în acest contract numai institu iile de credit, societ ile de investi ii i de administrare a investi iilor, societ ile de servicii de investi ii financiare, societ ile de asigurare i de reasigurare legal înfiin ate. (3) De asemenea, pot avea calitatea de fiduciari notarii publici i avoca ii, indiferent de forma de exercitare a profesiei. ART. 777 Beneficiarul fiduciei Beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o ter persoan . ART. 778 Reprezentarea intereselor constituitorului În absen a unei stipula ii contrare, constituitorul poate, în orice moment, s desemneze un ter care s îi reprezinte interesele în executarea contractului i care s îi exercite drepturile n scute din contractul de fiducie. ART. 779 Con inutul contractului de fiducie Contractul de fiducie trebuie s men ioneze, sub sanc iunea nulit ii absolute: a) drepturile reale, drepturile de crean , garan iile i orice alte drepturi patrimoniale transferate; b) durata transferului, care nu poate dep i 33 de ani începând de la data încheierii sale; c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor; d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor; e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel pu in regulile care permit determinarea acestora; f) scopul fiduciei i întinderea puterilor de administrare i de dispozi ie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor. ART. 780


Înregistrarea fiscal (1) Sub sanc iunea nulit ii absolute, contractul de fiducie i modific rile sale trebuie s fie înregistrate la cererea fiduciarului, în termen de o lun de la data încheierii acestora, la organul fiscal competent administreze sumele datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. (2) Când masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea sunt înregistrate, în condi iile prev zute de lege, sub aceea i sanc iune, la compartimentul de specialitate al autorit ii administra iei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unit ilor administrativteritoriale în raza c rora se afl imobilul, dispozi iile de carte funciar r mânând aplicabile. (3) Desemnarea ulterioar a beneficiarului, în cazul în care acesta nu este precizat chiar în contractul de fiducie, trebuie s fie f cut , sub aceea i sanc iune, printr-un act scris înregistrat în acelea i condi ii. (4) Dac pentru transmiterea unor drepturi este necesar îndeplinirea unor cerin e speciale de form , se va încheia un act separat cu respectarea cerin elor legale. În aceste cazuri, lipsa înregistr rii fiscale atrage aplicarea sanc iunilor administrative prev zute de lege. ART. 781 Opozabilitatea fiduciei (1) Fiducia este opozabil ter ilor de la data men ion rii sale în Arhiva Electronic de Garan ii Reale Mobiliare. (2) Înscrierea drepturilor reale imobiliare, inclusiv a garan iilor reale imobiliare, care fac obiectul contractului de fiducie se face i în cartea funciar , pentru fiecare drept în parte. ART. 782 Precizarea calit ii fiduciarului (1) Când fiduciarul ac ioneaz în contul masei patrimoniale fiduciare, el poate s fac men iune expres în acest sens, cu excep ia cazurilor în care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. (2) De asemenea, când masa patrimonial fiduciar cuprinde drepturi a ror transmitere este supus publicit ii, în registrul de publicitate fiduciarul poate solicita s se men ioneze denumirea fiduciarului i calitatea în care ac ioneaz . (3) În toate cazurile în care constituitorul sau beneficiarul solicit acest lucru în conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui s i precizeze calitatea în care ac ioneaz . În caz contrar, dac actul este gubitor pentru constituitor, se va considera c actul a fost încheiat de fiduciar în nume propriu. ART. 783 Obliga ia de a da socoteal Contractul de fiducie trebuie s cuprind condi iile în care fiduciarul d socoteal constituitorului cu privire la îndeplinirea obliga iilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie s dea socoteal , la intervale precizate în contractul de fiducie, beneficiarului i reprezentantului constituitorului, la cererea acestora. ART. 784 Puterile i remunerarea fiduciarului (1) În raporturile cu ter ii, se consider c fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, ac ionând ca un veritabil i unic titular al drepturilor în cauz , cu excep ia cazului în care se dovede te c ter ii aveau cuno tin de limitarea acestor puteri. (2) Fiduciarul va fi remunerat potrivit în elegerii p ilor, iar în lipsa acesteia, potrivit regulilor care cârmuiesc administrarea bunurilor altuia. ART. 785 Insolven a fiduciarului


Deschiderea procedurii insolven ei împotriva fiduciarului nu afecteaz masa patrimonial fiduciar . ART. 786 Limitarea r spunderii în func ie de separa ia maselor patrimoniale (1) Bunurile din masa patrimonial fiduciar pot fi urm rite, în condi iile legii, de titularii de crean e n scute în leg tur cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garan ie real asupra bunurilor acestuia i a c rei opozabilitate este dobândit , potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei. Dreptul de urm rire poate fi exercitat i de ceilal i creditori ai constituitorului, îns numai în temeiul hot rârii judec tore ti definitive de admitere a ac iunii prin care a fost desfiin at sau a devenit inopozabil, în orice mod, cu efect retroactiv, contractul de fiducie. (2) Titularii crean elor n scute în leg tur cu bunurile din masa patrimonial fiduciar nu pot urm ri decât aceste bunuri, cu excep ia cazului în care, prin contractul de fiducie, s-a prev zut obliga ia fiduciarului sau/ i a constituitorului de a r spunde pentru o parte sau pentru tot pasivul fiduciei. În acest caz, va fi urm rit mai întâi activul masei patrimoniale fiduciare, iar apoi, dac este necesar, bunurile fiduciarului sau/ i ale constituitorului, în limita i în ordinea prev zute în contractul de fiducie. ART. 787 R spunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzat Pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul r spunde numai cu celelalte drepturi cuprinse în patrimoniul s u. ART. 788. Înlocuirea fiduciarului (1) Dac fiduciarul nu î i îndepline te obliga iile sau pune în pericol interesele care i-au fost încredin ate, constituitorul, reprezentantul s u sau beneficiarul poate cere în justi ie înlocuirea fiduciarului. (2) Pân la solu ionarea cererii de înlocuire, constituitorul, reprezentantul s u sau, în lipsa acestora, beneficiarul va numi un administrator provizoriu al masei patrimoniale fiduciare. În cazul în care constituitorul, reprezentantul s u sau beneficiarul desemneaz concomitent un administrator provizoriu, va prevala desemnarea f cut de constituitorul ori de reprezentantul s u legal. (3) Mandatul administratorului provizoriu înceteaz în momentul înlocuirii fiduciarului sau în momentul respingerii definitive a cererii de înlocuire. Solu ionarea cererii de înlocuire a fiduciarului se realizeaz de urgen i cu prec dere. (4) Numirea noului fiduciar i a administratorului provizoriu poate fi dispus de instan a de judecat numai cu acordul acestora. (5) În cazul în care instan a de judecat a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile i obliga iile prev zute în contractul de fiducie. (6) Constituitorul, reprezentatul acestuia, noul fiduciar sau administratorul provizoriu poate s înregistreze aceast modificare a fiduciei, aplicându-se în mod corespunz tor dispozi iile art. 780 i 781. Înlocuirea fiduciarului se produce numai dup aceast înregistrare. ART. 789 Denun area, modificarea i revocarea contractului de fiducie (1) Cât timp nu a fost acceptat de c tre beneficiar, contractul de fiducie poate fi denun at unilateral de c tre constituitor. (2) Dup acceptarea de c tre beneficiar, contractul nu poate fi modificat sau revocat de c tre p i ori denun at unilateral de c tre constituitor decât cu acordul beneficiarului sau, în absen a acestuia, cu autorizarea instan ei judec tore ti. ART. 790


Încetarea contractului de fiducie (1) Contractul de fiducie înceteaz prin împlinirea termenului sau prin realizarea scopului urm rit când aceasta intervine înainte de împlinirea termenului. (2) El înceteaz , de asemenea, în cazul în care to i beneficiarii renun la fiducie, iar în contract nu s-a precizat cum vor continua raporturile fiduciare într-o asemenea situa ie. Declara iile de renun are sunt supuse acelora i formalit i de înregistrare ca i contractul de fiducie. Încetarea se produce la data finaliz rii formalit ilor de înregistrare pentru ultima declara ie de renun are. ART. 791 Efectele încet rii contractului de fiducie (1) Când contractul de fiducie înceteaz , masa patrimonial fiduciar existent în acel moment se transfer la beneficiar, iar în absen a acestuia, la constituitor. (2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare în patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai dup plata datoriilor fiduciare. TITLUL V Administrarea bunurilor altuia CAP. I Dispozi ii generale ART. 792 Calitatea de administrator al bunurilor altuia (1) Persoana care este împuternicit , prin legat sau conven ie, cu administrarea unuia sau mai multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi apar ine are calitatea de administrator al bunurilor altuia. (2) Împuternicirea prin legat produce efecte dac este acceptat de administratorul desemnat. (3) Prevederile prezentului titlu sunt aplicabile oric rei administr ri a bunurilor altuia, cu excep ia cazului în care legea, actul constitutiv sau împrejur rile concrete impun aplicarea unui alt regim juridic de administrare. (4) Administratorul persoan fizic trebuie s aib capacitate deplin de exerci iu. ART. 793 Remunera ia administratorului (1) Cu excep ia cazului în care, potrivit legii, actului constitutiv sau în elegerii ulterioare a p ilor ori împrejur rilor concrete, administrarea se realizeaz cu titlu gratuit, administratorul are dreptul la o remunera ie stabilit prin actul constitutiv sau prin în elegerea ulterioar a p ilor, prin lege ori, în lips , prin hot râre judec toreasc . În acest ultim caz, se va ine seama de uzan e i, în lipsa unui asemenea criteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator. (2) Persoana care ac ioneaz f a avea acest drept sau f a fi autorizat în acest sens nu are dreptul la remunera ie, r mânând aplicabile, dac este cazul, regulile de la gestiunea de afaceri. ART. 794 Domeniul de aplicare În absen a unor dispozi ii legale speciale, prevederile prezentului titlu se aplic în toate cazurile de administrare a bunurilor altuia. CAP. II Formele de administrare


SEC IUNEA 1 Administrarea simpl ART. 795 No iune Persoana împuternicit cu administrarea simpl este inut s efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor, precum i actele utile pentru ca acestea s poat fi folosite conform destina iei lor obi nuite. ART. 796 Atribu iile administratorului (1) Cel împuternicit cu administrarea simpl este inut s culeag fructele bunurilor i s exercite drepturile aferente administr rii acestora. (2) Administratorul încaseaz crean ele administrate, eliberând în mod valabil chitan ele corespunz toare, i exercit drepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are în administrare, precum dreptul de vot, de conversie i de r scump rare. ART. 797 Men inerea destina iei bunurilor Administratorul este obligat s continue modul de folosire sau de exploatare a bunurilor frugifere f a schimba destina ia acestora, cu excep ia cazului în care este autorizat de c tre beneficiar sau, în caz de împiedicare a acestuia, de c tre instan a judec toreasc . ART. 798 Investirea sumelor de bani (1) Administratorul este obligat s investeasc sumele de bani aflate în administrarea sa în conformitate cu dispozi iile prezentului titlu referitoare la plasamentele considerate sigure. (2) Administratorul poate, totodat , s modifice investi iile efectuate anterior dobândirii de c tre acesta a calit ii sale ori efectuate de el însu i în calitate de administrator. ART. 799 Autorizarea actelor de dispozi ie (1) Când administrarea are ca obiect un bun individual determinat, administratorul va putea s înstr ineze cu titlu oneros bunul sau s îl greveze cu o garan ie real , atunci când este necesar pentru conservarea valorii bunului, achitarea datoriilor ori men inerea modului de folosin potrivit destina iei obi nuite a bunului, numai cu autorizarea beneficiarului sau, în caz de împiedicare a acestuia ori în cazul în care acesta nu a fost înc determinat, a instan ei judec tore ti. (2) Un bun supus pericolului deprecierii sau pieirii imediate poate fi înstr inat f aceast autorizare. (3) Când administrarea are ca obiect o mas patrimonial sau un patrimoniu, administratorul poate s înstr ineze un bun individual determinat sau s îl greveze cu o garan ie real ori de câte ori este necesar pentru buna administrare a universalit ii. În celelalte cazuri, este necesar autorizarea prealabil a beneficiarului sau, dup caz, a instan ei judec tore ti. (4) Încheierea actului de înstr inare în lipsa autoriz rii prealabile cerute potrivit prezentului articol atrage, în cazul în care cauzeaz prejudicii, obliga ia de reparare integral i reprezint motiv de înlocuire a administratorului. SEC IUNEA a 2-a Administrarea deplin ART. 800 Atribu iile administratorului


Persoana împuternicit cu administrarea deplin este inut s conserve i exploateze în mod profitabil bunurile, s sporeasc patrimoniul sau s realizeze afecta iunea masei patrimoniale, în m sura în care aceasta este în interesul beneficiarului. ART. 801 Întinderea puterilor administratorului Pentru aducerea la îndeplinire a obliga iilor sale, administratorul va putea s înstr ineze, cu titlu oneros, bunurile sau s le greveze cu un drept real ori chiar s le schimbe destina ia, precum i s efectueze orice alte acte necesare sau utile, inclusiv orice form de investi ie. CAP. III Regimul juridic al administr rii SEC IUNEA 1 Obliga iile administratorului fa

de beneficiar

ART. 802 Limitele r spunderii administratorului (1) Administratorul bunurilor altuia ac ioneaz numai în limitele puterilor ce îi sunt conferite i este inut, în exercitarea atribu iilor sale, s respecte obliga iile ce îi incumb potrivit legii, actului constitutiv sau în elegerii ulterioare a p ilor. (2) Administratorul nu va fi r spunz tor pentru pieirea bunurilor pricinuit de for a major , vechimea sau natura perisabil a bunurilor ori de folosirea obi nuit i autorizat a acestora. ART. 803 Obliga ia de diligen , onestitate i loialitate (1) Administratorul trebuie s ac ioneze cu diligen a pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale. (2) Administratorul trebuie, totodat , s ac ioneze cu onestitate i loialitate în vederea realiz rii optime a intereselor beneficiarului sau a scopului urm rit. ART. 804 Evitarea conflictului de interese (1) Administratorul nu î i poate exercita atribu iile în interesul s u propriu sau al unei ter e persoane. (2) Administratorul este obligat s evite apari ia unui conflict între interesul s u propriu i obliga iile sale de administrator. (3) În m sura în care administratorul însu i este i beneficiar, acesta este inut s î i exercite atribu iile în interesul comun al tuturor beneficiarilor, prin acordarea unui tratament egal interesului s u i celui al celorlal i beneficiari. ART. 805 Anun area conflictului de interese Administratorul este obligat s îl anun e de îndat pe beneficiar despre orice interes pe care l-ar avea într-o anumit activitate i care este de natur s îl pun într-o situa ie de conflict de interese, precum i drepturile pe care le-ar putea invoca împotriva beneficiarului sau a bunurilor administrate, indicând, dup caz, natura i valoarea drepturilor respective, cu excep ia intereselor i drepturilor n scute din actul constitutiv al administr rii. ART. 806 Interdic ia dobândirii de drepturi în leg tur cu bunurile administrate (1) În timpul exercit rii calit ii sale, administratorul nu va putea deveni parte la niciun contract având ca obiect bunurile administrate sau s


dobândeasc , altfel decât prin succesiune, orice fel de drepturi asupra bunurilor respective sau împotriva beneficiarului. (2) Prin excep ie de la dispozi iile alin. (1), administratorul va putea încheia actele men ionate, cu împuternicirea expres a beneficiarului sau, în caz de împiedicare a acestuia sau în cazul în care acesta nu a fost înc determinat, a instan ei judec tore ti. ART. 807 Separa ia bunurilor administrate Administratorul este obligat s in o eviden a bunurilor sale proprii distinct de cea a bunurilor preluate în administrare. Aceast obliga ie subzist i în cazul în care, la preluarea bunurilor beneficiarului administr rii, nu a fost întocmit un inventar. ART. 808 Interdic ia folosirii bunurilor administrate în interes propriu În absen a acordului beneficiarului sau a împuternicirii conferite prin lege, prin actul constitutiv ori prin în elegerea ulterioar a p ilor, administratorul este obligat a nu folosi în propriul s u avantaj bunurile administrate, precum i datele sau informa iile care îi parvin în virtutea administr rii. ART. 809 Interdic ia actelor de dispozi ie cu titlu gratuit Administratorul nu va putea dispune cu titlu gratuit de bunurile sau drepturile care îi sunt încredin ate, cu excep ia cazului în care interesul unei bune administr ri o impune. ART. 810 Dreptul de a reprezenta în justi ie Administratorul poate sta în justi ie pentru orice cerere sau ac iune referitoare la administrarea bunurilor i poate interveni în orice cerere sau ac iune având drept obiect bunurile administrate. ART. 811 Impar ialitatea administratorului Dac exist mai mul i beneficiari, concomiten i sau succesivi, administratorul este inut s ac ioneze cu impar ialitate, inând cont de drepturile i interesele fiec ruia dintre ei. ART. 812 Atenuarea r spunderii administratorului În aprecierea limitelor r spunderii administratorului i a desp gubirilor datorate de acesta, instan a judec toreasc va putea reduce întinderea acestora, inând cont de circumstan ele asum rii administr rii sau de caracterul gratuit al serviciului administratorului. SEC IUNEA a 2-a Obliga iile administratorului ter ii

i ale beneficiarului în raporturile cu

ART. 813 R spunderea personal a administratorului (1) Administratorul care, în limitele puterilor conferite, î i asum obliga ii în numele beneficiarului sau al fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar , nu va fi inut personal r spunz tor fa de ter ii contractan i. (2) Administratorul este personal r spunz tor fa de ter ii cu care contracteaz dac se oblig în nume propriu, sub rezerva drepturilor de inute de ace tia împotriva beneficiarului sau, dup caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar . ART. 814


R spunderea personal a administratorului în cazul dep irii puterilor conferite Administratorul care î i dep te puterile este inut personal fa de ter ii cu care a contractat, în m sura în care ace tia nu au cunoscut faptul dep irii puterilor ori beneficiarul nu a ratificat în mod expres sau tacit actul încheiat de administrator cu dep irea puterilor conferite. ART. 815 Dep irea puterilor încredin ate mai multor persoane (1) Se consider o dep ire a puterilor conferite fapta administratorului de a exercita în mod individual atribu iile pe care trebuie s le exercite împreun cu altcineva. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), nu constituie o înc lcare a puterilor exercitarea acestora într-un mod mai avantajos decât acela care îi era impus prin actul de împuternicire. ART. 816 Limitarea r spunderii beneficiarului fa de ter i (1) Beneficiarul r spunde fa de ter i pentru prejudiciile pricinuite în mod culpabil de administrator în exercitarea atribu iilor sale numai pân la concuren a câ tigului ob inut. (2) Prevederile alin. (1) se aplic , în mod corespunz tor, în cazul masei patrimoniale fiduciare. ART. 817 Administratorul aparent Orice persoan care, având capacitate deplin de exerci iu, creeaz aparen a despre o alt persoan c este administratorul bunurilor sale va fi inut de toate contractele pe care aceast din urm persoan le încheie cu ter ii de bun -credin . SEC IUNEA a 3-a Inventar, garan ii

i asigurare

ART. 818 Izvorul obliga iei privind inventarul, garan iile i asigurarea (1) Administratorul nu este obligat s fac inventarul, s subscrie o poli de asigurare sau s furnizeze o alt garan ie pentru buna executare a îndatoririlor sale, în absen a unei clauze a actului constitutiv, a în elegerii ulterioare a p ilor, a unei dispozi ii legale contrare sau a unei hot râri judec tore ti pronun ate la cererea beneficiarului sau a oric rei persoane interesate. (2) În cazul în care o asemenea obliga ie a fost stabilit în sarcina administratorului prin lege sau prin hot râre judec toreasc , administratorul va putea solicita instan ei judec tore ti, pentru motive temeinice, s fie dispensat de îndeplinirea ei. ART. 819 Criteriile pentru aprecierea motivelor temeinice (1) În solu ionarea cererilor prev zute la art. 818, instan a judec toreasc va ine seama de valoarea bunurilor, de situa ia p ilor, precum i de alte circumstan e. (2) Instan a nu va putea admite cererea de stabilire a obliga iei administratorului privind inventarul, garan iile sau asigurarea, dac pe aceast cale s-ar înc lca o clauz contrar din actul constitutiv sau din în elegerea ulterioar a p ilor. ART. 820 Cuprinsul inventarului (1) În cazurile în care administratorul este obligat s întocmeasc un inventar, acesta trebuie s cuprind o enumerare complet a bunurilor


încredin ate sau a con inutului masei patrimoniale ori a patrimoniului supus administr rii. (2) Inventarul con ine, ori de câte ori este cazul: a) datele de identificare a bunurilor imobile i descrierea bunurilor mobile, cu indicarea valorii acestora, iar în cazul unei universalit i de bunuri mobile, o identificare corespunz toare a universalit ii respective; b) identificarea sumelor de bani; c) lista instrumentelor financiare. (3) De asemenea, în cazul administr rii unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu, inventarul cuprinde lista datoriilor i se încheie cu o recapitula ie a activului i pasivului. (4) Administratorul are obliga ia s notifice beneficiarului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, data i locul întocmirii inventarului. (5) Inventarul se întocme te fie prin înscris autentic, fie prin înscris sub semn tur privat cuprinzând data i locul întocmirii i semnat de autor i de beneficiar, iar în absen a acestuia din urm , de 2 martori. Constat rile cu privire la care beneficiarul nu a f cut obiec iuni au deplin for probant fa de acesta din urm . ART. 821 Bunurile de uz personal În m sura în care patrimoniul administrat cuprinde bunuri de uz personal ale titularului sau, dup caz, ale defunctului, în inventar se face o men iune de ordin general cu privire la acestea, descriindu-se doar obiectele de îmbr minte, înscrisurile personale, bijuteriile sau obiectele de uz curent a ror valoare individual dep te echivalentul în lei al sumei de 100 euro. ART. 822 Starea bunurilor indicate în inventar Bunurile indicate în inventar sunt prezumate a fi în bun stare la data întocmirii acestuia, cu excep ia cazului în care inventarul cuprinde o men iune contrar agreat de beneficiar sau, în absen a acordului beneficiarului, men iunea este înso it de un document doveditor. ART. 823 Comunicarea i contestarea inventarului (1) O copie a inventarului va fi predat de administrator persoanei care l-a desemnat i beneficiarului, precum i oric rei alte persoane interesate despre care acesta are cuno tin . (2) Inventarul poate fi f cut public numai în cazurile i potrivit procedurii prev zute de lege. (3) Orice persoan interesat poate contesta în justi ie inventarul sau oricare dintre men iunile con inute de acesta i va putea solicita întocmirea unui nou inventar, cu participarea unui expert judiciar. ART. 824 Asigurarea facultativ (1) Chiar în absen a unei obliga ii stabilite prin lege, prin actul constitutiv sau prin în elegerea p ilor ori prin hot râre judec toreasc , administratorul poate asigura bunurile încredin ate împotriva riscurilor obi nuite, precum furtul sau incendiul, pe cheltuiala beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar. (2) Administratorul poate subscrie totodat o poli de asigurare profesional pentru buna executare a obliga iilor sale. (3) Cheltuielile prilejuite de asigurarea prev zut la alin. (2) sunt în sarcina beneficiarului sau a patrimoniului fiduciar, în cazul în care administrarea este efectuat cu titlu gratuit. SEC IUNEA a 4-a Administrarea colectiv

i delegarea


ART. 825 Adoptarea hot rârilor În cazul în care sunt desemnate mai multe persoane în calitate de administratori, dac legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, hot rârile se iau prin voin a majorit ii acestora. ART. 826 Adoptarea hot rârilor în situa ii speciale (1) Administratorii vor putea efectua în mod individual acte de conservare. (2) În cazul în care nu se pot lua hot râri în mod valabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori, celelalte acte de administrare a bunurilor altuia vor putea fi f cute, în caz de urgen , cu autorizarea instan ei judec tore ti. (3) În m sura în care neîn elegerile dintre administratori persist , iar administrarea este serios afectat , instan a va putea dispune, la solicitarea oric rei persoane interesate, una sau mai multe dintre urm toarele m suri: a) stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hot rârilor; b) repartizarea atribu iilor între administratori; c) conferirea votului decisiv, în caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori; d) înlocuirea administratorului sau, dup caz, a administratorilor c rora le este imputabil situa ia creat . ART. 827 R spunderea solidar (1) Administratorii sunt r spunz tori în mod solidar pentru îndeplinirea atribu iilor lor. (2) Cu toate acestea, în cazul în care atribu iile sunt repartizate prin lege, actul de desemnare sau hot râre judec toreasc , iar repartizarea a fost respectat , fiecare administrator este r spunz tor doar pentru partea sa de administrare. ART. 828 Prezum ia de aprobare a hot rârilor (1) Se prezum c administratorul a aprobat toate hot rârile adoptate de ceilal i administratori i va r spunde pentru acestea în solidar cu ei în sura în care nu s-a opus în momentul adopt rii hot rârii i nu a notificat aceast opozi ie beneficiarului într-un termen rezonabil. (2) Se prezum c administratorul a aprobat hot rârea adoptat în absen a sa în m sura în care nu î i face cunoscut opozi ia celorlal i administratori i beneficiarului într-un termen rezonabil de la data la care a luat cuno tin de hot rârea respectiv . (3) Administratorul nu va r spunde în situa ia în care nu a putut, pentru motive temeinice, s notifice opozi ia sa în condi iile alin. (1). ART. 829 Delegarea (1) Administratorul î i poate delega par ial atribu iile sau poate împuternici un ter s îl reprezinte la încheierea unui act determinat. (2) Administratorul nu poate delega unei ter e persoane administrarea general sau exerci iul unei puteri discre ionare, cu excep ia cazului în care delegarea se face c tre un coadministrator. (3) Administratorul r spunde pentru faptele celui substituit în m sura în care beneficiarul nu a autorizat în mod expres substituirea, iar în cazul în care autorizarea exist , r spunde numai pentru lipsa de diligen în alegerea i îndrumarea înlocuitorului. ART. 830 R spunderea reprezentantului administratorului


(1) Actele prin care reprezentantul administratorului a înc lcat prevederile actului de desemnare sau uzan ele sunt inopozabile beneficiarului. (2) De asemenea, beneficiarul se poate îndrepta împotriva reprezentantului administratorului pentru prejudiciile suferite, chiar dac era autorizat expres s încredin eze reprezentarea. SEC IUNEA a 5-a Plasamentele considerate sigure ART. 831 Categoriile de plasamente considerate sigure Sunt prezumate a fi sigure plasamentele stabilite periodic de Banca Na ional a României i de Comisia Na ional a Valorilor Mobiliare. ART. 832 Limitele pruden iale ale efectu rii plasamentelor (1) Administratorul hot te cu privire la efectuarea plasamentelor în func ie de randament i de cre terea estimat a valorii. Administratorul va uta s realizeze un portofoliu diversificat, care s produc venituri fixe i, respectiv, variabile, într-o propor ie stabilit în func ie de conjunctura economic . (2) Administratorul nu va putea achizi iona mai mult de 5% din ac iunile aceleia i societ i comerciale i nici nu va putea achizi iona ac iuni, obliga iuni sau alte valori mobiliare ale unei persoane juridice care nu i-a îndeplinit obliga ia de plat a dividendelor ori dobânzilor sau acorda împrumuturi persoanei juridice respective. ART. 833 Plasarea sumelor de bani (1) Administratorul va putea depozita sumele de bani care îi sunt încredin ate la o institu ie de credit sau de asigurare ori la un organism de plasament colectiv, în m sura în care depozitul este rambursabil la vedere sau în urma unui aviz de maximum 30 de zile. (2) Administratorul va putea efectua totodat depuneri pe perioade mai lungi în m sura în care acestea sunt garantate integral de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar sau, dup caz, de Fondul de protejare a asigura ilor. (3) În lipsa garan iei prev zute la alin. (2), administratorul nu va putea efectua depuneri pe perioade mai lungi, cu excep ia cazului în care instan a îl autorizeaz în acest sens i în conformitate cu regulile determinate de aceasta. ART. 834 Men inerea plasamentelor anterioare (1) Administratorul va putea men ine plasamentele existente la data prelu rii func iei chiar dac acestea nu sunt considerate sigure. (2) Administratorul va putea totodat s de in valori mobiliare care le înlocuiesc pe cele de inute anterior ca urmare a reorganiz rii, lichid rii sau fuziunii persoanei juridice emitente. ART. 835 Obliga ia de reparare a prejudiciului pentru plasamentele nesigure (1) Se prezum c un administrator ac ioneaz prudent dac î i îndepline te atribu iile în conformitate cu prevederile prezentei sec iuni. (2) Administratorul care efectueaz un alt plasament decât cele men ionate la art. 831 i care nu a fost autorizat expres de c tre beneficiar va fi inut repare prejudiciul rezultat f a se ine seama de existen a vreunei culpe. ART. 836 Obliga ia administratorului de a- i ar ta calitatea


(1) Administratorul trebuie s indice calitatea sa i persoana beneficiarului pentru plasamentele f cute în cursul administr rii. (2) În caz contrar, plasamentul i profitul aferent vor reveni tot beneficiarului. Dac plasamentele sunt nerentabile, administratorul va acoperi personal pierderile cauzate beneficiarului. SEC IUNEA a 6-a Reparti ia profiturilor

i a pierderilor

ART. 837 Reparti ia profitului i a pierderilor (1) Reparti ia profitului i a pierderilor între beneficiarul fructelor i cel al capitalului se va realiza în conformitate cu prevederile actului constitutiv. (2) În lipsa unei indica ii exprese în act, reparti ia se face echitabil, inând seama de obiectul administr rii, de circumstan ele care au dat na tere la administrare, precum i de practicile contabile general acceptate. ART. 838 Debitarea contului de venituri (1) Contul de venituri se va debita cu sumele reprezentând urm toarele cheltuieli i alte cheltuieli de natur similar , în urm toarea ordine: a) impozitele i taxele pl tite, aferente bunurilor administrate; b) jum tate din remunera ia administratorului i din cheltuielile rezonabile efectuate de acesta pentru administrarea comun a capitalului i a dobânzilor; c) primele de asigurare, costurile repara iilor minore, precum i celelalte cheltuieli obi nuite ale administr rii; d) cheltuielile efectuate pentru conservarea drepturilor beneficiarului fructelor i jum tate din costurile prilejuite de desc rcarea judiciar de gestiune, în m sura în care instan a judec toreasc nu dispune altfel; e) costurile amortiz rii bunurilor, cu excep ia celor utilizate în scop personal de c tre beneficiar. (2) Administratorul va putea repartiza cheltuielile importante pe o perioad de timp rezonabil , pentru a men ine veniturile la un nivel constant. ART. 839 Debitarea contului de capital (1) Contul de capital se va debita cu sumele reprezentând cheltuieli care nu sunt trecute în debitul contului de venituri, precum cheltuielile referitoare la investi iile de capital, înstr inarea de bunuri, conservarea drepturilor beneficiarului capitalului sau a dreptului de proprietate a bunurilor administrate. (2) Contul de capital se va debita totodat cu sumele reprezentând taxe i impozite pl tite asupra câ tigurilor din capital, chiar i atunci când legea special le calific impozite pe venit. ART. 840 Momentul na terii dreptului beneficiarului la venitul net Beneficiarul fructelor este îndrept it la venitul net rezultat din administrarea bunurilor începând cu data prev zut în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea date, de la momentul începerii administr rii ori, dup caz, al decesului testatorului. ART. 841 Dobândirea fructelor (1) Când beneficiarul este proprietarul bunului frugifer, fructele se dobândesc potrivit regulilor prev zute la art. 550 alin. (2) i (3). În cazul în care beneficiarul este o ter persoan , se aplic în mod corespunz tor regulile prev zute la art. 710 i 711.


(2) Dividendele i distribu iile unei persoane juridice se datoreaz de la data indicat în hot rârea de distribu ie sau, în lipsa acesteia, de la data hot rârii respective. Beneficiarul nu va avea dreptul la plata dividendelor stabilite ulterior momentului încet rii dreptului s u. SEC IUNEA a 7-a Darea de seam anual ART. 842 Obliga ia privind darea de seam Cel pu in o dat pe an administratorul îi va prezenta beneficiarului o dare de seam a gestiunii sale. ART. 843 Con inutul i auditarea d rii de seam (1) Darea de seam trebuie s cuprind toate informa iile necesare verific rii exactit ii acesteia. (2) La cererea persoanei interesate, darea de seam poate fi auditat de tre un expert independent. (3) În cazul în care administratorul se opune audit rii, persoana interesat poate s solicite instan ei judec tore ti desemnarea unui expert independent pentru a verifica darea de seam . ART. 844 Darea de seam în ipoteza în care sunt mai mul i administratori Dac sunt mai mul i administratori, ace tia vor întocmi o singur dare de seam , cu excep ia cazului în care atribu iile lor au fost repartizate prin lege, prin actul constitutiv sau de c tre instan a judec toreasc , iar aceast repartizare a fost respectat . ART. 845 Examinarea registrelor Administratorul este obligat s îi permit beneficiarului, în orice moment, examinarea registrelor i a documentelor justificative ce au leg tur cu gestiunea sa. CAP. IV Încetarea administr rii SEC IUNEA 1 Cauzele de încetare ART. 846 Cazurile de încetare Administrarea înceteaz : a) prin stingerea dreptului beneficiarului asupra bunurilor administrate; b) prin expirarea termenului sau împlinirea condi iei stipulate în actul constitutiv; c) prin îndeplinirea scopului administr rii sau prin încetarea cauzei care a dat na tere administr rii; d) prin denun area de c tre beneficiar a actului de desemnare, ca urmare a solicit rii comunicate administratorului, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, de a restitui bunurile de îndat ; e) prin înlocuirea administratorului de c tre beneficiar sau de c tre instan a judec toreasc , la cererea altei persoane interesate; f) prin decesul, punerea sub interdic ie judec toreasc , renun area administratorului ori supunerea acestuia la procedura insolven ei; g) prin punerea sub interdic ie judec toreasc a beneficiarului sau supunerea acestuia la procedura insolven ei, în m sura în care aceasta afecteaz bunurile administrate.


ART. 847 Notificarea renun rii (1) Administratorul poate renun a la atribu iile sale, pe baza notific rii adresate, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, beneficiarului i, dup caz, celorlal i administratori sau persoanei împuternicite s desemneze un înlocuitor. (2) Notificarea va cuprinde un termen de preaviz rezonabil, care s îi permit beneficiarului s numeasc un alt administrator sau s preia el însu i administrarea bunurilor. În caz contrar, administratorul va repara prejudiciul cauzat prin renun area sa intempestiv . (3) Renun area administratorului produce efecte de la data expir rii termenului de preaviz. ART. 848 Moartea sau punerea sub interdic ie a administratorului (1) Moartea sau punerea sub interdic ie a administratorului va fi comunicat beneficiarului i, dup caz, celorlal i administratori, de c tre mo tenitorii acestuia sau executorul testamentar ori de c tre tutorele administratorului. (2) Mo tenitorii, executorul testamentar i tutorele, dup caz, sunt obliga i s întreprind , în privin a oric rei afaceri începute, orice m sur imediat care este necesar pentru prevenirea producerii unei pierderi, precum i s dea socoteal i s predea bunurile c tre persoana îndrept it . ART. 849 Obliga iile asumate ulterior încet rii administr rii (1) Obliga iile asumate fa de ter i, ulterior încet rii administr rii, de un administrator de bun -credin sunt pe deplin valabile i îl oblig pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar. (2) Prevederile alin. (1) se aplic i în cazul obliga iilor asumate de administrator ulterior încet rii administr rii, atunci când aceasta este o consecin necesar sau o m sur necesar pentru prevenirea pierderilor. (3) Beneficiarul sau fiduciarul este de asemenea inut de obliga iile asumate fa de ter ii care nu au cunoscut faptul încet rii administr rii. (4) Fiduciarul r spunde numai în limitele activului masei patrimoniale fiduciare. SEC IUNEA a 2-a Darea de seam i predarea bunurilor ART. 850 Darea de seam final (1) La încetarea raporturilor de administrare, administratorul va prezenta o dare de seam final beneficiarului i, dup caz, administratorului înlocuitor sau celorlal i administratori. În cazul încet rii simultane a raporturilor de administrare ale mai multor administratori, ace tia vor prezenta o singur dare de seam , cu excep ia cazului în care atribu iile acestora sunt separate. (2) Darea de seam va cuprinde toate datele necesare pentru a permite verificarea exactit ii sale. Registrele i celelalte documente justificative vor putea fi consultate de persoanele interesate. (3) Acceptarea d rii de seam de c tre beneficiar îl descarc pe administrator. ART. 851 Desc rcarea judiciar de gestiune (1) În cazul în care oricare dintre beneficiari nu accept darea de seam , administratorul poate cere instan ei judec tore ti s o încuviin eze. (2) Ori de câte ori se consider necesar, instan a judec toreasc va dispune efectuarea unei expertize de specialitate.


ART. 852 Locul pred rii bunurilor În lipsa unei stipula ii contrare, administratorul pred bunurile administrate la locul unde se g sesc acestea. ART. 853 Întinderea obliga iei de restituire (1) Administratorul este obligat s predea tot ce a primit în exercitarea atribu iilor sale, chiar dac plata primit de la ter este nedatorat beneficiarului sau, dup caz, fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar . (2) Administratorul este, de asemenea, obligat s restituie orice profit sau orice alt avantaj patrimonial realizat în folos personal prin utilizarea, permisiune, a datelor i a informa iilor ob inute în virtutea calit ii sale. (3) Administratorul care a folosit, f permisiune, un bun este obligat îl indemnizeze pe beneficiar sau, dup caz, pe fiduciar, în contul masei patrimoniale fiduciare cu echivalentul folosin ei bunului. ART. 854 Suportarea cheltuielilor administr rii (1) Cheltuielile administr rii, inclusiv cele ocazionate de prezentarea rii de seam i de predarea bunurilor, sunt în sarcina beneficiarului sau, dup caz, a fiduciarului, pentru masa patrimonial fiduciar . (2) În cazul renun rii, denun rii actului de desemnare sau al înlocuirii administratorului, beneficiarul ori fiduciarul, în contul masei patrimoniale fiduciare, are în sarcin , pe lâng cheltuielile men ionate la alin. (1), i plata remunera iei cuvenite administratorului în raport cu durata activit ii sale. ART. 855 Data curgerii dobânzilor (1) Administratorul datoreaz dobânzi asupra soldului de la data accept rii ori a încuviin rii judiciare a d rii de seam sau, dup caz, de la data notific rii prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc prev zut de lege. (2) Beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonial fiduciar , datoreaz dobânzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea în întârziere potrivit alin. (1). ART. 856 Deducerea remunera iei (1) Administratorul poate deduce din soldul administr rii remunera ia care îi este datorat de beneficiar sau de fiduciar, în contul masei patrimoniale fiduciare, pentru activitatea sa. (2) Administratorul are drept de reten ie asupra bunului administrat pân la plata integral a datoriei fa de el. ART. 857 Solidaritatea beneficiarilor În caz de pluralitate de beneficiari, ace tia sunt inu i solidar la îndeplinirea obliga iilor fa de administrator. TITLUL VI Proprietatea public CAP. I Dispozi ii generale ART. 858 Defini ia dreptului de proprietate public


Proprietatea public este dreptul de proprietate ce apar ine statului sau unei unit i administrativ-teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declara ia legii, sunt de uz ori de interes public, cu condi ia s fie dobândite prin unul dintre modurile prev zute de lege. ART. 859 Obiectul propriet ii publice. Delimitarea de domeniul privat (1) Constituie obiect exclusiv al propriet ii publice bog iile de interes public ale subsolului, spa iul aerian, apele cu poten ial energetic valorificabil, de interes na ional, plajele, marea teritorial , resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite prin lege organic . (2) Celelalte bunuri care apar in statului ori unit ilor administrativteritoriale fac parte, dup caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora, îns numai dac au fost, la rândul lor, dobândite prin unul dintre modurile prev zute de lege. ART. 860 Domeniul public na ional, jude ean i local (1) Bunurile proprietate public fac parte din domeniul public na ional, jude ean sau, dup caz, local. (2) Delimitarea dintre domeniul public na ional, jude ean i local se face în condi iile legii. (3) Bunurile care formeaz obiectul exclusiv al propriet ii publice a statului sau a unit ilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unit ii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modific rii legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unit ii administrativ-teritoriale i invers se face în condi iile legii. ART. 861 Caracterele dreptului de proprietate public (1) Bunurile proprietate public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile. (2) Proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz i nu poate fi dobândit de ter i prin uzucapiune sau, dup caz, prin posesia de bun credin asupra bunurilor mobile. (3) În condi iile legii, bunurile proprietate public pot fi date în administrare sau în folosin i pot fi concesionate ori închiriate. ART. 862 Limitele exercit rii dreptului de proprietate public (1) Dreptul de proprietate public este susceptibil de orice limite reglementate de lege sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privat , în m sura în care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public c ruia îi sunt destinate bunurile afectate. (2) Incompatibilitatea se constat prin acordul dintre titularul propriet ii publice i persoana interesat sau, în caz de divergen , pe cale judec toreasc . (3) În aceste cazuri, persoana interesat are dreptul la o just i prompt desp gubire din partea titularului propriet ii publice. ART. 863 Cazurile de dobândire a dreptului de proprietate public Dreptul de proprietate public se dobânde te: a) prin achizi ie public , efectuat în condi iile legii; b) prin expropriere pentru cauz de utilitate public , în condi iile legii; c) prin dona ie sau legat, acceptat în condi iile legii, dac bunul, prin natura lui sau prin voin a dispun torului, devine de uz ori de interes public;


d) prin conven ie cu titlu oneros, dac bunul, prin natura lui sau prin voin a dobânditorului, devine de uz ori de interes public; e) prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al unei unit i administrativteritoriale în domeniul public al acesteia, în condi iile legii; f) prin alte moduri stabilite de lege. ART. 864 Stingerea dreptului de proprietate public Dreptul de proprietate public se stinge dac bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dac a încetat uzul sau interesul public, cu respectarea condi iilor prev zute de lege. ART. 865 Ap rarea dreptului de proprietate public (1) Obliga ia ap rii în justi ie a propriet ii publice revine titularului. (2) Titularii drepturilor corespunz toare propriet ii publice sunt obliga i: a) s îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adus dreptului de proprietate public ; b) s îl introduc în proces pe titularul dreptului de proprietate public , în condi iile prev zute de Codul de procedur civil . (3) Dispozi iile art. 563 se aplic în mod corespunz tor. CAP. II Drepturile reale corespunz toare propriet

ii publice

SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 866 Drepturile reale corespunz toare propriet ii publice Drepturile reale corespunz toare propriet ii publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune i dreptul de folosin cu titlu gratuit. SEC IUNEA a 2-a Dreptul de administrare ART. 867 Constituirea dreptului de administrare (1) Dreptul de administrare se constituie prin hot râre a Guvernului, a consiliului jude ean sau, dup caz, a consiliului local. (2) Autorit ile prev zute la alin. (1) controleaz modul de exercitare a dreptului de administrare. ART. 868 Exercitarea dreptului de administrare (1) Dreptul de administrare apar ine regiilor autonome sau, dup caz, autorit ilor administra iei publice centrale sau locale i altor institu ii publice de interes na ional, jude ean ori local. (2) Titularul dreptului de administrare poate folosi i dispune de bunul dat în administrare în condi iile stabilite de lege i, dac este cazul, de actul de constituire. ART. 869 Stingerea dreptului de administrare Dreptul de administrare înceteaz odat cu încetarea dreptului de proprietate public sau prin actul de revocare emis, în condi iile legii, dac interesul public o impune, de organul care l-a constituit. ART. 870


Ap rarea dreptului de administrare (1) Ap rarea în justi ie a dreptului de administrare revine titularului dreptului. (2) Dispozi iile art. 696 alin. (1) se aplic în mod corespunz tor. SEC IUNEA a 3-a Dreptul de concesiune ART. 871 Con inutul dreptului de concesiune (1) Concesionarul are dreptul i, în acela i timp, obliga ia de exploatare a bunului, în schimbul unei redeven e i pentru o durat determinat , cu respectarea condi iilor prev zute de lege i a contractului de concesiune. (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoan fizic sau persoan juridic . (3) Procedura de concesionare, precum i încheierea, executarea i încetarea contractului de concesiune sunt supuse condi iilor prev zute de lege. ART. 872 Exercitarea dreptului de concesiune (1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sanc iunea nulit ii absolute, concesionarul nu poate înstr ina i nici greva bunul dat în concesiune sau, dup caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii i care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, s fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii. (2) Fructele, precum i, în limitele prev zute de lege i în actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului. (3) În toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supus controlului din partea concedentului, în condi iile legii i ale contractului de concesiune. ART. 873 Ap rarea dreptului de concesiune (1) Ap rarea în justi ie a dreptului de concesiune revine concesionarului. (2) Dispozi iile art. 696 alin. (1) se aplic în mod corespunz tor. SEC IUNEA a 4-a Dreptul de folosin

cu titlu gratuit

ART. 874 Con inutul i limitele dreptului de folosin cu titlu gratuit (1) Dreptul de folosin asupra bunurilor proprietate public se acord , cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea institu iilor de utilitate public . (2) În lipsa unor dispozi ii contrare în actul de constituire, titularul nu beneficiaz de fructele civile ale bunului. (3) Dispozi iile privind constituirea i încetarea dreptului de administrare se aplic în mod corespunz tor. ART. 875 Ap rarea dreptului de folosin cu titlu gratuit (1) Ap rarea în justi ie a dreptului de folosin cu titlu gratuit revine titularului dreptului. (2) Dispozi iile art. 696 alin. (1) se aplic în mod corespunz tor. TITLUL VII Cartea funciar


CAP. I Dispozi ii generale ART. 876 Scopul i obiectul c ii funciare (1) Cartea funciar descrie imobilele i arat drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri. (2) În cazurile prev zute de lege pot fi înscrise în cartea funciar i alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, dac au leg tur cu imobilele cuprinse în cartea funciar . (3) Prin imobil, în sensul prezentului titlu, se în elege una sau mai multe parcele de teren al turate, indiferent de categoria de folosin , cu sau construc ii, apar inând aceluia i proprietar, situate pe teritoriul unei unit i administrativ-teritoriale i care sunt identificate printr-un num r cadastral unic. ART. 877 Drepturile tabulare Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciar sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modific i se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciar . ART. 878 Obiectul drepturilor tabulare (1) Obiectul drepturilor tabulare este imobilul, definit la art. 876 alin. (3), care dup înscrierea în cartea funciar nu mai poate s fie modificat decât cu respectarea regulilor de carte funciar . (2) Aceea i carte funciar nu poate cuprinde decât un singur imobil. (3) Mai mul i proprietari nu pot fi înscri i în aceea i carte funciar decât dac se afl în coproprietate pe cote-p i ori în dev lm ie. ART. 879 Modificarea imobilului înscris în cartea funciar (1) Imobilul înscris în cartea funciar se poate modifica prin alipiri, dac mai multe imobile al turate se unesc într-un singur imobil sau dac se adaug o parte dintr-un imobil la un alt imobil ori, dup caz, se m re te întinderea acestuia. (2) De asemenea, imobilul înscris în cartea funciar se modific i prin dezlipiri, dac se desparte o parte din imobil sau se mic oreaz întinderea acestuia. (3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decât cu consim mântul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie s fie abuziv, el putând fi cenzurat de c tre instan a judec toreasc . (4) Dac îns creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, dup caz, atât la dezlipirea, cât i la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, în lips de conven ie contrar , ipotecile vor lua rang dup cele ce greveaz imobilul la care s-a f cut alipirea. (5) Opera iunile de modificare a imobilului înscris în cartea funciar , prin alipiri sau dezlipiri, au caracter material i nu implic niciun transfer de proprietate. ART. 880 Înscrierile în caz de alipire sau dezlipire (1) În caz de alipire sau dezlipire, imobilele rezultate se vor transcrie în c i funciare noi, cu men ionarea noului num r cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciar sau, dup caz, vechile c i funciare se vor închide, f a se mai putea redeschide pentru alte înscrieri. (2) Dac întregul imobil înscris în cartea funciar a fost transcris, aceasta se va închide i nu va mai putea fi redeschis pentru noi înscrieri. ART. 881


Felurile înscrierilor (1) Înscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, înscrierea provizorie i notarea. (2) Intabularea i înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se refer la înscrierea altor drepturi, acte, fapte sau raporturi juridice în leg tur cu imobilele cuprinse în cartea funciar . (3) Înscrierea provizorie i notarea se fac numai în cazurile anume prev zute de lege. ART. 882 Înscrierea drepturilor reale afectate de modalit i (1) Drepturile reale sub condi ie suspensiv sau rezolutorie nu se intabuleaz . Ele se pot îns înscrie provizoriu. (2) Termenul extinctiv sau sarcina liberalit ii se va putea ar ta atât în cuprinsul intabul rii, cât i al înscrierii provizorii. ART. 883 Cercetarea c ii funciare (1) Orice persoan , f a fi inut s justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciar , precum i celelalte documente cu care aceasta se întrege te, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectu rii înscrierilor în cartea funciar poate fi consultat de orice persoan interesat , cu respectarea dispozi iilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal i libera circula ie a acestor date. (2) La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat în arhiv . (3) Nimeni nu va putea invoca faptul c nu a avut cuno tin de existen a vreunei înscrieri efectuate în cartea funciar sau, dup caz, a unei cereri de înscriere înregistrate la biroul de cadastru i publicitate imobiliar . ART. 884 Procedura de înscriere Procedura de înscriere în cartea funciar se va stabili prin lege special . CAP. II Înscrierea drepturilor tabulare ART. 885 Dobândirea i stingerea drepturilor reale asupra imobilelor (1) Sub rezerva unor dispozi ii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciar se dobândesc, atât între p i, cât i fa de ter i, numai prin înscrierea lor în cartea funciar , pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. (2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciar , cu consim mântul titularului, dat prin înscris autentic notarial. Acest consim mânt nu este necesar dac dreptul se stinge prin împlinirea termenului ar tat în înscriere ori prin decesul sau, dup caz, prin încetarea existen ei juridice a titularului, dac acesta era o persoan juridic . (3) Dac dreptul ce urmeaz s fie radiat este grevat în folosul unei ter e persoane, radierea se va face cu p strarea dreptului acestei persoane, cu excep ia cazurilor anume prev zute de lege. (4) Hot rârea judec toreasc definitiv sau, în cazurile prev zute de lege, actul autorit ii administrative va înlocui acordul de voin sau, dup caz, consim mântul titularului. ART. 886 Modificarea drepturilor reale asupra imobilelor


Modificarea unui drept real imobiliar se face potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea sau stingerea drepturilor reale, dac prin lege nu se dispune altfel. ART. 887 Dobândirea unor drepturi reale f înscriere (1) Drepturile reale se dobândesc f înscriere în cartea funciar când provin din mo tenire, accesiune natural , vânzare silit , expropriere pentru cauz de utilitate public , precum i în alte cazuri expres prev zute de lege. (2) Cu toate acestea, în cazul vânz rii silite, dac urm rirea imobilului nu a fost în prealabil notat în cartea funciar , drepturile reale astfel dobândite nu vor putea fi opuse ter ilor dobânditori de bun -credin . (3) În cazurile prev zute la alin. (1), titularul drepturilor astfel dobândite nu va putea îns dispune de ele prin cartea funciar decât dup ce s-a f cut înscrierea. ART. 888 Condi ii de înscriere Înscrierea în cartea funciar se efectueaz în baza înscrisului autentic notarial, a hot rârii judec tore ti r mase definitiv , a certificatului de mo tenitor sau în baza unui alt act emis de autorit ile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta. ART. 889 Renun area la dreptul de proprietate (1) Proprietarul poate renun a la dreptul s u printr-o declara ie autentic notarial înregistrat la biroul de cadastru i publicitate imobiliar pentru a se înscrie radierea dreptului. (2) În acest caz, comuna, ora ul sau municipiul, dup caz, poate cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul s u, în baza hot rârii consiliului local, cu respectarea dispozi iilor legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dac o alt persoan nu a solicitat înscrierea în temeiul uzucapiunii. (3) În situa ia bunurilor grevate de sarcini reale, unitatea administrativ-teritorial care a preluat bunul este inut în limita valorii bunului. ART. 890 Data producerii efectelor înscrierilor (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, înscrierile în cartea funciar i vor produce efectele de la data înregistr rii cererilor, inându-se îns cont de data, ora i minutul înregistr rii acestora în toate cazurile în care cererea a fost depus personal, prin mandatar ori notar public sau, dup caz, comunicat prin telefax, po electronic ori prin alte mijloace ce asigur transmiterea textului i confirmarea primirii cererii de înscriere cu toate documentele justificative. (2) În cazul drepturilor de ipotec , ordinea înregistr rii cererilor va determina i rangul acestora. (3) Dac mai multe cereri s-au primit în aceea i zi prin po sau curier, drepturile de ipotec vor avea acela i rang, iar celelalte drepturi vor dobândi numai provizoriu rang egal, urmând ca instan a s se pronun e, la cererea oric rei persoane interesate, asupra rangului i, dac va fi cazul, asupra radierii înscrierii nevalabile. (4) În cazul în care dou sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, potrivit dispozi iilor alin. (3), va fi preferat, indiferent de data cert a titlurilor aflate în concurs, cel care a fost pus în posesia bunului sau, dup caz, cel fa de care debitorul i-a executat cel dintâi obliga iile ce îi incumb , cu excep ia drepturilor de ipotec care vor avea acela i rang. În situa ia în care niciunul din dobânditori n-a fost pus în posesia bunului sau, dup caz, debitorul nu i-a executat obliga iile fa de niciunul dintre


ei, va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instan a de judecat în temeiul dispozi iilor prezentului articol. (5) Dispozi iile alin. (3) i (4) se aplic i atunci când, în aceea i zi, o cerere de înscriere a fost depus ori comunicat în condi iile alin. (1), iar alta primit prin po sau curier. ART. 891 Conflictul dintre ter ii dobânditori de la un autor comun În cazul în care dou sau mai multe persoane au fost îndrept ite s dobândeasc , prin acte încheiate cu acela i autor, drepturi asupra aceluia i imobil care se exclud reciproc, cel care i-a înscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular, indiferent de data titlului în temeiul ruia s-a s vâr it înscrierea în cartea funciar . ART. 892 Situa ia ter ului dobânditor de rea-credin (1) Cel care a fost îndrept it, printr-un act juridic valabil încheiat, înscrie un drept real în folosul s u poate cere radierea din cartea funciar a unui drept concurent sau, dup caz, acordarea de rang preferen ial fa de înscrierea efectuat de alt persoan , îns numai dac sunt întrunite urm toarele 3 condi ii: a) actul juridic în temeiul c ruia se solicit radierea sau acordarea rangului preferen ial s fie anterior aceluia în baza c ruia ter ul i-a înscris dreptul; b) dreptul reclamantului i cel al ter ului dobânditor s provin de la un autor comun; c) înscrierea dreptului în folosul reclamantului s fi fost împiedicat de ter ul dobânditor prin violen sau viclenie, dup caz. (2) Radierea sau acordarea rangului preferen ial poate fi cerut i dac violen a ori viclenia a provenit de la o alt persoan decât ter ul dobânditor, dar numai dac acesta din urm a cunoscut sau, dup caz, trebuia cunoasc aceast împrejurare la data încheierii contractului în baza c ruia a dobândit dreptul intabulat în folosul s u. (3) Dreptul la ac iune se prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii de c tre ter a dreptului în folosul s u. ART. 893 Persoanele împotriva c rora se poate face înscrierea drepturilor tabulare Înscrierea unui drept real se poate efectua numai: a) împotriva aceluia care, la data înregistr rii cererii, este înscris ca titular al dreptului asupra c ruia înscrierea urmeaz s fie f cut ; b) împotriva aceluia care, înainte de a fi fost înscris, i-a grevat dreptul, dac amândou înscrierile se cer deodat . ART. 894 Înscrierea drepturilor reale în cazul actelor juridice succesive În cazul în care un drept supus înscrierii în cartea funciar a f cut obiectul unor cesiuni succesive f ca înscrierile s fi fost efectuate, cel din urm îndrept it nu va putea cere înscrierea dreptului în folosul s u decât dac solicit , odat cu înscrierea acestuia, i înscrierea dobândirilor succesive anterioare pe care le va dovedi cu înscrisuri originale sau copii legalizate, dup caz. ART. 895 Înscrierile întemeiate pe obliga iile defunctului Înscrierile întemeiate pe obliga iile defunctului se vor putea s vâr i i dup ce dreptul a fost înscris pe numele mo tenitorului, îns numai în m sura în care mo tenitorul este inut de aceste obliga ii. ART. 896 Ac iunea în presta ie tabular (1) În cazurile în care cel obligat s transmit , s constituie ori s modifice în folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu î i execut


obliga iile necesare pentru înscrierea în cartea funciar , se va putea cere instan ei judec tore ti s dispun înscrierea; dreptul la ac iune este prescriptibil în condi iile legii. (2) Dac ac iunea în presta ie tabular a fost notat în cartea funciar , hot rârea judec toreasc se va înscrie, din oficiu, i împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular dup notare. ART. 897 Efectele ac iunii în presta ie tabular fa de ter ul dobânditor de reacredin (1) Ac iunea în presta ie tabular se va putea îndrepta i împotriva ter ului dobânditor înscris anterior în cartea funciar , dac actul juridic invocat de reclamant este anterior celui în temeiul c ruia a fost înscris dreptul ter ului dobânditor, iar acesta a fost de rea-credin la data încheierii actului. (2) Dreptul la ac iune împotriva ter ului se prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii de c tre acesta a dreptului în folosul s u, cu excep ia cazului în care dreptul la ac iune al reclamantului contra antecesorului tabular s-a prescris mai înainte. ART. 898 Înscrierea provizorie În afara altor cazuri prev zute de lege, înscrierea provizorie în cartea funciar se va putea cere: 1. dac dreptul real dobândit este afectat de o condi ie suspensiv ori rezolutorie sau dac prive te ori greveaz o construc ie viitoare; în cazul înscrierii provizorii având ca obiect o construc ie viitoare, justificarea acesteia se face în condi iile legii; 2. dac , în temeiul unei hot râri care nu este înc definitiv , partea zut în preten ii a fost obligat la str mutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular ori cel care administreaz bunurile unei alte persoane a fost obligat s dea o garan ie ipotecar ; 3. dac debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscris ipoteca; 4. dac se dobânde te un drept tabular înscris provizoriu; 5. dac ambele p i consimt doar pentru efectuarea unei înscrieri provizorii. ART. 899 Efectele înscrierii provizorii (1) Înscrierea provizorie are ca efect dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data înregistr rii cererii, sub condi ia i în m sura justific rii ei. (2) Justificarea unei înscrieri provizorii se face cu consim mântul celui împotriva c ruia s-a efectuat înscrierea provizorie, dat în form autentic , sau în temeiul unei hot râri judec tore ti definitive. În acest din urm caz, dispozi iile art. 896 i 897 se aplic , în mod corespunz tor, i ac iunii în justificare tabular . (3) Justificarea radierii dreptului de ipotec se face în temeiul hot rârii judec tore ti de validare r mase definitiv , al consim mântului creditorului dat în form autentic , al procesului-verbal întocmit de executorul judec toresc prin care se constat acceptarea pl ii sau, dup caz, al încheierii întocmite de acesta prin care se constat efectuarea pl ii, mas definitiv . (4) Justificarea unei înscrieri provizorii î i întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au f cut condi ionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei i a tuturor înscrierilor care s-au f cut condi ionat de justificarea ei. ART. 900 Prezum ia existen ei sau inexisten ei unui drept tabular


(1) Dac în cartea funciar s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezum c dreptul exist în folosul ei. (2) Dac un drept real s-a radiat din cartea funciar , se prezum c acel drept nu exist . (3) Dovada contrar se poate face numai în cazurile prev zute la art. 887, precum i pe calea ac iunii în rectificare. ART. 901 Dobândirea cu bun -credin a unui drept tabular (1) Sub rezerva unor dispozi ii legale contrare, oricine a dobândit cu bun -credin vreun drept real înscris în cartea funciar , în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul u, chiar dac , la cererea adev ratului titular, dreptul autorului s u este radiat din cartea funciar . (2) Ter ul dobânditor este considerat de bun -credin numai dac , la data înregistr rii cererii de înscriere a dreptului în folosul s u, sunt îndeplinite urm toarele condi ii: a) nu a fost înregistrat nicio ac iune prin care se contest cuprinsul ii funciare; b) din cuprinsul c ii funciare nu rezult nicio cauz care s justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; i c) nu a cunoscut, pe alt cale, inexactitatea cuprinsului c ii funciare. (3) Dispozi iile prezentului articol sunt aplicabile i ter ului care a dobândit cu bun -credin un drept de ipotec în temeiul unui act juridic încheiat cu titularul de carte funciar ori cu succesorul s u în drepturi, dup caz. (4) Dispozi iile prezentului articol nu pot fi îns opuse de o parte contractant celeilalte i nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal, dup caz. CAP. III Notarea unor drepturi, fapte

i raporturi juridice

ART. 902 Actele sau faptele supuse not rii (1) Drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prev zute la art. 876 alin. (2) devin opozabile ter elor persoane exclusiv prin notare, dac nu se dovede te c au fost cunoscute pe alt cale, în afara cazului în care din lege rezult c simpla cunoa tere a acestora nu este suficient pentru a suplini lipsa de publicitate. În caz de conflict de drepturi care provin de la un autor comun, dispozi iile art. 890-892, 896 i 897 se aplic în mod corespunz tor. (2) În afara altor cazuri prev zute de lege, sunt supuse not rii în cartea funciar : 1. punerea sub interdic ie judec toreasc i ridicarea acestei m suri; 2. cererea de declarare a mor ii unei persoane fizice, hot rârea judec toreasc de declarare a mor ii i cererea de anulare sau de rectificare a hot rârii judec tore ti de declarare a mor ii; 3. calitatea de bun comun a unui imobil; 4. conven ia matrimonial , precum i modificarea sau, dup caz, înlocuirea ei; 5. destina ia unui imobil de locuin a familiei; 6. loca iunea i cesiunea de venituri; 7. aportul de folosin la capitalul social al unei societ i; 8. interdic ia conven ional de înstr inare sau de grevare a unui drept înscris; 9. vânzarea f cut cu rezerva dreptului de proprietate; 10. dreptul de a revoca sau denun a unilateral contractul;


11. pactul comisoriu i declara ia de rezolu iune sau de reziliere unilateral a contractului; 12. antecontractul i pactul de op iune; 13. dreptul de preemp iune n scut din conven ii; 14. inten ia de a înstr ina sau de a ipoteca; 15. schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garan ii reale asupra crean ei ipotecare; 16. deschiderea procedurii insolven ei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei m suri, precum i închiderea acestei proceduri; 17. sechestrul, urm rirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale; 18. ac iunea în presta ie tabular , ac iunea în justificare i ac iunea în rectificare; 19. ac iunile pentru ap rarea drepturilor reale înscrise în cartea funciar , ac iunea în partaj, ac iunile în desfiin area actului juridic pentru nulitate, rezolu iune ori alte cauze de ineficacitate, ac iunea revocatorie, precum i orice alte ac iuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice în leg tur cu imobilele înscrise; 20. punerea în mi care a ac iunii penale pentru o înscriere în cartea funciar s vâr it printr-o fapt prev zut de legea penal . (3) În sensul prezentului articol, prin ter i se în elege orice persoan care a dobândit un drept real sau un alt drept în leg tur cu imobilul înscris în cartea funciar . ART. 903 Actele sau faptele care pot fi notate în cartea funciar Se vor putea nota în cartea funciar , f îns ca opozabilitatea fa de ter i s depind de aceast înscriere: 1. incapacitatea sau restrângerea, prin efectul legii, a capacit ii de exerci iu ori de folosin ; 2. declara ia de utilitate public în vederea exproprierii unui imobil; 3. orice alte fapte sau raporturi juridice care au leg tur cu imobilul i care sunt prev zute în acest scop de lege. ART. 904 Notarea inten iei de a înstr ina sau de a ipoteca (1) Proprietarul unui imobil poate cere ca inten ia sa de a înstr ina sau de a ipoteca în folosul unei anumite persoane s fie notat , ar tând în acest din urm caz i suma ce corespunde obliga iei garantate. (2) Dac înstr inarea sau ipotecarea se realizeaz în termen de 3 luni de la notarea inten iei de a înstr ina sau de a ipoteca, dreptul înscris va avea rangul not rii. ART. 905 Pierderea efectului not rii (1) Notarea inten iei de a înstr ina sau de a ipoteca î i pierde efectul prin trecerea unui termen de 3 luni de la data înregistr rii cererii. (2) Anul, luna i ziua în care notarea î i pierde efectul vor fi men ionate atât în notare, cât i în încheierea ce a dispus-o. ART. 906 Notarea antecontractelor i a pactelor de op iune (1) Promisiunea de a încheia un contract având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept în leg tur cu acesta se poate nota în cartea funciar , dac promitentul este înscris în cartea funciar ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecontractul, sub sanc iunea respingerii cererii de notare, prevede termenul în care urmeaz a fi încheiat contractul. Notarea se poate efectua oricând în termenul stipulat în antecontract pentru executarea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la expirarea lui.


(2) Promisiunea se va putea radia, dac cel îndrept it nu a cerut instan ei pronun area unei hot râri care s in loc de contract, în termen de 6 luni de la trecerea termenului fixat pentru încheierea lui sau dac , între timp, imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânz rii silite de c tre un ter care nu este inut s r spund de obliga iile promitentului. (3) Radierea se va dispune din oficiu, dac , pân la expirarea termenului de 6 luni prev zut la alin. (2), n-a fost cerut înscrierea dreptului care a cut obiectul promisiunii, cu excep ia cazului când cel îndrept it a cerut notarea în cartea funciar a ac iunii prev zute la alin. (2). De asemenea, promisiunea se va radia din oficiu în toate cazurile când, pân la încheierea contractului amintit mai sus ori pân la solu ionarea definitiv a ac iunii prev zute la alin. (2), imobilul a fost definitiv adjudecat în cadrul vânz rii silite de c tre un ter care nu este inut s r spund de obliga iile promitentului. (4) Dispozi iile prezentului articol se aplic prin asem nare i pactelor de op iune notate în cartea funciar . În aceste cazuri, dac , pân la expirarea termenului stipulat în contract pentru exercitarea op iunii, beneficiarul pactului nu solicit , în baza declara iei de op iune i a dovezii comunic rii sale c tre cealalt parte, intabularea dreptului ce urmeaz a fi dobândit, se va dispune din oficiu radierea pactului înscris în folosul s u. CAP. IV Rectificarea înscrierilor de carte funciar ART. 907 No iune (1) Când o înscriere f cut în cartea funciar nu corespunde cu situa ia juridic real , se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se în elege radierea, îndreptarea sau corectarea oric rei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciar . (3) Situa ia juridic real trebuie s rezulte dintr-o recunoa tere f cut de titularul înscrierii a c rei rectificare se solicit , prin declara ie dat în form autentic notarial , ori dintr-o hot râre judec toreasc definitiv pronun at împotriva acestuia, prin care s-a admis ac iunea de fond. Ac iunea de fond poate fi, dup caz, o ac iune în anulare, rezolu iune, reduc iune sau orice alt ac iune întemeiat pe o cauz de ineficacitate a actului juridic. ART. 908 Rectificarea intabul rii sau înscrierii provizorii (1) Orice persoan interesat poate cere rectificarea unei intabul ri sau înscrieri provizorii, dac : 1. înscrierea sau încheierea nu este valabil ori actul în temeiul c ruia a fost efectuat înscrierea a fost desfiin at, în condi iile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, dup caz, emiterii lui; 2. dreptul înscris a fost gre it calificat; 3. nu mai sunt întrunite condi iile de existen a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul c ruia s-a f cut înscrierea; 4. înscrierea în cartea funciar nu mai este, din orice alte motive, în concordan cu situa ia juridic real a imobilului. (2) Rectificarea înscrierilor în cartea funciar se poate face fie pe cale amiabil , prin declara ia autentic notarial a titularului dreptului ce urmeaz a fi radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hot râre judec toreasc definitiv . (3) Când dreptul înscris în cartea funciar urmeaz a fi rectificat, titularul lui este obligat s predea celui îndrept it, odat cu consim mântul dat în form autentic notarial pentru efectuarea rectific rii, i înscrisurile necesare, iar în caz contrar, persoana


interesat va putea solicita instan ei s dispun înscrierea în cartea funciar . În acest din urm caz, hot rârea instan ei de judecat va suplini consim mântul la înscriere al p ii care are obliga ia de a preda înscrisurile necesare rectific rii. (4) Ac iunea în rectificare poate fi introdus concomitent sau separat, dup ce a fost admis ac iunea de fond, când este cazul. Ea poate fi formulat atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât i împotriva ter ilor dobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, în condi iile prev zute la art. 909, cu excep ia ac iunii întemeiate pe dispozi iile alin. (1) pct. 3 i 4, care nu poate fi pornit împotriva ter ilor care i-au înscris vreun drept real, dobândit cu bun -credin i printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup caz, în temeiul unui contract de ipotec , întemeindu-se pe cuprinsul ii funciare. ART. 909 Termenele de exercitare a ac iunii în rectificare (1) Sub rezerva prescrip iei dreptului la ac iunea în fond, ac iunea în rectificare este imprescriptibil fa de dobânditorul nemijlocit, precum i fa de ter ul care a dobândit cu rea-credin dreptul înscris în folosul s u. Dac ac iunea de fond introdus pe cale separat a fost admis , ac iunea în rectificare este, de asemenea, imprescriptibil atât împotriva celor care au fost chema i în judecat , cât i împotriva ter ilor care au dobândit un drept real dup ce ac iunea de fond a fost notat în cartea funciar . (2) Fa de ter ele persoane care au dobândit cu bun -credin un drept real prin dona ie sau legat cu titlu particular, ac iunea în rectificare, sub rezerva prescrip iei dreptului la ac iunea de fond, nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani, socoti i de la înregistrarea cererii lor de înscriere. (3) De asemenea, sub rezerva prescrip iei dreptului la ac iunea în fond, ac iunea în rectificare, întemeiat exclusiv pe dispozi iile art. 908 alin. (1) pct. 1 i 2, se va putea îndrepta i împotriva ter elor persoane care iau înscris vreun drept real, dobândit cu bun -credin i printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup caz, în temeiul unui contract de ipotec , întemeindu-se pe cuprinsul c ii funciare. În aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socoti i de la data înregistr rii cererii de înscriere formulate de tre dobânditorul nemijlocit al dreptului a c rui rectificare se cere, cu excep ia cazului când încheierea, prin care s-a ordonat înscrierea care face obiectul ac iunii în rectificare, a fost comunicat celui îndrept it, caz în care termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia. (4) Termenele prev zute la alin. (2) i (3) sunt termene de dec dere. ART. 910 Efectele admiterii ac iunii în rectificare (1) Hot rârea prin care se admite rectificarea unei înscrieri nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul celor care nu au fost p i în cauz . (2) Dac îns ac iunea în rectificare a fost notat în cartea funciar , hot rârea judec toreasc de admitere se va înscrie, din oficiu, i împotriva acelora care au dobândit vreun drept tabular dup notare, care se va radia odat cu dreptul autorului lor. ART. 911 Rectificarea not rii în cartea funciar (1) În lipsa consim mântul titularului, orice persoan interesat va putea cere rectificarea unei not ri în cazurile prev zute la art. 908, precum i ori de câte ori, din alte cauze, notarea nu este sau a încetat s fie exact . (2) Rectificarea se va încuviin a în temeiul unei hot râri judec tore ti definitive; dreptul la ac iune este imprescriptibil. (3) Dispozi iile art. 910 r mân aplicabile. ART. 912


Radierea drepturilor condi ionale (1) Dreptul afectat de o condi ie suspensiv se va radia din oficiu, dac nu se dovede te îndeplinirea condi iei care afecteaz dreptul, în termen de 5 ani de la înscriere. (2) Tot astfel se va radia condi ia rezolutorie, dac nu s-a cerut, în temeiul ei, radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 10 ani de la înscriere. ART. 913 Îndreptarea erorilor materiale Erorile materiale s vâr ite cu prilejul înscrierilor efectuate în cartea funciar , altele decât cele care constituie cazuri de rectificare, se pot îndrepta la cerere sau din oficiu. Dispozi iile art. 909-911 sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 914 Modificarea descrierii imobilului Proprietarul imobilului înscris în cartea funciar va putea cere oricând modificarea men iunilor din cartea funciar privitoare la descrierea, destina ia sau suprafa a acestuia, în condi iile legii. ART. 915 R spunderea pentru inerea defectuoas a c ii funciare (1) Cel prejudiciat printr-o fapt s vâr it , chiar din culp , în strarea i administrarea c ii funciare va putea cere obligarea, în solidar, la plata de desp gubiri a oficiului teritorial de cadastru i publicitate imobiliar de la locul situ rii imobilului i a persoanei spunz toare de prejudiciul astfel cauzat, dac prejudiciul nu a putut fi înl turat, în tot sau în parte, prin exercitarea ac iunilor i c ilor de atac prev zute de lege. (2) Dreptul la ac iune se prescrie într-un termen de un an, socotit din ziua în care cel v mat a cunoscut faptul p gubitor, îns nu mai târziu de 3 ani de la data când s-a s vâr it fapta prin care s-a cauzat prejudiciul. Prescrip ia este suspendat prin exercitarea ac iunilor i c ilor de atac prev zute de lege pentru înl turarea efectelor faptei p gubitoare. TITLUL VIII Posesia CAP. I Dispozi ii generale ART. 916 No iune (1) Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de c tre persoana care îl st pâne te i care se comport ca un proprietar. (2) Dispozi iile prezentului titlu se aplic , în mod corespunz tor, i în privin a posesorului care se comport ca un titular al altui drept real, cu excep ia drepturilor reale de garan ie. ART. 917 Exercitarea posesiei (1) Posesorul poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie în mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane. (2) Persoanele lipsite de capacitate de exerci iu i persoanele juridice exercit posesia prin reprezentantul lor legal. ART. 918 Cazurile care nu constituie posesie


(1) Nu constituie posesie st pânirea unui bun de c tre un detentor precar, precum: a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist; b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abita ie sau servitute, fa de nuda proprietate; c) fiecare coproprietar, în propor ie cu cotele-p i ce revin celorlal i coproprietari; d) orice alt persoan care, de inând temporar un bun al altuia, este obligat s îl restituie sau care îl st pâne te cu îng duin a acestuia. (2) Detentorul precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai în cazurile i limitele prev zute de lege. ART. 919 Prezum ia de posesie i prezum ia de proprietate (1) Pân la proba contrar , acela care st pâne te bunul este prezumat posesor. (2) Deten ia precar , odat dovedit , este prezumat c se men ine pân la proba intervertirii sale. (3) Pân la proba contrar , posesorul este considerat proprietar, cu excep ia imobilelor înscrise în cartea funciar . ART. 920 Intervertirea precarit ii în posesie (1) Intervertirea deten iei precare în posesie nu se poate face decât în urm toarele cazuri: a) dac detentorul precar încheie cu bun -credin un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alt persoan decât cu proprietarul bunului; b) dac detentorul precar s vâr te împotriva posesorului acte de rezisten neechivoce în privin a inten iei sale de a începe s se comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va produce îns mai înainte de împlinirea termenului prev zut pentru restituirea bunului; c) dac detentorul precar înstr ineaz bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu condi ia ca dobânditorul s fie de bun credin . (2) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciar , dobânditorul este de bun -credin dac înscrie dreptul în folosul s u întemeindu-se pe cuprinsul ii funciare. În celelalte cazuri, este de bun -credin dobânditorul care nu cuno tea i nici nu trebuia, dup împrejur ri, s cunoasc lipsa calit ii de proprietar a celui de la care a dobândit bunul. ART. 921 Încetarea posesiei Posesia înceteaz prin: a) transformarea sa în deten ie precar ; b) înstr inarea bunului; c) abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea funciar a declara iei de renun are la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil; d) pieirea bunului; e) trecerea bunului în proprietate public ; f) înscrierea dreptului de proprietate al comunei, ora ului sau municipiului, dup caz, conform art. 889 alin. (2); g) deposedare, dac posesorul r mâne lipsit de posesia bunului mai mult de un an. CAP. II Viciile posesiei ART. 922 Viciile posesiei


(1) În afara situa iilor prev zute de lege, nu poate produce efecte juridice decât posesia util . (2) Nu este util posesia discontinu , tulburat sau clandestin . Pân la proba contrar , posesia este prezumat a fi util . ART. 923 Discontinuitatea Posesia este discontinu atât timp cât posesorul o exercit cu intermiten e anormale în raport cu natura bunului. ART. 924 Violen a Posesia este tulburat atât timp cât este dobândit sau conservat prin acte de violen , fizic sau moral , care nu au fost provocate de o alt persoan . ART. 925 Clandestinitatea Posesia este clandestin , dac se exercit astfel încât nu poate fi cunoscut . ART. 926 Invocarea viciilor posesiei (1) Discontinuitatea poate fi opus posesorului de c tre orice persoan interesat . (2) Numai persoana fa de care posesia este tulburat sau clandestin poate invoca aceste vicii. ART. 927 Încetarea viciilor posesiei Posesia viciat devine util îndat ce viciul înceteaz . CAP. III Efectele posesiei SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 928 Uzucapiunea i dobândirea fructelor În condi iile prezentului capitol, posesorul poate dobândi proprietatea asupra bunului posedat sau, dup caz, asupra fructelor produse de acesta. ART. 929 Bunurile care nu pot fi uzucapate Nu pot fi uzucapate bunurile care, înainte sau dup intrarea în posesie, au fost declarate prin lege inalienabile. SEC IUNEA a 2-a Uzucapiunea imobiliar ART. 930 Uzucapiunea extratabular (1) Dreptul de proprietate asupra unui imobil i dezmembr mintele sale pot fi înscrise în cartea funciar , în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, dac : a) proprietarul înscris în cartea funciar a decedat ori, dup caz, i-a încetat existen a; b) a fost înscris în cartea funciar declara ia de renun are la proprietate; c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciar . (2) În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dac i-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciar înainte ca o ter


persoan s î i fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul s u, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar dup împlinirea termenului de uzucapiune. ART. 931 Uzucapiunea tabular (1) Drepturile celui care a fost înscris, f cauz legitim , în cartea funciar , ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bun -credin a posedat imobilul timp de 5 ani dup momentul înregistr rii cererii de înscriere, dac posesia sa a fost neviciat . (2) Este suficient ca buna-credin s existe în momentul înregistr rii cererii de înscriere i în momentul intr rii în posesie. ART. 932 Curgerea termenului uzucapiunii (1) În cazurile prev zute la art. 930 alin. (1) lit. a) i b), termenul uzucapiunii nu începe s curg înainte de data decesului sau, dup caz, a încet rii existen ei juridice a proprietarului, respectiv înainte de data înscrierii declara iei de renun are la proprietate, chiar dac intrarea în posesie s-a produs la o dat anterioar . (2) Viciile posesiei suspend cursul uzucapiunii. ART. 933 Jonc iunea posesiilor (1) Fiecare posesor este considerat c începe în persoana sa o nou posesie, indiferent dac bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular. (2) Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate uneasc propria posesie cu aceea a autorului s u. ART. 934 Alte dispozi ii aplicabile Dispozi iile prezentei sec iuni se completeaz , în mod corespunz tor, cu cele privitoare la prescrip ia extinctiv . EC IUNEA a 3-a Dobândirea propriet

ii mobiliare prin posesia de bun -credin

ART. 935 Prezum ia de titlu de proprietate Oricine se afl la un moment dat în posesia unui bun mobil este prezumat are un titlu de dobândire a dreptului de proprietate asupra bunului. ART. 936 Opozabilitatea fa de ter i Cu excep ia cazurilor prev zute de lege, posesia de bun -credin a bunului mobil asigur opozabilitatea fa de ter i a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale. ART. 937 Dobândirea propriet ii mobiliare prin posesia de bun -credin (1) Persoana care, cu bun -credin , încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul lu rii sale în posesie efectiv . (2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun -credin , dac ac iunea este intentat , sub sanc iunea dec derii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut st pânirea material a bunului. (3) Dac bunul pierdut sau furat a fost cump rat dintr-un loc ori de la o persoan care vinde în mod obi nuit bunuri de acela i fel ori dac a fost adjudecat la o licita ie public , iar ac iunea în revendicare a fost introdus


în untrul termenului de 3 ani, posesorul de bun -credin poate re ine bunul pân la indemnizarea sa integral pentru pre ul pl tit vânz torului. (4) Dispozi iile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil. (5) Dispozi iile prezentului articol se aplic în mod corespunz tor i în leg tur cu dobândirea dreptului de uzufruct i a dreptului de uz asupra unui bun mobil. ART. 938 Buna-credin (1) Este de bun -credin posesorul care nu cuno tea i nici nu trebuia, dup împrejur ri, s cunoasc lipsa calit ii de proprietar a înstr in torului. (2) Buna-credin trebuie s existe la data intr rii în posesia efectiv a bunului. ART. 939 Dobândirea bunului mobil în temeiul uzucapiunii Acela care posed bunul altuia timp de 10 ani, în alte condi ii decât cele prev zute în prezenta sec iune, poate dobândi dreptul de proprietate, în temeiul uzucapiunii. Dispozi iile art. 932 alin. (2), art. 933 i 934 se aplic în mod corespunz tor. ART. 940 Posesia titlurilor la purt tor Dispozi iile prezentei sec iuni se aplic i titlurilor la purt tor, în sura în care prin legi speciale nu se dispune altfel. SEC IUNEA a 4-a Ocupa iunea ART. 941 Dobândirea bunului prin ocupa iune (1) Posesorul unui lucru mobil care nu apar ine nim nui devine proprietarul acestuia, prin ocupa iune, de la data intr rii în posesie, îns numai dac aceasta se face în condi iile legii. (2) Sunt lucruri f st pân bunurile mobile abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele lbatice, pe tele i resursele acvatice vii din bazinele piscicole naturale, fructele de p dure, ciupercile comestibile din flora spontan , plantele medicinale i aromatice i altele asemenea. (3) Lucrurile mobile de valoare foarte mic sau foarte deteriorate care sunt l sate într-un loc public, inclusiv pe un drum public sau într-un mijloc de transport în comun, sunt considerate lucruri abandonate. ART. 942 Proprietatea bunului g sit (1) Bunul mobil pierdut continu s apar in proprietarului s u. (2) G sitorul bunului este obligat ca, în termen de 10 zile, s îl restituie proprietarului ori, dac acesta nu poate fi cunoscut, s îl predea organului de poli ie din localitatea în care a fost g sit. Acesta are obliga ia de a p stra bunul timp de 6 luni, fiind aplicabile în acest sens dispozi iile privitoare la depozitul necesar. (3) Organul de poli ie va afi a la sediul s u i pe pagina de internet un anun privitor la pierderea bunului, cu men ionarea tuturor elementelor de descriere a acestuia. ART. 943 Proprietatea asupra bunului g sit în loc public Dac bunul a fost g sit într-un loc public, el va fi predat, pe baz de proces-verbal, persoanei care de ine un titlu, altul decât titlul de proprietate public , asupra locului respectiv. În termen de 3 zile de la data


prelu rii bunului pierdut, aceast persoan este obligat s îl predea, pe baz de proces-verbal, organelor de poli ie din localitate. În acela i termen, anun ul men ionat la art. 942 alin. (3) se va afi a la locul unde a fost g sit bunul. ART. 944 Vânzarea bunului g sit Dac , datorit împrejur rilor sau naturii bunului, p strarea sa tinde s îi diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vândut prin licita ie public , conform legii. În acest caz, drepturile i obliga iile legate de bun se vor exercita în leg tur cu pre ul ob inut în urma vânz rii. ART. 945 Restituirea bunului g sit c tre proprietar (1) Bunul sau pre ul ob inut din valorificarea lui se va remite proprietarului, dac acesta îl pretinde, sub sanc iunea dec derii, în termenul prev zut la art. 942 alin. (2) teza a II-a, îns nu mai înainte de a se achita cheltuielile legate de p strarea bunului. (2) De asemenea, în cazul bunurilor cu valoare comercial , proprietarul este obligat s pl teasc g sitorului o recompens reprezentând a zecea parte din pre sau din valoarea actual a bunului. Obliga ia de plat a recompensei nu exist în cazul prev zut la art. 943, dac g sitorul este persoana care de ine spa iul ori un reprezentant sau un angajat al acesteia. (3) În cazul în care proprietarul a f cut o ofert public de recompens , sitorul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin aceast ofert i recompensa fixat de lege ori stabilit de c tre instan a judec toreasc . (4) Dac bunul ori pre ul nu este pretins de proprietarul originar, el va fi considerat lucru f st pân i remis g sitorului pe baz de proces-verbal. În acest caz, g sitorul dobânde te dreptul de proprietate prin ocupa iune. Dovada ocupa iunii se poate face prin procesul-verbal men ionat sau prin orice alt mijloc de prob . (5) Dac g sitorul refuz s preia bunul sau pre ul, acesta revine comunei, ora ului sau municipiului pe teritoriul c ruia a fost g sit i intr în domeniul privat al acestuia. ART. 946 Drepturile asupra tezaurului g sit (1) Tezaurul este orice bun mobil ascuns sau îngropat, chiar involuntar, în privin a c ruia nimeni nu poate dovedi c este proprietar. (2) Dreptul de proprietate asupra tezaurului descoperit într-un bun imobil sau într-un bun mobil apar ine, în cote egale, proprietarului bunului imobil sau al bunului mobil în care a fost descoperit i descoperitorului. (3) Dispozi iile prezentului articol nu se aplic bunurilor mobile culturale, calificate astfel potrivit legii, care sunt descoperite fortuit sau ca urmare a unor cercet ri arheologice sistematice, i nici acelor bunuri care, potrivit legii, fac obiectul propriet ii publice. ART. 947 Alte dispozi ii aplicabile Dispozi iile prezentei sec iuni se aplic în mod corespunz tor i persoanelor care, pe un alt temei, au dreptul la restituirea bunului pierdut. SEC IUNEA a 5-a Dobândirea fructelor prin posesia de bun -credin ART. 948 Condi iile dobândirii fructelor bunului posedat (1) Posesorul de bun -credin dobânde te dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat.


(2) Posesorul trebuie s fie de bun -credin la data perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului în m sura în care buna sa credin se men ine la data scaden ei acestora. (3) În cazul fructelor produse de imobile înscrise în cartea funciar , buna-credin se apreciaz în raport cu condi iile cerute ter ilor dobânditori pentru a respinge ac iunea în rectificare. (4) În celelalte cazuri, posesorul este de bun -credin atunci când are convingerea c este proprietarul bunului în temeiul unui act translativ de proprietate ale c rui cauze de ineficacitate nu le cunoa te i nici nu ar trebui, dup împrejur ri, s le cunoasc . Buna-credin înceteaz din momentul în care cauzele de ineficacitate îi sunt cunoscute. (5) Posesorul de rea-credin trebuie s restituie fructele percepute, precum i contravaloarea acelora pe care a omis s le perceap . CAP. IV Ac iunile posesorii ART. 949 Ac iunile posesorii (1) Cel care a posedat un bun cel pu in un an poate solicita instan ei de judecat prevenirea ori înl turarea oric rei tulbur ri a posesiei sale sau, dup caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este îndrept it s pretind desp gubiri pentru prejudiciile cauzate. (2) Exerci iul ac iunilor posesorii este recunoscut i detentorului precar. ART. 950 Persoanele împotriva c rora se pot introduce ac iunile posesorii (1) Ac iunile posesorii pot fi introduse i împotriva proprietarului. (2) Ac iunea posesorie nu poate fi îns introdus împotriva persoanei fa de care exist obliga ia de restituire a bunului. ART. 951 Termenul de exercitare a ac iunii posesorii (1) În caz de tulburare ori de deposedare, pa nic sau violent , ac iunea se introduce în termenul de prescrip ie de un an de la data tulbur rii sau deposed rii. (2) Dac tulburarea ori deposedarea este violent , ac iunea poate fi introdus i de cel care exercit o posesie viciat , indiferent de durata posesiei sale. ART. 952 Luarea m surilor pentru conservarea bunului posedat (1) Dac exist motive temeinice s se considere c bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat în posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucr ri, precum ridicarea unei construc ii, t ierea unor arbori ori efectuarea unor s turi pe fondul învecinat, posesorul poate s cear luarea m surilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dac este cazul, încetarea lucr rilor. (2) Pân la solu ionarea cererii, posesorul ori, dup caz, cealalt persoan poate fi obligat la plata unei cau iuni, l sate la aprecierea instan ei, numai în urm toarele situa ii: a) dac instan a dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori încetarea lucr rilor, cau iunea se stabile te în sarcina posesorului, astfel încât s se poat repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin aceast sur ; b) dac instan a încuviin eaz men inerea lucrului în starea sa actual ori continuarea lucr rilor, cau iunea se stabile te în sarcina pârâtului astfel încât s se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situa iei anterioare.


CARTEA a IV-a Despre mo tenire

i liberalit

i*)

--------*) Dispozi iile tranzitorii i de punere în aplicare a c cuprinse în art. 91-98 din Legea nr. 71/2011.

ii a IV-a sunt

TITLUL I Dispozi ii referitoare la mo tenire în general CAP. I Dispozi ii generale ART. 953 No iune Mo tenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate tre una sau mai multe persoane în fiin . ART. 954 Deschiderea mo tenirii (1) Mo tenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. (2) Mo tenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, dup caz, cu hot rârea judec toreasc declarativ de moarte r mas definitiv . (3) Dac ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afl pe teritoriul României, mo tenirea se deschide la locul din ar aflat în circumscrip ia notarului public celui dintâi sesizat, cu condi ia ca în aceast circumscrip ie s existe cel pu in un bun imobil al celui care las mo tenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu exist bunuri imobile, locul deschiderii mo tenirii este în circumscrip ia notarului public celui dintâi sesizat, cu condi ia ca în aceast circumscrip ie s se afle bunuri mobile ale celui ce las mo tenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu exist bunuri situate în România, locul deschiderii mo tenirii este în circumscrip ia notarului public celui dintâi sesizat. (4) Dispozi iile alin. (3) se aplic în mod corespunz tor atunci când primul organ sesizat în vederea desf ur rii procedurii succesorale este instan a judec toreasc . ART. 955 Felurile mo tenirii (1) Patrimoniul defunctului se transmite prin mo tenire legal , în m sura în care cel care las mo tenirea nu a dispus altfel prin testament. (2) O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mo tenire testamentar , iar cealalt parte prin mo tenire legal . ART. 956 Actele juridice asupra mo tenirii nedeschise Dac prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolut actele juridice având ca obiect drepturi eventuale asupra unei mo teniri nedeschise înc , precum actele prin care se accept mo tenirea sau se renun la aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se înstr ineaz sau se promite înstr inarea unor drepturi care s-ar putea dobândi la deschiderea mo tenirii. CAP. II Condi iile generale ale dreptului de a mo teni ART. 957 Capacitatea de a mo teni


(1) O persoan poate mo teni dac exist la momentul deschiderii mo tenirii. Dispozi iile art. 36, 53 i 208 sunt aplicabile. (2) Dac , în cazul mor ii mai multor persoane, nu se poate stabili c una a supravie uit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mo teni una pe alta. ART. 958 Nedemnitatea de drept (1) Este de drept nedemn de a mo teni: a) persoana condamnat penal pentru s vâr irea unei infrac iuni cu inten ia de a-l ucide pe cel care las mo tenirea; b) persoana condamnat penal pentru s vâr irea, înainte de deschiderea mo tenirii, a unei infrac iuni cu inten ia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dac mo tenirea ar fi fost deschis la data s vâr irii faptei, ar fi înl turat sau ar fi restrâns voca ia la mo tenire a f ptuitorului. (2) În cazul în care condamnarea pentru faptele men ionate la alin. (1) este împiedicat prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescrip ia r spunderii penale, nedemnitatea opereaz dac acele fapte au fost constatate printr-o hot râre judec toreasc civil definitiv . (3) Nedemnitatea de drept poate fi constatat oricând, la cererea oric rei persoane interesate sau din oficiu de c tre instan a de judecat ori de c tre notarul public, pe baza hot rârii judec tore ti din care rezult nedemnitatea. ART. 959 Nedemnitatea judiciar (1) Poate fi declarat nedemn de a mo teni: a) persoana condamnat penal pentru s vâr irea, cu inten ie, împotriva celui care las mo tenirea a unor fapte grave de violen , fizic sau moral , ori, dup caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei; b) persoana care, cu rea-credin , a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului; c) persoana care, prin dol sau violen , l-a împiedicat pe cel care las mo tenirea s întocmeasc , s modifice sau s revoce testamentul. (2) Sub sanc iunea dec derii, orice succesibil poate cere instan ei judec tore ti s declare nedemnitatea în termen de un an de la data deschiderii mo tenirii. Introducerea ac iunii constituie un act de acceptare tacit a mo tenirii de c tre succesibilul reclamant. (3) Dac hot rârea de condamnare pentru faptele prev zute la alin. (1) lit. a) se pronun ulterior datei deschiderii mo tenirii, termenul de un an se calculeaz de la data r mânerii definitive a hot rârii de condamnare. (4) Atunci când condamnarea pentru faptele men ionate la alin. (1) lit. a) este împiedicat prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescrip ia r spunderii penale, nedemnitatea se poate declara dac acele fapte au fost constatate printr-o hot râre judec toreasc civil definitiv . În acest caz, termenul de un an curge de la apari ia cauzei de împiedicare a condamn rii, dac aceasta a intervenit dup deschiderea mo tenirii. (5) În cazurile prev zute la alin. (1) lit. b) i c), termenul de un an curge de la data când succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, dac aceast dat este ulterioar deschiderii mo tenirii. (6) Comuna, ora ul sau, dup caz, municipiul în a c rui raz teritorial se aflau bunurile la data deschiderii mo tenirii poate introduce ac iunea prev zut la alin. (2), în cazul în care, cu excep ia autorului uneia dintre faptele prev zute la alin. (1), nu mai exist al i succesibili. Dispozi iile alin. (2)-(5) se aplic în mod corespunz tor. ART. 960 Efectele nedemnit ii (1) Nedemnul este înl turat atât de la mo tenirea legal , cât i de la cea testamentar . (2) Posesia exercitat de nedemn asupra bunurilor mo tenirii este considerat posesie de rea-credin .


(3) Actele de conservare, precum i actele de administrare, în m sura în care profit mo tenitorilor, încheiate între nedemn i ter i, sunt valabile. De asemenea, se men in i actele de dispozi ie cu titlu oneros încheiate între nedemn i ter ii dobânditori de bun -credin , regulile din materia c ii funciare fiind îns aplicabile. ART. 961 Înl turarea efectelor nedemnit ii (1) Efectele nedemnit ii de drept sau judiciare pot fi înl turate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de c tre cel care las mo tenirea. F o declara ie expres , nu constituie înl turare a efectelor nedemnit ii legatul l sat nedemnului dup s vâr irea faptei care atrage nedemnitatea. (2) Efectele nedemnit ii nu pot fi înl turate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenit dup condamnare, gra iere sau prin prescrip ia execut rii pedepsei penale. ART. 962 Voca ia la mo tenire Pentru a putea mo teni, o persoan trebuie s aib calitatea cerut de lege sau s fi fost desemnat de c tre defunct prin testament. TITLUL II Mo tenirea legal CAP. I Dispozi ii generale ART. 963 Mo tenitorii legali (1) Mo tenirea se cuvine, în ordinea i dup regulile stabilite în prezentul titlu, so ului supravie uitor i rudelor defunctului, i anume descenden ilor, ascenden ilor i colateralilor acestuia, dup caz. (2) Descenden ii i ascenden ii au voca ie la mo tenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai pân la gradul al patrulea inclusiv. (3) În lipsa mo tenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, ora ului sau, dup caz, municipiului în a rui raz teritorial se aflau bunurile la data deschiderii mo tenirii. ART. 964 Principiile generale ale devolu iunii legale a mo tenirii (1) Rudele defunctului vin la mo tenire în urm toarea ordine: a) clasa întâi: descenden ii; b) clasa a doua: ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i; c) clasa a treia: ascenden ii ordinari; d) clasa a patra: colateralii ordinari. (2) Dac în urma dezmo tenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiat nu pot culege întreaga mo tenire, atunci partea r mas se atribuie rudelor din clasa subsecvent care îndeplinesc condi iile pentru a mo teni. (3) În untrul fiec rei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înl tur de la mo tenire rudele de grad mai îndep rtat, cu excep ia cazurilor pentru care legea dispune altfel. (4) Între rudele din aceea i clas i de acela i grad, mo tenirea se împarte în mod egal, dac legea nu prevede altfel. CAP. II Reprezentarea succesoral ART. 965


No iune Prin reprezentare succesoral , un mo tenitor legal de un grad mai îndep rtat, numit reprezentant, urc , în virtutea legii, în drepturile ascendentului s u, numit reprezentat, pentru a culege partea din mo tenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dac nu ar fi fost nedemn fa de defunct sau decedat la data deschiderii mo tenirii. ART. 966 Domeniul de aplicare (1) Pot veni la mo tenire prin reprezentare succesoral numai descenden ii copiilor defunctului i descenden ii fra ilor sau surorilor defunctului. (2) În limitele prev zute la alin. (1) i dac sunt îndeplinite condi iile prev zute la art. 967, reprezentarea opereaz în toate cazurile, f a deosebi dup cum reprezentan ii sunt rude de acela i grad ori de grade diferite în raport cu defunctul. ART. 967 Condi ii (1) Poate fi reprezentat persoana lipsit de capacitatea de a mo teni, precum i nedemnul, chiar aflat în via la data deschiderii mo tenirii. (2) Pentru a veni prin reprezentare succesoral la mo tenirea defunctului, reprezentantul trebuie s îndeplineasc toate condi iile generale pentru a-l mo teni pe acesta. (3) Reprezentarea opereaz chiar dac reprezentantul este nedemn fa de reprezentat sau a renun at la mo tenirea l sat de acesta ori a fost dezmo tenit de el. ART. 968 Efectul general al reprezent rii succesorale (1) În cazurile în care opereaz reprezentarea succesoral , mo tenirea se împarte pe tulpin . (2) Prin tulpin se în elege: - în untrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege mo tenirea sau este reprezentat la mo tenire; - în untrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege mo tenirea sau este reprezentat la mo tenire. (3) Dac aceea i tulpin a produs mai multe ramuri, în cadrul fiec rei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpin , partea cuvenit descenden ilor de acela i grad din aceea i ramur împ indu-se între ei în mod egal. ART. 969 Efectul particular al reprezent rii succesorale (1) Copiii nedemnului concepu i înainte de deschiderea mo tenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mo tenirea acestuia din urm bunurile pe care le-au mo tenit prin reprezentarea nedemnului, dac vin la mo tenirea lui în concurs cu al i copii ai s i, concepu i dup deschiderea mo tenirii de la care a fost înl turat nedemnul. Raportul se face numai în cazul i în m sura în care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a dep it valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit s îl suporte ca urmare a reprezent rii. (2) Raportul se face potrivit dispozi iilor prev zute în sec iunea a 2-a a cap. IV din titlul IV al prezentei c i. CAP. III Mo tenitorii legali SEC IUNEA 1 So ul supravie uitor ART. 970 Condi ii


So ul supravie uitor îl mo tene te pe so ul decedat dac , la data deschiderii mo tenirii, nu exist o hot râre de divor definitiv . ART. 971 Voca ia la mo tenire a so ului supravie uitor (1) So ul supravie uitor este chemat la mo tenire în concurs cu oricare dintre clasele de mo tenitori legali. (2) În absen a persoanelor prev zute la alin. (1) sau dac niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate s vin la mo tenire, so ul supravie uitor culege întreaga mo tenire. ART. 972 Cota succesoral a so ului supravie uitor (1) Cota so ului supravie uitor este de: a) un sfert din mo tenire, dac vine în concurs cu descenden ii defunctului; b) o treime din mo tenire, dac vine în concurs atât cu ascenden i privilegia i, cât i cu colaterali privilegia i ai defunctului; c) o jum tate din mo tenire, dac vine în concurs fie numai cu ascenden i privilegia i, fie numai cu colaterali privilegia i ai defunctului; d) trei sferturi din mo tenire, dac vine în concurs fie cu ascenden i ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului. (2) Cota so ului supravie uitor în concurs cu mo tenitori legali apar inând unor clase diferite se stabile te ca i când acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropiat dintre ele. (3) Dac , în urma c toriei putative, dou sau mai multe persoane au situa ia unui so supravie uitor, cota stabilit potrivit alin. (1) i (2) se împarte în mod egal între acestea. ART. 973 Dreptul de abita ie al so ului supravie uitor (1) So ul supravie uitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alt locuin corespunz toare nevoilor sale beneficiaz de un drept de abita ie asupra casei în care a locuit pân la data deschiderii mo tenirii, dac aceast cas face parte din bunurile mo tenirii. (2) Dreptul de abita ie este gratuit, inalienabil i insesizabil. (3) Oricare dintre mo tenitori poate cere fie restrângerea dreptului de abita ie, dac locuin a nu este necesar în întregime so ului supravie uitor, fie schimbarea obiectului abita iei, dac pune la dispozi ia so ului supravie uitor o alt locuin corespunz toare. (4) Dreptul de abita ie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mo tenirii. Acest drept înceteaz , chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în caz de rec torire a so ului supravie uitor. (5) Toate litigiile cu privire la dreptul de abita ie reglementat prin prezentul articol se solu ioneaz de c tre instan a competent s judece partajul mo tenirii, care va hot rî de urgen , în camera de consiliu. ART. 974 Dreptul special de mo tenire al so ului supravie uitor Când nu vine în concurs cu descenden ii defunctului, so ul supravie uitor mo tene te, pe lâng cota stabilit potrivit art. 972, mobilierul i obiectele de uz casnic care au fost afectate folosin ei comune a so ilor. SEC IUNEA a 2-a Descenden ii defunctului ART. 975 Dreptul de mo tenire al descenden ilor (1) Descenden ii sunt copiii defunctului la nesfâr it.

i urma ii lor în linie dreapt


(2) Descenden ii defunctului înl tur mo tenitorii din celelalte clase i vin la mo tenire în ordinea proximit ii gradului de rudenie. Dispozi iile art. 964 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. (3) În concurs cu so ul supravie uitor, descenden ii defunctului, indiferent de num rul lor, culeg împreun trei sferturi din mo tenire. (4) Mo tenirea sau partea din mo tenire care li se cuvine descenden ilor se împarte între ace tia în mod egal, când vin la mo tenire în nume propriu, ori pe tulpin , când vin la mo tenire prin reprezentare succesoral . SEC IUNEA a 3-a Ascenden ii privilegia i

i colateralii privilegia i

ART. 976 Voca ia la mo tenire a ascenden ilor privilegia i i a colateralilor privilegia i (1) Ascenden ii privilegia i sunt tat l i mama defunctului. (2) Colateralii privilegia i sunt fra ii i surorile defunctului, precum i descenden ii acestora, pân la al patrulea grad inclusiv cu defunctul. (3) Ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i vin la mo tenire dac descenden ii nu îndeplinesc condi iile necesare pentru a mo teni. Dispozi iile art. 963 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. ART. 977 Împ irea mo tenirii între so ul supravie uitor, ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i (1) Dac so ul supravie uitor vine la mo tenire în concurs atât cu ascenden i privilegia i, cât i cu colaterali privilegia i ai defunctului, partea cuvenit clasei a doua este de dou treimi din mo tenire. (2) Dac so ul supravie uitor vine la mo tenire în concurs fie numai cu ascenden i privilegia i, fie numai cu colaterali privilegia i ai defunctului, partea cuvenit clasei a doua este de o jum tate din mo tenire. ART. 978 Împ irea mo tenirii între ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i Mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit ascenden ilor privilegia i i colateralilor privilegia i se împarte între ace tia în func ie de num rul ascenden ilor privilegia i care vin la mo tenire, dup cum urmeaz : a) în cazul în care la mo tenire vine un singur p rinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegia i, indiferent de num rul lor, vor culege trei sferturi; b) în cazul în care la mo tenire vin 2 p rin i, ace tia vor culege împreun o jum tate, iar colateralii privilegia i, indiferent de num rul lor, vor culege cealalt jum tate. ART. 979 Absen a ascenden ilor privilegia i sau a colateralilor privilegia i (1) În cazul în care colateralii privilegia i nu îndeplinesc condi iile necesare pentru a mo teni, ascenden ii privilegia i vor culege mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit clasei a doua. (2) În cazul în care ascenden ii privilegia i nu îndeplinesc condi iile necesare pentru a mo teni, colateralii privilegia i vor culege mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit clasei a doua. ART. 980 Împ irea mo tenirii între ascenden ii privilegia i Mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit ascenden ilor privilegia i se împarte între ace tia în mod egal. ART. 981 Împ irea mo tenirii între colateralii privilegia i


(1) Mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit colateralilor privilegia i se împarte între ace tia în mod egal. (2) În cazul în care colateralii privilegia i vin la mo tenire prin reprezentare succesoral , mo tenirea sau partea din mo tenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpin . (3) În cazul în care colateralii privilegia i sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, mo tenirea sau partea din mo tenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia matern i cea patern . În cadrul fiec rei linii, sunt aplicabile dispozi iile alin. (1) i (2). (4) În ipoteza prev zut la alin. (3), colateralii privilegia i care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor culege, pe fiecare dintre acestea, partea din mo tenire ce li se cuvine. SEC IUNEA a 4-a Ascenden ii ordinari ART. 982 Dreptul de mo tenire al ascenden ilor ordinari (1) Ascenden ii ordinari sunt rudele în linie dreapt ascendent ale defunctului, cu excep ia p rin ilor acestuia. (2) Ascenden ii ordinari vin la mo tenire dac descenden ii, ascenden ii privilegia i i colateralii privilegia i nu îndeplinesc condi iile necesare pentru a mo teni. Dispozi iile art. 964 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. (3) Ascenden ii ordinari vin la mo tenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. (4) În concurs cu so ul supravie uitor, ascenden ii ordinari ai defunctului, indiferent de num rul lor, culeg împreun un sfert din mo tenire. (5) Mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit ascenden ilor ordinari de acela i grad se împarte între ace tia în mod egal. SEC IUNEA a 5-a Colateralii ordinari ART. 983 Dreptul de mo tenire al colateralilor ordinari (1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului pân la gradul al patrulea inclusiv, cu excep ia colateralilor privilegia i. (2) Colateralii ordinari vin la mo tenire dac descenden ii, ascenden ii privilegia i, colateralii privilegia i i ascenden ii ordinari nu îndeplinesc condi iile necesare pentru a mo teni. Dispozi iile art. 964 alin. (2) se aplic în mod corespunz tor. (3) Colateralii ordinari vin la mo tenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. (4) În concurs cu so ul supravie uitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de num rul lor, culeg împreun un sfert din mo tenire. (5) Mo tenirea sau partea din mo tenire cuvenit colateralilor ordinari de acela i grad se împarte între ace tia în mod egal. TITLUL III Liberalit ile CAP. I Dispozi ii comune SEC IUNEA 1 Dispozi ii preliminare


ART. 984 No iune i categorii (1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoan dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane. (2) Nu se pot face liberalit i decât prin dona ie sau prin legat cuprins în testament. ART. 985 Dona ia Dona ia este contractul prin care, cu inten ia de a gratifica, o parte, numit donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte i, numit donatar. ART. 986 Legatul Legatul este dispozi ia testamentar prin care testatorul stipuleaz ca, la decesul s u, unul sau mai mul i legatari s dobândeasc întregul s u patrimoniu, o frac iune din acesta sau anumite bunuri determinate. SEC IUNEA a 2-a Capacitatea în materie de liberalit

i

ART. 987 Capacitatea de folosin (1) Orice persoan poate face i primi liberalit i, cu respectarea regulilor privind capacitatea. (2) Condi ia capacit ii de a dispune prin liberalit i trebuie îndeplinit la data la care dispun torul î i exprim consim mântul. (3) Condi ia capacit ii de a primi o dona ie trebuie îndeplinit la data la care donatarul accept dona ia. (4) Condi ia capacit ii de a primi un legat trebuie îndeplinit la data deschiderii mo tenirii testatorului. ART. 988 Lipsa capacit ii depline de exerci iu a dispun torului (1) Cel lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns nu poate dispune de bunurile sale prin liberalit i, cu excep ia cazurilor prev zute de lege. (2) Sub sanc iunea nulit ii relative, nici chiar dup dobândirea capacit ii depline de exerci iu persoana nu poate dispune prin liberalit i în folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al u, înainte ca acesta s fi primit de la instan a de tutel desc rcare pentru gestiunea sa. Se excepteaz situa ia în care reprezentantul ori, dup caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispun torului. ART. 989 Desemnarea beneficiarului liberalit ii (1) Sub sanc iunea nulit ii absolute, dispun torul trebuie s îl determine pe beneficiarul liberalit ii ori cel pu in s prevad criteriile pe baza c rora acest beneficiar s poat fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice. (2) Persoana care nu exist la data întocmirii liberalit ii poate beneficia de o liberalitate dac aceasta este f cut în favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urm de a transmite beneficiarului obiectul liberalit ii îndat ce va fi posibil. (3) Sub sanc iunea nulit ii absolute, dispun torul nu poate l sa unui ter dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalit ii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi l sat la aprecierea unui ter .


(4) Este valabil liberalitatea f cut unei persoane desemnate de dispun tor, cu o sarcin în favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un ter desemnat, la rândul s u, tot de c tre dispun tor. ART. 990 Incapacit ile speciale (1) Sunt anulabile liberalit ile f cute medicilor, farmaci tilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispun torului pentru boala care este cauz a decesului. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) liberalit ile f cute so ului, rudelor în linie dreapt sau colateralilor privilegia i; b) liberalit ile f cute altor rude pân la al patrulea grad inclusiv, dac , la data liberalit ii, dispun torul nu are so i nici rude în linie dreapt sau colaterali privilegia i. (3) Dispozi iile alin. (1) i (2) sunt aplicabile i în privin a preo ilor sau a altor persoane care acordau asisten religioas în timpul bolii care este cauz a decesului. (4) Dac dispun torul a decedat din cauza bolii, termenul de prescrip ie a dreptului la ac iunea în anulare curge de la data la care mo tenitorii au luat cuno tin de existen a liberalit ii. (5) În cazul în care dispun torul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar ac iunea în anularea dona iei poate fi introdus în termen de 3 ani de la data la care dispun torul s-a restabilit. ART. 991 Incapacit ile speciale în materia legatelor Sunt anulabile legatele în favoarea: a) notarului public care a autentificat testamentul; b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului; c) martorilor, în cazurile prev zute la art. 1.043 alin. (2) i art. 1.047 alin. (3); d) agen ilor instrumentatori, în cazurile prev zute la art. 1.047; e) persoanelor care au acordat, în mod legal, asisten juridic la redactarea testamentului. ART. 992 Simula ia (1) Sanc iunea nulit ii relative prev zute la art. 988 alin. (2), art. 990 i 991 se aplic i liberalit ilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau f cute unei persoane interpuse. (2) Sunt prezumate pân la proba contrar ca fiind persoane interpuse ascenden ii, descenden ii i so ul persoanei incapabile de a primi liberalit i, precum i ascenden ii i descenden ii so ului acestei persoane. SEC IUNEA a 3-a Substitu iile fideicomisare ART. 993 No iune Dispozi ia prin care o persoan , denumit instituit, este îns rcinat s administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalit ii i s le transmit unui ter , denumit substituit, desemnat de dispun tor, nu produce efecte decât în cazul în care este permis de lege. ART. 994 Substitu ia fideicomisar (1) O liberalitate poate fi grevat de o sarcin care const în obliga ia instituitului, donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie


obiectul liberalit ii i de a le transmite, la decesul s u, substituitului desemnat de dispun tor. (2) Instituitului i se aplic în mod corespunz tor dispozi iile din prezentul cod referitoare la fiduciar. (3) Incapacit ile de a dispune se apreciaz în raport cu dispun torul, iar cele de a primi, în raport cu instituitul i cu substituitul. ART. 995 Efectele cu privire la bunuri (1) Sarcina prev zut la art. 994 produce efecte numai cu privire la bunurile care au constituit obiectul liberalit ii i care la data decesului instituitului pot fi identificate i se afl în patrimoniul s u. (2) Atunci când liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte i asupra valorilor mobiliare care le înlocuiesc. (3) Dac liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalit ilor de publicitate, sarcina trebuie s respecte acelea i formalit i. În cazul imobilelor, sarcina este supus not rii în cartea funciar . ART. 996 Drepturile substituitului (1) Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului. (2) Substituitul dobânde te bunurile care constituie obiectul liberalit ii ca efect al voin ei dispun torului. (3) Substituitul nu poate fi, la rândul s u, supus obliga iei de administrare i de transmitere a bunurilor. ART. 997 Garan iile i asigur rile În vederea execut rii sarcinii, dispun torul poate impune instituitului constituirea de garan ii i încheierea unor contracte de asigurare. ART. 998 Imputarea sarcinii asupra cotit ii disponibile Dac instituitul este mo tenitor rezervatar al dispun torului, sarcina nu poate înc lca rezerva sa succesoral . ART. 999 Acceptarea dona iei dup decesul dispun torului Oferta de dona ie f cut substituitului poate fi acceptat de acesta i dup decesul dispun torului. ART. 1.000 Ineficacitatea substitu iei Atunci când substituitul predecedeaz instituitului sau renun la beneficiul liberalit ii, bunul revine instituitului, cu excep ia cazului în care s-a prev zut c bunul va fi cules de mo tenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit. SEC IUNEA a 4-a Liberalit ile reziduale ART. 1.001 No iune Dispun torul poate stipula ca substituitul s fie gratificat cu mâne, la data decesului instituitului, din dona iile sau legatele favoarea acestuia din urm . ART. 1.002 Dreptul de dispozi ie al instituitului Liberalitatea rezidual nu îl împiedic pe instituit s încheie titlu oneros i nici s re in bunurile ori sumele ob inute în urma acestora. ART. 1.003 Interdic ia de a dispune cu titlu gratuit

ceea ce f cute în

acte cu încheierii


(1) Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei liberalit i reziduale. (2) Dispun torul poate interzice instituitului s dispun de bunuri prin dona ie. Cu toate acestea, atunci când este mo tenitor rezervatar al dispun torului, instituitul p streaz posibilitatea de a dispune prin acte între vii sau pentru cauz de moarte de bunurile care au constituit obiectul dona iilor imputate asupra rezervei sale succesorale. ART. 1.004 Independen a patrimonial a instituitului Instituitul nu este inut s dea socoteal dispun torului ori mo tenitorilor acestuia. ART. 1.005 Aplicarea regulilor substitu iei fideicomisare Dispozi iile prev zute la art. 995, art. 996 alin. (2), art. 997, 999 i 1.000 sunt aplicabile liberalit ilor reziduale. SEC IUNEA a 5-a Revizuirea condi iilor

i sarcinilor

ART. 1.006 Domeniul de aplicare Dac , din cauza unor situa ii imprevizibile i neimputabile beneficiarului, survenite accept rii liberalit ii, îndeplinirea condi iilor sau executarea sarcinilor care afecteaz liberalitatea a devenit extrem de dificil ori excesiv de oneroas pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a condi iilor. ART. 1.007 Solu ionarea cererii de revizuire (1) Cu respectarea, pe cât posibil, a voin ei dispun torului, instan a de judecat sesizat cu cererea de revizuire poate s dispun modific ri cantitative sau calitative ale condi iilor sau ale sarcinilor care afecteaz liberalitatea ori s le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalit i. (2) Instan a de judecat poate autoriza înstr inarea par ial sau total a obiectului liberalit ii, stabilind ca pre ul s fie folosit în scopuri conforme cu voin a dispun torului, precum i orice alte m suri care s men in pe cât posibil destina ia urm rit de acesta. ART. 1.008 Înl turarea efectelor revizuirii Dac motivele care au determinat revizuirea condi iilor sau a sarcinilor nu mai subzist , persoana interesat poate cere înl turarea pentru viitor a efectelor revizuirii. SEC IUNEA a 6-a Dispozi ii speciale ART. 1.009 Clauzele considerate nescrise (1) Este considerat nescris clauza prin care, sub sanc iunea desfiin rii liberalit ii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat s nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori s nu solicite revizuirea condi iilor sau a sarcinilor. (2) De asemenea, este considerat nescris dispozi ia testamentar prin care se prevede dezmo tenirea ca sanc iune pentru înc lcarea obliga iilor prev zute la alin. (1) sau pentru contestarea dispozi iilor din testament care aduc atingere drepturilor mo tenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.


ART. 1.010 Confirmarea Confirmarea titlu universal viciile de form renun are s se

liberalit ilor unei liberalit i de c tre mo tenitorii universali ori cu ai dispun torului atrage renun area la dreptul de a opune sau orice alte motive de nulitate, f ca prin aceast prejudicieze drepturile ter ilor.

CAP. II Dona ia SEC IUNEA 1 Încheierea contractului ART. 1.011 Forma dona iei (1) Dona ia se încheie prin înscris autentic, sub sanc iunea nulit ii absolute. (2) Nu sunt supuse dispozi iei alin. (1) dona iile indirecte, cele deghizate i darurile manuale. (3) Bunurile mobile care constituie obiectul dona iei trebuie enumerate i evaluate într-un înscris, chiar sub semn tur privat , sub sanc iunea nulit ii absolute a dona iei. (4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de pân la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu excep ia cazurilor prev zute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul de voin e al p ilor, înso it de tradi iunea bunului. ART. 1.012 Înregistrarea dona iei autentice În scop de informare a persoanelor care justific existen a unui interes legitim, notarul care autentific un contract de dona ie are obliga ia s înscrie de îndat acest contract în registrul na ional notarial, inut în format electronic, potrivit legii. Dispozi iile în materie de carte funciar mân aplicabile. ART. 1.013 Formarea contractului (1) Oferta de dona ie poate fi revocat cât timp ofertantul nu a luat cuno tin de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea accept rii. (2) Oferta nu mai poate fi acceptat dup decesul destinatarului ei. Mo tenitorii destinatarului pot îns comunica acceptarea f cut de acesta. (3) Oferta de dona ie f cut unei persoane lipsite de capacitate de exerci iu se accept de c tre reprezentantul legal. (4) Oferta de dona ie f cut unei persoane cu capacitate de exerci iu restrâns poate fi acceptat de c tre aceasta, cu încuviin area ocrotitorului legal. ART. 1.014 Promisiunea de dona ie (1) Sub sanc iunea nulit ii absolute, promisiunea de dona ie este supus formei autentice. (2) În caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de dona ie nu confer beneficiarului decât dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a f cut i avantajele pe care le-a acordat ter ilor în considerarea promisiunii. ART. 1.015 Principiul irevocabilit ii (1) Dona ia nu este valabil atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului s o revoce prin voin a sa.


(2) Astfel, este lovit de nulitate absolut dona ia care: a) este afectat de o condi ie a c rei realizare depinde exclusiv de voin a donatorului; b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dac valoarea maxim a acestora nu este determinat în contractul de dona ie; c) confer donatorului dreptul de a denun a unilateral contractul; d) permite donatorului s dispun în viitor de bunul donat, chiar dac donatorul moare f s fi dispus de acel bun. Dac dreptul de a dispune vizeaz doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaz numai în privin a acestei p i. ART. 1.016 Întoarcerea conven ional (1) Contractul poate s prevad întoarcerea bunurilor d ruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât i descenden ii s i ar predeceda donatorului. (2) În cazul în care dona ia are ca obiect bunuri supuse unor formalit i de publicitate, atât dreptul donatarului, cât i dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalit i. SEC IUNEA a 2-a Efectele dona iei ART. 1.017 R spunderea donatorului În executarea dona iei, dispun torul r spunde numai pentru dol i culp grav . ART. 1.018 Garan ia contra evic iunii (1) Donatorul nu r spunde pentru evic iune decât dac a promis expres garan ia sau dac evic iunea decurge din fapta sa ori dintr-o împrejurare care afecteaz dreptul transmis, pe care a cunoscut-o i nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului. (2) În cazul dona iei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul spunde pentru evic iune ca i vânz torul. ART. 1.019 Garan ia contra viciilor ascunse (1) Donatorul nu r spunde pentru viciile ascunse ale bunului donat. (2) Totu i, dac a cunoscut viciile ascunse i nu le-a adus la cuno tin a donatarului la încheierea contractului, donatorul este inut s repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii. (3) În cazul dona iei cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul spunde pentru viciile ascunse ca i vânz torul. SEC IUNEA a 3-a Revocarea dona iei §1. Dispozi ii comune ART. 1.020 Cauzele de revocare Dona ia poate fi revocat pentru ingratitudine i pentru neexecutarea f justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul. ART. 1.021 Modul de operare Revocarea pentru ingratitudine i pentru neîndeplinirea sarcinilor nu opereaz de drept.


ART. 1.022 Revocarea promisiunii de dona ie (1) Promisiunea de dona ie se revoc de drept dac anterior execut rii sale se ive te unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prev zute la art. 1023. (2) De asemenea, promisiunea de dona ie se revoc de drept i atunci când, anterior execut rii sale, situa ia material a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea m sur încât executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroas pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil. §2. Revocarea pentru ingratitudine ART. 1.023 Cazuri Dona ia se revoc pentru ingratitudine în urm toarele cazuri: a) dac donatarul a atentat la via a donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, tiind c al ii inten ioneaz s atenteze, nu l-a în tiin at; b) dac donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de donator; c) dac donatarul refuz în mod nejustificat s asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, inându-se îns seama de starea în care se afla bunul la momentul dona iei. ART. 1.024 Cererea de revocare (1) Dreptul la ac iunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a tiut c donatarul a s vâr it fapta de ingratitudine. (2) Ac iunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitat numai împotriva donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea ac iunii, aceasta poate fi continuat împotriva mo tenitorilor. (3) Cererea de revocare nu poate fi introdus de mo tenitorii donatorului, cu excep ia cazului în care donatorul a decedat în termenul prev zut la alin. (1) f s îl fi iertat pe donatar. De asemenea, mo tenitorii pot introduce ac iunea în revocare în termen de un an de la data mor ii donatorului, dac acesta a decedat f s fi cunoscut cauza de revocare. (4) Ac iunea pornit de donator poate fi continuat de mo tenitorii acestuia. ART. 1.025 Efectele generale ale revoc rii (1) În caz de revocare pentru ingratitudine, dac restituirea în natur a bunului donat nu este posibil , donatarul va fi obligat s pl teasc valoarea acestuia, socotit la data solu ion rii cauzei. (2) În urma revoc rii dona iei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat s restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a dona iei. ART. 1.026 Efectele speciale ale revoc rii Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privin a drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de c tre ter ii de bun -credin i nici asupra garan iilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor formalit i de publicitate, dreptul ter ului trebuie s fi fost înscris anterior înregistr rii cererii de revocare în registrele de publicitate aferente. §3. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii


ART. 1.027 Ac iunile în caz de neexecutare a sarcinii (1) Dac donatarul nu îndepline te sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii s i în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea dona iei. (2) În cazul în care sarcina a fost stipulat în favoarea unui ter , acesta poate cere numai executarea sarcinii. (3) Dreptul la ac iunea prin care se solicit executarea sarcinii sau revocarea dona iei se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executat . ART. 1.028 Întinderea obliga iei de executare Donatarul este inut s îndeplineasc sarcina numai în limita valorii bunului donat, actualizat la data la care sarcina trebuia îndeplinit . ART. 1.029 Efecte Când dona ia este revocat pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintr în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui, sub rezerva dispozi iilor art. 1.648. SEC IUNEA a 4-a Dona iile f cute viitorilor so i în vederea c so i

toriei

i dona iile între

ART. 1.030 Caducitatea dona iilor Dona iile f cute viitorilor so i sau unuia dintre ei, sub condi ia încheierii c toriei, nu produc efecte în cazul în care c toria nu se încheie. ART. 1.031 Revocabilitatea dona iei între so i Orice dona ie încheiat între so i este revocabil numai în timpul toriei. ART. 1.032 Nulitatea dona iei între so i Nulitatea c toriei atrage nulitatea relativ a dona iei f cute so ului de rea-credin . ART. 1.033 Dona iile simulate (1) Este lovit de nulitate orice simula ie în care dona ia reprezint contractul secret în scopul de a eluda revocabilitatea dona iilor între so i. (2) Este prezumat persoan interpus , pân la proba contrar , orice rud a donatarului la a c rei mo tenire acesta ar avea voca ie în momentul dona iei i care nu a rezultat din c toria cu donatorul. CAP. III Testamentul SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.034 No iune Testamentul este actul unilateral, personal i revocabil prin care o persoan , numit testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în via . ART. 1.035


Con inutul testamentului Testamentul con ine dispozi ii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum i la desemnarea direct sau indirect a legatarului. Al turi de aceste dispozi ii sau chiar i în lipsa unor asemenea dispozi ii, testamentul poate s con in dispozi ii referitoare la partaj, revocarea dispozi iilor testamentare anterioare, dezmo tenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mo tenitorilor legali i alte dispozi ii care produc efecte dup decesul testatorului. ART. 1.036 Testamentul reciproc Sub sanc iunea nulit ii absolute a testamentului, dou sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acela i testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui ter . ART. 1.037 Proba testamentului (1) Orice persoan care pretinde un drept ce se întemeiaz pe un testament trebuie s dovedeasc existen a i con inutul lui în una dintre formele prev zute de lege. (2) Dac testamentul a disp rut printr-un caz fortuit sau de for major ori prin fapta unui ter , fie dup moartea testatorului, fie în timpul vie ii sale, îns f ca acesta s îi fi cunoscut dispari ia, valabilitatea formei i cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de prob . ART. 1.038 Consim mântul testatorului (1) Testamentul este valabil numai dac testatorul a avut discern mânt i consim mântul s u nu a fost viciat. (2) Dolul poate atrage anularea testamentului chiar dac manoperele dolosive nu au fost s vâr ite de beneficiarul dispozi iilor testamentare i nici nu au fost cunoscute de c tre acesta. ART. 1.039 Interpretarea testamentului (1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile i testamentului, în m sura în care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia. (2) Elementele extrinseci înscrisului testamentar pot fi folosite numai în sura în care se sprijin pe cele intrinseci. (3) Legatul în favoarea creditorului nu este prezumat a fi f cut în compensa ia crean ei sale. SEC IUNEA a 2-a Formele testamentului ART. 1.040 Formele testamentului ordinar Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic. ART. 1.041 Testamentul olograf Sub sanc iunea nulit ii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat i semnat de mâna testatorului. ART. 1.042 Deschiderea testamentului olograf (1) Înainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare. (2) În cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaz , în condi iile legii speciale, la deschiderea i validarea testamentului olograf


i îl depune în dosarul succesoral. Deschiderea testamentului i starea în care se g se te se constat prin proces-verbal. (3) Cei interesa i pot primi, dup vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf. (4) Dup finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se pred legatarilor, potrivit în elegerii dintre ei, iar în lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hot râre judec toreasc . ART. 1.043 Testamentul autentic (1) Testamentul este autentic dac a fost autentificat de un notar public sau de o alt persoan învestit cu autoritate public de c tre stat, potrivit legii. (2) Cu ocazia autentific rii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori. ART. 1.044 Întocmirea testamentului autentic (1) Testatorul î i dicteaz dispozi iile în fa a notarului, care se îngrije te de scrierea actului i apoi i-l cite te sau, dup caz, i-l d s îl citeasc , men ionându-se expres îndeplinirea acestor formalit i. Dac dispun torul î i redactase deja actul de ultim voin , testamentul autentic îi va fi citit de c tre notar. (2) Dup citire, dispun torul trebuie s declare c actul exprim ultima sa voin . (3) Testamentul este apoi semnat de c tre testator, iar încheierea de autentificare de c tre notar. ART. 1.045 Autentificarea în situa ii particulare (1) În cazul acelora care, din pricina infirmit ii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, îndeplinind actul, va face men iune despre aceast împrejurare în încheierea pe care o întocme te, men iunea astfel f cut inând loc de semn tur . Men iunea va fi citit testatorului de tre notar, în prezen a a 2 martori, aceast formalitate suplinind absen a semn turii testatorului. (2) Declara ia de voin a surdului, mutului sau surdomutului, tiutori de carte, se va da în scris în fa a notarului public, prin înscrierea de c tre parte, înaintea semn turii, a men iunii "consimt la prezentul act, pe care lam citit". (3) Dac surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, în imposibilitate de a scrie, declara ia de voin se va lua prin interpret, dispozi iile alin. (1) aplicându-se în mod corespunz tor. (4) Pentru a lua consim mântul unui nev tor, notarul public va întreba dac a auzit bine când i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnând aceasta în încheierea de autentificare. ART. 1.046 Înregistrarea testamentului autentic În scop de informare a persoanelor care justific existen a unui interes legitim, notarul care autentific testamentul are obliga ia s îl înscrie, de îndat , în Registrul na ional notarial inut în format electronic, potrivit legii. Informa ii cu privire la existen a unui testament se pot da numai dup decesul testatorului. ART. 1.047 Testamentele privilegiate (1) Se poate întocmi în mod valabil un testament în urm toarele situa ii speciale: a) în fa a unui func ionar competent al autorit ii civile locale, în caz de epidemii, catastrofe, r zboaie sau alte asemenea împrejur ri excep ionale;


b) în fa a comandantului vasului sau a celui care îl înlocuie te, dac testatorul se afl la bordul unui vas sub pavilionul României, în cursul unei torii maritime sau fluviale. Testamentul întocmit la bordul unei aeronave este supus acelora i condi ii; c) în fa a comandantului unit ii militare ori a celui care îl înlocuie te, dac testatorul este militar sau, f a avea aceast calitate, este salariat ori presteaz servicii în cadrul for elor armate ale României i nu se poate adresa unui notar public; d) în fa a directorului, medicului ef al institu iei sanitare sau a medicului ef al serviciului ori, în lipsa acestora, în fa a medicului de gard , cât timp dispun torul este internat într-o institu ie sanitar în care notarul public nu are acces. (2) În toate cazurile prev zute la alin. (1) este obligatoriu ca testamentul s se întocmeasc în prezen a a 2 martori. (3) Testamentul privilegiat se semneaz de testator, de agentul instrumentator i de cei 2 martori. Dac testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face men iune despre cauza care l-a împiedicat s semneze. (4) Dispozi iile alin. (3) sunt prev zute sub sanc iunea nulit ii absolute. (5) Prevederile art. 1.042 se aplic în mod corespunz tor i în privin a testamentului privilegiat. ART. 1.048 Caducitatea testamentelor privilegiate (1) Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispun torul ar fi putut s testeze în vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspend dac testatorul a ajuns într-o stare în care nu îi este cu putin s testeze. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplic dispozi iei testamentare prin care se recunoa te un copil. ART. 1.049 Testamentul sumelor i valorilor depozitate (1) Dispozi iile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la institu ii specializate sunt valabile cu respectarea condi iilor de form prev zute de legile speciale aplicabile acestor institu ii. (2) Institu iile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decât în baza hot rârii judec tore ti ori a certificatului de mo tenitor care constat valabilitatea dispozi iei testamentare i calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport i reduc iune fiind aplicabile. (3) Institu iile de credit au obliga ia ca, la instituirea de c tre clien ii acestora a unei dispozi ii testamentare, s comunice, de îndat , men iunea acesteia în registrul prev zut la art. 1.046. ART. 1.050 Conversiunea formei testamentare Un testament nul din cauza unui viciu de form produce efecte dac îndepline te condi iile prev zute de lege pentru alt form testamentar . SEC IUNEA a 3-a Revocarea voluntar

a testamentului

ART. 1.051 Revocarea voluntar expres (1) Un testament nu poate fi revocat expres, în tot sau în parte, decât printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior. (2) Testamentul care revoc un testament anterior poate fi întocmit într-o form diferit de aceea a testamentului revocat.


(3) Revocarea expres a testamentului f cut printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va înscrie de îndat de c tre notar în registrul na ional notarial prev zut la art. 1.046. ART. 1.052 Revocarea voluntar tacit (1) Testatorul poate revoca testamentul olograf i prin distrugerea, ruperea sau tergerea sa. tergerea unei dispozi ii a testamentului olograf de tre testator implic revocarea acelei dispozi ii. Modific rile realizate prin tergere se semneaz de c tre testator. (2) Distrugerea, ruperea sau tergerea testamentului olograf, cunoscut de testator, atrage de asemenea revocarea, cu condi ia ca acesta s fi fost în sur s îl refac . (3) Testamentul ulterior nu îl revoc pe cel anterior decât în m sura în care con ine dispozi ii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revoc rii nu sunt înl turate în caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior. ART. 1.053 Retractarea revoc rii (1) Dispozi ia revocatorie poate fi retractat în mod expres prin act autentic notarial sau prin testament. (2) Retractarea unei dispozi ii revocatorii înl tur efectele revoc rii, cu excep ia cazului în care testatorul i-a manifestat voin a în sens contrar sau dac aceast inten ie a testatorului rezult din împrejur rile concrete. Dispozi iile art. 1.051 alin. (3) r mân aplicabile. (3) Retractarea unei dispozi ii revocatorii f cut printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va înscrie de îndat de c tre notar în registrul na ional notarial prev zut la art. 1.046. SEC IUNEA a 4-a Legatul §1. Categorii de legate ART. 1.054 Clasificarea legatelor (1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular. (2) Legatul poate fi pur i simplu, cu termen, sub condi ie sau cu sarcin . ART. 1.055 Legatul universal Legatul universal este dispozi ia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane voca ie la întreaga mo tenire. ART. 1.056 Legatul cu titlu universal (1) Legatul cu titlu universal este dispozi ia testamentar care confer uneia sau mai multor persoane voca ie la o frac iune a mo tenirii. (2) Prin frac iune a mo tenirii se în elege: a) fie proprietatea unei cote-p i din aceasta; b) fie un dezmembr mânt al propriet ii asupra totalit ii sau a unei cote-p i din mo tenire; c) fie proprietatea sau un dezmembr mânt asupra totalit ii ori asupra unei cote-p i din universalitatea bunurilor determinate dup natura sau provenien a lor. ART. 1.057 Legatul cu titlu particular Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular.


§2. Efectele legatelor ART. 1.058 Fructele bunurilor ce constituie obiectul legatului Legatarul are dreptul la fructele bunurilor mo tenirii care i se cuvin din ziua deschiderii mo tenirii sau din ziua în care legatul produce efecte în privin a sa, cu excep ia cazului în care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de bun -credin . ART. 1.059 Drepturile legatarului cu titlu particular (1) Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobânde te proprietatea acestuia de la data deschiderii mo tenirii. (2) Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei crean e asupra mo tenirii. Dac testatorul nu a prev zut altfel, cel îns rcinat cu executarea acestui legat este obligat a preda bunuri de calitate medie. ART. 1.060 Sarcina excesiv a legatului cu titlu particular (1) Dac legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul u f a dep i valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost l sate prin legat sau valoarea lor. (2) Valoarea bunurilor l sate prin legat i a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii mo tenirii. ART. 1.061 Accesoriile bunului care constituie obiectul unui legat cu titlu particular (1) Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se pred cu accesoriile sale, în starea în care se g se te la data deschiderii mo tenirii. (2) Legatul cuprinde i dreptul la ac iunea în desp gubire pentru prejudiciul adus bunului de c tre un ter dup întocmirea testamentului. (3) Legatul unui bun care, dup întocmirea testamentului, a cunoscut cre teri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucr ri autonome, lucr ri ad ugate sau achizi ionarea altor bunuri în cadrul unei universalit i se prezum , pân la proba contrar , a viza întreg bunul ori universalitatea rezultat . ART. 1.062 Legatul rentei viagere sau al unei crean e de între inere Când obiectul legatului cuprinde o rent viager sau o crean de între inere, executarea acestuia este datorat din ziua deschiderii mo tenirii. ART. 1.063 Legatul alternativ În cazul în care legatarului cu titlu particular i-a fost l sat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui inut s execute legatul, dac testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui ter . ART. 1.064 Legatul bunului altuia (1) Când bunul individual determinat care a f cut obiectul unui legat cu titlu particular apar ine unei alte persoane decât testatorul i nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii mo tenirii, atunci se aplic dispozi iile prezentului articol. (2) Dac , la data întocmirii testamentului, testatorul nu a tiut c bunul nu este al s u, legatul este anulabil.


(3) În cazul în care testatorul a tiut c bunul nu este al s u, cel îns rcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, s dea fie bunul în natur , fie valoarea acestuia de la data deschiderii mo tenirii. ART. 1.065 Legatul conjunctiv (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci când testatorul a l sat, prin acela i testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, f a preciza partea fiec ruia. (2) În cazul legatului conjunctiv, dac unul dintre legatari nu vrea sau nu poate s primeasc legatul, partea lui va profita celorlal i legatari. (3) Prevederile alin. (2) se aplic i atunci când obiectul legatului conjunctiv îl constituie un dezmembr mânt al dreptului de proprietate. ART. 1.066 Cheltuielile pred rii legatului În lipsa unei dispozi ii testamentare sau legale contrare, cheltuielile pred rii legatului sunt în sarcina mo tenirii, f ca prin aceasta s se aduc atingere rezervei succesorale. ART. 1.067 Dreptul de preferin al creditorilor mo tenirii fa de legatari (1) Creditorii mo tenirii au dreptul s fie pl ti i cu prioritate fa de legatari. (2) Dac legatele cu titlu particular dep esc activul net al mo tenirii, ele vor fi reduse în m sura dep irii, la cererea creditorilor mo tenirii sau a celui care este obligat s le execute. (3) În cazul în care, f a se cunoa te anumite datorii sau sarcini ale mo tenirii, a fost executat un legat, mo tenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoan interesat poate solicita restituirea de la legatarul pl tit, în m sura în care legatul urmeaz a fi redus. §3. Ineficacitatea legatelor ART. 1.068 Revocarea voluntar a legatului (1) Legatele sunt supuse dispozi iilor privind revocarea voluntar a testamentului. (2) Orice înstr inare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular, consim it de c tre testator, chiar dac este afectat de modalit i, revoc implicit legatul pentru tot ceea ce s-a înstr inat. (3) Ineficacitatea înstr in rii nu afecteaz revocarea decât dac : a) este determinat de incapacitatea sau vicierea voin ei testatorului; ori b) înstr inarea reprezint o dona ie în favoarea beneficiarului legatului i nu s-a f cut sub condi ii sau cu sarcini substan ial diferite de acelea care afecteaz legatul. (4) Distrugerea voluntar de c tre testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular revoc implicit legatul. ART. 1.069 Revocarea judec toreasc (1) Revocarea judec toreasc a legatului poate fi cerut în cazul neîndeplinirii, f justificare, a sarcinii instituite de testator. Neîndeplinirea fortuit a sarcinii poate atrage revocarea numai dac , potrivit voin ei testatorului, eficacitatea legatului este condi ionat de executarea sarcinii. (2) Revocarea judec toreasc a legatului poate fi solicitat i pentru ingratitudine în urm toarele cazuri:


a) dac legatarul a atentat la via a testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, tiind c al ii inten ioneaz s atenteze, nu l-a în tiin at; b) dac legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fa de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului. ART. 1.070 Termenul de prescrip ie Dreptul la ac iunea în revocarea judec toreasc a legatului se prescrie în termen de un an de la data la care mo tenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, dup caz, de la data la care sarcina trebuia executat . ART. 1.071 Caducitatea legatului Orice legat devine caduc atunci când: a) legatarul nu mai este în via la data deschiderii mo tenirii; b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mo tenirii; c) legatarul este nedemn; d) legatarul renun la legat; e) legatarul decedeaz înaintea împlinirii condi iei suspensive ce afecteaz legatul, dac aceasta avea un caracter pur personal; f) bunul ce formeaz obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu in de voin a testatorului, în timpul vie ii testatorului sau înaintea împlinirii condi iei suspensive ce afecteaz legatul. ART. 1.072 Destina ia bunurilor constituind obiectul unui legat ineficace Ineficacitatea legatului din cauza nulit ii, revoc rii, caducit ii sau desfiin rii pentru nerealizarea condi iei suspensive ori pentru îndeplinirea condi iei rezolutorii profit mo tenitorilor ale c ror drepturi succesorale ar fi fost mic orate sau, dup caz, înl turate prin existen a legatului sau care aveau obliga ia s execute legatul. ART. 1.073 Regimul legatului-sarcin Cu excep ia cazului prev zut la art. 1.071 lit. f), caducitatea sau revocarea judec toreasc a unui legat grevat cu un legat-sarcin în favoarea unui ter nu atrage ineficacitatea acestui din urm legat. Mo tenitorii care beneficiaz de ineficacitatea legatului sunt obliga i s execute legatulsarcin . SEC IUNEA a 5-a Dezmo tenirea ART. 1.074 No iune (1) Dezmo tenirea este dispozi ia testamentar prin care testatorul îi înl tur de la mo tenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mul i dintre mo tenitorii s i legali. (2) Dezmo tenirea este direct atunci când testatorul dispune prin testament înl turarea de la mo tenire a unuia sau mai multor mo tenitori legali i indirect atunci când testatorul instituie unul sau mai mul i legatari. ART. 1.075 Efectele (1) În cazul dezmo tenirii so ului supravie uitor, mo tenitorii din clasa cu care acesta vine în concurs culeg partea din mo tenire r mas dup atribuirea cotei cuvenite so ului supravie uitor ca urmare a dezmo tenirii.


(2) Dac , în urma dezmo tenirii, pe lâng so ul supravie uitor, vin la mo tenire atât cel dezmo tenit, cât i acela care beneficiaz de dezmo tenire, acesta din urm culege partea r mas dup atribuirea cotei so ului supravie uitor i a cotei celui dezmo tenit. (3) Atunci când, în urma dezmo tenirii, un mo tenitor prime te o cot inferioar cotei sale legale, mo tenitorul cu care vine în concurs culege partea care ar fi revenit celui dezmo tenit. (4) Dac , în urma dezmo tenirii, o persoan este înl turat total de la mo tenire, cota ce i s-ar fi cuvenit se atribuie mo tenitorilor cu care ar fi venit în concurs sau, în lipsa acestora, mo tenitorilor subsecven i. (5) Dispozi iile prev zute la alin. (1)-(4) nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate. ART. 1.076 Nulitatea (1) Dispozi ia testamentar prin care mo tenitorii legali au fost dezmo teni i este supus cauzelor de nulitate, absolut sau relativ , prev zute de lege. (2) Termenul de prescrip ie a dreptului la ac iunea în anulare curge de la data la care cei dezmo teni i au luat cuno tin de dispozi ia testamentar prin care au fost înl tura i de la mo tenire, dar nu mai devreme de data deschiderii mo tenirii. SEC IUNEA a 6-a Execu iunea testamentar ART. 1.077 Desemnarea i misiunea executorului (1) Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le împuternicirea necesar execut rii dispozi iilor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat i de c tre un ter determinat prin testament. (2) Dac au fost desemna i mai mul i executori testamentari, oricare dintre ei poate ac iona f concursul celorlal i, cu excep ia cazului în care testatorul a dispus altfel sau le-a împ it atribu iile. (3) Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data accept rii misiunii prin declara ie autentic notarial . ART. 1.078 Capacitatea executorului Persoana lipsit de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns nu poate fi executor testamentar. ART. 1.079 Dreptul de administrare (1) Executorul testamentar are dreptul s administreze patrimoniul succesoral pe o perioad de cel mult 2 ani de la data deschiderii mo tenirii, chiar dac testatorul nu i-a conferit în mod expres acest drept. (2) Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrâns doar la o parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt. (3) Termenul de 2 ani poate fi prelungit de instan a de judecat , pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de câte un an. ART. 1.080 Puterile executorului (1) Executorul testamentar: a) va cere, în condi iile legii, punerea sigiliilor, dac printre mo tenitori sunt i minori, persoane puse sub interdic ie judec toreasc sau disp rute; b) va st rui a se face inventarul bunurilor mo tenirii în prezen a sau cu citarea mo tenitorilor;


c) va cere instan ei s încuviin eze vânzarea bunurilor, în lips de sume suficiente pentru executarea legatelor. Instan a va putea încuviin a vânzarea imobilelor succesorale numai dac nu exist mo tenitori rezervatari; d) va depune diligen e pentru executarea testamentului, iar în caz de contesta ie, pentru a ap ra validitatea sa; e) va pl ti datoriile mo tenirii dac a fost împuternicit în acest sens prin testament. În lipsa unei asemenea împuterniciri, executorul testamentar va putea achita datoriile numai cu încuviin area instan ei; f) va încasa crean ele mo tenirii. (2) Testatorul poate dispune ca executorul testamentar s procedeze la partajarea bunurilor mo tenirii. Partajul produce efecte numai dac proiectul prezentat de c tre executor a fost aprobat de to i mo tenitorii. ART. 1.081 Transmiterea execu iunii (1) Puterile executorului testamentar nu pot fi transmise. (2) Misiunea executorului testamentar numit în considerarea unei func ii determinate poate fi continuat de c tre persoana care preia acea func ie. ART. 1.082 Obliga ia de a da socoteal i r spunderea executorului (1) La sfâr itul fiec rui an i la încetarea misiunii sale, executorul testamentar este obligat s dea socoteal pentru gestiunea sa, chiar dac nu exist mo tenitori rezervatari. Aceast obliga ie se transmite mo tenitorilor executorului. (2) Executorul testamentar r spunde ca un mandatar în leg tur cu executarea dispozi iilor testamentare. (3) Dac au fost desemna i mai mul i executori testamentari, r spunderea acestora este solidar , cu excep ia cazului în care testatorul le-a împ it atribu iile i fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea încredin at . ART. 1.083 Remunera ia executorului Misiunea executorului testamentar este gratuit , dac testatorul nu a stabilit o remunera ie în sarcina mo tenirii. ART. 1.084 Suportarea cheltuielilor Cheltuielile f cute de executorul testamentar în exercitarea puterilor sale sunt în sarcina mo tenirii. ART. 1.085 Încetarea execu iunii Execu iunea testamentar poate înceta: a) prin îndeplinirea sau imposibilitatea aducerii la îndeplinire a misiunii primite; b) prin renun are în forma unei declara ii autentice notariale; c) prin decesul executorului testamentar; d) prin punerea sub interdic ie judec toreasc a executorului testamentar; e) prin revocarea de c tre instan a executorului testamentar care nu î i îndepline te misiunea ori o îndepline te în mod necorespunz tor; f) prin expirarea termenului în care se exercit dreptul de administrare, afar de cazul în care instan a decide prelungirea termenului. CAP. IV Rezerva succesoral , cotitatea disponibil excesive SEC IUNEA 1 Rezerva succesoral ART. 1.086

i cotitatea disponibil

i reduc iunea liberalit

ilor


No iunea de rezerv succesoral Rezerva succesoral este partea din bunurile mo tenirii la care mo tenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voin ei defunctului, manifestat prin liberalit i ori dezmo teniri. ART. 1.087 Mo tenitorii rezervatari Sunt mo tenitori rezervatari so ul supravie uitor, descenden ii i ascenden ii privilegia i ai defunctului. ART. 1.088 Întinderea rezervei succesorale Rezerva succesoral a fiec rui mo tenitor rezervatar este de jum tate din cota succesoral care, în absen a liberalit ilor sau dezmo tenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mo tenitor legal. ART. 1.089 No iunea de cotitate disponibil Cotitatea disponibil este partea din bunurile mo tenirii care nu este rezervat prin lege i de care defunctul putea dispune în mod neîngr dit prin liberalit i. ART. 1.090 Cotitatea disponibil special a so ului supravie uitor (1) Liberalit ile neraportabile f cute so ului supravie uitor, care vine la mo tenire în concurs cu al i descenden i decât cei comuni lor, nu pot dep i un sfert din mo tenire i nici partea descendentului care a primit cel mai pu in. (2) Dac defunctul nu a dispus prin liberalit i de diferen a dintre cotitatea disponibil stabilit potrivit art. 1.089 i cotitatea disponibil special , atunci aceast diferen revine descenden ilor. (3) Dispozi iile alin. (1) i (2) se aplic în mod corespunz tor atunci când descendentul men ionat la alin. (1) a fost dezmo tenit direct, iar de aceast dezmo tenire ar beneficia so ul supravie uitor. SEC IUNEA a 2-a Reduc iunea liberalit

ilor excesive

ART. 1.091 Stabilirea rezervei succesorale i a cotit ii disponibile (1) Valoarea masei succesorale, în func ie de care se determin rezerva succesoral i cotitatea disponibil , se stabile te astfel: a) determinarea activului brut al mo tenirii, prin însumarea valorii bunurilor existente în patrimoniul succesoral la data deschiderii mo tenirii; b) determinarea activului net al mo tenirii, prin sc derea pasivului succesoral din activul brut; c) reunirea fictiv , doar pentru calcul, la activul net, a valorii dona iilor f cute de cel care las mo tenirea. (2) În vederea aplic rii alin. (1) lit. c), se ia în considerare valoarea la data deschiderii mo tenirii a bunurilor donate, inându-se îns cont de starea lor în momentul dona iei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de dona ie. Dac bunurile au fost înstr inate de donatar, se ine seama de valoarea lor la data înstr in rii. Dac bunurile donate au fost înlocuite cu altele, se ine cont de valoarea, la data deschiderii mo tenirii, a bunurilor intrate în patrimoniu i de starea lor la momentul dobândirii. Totu i, dac devalorizarea bunurilor intrate în patrimoniu era inevitabil la data dobândirii, în virtutea naturii lor, înlocuirea bunurilor nu este luat în considerare. În m sura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, dona ia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse index rii în raport cu indicele


infla iei, corespunz tor perioadei cuprinse între data intr rii lor în patrimoniul donatarului i data deschiderii mo tenirii. (3) Nu se va ine seama în stabilirea rezervei de darurile obi nuite, de dona iile remuneratorii i, în m sura în care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru între inerea sau, dac este cazul, pentru formarea profesional a descenden ilor, a p rin ilor sau a so ului i nici de cheltuielile de nunt . (4) Pân la dovada contrar , înstr inarea cu titlu oneros c tre un descendent ori un ascendent privilegiat sau c tre so ul supravie uitor este prezumat a fi dona ie dac înstr inarea s-a f cut cu rezerva uzufructului, uzului ori abita iei sau în schimbul între inerii pe via ori a unei rente viagere. Prezum ia opereaz numai în favoarea descenden ilor, ascenden ilor privilegia i i a so ului supravie uitor ai defunctului, dac ace tia nu au consim it la înstr inare. (5) Rezerva succesoral i cotitatea disponibil se calculeaz în func ie de valoarea stabilit potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se ine seama de cei care au renun at la mo tenire, cu excep ia celor obliga i la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2). ART. 1.092 Modul de operare Dup deschiderea mo tenirii, liberalit ile care încalc rezerva succesoral sunt supuse reduc iunii, la cerere. ART. 1.093 Persoanele care pot cere reduc iunea Reduc iunea liberalit ilor excesive poate fi cerut numai de c tre mo tenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum i de c tre creditorii chirografari ai mo tenitorilor rezervatari. ART. 1.094 C ile de realizare a reduc iunii (1) Reduc iunea liberalit ilor excesive se poate realiza prin buna învoial a celor interesa i. (2) În lipsa unei asemenea învoieli, reduc iunea poate fi invocat în fa a instan ei de judecat pe cale de excep ie sau pe cale de ac iune, dup caz. (3) În cazul pluralit ii de mo tenitori rezervatari, reduc iunea opereaz numai în limita cotei de rezerv cuvenite celui care a cerut-o i profit numai acestuia. ART. 1.095 Termenul de prescrip ie (1) Dreptul la ac iunea în reduc iune a liberalit ilor excesive se prescrie în termen de 3 ani de la data deschiderii mo tenirii sau, dup caz, de la data la care mo tenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formeaz obiectul liberalit ilor. (2) În cazul liberalit ilor excesive a c ror existen nu a fost cunoscut de mo tenitorii rezervatari, termenul de prescrip ie începe s curg de la data când au cunoscut existen a acestora i caracterul lor excesiv. (3) Excep ia de reduc iune este imprescriptibil extinctiv. ART. 1.096 Ordinea reduc iunii (1) Legatele se reduc înaintea dona iilor. (2) Legatele se reduc toate deodat i propor ional, afar dac testatorul a dispus c anumite legate vor avea preferin , caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate. (3) Dona iile se reduc succesiv, în ordinea invers a datei lor, începând cu cea mai nou . (4) Dona iile concomitente se reduc toate deodat i propor ional, afar dac donatorul a dispus c anumite dona ii vor avea preferin , caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte dona ii.


(5) Dac beneficiarul dona iei care ar trebui redus este insolvabil, se va proceda la reduc iunea dona iei anterioare. ART. 1.097 Efectele reduc iunii (1) Reduc iunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dup caz, desfiin area dona iilor în m sura necesar întregirii rezervei succesorale. (2) Întregirea rezervei, ca urmare a reduc iunii, se realizeaz în natur . (3) Reduc iunea se realizeaz prin echivalent în cazul în care, înainte de deschiderea mo tenirii, donatarul a înstr inat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum i atunci când bunul a pierit dintr-o cauz imputabil donatarului. (4) Când dona ia supus reduc iunii a fost f cut unui mo tenitor rezervatar care nu este obligat la raportul dona iei, acesta va putea p stra în contul rezervei sale partea care dep te cotitatea disponibil . (5) Dac donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supus reduc iunii reprezint mai pu in de jum tate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate p stra bunul, iar reduc iunea necesar întregirii rezervei celorlal i mo tenitori rezervatari se va face prin luare mai pu in sau prin echivalent b nesc. (6) În cazul întregirii rezervei în natur , gratificatul p streaz fructele p ii din bun care dep te cotitatea disponibil , percepute pân la data la care cei îndrept i au cerut reduc iunea. ART. 1.098 Reduc iunea unor liberalit i speciale (1) Dac dona ia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abita ie sau o rent ori între inere viager , mo tenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulat , fie de a abandona proprietatea cotit ii disponibile în favoarea beneficiarului liberalit ii, fie de a solicita reduc iunea potrivit dreptului comun. (2) Dac mo tenitorii rezervatari nu se în eleg asupra op iunii, reduc iunea se va face potrivit dreptului comun. ART. 1.099 Imputarea liberalit ilor (1) Dac beneficiarul liberalit ii nu este mo tenitor rezervatar, liberalitatea primit se imput asupra cotit ii disponibile, iar dac o dep te, este supus reduc iunii. (2) Dac gratificatul este mo tenitor rezervatar i liberalitatea nu este supus raportului, ea se imput asupra cotit ii disponibile. Dac este cazul, excedentul se imput asupra cotei de rezerv la care are dreptul gratificatul i, dac o dep te, este supus reduc iunii. (3) Dac gratificatul este mo tenitor rezervatar i liberalitatea este supus raportului, ea se imput asupra rezervei celui gratificat, iar dac exist , excedentul se imput asupra cotit ii disponibile, afar de cazul în care dispun torul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. În acest ultim caz, numai partea care excedeaz rezervei globale se imput asupra cotit ii disponibile. În toate cazurile, dac se dep te cotitatea disponibil , liberalitatea este supus reduc iunii. (4) Dac exist mai multe liberalit i, imputarea se face potrivit alin. (1)-(3), inând seama i de ordinea reduc iunii liberalit ilor excesive. TITLUL IV Transmisiunea

i partajul mo tenirii

CAP. I Transmisiunea mo tenirii SEC IUNEA 1


Dispozi ii generale ART. 1.100 No iunile de op iune succesoral i de succesibil (1) Cel chemat la mo tenire în temeiul legii sau al voin ei defunctului poate accepta mo tenirea sau poate renun a la ea. (2) Prin succesibil se în elege persoana care îndepline te condi iile prev zute de lege pentru a putea mo teni, dar care nu i-a exercitat înc dreptul de op iune succesoral . ART. 1.101 Caracterele juridice ale op iunii Sub sanc iunea nulit ii absolute, op iunea succesoral este indivizibil i nu poate fi afectat de nicio modalitate. ART. 1.102 Voca ia multipl la mo tenire (1) Mo tenitorul care, în baza legii sau a testamentului, cumuleaz mai multe voca ii la mo tenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de op iune distinct. (2) Legatarul chemat la mo tenire i ca mo tenitor legal î i va putea exercita op iunea în oricare dintre aceste calit i. Dac , de i nu a fost înc lcat rezerva, din testament rezult c defunctul a dorit s diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mo tenitor legal, acesta din urm poate opta doar ca legatar. ART. 1.103 Termenul de op iune succesoral (1) Dreptul de op iune succesoral se exercit în termen de un an de la data deschiderii mo tenirii. (2) Termenul de op iune curge: a) de la data na terii celui chemat la mo tenire, dac na terea s-a produs dup deschiderea mo tenirii; b) de la data înregistr rii mor ii în registrul de stare civil , dac înregistrarea se face în temeiul unei hot râri judec tore ti de declarare a mor ii celui care las mo tenirea, afar numai dac succesibilul a cunoscut faptul mor ii sau hot rârea de declarare a mor ii la o dat anterioar , caz în care termenul curge de la aceast din urm dat ; c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia s cunoasc legatul u, dac testamentul cuprinzând acest legat este descoperit dup deschiderea mo tenirii; d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia s cunoasc leg tura de rudenie pe care se întemeiaz voca ia sa la mo tenire, dac aceast dat este ulterioar deschiderii mo tenirii. (3) Termenului prev zut la alin. (1) i se aplic prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea i repunerea în termenul de prescrip ie extinctiv . ART. 1.104 Prorogarea termenului (1) În cazul în care succesibilul a cerut întocmirea inventarului anterior exercit rii dreptului de op iune succesoral , termenul de op iune nu se va împlini mai devreme de dou luni de la data la care i se comunic procesulverbal de inventariere. (2) Pe durata efectu rii inventarului, succesibilul nu poate fi considerat mo tenitor, cu excep ia cazului în care a acceptat mo tenirea. ART. 1.105 Retransmiterea dreptului de op iune (1) Mo tenitorii celui care a decedat f a fi exercitat dreptul de op iune succesoral îl exercit separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de op iune privind mo tenirea autorului lor.


(2) În cazul prev zut la alin. (1), partea succesibilului care renun profit celorlal i mo tenitori ai autorului s u. SEC IUNEA a 2-a Acceptarea mo tenirii ART. 1.106 Libertatea accept rii mo tenirii Nimeni nu poate fi obligat s accepte o mo tenire ce i se cuvine. ART. 1.107 Acceptarea mo tenirii de c tre creditori Creditorii succesibilului pot accepta mo tenirea, pe cale oblic , în limita îndestul rii crean ei lor. ART. 1.108 Felurile accept rii (1) Acceptarea poate fi expres sau tacit . (2) Acceptarea este expres când succesibilul î i însu te explicit titlul sau calitatea de mo tenitor printr-un înscris autentic sau sub semn tur privat . (3) Acceptarea este tacit când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea s îl fac decât în calitate de mo tenitor. ART. 1.109 Înregistrarea actelor de acceptare În situa ia în care acceptarea este f cut printr-un înscris autentic, declara ia de acceptare se va înscrie în registrul na ional notarial, inut în format electronic, potrivit legii. ART. 1.110 Actele cu valoare de acceptare tacit (1) Actele de dispozi ie juridic privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mo tenirii atrag acceptarea tacit a acesteia. Sunt astfel de acte: a) înstr inarea, cu titlu gratuit sau oneros, de c tre succesibil a drepturilor asupra mo tenirii; b) renun area, chiar gratuit , în folosul unuia sau mai multor mo tenitori determina i; c) renun area la mo tenire, cu titlu oneros, chiar în favoarea tuturor como tenitorilor sau mo tenitorilor subsecven i. (2) De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacit a mo tenirii actele de dispozi ie, administrare definitiv ori folosin a unor bunuri din mo tenire. (3) Actele de conservare, supraveghere i de administrare provizorie nu valoreaz acceptare, dac din împrejur rile în care acestea s-au efectuat nu rezult c succesibilul i-a însu it prin ele calitatea de mo tenitor. (4) Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natur urgent a c ror îndeplinire este necesar pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor mo tenirii. ART. 1.111 Declara ia de neacceptare Succesibilul care inten ioneaz s îndeplineasc un act ce poate avea semnifica ia accept rii mo tenirii, dar care dore te ca prin aceasta s nu fie considerat acceptant, trebuie s dea în acest sens, anterior îndeplinirii actului, o declara ie autentic notarial . ART. 1.112 Prezum ia de renun are (1) Este prezumat, pân la proba contrar , c a renun at la mo tenire succesibilul care, de i cuno tea deschiderea mo tenirii i calitatea lui de succesibil, ca urmare a cit rii sale în condi iile legii, nu accept


mo tenirea în termenul prev zut la art. 1.103. Cita ia trebuie s cuprind , sub sanc iunea nulit ii acesteia, pe lâng elementele prev zute de Codul de procedur civil , i precizarea c , dac succesibilul nu î i exercit dreptul de a accepta mo tenirea în termenul prev zut la art. 1.103, va fi prezumat c renun la mo tenire. (2) Prezum ia de renun are opereaz numai dac cita ia i-a fost comunicat succesibilului cu cel pu in 30 de zile înainte de expirarea termenului de op iune succesoral . ART. 1.113 Reducerea termenului de op iune (1) Pentru motive temeinice, la cererea oric rei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prev zute de lege pentru ordonan a pre edin ial , s î i exercite dreptul de op iune succesoral în untrul unui termen stabilit de instan a judec toreasc , mai scurt decât cel prev zut la art. 1.103. (2) Succesibilul care nu opteaz în termenul stabilit de instan a judec toreasc este considerat c a renun at la mo tenire. ART. 1.114 Efectele accept rii (1) Acceptarea consolideaz transmisiunea mo tenirii realizat de plin drept la data decesului. (2) Mo tenitorii legali i legatarii universali sau cu titlu universal spund pentru datoriile i sarcinile mo tenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, propor ional cu cota fiec ruia. (3) Legatarul cu titlu particular nu este obligat s suporte datoriile i sarcinile mo tenirii. Prin excep ie, el r spunde pentru pasivul mo tenirii, îns numai cu bunul sau bunurile ce formeaz obiectul legatului, dac : a) testatorul a dispus în mod expres în acest sens; b) dreptul l sat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mo tenire culeas de c tre testator i nelichidat înc ; în acest caz, legatarul r spunde pentru pasivul acelei universalit i; c) celelalte bunuri ale mo tenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor i sarcinilor mo tenirii. (4) În cazul înstr in rii bunurilor mo tenirii dup deschiderea acesteia, bunurile intrate în patrimoniul succesoral prin efectul subroga iei pot fi afectate stingerii datoriilor i sarcinilor mo tenirii. ART. 1.115 Întocmirea inventarului (1) Succesibilii, creditorii mo tenirii i orice persoan interesat pot cere notarului competent s dispun efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina mo tenirii. (2) Dac succesibilii sau persoanele care de in bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispus de c tre instan a judec toreasc de la locul deschiderii mo tenirii. (3) Inventarul se efectueaz de c tre persoana desemnat prin acordul succesibililor i al creditorilor sau, în lipsa unui asemenea acord, de c tre persoana desemnat fie de notar, fie, dup caz, de instan a de judecat competent . ART. 1.116 Procesul-verbal de inventariere (1) Procesul-verbal de inventariere cuprinde enumerarea, descrierea i evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data deschiderii mo tenirii. (2) Bunurile a c ror proprietate este contestat se vor men iona separat. (3) În inventar se cuprind men iuni privind pasivul succesoral.


(4) Bunurile mo tenirii care se g sesc în posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afl i a motivului pentru care se sesc acolo. (5) În cazul în care, cu ocazia inventarierii, se va g si vreun testament sat de defunct, acesta va fi vizat spre neschimbare i va fi depus în depozit la biroul notarului public. (6) Inventarul se semneaz de cel care l-a întocmit, de succesibilii afla i la locul inventarului, iar în lipsa acestora sau în cazul refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de 2 martori. ART. 1.117 M surile speciale de conservare a bunurilor (1) Dac exist pericol de înstr inare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode. (2) Poate fi numit custode, cu acordul tuturor celor interesa i, unul dintre succesibili, iar în caz contrar, o alt persoan aleas de c tre notar. (3) În cazul în care conservarea bunurilor mo tenirii necesit anumite cheltuieli, acestea vor fi f cute, cu încuviin area notarului, de c tre custodele prev zut la alin. (1) sau, în lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor. (4) Bunurile date în custodie sau în administrare se predau pe baz de proces-verbal semnat de notar i de custode sau curator. Dac predarea are loc concomitent cu inventarierea, se va face men iune în procesul-verbal, un exemplar al acestuia predându-se custodelui sau curatorului. (5) Custodele sau curatorul este obligat s restituie bunurile i s dea socoteal notarului asupra cheltuielilor de conservare sau administrare a acestor bunuri la finalizarea procedurii succesorale sau atunci când notarul consider necesar. (6) Oricine se consider v mat prin inventarul întocmit sau prin surile de conservare i administrare luate de notarul public poate face plângere la instan a judec toreasc competent . ART. 1.118 M surile speciale privind sumele de bani i alte valori (1) Dac în timpul efectu rii inventarului se vor g si sume de bani, hârtii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune în depozitul notarial sau la o institu ie specializat , f cându-se men iune despre aceasta i în procesul-verbal de inventariere. (2) Din sumele de bani g site la inventariere se vor l sa mo tenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul i gospod reau împreun cu acesta sumele necesare pentru: a) între inerea persoanelor ce erau în sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni; b) plata sumelor datorate în baza contractelor individuale de munc sau pentru plata asigur rilor sociale; c) acoperirea cheltuielilor pentru conservarea i administrarea bunurilor mo tenirii. ART. 1.119 Acceptarea for at (1) Succesibilul care, cu rea-credin , a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o dona ie supus raportului ori reduc iunii este considerat c a acceptat mo tenirea, chiar dac anterior renun ase la ea. El nu va avea îns niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse i, dup caz, va fi obligat s raporteze ori s reduc dona ia ascuns f a participa la distribuirea bunului donat. (2) Mo tenitorul aflat în situa ia prev zut la alin. (1) este inut s pl teasc datoriile i sarcinile mo tenirii propor ional cu cota sa din mo tenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.


SEC IUNEA a 3-a Renun area la mo tenire ART. 1.120 Forma renun rii (1) Renun area la mo tenire nu se presupune, cu excep ia cazurilor prev zute la art. 1.112 i art. 1.113 alin. (2). (2) Declara ia de renun are se face în form autentic la orice notar public sau, dup caz, la misiunile diplomatice i oficiile consulare ale României, în condi iile i limitele prev zute de lege. (3) Pentru informarea ter ilor, declara ia de renun are se va înscrie, pe cheltuiala renun torului, în registrul na ional notarial, inut în format electronic, potrivit legii. ART. 1.121 Efectele renun rii (1) Succesibilul care renun este considerat c nu a fost niciodat mo tenitor. (2) Partea renun torului profit mo tenitorilor pe care i-ar fi înl turat de la mo tenire sau celor a c ror parte ar fi diminuat-o dac ar fi acceptat mo tenirea. ART. 1.122 Renun area frauduloas (1) Creditorii succesibilului care a renun at la mo tenire în frauda lor pot cere instan ei revocarea renun rii în ceea ce îi prive te, îns numai în termen de 3 luni de la data la care au cunoscut renun area. (2) Admiterea ac iunii în revocare produce efectele accept rii mo tenirii de c tre succesibilul debitor numai în privin a creditorului reclamant i în limita crean ei acestuia. ART. 1.123 Revocarea renun rii (1) În tot cursul termenului de op iune, renun torul poate revoca renun area, dac mo tenirea nu a fost deja acceptat de al i succesibili care au voca ie la partea care i-ar reveni, dispozi iile art. 1.120 aplicându-se în mod corespunz tor. (2) Revocarea renun rii valoreaz acceptare, bunurile mo tenirii fiind preluate în starea în care se g sesc i sub rezerva drepturilor dobândite de ter i asupra acelor bunuri. ART. 1.124 Termenul de prescrip ie Dreptul la ac iunea în anularea accept rii sau renun rii se prescrie în termen de 6 luni, calculat în caz de violen de la încetarea acesteia, iar în celelalte cazuri din momentul în care titularul dreptului la ac iune a cunoscut cauza de nulitate relativ . SEC IUNEA a 4-a Sezina ART. 1.125 No iune Pe lâng st pânirea de fapt exercitat asupra patrimoniului succesoral, sezina le confer mo tenitorilor sezinari i dreptul de a administra acest patrimoniu i de a exercita drepturile i ac iunile defunctului. ART. 1.126 Mo tenitorii sezinari Sunt mo tenitori sezinari so ul supravie uitor, descenden ii i ascenden ii privilegia i.


ART. 1.127 Dobândirea sezinei de c tre mo tenitorii legali nesezinari (1) Mo tenitorii legali nesezinari dobândesc sezina numai prin eliberarea certificatului de mo tenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii mo tenirii. (2) Pân la intrarea în st pânirea de fapt a mo tenirii, mo tenitorul legal nesezinar nu poate fi urm rit în calitate de mo tenitor. ART. 1.128 Intrarea legatarului universal sau cu titlu universal în st pânirea mo tenirii (1) Legatarul universal poate cere intrarea în st pânirea de fapt a mo tenirii de la mo tenitorii rezervatari. Dac asemenea mo tenitori nu exist sau refuz , legatarul universal intr în st pânirea mo tenirii prin eliberarea certificatului de mo tenitor. (2) Legatarul cu titlu universal poate cere intrarea în st pânirea de fapt a mo tenirii de la mo tenitorii rezervatari sau, dup caz, de la legatarul universal intrat în st pânirea mo tenirii ori de la mo tenitorii legali nerezervatari care au intrat în st pânirea mo tenirii, fie de drept, fie prin eliberarea certificatului de mo tenitor. Dac asemenea mo tenitori nu exist sau refuz , legatarul cu titlu universal intr în st pânirea mo tenirii prin eliberarea certificatului de mo tenitor. ART. 1.129 Predarea legatului cu titlu particular Legatarul cu titlu particular intr în posesia obiectului legatului din ziua în care acesta i-a fost predat de bun voie sau, în lips , din ziua depunerii la instan a cererii de predare. SEC IUNEA a 5-a Peti ia de ereditate ART. 1.130 Persoanele care pot ob ine recunoa terea calit ii de mo tenitor Mo tenitorul cu voca ie universal sau cu titlu universal poate ob ine oricând recunoa terea calit ii sale de mo tenitor contra oric rei persoane care, pretinzând c se întemeiaz pe titlul de mo tenitor, posed toate sau o parte din bunurile din patrimoniul succesoral. ART. 1.131 Efectele recunoa terii calit ii de mo tenitor (1) Recunoa terea calit ii de mo tenitor îl oblig pe de in torul f titlu al bunurilor din patrimoniul succesoral la restituirea acestor bunuri cu aplicarea regulilor prev zute la art. 1.635-1.649. (2) În privin a actelor juridice încheiate între de in torul f titlu al bunurilor succesorale i ter i, dispozi iile art. 960 alin. (3) se aplic în mod corespunz tor. SEC IUNEA a 6-a Certificatul de mo tenitor ART. 1.132 No iune Certificatul de mo tenitor se elibereaz de c tre notarul public i cuprinde constat ri referitoare la patrimoniul succesoral, num rul i calitatea mo tenitorilor i cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum alte men iuni prev zute de lege. ART. 1.133 Efecte

i


(1) Certificatul de mo tenitor face dovada calit ii de mo tenitor, legal sau testamentar, precum i dovada dreptului de proprietate al mo tenitorilor acceptan i asupra bunurilor din masa succesoral , în cota care se cuvine fiec ruia. (2) În vederea stabilirii componen ei patrimoniului succesoral, notarul public procedeaz , mai întâi, la lichidarea regimului matrimonial. ART. 1.134 Nulitatea Cei care se consider v ma i în drepturile lor prin eliberarea certificatului de mo tenitor pot cere instan ei judec tore ti constatarea sau, dup caz, declararea nulit ii acestuia i stabilirea drepturilor lor, conform legii. CAP. II Mo tenirea vacant ART. 1.135 No iune (1) Dac nu sunt mo tenitori legali sau testamentari, mo tenirea este vacant . (2) Dac prin legat s-a atribuit numai o parte a mo tenirii i nu exist mo tenitori legali ori voca ia acestora a fost restrâns ca efect al testamentului l sat de defunct, partea din mo tenire r mas neatribuit este vacant . ART. 1.136 Administrarea provizorie a bunurilor mo tenirii (1) Cât timp mo tenirea nu a fost acceptat sau dac succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate s numeasc un curator special al mo tenirii, pentru ap rarea drepturilor mo tenitorului eventual, având drepturile i îndatoririle de administrare prev zute la art. 1.117 alin. (3)(5). (2) În cazurile prev zute la alin. (1), ac iunile împotriva mo tenirii se vor îndrepta împotriva unui curator special, numit de notarul public competent, la cererea reclamantului. (3) Dac exist indicii c mo tenirea urmeaz a fi declarat vacant , notarul public competent încuno tin eaz i organul care reprezint comuna, ora ul sau, dup caz, municipiul. ART. 1.137 Somarea succesibililor (1) Dac în termen de un an i 6 luni de la deschiderea mo tenirii nu s-a înf at niciun succesibil, notarul, la cererea oric rei persoane interesate, îi va soma pe to i succesibilii, printr-o publica ie f cut la locul deschiderii mo tenirii, la locul unde se afl imobilele din patrimoniul succesoral, precum i într-un ziar de larg circula ie, pe cheltuiala mo tenirii, s se înf eze la biroul s u în termen de cel mult dou luni de la publicare. (2) Dac niciun succesibil nu se prezint în termenul fixat în publica ie, notarul va constata c mo tenirea este vacant . ART. 1.138 Dreptul de a culege mo tenirea vacant Mo tenirile vacante revin comunei, ora ului sau, dup caz, municipiului în a c rui raz teritorial se aflau bunurile la data deschiderii mo tenirii i intr în domeniul lor privat. Este considerat nescris orice dispozi ie testamentar care, f a stipula transmiterea bunurilor mo tenirii, urm re te înl ture aceast regul . ART. 1.139 Intrarea în st pânirea mo tenirii vacante i r spunderea pentru pasiv


(1) Comuna, ora ul sau, dup caz, municipiul intr în st pânirea de fapt a mo tenirii de îndat ce to i succesibilii cunoscu i au renun at la mo tenire ori, la împlinirea termenului prev zut la art. 1.137, dac niciun mo tenitor nu este cunoscut. Mo tenirea se dobânde te retroactiv de la data deschiderii sale. (2) Comuna, ora ul sau, dup caz, municipiul suport pasivul mo tenirii vacante numai în limita valorii bunurilor din patrimoniul succesoral. ART. 1.140 Desfiin area vacan ei mo tenirii Dac , de i s-a constatat vacan a mo tenirii, exist mo tenitori, atunci ace tia pot exercita peti ia de ereditate împotriva comunei, ora ului sau, dup caz, municipiului. CAP. III Amintirile de familie ART. 1.141 Bunurile care constituie amintiri de familie (1) Constituie amintiri de familie bunurile ce au apar inut membrilor familiei i stau m rturie istoriei acesteia. (2) Sunt incluse în aceast categorie bunuri precum coresponden a purtat de membrii familiei, arhivele familiale, decora iile, armele de colec ie, portretele de familie, documentele, precum i orice alte bunuri cu semnifica ie moral deosebit pentru respectiva familie. ART. 1.142 Regimul juridic al amintirilor de familie (1) Mo tenitorii pot ie i din indiviziune cu privire la bunurile care constituie amintiri de familie numai prin partaj voluntar. (2) În cazul în care nu se realizeaz partajul voluntar, bunurile care constituie amintiri de familie r mân în indiviziune. (3) Pe durata indiviziunii, prin acordul mo tenitorilor sau, în lipsa acestuia, prin hot rârea instan ei, amintirile de familie sunt depozitate în interesul familiei la unul ori mai mul i dintre mo tenitori sau în locul convenit de ei. (4) Mo tenitorul desemnat ca depozitar poate revendica bunurile care constituie amintiri de familie de la cel care le de ine pe nedrept, dar nu le poate înstr ina, împrumuta sau da în loca iune f acordul unanim al coindivizarilor. CAP. IV Partajul succesoral

i raportul

SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale referitoare la partajul succesoral ART. 1.143 Starea de indiviziune (1) Nimeni nu poate fi obligat a r mâne în indiviziune. Mo tenitorul poate cere oricând ie irea din indiviziune, chiar i atunci când exist conven ii sau clauze testamentare care prev d altfel. (2) Dispozi iile art. 669-686 se aplic i partajului succesoral în m sura în care nu sunt incompatibile cu acesta. ART. 1.144 Partajul voluntar (1) Dac to i mo tenitorii sunt prezen i i au capacitate de exerci iu deplin , partajul se poate realiza prin bun învoial , în forma i prin actul pe care p ile le convin. Dac printre bunurile succesorale se afl imobile,


conven ia de partaj trebuie încheiat în form autentic , sub sanc iunea nulit ii absolute. (2) Dac nu sunt prezen i to i mo tenitorii ori dac printre ei se afl minori sau persoane puse sub interdic ie judec toreasc ori persoane disp rute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mo tenirii în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protec ia persoanelor lipsite de capacitate de exerci iu sau cu capacitate de exerci iu restrâns ori privitoare la persoanele disp rute. ART. 1.145 M suri conservatorii Bunurile mo tenirii pot s fac obiectul unor m suri conservatorii, în tot sau în parte, la cererea persoanelor interesate, în condi iile legii. SEC IUNEA a 2-a Raportul dona iilor ART. 1.146 No iune (1) Raportul dona iilor este obliga ia pe care o au între ei so ul supravie uitor i descenden ii defunctului care vin efectiv i împreun la mo tenirea legal de a readuce la mo tenire bunurile care le-au fost donate scutire de raport de c tre cel ce las mo tenirea. (2) În lips de stipula ie contrar din partea donatorului, cei men iona i la alin. (1) sunt obliga i la raport numai dac ar fi avut voca ie concret la mo tenirea defunctului în cazul în care aceasta s-ar fi deschis la data dona iei. ART. 1.147 Scutirea de raport a renun torului la mo tenirea legal (1) În caz de renun are la mo tenirea legal , descendentul sau so ul supravie uitor nu mai are obliga ia de raport, putând p stra liberalitatea primit în limitele cotit ii disponibile. (2) Prin stipula ie expres în contractul de dona ie, donatarul poate fi obligat la raportul dona iei i în cazul renun rii la mo tenire. În acest caz, donatarul va readuce la mo tenire numai valoarea bunului donat care dep te partea din bunurile defunctului la care ar fi avut dreptul ca mo tenitor legal. ART. 1.148 Persoanele care pot cere raportul dona iei Dreptul de a cere raportul îl au numai descenden ii i so ul supravie uitor, precum i, pe cale oblic , creditorii personali ai acestora. ART. 1.149 Caracterul personal al obliga iei de raport (1) Mo tenitorul datoreaz raportul numai pentru dona iile pe care le-a primit personal de la donator. (2) Dac descendentul donatarului vine în nume propriu la mo tenirea donatorului, nu este obligat s raporteze dona ia f cut ascendentului s u, chiar dac a acceptat mo tenirea acestuia din urm . (3) Descendentul care vine la mo tenire prin reprezentare succesoral este obligat s raporteze dona ia primit de la defunct de c tre ascendentul s u pe care îl reprezint , chiar dac nu l-a mo tenit pe acesta din urm . ART. 1.150 Excep iile de la obliga ia de raport (1) Nu sunt supuse raportului: a) dona iile pe care defunctul le-a f cut cu scutire de raport. Scutirea poate fi f cut prin chiar actul de dona ie sau printr-un act ulterior, întocmit în una dintre formele prev zute pentru liberalit i;


b) dona iile deghizate sub forma unor înstr in ri cu titlu oneros sau efectuate prin persoane interpuse, cu excep ia cazului în care se dovede te c cel care a l sat mo tenirea a urm rit un alt scop decât scutirea de raport; c) darurile obi nuite, dona iile remuneratorii i, în m sura în care nu sunt excesive, sumele cheltuite pentru între inerea sau, dac este cazul, pentru formarea profesional a descenden ilor, a p rin ilor sau a so ului i nici cheltuielile de nunt , în m sura în care cel care las mo tenirea nu a dispus altfel; d) fructele culese, veniturile scadente pân în ziua deschiderii mo tenirii i echivalentul b nesc al folosin ei exercitate de donatar asupra bunului donat. (2) De asemenea, raportul nu este datorat nici în cazul în care bunul donat a pierit f culpa donatarului. Cu toate acestea, dac bunul a fost reconstituit prin folosirea unei indemniza ii încasate ca urmare a pieirii sale, donatarul este inut s fac raportul bunului în m sura în care indemniza ia a servit la reconstituirea acelui bun. În cazul în care indemniza ia nu a fost utilizat în acest scop, ea îns i este supus raportului. Dac indemniza ia rezult dintr-un contract de asigurare, aceasta se raporteaz numai în m sura în care dep te cuantumul total al primelor pl tite de donatar. ART. 1.151 Modul de efectuare a raportului (1) Raportul se face prin echivalent. Este considerat ca nescris dispozi ia care impune donatarului raportul în natur . (2) Cu toate acestea, donatarul poate efectua raportul în natur dac la data cererii de raport este înc proprietarul bunului i nu l-a grevat cu o sarcin real i nici nu l-a dat în loca iune pentru o perioad mai mare de 3 ani. (3) Raportul prin echivalent se poate realiza prin preluare, prin imputa ie sau în bani. (4) Raportul prin preluare se realizeaz prin luarea din masa succesoral de c tre mo tenitorii îndrept i la raport a unor bunuri, pe cât posibil de aceea i natur i calitate cu cele care au format obiectul dona iei, inând seama de cotele succesorale ale fiec ruia. (5) În cazul raportului prin imputa ie, valoarea dona iei se scade din partea mo tenitorului obligat la raport. (6) În cazul raportului în bani, cel obligat la raport va depune la dispozi ia celorlal i mo tenitori o sum de bani care reprezint diferen a dintre valoarea bunului donat i partea din aceast valoare ce corespunde cotei sale succesorale. ART. 1.152 C ile de realizare a raportului (1) Raportul se realizeaz în cadrul partajului, prin bun învoial sau pe cale judec toreasc . (2) Raportul cerut de unul dintre mo tenitori profit i celorlal i mo tenitori îndrept i s solicite raportul, cu excep ia celor care au renun at în mod expres la raport. ART. 1.153 Evaluarea bunului în cazul raportului prin echivalent (1) În vederea efectu rii raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la momentul judec ii, inându-se îns cont de starea lui în momentul dona iei, din care se scade valoarea, la momentul judec ii, a sarcinilor asumate prin contractul de dona ie. (2) Dac bunul a fost înstr inat de donatar anterior cererii de raport, se ine seama de valoarea lui la data înstr in rii. Dac bunul donat a fost înlocuit cu altul, se ine cont de valoarea, la data raportului, a bunului intrat în patrimoniu i de starea lui la momentul dobândirii. Totu i, dac


devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabil la data dobândirii, în virtutea naturii sale, înlocuirea bunului nu este luat în considerare. (3) Sumele de bani sunt supuse index rii în raport cu indicele infla iei, corespunz tor perioadei cuprinse între data intr rii lor în patrimoniul donatarului i data realiz rii raportului. ART. 1.154 Amelior rile i degrad rile bunului donat în cazul raportului în natur (1) Donatarul are dreptul s recupereze, propor ional cu cotele succesorale, cheltuielile rezonabile pe care le-a f cut cu lucr rile ad ugate, precum i cu lucr rile autonome necesare i utile pân la data raportului. (2) Totodat , donatarul este r spunz tor de toate degrad rile i deterior rile care au mic orat valoarea bunului ca urmare a faptei sale culpabile. (3) Donatarul poate re ine bunul pân la plata efectiv a sumelor ce îi sunt datorate pentru cheltuielile prev zute la alin. (1), afar de cazul în care crean a lui se compenseaz cu desp gubirile pe care le datoreaz potrivit alin. (2). SEC IUNEA a 3-a Plata datoriilor ART. 1.155 Plata pasivului. Excep iile de la divizarea de drept a pasivului mo tenirii (1) Mo tenitorii universali i cu titlu universal contribuie la plata datoriilor i sarcinilor mo tenirii propor ional cu cota succesoral ce îi revine fiec ruia. (2) Înainte de partajul succesoral, creditorii ale c ror crean e provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mo tenirii ori s-au n scut înainte de deschiderea mo tenirii pot cere s fie pl ti i din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silit asupra acestor bunuri. (3) Regula diviz rii de drept a pasivului succesoral nu se aplic dac : a) obliga ia este indivizibil ; b) obliga ia are ca obiect un bun individual determinat ori o presta ie determinat asupra unui astfel de bun; c) obliga ia este garantat cu o ipotec sau o alt garan ie real , caz în care mo tenitorul care prime te bunul afectat garan iei va fi obligat pentru tot, îns numai în limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mo tenirii se reduce corespunz tor; d) unul dintre mo tenitori este îns rcinat, prin titlu, s execute singur obliga ia. În acest caz, dac titlul îl reprezint testamentul, scutirea celorlal i mo tenitori constituie o liberalitate, supus reduc iunii dac este cazul. ART. 1.156 Situa ia creditorilor personali ai mo tenitorilor (1) Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui mo tenitor nu pot urm ri partea acestuia din bunurile mo tenirii. (2) Creditorii personali ai mo tenitorilor i orice persoan ce justific un interes legitim pot s cear partajul în numele debitorului lor, pot pretinde s fie prezen i la partajul prin bun învoial sau pot s intervin în procesul de partaj. (3) Ceilal i mo tenitori pot ob ine respingerea ac iunii de partaj introduse de c tre creditor, pl tind datoria în numele i pe seama mo tenitorului debitor. (4) Creditorii pot solicita revocarea partajului f a fi obliga i s dovedeasc frauda cop rta ilor numai dac , de i au cerut s fie prezen i,


partajul s-a realizat în lipsa lor i f s fi fost convoca i. În toate celelalte cazuri, ac iunea în revocarea partajului r mâne supus dispozi iilor art. 1.562. (5) Din bunurile mo tenirii atribuite la partaj, precum i din cele care le iau locul în patrimoniul mo tenitorului, creditorii mo tenirii vor fi pl ti i cu preferin fa de creditorii personali ai mo tenitorului. (6) Dispozi iile alin. (5) sunt aplicabile i legatarilor cu titlu particular ori de câte ori obiectul legatului nu const într-un bun individual determinat. ART. 1.157 Regresul între mo tenitori. Insolvabilitatea unuia dintre mo tenitori (1) Mo tenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garan iei reale sau din orice alt cauz , a pl tit din datoria comun mai mult decât partea sa are drept de regres împotriva celorlal i mo tenitori, îns numai pentru partea din datoria comun ce revenea fiec ruia, chiar i atunci când mo tenitorul care a pl tit datoria ar fi fost subrogat în drepturile creditorilor. (2) Când unul dintre mo tenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mo tenirii se împarte între to i ceilal i în propor ie cu cotele succesorale ale fiec ruia. (3) Mo tenitorul are dreptul de a cere plata crean elor pe care le are fa de mo tenire de la ceilal i mo tenitori, ca orice alt creditor al mo tenirii. În privin a p ii din datorie care îi revine ca mo tenitor, dispozi iile art. 1.620-1.624 sunt aplicabile. ART. 1.158 Raportul datoriilor (1) Dac , la data partajului succesoral, un mo tenitor are o datorie cert i lichid fa de mo tenire, aceasta se lichideaz prin luare mai pu in. (2) Dac mo tenitorul are mai multe datorii fa de mo tenire care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile mo tenirii, aceste datorii se sting propor ional prin raport în limita p ii respective. (3) Raportul nu opereaz în privin a crean ei pe care un mo tenitor o are fa de mo tenire. Îns mo tenitorul care este atât creditor, cât i debitor al mo tenirii se poate prevala de compensa ia legal , chiar dac nu ar fi întrunite condi iile acesteia. (4) Prin acordul tuturor mo tenitorilor, raportul datoriilor se poate realiza i înainte de partajul succesoral. ART. 1.159 Titlurile executorii ob inute împotriva defunctului Titlurile executorii ob inute împotriva defunctului pot fi executate i împotriva mo tenitorilor s i, în condi iile prev zute de Codul de procedur civil . SEC IUNEA a 4-a Partajul de ascendent ART. 1.160 Subiecte Ascenden ii pot face partajul bunurilor lor între descenden i. ART. 1.161 Forme (1) Partajul de ascendent se poate realiza prin dona ie sau prin testament, cu respectarea formelor, condi iilor i regulilor prev zute de lege pentru aceste acte juridice. (2) Partajul realizat prin dona ie nu poate avea ca obiect decât bunurile prezente. ART. 1.162


Cuprins Dac în partajul de ascendent nu au fost cuprinse toate bunurile mo tenirii, bunurile necuprinse se vor partaja conform legii. ART. 1.163 Ineficacitate (1) Este lovit de nulitate absolut partajul în care nu s-au cuprins descenden ii care îndeplinesc condi iile pentru a veni la mo tenire, fie nume propriu, fie prin reprezentare succesoral . (2) Dispozi iile alin. (1) nu se aplic partajului în care nu a fost inclus un descendent care vine la mo tenire prin reprezentare succesoral îns a fost cuprins acela pe care îl reprezint . (3) Dac prin partajul de ascendent se încalc rezerva succesoral a vreunui descendent sau a so ului supravie uitor, sunt aplicabile dispozi privitoare la reduc iunea liberalit ilor excesive. CARTEA a V-a Despre obliga ii*) --------*) Dispozi iile tranzitorii i de punere în aplicare a c cuprinse în art. 102-189 din Legea nr. 71/2011.

to i în

,

iile

ii a V-a sunt

TITLUL I Dispozi ii generale ART. 1.164 Con inutul raportului obliga ional Obliga ia este o leg tur de drept în virtutea c reia debitorul este inut procure o presta ie creditorului, iar acesta are dreptul s ob in presta ia datorat . ART. 1.165 Izvoarele obliga iilor Obliga iile izvor sc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbog irea f just cauz , plata nedatorat , fapta ilicit , precum i din orice alt act sau fapt de care legea leag na terea unei obliga ii. TITLUL II Izvoarele obliga iilor CAP. I Contractul SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.166 No iune Contractul este acordul de voin e dintre dou sau mai multe persoane cu inten ia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic. ART. 1.167 Regulile aplicabile contractelor (1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol. (2) Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prev zute în prezentul cod sau în legi speciale. ART. 1.168 Regulile aplicabile contractelor nenumite


Contractelor nereglementate de lege li se aplic prevederile prezentului capitol, iar dac acestea nu sunt îndestul toare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseam cel mai mult. ART. 1.169 Libertatea de a contracta P ile sunt libere s încheie orice contracte i s determine con inutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea public i de bunele moravuri. ART. 1.170 Buna-credin P ile trebuie s ac ioneze cu bun -credin atât la negocierea i încheierea contractului, cât i pe tot timpul execut rii sale. Ele nu pot înl tura sau limita aceast obliga ie. SEC IUNEA a 2-a Diferite categorii de contracte ART. 1.171 Contractul sinalagmatic i contractul unilateral Contractul este sinalagmatic atunci când obliga iile n scute din acesta sunt reciproce i interdependente. În caz contrar, contractul este unilateral chiar dac executarea lui presupune obliga ii în sarcina ambelor p i. ART. 1.172 Contractul cu titlu oneros i contractul cu titlu gratuit (1) Contractul prin care fiecare parte urm re te s î i procure un avantaj în schimbul obliga iilor asumate este cu titlu oneros. (2) Contractul prin care una dintre p i urm re te s procure celeilalte i un beneficiu, f a ob ine în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit. ART. 1.173 Contractul comutativ i contractul aleatoriu (1) Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existen a drepturilor i obliga iilor p ilor este cert , iar întinderea acestora este determinat sau determinabil . (2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voin a ilor, ofer cel pu in uneia dintre p i ansa unui câ tig i o expune totodat la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor i incert. ART. 1.174 Contractul consensual, solemn sau real (1) Contractul poate fi consensual, solemn sau real. (2) Contractul este consensual atunci când se formeaz prin simplul acord de voin al p ilor. (3) Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supus îndeplinirii unor formalit i prev zute de lege. (4) Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesar remiterea bunului. ART. 1.175 Contractul de adeziune Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esen iale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre p i, pentru aceasta sau ca urmare a instruc iunilor sale, cealalt parte neavând decât s le accepte ca atare. ART. 1.176 Contractul-cadru (1) Contractul-cadru este acordul prin care p ile convin s negocieze, încheie sau s men in raporturi contractuale ale c ror elemente esen iale sunt determinate de acesta.


(2) Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special termenul volumul presta iilor, precum i, dac este cazul, pre ul acestora sunt precizate prin conven ii ulterioare. ART. 1.177 Contractul încheiat cu consumatorii Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale i, în completare, dispozi iilor prezentului cod.

i

SEC IUNEA a 3-a Încheierea contractului §1. Dispozi ii preliminare ART. 1.178 Libertatea formei Contractul se încheie prin simplul acord de voin e al p ilor dac legea nu impune o anumit formalitate pentru încheierea sa valabil . ART. 1.179 Condi iile esen iale pentru validitatea contractului (1) Condi iile esen iale pentru validitatea unui contract sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consim mântul p ilor; 3. un obiect determinat i licit; 4. o cauz licit i moral . (2) În m sura în care legea prevede o anumit form a contractului, aceasta trebuie respectat , sub sanc iunea prev zut de dispozi iile legale aplicabile. §2. Capacitatea p

ilor

ART. 1.180 Capacitatea p ilor Poate contracta orice persoan care nu este declarat incapabil de lege i nici oprit s încheie anumite contracte. ART. 1.181 Reguli aplicabile Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate în principal în cartea I. §3. Consim

mântul

I. Formarea contractului ART. 1.182 Încheierea contractului (1) Contractul se încheie prin negocierea lui de c tre p i sau prin acceptarea f rezerve a unei oferte de a contracta. (2) Este suficient ca p ile s se pun de acord asupra elementelor esen iale ale contractului, chiar dac las unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori încredin eaz determinarea acestora unei alte persoane. (3) În condi iile prev zute la alin. (2), dac p ile nu ajung la un acord asupra elementelor secundare ori persoana c reia i-a fost încredin at determinarea lor nu ia o decizie, instan a va dispune, la cererea oric reia dintre p i, completarea contractului, inând seama, dup împrejur ri, de natura acestuia i de inten ia p ilor. ART. 1.183 Buna-credin în negocieri


(1) P ile au libertatea ini ierii, desf ur rii i ruperii negocierilor i nu pot fi inute r spunz toare pentru e ecul acestora. (2) Partea care se angajeaz într-o negociere este inut s respecte exigen ele bunei-credin e. P ile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obliga ii. (3) Este contrar exigen elor bunei-credin e, între altele, conduita ii care ini iaz sau continu negocieri f inten ia de a încheia contractul. (4) Partea care ini iaz , continu sau rupe negocierile contrar buneicredin e r spunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte p i. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va ine seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor, de renun area de c tre cealalt parte la alte oferte i de orice împrejur ri asem toare. ART. 1.184 Obliga ia de confiden ialitate în negocierile precontractuale Când o informa ie confiden ial este comunicat de c tre o parte în cursul negocierilor, cealalt parte este inut s nu o divulge i s nu o foloseasc în interes propriu, indiferent dac se încheie sau nu contractul. Înc lcarea acestei obliga ii atrage r spunderea p ii în culp . ART. 1.185 Elementele de care depinde încheierea contractului Atunci când, în timpul negocierilor, o parte insist s se ajung la un acord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se încheie pân nu se ajunge la un acord cu privire la acestea. ART. 1.186 Momentul i locul încheierii contractului (1) Contractul se încheie în momentul i în locul în care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dac acesta nu ia cuno tin de ea din motive care nu îi sunt imputabile. (2) De asemenea, contractul se consider încheiat în momentul în care destinatarul ofertei s vâr te un act sau un fapt concludent, f a-l în tiin a pe ofertant, dac , în temeiul ofertei, al practicilor statornicite între p i, al uzan elor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face în acest mod. ART. 1.187 Forma ofertei i a accept rii Oferta i acceptarea trebuie emise în forma cerut de lege pentru încheierea valabil a contractului. ART. 1.188 Oferta de a contracta (1) O propunere constituie ofert de a contracta dac aceasta con ine suficiente elemente pentru formarea contractului i exprim inten ia ofertantului de a se obliga în cazul accept rii ei de c tre destinatar. (2) Oferta poate proveni de la persoana care are ini iativa încheierii contractului, care îi determin con inutul sau, dup împrejur ri, care propune ultimul element esen ial al contractului. (3) Dispozi iile art. 1.182-1.203 se aplic în mod corespunz tor i atunci când împrejur rile în care se încheie contractul nu permit identificarea ofertei sau a accept rii. ART. 1.189 Propunerea adresat unor persoane nedeterminate (1) Propunerea adresat unor persoane nedeterminate, chiar dac este precis , nu valoreaz ofert , ci, dup împrejur ri, solicitare de ofert sau inten ie de negociere. (2) Cu toate acestea, propunerea valoreaz ofert dac aceasta rezult astfel din lege, din uzan e ori, în mod neîndoielnic, din împrejur ri. În aceste cazuri, revocarea ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce


efecte numai dac este f cut în aceea i form cu oferta îns i sau într-o modalitate care permite s fie cunoscut în aceea i m sur cu aceasta. ART. 1.190 Solicitarea de oferte Solicitarea de a formula oferte, adresat uneia sau mai multor persoane determinate, nu constituie, prin ea îns i, ofert de a contracta. ART. 1.191 Oferta irevocabil (1) Oferta este irevocabil de îndat ce autorul ei se oblig s o men in un anumit termen. Oferta este, de asemenea, irevocabil atunci când poate fi considerat astfel în temeiul acordului p ilor, al practicilor statornicite între acestea, al negocierilor, al con inutului ofertei ori al uzan elor. (2) Declara ia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. ART. 1.192 Termenul de acceptare Termenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar. ART. 1.193 Oferta f termen adresat unei persoane absente (1) Oferta f termen de acceptare, adresat unei persoane care nu este prezent , trebuie men inut un termen rezonabil, dup împrejur ri, pentru ca destinatarul s o primeasc , s o analizeze i s expedieze acceptarea. (2) Revocarea ofertei nu împiedic încheierea contractului decât dac ajunge la destinatar înainte ca ofertantul s primeasc acceptarea sau, dup caz, înaintea s vâr irii actului ori faptului care, potrivit prevederilor art. 1.186 alin. (2), determin încheierea contractului. (3) Ofertantul r spunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei înaintea expir rii termenului prev zut la alin. (1). ART. 1.194 Oferta f termen adresat unei persoane prezente (1) Oferta f termen de acceptare, adresat unei persoane prezente mâne f efecte dac nu este acceptat de îndat . (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic i în cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte asemenea mijloace de comunicare la distan . ART. 1.195 Caducitatea ofertei (1) Oferta devine caduc dac : a) acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau, în lips , în termenul prev zut la art. 1.193 alin. (1); b) destinatarul o refuz . (2) Decesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numai atunci când natura afacerii sau împrejur rile o impun. ART. 1.196 Acceptarea ofertei (1) Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dac indic în mod neîndoielnic acordul s u cu privire la ofert , astfel cum aceasta a fost formulat , i ajunge în termen la autorul ofertei. Dispozi iile art. 1.186 r mân aplicabile. (2) T cerea sau inac iunea destinatarului nu valoreaz acceptare decât atunci când aceasta rezult din lege, din acordul p ilor, din practicile statornicite între acestea, din uzan e sau din alte împrejur ri. ART. 1.197 Acceptarea necorespunz toare a ofertei (1) R spunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci când: a) cuprinde modific ri sau complet ri care nu corespund ofertei primite; b) nu respect forma cerut anume de ofertant;


c) ajunge la ofertant dup ce oferta a devenit caduc . (2) R spunsul destinatarului, exprimat potrivit alin. (1), poate fi considerat, dup împrejur ri, ca o contraofert . ART. 1.198 Acceptarea tardiv (1) Acceptarea tardiv produce efecte numai dac autorul ofertei îl în tiin eaz de îndat pe acceptant despre încheierea contractului. (2) Acceptarea f cut în termen, dar ajuns la ofertant dup expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, produce efecte dac ofertantul nu îl în tiin eaz despre aceasta de îndat . ART. 1.199 Retragerea ofertei sau a accept rii Oferta sau acceptarea poate fi retras dac retragerea ajunge la destinatar anterior ori concomitent cu oferta sau, dup caz, cu acceptarea. ART. 1.200 Comunicarea ofertei, accept rii i revoc rii (1) Oferta, acceptarea, precum i revocarea acestora produc efecte numai din momentul în care ajung la destinatar, chiar dac acesta nu ia cuno tin de ele din motive care nu îi sunt imputabile. (2) Comunicarea accept rii trebuie f cut prin mijloace cel pu in la fel de rapide ca cele folosite de ofertant, dac din lege, din acordul p ilor, din practicile statornicite între acestea sau din alte asemenea împrejur ri nu rezult contrariul. ART. 1.201 Clauze externe Dac prin lege nu se prevede altfel, p ile sunt inute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere. ART. 1.202 Clauze standard (1) Sub rezerva prevederilor art. 1.203, dispozi iile prezentei sec iuni se aplic în mod corespunz tor i atunci când la încheierea contractului sunt utilizate clauze standard. (2) Sunt clauze standard stipula iile stabilite în prealabil de una dintre i pentru a fi utilizate în mod general i repetat i care sunt incluse în contract f s fi fost negociate cu cealalt parte. (3) Clauzele negociate prevaleaz asupra clauzelor standard. (4) Atunci când ambele p i folosesc clauze standard i nu ajung la o în elegere cu privire la acestea, contractul se încheie totu i pe baza clauzelor convenite i a oric ror clauze standard comune în substan a lor, cu excep ia cazului în care una dintre p i notific celeilalte p i, fie anterior momentului încheierii contractului, fie ulterior i de îndat , c nu inten ioneaz s fie inut de un astfel de contract. ART. 1.203 Clauze neuzuale Clauzele standard care prev d în folosul celui care le propune limitarea spunderii, dreptul de a denun a unilateral contractul, de a suspenda executarea obliga iilor sau care prev d în detrimentul celeilalte p i dec derea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune excep ii, restrângerea libert ii de a contracta cu alte persoane, reînnoirea tacit a contractului, legea aplicabil , clauze compromisorii sau prin care se derog de la normele privitoare la competen a instan elor judec tore ti nu produc efecte decât dac sunt acceptate, în mod expres, în scris, de cealalt parte. II. Valabilitatea consim ART. 1.204

mântului


Condi ii Consim mântul p ilor trebuie s fie serios, liber i exprimat în cuno tin de cauz . ART. 1.205 Lipsa discern mântului (1) Este anulabil contractul încheiat de o persoan care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie i numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputin de a- i da seama de urm rile faptei sale. (2) Contractul încheiat de o persoan pus ulterior sub interdic ie poate fi anulat dac , la momentul când actul a fost f cut, cauzele punerii sub interdic ie existau i erau îndeob te cunoscute. III. Viciile consim

mântului

ART. 1.206 Cazuri (1) Consim mântul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violen . (2) De asemenea, consim mântul este viciat în caz de leziune. ART. 1.207 Eroarea (1) Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esen ial poate cere anularea acestuia, dac cealalt parte tia sau, dup caz, trebuia s tie c faptul asupra c ruia a purtat eroarea era esen ial pentru încheierea contractului. (2) Eroarea este esen ial : 1. când poart asupra naturii sau obiectului contractului; 2. când poart asupra identit ii obiectului presta iei sau asupra unei calit i a acestuia ori asupra unei alte împrejur ri considerate esen iale de tre p i în absen a c reia contractul nu s-ar fi încheiat; 3. când poart asupra identit ii persoanei sau asupra unei calit i a acesteia în absen a c reia contractul nu s-ar fi încheiat. (3) Eroarea de drept este esen ial atunci când prive te o norm juridic determinant , potrivit voin ei p ilor, pentru încheierea contractului. (4) Eroarea care prive te simplele motive ale contractului nu este esen ial , cu excep ia cazului în care prin voin a p ilor asemenea motive au fost considerate hot râtoare. ART. 1.208 Eroarea nescuzabil (1) Contractul nu poate fi anulat dac faptul asupra c ruia a purtat eroarea putea fi, dup împrejur ri, cunoscut cu diligen e rezonabile. (2) Eroarea de drept nu poate fi invocat în cazul dispozi iilor legale accesibile i previzibile. ART. 1.209 Eroarea asumat Nu atrage anularea contractului eroarea care poart asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoc sau, dup împrejur ri, trebuia s fie asumat de acesta. ART. 1.210 Eroarea de calcul Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afar de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantit ii, a fost esen ial pentru încheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectat la cererea oric reia dintre p i. ART. 1.211 Eroarea de comunicare sau de transmitere


Dispozi iile privitoare la eroare se aplic în mod corespunz tor i atunci când eroarea poart asupra declara iei de voin ori când declara ia a fost transmis inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distan . ART. 1.212 Invocarea erorii cu bun -credin Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigen elor bunei-credin e. ART. 1.213 Adaptarea contractului (1) Dac o parte este îndrept it s invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealalt parte declar c dore te s execute ori execut contractul a a cum acesta fusese în eles de partea îndrept it s invoce anulabilitatea, contractul se consider c a fost încheiat a a cum l-a în eles aceast din urm parte. (2) În acest caz, dup ce a fost informat asupra felului în care partea îndrept it s invoce anulabilitatea a în eles contractul i înainte ca aceasta s fi ob inut anularea, cealalt parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificat ori de la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecat , s declare c este de acord cu executarea sau execute f întârziere contractul, astfel cum a fost în eles de partea aflat în eroare. (3) Dac declara ia a fost f cut i comunicat p ii aflate în eroare în termenul prev zut la alin. (2) sau contractul a fost executat, dreptul de a ob ine anularea este stins i notificarea prev zut la alin. (2) este considerat lipsit de efecte. ART. 1.214 Dolul (1) Consim mântul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat întro eroare provocat de manoperele frauduloase ale celeilalte p i ori când aceasta din urm a omis, în mod fraudulos, s îl informeze pe contractant asupra unor împrejur ri pe care se cuvenea s i le dezv luie. (2) Partea al c rei consim mânt a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dac eroarea în care s-a aflat nu a fost esen ial . (3) Contractul este anulabil i atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte p i. (4) Dolul nu se presupune. ART. 1.215 Dolul comis de un ter (1) Partea care este victima dolului unui ter nu poate cere anularea decât dac cealalt parte a cunoscut sau, dup caz, ar fi trebuit s cunoasc dolul la încheierea contractului. (2) Independent de anularea contractului, autorul dolului r spunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. ART. 1.216 Violen a (1) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, f drept, de cealalt parte sau de un ter . (2) Exist violen când temerea insuflat este de a a natur încât partea amenin at putea s cread , dup împrejur ri, c , în lipsa consim mântului u, via a, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav i iminent. (3) Violen a poate atrage anularea contractului i atunci când este îndreptat împotriva unei persoane apropiate, precum so ul, so ia, ascenden ii ori descenden ii p ii al c rei consim mânt a fost viciat.


(4) În toate cazurile, existen a violen ei se apreciaz inând seama de vârsta, starea social , s tatea i caracterul celui asupra c ruia s-a exercitat violen a, precum i de orice alt împrejurare ce a putut influen a starea acestuia la momentul încheierii contractului. ART. 1.217 Amenin area cu exerci iul unui drept Constituie violen i temerea insuflat prin amenin area cu exerci iul unui drept f cut cu scopul de a ob ine avantaje injuste. ART. 1.218 Starea de necesitate Contractul încheiat de o parte aflat în stare de necesitate nu poate fi anulat decât dac cealalt parte a profitat de aceast împrejurare. ART. 1.219 Temerea reveren iar Simpla temere izvorât din respect, f s fi fost violen , nu atrage anularea contractului. ART. 1.220 Violen a s vâr it de un ter (1) Violen a atrage anularea contractului i atunci când este exercitat de un ter , îns numai dac partea al c rei consim mânt nu a fost viciat cuno tea sau, dup caz, ar fi trebuit s cunoasc violen a s vâr it de c tre ter . (2) Independent de anularea contractului, autorul violen ei r spunde pentru prejudiciile ce ar rezulta. ART. 1.221 Leziunea (1) Exist leziune atunci când una dintre p i, profitând de starea de nevoie, de lipsa de experien ori de lipsa de cuno tin e a celeilalte p i, stipuleaz în favoarea sa ori a unei alte persoane o presta ie de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii contractului, decât valoarea propriei presta ii. (2) Existen a leziunii se apreciaz i în func ie de natura i scopul contractului. (3) Leziunea poate exista i atunci când minorul î i asum o obliga ie excesiv prin raportare la starea sa patrimonial , la avantajele pe care le ob ine din contract ori la ansamblul circumstan elor. ART. 1.222 Sanc iune (1) Partea al c rei consim mânt a fost viciat prin leziune poate cere, la alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obliga iilor sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndrept it . (2) Cu excep ia cazului prev zut de art. 1.221 alin. (3), ac iunea în anulare este admisibil numai dac leziunea dep te jum tate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, presta ia promis sau executat de partea lezat . Dispropor ia trebuie s subziste pân la data cererii de anulare. (3) În toate cazurile, instan a poate s men in contractul dac cealalt parte ofer , în mod echitabil, o reducere a propriei crean e sau, dup caz, o majorare a propriei obliga ii. Dispozi iile art. 1.213 privitoare la adaptarea contractului se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.223 Termenul de prescrip ie (1) Dreptul la ac iunea în anulare sau în reducerea obliga iilor pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului. (2) Anulabilitatea contractului nu poate s fie opus pe cale de excep ie când dreptul la ac iune este prescris. ART. 1.224


Inadmisibilitatea leziunii Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzac ia, precum i alte contracte anume prev zute de lege. §4. Obiectul contractului ART. 1.225 Obiectul contractului (1) Obiectul contractului îl reprezint opera iunea juridic , precum vânzarea, loca iunea, împrumutul i altele asemenea, convenit de p i, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor i obliga iilor contractuale. (2) Obiectul contractului trebuie s fie determinat i licit, sub sanc iunea nulit ii absolute. (3) Obiectul este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. ART. 1.226 Obiectul obliga iei (1) Obiectul obliga iei este presta ia la care se angajeaz debitorul. (2) Sub sanc iunea nulit ii absolute, el trebuie s fie determinat sau cel pu in determinabil i licit. ART. 1.227 Imposibilitatea ini ial a obiectului obliga iei Contractul este valabil chiar dac , la momentul încheierii sale, una dintre p i se afl în imposibilitate de a- i executa obliga ia, afar de cazul în care prin lege se prevede altfel. ART. 1.228 Bunurile viitoare În lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta i asupra bunurilor viitoare. ART. 1.229 Bunurile care nu sunt în circuitul civil Numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei presta ii contractuale. ART. 1.230 Bunurile care apar in altuia Dac prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui ter pot face obiectul unei presta ii, debitorul fiind obligat s le procure i s le transmit creditorului sau, dup caz, s ob in acordul ter ului. În cazul neexecut rii obliga iei, debitorul r spunde pentru prejudiciile cauzate. ART. 1.231 Determinarea calit ii obiectului Atunci când nu poate fi stabilit potrivit contractului, calitatea presta iei sau a obiectului acesteia trebuie s fie rezonabil sau, dup împrejur ri, cel pu in de nivel mediu. ART. 1.232 Determinarea obiectului de c tre un ter (1) Atunci când pre ul sau orice alt element al contractului urmeaz s fie determinat de un ter , acesta trebuie s ac ioneze în mod corect, diligent i echidistant. (2) Dac ter ul nu poate sau nu dore te s ac ioneze ori aprecierea sa este în mod manifest nerezonabil , instan a, la cererea p ii interesate, va stabili, dup caz, pre ul sau elementul nedeterminat de c tre p i. ART. 1.233 Determinarea pre ului între profesioni ti Dac un contract încheiat între profesioni ti nu stabile te pre ul i nici nu indic o modalitate pentru a-l determina, se presupune c p ile au avut


în vedere pre ul practicat în mod obi nuit în domeniul respectiv pentru acelea i presta ii realizate în condi ii comparabile sau, în lipsa unui asemenea pre , un pre rezonabil. ART. 1.234 Raportarea la un factor de referin Atunci când, potrivit contractului, pre ul se determin prin raportare la un factor de referin , iar acest factor nu exist , a încetat s mai existe ori nu mai este accesibil, el se înlocuie te, în absen a unei conven ii contrare, cu factorul de referin cel mai apropiat. §5. Cauza ART. 1.235 No iune Cauza este motivul care determin fiecare parte s încheie contractul. ART. 1.236 Condi ii (1) Cauza trebuie s existe, s fie licit i moral . (2) Cauza este ilicit când este contrar legii i ordinii publice. (3) Cauza este imoral când este contrar bunelor moravuri. ART. 1.237 Frauda la lege Cauza este ilicit i atunci când contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative. ART. 1.238 Sanc iune (1) Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excep ia cazului în care contractul a fost gre it calificat i poate produce alte efecte juridice. (2) Cauza ilicit sau imoral atrage nulitatea absolut a contractului dac este comun ori, în caz contrar, dac cealalt parte a cunoscut-o sau, dup împrejur ri, trebuia s-o cunoasc . ART. 1.239 Proba cauzei (1) Contractul este valabil chiar atunci când cauza nu este expres prev zut . (2) Existen a unei cauze valabile se prezum pân la proba contrar . §6. Forma contractului ART. 1.240 Formele de exprimare a consim mântului (1) Voin a de a contracta poate fi exprimat verbal sau în scris. (2) Voin a poate fi manifestat i printr-un comportament care, potrivit legii, conven iei p ilor, practicilor statornicite între acestea sau uzan elor, nu las nicio îndoial asupra inten iei de a produce efectele juridice corespunz toare. ART. 1.241 Forma scris Înscrisul care constat încheierea contractului poate fi sub semn tur privat sau autentic, având for a probant prev zut de lege. ART. 1.242 Sanc iune (1) Este lovit de nulitate absolut contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabil .


(2) Dac p ile s-au învoit ca un contract s fie încheiat într-o anumit form , pe care legea nu o cere, contractul se socote te valabil chiar dac forma nu a fost respectat . ART. 1.243 Modificarea contractului Dac prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supus condi iilor de form cerute de lege pentru încheierea sa. ART. 1.244 Forma cerut pentru înscrierea în cartea funciar În afara altor cazuri prev zute de lege, trebuie s fie încheiate prin înscris autentic, sub sanc iunea nulit ii absolute, conven iile care str mut sau constituie drepturi reale care urmeaz a fi înscrise în cartea funciar . ART. 1.245 Forma contractelor electronice Contractele care se încheie prin mijloace electronice sunt supuse condi iilor de form prev zute de legea special . SEC IUNEA a 4-a Nulitatea contractului §1. Dispozi ii generale ART. 1.246 Nulitatea (1) Orice contract încheiat cu înc lcarea condi iilor cerute de lege pentru încheierea sa valabil este supus nulit ii, dac prin lege nu se prevede o alt sanc iune. (2) Nulitatea poate fi absolut sau relativ . (3) Dac prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatat sau declarat prin acordul p ilor. (4) Prin acordul p ilor nu pot fi instituite i nici suprimate cauze de nulitate. Orice conven ie sau clauz contrar este considerat nescris . ART. 1.247 Nulitatea absolut (1) Este nul contractul încheiat cu înc lcarea unei dispozi ii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general. (2) Nulitatea absolut poate fi invocat de orice persoan interesat , pe cale de ac iune sau de excep ie. (3) Instan a este obligat s invoce din oficiu nulitatea absolut . (4) Contractul lovit de nulitate absolut nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prev zute de lege. ART. 1.248 Nulitatea relativ (1) Contractul încheiat cu înc lcarea unei dispozi ii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil. (2) Nulitatea relativ poate fi invocat numai de cel al c rui interes este ocrotit prin dispozi ia legal înc lcat . (3) Nulitatea relativ nu poate fi invocat din oficiu de instan a judec toreasc . (4) Contractul anulabil este susceptibil de confirmare. ART. 1.249 Prescrip ia (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolut poate fi invocat oricând, fie pe cale de ac iune, fie pe cale de excep ie. (2) Nulitatea relativ poate fi invocat pe cale ac iune numai în termenul de prescrip ie stabilit de lege. Cu toate acestea, partea c reia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativ a contractului,


chiar i dup anulare.

împlinirea termenului de prescrip ie a dreptului la ac iunea în

§2. Cauzele de nulitate ART. 1.250 Cauzele de nulitate absolut Contractul este lovit de nulitate absolut în cazurile anume prev zute de lege, precum i atunci când rezult neîndoielnic din lege c interesul ocrotit este unul general. ART. 1.251 Cauzele de nulitate relativ Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozi iile legale privitoare la capacitatea de exerci iu, când consim mântul uneia dintre p i a fost viciat, precum i în alte cazuri anume prev zute de lege. ART. 1.252 Prezum ia de nulitate relativ În cazurile în care natura nulit ii nu este determinat ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este anulabil. ART. 1.253 Nulitatea virtual În afara cazurilor în care legea prevede sanc iunea nulit ii, contractul se desfiin eaz i atunci când sanc iunea nulit ii absolute sau, dup caz, relative trebuie aplicat pentru ca scopul dispozi iei legale înc lcate s fie atins. §3. Efectele nulit

ii

ART. 1.254 Desfiin area contractului

i a actelor subsecvente

(1) Contractul lovit de nulitate absolut sau anulat este considerat a nu fi fost niciodat încheiat. (2) Desfiin area contractului atrage, în condi iile legii, i desfiin area actelor subsecvente încheiate în baza lui. (3) În cazul în care contractul este desfiin at, fiecare parte trebuie s restituie celeilalte, în natur sau prin echivalent, presta iile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dac acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu. ART. 1.255 Nulitatea par ial (1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri i care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului în întregul s u numai dac sunt, prin natura lor, esen iale sau dac , în lipsa acestora, contractul nu s-ar fi încheiat. (2) În cazul în care contractul este men inut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozi iile legale aplicabile. (3) Dispozi iile alin. (2) se aplic în mod corespunz tor i clauzelor care contravin unor dispozi ii legale imperative i sunt considerate de lege nescrise. ART. 1.256 Nulitatea contractului plurilateral În cazul contractelor cu mai multe p i în care presta ia fiec rei p i este f cut în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privin a uneia dintre p i nu atrage desfiin area în întregime a contractului, afar de cazul în care participarea acesteia este esen ial pentru existen a contractului.


ART. 1.257 Daunele-interese. Reducerea presta iilor În caz de violen sau dol, cel al c rui consim mânt este viciat are dreptul de a pretinde, în afar de anulare, i daune-interese sau, dac prefer men inerea contractului, de a solicita numai reducerea presta iei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndrept it. ART. 1.258 Repararea prejudiciului în cazul nulit ii contractului încheiat în form autentic În cazul anul rii sau constat rii nulit ii contractului încheiat în form autentic pentru o cauz de nulitate a c rei existen rezult din însu i textul contractului, partea prejudiciat poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, în condi iile r spunderii civile delictuale pentru fapta proprie. ART. 1.259 Refacerea contractului nul Contractul nul poate fi ref cut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condi iilor prev zute de lege la data refacerii lui. În toate cazurile, contractul ref cut nu va produce efecte decât pentru viitor, iar nu i pentru trecut. ART. 1.260 Conversiunea contractului nul (1) Un contract lovit de nulitate absolut va produce totu i efectele actului juridic pentru care sunt îndeplinite condi iile de fond i de form prev zute de lege. (2) Cu toate acestea, dispozi iile alin. (1) nu se aplic dac inten ia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulat în contractul lovit de nulitate sau reiese, în chip neîndoielnic, din scopurile urm rite de p i la data încheierii contractului. §4. Validarea contractului ART. 1.261 Cauzele de validare (1) Contractul afectat de o cauz de nulitate este validat atunci când nulitatea este acoperit . (2) Nulitatea poate fi acoperit prin confirmare sau prin alte moduri anume prev zute de lege. ART. 1.262 Confirmarea contractului (1) Confirmarea unui contract anulabil rezult din voin a, expres sau tacit , de a renun a la dreptul de a invoca nulitatea. (2) Voin a de a renun a trebuie s fie cert . ART. 1.263 Condi iile confirm rii (1) Un contract anulabil poate fi confirmat dac în momentul confirm rii condi iile sale de validitate sunt întrunite. (2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscând cauza de nulitate i, în caz de violen , numai dup încetarea acesteia. (3) Persoana chemat de lege s încuviin eze actele minorului poate, în numele i în interesul acestuia, cere anularea contractului f cut f încuviin area sa ori s confirme contractul atunci când aceast încuviin are era suficient pentru încheierea valabil a acestuia. (4) Dispozi iile alin. (3) se aplic în mod corespunz tor i în cazul actelor încheiate f autorizarea instan ei de tutel .


(5) În lipsa confirm rii exprese, este suficient ca obliga ia s fie executat în mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmat de tre partea interesat . (6) Cel care trebuie s confirme poate s fie pus în întârziere printr-o notificare prin care partea interesat s îi solicite fie s confirme contractul anulabil, fie s exercite ac iunea în anulare, în termen de 6 luni de la notificare, sub sanc iunea dec derii din dreptul de a cere anularea contractului. ART. 1.264 Cuprinsul actului confirmativ Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie s cuprind obiectul, cauza i natura obliga iei i s fac men iune despre motivul ac iunii în anulare, precum i despre inten ia de a repara viciul pe care se întemeiaz acea ac iune. ART. 1.265 Efectele confirm rii (1) Confirmarea î i produce efectele din momentul încheierii contractului i atrage renun area la mijloacele i excep iile ce puteau fi opuse, sub rezerva îns a drepturilor dobândite i conservate de ter ii de bun -credin . (2) Când fiecare dintre p i poate invoca nulitatea contractului sau mai multe p i o pot invoca împotriva alteia, confirmarea f cut de una dintre acestea nu împiedic invocarea nulit ii de c tre celelalte p i. (3) Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consim mântului prin dol sau violen nu implic prin ea îns i renun area la dreptul de a cere daune-interese. SEC IUNEA a 5-a Interpretarea contractului ART. 1.266 Interpretarea dup voin a concordant a p ilor (1) Contractele se interpreteaz dup voin a concordant a p ilor, iar nu dup sensul literal al termenilor. (2) La stabilirea voin ei concordante se va ine seama, între altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de p i, de practicile statornicite între acestea i de comportamentul lor ulterior încheierii contractului. ART. 1.267 Interpretarea sistematic Clauzele se interpreteaz unele prin altele, dând fiec reia în elesul ce rezult din ansamblul contractului. ART. 1.268 Interpretarea clauzelor îndoielnice (1) Clauzele susceptibile de mai multe în elesuri se interpreteaz în sensul ce se potrive te cel mai bine naturii i obiectului contractului. (2) Clauzele îndoielnice se interpreteaz inând seama, între altele, de natura contractului, de împrejur rile în care a fost încheiat, de interpretarea dat anterior de p i, de sensul atribuit în general clauzelor i expresiilor în domeniu i de uzan e. (3) Clauzele se interpreteaz în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul. (4) Contractul nu cuprinde decât lucrul asupra c ruia p ile i-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii folosi i. (5) Clauzele destinate s exemplifice sau s înl ture orice îndoial asupra aplic rii contractului la un caz particular nu îi restrâng aplicarea în alte cazuri care nu au fost expres prev zute. ART. 1.269


Regulile subsidiare de interpretare (1) Dac , dup aplicarea regulilor de interpretare, contractul r mâne neclar, acesta se interpreteaz în favoarea celui care se oblig . (2) Stipula iile înscrise în contractele de adeziune se interpreteaz împotriva celui care le-a propus. SEC IUNEA a 6-a Efectele contractului §1. Efectele între p

i

ART. 1.270 For a obligatorie (1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între p ile contractante. (2) Contractul se modific sau înceteaz numai prin acordul p ilor ori din cauze autorizate de lege. ART. 1.271 Impreviziunea (1) P ile sunt inute s î i execute obliga iile, chiar dac executarea lor a devenit mai oneroas , fie datorit cre terii costurilor execut rii propriei obliga ii, fie datorit sc derii valorii contrapresta iei. (2) Cu toate acestea, dac executarea contractului a devenit excesiv de oneroas datorit unei schimb ri excep ionale a împrejur rilor care ar face dit injust obligarea debitorului la executarea obliga iei, instan a poate dispun : a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între p i pierderile i beneficiile ce rezult din schimbarea împrejur rilor; b) încetarea contractului, la momentul i în condi iile pe care le stabile te. (3) Dispozi iile alin. (2) sunt aplicabile numai dac : a) schimbarea împrejur rilor a intervenit dup încheierea contractului; b) schimbarea împrejur rilor, precum i întinderea acesteia nu au fost i nici nu puteau fi avute în vedere de c tre debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu i-a asumat riscul schimb rii împrejur rilor i nici nu putea fi în mod rezonabil considerat c i-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil i cu bun -credin , negocierea adapt rii rezonabile i echitabile a contractului. ART. 1.272 Con inutul contractului (1) Contractul valabil încheiat oblig nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar i la toate urm rile pe care practicile statornicite între i, uzan ele, legea sau echitatea le dau contractului, dup natura lui. (2) Clauzele obi nuite într-un contract se subîn eleg, de i nu sunt stipulate în mod expres. ART. 1.273 Constituirea i transferul drepturilor reale (1) Drepturile reale se constituie i se transmit prin acordul de voin al p ilor, chiar dac bunurile nu au fost predate, dac acest acord poart asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, dac acordul poart asupra unor bunuri de gen. (2) Fructele bunului sau dreptului transmis se cuvin dobânditorului de la data transferului propriet ii bunului ori, dup caz, a cesiunii dreptului, afar de cazul în care prin lege sau prin voin a p ilor se dispune altfel.


(3) Dispozi iile în materie de carte funciar , precum i dispozi iile speciale referitoare la transferul anumitor categorii de bunuri mobile r mân aplicabile. ART. 1.274 Riscul în contractul translativ de proprietate (1) În lips de stipula ie contrar , cât timp bunul nu este predat, riscul contractului r mâne în sarcina debitorului obliga iei de predare, chiar dac proprietatea a fost transferat dobânditorului. În cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obliga iei de predare pierde dreptul la contrapresta ie, iar dac a primit-o, este obligat s o restituie. (2) Cu toate acestea, creditorul pus în întârziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se poate libera chiar dac ar dovedi c bunul ar fi pierit i dac obliga ia de predare ar fi fost executat la timp. ART. 1.275 Transmiterea succesiv a unui bun mobil (1) Dac cineva a transmis succesiv c tre mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, cel care a dobândit cu bun -credin posesia efectiv a bunului este titular al dreptului, chiar dac titlul s u are dat ulterioar . (2) Este de bun -credin dobânditorul care, la data intr rii în posesie, nu a cunoscut i nici nu putea s cunoasc obliga ia asumat anterior de înstr in tor. (3) Dac niciunul dintre dobânditori nu a ob inut posesia efectiv a bunului mobil corporal i crean a fiec ruia de predare a bunului este exigibil , va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instan a de judecat . ART. 1.276 Denun area unilateral (1) Dac dreptul de a denun a contractul este recunoscut uneia dintre i, acesta poate fi exercitat atât timp cât executarea contractului nu a început. (2) În contractele cu executare succesiv sau continu , acest drept poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar i dup începerea execut rii contractului, îns denun area nu produce efecte în privin a presta iilor executate sau care se afl în curs de executare. (3) Dac s-a stipulat o presta ie în schimbul denun rii, aceasta produce efecte numai atunci când presta ia este executat . (4) Dispozi iile prezentului articol se aplic în lips de conven ie contrar . ART. 1.277 Contractul pe durat nedeterminat Contractul încheiat pe durat nedeterminat poate fi denun at unilateral de oricare dintre p i cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. Orice clauz contrar sau stipularea unei presta ii în schimbul denun rii contractului se consider nescris . ART. 1.278 Pactul de op iune (1) Atunci când p ile convin ca una dintre ele s r mân legat de propria declara ie de voin , iar cealalt s o poat accepta sau refuza, acea declara ie se consider o ofert irevocabil i produce efectele prev zute la art. 1.191. (2) Dac p ile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de instan prin ordonan pre edin ial , cu citarea p ilor. (3) Pactul de op iune trebuie s con in toate elementele contractului pe care p ile urm resc s îl încheie, astfel încât acesta s se poat încheia prin simpla acceptare a beneficiarului op iunii.


(4) Contractul se încheie prin exercitarea op iunii în sensul accept rii de c tre beneficiar a declara iei de voin a celeilalte p i, în condi iile convenite prin pact. (5) Atât pactul de op iune, cât i declara ia de acceptare trebuie încheiate în forma prev zut de lege pentru contractul pe care p ile urm resc s îl încheie. ART. 1.279 Promisiunea de a contracta (1) Promisiunea de a contracta trebuie s con in toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa c rora p ile nu ar putea executa promisiunea. (2) În caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese. (3) De asemenea, dac promitentul refuz s încheie contractul promis, instan a, la cererea p ii care i-a îndeplinit propriile obliga ii, poate s pronun e o hot râre care s in loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerin ele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dac prin lege nu se prevede altfel. (4) Conven ia prin care p ile se oblig s negocieze în vederea încheierii sau modific rii unui contract nu constituie promisiune de a contracta. §2. Efectele fa

de ter i

I. Dispozi ii generale ART. 1.280 Relativitatea efectelor contractului Contractul produce efecte numai între p i, dac prin lege nu se prevede altfel. ART. 1.281 Opozabilitatea efectelor contractului Contractul este opozabil ter ilor, care nu pot aduce atingere drepturilor i obliga iilor n scute din contract. Ter ii se pot prevala de efectele contractului, îns f a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excep ia cazurilor prev zute de lege. ART. 1.282 Transmisiunea drepturilor i obliga iilor c tre succesori (1) La moartea unei p i, drepturile i obliga iile contractuale ale acesteia se transmit succesorilor s i universali sau cu titlu universal, dac din lege, din stipula ia p ilor ori din natura contractului nu rezult contrariul. (2) Drepturile, precum i, în cazurile prev zute de lege, obliga iile contractuale în strâns leg tur cu un bun se transmit, odat cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai p ilor. II. Promisiunea faptei altuia ART. 1.283 Efecte (1) Cel care se angajeaz la a determina un ter s încheie sau s ratifice un act este inut s repare prejudiciul cauzat dac ter ul refuz s se oblige sau, atunci când s-a obligat i ca fideiusor, dac ter ul nu execut presta ia promis . (2) Cu toate acestea, promitentul nu r spunde dac asigur executarea obliga iei ter ului, f a se produce vreun prejudiciu creditorului.


(3) Inten ia promitentului de a se angaja personal nu se prezum , ci trebuie s reias neîndoielnic din contract sau din împrejur rile în care acesta a fost încheiat. III. Stipula ia pentru altul ART. 1.284 Efecte (1) Oricine poate stipula în numele s u, îns în beneficiul unui ter . (2) Prin efectul stipula iei, beneficiarul dobânde te dreptul de a cere direct promitentului executarea presta iei. ART. 1.285 Condi iile privind ter ul beneficiar Beneficiarul trebuie s fie determinat sau, cel pu in, determinabil la data încheierii stipula iei i s existe în momentul în care promitentul trebuie s î i execute obliga ia. În caz contrar, stipula ia profit stipulantului, f a agrava îns sarcina promitentului. ART. 1.286 Acceptarea stipula iei (1) Dac ter ul beneficiar nu accept stipula ia, dreptul s u se consider a nu fi existat niciodat . (2) Stipula ia poate fi revocat cât timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant sau la promitent. Stipula ia poate fi acceptat i dup decesul stipulantului sau al promitentului. ART. 1.287 Revocarea stipula iei (1) Stipulantul este singurul îndrept it s revoce stipula ia, creditorii sau mo tenitorii s i neputând s o fac . Stipulantul nu poate îns revoca stipula ia f acordul promitentului dac acesta din urm are interesul s o execute. (2) Revocarea stipula iei produce efecte din momentul în care ajunge la promitent. Dac nu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profit stipulantului sau mo tenitorilor acestuia, f a agrava îns sarcina promitentului. ART. 1.288 Mijloacele de ap rare ale promitentului Promitentul poate opune beneficiarului numai ap rile întemeiate pe contractul care cuprinde stipula ia. IV. Simula ia ART. 1.289 Efecte între p i (1) Contractul secret produce efecte numai între p i i, dac din natura contractului ori din stipula ia p ilor nu rezult contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu universal. (2) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între p i dac nu îndepline te condi iile de fond cerute de lege pentru încheierea sa valabil . ART. 1.290 Efecte fa de ter i (1) Contractul secret nu poate fi invocat de p i, de c tre succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular i nici de c tre creditorii înstr in torului aparent împotriva ter ilor care, întemeindu-se cu bun -credin pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent.


(2) Ter ii pot invoca împotriva p ilor existen a contractului secret, atunci când acesta le vat drepturile. ART. 1.291 Raporturile cu creditorii (1) Existen a contractului secret nu poate fi opus de p i creditorilor dobânditorului aparent care, cu bun -credin , au notat începerea urm ririi silite în cartea funciar sau au ob inut sechestru asupra bunurilor care au cut obiectul simula iei. (2) Dac exist un conflict între creditorii înstr in torului aparent i creditorii dobânditorului aparent, sunt prefera i cei dintâi, în cazul în care crean a lor este anterioar contractului secret. ART. 1.292 Proba simula iei Dovada simula iei poate fi f cut de ter i sau de creditori cu orice mijloc de prob . P ile pot dovedi i ele simula ia cu orice mijloc de prob , atunci când pretind c aceasta are caracter ilicit. ART. 1.293 Actele unilaterale Dispozi iile referitoare la simula ie se aplic în mod corespunz tor i actelor juridice unilaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintre autorul actului i destinatarul s u. ART. 1.294 Actele nepatrimoniale Dispozi iile referitoare la simula ie nu se aplic actelor juridice nepatrimoniale. SEC IUNEA a 7-a Reprezentarea ART. 1.295 Temeiul reprezent rii Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hot râre judec toreasc , dup caz. ART. 1.296 Efecte Contractul încheiat de reprezentant, în limitele împuternicirii, în numele reprezentatului produce efecte direct între reprezentat i cealalt parte. ART. 1.297 Near tarea calit ii de reprezentant (1) Contractul încheiat de reprezentant în limita puterilor conferite, atunci când ter ul contractant nu cuno tea i nici nu ar fi trebuit sa cunoasc faptul c reprezentantul ac iona în aceast calitate, îi oblig numai pe reprezentant i pe ter , dac prin lege nu se prevede altfel. (2) Cu toate acestea, dac reprezentantul, atunci când contracteaz cu ter ul în limita puterilor conferite, pe seama unei întreprinderi, pretinde c este titularul acesteia, ter ul care descoper ulterior identitatea adev ratului titular poate s exercite i împotriva acestuia din urm drepturile pe care le are împotriva reprezentantului. ART. 1.298 Capacitatea p ilor În cazul reprezent rii conven ionale, atât reprezentatul, cât i reprezentantul trebuie s aib capacitatea de a încheia actul pentru care reprezentarea a fost dat . ART. 1.299 Viciile de consim mânt Contractul este anulabil atunci când consim mântul reprezentantului este viciat. Dac îns viciul de consim mânt prive te elemente stabilite de


reprezentat, contractul este anulabil numai dac voin a acestuia din urm a fost viciat . ART. 1.300 Buna-credin (1) Afar de cazul în care sunt relevante pentru elementele stabilite de reprezentat, buna sau reaua-credin , cunoa terea sau necunoa terea unei anumite împrejur ri se apreciaz în persoana reprezentantului. (2) Reprezentatul de rea-credin nu poate invoca niciodat buna-credin a reprezentantului. ART. 1.301 Forma împuternicirii Împuternicirea nu produce efecte decât dac este dat cu respectarea formelor cerute de lege pentru încheierea valabil a contractului pe care reprezentantul urmeaz s îl încheie. ART. 1.302 Justificarea puterii de a reprezenta Contractantul poate întotdeauna cere reprezentantului s fac dovada puterilor încredin ate de reprezentat i, dac reprezentarea este cuprins într-un înscris, s îi remit o copie a înscrisului, semnat pentru conformitate. ART. 1.303 Conflictul de interese Contractul încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului, atunci când conflictul era cunoscut sau trebuia s fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului. ART. 1.304 Contractul cu sine însu i i dubla reprezentare (1) Contractul încheiat de reprezentant cu sine însu i, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excep ia cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât s exclud posibilitatea unui conflict de interese. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic i în cazul dublei reprezent ri. ART. 1.305 Încetarea împuternicirii Puterea de reprezentare înceteaz prin renun area de c tre reprezentant la împuternicire sau prin revocarea acesteia de c tre reprezentat. ART. 1.306 Modificarea i revocarea împuternicirii Modificarea i revocarea împuternicirii trebuie aduse la cuno tin a ter ilor prin mijloace corespunz toare. În caz contrar, acestea nu sunt opozabile ter ilor decât dac se dovede te c ace tia le cuno teau ori puteau le cunoasc în momentul încheierii contractului. ART. 1.307 Alte cauze de încetare a puterii de a reprezenta (1) Puterea de a reprezenta înceteaz prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a reprezentatului, dac din conven ie ori din natura afacerii nu rezult contrariul. (2) Dac reprezentantul sau reprezentatul este persoan juridic , puterea de a reprezenta înceteaz la data la care persoana juridic î i înceteaz existen a. (3) În cazul deschiderii procedurii insolven ei asupra reprezentantului sau reprezentatului, puterea de a reprezenta înceteaz în condi iile prev zute de lege.


(4) Încetarea puterii de a reprezenta nu produce efecte în privin a ter ilor care, în momentul încheierii contractului, nu cuno teau i nici nu trebuiau s cunoasc aceast împrejurare. ART. 1.308 Obliga iile reprezentantului la încetarea împuternicirii (1) La încetarea puterilor încredin ate, reprezentantul este obligat s restituie reprezentatului înscrisul care constat aceste puteri. (2) Reprezentantul nu poate re ine acest înscris drept garan ie a crean elor sale asupra reprezentatului, dar poate s cear o copie a înscrisului, certificat de reprezentat, cu men iunea c puterea de reprezentare a încetat. ART. 1.309 Lipsa sau dep irea puterii de reprezentare (1) Contractul încheiat de persoana care ac ioneaz în calitate de reprezentant, îns f a avea împuternicire sau cu dep irea puterilor conferite, nu produce efecte între reprezentat i ter . (2) Dac îns , prin comportamentul s u, reprezentatul l-a determinat pe ter ul contractant s cread în mod rezonabil c reprezentantul are puterea de a-l reprezenta i c ac ioneaz în limita puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala fa de ter ul contractant de lipsa puterii de a reprezenta. ART. 1.310 R spunderea reprezentantului Cel care încheie un contract în calitate de reprezentant, neavând împuternicire ori dep ind limitele puterilor care i-au fost încredin ate, spunde pentru prejudiciile cauzate ter ului contractant care s-a încrezut, cu bun -credin , în încheierea valabil a contractului. ART. 1.311 Ratificarea (1) În cazurile prev zute la art. 1.309, cel în numele c ruia s-a încheiat contractul poate s îl ratifice, respectând formele cerute de lege pentru încheierea sa valabil . (2) Ter ul contractant poate, printr-o notificare, s acorde un termen rezonabil pentru ratificare, dup a c rui împlinire contractul nu mai poate fi ratificat. ART. 1.312 Efectele ratific rii Ratificarea are efect retroactiv, f a afecta îns drepturile dobândite de ter i între timp. ART. 1.313 Transmisiunea facult ii de a ratifica Facultatea de a ratifica se transmite mo tenitorilor. ART. 1.314 Desfiin area contractului înaintea ratific rii Ter ul contractant i cel care a încheiat contractul în calitate de reprezentant pot conveni desfiin area contractului cât timp acesta nu a fost ratificat. SEC IUNEA a 8-a Cesiunea contractului ART. 1.315 No iune (1) O parte poate s î i substituie un ter în raporturile n scute dintrun contract numai dac presta iile nu au fost înc integral executate, iar cealalt parte consimte la aceasta. (2) Sunt exceptate cazurile anume prev zute de lege.


ART. 1.316 Forma cesiunii Cesiunea contractului i acceptarea acesteia de c tre contractantul cedat trebuie încheiate în forma cerut de lege pentru validitatea contractului cedat. ART. 1.317 Momentul cesiunii (1) Dac o parte a consim it în mod anticipat ca partea cealalt s î i poat substitui un ter în raporturile n scute din contract, cesiunea produce efecte fa de acea parte din momentul în care substituirea îi este notificat ori, dup caz, din momentul în care o accept . (2) În cazul în care toate elementele contractului rezult dintr-un înscris în care este cuprins clauza "la ordin" sau o alt men iune echivalent , dac prin lege nu se prevede altfel, girarea înscrisului produce efectul substituirii giratarului în toate drepturile i obliga iile girantului. (3) Dispozi iile în materie de carte funciar , precum i dispozi iile referitoare la transferul ori publicitatea anumitor categorii de bunuri mobile mân aplicabile. ART. 1.318 Liberarea cedentului (1) Cedentul este liberat de obliga iile sale fa de contractantul cedat din momentul în care substituirea î i produce efectele fa de acesta. (2) În cazul în care a declarat c nu îl libereaz pe cedent, contractantul cedat se poate îndrepta împotriva acestuia atunci când cesionarul nu î i execut obliga iile. În acest caz, contractantul cedat trebuie, sub sanc iunea pierderii dreptului de regres împotriva cedentului, s îi notifice neexecutarea obliga iilor de c tre cesionar, în termen de 15 zile de la data neexecut rii sau, dup caz, de la data la care a cunoscut faptul neexecut rii. ART. 1.319 Excep iile contractantului cedat Contractantul cedat poate opune cesionarului toate excep iile ce rezult din contract. Contractantul cedat nu poate invoca îns fa de cesionar vicii de consim mânt, precum i orice ap ri sau excep ii n scute din raporturile sale cu cedentul decât dac i-a rezervat acest drept atunci când a consim it la substituire. ART. 1.320 Obliga ia de garan ie (1) Cedentul garanteaz validitatea contractului. (2) Atunci când cedentul garanteaz executarea contractului, acesta va fi inut ca un fideiusor pentru obliga iile contractantului cedat. SEC IUNEA a 9-a Încetarea contractului ART. 1.321 Cauzele de încetare Contractul înceteaz , în condi iile legii, prin executare, acordul de voin al p ilor, denun are unilateral , expirarea termenului, îndeplinirea sau, dup caz, neîndeplinirea condi iei, imposibilitate fortuit de executare, precum i din orice alte cauze prev zute de lege. ART. 1.322 Efectele încet rii La încetarea contractului p ile sunt liberate de obliga iile asumate. Ele pot fi îns inute la repararea prejudiciilor cauzate i, dup caz, la


restituirea, în natur sau prin echivalent, a presta iilor primite în urma încheierii contractului. ART. 1.323 Restituirea presta iilor Restituirea presta iilor primite se face potrivit dispozi iilor art. 1.635-1.649. CAP. II Actul juridic unilateral SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.324 No iune Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voin a autorului s u. ART. 1.325 Regimul juridic Dac prin lege nu se prevede altfel, dispozi iile legale privitoare la contracte se aplic în mod corespunz tor actelor unilaterale. ART. 1.326 Actele unilaterale supuse comunic rii (1) Actul unilateral este supus comunic rii atunci când constituie, modific sau stinge un drept al destinatarului i ori de câte ori informarea destinatarului este necesar potrivit naturii actului. (2) Dac prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face în orice modalitate adecvat , dup împrejur ri. (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dac acesta nu a luat cuno tin de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile. SEC IUNEA a 2-a Actul unilateral ca izvor de obliga ii ART. 1.327 Promisiunea unilateral (1) Promisiunea unilateral f cut cu inten ia de a se obliga independent de acceptare îl leag numai pe autor. (2) Destinatarul actului poate s refuze dreptul astfel n scut. (3) Dac autorul actului nu a stipulat expres un termen, promisiunea se consider f cut pentru o anumit durat , potrivit cu natura obliga iei i cu împrejur rile în care a fost asumat . ART. 1.328 Promisiunea public de recompens (1) Cel care promite în mod public o recompens în schimbul execut rii unei presta ii este obligat s fac plata, chiar dac presta ia a fost executat f a se cunoa te promisiunea. (2) Dac presta ia a fost executat de mai multe persoane împreun , recompensa se împarte între ele, potrivit contribu iei fiec reia la ob inerea rezultatului, iar dac aceasta nu se poate stabili, recompensa se împarte în mod egal. (3) Atunci când presta ia a fost executat separat de mai multe persoane, recompensa se cuvine aceleia care a comunicat cea dintâi rezultatul. ART. 1.329 Revocarea promisiunii publice de recompens


(1) Promisiunea poate fi revocat în aceea i form în care a fost f cut public sau într-o form echivalent . (2) Revocarea nu produce efecte fa de cel care, mai înainte de publicarea ei, a executat presta ia. (3) Dac revocarea a fost f cut f just cauz , autorul promisiunii datoreaz o desp gubire echitabil , care nu va putea dep i recompensa promis , celor care înainte de publicarea revoc rii au f cut cheltuieli în vederea execut rii presta iei. Cu toate acestea, promitentul nu datoreaz desp gubiri, dac dovede te c rezultatul cerut nu putea fi ob inut. (4) Dreptul la ac iunea în desp gubire se prescrie în termen de un an de la data public rii revoc rii. CAP. III Faptul juridic licit SEC IUNEA 1 Gestiunea de afaceri ART. 1.330 Condi ii (1) Exist gestiune de afaceri atunci când, f s fie obligat , o persoan , numit gerant, gestioneaz în mod voluntar i oportun afacerile altei persoane, numit gerat, care nu cunoa te existen a gestiunii sau, cunoscând gestiunea, nu este în m sur s desemneze un mandatar ori s se îngrijeasc în alt fel de afacerile sale. (2) Cel care, f s tie, lucreaz în interesul altuia nu este inut de obliga iile ce îi revin, potrivit legii, gerantului. El este îndrept it la restituire potrivit regulilor aplicabile îmbog irii f just cauz . (3) Nu exist gestiune de afaceri atunci când cel care administreaz afacerile unei alte persoane ac ioneaz cu inten ia de a o gratifica. ART. 1.331 Obliga ia de în tiin are Gerantul trebuie s îl în tiin eze pe gerat despre gestiunea început de îndat ce acest lucru este posibil. ART. 1.332 Continuarea gestiunii Gestiunea de afaceri îl oblig pe gerant s continue gestiunea început pân când o poate abandona f riscul vreunei pierderi ori pân când geratul, personal sau prin reprezentant, ori, dup caz, mo tenitorii acestuia sunt în sur s o preia. ART. 1.333 Continuarea gestiunii de c tre mo tenitorii gerantului Mo tenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt inu i s continue afacerile începute de acesta din urm , în acelea i condi ii ca i gerantul. ART. 1.334 Diligen a datorat de gerant (1) Gerantul este dator s se îngrijeasc de interesele geratului cu diligen a pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale. (2) Când gestiunea a urm rit s îl apere pe gerat de o pagub iminent , gerantul nu r spunde decât pentru prejudiciile cauzate geratului cu inten ie sau din culp grav . ART. 1.335 Obliga iile gerantului La încetarea gestiunii, gerantul trebuie s dea socoteal geratului i s îi remit acestuia toate bunurile ob inute cu ocazia gestiunii. ART. 1.336 Actele încheiate de gerant


(1) Gerantul care ac ioneaz în nume propriu este inut fa de ter ii cu care a contractat, f a limita dreptul oric ruia dintre ace tia de a se regresa împotriva geratului. (2) Atunci când ac ioneaz în numele geratului, gerantul nu este inut fa de ter ii cu care a contractat decât dac geratul nu este obligat fa de ace tia. ART. 1.337 Obliga iile geratului (1) Atunci când condi iile gestiunii de afaceri sunt întrunite, chiar dac rezultatul nu a fost atins, geratul trebuie s ramburseze gerantului cheltuielile necesare, precum i, în limita sporului de valoare, cheltuielile utile f cute de gerant, împreun cu dobânzile din ziua în care au fost efectuate, i s îl desp gubeasc pentru prejudiciul pe care, f culpa sa, gerantul l-a suferit din cauza gestiunii. (2) Geratul trebuie s execute i obliga iile n scute din actele necesare i utile care, în numele ori în beneficiul s u, au fost încheiate de gerant. (3) Caracterul necesar sau util al actelor i cheltuielilor se apreciaz la momentul la care gerantul le-a f cut. (4) În vederea garant rii cheltuielilor necesare, gerantul are dreptul de a cere instan ei, în urma unei expertize dispuse de aceasta cu procedura prev zut de lege pentru ordonan a pre edin ial , înscrierea în cartea funciar a unei ipoteci legale, în condi iile legii. ART. 1.338 Împotrivirea beneficiarului gestiunii (1) Cel care începe sau continu o gestiune, cunoscând sau trebuind s cunoasc împotrivirea titularului afacerii, poate cere numai restituirea cheltuielilor necesare. În acest caz, instan a, la cererea titularului afacerii, poate acorda un termen pentru executarea obliga iei de restituire. (2) Cel care ignor împotrivirea titularului este r spunz tor pentru prejudiciile cauzate chiar i din cea mai u oar culp . ART. 1.339 Gestiunea inoportun Actele i cheltuielile care, f a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioada gestiunii îl oblig pe gerat la restituire numai în sura în care i-au procurat vreun avantaj. ART. 1.340 Ratificarea gestiunii În privin a actelor juridice, gestiunea ratificat produce, de la data când a fost început , efectele unui mandat. SEC IUNEA a 2-a Plata nedatorat ART. 1.341 No iune (1) Cel care pl te te f a datora are dreptul la restituire. (2) Nu este supus restituirii ceea ce s-a pl tit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri. (3) Se prezum , pân la proba contrar , c plata s-a f cut cu inten ia de a stinge o datorie proprie. ART. 1.342 Plata primit cu bun -credin de creditor (1) Restituirea nu poate fi dispus atunci când, în urma pl ii, cel care a primit-o cu bun -credin a l sat s se împlineasc termenul de prescrip ie ori s-a lipsit, în orice mod, de titlul s u de crean sau a renun at la garan iile crean ei.


(2) În acest caz, cel care a pl tit are drept de regres împotriva adev ratului debitor în temeiul subroga iei legale în drepturile creditorului pl tit. ART. 1.343 Restituirea pl ii anticipate Ceea ce debitorul a pl tit înainte de împlinirea termenului suspensiv nu se poate restitui decât atunci când plata s-a f cut prin dol sau violen . De asemenea, este supus restituirii i plata f cut înainte de îndeplinirea condi iei suspensive. ART. 1.344 Reguli aplicabile restituirii Restituirea pl ii nedatorate se face potrivit dispozi iilor art. 1.6351.649. SEC IUNEA a 3-a Îmbog irea f

just

cauz

ART. 1.345 Condi ii Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbog it f just cauz în detrimentul altuia este obligat la restituire, în m sura pierderii patrimoniale suferite de cealalt persoan , dar f a fi inut dincolo de limita propriei sale îmbog iri. ART. 1.346 Îmbog irea justificat Îmbog irea este justificat atunci când rezult : a) din executarea unei obliga ii valabile; b) din neexercitarea de c tre cel p gubit a unui drept contra celui îmbog it; c) dintr-un act îndeplinit de cel p gubit în interesul s u personal i exclusiv, pe riscul s u ori, dup caz, cu inten ia de a gratifica. ART. 1.347 Condi iile i întinderea restituirii (1) Restituirea nu este datorat decât dac îmbog irea subzist la data sesiz rii instan ei. (2) Cel care s-a îmbog it este obligat la restituire, în condi iile prev zute la art. 1.639 i urm toarele. ART. 1.348 Caracterul subsidiar Cererea de restituire nu poate fi admis , dac cel prejudiciat are dreptul la o alt ac iune pentru a ob ine ceea ce îi este datorat. CAP. IV R spunderea civil SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.349 R spunderea delictual (1) Orice persoan are îndatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau obiceiul locului le impune i s nu aduc atingere, prin ac iunile ori inac iunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discern mânt, încalc aceast îndatorire r spunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s le repare integral.


(3) În cazurile anume prev zute de lege, o persoan este obligat s repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum i de ruina edificiului. (4) R spunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabile te prin lege special . ART. 1.350 R spunderea contractual (1) Orice persoan trebuie s î i execute obliga iile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, f justificare, nu î i îndepline te aceast îndatorire, ea este r spunz toare de prejudiciul cauzat celeilalte p i i este obligat repare acest prejudiciu, în condi iile legii. (3) Dac prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre p i nu poate înl tura aplicarea regulilor r spunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile. SEC IUNEA a 2-a Cauze exoneratoare de r spundere ART. 1.351 For a major i cazul fortuit (1) Dac legea nu prevede altfel sau p ile nu convin contrariul, spunderea este înl turat atunci când prejudiciul este cauzat de for major sau de caz fortuit. (2) For a major este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil i inevitabil. (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prev zut i nici împiedicat de c tre cel care ar fi fost chemat s r spund dac evenimentul nu s-ar fi produs. (4) Dac , potrivit legii, debitorul este exonerat de r spundere contractual pentru un caz fortuit, el este, de asemenea, exonerat i în caz de for major . ART. 1.352 Fapta victimei sau a ter ului Fapta victimei înse i i fapta ter ului înl tur r spunderea chiar dac nu au caracteristicile for ei majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, îns numai în cazurile în care, potrivit legii sau conven iei p ilor, cazul fortuit este exonerator de r spundere. ART. 1.353 Exerci iul drepturilor Cel care cauzeaz un prejudiciu prin chiar exerci iul drepturilor sale nu este obligat s îl repare, cu excep ia cazului în care dreptul este exercitat abuziv. ART. 1.354 Alte cauze de exonerare Victima nu poate ob ine repararea prejudiciului cauzat de persoana care ia acordat ajutor în mod dezinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s-a folosit cu titlu gratuit decât dac dovede te inten ia sau culpa grav a celui care, potrivit legii, ar fi fost chemat s r spund . ART. 1.355 Clauze privind r spunderea (1) Nu se poate exclude sau limita, prin conven ii sau acte unilaterale, spunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapt s vâr it cu inten ie sau din culp grav . (2) Sunt valabile clauzele care exclud r spunderea pentru prejudiciile cauzate, printr-o simpl impruden sau neglijen , bunurilor victimei.


(3) R spunderea pentru prejudiciile cauzate integrit ii fizice sau psihice ori s ii nu poate fi înl turat ori diminuat decât în condi iile legii. (4) Declara ia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea îns i, renun area victimei la dreptul de a ob ine plata desp gubirilor. ART. 1.356 Anun uri privitoare la r spundere (1) Un anun care exclude sau limiteaz r spunderea contractual , indiferent dac este adus ori nu la cuno tin a publicului, nu are niciun efect decât dac acela care îl invoc face dovada c cel prejudiciat cuno tea existen a anun ului la momentul încheierii contractului. (2) Printr-un anun nu poate fi exclus sau limitat r spunderea delictual pentru prejudiciile cauzate victimei. Un asemenea anun poate avea îns valoarea semnal rii unui pericol, fiind aplicabile, dup împrejur ri, dispozi iile art. 1.371 alin. (1). SEC IUNEA a 3-a R spunderea pentru fapta proprie ART. 1.357 Condi iile r spunderii (1) Cel care cauzeaz altuia un prejudiciu printr-o fapt ilicit , vâr it cu vinov ie, este obligat s îl repare. (2) Autorul prejudiciului r spunde pentru cea mai u oar culp . ART. 1.358 Criterii particulare de apreciere a vinov iei Pentru aprecierea vinov iei se va ine seama de împrejur rile în care s-a produs prejudiciul, str ine de persoana autorului faptei, precum i, dac este cazul, de faptul c prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi. ART. 1.359 Repararea prejudiciului constând în v marea unui interes Autorul faptei ilicite este obligat s repare prejudiciul cauzat i când acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dac interesul este legitim, serios i, prin felul în care se manifest , creeaz aparen a unui drept subiectiv. ART. 1.360 Legitima ap rare (1) Nu datoreaz desp gubire cel care, fiind în legitim ap rare, a cauzat agresorului un prejudiciu. (2) Cu toate acestea, va putea fi obligat la plata unei indemniza ii adecvate i echitabile cel care a s vâr it o infrac iune prin dep irea limitelor legitimei ap ri. ART. 1.361 Starea de necesitate Cel care, aflat în stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se ap ra pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau pericol iminent este obligat s repare prejudiciul cauzat, potrivit regulilor aplicabile îmbog irii f just cauz . ART. 1.362 Obliga ia ter ului de reparare a prejudiciului Dac , în cazurile prev zute la art. 1.360 alin. (2) i art. 1.361, fapta gubitoare a fost s vâr it în interesul unei ter e persoane, cel prejudiciat se va îndrepta împotriva acesteia în temeiul îmbog irii f just cauz . ART. 1.363 Divulgarea secretului comercial


O persoan se poate exonera de r spundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dovedind c divulgarea a fost impus de împrejur ri grave ce priveau s tatea sau siguran a public . ART. 1.364 Îndeplinirea unei activit i impuse ori permise de lege Îndeplinirea unei activit i impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu îl exonereaz de r spundere pe cel care putea s î i dea seama de caracterul ilicit al faptei sale s vâr ite în asemenea împrejur ri. ART. 1.365 Efectele hot rârii penale Instan a civil nu este legat de dispozi iile legii penale i nici de hot rârea definitiv de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce prive te existen a prejudiciului ori a vinov iei autorului faptei ilicite. ART. 1.366 R spunderea minorului i a celui pus sub interdic ie judec toreasc (1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau persoana pus sub interdic ie judec toreasc nu r spunde de prejudiciul cauzat, dac nu se dovede te discern mântul s u la data s vâr irii faptei. (2) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani r spunde de prejudiciul cauzat, în afar de cazul în care dovede te c a fost lipsit de discern mânt la data s vâr irii faptei. ART. 1.367 R spunderea altor persoane lipsite de discern mânt (1) Cel care a cauzat un prejudiciu nu este r spunz tor dac în momentul în care a s vâr it fapta p gubitoare era într-o stare, chiar vremelnic , de tulburare a min ii care l-a pus în neputin de a- i da seama de urm rile faptei sale. (2) Cu toate acestea, cel care a cauzat prejudiciul este r spunz tor, dac starea vremelnic de tulburare a min ii a fost provocat de el însu i, prin be ia produs de alcool, de stupefiante sau de alte substan e. ART. 1.368 Obliga ia subsidiar de indemnizare a victimei (1) Lipsa discern mântului nu îl scute te pe autorul prejudiciului de plata unei indemniza ii c tre victim ori de câte ori nu poate fi angajat spunderea persoanei care avea, potrivit legii, îndatorirea de a-l supraveghea. (2) Indemniza ia va fi stabilit într-un cuantum echitabil, inându-se seama de starea patrimonial a p ilor. ART. 1.369 R spunderea altor persoane (1) Cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul s cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel s îl pricinuiasc sau, cu bun tiin , a inuit bunuri ce proveneau dintr-o fapt ilicit ori a tras foloase din prejudicierea altuia r spunde solidar cu autorul faptei. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic i în privin a celui care, în orice fel, a împiedicat ori a întârziat chemarea în judecat a autorului faptei ilicite. ART. 1.370 Imposibilitatea de individualizare a autorului faptei ilicite Dac prejudiciul a fost cauzat prin ac iunea simultan sau succesiv a mai multor persoane, f s se poat stabili c a fost cauzat sau, dup caz, c nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor spunde solidar fa de victim . ART. 1.371 Vinov ia comun . Pluralitatea de cauze (1) În cazul în care victima a contribuit cu inten ie sau din culp la cauzarea ori la m rirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte,


de i putea s o fac , cel chemat s r spund va fi inut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic i în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta s vâr it de autor, cu inten ie sau din culp , cât i for a major , cazul fortuit ori fapta ter ului pentru care autorul nu este obligat s r spund . SEC IUNEA a 4-a R spunderea pentru fapta altuia ART. 1.372 R spunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdic ie (1) Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hot râri judec tore ti este obligat s supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdic ie r spunde de prejudiciul cauzat altuia de c tre aceste din urme persoane. (2) R spunderea subzist chiar în cazul când f ptuitorul, fiind lipsit de discern mânt, nu r spunde pentru fapta proprie. (3) Cel obligat la supraveghere este exonerat de r spundere numai dac dovede te c nu a putut împiedica fapta prejudiciabil . În cazul p rin ilor sau, dup caz, al tutorilor, dovada se consider a fi f cut numai dac ei probeaz c fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care i-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exerci iul autorit ii rinte ti. ART. 1.373 R spunderea comiten ilor pentru prepu i (1) Comitentul este obligat s repare prejudiciul cauzat de prepu ii s i ori de câte ori fapta s vâr it de ace tia are leg tur cu atribu iile sau cu scopul func iilor încredin ate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercit direc ia, supravegherea i controlul asupra celui care îndepline te anumite func ii sau îns rcin ri în interesul s u ori al altuia. (3) Comitentul nu r spunde dac dovede te c victima cuno tea sau, dup împrejur ri, putea s cunoasc , la data s vâr irii faptei prejudiciabile, c prepusul a ac ionat f nicio leg tur cu atribu iile sau cu scopul func iilor încredin ate. ART. 1.374 Corela ia formelor de r spundere pentru fapta altei persoane (1) P rin ii nu r spund dac fac dovada c sunt îndeplinite cerin ele spunderii persoanei care avea obliga ia de supraveghere a minorului. (2) Nicio alt persoan , în afara comitentului, nu r spunde pentru fapta prejudiciabil s vâr it de minorul care avea calitatea de prepus. Cu toate acestea, în cazul în care comitentul este p rintele minorului care a s vâr it fapta ilicit , victima are dreptul de a opta asupra temeiului r spunderii. SEC IUNEA a 5-a R spunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri ART. 1.375 R spunderea pentru prejudiciile cauzate de animale Proprietarul unui animal sau cel care se serve te de el r spunde, independent de orice culp , de prejudiciul cauzat de animal, chiar dac a sc pat de sub paza sa. ART. 1.376 R spunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri (1) Oricine este obligat s repare, independent de orice culp , prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.

acesta


(2) Dispozi iile alin. (1) sunt aplicabile i în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina repar rii tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a c rui fapt culpabil întrune te, fa de ceilal i, condi iile for ei majore. ART. 1.377 No iunea de paz În în elesul dispozi iilor art. 1.375 i 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispozi ii legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercit în mod independent controlul i supravegherea asupra animalului sau a lucrului i se serve te de acesta în interes propriu. ART. 1.378 R spunderea pentru ruina edificiului Proprietarul unui edificiu sau al unei construc ii de orice fel este obligat s repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor i din ele, dac aceasta este urmarea lipsei de între inere sau a unui viciu de construc ie. ART. 1.379 Alte cazuri de r spundere (1) Cel care ocup un imobil, chiar f niciun titlu, r spunde pentru prejudiciul cauzat prin c derea sau aruncarea din imobil a unui lucru. (2) Dac , în cazul prev zut la alin. (1), sunt îndeplinite i condi iile spunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, victima are un drept de op iune în vederea repar rii prejudiciului. ART. 1.380 Cauze de exonerare În cazurile prev zute la art. 1.375, 1.376, 1.378 i 1.379 nu exist obliga ie de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înse i ori a unui ter sau este urmarea unui caz de for major . SEC IUNEA a 6-a Repararea prejudiciului în cazul r spunderii delictuale ART. 1.381 Obiectul repara iei (1) Orice prejudiciu d dreptul la repara ie. (2) Dreptul la repara ie se na te din ziua cauz rii prejudiciului, chiar dac acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3) Dreptului la repara ie îi sunt aplicabile, de la data na terii sale, toate dispozi iile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea i stingerea obliga iilor. ART. 1.382 R spunderea solidar Cei care r spund pentru o fapt prejudiciabil sunt inu i solidar la repara ie fa de cel prejudiciat. ART. 1.383 Raporturile dintre debitori Între cei care r spund solidar, sarcina repara iei se împarte propor ional în m sura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu inten ia sau cu gravitatea culpei fiec ruia, dac aceast participare nu poate fi stabilit . În cazul în care nici astfel nu se poate împ i sarcina repara iei, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului. ART. 1.384 Dreptul de regres


(1) Cel care r spunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excep ia cazului în care acesta din urm nu este r spunz tor pentru prejudiciul cauzat. (2) Când cel care r spunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finan elor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciar , împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, în m sura în care acesta din urm este r spunz tor, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu. (3) Dac prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind spunz tor pentru fapta uneia dintre ele, a pl tit desp gubirea se poate întoarce i împotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dac va fi cazul, împotriva celor care r spund pentru acestea. În toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce dep te partea ce revine persoanei pentru care se r spunde i nu poate dep i partea din desp gubire ce revine fiec reia dintre persoanele împotriva c rora se exercit regresul. (4) În toate cazurile, cel care exercit regresul nu poate recupera partea din desp gubire care corespunde propriei sale contribu ii la cauzarea prejudiciului. ART. 1.385 Întinderea repara iei (1) Prejudiciul se repar integral, dac prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda desp gubiri i pentru un prejudiciu viitor dac producerea lui este neîndoielnic . (3) Desp gubirea trebuie s cuprind pierderea suferit de cel prejudiciat, câ tigul pe care în condi ii obi nuite el ar fi putut s îl realizeze i de care a fost lipsit, precum i cheltuielile pe care le-a f cut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) Dac fapta ilicit a determinat i pierderea ansei de a ob ine un avantaj sau de a evita o pagub , repara ia va fi propor ional cu probabilitatea ob inerii avantajului ori, dup caz, a evit rii pagubei, inând cont de împrejur ri i de situa ia concret a victimei. ART. 1.386 Formele repara iei (1) Repararea prejudiciului se face în natur , prin restabilirea situa iei anterioare, iar dac aceasta nu este cu putin ori dac victima nu este interesat de repara ia în natur , prin plata unei desp gubiri, stabilite prin acordul p ilor sau, în lips , prin hot râre judec toreasc . (2) La stabilirea desp gubirii se va avea în vedere, dac prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului. (3) Dac prejudiciul are un caracter de continuitate, desp gubirea se acord sub form de presta ii periodice. (4) În cazul prejudiciului viitor, desp gubirea, indiferent de forma în care s-a acordat, va putea fi sporit , redus sau suprimat , dac , dup stabilirea ei, prejudiciul s-a m rit, s-a mic orat ori a încetat. ART. 1.387 V marea integrit ii corporale sau a s ii (1) În caz de v mare a integrit ii corporale sau a s ii unei persoane, desp gubirea trebuie s cuprind , în condi iile art. 1.388 i 1.389, dup caz, echivalentul câ tigului din munc de care cel p gubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat s îl dobândeasc , prin efectul pierderii sau reducerii capacit ii sale de munc . În afar de aceasta, desp gubirea trebuie acopere cheltuielile de îngrijire medical i, dac va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de via ale celui p gubit, precum i orice alte prejudicii materiale. (2) Desp gubirea pentru pierderea sau nerealizarea câ tigului din munc se acord , inându-se seama i de sporirea nevoilor de via ale celui


prejudiciat, sub form de presta ii b ne ti periodice. La cererea victimei, instan a va putea acorda desp gubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale. (3) În toate cazurile, instan a va putea acorda celui p gubit o desp gubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente. ART. 1.388 Stabilirea pierderii i a nerealiz rii câ tigului din munc (1) Desp gubirea pentru pierderea sau nerealizarea câ tigului din munc se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din munc al celui p gubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacit ii sale de munc ori, în lips , pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, inânduse seama de calificarea profesional pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea preg tirii pe care era în curs s o primeasc . (2) Cu toate acestea, dac cel p gubit face dovada posibilit ii ob inerii unui venit din munc mai mare în baza unui contract încheiat în ultimul an, iar acesta nu a fost pus în executare, se va ine seama în stabilirea desp gubirii de aceste venituri. (3) Dac cel p gubit nu avea o calificare profesional i nici nu era în curs s o primeasc , desp gubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie. ART. 1.389 V marea minorului (1) Dac cel care a suferit v marea integrit ii corporale sau a ii este un minor, desp gubirea stabilit potrivit prevederilor art. 1.388 alin. (1) va fi datorat de la data când, în mod normal, minorul i-ar fi terminat preg tirea profesional pe care o primea. (2) Pân la acea dat , dac minorul avea un câ tig la momentul v rii, desp gubirea se va stabili pe baza câ tigului de care a fost lipsit, iar dac nu avea un câ tig, potrivit dispozi iilor art. 1.388, care se aplic în mod corespunz tor. Aceast din urm desp gubire va fi datorat de la data când minorul a împlinit vârsta prev zut de lege pentru a putea fi parte într-un raport de munc . ART. 1.390 Persoana îndrept it la desp gubire în caz de deces (1) Desp gubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndrept i, potrivit legii, la între inere din partea celui decedat. (2) Cu toate acestea, instan a, inând seama de împrejur ri, poate acorda desp gubire i celui c ruia victima, f a fi obligat de lege, îi presta între inere în mod curent. (3) La stabilirea desp gubirii se va ine seama de nevoile celui p gubit, precum i de veniturile pe care, în mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat desp gubirea. Dispozi iile art. 1.387-1.389 se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.391 Repararea prejudiciului nepatrimonial (1) În caz de v mare a integrit ii corporale sau a s ii, poate fi acordat i o desp gubire pentru restrângerea posibilit ilor de via familial i social . (2) Instan a judec toreasc va putea, de asemenea, s acorde desp gubiri ascenden ilor, descenden ilor, fra ilor, surorilor i so ului, pentru durerea încercat prin moartea victimei, precum i oric rei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existen a unui asemenea prejudiciu. (3) Dreptul la desp gubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalit ii oric rui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzac ie sau printr-o hot râre judec toreasc definitiv .


(4) Dreptul la desp gubire, recunoscut potrivit dispozi iilor prezentului articol, nu trece la mo tenitori. Ace tia îl pot îns exercita, dac ac iunea a fost pornit de defunct. (5) Dispozi iile art. 253-256 r mân aplicabile. ART. 1.392 Cheltuieli de îngrijire a s ii. Cheltuieli de înmormântare Cel care a f cut cheltuieli pentru îngrijirea s ii victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care r spunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli. ART. 1.393 Desp gubirea în raport cu ajutorul i pensia (1) Dac în cadrul asigur rilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, repara ia este datorat numai în m sura în care paguba suferit prin v mare sau moarte dep te ajutorul ori pensia. (2) Cât timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordat sau, dup caz, refuzat celui p gubit, instan a nu îl poate obliga pe cel chemat s r spund decât la o desp gubire provizorie, în condi iile dispozi iilor art. 1.387 alin. (3). ART. 1.394 Prorogarea termenului prescrip iei În toate cazurile în care desp gubirea deriv dintr-un fapt supus de legea penal unei prescrip ii mai lungi decât cea civil , termenul de prescrip ie a spunderii penale se aplic i dreptului la ac iunea în r spundere civil . ART. 1.395 Suspendarea prescrip iei Prescrip ia dreptului la ac iune cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin v marea integrit ii corporale sau a s ii ori prin decesul unei persoane este suspendat pân la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigur rilor sociale, celui îndrept it la repara ie. TITLUL III Modalit ile obliga iilor CAP. I Dispozi ii generale ART. 1.396 Categorii de obliga ii (1) Obliga iile pot fi pure i simple, obliga ii simple sau afectate de modalit i. (2) Obliga iile pure i simple nu sunt susceptibile de modalit i. ART. 1.397 Obliga ii simple (1) Obliga ia simpl nu este afectat de termen sau condi ie i poate fi executat imediat, din proprie ini iativ sau la cererea creditorului. (2) Obliga ia este simpl , iar nu condi ional , dac eficacitatea sau desfiin area ei depinde de un eveniment care, f ca p ile s tie, avusese deja loc în momentul în care debitorul s-a obligat sub condi ie. ART. 1.398 Obliga ii afectate de modalit i Obliga iile pot fi afectate de termen sau condi ie. CAP. II Condi ia ART. 1.399 Obliga ia condi ional


Este afectat de condi ie obliga ia a c rei eficacitate sau desfiin are depinde de un eveniment viitor i nesigur. ART. 1.400 Condi ia suspensiv Condi ia este suspensiv atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obliga iei. ART. 1.401 Condi ia rezolutorie (1) Condi ia este rezolutorie atunci când îndeplinirea ei determin desfiin area obliga iei. (2) Pân la proba contrar , condi ia se prezum a fi rezolutorie ori de câte ori scaden a obliga iilor principale preced momentul la care condi ia sar putea îndeplini. ART. 1.402 Condi ia imposibil , ilicit sau imoral Condi ia imposibil , contrar legii sau bunelor moravuri este considerat nescris , iar dac este îns i cauza contractului, atrage nulitatea absolut a acestuia. ART. 1.403 Condi ia pur potestativ Obliga ia contractat sub o condi ie suspensiv ce depinde exclusiv de voin a debitorului nu produce niciun efect. ART. 1.404 Constatarea îndeplinirii condi iei (1) Îndeplinirea condi iei se apreciaz dup criteriile stabilite de p i sau pe care acestea este probabil s le fi avut în vedere dup împrejur ri. (2) Când obliga ia este contractat sub condi ia producerii unui eveniment într-un anumit termen, condi ia este socotit neîndeplinit dac termenul s-a împlinit f ca evenimentul s se produc . În lipsa unui termen, condi ia se consider neîndeplinit numai atunci când este sigur c evenimentul nu se va produce. (3) Atunci când obliga ia este contractat sub condi ia c un eveniment nu se va produce într-un anumit termen, condi ia se consider îndeplinit dac este sigur c evenimentul nu se va produce. În lipsa unui termen, condi ia nu se consider îndeplinit decât atunci când este sigur c evenimentul nu se va produce. (4) Partea interesat poate cere oricând instan ei s constate îndeplinirea sau neîndeplinirea condi iei. ART. 1.405 Determinarea îndeplinirii sau neîndeplinirii condi iei (1) Condi ia se consider îndeplinit dac debitorul obligat sub aceast condi ie împiedic realizarea ei. (2) Condi ia se consider neîndeplinit dac partea interesat de îndeplinirea condi iei determin , cu rea-credin , realizarea evenimentului. ART. 1.406 Renun area la condi ie (1) Partea în al c rei interes exclusiv a fost stipulat condi ia este liber s renun e unilateral la aceasta atât timp cât condi ia nu s-a îndeplinit. (2) Renun area la condi ie face ca obliga ia s fie simpl . ART. 1.407 Efectele îndeplinirii condi iei (1) Condi ia îndeplinit este prezumat a produce efecte retroactiv, din momentul încheierii contractului, dac din voin a p ilor, natura contractului ori dispozi iile legale nu rezult contrariul.


(2) În cazul contractelor cu executare continu sau succesiv afectate de o condi ie rezolutorie, îndeplinirea acesteia, în lipsa unei stipula ii contrare, nu are niciun efect asupra presta iilor deja executate. (3) Atunci când condi ia suspensiv produce efecte retroactive, în caz de îndeplinire, debitorul este obligat la executare ca i cum obliga ia ar fi fost simpl . Actele încheiate de proprietarul sub condi ie suspensiv sunt valabile i, în cazul îndeplinirii condi iei, produc efecte de la data încheierii lor. (4) Atunci când condi ia rezolutorie produce efecte retroactive, în caz de îndeplinire, fiecare dintre p i este obligat s restituie celeilalte presta iile pe care le-a primit în temeiul obliga iei ca i cum aceasta nu ar fi existat niciodat . Dispozi iile privitoare la restituirea presta iilor se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.408 Transmiterea obliga iei condi ionale (1) Obliga ia afectat de condi ie este transmisibil , drepturile dobânditorului fiind îns supuse aceleia i condi ii. (2) Obliga ia afectat de condi ie se poate prelua, dispozi iile art. 1.599-1.608 aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 1.409 Actele conservatorii Creditorul poate, chiar înainte de îndeplinirea condi iei, s fac orice acte de conservare a dreptului s u. ART. 1.410 Fructele culese înaintea îndeplinirii condi iei În lips de stipula ie sau prevedere legal contrar , fructele culese ori încasate înaintea îndeplinirii condi iei se cuvin proprietarului sub condi ie rezolutorie. CAP. III Termenul ART. 1.411 Obliga ia afectat de termen (1) Obliga ia este afectat de termen atunci când executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor i sigur. (2) Termenul poate fi stabilit de p i sau de instan ori prev zut de lege. ART. 1.412 Categorii de termene (1) Termenul este suspensiv atunci când, pân la împlinirea lui, este amânat scaden a obliga iei. (2) Termenul este extinctiv atunci când, la împlinirea lui, obliga ia se stinge. ART. 1.413 Beneficiul termenului (1) Termenul profit debitorului, afar de cazul când din lege, din voin a ilor sau din împrejur ri rezult c a fost stipulat în favoarea creditorului sau a ambelor p i. (2) Cel ce are beneficiul exclusiv al termenului poate renun a oricând la acesta, f consim mântul celeilalte p i. ART. 1.414 Efectul termenului suspensiv Ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia, dar ceea ce s-a executat de bun voie i în cuno tin de cauz înainte de împlinirea termenului nu este supus restituirii. ART. 1.415


Stabilirea judiciar a termenului (1) Atunci când p ile convin s amâne stabilirea termenului sau las uneia dintre ele sarcina de a-l stabili i când, dup o durat rezonabil de timp, termenul nu a fost înc stabilit, instan a poate, la cererea uneia dintre p i, s fixeze termenul inând seama de natura obliga iei, de situa ia p ilor i de orice alte împrejur ri. (2) Instan a poate, de asemenea, s fixeze termenul atunci când, prin natura sa, obliga ia presupune un termen i nu exist nicio conven ie prin care acesta s poat fi determinat. (3) Cererea pentru stabilirea termenului se solu ioneaz potrivit regulilor aplicabile ordonan ei pre edin iale, fiind supus prescrip iei, care începe s curg de la data încheierii contractului. ART. 1.416 Calculul termenelor Calculul termenelor, indiferent de durata i izvorul lor, se face potrivit regulilor stabilite în titlul III din cartea a VI-a. ART. 1.417 Dec derea din beneficiul termenului (1) Debitorul decade din beneficiul termenului dac se afl în stare de insolvabilitate sau, dup caz, de insolven declarat în condi iile legii, precum i atunci când, cu inten ie sau dintr-o culp grav , diminueaz prin fapta sa garan iile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garan iile promise. (2) În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezult din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, execut rii silite, fa de valoarea total a datoriilor exigibile. Dac prin lege nu se prevede altfel, aceast stare se constat de instan , care, în acest scop, poate ine seama de anumite împrejur ri, precum dispari ia intempestiv a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declan area împotriva sa a unei proceduri de executare silit i altele asemenea. (3) Dec derea din beneficiul termenului poate fi cerut i atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situa ia de a nu mai satisface o condi ie considerat esen ial de creditor la data încheierii contractului. În acest caz, este necesar s se fi stipulat expres caracterul esen ial al condi iei i posibilitatea sanc iunii dec derii, precum i s fi existat un interes legitim pentru creditor s considere condi ia respectiv drept esen ial . ART. 1.418 Exigibilitatea anticipat Renun area la termen sau dec derea din beneficiul termenului face ca obliga ia s devin de îndat exigibil . ART. 1.419 Inopozabilitatea dec derii din termen Dec derea din beneficiul termenului a unui debitor, chiar solidar, nu este opozabil celorlal i codebitori. ART. 1.420 Nerealizarea evenimentului Dac un eveniment pe care p ile îl consider ca fiind un termen nu se realizeaz , obliga ia devine exigibil în ziua în care evenimentul ar fi trebuit în mod normal s se produc . În acest caz, sunt aplicabile prevederile prezentului capitol. TITLUL IV Obliga iile complexe CAP. I Obliga iile divizibile

i obliga iile indivizibile


ART. 1.421 Categorii Obliga iile pot fi divizibile sau indivizibile. ART. 1.422 Obliga ia divizibil (1) Obliga ia este divizibil între mai mul i debitori atunci când ace tia sunt obliga i fa de creditor la aceea i presta ie, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns la executarea obliga iei decât separat i în limita p ii sale din datorie. (2) Obliga ia este divizibil între mai mul i creditori atunci când fiecare dintre ace tia nu poate s cear de la debitorul comun decât executarea p ii sale din crean . ART. 1.423 Prezum ia de egalitate Dac prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obliga ii divizibile sunt inu i fa de creditor în p i egale. Aceast regul se aplic , în mod similar, i în privin a creditorilor. ART. 1.424 Prezum ia de divizibilitate. Excep ii Obliga ia este divizibil de plin drept, cu excep ia cazului în care indivizibilitatea a fost stipulat în mod expres ori obiectul obliga iei nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare material sau intelectual . ART. 1.425 Efectele obliga iei indivizibile (1) Obliga ia indivizibil nu se divide între debitori, între creditori i nici între mo tenitorii acestora. (2) Fiecare dintre debitori sau dintre mo tenitorii acestora poate fi constrâns separat la executarea întregii obliga ii i, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre mo tenitorii acestora poate cere executarea integral . ART. 1.426 Solidaritatea i indivizibilitatea (1) Solidaritatea debitorilor sau creditorilor nu atrage, prin ea îns i, indivizibilitatea obliga iilor. (2) În lips de stipula ie contrar , creditorii i debitorii unei obliga ii indivizibile nu sunt lega i solidar. ART. 1.427 Divizibilitatea obliga iei între mo tenitori Obliga ia divizibil prin natura ei care nu are decât un singur debitor i un singur creditor trebuie s fie executat între ace tia ca i cum ar fi indivizibil , îns ea r mâne divizibil între mo tenitorii fiec ruia dintre ei. ART. 1.428 Executarea în natur Când executarea obliga iei indivizibile are loc în natur , fiecare creditor nu poate cere i primi presta ia datorat decât în întregime. ART. 1.429 Restituirea presta iilor Obliga ia de restituire a presta iilor efectuate în temeiul unei obliga ii indivizibile este divizibil , afar de cazul în care indivizibilitatea obliga iei de restituire rezult din chiar natura ei. ART. 1.430 Daunele-interese (1) Obliga ia de a executa prin echivalent o obliga ie indivizibil este divizibil .


(2) Daunele-interese suplimentare nu pot fi cerute decât debitorului vinovat de neexecutarea obliga iei. Ele se cuvin creditorilor numai în propor ie cu partea din crean ce revine fiec ruia dintre ei. ART. 1.431 Existen a mai multor creditori (1) Creditorii i debitorii unei obliga ii indivizibile nu sunt prezuma i a- i fi încredin at reciproc puterea de a ac iona pentru ceilal i în privin a crean ei. (2) Nova ia, remiterea de datorie, compensa ia ori confuziunea consim it sau care opereaz fa de un creditor nu stinge obliga ia decât pentru partea din crean ce revine acestuia. Fa de ceilal i creditori, debitorul r mâne obligat pentru tot. (3) Debitorul care a pl tit celorlal i creditori este îndrept it s primeasc de la ace tia echivalentul p ii din obliga ie cuvenite creditorului care a consim it la stingerea crean ei sau fa de care aceasta a operat. ART. 1.432 Existen a mai multor debitori (1) Nova ia, remiterea de datorie, compensa ia ori confuziunea consim it sau care opereaz în privin a unui debitor stinge obliga ia indivizibil i îi libereaz pe ceilal i debitori, ace tia r mânând îns inu i s pl teasc celui dintâi echivalentul p ilor lor. (2) Creditorul poate s cear oric ruia dintre debitori executarea întregii obliga ii, oricare ar fi partea din obliga ie ce revine acestuia. Creditorul poate, de asemenea, s cear ca to i debitorii s efectueze plata în acela i timp. (3) Debitorul chemat în judecat pentru totalitatea obliga iei poate cere un termen pentru a-i introduce în cauz pe ceilal i debitori, cu excep ia cazului în care presta ia nu poate fi realizat decât de cel chemat în judecat , care, în acest caz, poate fi obligat s execute singur întreaga presta ie, având îns drept de regres împotriva celorlal i debitori. (4) Punerea în întârziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte împotriva celorlal i debitori. (5) Îndat ce cauza indivizibilit ii înceteaz , obliga ia devine divizibil . ART. 1.433 Prescrip ia (1) Suspendarea prescrip iei fa de unul dintre creditorii sau debitorii unei obliga ii indivizibile produce efecte i fa de ceilal i. (2) Tot astfel, întreruperea prescrip iei în privin a unuia dintre creditorii sau debitorii unei obliga ii indivizibile produce efecte i fa de ceilal i. CAP. II Obliga iile solidare SEC IUNEA 1 Obliga iile solidare între creditori ART. 1.434 Solidaritatea dintre creditori (1) Obliga ia solidar confer fiec rui creditor dreptul de a cere executarea întregii obliga ii i de a da chitan liberatorie pentru tot. (2) Executarea obliga iei în beneficiul unuia dintre creditorii solidari îl libereaz pe debitor în privin a celorlal i creditori solidari. ART. 1.435 Izvorul solidarit ii


Solidaritatea dintre creditori nu exist decât dac este stipulat în mod expres. ART. 1.436 Reprezentarea reciproc a creditorilor (1) Creditorii solidari sunt prezuma i a- i fi încredin at reciproc puterea de a ac iona pentru gestionarea i satisfacerea interesului lor comun. (2) Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consim i la reducerea ori înl turarea drepturilor, accesoriilor sau beneficiilor crean ei ori ar prejudicia în orice alt mod interesele celorlal i creditori sunt inopozabile acestora din urm . (3) Hot rârea judec toreasc ob inut de unul dintre creditori împotriva debitorului comun profit i celorlal i creditori. (4) Hot rârea judec toreasc pronun at în favoarea debitorului comun nu poate fi invocat i împotriva creditorilor care nu au fost parte în proces. ART. 1.437 Alegerea debitorului Debitorul poate pl ti, la alegerea sa, oric ruia dintre creditorii solidari, liberându-se astfel fa de to i, îns numai atât timp cât niciunul dintre creditori nu l-a urm rit în justi ie. În acest din urm caz, debitorul nu se poate libera decât pl tind creditorului reclamant. ART. 1.438 Compensa ia Debitorul poate opune unui creditor solidar compensa ia care a operat în raport cu un alt creditor solidar, îns numai în propor ie cu partea din crean ce revine acestuia din urm . ART. 1.439 Confuziunea Dac unul dintre creditorii solidari dobânde te i calitatea de debitor, confuziunea nu stinge crean a solidar decât în propor ie cu partea din crean ce îi revine acelui creditor. Ceilal i creditori solidari î i streaz dreptul de regres împotriva creditorului în persoana c ruia a operat confuziunea, propor ional cu partea din crean ce îi revine fiec ruia dintre ei. ART. 1.440 Remiterea de datorie Remiterea de datorie consim it de unul dintre creditorii solidari nu îl libereaz pe debitor decât pentru partea din crean ce îi revine acelui creditor. ART. 1.441 Prescrip ia (1) Suspendarea prescrip iei în folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocat i de c tre ceilal i creditori solidari. (2) Întreruperea prescrip iei în privin a unuia dintre creditorii solidari profit tuturor creditorilor solidari. ART. 1.442 Divizibilitatea obliga iei între mo tenitori Obliga ia în favoarea unui creditor solidar se împarte de drept între mo tenitorii s i. SEC IUNEA a 2-a Obliga iile solidare între debitori §1. Dispozi ii generale ART. 1.443 Solidaritatea dintre debitori


Obliga ia este solidar între debitori atunci când to i sunt obliga i la aceea i presta ie, astfel încât fiecare poate s fie inut separat pentru întreaga obliga ie, iar executarea acesteia de c tre unul dintre codebitori îi libereaz pe ceilal i fa de creditor. ART. 1.444 Obliga iile solidare afectate de modalit i Exist solidaritate chiar dac debitorii sunt obliga i sub modalit i diferite. ART. 1.445 Izvoarele solidarit ii Solidaritatea dintre debitori nu se prezum . Ea nu exist decât atunci când este stipulat expres de p i ori este prev zut de lege. ART. 1.446 Prezum ie de solidaritate Solidaritatea se prezum între debitorii unei obliga ii contractate în exerci iul activit ii unei întreprinderi, dac prin lege nu se prevede altfel. §2. Efectele solidarit solidari

ii în raporturile dintre creditor

I. Efectele principale în raporturile dintre creditor solidari

i debitorii

i debitorii

ART. 1.447 Drepturile creditorului (1) Creditorul poate cere plata oric ruia dintre debitorii solidari, f ca acesta s îi poat opune beneficiul de diviziune. (2) Urm rirea pornit contra unuia dintre debitorii solidari nu îl împiedic pe creditor s se îndrepte împotriva celorlal i codebitori. Debitorul urm rit poate îns cere introducerea în cauz a celorlal i codebitori. ART. 1.448 Excep ii i ap ri contra creditorului comun (1) Debitorul solidar poate s opun creditorului toate mijloacele de ap rare care îi sunt personale, precum i pe cele care sunt comune tuturor codebitorilor. El nu poate îns folosi mijloacele de ap rare care sunt pur personale altui codebitor. (2) Debitorul solidar care, prin fapta creditorului, este lipsit de o garan ie sau de un drept pe care ar fi putut s îl valorifice prin subroga ie este liberat de datorie pân la concuren a valorii acelor garan ii sau drepturi. ART. 1.449 Prescrip ia (1) Suspendarea i întreruperea prescrip iei fa de unul dintre debitorii solidari produc efecte i fa de ceilal i codebitori. (2) Întreruperea prescrip iei fa de un mo tenitor al debitorului solidar nu produce efecte fa de ceilal i codebitori decât pentru partea acelui mo tenitor, chiar dac este vorba despre o crean ipotecar . ART. 1.450 Compensa ia (1) Compensa ia nu opereaz între creditor i un debitor solidar decât în limita p ii din datorie ce revine acestuia din urm . (2) În acest caz, ceilal i codebitori nu sunt inu i solidar decât pentru partea r mas din datorie dup ce a operat compensa ia. ART. 1.451 Remiterea de datorie


(1) Remiterea de datorie consim it unuia dintre debitorii solidari nu îi libereaz pe ceilal i codebitori, cu excep ia cazului în care creditorul declar aceasta în mod expres sau remite de bun voie debitorului originalul înscrisului sub semn tur privat constatator al crean ei. Dac unui codebitor îi este remis originalul înscrisului autentic constatator al crean ei, creditorul poate dovedi c nu a consim it remiterea de datorie decât în privin a acelui debitor. (2) Dac remiterea de datorie s-a f cut numai în favoarea unuia dintre codebitorii solidari, ceilal i r mân inu i solidar fa de creditor, dar cu sc derea p ii din datorie pentru care a operat remiterea. Cu toate acestea, ei continu s r spund pentru tot atunci când, la data remiterii de datorie, creditorul i-a rezervat în mod expres aceast posibilitate, caz în care ceilal i codebitori î i p streaz dreptul de regres împotriva debitorului beneficiar al remiterii de datorie. ART. 1.452 Confuziunea Confuziunea îi libereaz pe ceilal i codebitori solidari pentru partea aceluia care reune te în persoana sa calit ile de creditor i debitor al obliga iei solidare. ART. 1.453 Renun area la solidaritate (1) Renun area la solidaritate în privin a unuia dintre codebitorii solidari nu afecteaz existen a obliga iei solidare în raport cu ceilal i. Codebitorul solidar care beneficiaz de renun area la solidaritate r mâne inut pentru partea sa atât fa de creditor, cât i fa de ceilal i codebitori în cazul regresului acestora din urm . (2) Renun area la solidaritate trebuie s fie expres . (3) De asemenea, creditorul renun la solidaritate atunci când: a) f a- i rezerva beneficiul solidarit ii în raport cu debitorul solidar care a f cut plata, men ioneaz în chitan c plata reprezint partea acestuia din urm din obliga ia solidar . Dac plata are ca obiect numai o parte din dobânzi, renun area la solidaritate nu se întinde i asupra dobânzilor nepl tite ori asupra capitalului decât dac plata separat a dobânzilor, astfel men ionat în chitan , se face timp de 3 ani; b) îl cheam în judecat pe unul dintre codebitorii solidari pentru partea acestuia, iar cererea având acest obiect este admis . II. Efectele secundare în raporturile dintre creditor solidari

i debitorii

ART. 1.454 Imposibilitatea execut rii obliga iei în natur (1) Atunci când executarea în natur a unei obliga ii devine imposibil din fapta unuia sau mai multor debitori solidari sau dup ce ace tia au fost pu i personal în întârziere, ceilal i codebitori nu sunt libera i de obliga ia de a-i pl ti creditorului prin echivalent, îns nu r spund de daunele-interese suplimentare care i s-ar cuveni. (2) Creditorul nu poate cere daune-interese suplimentare decât codebitorilor solidari din a c ror culp obliga ia a devenit imposibil de executat în natur , precum i celor care se aflau în întârziere atunci când obliga ia a devenit imposibil de executat. ART. 1.455 Efectele hot rârii judec tore ti (1) Hot rârea judec toreasc pronun at împotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are autoritate de lucru judecat fa de ceilal i codebitori.


(2) Hot rârea judec toreasc pronun at în favoarea unuia dintre codebitorii solidari profit i celorlal i, cu excep ia cazului în care s-a întemeiat pe o cauz ce putea fi invocat numai de acel codebitor. §3. Efectele solidarit

ii în raporturile dintre debitori

ART. 1.456 Regresul între codebitori (1) Debitorul solidar care a executat obliga ia nu poate cere codebitorilor s i decât partea din datorie ce revine fiec ruia dintre ei, chiar dac se subrog în drepturile creditorului. (2) P ile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dac din conven ie, lege sau din împrejur ri nu rezult contrariul. ART. 1.457 Insolvabilitatea codebitorilor (1) Pierderea ocazionat de insolvabilitatea unuia dintre codebitorii solidari se suport de c tre ceilal i codebitori în propor ie cu partea din datorie ce revine fiec ruia dintre ei. (2) Cu toate acestea, creditorul care renun la solidaritate sau care consimte o remitere de datorie în favoarea unuia dintre codebitori suport partea din datorie ce ar fi revenit acestuia. ART. 1.458 Mijloacele de ap rare ale debitorului urm rit Debitorul urm rit pentru partea sa din datoria pl tit poate opune codebitorului solidar care a f cut plata toate mijloacele de ap rare comun pe care acesta din urm nu le-a opus creditorului. Acesta poate, de asemenea, s opun codebitorului care a executat obliga ia mijloacele de ap rare care îi sunt personale, îns nu i pe acelea care sunt pur personale altui codebitor. ART. 1.459 Solidaritatea contractat în interesul unui codebitor Dac obliga ia solidar este contractat în interesul exclusiv al unuia dintre codebitori sau rezult din fapta unuia dintre ei, acesta este inut singur de întreaga datorie fa de ceilal i codebitori, care, în acest caz, sunt considera i, în raport cu acesta, fideiusori. ART. 1.460 Divizibilitatea obliga iei solidare între mo tenitori Obliga ia unui debitor solidar se împarte de drept între mo tenitorii acestuia, afar de cazul în care obliga ia este indivizibil . CAP. III Obliga iile alternative

i facultative

SEC IUNEA 1 Obliga iile alternative ART. 1.461 Obliga ia alternativ (1) Obliga ia este alternativ atunci când are ca obiect dou presta ii principale, iar executarea uneia dintre acestea îl libereaz pe debitor de întreaga obliga ie. (2) Obliga ia r mâne alternativ chiar dac , la momentul la care se na te, una dintre presta ii era imposibil de executat. ART. 1.462 Alegerea presta iei (1) Alegerea presta iei prin care se va stinge obliga ia revine debitorului, cu excep ia cazului în care este acordat în mod expres creditorului.


(2) Dac partea c reia îi apar ine alegerea presta iei nu î i exprim op iunea în termenul care îi este acordat în acest scop, alegerea presta iei va apar ine celeilalte p i. ART. 1.463 Limitele alegerii Debitorul nu poate executa i nici nu poate fi constrâns s execute o parte dintr-o presta ie i o parte din cealalt . ART. 1.464 Alegerea presta iei de c tre debitor (1) Debitorul care are alegerea presta iei este obligat, atunci când una dintre presta ii a devenit imposibil de executat chiar din culpa sa, s execute cealalt presta ie. (2) Dac , în acela i caz, ambele presta ii devin imposibil de executat, iar imposibilitatea cu privire la una dintre presta ii este cauzat de culpa debitorului, acesta este inut s pl teasc valoarea presta iei care a devenit ultima imposibil de executat. ART. 1.465 Alegerea presta iei de c tre creditor În cazul în care alegerea presta iei revine creditorului: a) dac una dintre presta ii a devenit imposibil de executat, f culpa vreuneia dintre p i, creditorul este obligat s o primeasc pe cealalt ; b) dac creditorului îi este imputabil imposibilitatea de executare a uneia dintre presta ii, el poate fie s pretind executarea celeilalte presta ii, desp gubindu-l pe debitor pentru prejudiciile cauzate, fie s îl libereze pe acesta de executarea obliga iei; c) dac debitorului îi este imputabil imposibilitatea de a executa una dintre presta ii, creditorul poate cere fie desp gubiri pentru presta ia imposibil de executat, fie cealalt presta ie; d) dac debitorului îi este imputabil imposibilitatea de a executa ambele presta ii, creditorul poate cere desp gubiri pentru oricare dintre acestea. ART. 1.466 Stingerea obliga iei Obliga ia se stinge dac toate presta iile devin imposibil de executat culpa debitorului i înainte ca acesta s fi fost pus în întârziere. ART. 1.467 Pluralitatea de presta ii Dispozi iile acestei sec iuni se aplic în mod corespunz tor în cazul în care obliga ia alternativ are ca obiect mai mult de dou presta ii principale. SEC IUNEA a 2-a Obliga iile facultative ART. 1.468 Regim juridic (1) Obliga ia este facultativ atunci când are ca obiect o singur presta ie principal de care debitorul se poate îns libera executând o alt presta ie determinat . (2) Debitorul este liberat dac , f culpa sa, presta ia principal devine imposibil de executat. TITLUL V Executarea obliga iilor CAP. I Plata


SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.469 No iune (1) Obliga ia se stinge prin plat atunci când presta ia datorat este executat de bun voie. (2) Plata const în remiterea unei sume de bani sau, dup caz, în executarea oric rei alte presta ii care constituie obiectul însu i al obliga iei. ART. 1.470 Temeiul pl ii Orice plat presupune o datorie. ART. 1.471 Plata obliga iei naturale Restituirea nu este admis în privin a obliga iilor naturale care au fost executate de bun voie. SEC IUNEA a 2-a Subiectele pl ii ART. 1.472 Persoanele care pot face plata Plata poate s fie f cut de orice persoan , chiar dac este un ter în raport cu acea obliga ie. ART. 1.473 Plata f cut de un incapabil Debitorul care a executat presta ia datorat nu poate cere restituirea invocând incapacitatea sa la data execut rii. ART. 1.474 Plata obliga iei de c tre un ter (1) Creditorul este dator s refuze plata oferit de ter dac debitorul l-a încuno tin at în prealabil c se opune la aceasta, cu excep ia cazului în care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor. (2) În celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata f cut de un ter decât dac natura obliga iei sau conven ia p ilor impune ca obliga ia fie executat numai de debitor. (3) Plata f cut de un ter stinge obliga ia dac este f cut pe seama debitorului. În acest caz, ter ul nu se subrog în drepturile creditorului pl tit decât în cazurile i condi iile prev zute de lege. (4) Dispozi iile prezentului capitol privind condi iile pl ii se aplic în mod corespunz tor atunci când plata este f cut de un ter . ART. 1.475 Persoanele care pot primi plata Plata trebuie f cut creditorului, reprezentantului s u, legal sau conven ional, persoanei indicate de acesta ori persoanei autorizate de instan s o primeasc . ART. 1.476 Plata f cut unui incapabil Plata f cut unui creditor care este incapabil de a o primi nu libereaz pe debitor decât în m sura în care profit creditorului. ART. 1.477 Plata f cut unui ter (1) Plata f cut unei alte persoane decât cele men ionate la art. 1.475 este totu i valabil dac : a) este ratificat de creditor; b) cel care a primit plata devine ulterior titularul crean ei;


c) a fost f cut celui care a pretins plata în baza unei chitan e liberatorii semnate de creditor. (2) Plata f cut în alte condi ii decât cele men ionate la alin. (1) stinge obliga ia numai în m sura în care profit creditorului. ART. 1.478 Plata f cut unui creditor aparent (1) Plata f cut cu bun -credin unui creditor aparent este valabil , chiar dac ulterior se stabile te c acesta nu era adev ratul creditor. (2) Creditorul aparent este inut s restituie adev ratului creditor plata primit , potrivit regulilor stabilite pentru restituirea presta iilor. ART. 1.479 Plata bunurilor indisponibilizate Plata f cut cu nesocotirea unui sechestru, a unei popriri ori a unei opozi ii formulate, în condi iile legii, pentru a opri efectuarea pl ii de tre debitor nu îi împiedic pe creditorii care au ob inut luarea unei asemenea m suri s cear din nou plata. În acest caz, debitorul p streaz dreptul de regres împotriva creditorului care a primit plata nevalabil f cut . SEC IUNEA a 3-a Condi iile pl ii ART. 1.480 Diligen a cerut în executarea obliga iilor (1) Debitorul este inut s î i execute obliga iile cu diligen a pe care un bun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale, afar de cazul în care prin lege sau prin contract s-ar dispune altfel. (2) În cazul unor obliga ii inerente unei activit i profesionale, diligen a se apreciaz inând seama de natura activit ii exercitate. ART. 1.481 Obliga iile de mijloace i obliga iile de rezultat (1) În cazul obliga iei de rezultat, debitorul este inut s procure creditorului rezultatul promis. (2) În cazul obliga iilor de mijloace, debitorul este inut s foloseasc toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis. (3) Pentru a stabili dac o obliga ie este de mijloace sau de rezultat se va ine seama îndeosebi de: a) modul în care obliga ia este stipulat în contract; b) existen a i natura contrapresta iei i celelalte elemente ale contractului; c) gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului; d) influen a pe care cealalt parte o are asupra execut rii obliga iei. ART. 1.482 Obliga ia de a preda bunuri individual determinate (1) Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia în starea în care se afla la momentul na terii obliga iei. (2) Dac îns , la data execut rii, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat sau, dup caz, nu poate dispune de acesta în mod liber, obliga ia debitorului nu se stinge, dispozi iile art. 1.230 aplicânduse în mod corespunz tor. ART. 1.483 Obliga ia de a str muta proprietatea (1) Obliga ia de a str muta proprietatea implic i obliga iile de a preda lucrul i de a-l conserva pân la predare. (2) În ceea ce prive te imobilele înscrise în cartea funciar , obliga ia de a str muta proprietatea o cuprinde i pe aceea de a preda înscrisurile necesare pentru efectuarea înscrierii. ART. 1.484


Cedarea drepturilor sau ac iunilor Dac bunul a pierit, s-a pierdut sau a fost scos din circuitul civil, f culpa debitorului, acesta este dator s cedeze creditorului drepturile sau ac iunile în desp gubire pe care le are cu privire la bunul respectiv. ART. 1.485 Obliga ia de a preda un bun Obliga ia de a preda un bun individual determinat o cuprinde i pe aceea de a-l conserva pân la predare. ART. 1.486 Obliga ia de a da bunuri de gen Dac obliga ia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul s aleag bunurile ce vor fi predate. El nu este îns liberat decât prin predarea unor bunuri de calitate cel pu in medie. ART. 1.487 Obliga ia de a constitui o garan ie Cel care este inut s constituie o garan ie, f ca modalitatea i forma acesteia s fie determinate, poate oferi, la alegerea sa, o garan ie real sau personal ori o alt garan ie suficient . ART. 1.488 Obliga ia de a da o sum de bani (1) Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea c tre creditor a sumei nominale datorate. (2) Plata se poate face prin orice mijloc folosit în mod obi nuit în locul unde aceasta trebuie efectuat . (3) Cu toate acestea, creditorul care accept în condi iile alin. (2) un cec ori un alt instrument de plat este prezumat c o face numai cu condi ia ca acesta s fie onorat. ART. 1.489 Dobânzile sumelor de bani (1) Dobânda este cea convenit de p i sau, în lips , cea stabilit de lege. (2) Dobânzile scadente produc ele însele dobânzi numai atunci când legea sau contractul, în limitele permise de lege, o prevede ori, în lips , atunci când sunt cerute în instan . În acest din urm caz, dobânzile curg numai de la data cererii de chemare în judecat . ART. 1.490 Plata par ial (1) Creditorul poate refuza s primeasc o executare par ial , chiar dac presta ia ar fi divizibil . (2) Cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul execut rii par iale sunt în sarcina debitorului, chiar i atunci când creditorul accept o asemenea executare. ART. 1.491 Plata f cut cu bunul altuia (1) Atunci când, în executarea obliga iei sale, debitorul pred un bun care nu îi apar ine sau de care nu poate dispune, el nu poate cere creditorului restituirea bunului predat decât dac se angajeaz s execute presta ia datorat cu un alt bun de care acesta poate dispune. (2) Creditorul de bun -credin poate îns restitui bunul primit i solicita, dac este cazul, daune-interese pentru repararea prejudiciului suferit. ART. 1.492 Darea în plat (1) Debitorul nu se poate libera executând o alt presta ie decât cea datorat , chiar dac valoarea presta iei oferite ar fi egal sau mai mare, decât dac creditorul consimte la aceasta. În acest din urm caz, obliga ia se stinge atunci când noua presta ie este efectuat .


(2) Dac presta ia oferit în schimb const în transferul propriet ii sau al unui alt drept, debitorul este inut de garan ia contra evic iunii i de garan ia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile în materia vânz rii, cu excep ia cazului în care creditorul prefer s cear presta ia ini ial i repararea prejudiciului. În aceste cazuri, garan iile oferite de ter i nu renasc. ART. 1.493 Cesiunea de crean în locul execut rii (1) Atunci când, în locul presta iei ini iale, este cedat o crean , obliga ia se stinge în momentul satisfacerii crean ei cedate. Dispozi iile art. 1.568-1.584 sunt aplicabile în mod corespunz tor. (2) Dac , potrivit în elegerii p ilor, obliga ia în locul c reia debitorul î i cedeaz propria crean se stinge înc de la data cesiunii, dispozi iile art. 1.586 sunt aplicabile în mod corespunz tor, cu excep ia cazului în care creditorul prefer s cear presta ia ini ial . ART. 1.494 Locul pl ii (1) În lipsa unei stipula ii contrare ori dac locul pl ii nu se poate stabili potrivit naturii presta iei sau în temeiul contractului, al practicilor statornicite între p i ori al uzan elor: a) obliga iile b ne ti trebuie executate la domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului de la data pl ii; b) obliga ia de a preda un lucru individual determinat trebuie executat în locul în care bunul se afla la data încheierii contractului; c) celelalte obliga ii se execut la domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului la data încheierii contractului. (2) Partea care, dup încheierea contractului, î i schimb domiciliul sau, dup caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al pl ii, suport cheltuielile suplimentare pe care aceast schimbare le cauzeaz . ART. 1.495 Data pl ii (1) În lipsa unui termen stipulat de p i sau determinat în temeiul contractului, al practicilor statornicite între acestea ori al uzan elor, obliga ia trebuie executat de îndat . (2) Instan a poate stabili un termen atunci când natura presta iei sau locul unde urmeaz s se fac plata o impune. ART. 1.496 Plata anticipat (1) Debitorul este liber s execute obliga ia chiar înaintea scaden ei dac p ile nu au convenit contrariul ori dac aceasta nu rezult din natura contractului sau din împrejur rile în care a fost încheiat. (2) Cu toate acestea, creditorul poate refuza executarea anticipat dac are un interes legitim ca plata s fie f cut la scaden . (3) În toate cazurile, cheltuielile suplimentare cauzate creditorului de faptul execut rii anticipate a obliga iei sunt în sarcina debitorului. ART. 1.497 Data pl ii prin virament bancar Dac plata se face prin virament bancar, data pl ii este aceea la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a f cut obiectul pl ii. ART. 1.498 Cheltuielile pl ii Cheltuielile pl ii sunt în sarcina debitorului, în lips de stipula ie contrar . SEC IUNEA a 4-a


Dovada pl

ii

ART. 1.499 Mijloace de dovad Dac prin lege nu se prevede altfel, dovada pl ii se face cu orice mijloc de prob . ART. 1.500 Chitan a liberatorie (1) Cel care pl te te are dreptul la o chitan liberatorie, precum i, dac este cazul, la remiterea înscrisului original al crean ei. (2) Cheltuielile întocmirii chitan ei sunt în sarcina debitorului, în lips de stipula ie contrar . (3) În cazul în care creditorul refuz , în mod nejustificat, s elibereze chitan a, debitorul are dreptul s suspende plata. ART. 1.501 Prezum ia execut rii presta iei accesorii Chitan a în care se consemneaz primirea presta iei principale face s se prezume, pân la proba contrar , executarea presta iilor accesorii. ART. 1.502 Prezum ia execut rii presta iilor periodice Chitan a dat pentru primirea uneia dintre presta iile periodice care fac obiectul obliga iei face s se prezume, pân la proba contrar , executarea presta iilor devenite scadente anterior. ART. 1.503 Remiterea înscrisului original al crean ei (1) Remiterea voluntar a înscrisului original constatator al crean ei, cut de creditor c tre debitor, unul din codebitori sau fideiusor, na te prezum ia stingerii obliga iei prin plat . Proba contrar revine celui interesat s dovedeasc stingerea obliga iei pe alt cale. (2) Dac înscrisul original remis voluntar este întocmit în form autentic , creditorul are dreptul s probeze c remiterea s-a f cut pentru un alt motiv decât stingerea obliga iei. (3) Se prezum , pân la proba contrar , c intrarea persoanelor men ionate la alin. (1) în posesia înscrisului original al crean ei s-a f cut printr-o remitere voluntar din partea creditorului. ART. 1.504 Plata prin virament bancar (1) Dac plata se face prin virament bancar, ordinul de plat semnat de debitor i vizat de institu ia de credit pl titoare prezum efectuarea pl ii, pân la proba contrar . (2) Debitorul are oricând dreptul s solicite institu iei de credit a creditorului o confirmare, în scris, a efectu rii pl ii prin virament. Aceast confirmare face dovada pl ii. ART. 1.505 Liberarea garan iilor Dac p ile nu au convenit c garan iile vor asigura executarea unei alte obliga ii, creditorul care a primit plata trebuie s consimt la liberarea bunurilor afectate de garan iile reale constituite pentru satisfacerea crean ei sale, precum i s restituie bunurile de inute în garan ie, dac este cazul. SEC IUNEA a 5-a Imputa ia pl ii ART. 1.506 Imputa ia pl

ii f cut

prin acordul p

ilor


(1) Plata efectuat de debitorul mai multor datorii fa de acela i creditor, care au acela i obiect, se imput asupra acestora conform acordului ilor. (2) În lipsa acordului p ilor, se aplic dispozi iile prezentei sec iuni. ART. 1.507 Imputa ia f cut de debitor (1) Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acela i fel are dreptul s indice, atunci când pl te te, datoria pe care în elege s o execute. Plata se imput mai întâi asupra cheltuielilor, apoi asupra dobânzilor i, la urm , asupra capitalului. (2) Debitorul nu poate, f consim mântul creditorului, s impute plata asupra unei datorii care nu este înc exigibil cu preferin fa de o datorie scadent , cu excep ia cazului în care s-a prev zut c debitorul poate pl ti anticipat. (3) În cazul pl ii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputa ia prin men iunile corespunz toare consemnate de el pe ordinul de plat . ART. 1.508 Imputa ia f cut de creditor (1) În lipsa unei indica ii din partea debitorului, creditorul poate, într-un termen rezonabil dup ce a primit plata, s indice debitorului datoria asupra c reia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase. (2) Atunci când creditorul remite debitorului o chitan liberatorie, el este dator s fac imputa ia prin acea chitan . ART. 1.509 Imputa ia legal (1) Dac niciuna dintre p i nu face imputa ia pl ii, vor fi aplicate, în ordine, urm toarele reguli: a) plata se imput cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scaden ; b) se vor considera stinse, în primul rând, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai pu ine garan ii; c) imputa ia se va face mai întâi asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor; d) dac toate datoriile sunt deopotriv scadente, precum i, în egal sur , garantate i oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi; e) în lipsa tuturor criteriilor men ionate la lit. a)-d), imputa ia se va face propor ional cu valoarea datoriilor. (2) În toate cazurile, plata se va imputa mai întâi asupra cheltuielilor de judecat i executare, apoi asupra ratelor, dobânzilor i penalit ilor, în ordinea cronologic a scaden ei acestora, i, în final, asupra capitalului, dac p ile nu convin altfel. SEC IUNEA a 6-a Punerea în întârziere a creditorului ART. 1.510 Cazuri de punere în întârziere a creditorului Creditorul poate fi pus în întârziere atunci când refuz , în mod nejustificat, plata oferit în mod corespunz tor sau când refuz s îndeplineasc actele preg titoare f de care debitorul nu î i poate executa obliga ia. ART. 1.511 Efectele punerii în întârziere a creditorului


(1) Creditorul pus în întârziere preia riscul imposibilit ii de executare a obliga iei, iar debitorul nu este inut s restituie fructele culese dup punerea în întârziere. (2) Creditorul este inut la repararea prejudiciilor cauzate prin întârziere i la acoperirea cheltuielilor de conservare a bunului datorat. ART. 1.512 Drepturile debitorului Debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala i riscurile creditorului, liberându-se astfel de obliga ia sa. ART. 1.513 Procedur Procedura ofertei de plat i a consemna iunii este prev zut de Codul de procedur civil . ART. 1.514 Vânzarea public (1) Dac natura bunului face imposibil consemnarea, dac bunul este perisabil sau dac depozitarea lui necesit costuri de între inere ori cheltuieli considerabile, debitorul poate porni vânzarea public a bunului i poate consemna pre ul, notificând în prealabil creditorului i primind încuviin area instan ei judec tore ti. (2) Dac bunul este cotat la burs sau pe o alt pia reglementat , dac are un pre curent sau are o valoare prea mic fa de cheltuielile unei vânz ri publice, instan a poate încuviin a vânzarea bunului f notificarea creditorului. ART. 1.515 Retragerea bunului consemnat Debitorul are dreptul s retrag bunul consemnat cât timp creditorul nu a declarat c accept consemnarea sau aceasta nu a fost validat de instan . Crean a rena te cu toate garan iile i toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului. CAP. II Executarea silit

a obliga iilor

SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.516 Drepturile creditorului (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integral , exact i la timp a obliga iei. (2) Atunci când, f justificare, debitorul nu î i execut obliga ia i se afl în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa i f a pierde dreptul la daune-interese, dac i se cuvin: 1. s cear sau, dup caz, s treac la executarea silit a obliga iei; 2. s ob in , dac obliga ia este contractual , rezolu iunea sau rezilierea contractului ori, dup caz, reducerea propriei obliga ii corelative; 3. s foloseasc , atunci când este cazul, orice alt mijloc prev zut de lege pentru realizarea dreptului s u. ART. 1.517 Neexecutarea imputabil creditorului O parte nu poate invoca neexecutarea obliga iilor celeilalte p i în sura în care neexecutarea este cauzat de propria sa ac iune sau omisiune. ART. 1.518 R spunderea debitorului


(1) Dac prin lege nu se dispune altfel, debitorul r spunde personal de îndeplinirea obliga iilor sale. (2) R spunderea debitorului poate fi limitat numai în cazurile i condi iile prev zute de lege. ART. 1.519 R spunderea pentru fapta ter ilor Dac p ile nu convin altfel, debitorul r spunde pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se folose te pentru executarea obliga iilor contractuale. ART. 1.520 R spunderea ter ilor Creditorul poate urm ri i bunurile care apar in ter ilor, dac acestea sunt afectate pentru plata datoriilor debitorului ori au f cut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind încheiate în frauda creditorului. SEC IUNEA a 2-a Punerea în întârziere a debitorului ART. 1.521 Moduri Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. ART. 1.522 Punerea în întârziere de c tre creditor (1) Debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scris prin care creditorul îi solicit executarea obliga iei, fie prin cererea de chemare în judecat . (2) Dac prin lege sau prin contract nu se prevede altfel, notificarea se comunic debitorului prin executor judec toresc sau prin orice alt mijloc care asigur dovada comunic rii. (3) Prin notificare trebuie s se acorde debitorului un termen de executare, inând seama de natura obliga iei i de împrejur ri. Dac prin notificare nu se acord un asemenea termen, debitorul poate s execute obliga ia într-un termen rezonabil, calculat din ziua comunic rii notific rii. (4) Pân la expirarea termenului prev zut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obliga ii, poate cere daune-interese, îns nu poate exercita celelalte drepturi prev zute la art. 1.516, dac prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi dac debitorul îl informeaz c nu va executa obliga iile în termenul stabilit sau dac , la expirarea termenului, obliga ia nu a fost executat . (5) Cererea de chemare în judecat formulat de creditor, f ca anterior debitorul s fi fost pus în întârziere, confer debitorului dreptul de a executa obliga ia într-un termen rezonabil, calculat de la data când cererea i-a fost comunicat . Dac obliga ia este executat în acest termen, cheltuielile de judecat r mân în sarcina creditorului. ART. 1.523 Întârzierea de drept în executarea obliga iei (1) Debitorul se afl de drept în întârziere atunci când s-a stipulat c simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect. (2) De asemenea, debitorul se afl de drept în întârziere în cazurile anume prev zute de lege, precum i atunci când: a) obliga ia nu putea fi executat în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a l sat s treac , sau când nu a executat-o imediat, de i exista urgen ; b) prin fapta sa, debitorul a f cut imposibil executarea în natur a obliga iei sau când a înc lcat o obliga ie de a nu face;


c) debitorul i-a manifestat în mod neîndoielnic fa de creditor inten ia de a nu executa obliga ia sau când, fiind vorba de o obliga ie cu executare succesiv , refuz ori neglijeaz s î i execute obliga ia în mod repetat; d) nu a fost executat obliga ia de a pl ti o sum de bani, asumat în exerci iul activit ii unei întreprinderi; e) obliga ia se na te din s vâr irea unei fapte ilicite extracontractuale. (3) În cazurile prev zute la alin. (1) i (2), dac obliga ia devine scadent dup decesul debitorului, mo tenitorii acestuia nu sunt în întârziere decât dup trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, dup caz, de la data notific rii curatorului desemnat în condi iile art. 1.136. (4) Cazurile în care debitorul se afl de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declara ie sau stipula ie contrar se consider nescris . ART. 1.524 Oferta de executare Debitorul nu este în întârziere dac a oferit, când se cuvenea, presta ia datorat , chiar f a respecta formalit ile prev zute la art. 1.510-1.515, îns creditorul a refuzat, f temei legitim, s o primeasc . ART. 1.525 Efectele întârzierii debitorului Debitorul r spunde, de la data la care se afl în întârziere, pentru orice pierdere cauzat de un caz fortuit, cu excep ia situa iei în care cazul fortuit îl libereaz pe debitor de îns i executarea obliga iei. ART. 1.526 Cazul obliga iilor solidare (1) Notificarea prin care creditorul pune în întârziere pe unul dintre codebitorii solidari produce efecte i în privin a celorlal i. (2) Notificarea f cut de unul dintre creditorii solidari produce, tot astfel, efecte i în privin a celorlal i creditori. SEC IUNEA a 3-a Executarea silit

în natur

ART. 1.527 Dreptul la executarea în natur (1) Creditorul poate cere întotdeauna ca debitorul s fie constrâns s execute obliga ia în natur , cu excep ia cazului în care o asemenea executare este imposibil . (2) Dreptul la executare în natur cuprinde, dac este cazul, dreptul la repararea sau înlocuirea bunului, precum i orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoas . ART. 1.528 Executarea obliga iei de a face (1) În cazul neexecut rii unei obliga ii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, s execute el însu i ori s fac s fie executat obliga ia. (2) Cu excep ia cazului în care debitorul este de drept în întârziere, creditorul poate s exercite acest drept numai dac îl în tiin eaz pe debitor fie odat cu punerea în întârziere, fie ulterior acesteia. ART. 1.529 Executarea obliga iei de a nu face În cazul neexecut rii obliga iei de a nu face, creditorul poate cere instan ei încuviin area s înl ture ori s ridice ceea ce debitorul a f cut cu înc lcarea obliga iei, pe cheltuiala debitorului, în limita stabilit prin hot râre judec toreasc .


SEC IUNEA a 4-a Executarea prin echivalent §1. Dispozi ii generale ART. 1.530 Dreptul la daune-interese Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat i care este consecin a direct i necesar a neexecut rii f justificare sau, dup caz, culpabile a obliga iei. §2. Prejudiciul I. Evaluarea prejudiciului ART. 1.531 Repararea integral (1) Creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecut rii. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferit de creditor i beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ine seama i de cheltuielile pe care creditorul le-a f cut, într-o limit rezonabil , pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (3) Creditorul are dreptul i la repararea prejudiciului nepatrimonial. ART. 1.532 Caracterul cert al prejudiciului (1) La stabilirea daunelor-interese se ine seama de prejudiciile viitoare, atunci când acestea sunt certe. (2) Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei anse de a ob ine un avantaj poate fi reparat propor ional cu probabilitatea ob inerii avantajului, inând cont de împrejur ri i de situa ia concret a creditorului. (3) Prejudiciul al c rui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determin de instan a de judecat . ART. 1.533 Previzibilitatea prejudiciului Debitorul r spunde numai pentru prejudiciile pe care le-a prev zut sau pe care putea s le prevad ca urmare a neexecut rii la momentul încheierii contractului, afar de cazul în care neexecutarea este inten ionat ori se datoreaz culpei grave a acestuia. Chiar i în acest din urm caz, dauneleinterese nu cuprind decât ceea ce este consecin a direct i necesar a neexecut rii obliga iei. ART. 1.534 Prejudiciul imputabil creditorului (1) Dac , prin ac iunea sau omisiunea sa culpabil , creditorul a contribuit la producerea prejudiciului, desp gubirile datorate de debitor se vor diminua în mod corespunz tor. Aceast dispozi ie se aplic i atunci când prejudiciul este cauzat în parte de un eveniment al c rui risc a fost asumat de creditor. (2) Debitorul nu datoreaz desp gubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minim diligen . ART. 1.535 Daunele moratorii în cazul obliga iilor b ne ti (1) În cazul în care o sum de bani nu este pl tit la scaden , creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scaden pân în momentul pl ii, în cuantumul convenit de p i sau, în lips , în cel prev zut de lege, a trebui s dovedeasc vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are


dreptul s fac dovada c prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii pl ii ar fi mai mic. (2) Dac , înainte de scaden , debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legal , daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scaden . (3) Dac nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legal , creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integral a prejudiciului suferit. ART. 1.536 Daunele moratorii în cazul obliga iilor de a face În cazul altor obliga ii decât cele având ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu întârziere d întotdeauna dreptul la daune-interese egale cu dobânda legal , calculat de la data la care debitorul este în întârziere asupra echivalentului în bani al obliga iei, cu excep ia cazului în care s-a stipulat o clauz penal ori creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de întârzierea în executarea obliga iei. ART. 1.537 Dovada prejudiciului Dovada neexecut rii obliga iei nu îl scute te pe creditor de proba prejudiciului, cu excep ia cazului în care prin lege sau prin conven ia ilor se prevede altfel. II. Clauza penal

i arvuna

ART. 1.538 Clauza penal (1) Clauza penal este aceea prin care p ile stipuleaz c debitorul se oblig la o anumit presta ie în cazul neexecut rii obliga iei principale. (2) În caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silit în natur a obliga iei principale, fie clauza penal . (3) Debitorul nu se poate libera oferind desp gubirea convenit . (4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale f a fi inut s dovedeasc vreun prejudiciu. (5) Dispozi iile privitoare la clauza penal sunt aplicabile conven iei prin care creditorul este îndrept it ca, în cazul rezolu iunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, s p streze plata par ial f cut de acesta din urm . Sunt exceptate dispozi iile privitoare la arvun . ART. 1.539 Cumulul penalit ii cu executarea în natur Creditorul nu poate cere atât executarea în natur a obliga iei principale, cât i plata penalit ii, afar de cazul în care penalitatea a fost stipulat pentru neexecutarea obliga iilor la timp sau în locul stabilit. În acest din urm caz, creditorul poate cere atât executarea obliga iei principale, cât i a penalit ii, dac nu renun la acest drept sau dac nu accept , f rezerve, executarea obliga iei. ART. 1.540 Nulitatea clauzei penale (1) Nulitatea obliga iei principale o atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu o atrage pe aceea a obliga iei principale. (2) Penalitatea nu poate fi cerut atunci când executarea obliga iei a devenit imposibil din cauze neimputabile debitorului. ART. 1.541 Reducerea cuantumului penalit ii (1) Instan a nu poate reduce penalitatea decât atunci când: a) obliga ia principal a fost executat în parte i aceast executare a profitat creditorului;


b) penalitatea este v dit excesiv fa de prejudiciul ce putea fi prev zut de p i la încheierea contractului. (2) În cazul prev zut la alin. (1) lit. b), penalitatea astfel redus trebuie îns s r mân superioar obliga iei principale. (3) Orice stipula ie contrar se consider nescris . ART. 1.542 Obliga ia principal indivizibil Atunci când obliga ia principal este indivizibil , f a fi solidar , iar neexecutarea acesteia rezult din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi cerut fie în totalitate celui care nu a executat, fie celorlal i codebitori, fiec ruia pentru partea sa. Ace tia p streaz dreptul de regres în contra celui care a provocat neexecutarea. ART. 1.543 Obliga ia principal divizibil (1) Atunci când obliga ia principal este divizibil , penalitatea este, de asemenea, divizibil , fiind suportat numai de codebitorul care este vinovat de neexecutare i numai pentru partea de care acesta este inut. (2) Dispozi iile alin. (1) nu se aplic atunci când clauza penal a fost stipulat pentru a împiedica o plat par ial , iar unul dintre codebitori a împiedicat executarea obliga iei în totalitate. În acest caz, întreaga penalitate poate fi cerut acestuia din urm , iar de la ceilal i codebitori numai propor ional cu partea fiec ruia din datorie, f a limita regresul acestora împotriva celui care nu a executat obliga ia. ART. 1.544 Arvuna confirmatorie (1) Dac , la momentul încheierii contractului, o parte d celeilalte, cu titlu de arvun , o sum de bani sau alte bunuri fungibile, în caz de executare arvuna trebuie imputat asupra presta iei datorate sau, dup caz, restituit . (2) Dac partea care a dat arvuna nu execut obliga ia f justificare, cealalt parte poate declara rezolu iunea contractului, re inând arvuna. Atunci când neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealalt parte poate declara rezolu iunea contractului i poate cere dublul acesteia. (3) Creditorul obliga iei neexecutate poate îns opta pentru executare sau pentru rezolu iunea contractului i repararea prejudiciului potrivit dreptului comun. ART. 1.545 Arvuna penalizatoare Dac în contract este stipulat expres dreptul uneia dintre p i sau dreptul ambelor p i de a se dezice de contract, cel care denun contractul pierde arvuna dat sau, dup caz, trebuie s restituie dublul celei primite. ART. 1.546 Restituirea arvunei Arvuna se restituie când contractul înceteaz din cauze ce nu atrag spunderea vreuneia dintre p i. §3. Vinov

ia debitorului

ART. 1.547 Vinov ia debitorului Debitorul este inut s repare prejudiciul cauzat cu inten ie sau din culp . ART. 1.548 Prezum ia de culp Culpa debitorului unei obliga ii contractuale se prezum prin simplul fapt al neexecut rii. SEC IUNEA a 5-a


Rezolu iunea, rezilierea

i reducerea presta iilor

ART. 1.549 Dreptul la rezolu iune sau reziliere (1) Dac nu cere executarea silit a obliga iilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolu iunea sau, dup caz, rezilierea contractului, precum i la daune-interese, dac i se cuvin. (2) Rezolu iunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibil . De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de c tre una dintre p i a obliga iei nu atrage rezolu iunea contractului fa de celelalte p i, cu excep ia cazului în care presta ia neexecutat trebuia, dup circumstan e, s fie considerat esen ial . (3) Dac nu se prevede altfel, dispozi iile referitoare la rezolu iune se aplic i în cazul rezilierii. ART. 1.550 Modul de operare (1) Rezolu iunea poate fi dispus de instan , la cerere, sau, dup caz, poate fi declarat unilateral de c tre partea îndrept it . (2) De asemenea, în cazurile anume prev zute de lege sau dac p ile au convenit astfel, rezolu iunea poate opera de plin drept. ART. 1.551 Reducerea presta iilor (1) Creditorul nu are dreptul la rezolu iune atunci când neexecutarea este de mic însemn tate. În cazul contractelor cu executare succesiv , creditorul are dreptul la reziliere, chiar dac neexecutarea este de mic însemn tate, îns are un caracter repetat. Orice stipula ie contrar este considerat nescris . (2) El are îns dreptul la reducerea propor ional a presta iei sale dac , dup împrejur ri, aceasta este posibil . (3) Dac reducerea presta iilor nu poate avea loc, creditorul nu are dreptul decât la daune-interese. ART. 1.552 Rezolu iunea unilateral (1) Rezolu iunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scris a debitorului atunci când p ile au convenit astfel, când debitorul se afl de drept în întârziere ori când acesta nu a executat obliga ia în termenul fixat prin punerea în întârziere. (2) Declara ia de rezolu iune sau de reziliere trebuie f cut în termenul de prescrip ie prev zut de lege pentru ac iunea corespunz toare acestora. (3) În toate cazurile, declara ia de rezolu iune sau de reziliere se înscrie în cartea funciar ori, dup caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabil ter ilor. (4) Declara ia de rezolu iune este irevocabil de la data comunic rii ei tre debitor sau, dup caz, de la data expir rii termenului prev zut la alin. (1). ART. 1.553 Pactul comisoriu (1) Pactul comisoriu produce efecte dac prevede, în mod expres, obliga iile a c ror neexecutare atrage rezolu iunea sau rezilierea de drept a contractului. (2) În cazul prev zut la alin. (1), rezolu iunea sau rezilierea este subordonat punerii în întârziere a debitorului, afar de cazul în care s-a convenit c ea va rezulta din simplul fapt al neexecut rii. (3) Punerea în întârziere nu produce efecte decât dac indic în mod expres condi iile în care pactul comisoriu opereaz . ART. 1.554


Efectele rezolu iunii i ale rezilierii (1) Contractul desfiin at prin rezolu iune se consider c nu a fost niciodat încheiat. Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este inut , în acest caz, s restituie celeilalte p i presta iile primite. (2) Rezolu iunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la solu ionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinate s produc efecte chiar în caz de rezolu iune. (3) Contractul reziliat înceteaz doar pentru viitor. SEC IUNEA a 6-a Cauze justificate de neexecutare a obliga iilor contractuale ART. 1.555 Ordinea execut rii obliga iilor (1) Dac din conven ia p ilor sau din împrejur ri nu rezult contrariul, în m sura în care obliga iile pot fi executate simultan, p ile sunt inute le execute în acest fel. (2) În m sura în care executarea obliga iei unei p i necesit o perioad de timp, acea parte este inut s execute contractul prima, dac din conven ia p ilor sau din împrejur ri nu rezult altfel. ART. 1.556 Excep ia de neexecutare (1) Atunci când obliga iile n scute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre p i nu execut sau nu ofer executarea obliga iei, cealalt parte poate, într-o m sur corespunz toare, s refuze executarea propriei obliga ii, afar de cazul în care din lege, din voin a p ilor sau din uzan e rezult c cealalt parte este obligat s execute mai întâi. (2) Executarea nu poate fi refuzat dac , potrivit împrejur rilor i inând seama de mica însemn tate a presta iei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credin e. ART. 1.557 Imposibilitatea de executare (1) Atunci când imposibilitatea de executare este total i definitiv i prive te o obliga ie contractual important , contractul este desfiin at de plin drept i f vreo notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit. Dispozi iile art. 1.274 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunz tor. (2) Dac imposibilitatea de executare a obliga iei este temporar , creditorul poate suspenda executarea propriilor obliga ii ori poate ob ine desfiin area contractului. În acest din urm caz, regulile din materia rezolu iunii sunt aplicabile în mod corespunz tor. CAP. III Mijloacele de protec ie a drepturilor creditorului SEC IUNEA 1 M surile conservatorii ART. 1.558 M surile conservatorii Creditorul poate s ia toate m surile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor sale, precum asigurarea dovezilor, îndeplinirea unor formalit i de publicitate i informare pe contul debitorului, exercitarea ac iunii oblice ori luarea unor m suri asigur torii. ART. 1.559 M surile asigur torii


Principalele m suri asigur torii sunt sechestrul i poprirea asigur torie. surile asigur torii se iau în conformitate cu dispozi iile Codului de procedur civil . SEC IUNEA a 2-a Ac iunea oblic ART. 1.560 No iune (1) Creditorul a c rui crean este cert i exigibil poate s exercite drepturile i ac iunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuz sau neglijeaz s le exercite. (2) Creditorul nu va putea exercita drepturile i ac iunile care sunt strâns legate de persoana debitorului. (3) Cel împotriva c ruia se exercit ac iunea oblic poate opune creditorului toate mijloacele de ap rare pe care le-ar fi putut opune debitorului. ART. 1.561 Efectele admiterii ac iunii oblice Hot rârea judec toreasc de admitere a ac iunii oblice profit tuturor creditorilor, f nicio preferin în favoarea creditorului care a exercitat ac iunea. SEC IUNEA a 3-a Ac iunea revocatorie ART. 1.562 No iune (1) Dac dovede te un prejudiciu, creditorul poate cere s fie declarate inopozabile fa de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul î i creeaz sau î i re te o stare de insolvabilitate. (2) Un contract cu titlu oneros sau o plat f cut în executarea unui asemenea contract poate fi declarat inopozabil numai atunci când ter ul contractant ori cel care a primit plata cuno tea faptul c debitorul î i creeaz sau î i m re te starea de insolvabilitate. ART. 1.563 Condi ii privitoare la crean Crean a trebuie s fie cert la data introducerii ac iunii. ART. 1.564 Termen de prescrip ie Dac prin lege nu se prevede altfel, dreptul la ac iune se prescrie în termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc prejudiciul ce rezult din actul atacat. ART. 1.565 Efectele admiterii ac iunii (1) Actul atacat va fi declarat inopozabil atât fa de creditorul care a introdus ac iunea, cât i fa de to i ceilal i creditori care, putând introduce ac iunea, au intervenit în cauz . Ace tia vor avea dreptul de a fi pl ti i din pre ul bunului urm rit, cu respectarea cauzelor de preferin existente între ei. (2) Ter ul dobânditor poate p stra bunul pl tind creditorului c ruia profit admiterea ac iunii o sum de bani egal cu prejudiciul suferit de acesta din urm prin încheierea actului. În caz contrar, hot rârea judec toreasc de admitere a ac iunii revocatorii indisponibilizeaz bunul pân la încetarea execut rii silite a crean ei pe care s-a întemeiat ac iunea,


dispozi iile privitoare la publicitatea i efectele clauzei de inalienabilitate aplicându-se în mod corespunz tor. TITLUL VI Transmisiunea

i transformarea obliga iilor

CAP. I Cesiunea de crean SEC IUNEA 1 Cesiunea de crean

în general

ART. 1.566 No iune (1) Cesiunea de crean este conven ia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o crean împotriva unui ter . (2) Dispozi iile prezentului capitol nu se aplic : a) transferului crean elor în cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal; b) transferului titlurilor de valoare i altor instrumente financiare, cu excep ia dispozi iilor sec iunii a 2-a din prezentul capitol. ART. 1.567 Felurile cesiunii (1) Cesiunea de crean poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. (2) Dac cesiunea este cu titlu gratuit, dispozi iile prezentei sec iuni se completeaz în mod corespunz tor cu cele din materia contractului de dona ie. (3) Dac cesiunea este cu titlu oneros, dispozi iile prezentului capitol se completeaz în mod corespunz tor cu cele din materia contractului de vânzare-cump rare sau, dup caz, cu cele care reglementeaz orice alt opera iune juridic în cadrul c reia p ile au convenit s se execute presta ia constând în transmiterea unei crean e. ART. 1.568 Transferul drepturilor (1) Cesiunea de crean transfer cesionarului: a) toate drepturile pe care cedentul le are în leg tur cu crean a cedat ; b) drepturile de garan ie i toate celelalte accesorii ale crean ei cedate. (2) Cu toate acestea, cedentul nu poate s predea cesionarului, f acordul constituitorului, posesia bunului luat în gaj. În cazul în care constituitorul se opune, bunul gajat r mâne în custodia cedentului. ART. 1.569 Crean e care nu pot fi cedate (1) Nu pot face obiectul unei cesiuni crean ele care sunt declarate netransmisibile de lege. (2) Crean a ce are ca obiect o alt presta ie decât plata unei sume de bani poate fi cedat numai dac cesiunea nu face ca obliga ia s fie, în mod substan ial, mai oneroas . ART. 1.570 Clauza de inalienabilitate (1) Cesiunea care este interzis sau limitat prin conven ia cedentului cu debitorul nu produce efecte în privin a debitorului decât dac : a) debitorul a consim it la cesiune; b) interdic ia nu este expres men ionat în înscrisul constatator al crean ei, iar cesionarul nu a cunoscut i nu trebuia s cunoasc existen a interdic iei la momentul cesiunii; c) cesiunea prive te o crean ce are ca obiect o sum de bani.


(2) Dispozi iile alin. (1) nu limiteaz r spunderea cedentului fa de debitor pentru înc lcarea interdic iei de a ceda crean a. ART. 1.571 Cesiunea par ial (1) Crean a privitoare la o sum de bani poate fi cedat în parte. (2) Crean a ce are ca obiect o alt presta ie nu poate fi cedat în parte decât dac obliga ia este divizibil , iar cesiunea nu face ca aceasta s devin , în mod substan ial, mai oneroas pentru debitor. ART. 1.572 Crean e viitoare (1) În caz de cesiune a unei crean e viitoare, actul trebuie s cuprind elementele care permit identificarea crean ei cedate. (2) Crean a se consider transferat din momentul încheierii contractului de cesiune. ART. 1.573 Forma cesiunii (1) Crean a este cedat prin simpla conven ie a cedentului i a cesionarului, f notificarea debitorului. (2) Consim mântul debitorului nu este cerut decât atunci când, dup împrejur ri, crean a este legat în mod esen ial de persoana creditorului. ART. 1.574 Predarea înscrisului constatator al crean ei (1) Cedentul este obligat s remit cesionarului titlul constatator al crean ei aflat în posesia sa, precum i orice alte înscrisuri doveditoare ale dreptului transmis. (2) În caz de cesiune par ial a crean ei, cesionarul are dreptul la o copie legalizat a înscrisului constatator al crean ei, precum i la men ionarea cesiunii, cu semn tura p ilor, pe înscrisul original. Dac cesionarul dobânde te i restul crean ei, devin aplicabile dispozi iile alin. (1). ART. 1.575 Efectele cesiunii înainte de notificare (1) Cesiunea de crean produce efecte între cedent i cesionar, iar acesta din urm poate pretinde tot ceea ce prime te cedentul de la debitor, chiar dac cesiunea nu a fost f cut opozabil debitorului. (2) Cesionarul poate, în acelea i împrejur ri, s fac acte de conservare cu privire la dreptul cedat. ART. 1.576 Dobânzile scadente i neîncasate Dac nu s-a convenit altfel, dobânzile i orice alte venituri aferente crean ei, devenite scadente, dar neîncasate înc de cedent, se cuvin cesionarului, cu începere de la data cesiunii. ART. 1.577 Costuri suplimentare Debitorul are dreptul s fie desp gubit de cedent i de cesionar pentru orice cheltuieli suplimentare cauzate de cesiune. ART. 1.578 Comunicarea i acceptarea cesiunii (1) Debitorul este inut s pl teasc cesionarului din momentul în care: a) accept cesiunea printr-un înscris cu dat cert ; b) prime te o comunicare scris a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arat identitatea cesionarului, se identific în mod rezonabil crean a cedat i se solicit debitorului s pl teasc cesionarului. În cazul unei cesiuni par iale, trebuie indicat i întinderea cesiunii. (2) Înainte de acceptare sau de primirea comunic rii, debitorul nu se poate libera decât pl tind cedentului.


(3) Atunci când comunicarea cesiunii este f cut de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia s îi prezinte dovada scris a cesiunii. (4) Pân la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate s suspende plata. (5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte dac dovada scris a cesiunii nu este comunicat debitorului. ART. 1.579 Opozabilitatea cesiunii unei universalit i de crean e Cesiunea unei universalit i de crean e, actuale sau viitoare, nu este opozabil ter ilor decât prin înscrierea cesiunii în arhiv . Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabil debitorilor decât din momentul comunic rii ei. ART. 1.580 Comunicarea odat cu cererea de chemare în judecat Atunci când cesiunea se comunic odat cu ac iunea intentat împotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecat dac pl te te pân la primul termen, afar de cazul în care, la momentul comunic rii cesiunii, debitorul se afla deja în întârziere. ART. 1.581 Opozabilitatea cesiunii fa de fideiusor Cesiunea nu este opozabil fideiusorului decât dac formalit ile prev zute pentru opozabilitatea cesiunii fa de debitor au fost îndeplinite i în privin a fideiusorului însu i. ART. 1.582 Efectele cesiunii între cesionar i debitorul cedat (1) Debitorul poate s opun cesionarului toate mijloacele de ap rare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Astfel, el poate s opun plata f cut cedentului înainte ca cesiunea s îi fi devenit opozabil , indiferent dac are sau nu cuno tin de existen a altor cesiuni, precum i orice alt cauz de stingere a obliga iilor survenit înainte de acel moment. (2) Debitorul poate, de asemenea, s opun cesionarului plata pe care el însu i ori fideiusorul s u a f cut-o cu bun -credin unui creditor aparent, chiar dac au fost îndeplinite formalit ile cerute pentru a face opozabil cesiunea debitorului i ter ilor. (3) În cazul în care cesiunea i-a devenit opozabil prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensa ia pe care o putea invoca în raporturile cu cedentul. ART. 1.583 Cesiuni succesive (1) Atunci când cedentul a transmis aceea i crean mai multor cesionari succesivi, debitorul se libereaz pl tind în temeiul cesiunii care i-a fost comunicat mai întâi sau pe care a acceptat-o mai întâi printr-un înscris cu dat cert . (2) În raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleia i crean e este preferat cel care i-a înscris mai întâi cesiunea la arhiv , indiferent de data cesiunii sau a comunic rii acesteia c tre debitor. ART. 1.584 Efectele cesiunii par iale între cesionarii crean ei În cazul unei cesiuni par iale, cedentul i cesionarul sunt pl ti i propor ional cu valoarea crean ei fiec ruia dintre ei. Aceast regul se aplic în mod corespunz tor cesionarilor care dobândesc împreun aceea i crean . ART. 1.585 Obliga ia de garan ie (1) Dac cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obliga ia de garan ie fa de cesionar. (2) Astfel, cedentul garanteaz existen a crean ei în raport cu data cesiunii, f a r spunde i de solvabilitatea debitorului cedat. Dac


cedentul s-a obligat expres s garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezum , în lipsa unei stipula ii contrare, c s-a avut în vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii. (3) R spunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se întinde pân la concuren a pre ului cesiunii, la care se adaug cheltuielile suportate de cesionar în leg tur cu cesiunea. (4) De asemenea, dac cedentul cuno tea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, în mod corespunz tor, dispozi iile legale privind r spunderea vânz torului de rea-credin pentru viciile ascunse ale bunului vândut. (5) În lips de stipula ie contrar , cedentul cu titlu gratuit nu garanteaz nici m car existen a crean ei la data cesiunii. ART. 1.586 R spunderea cedentului pentru evic iune (1) În toate cazurile, cedentul r spunde dac , prin fapta sa proprie, singur ori concurent cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobânde te crean a în patrimoniul s u ori nu poate s o fac opozabil ter ilor. (2) Într-un asemenea caz, întinderea r spunderii cedentului se determin potrivit dispozi iilor art. 1.585 alin. (4). SEC IUNEA a 2-a Cesiunea unei crean e constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purt tor ART. 1.587 No iune i feluri (1) Crean ele încorporate în titluri nominative, la ordin ori la purt tor nu se pot transmite prin simplul acord de voin al p ilor. (2) Regimul titlurilor men ionate la alin. (1), precum i al altor titluri de valoare se stabile te prin lege special . ART. 1.588 Modalit i de transmitere (1) În cazul titlurilor nominative, transmisiunea se men ioneaz atât pe înscrisul respectiv, cât i în registrul inut pentru eviden a acestora. (2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispozi iilor aplicabile în materia cambiilor. (3) Crean a încorporat într-un titlu la purt tor se transmite prin remiterea material a titlului. Orice stipula ie contrar se consider nescris . ART. 1.589 Mijloace de ap rare (1) Debitorul nu poate opune de in torului titlului alte excep ii decât cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neîndoielnic din cuprinsul acestuia, precum i cele care pot fi invocate personal împotriva de in torului. (2) Cu toate acestea, de in torul care a dobândit titlul în frauda debitorului nu se poate prevala de dispozi iile alin. (1). ART. 1.590 Plata crean ei Debitorul care a emis titlul la purt tor este inut s pl teasc crean a constatat prin acel titlu oric rui de in tor care îi remite titlul, cu excep ia cazului în care i s-a comunicat o hot râre judec toreasc prin care este obligat s refuze plata. ART. 1.591 Punerea în circula ie f voia emitentului


Debitorul care a emis titlul la purt tor r mâne inut fa de orice de in tor de bun -credin , chiar dac demonstreaz c titlul a fost pus în circula ie împotriva voin ei sale. ART. 1.592 Ac iunea de in torului deposedat în mod nelegitim Cel care a fost deposedat în mod nelegitim de un titlu la purt tor nu îl poate împiedica pe debitor s pl teasc crean a celui care îi prezint titlul decât prin comunicarea unei hot râri judec tore ti. În acest caz, instan a se va pronun a pe cale de ordonan pre edin ial . CAP. II Subroga ia ART. 1.593 Felurile subroga iei (1) Oricine pl te te în locul debitorului poate fi subrogat în drepturile creditorului, f a putea îns dobândi mai multe drepturi decât acesta. (2) Subroga ia poate fi conven ional sau legal . (3) Subroga ia conven ional poate fi consim it de debitor sau de creditor. Ea trebuie s fie expres i, pentru a fi opus ter ilor, trebuie constatat prin înscris. ART. 1.594 Subroga ia consim it de creditor (1) Subroga ia este consim it de creditor atunci când, primind plata de la un ter , îi transmite acestuia, la momentul pl ii, toate drepturile pe care le avea împotriva debitorului. (2) Subroga ia opereaz f consim mântul debitorului. Orice stipula ie contrar se consider nescris . ART. 1.595 Subroga ia consim it de debitor (1) Subroga ia este consim it de debitor atunci când acesta se împrumut spre a- i pl ti datoria i, pe aceast cale, transmite împrumut torului drepturile creditorului fa de care avea datoria respectiv . (2) Subroga ia este valabil numai dac actul de împrumut i chitan a de plat a datoriei au dat cert , în actul de împrumut se declar c suma a fost împrumutat spre a se pl ti datoria, iar în chitan se men ioneaz c plata a fost f cut cu banii împrumuta i de noul creditor. (3) Subroga ia consim it de debitor are loc f consim mântul creditorului ini ial, în lips de stipula ie contrar . ART. 1.596 Subroga ia legal În afar de alte cazuri prev zute de lege, subroga ia se produce de drept: a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care pl te te unui creditor care are un drept de preferin , potrivit legii; b) în folosul dobânditorului unui bun care îl pl te te pe titularul crean ei înso ite de o garan ie asupra bunului respectiv; c) în folosul celui care, fiind obligat împreun cu al ii sau pentru al ii, are interes s sting datoria; d) în folosul mo tenitorului care pl te te din bunurile sale datoriile succesiunii; e) în alte cazuri stabilite de lege. ART. 1.597 Efectele subroga iei (1) Subroga ia î i produce efectele din momentul pl ii pe care ter ul o face în folosul creditorului.


(2) Subroga ia produce efecte împotriva debitorului principal i a celor care au garantat obliga ia. Ace tia pot opune noului creditor mijloacele de ap rare pe care le aveau împotriva creditorului ini ial. ART. 1.598 Subroga ia par ial (1) În caz de subroga ie par ial , creditorul ini ial, titular al unei garan ii, poate exercita drepturile sale pentru partea nepl tit din crean cu preferin fa de noul creditor. (2) Cu toate acestea, în cazul în care creditorul ini ial s-a obligat fa de noul creditor s garanteze suma pentru care a operat subroga ia, cel din urm este preferat. CAP. III Preluarea datoriei SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.599 Condi ii Obliga ia de a pl ti o sum de bani ori de a executa o alt presta ie poate fi transmis de debitor unei alte persoane: a) fie printr-un contract încheiat între debitorul ini ial i noul debitor, sub rezerva dispozi iilor art. 1.605; b) fie printr-un contract încheiat între creditor i noul debitor, prin care acesta din urm î i asum obliga ia. ART. 1.600 Efecte Prin încheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor îl înlocuie te pe cel vechi, care, dac nu s-a stipulat altfel i sub rezerva art. 1.601, este liberat. ART. 1.601 Insolvabilitatea noului debitor Debitorul ini ial nu este liberat prin preluarea datoriei, dac se dovede te c noul debitor era insolvabil la data când a preluat datoria, iar creditorul a consim it la preluare, f a cunoa te aceast împrejurare. ART. 1.602 Accesoriile crean ei (1) Creditorul se poate prevala în contra noului debitor de toate drepturile pe care le are în leg tur cu datoria preluat . (2) Preluarea datoriei nu are niciun efect asupra existen ei garan iilor crean ei, afar de cazul când acestea nu pot fi desp ite de persoana debitorului. (3) Cu toate acestea, obliga ia fideiusorului sau a ter ului care a constituit o garan ie pentru realizarea crean ei se va stinge dac aceste persoane nu i-au dat acordul la preluare. ART. 1.603 Mijloacele de ap rare (1) Dac din contract nu rezult altfel, noul debitor poate opune creditorului toate mijloacele de ap rare pe care le-ar fi putut opune debitorul ini ial, în afar de compensa ie sau orice alt excep ie personal a acestuia din urm . (2) Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de ap rare întemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor i debitorul ini ial, chiar dac acest raport a fost motivul determinant al prelu rii. ART. 1.604 Ineficacitatea prelu rii datoriei


(1) Când contractul de preluare este desfiin at, obliga ia debitorului ini ial rena te, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobândite de ter ii de bun -credin . (2) Creditorul poate, de asemenea, cere daune-interese celui ce a preluat datoria, afar numai dac acesta din urm dovede te c nu poart r spunderea desfiin rii contractului i a prejudiciilor suferite de creditor. SEC IUNEA a 2-a Preluarea datoriei prin contract încheiat cu debitorul ART. 1.605 Acordul creditorului Preluarea datoriei convenit cu debitorul î i va produce efectele numai dac creditorul î i d acordul. ART. 1.606 Comunicarea prelu rii (1) Oricare dintre contractan i poate comunica creditorului contractul de preluare, cerându-i s î i dea acordul. (2) Creditorului nu i se poate cere acordul cât timp nu a primit comunicarea. (3) Cât timp creditorul nu i-a dat acordul, contractan ii pot modifica sau denun a contractul. ART. 1.607 Termenul de acceptare (1) Contractantul care comunic preluarea datoriei creditorului îi poate stabili un termen rezonabil pentru r spuns. (2) Dac ambii contractan i au comunicat creditorului preluarea datoriei, stabilind termene diferite, r spunsul urmeaz s fie dat în termenul care se împline te cel din urm . (3) Preluarea datoriei este considerat refuzat dac creditorul nu a spuns în termen. ART. 1.608 Obliga iile ter ului (1) Cât timp creditorul nu i-a dat acordul sau dac a refuzat preluarea, cel care a preluat datoria este obligat s îl libereze pe debitor, executând la timp obliga ia. (2) Creditorul nu dobânde te un drept propriu împotriva celui obligat s îl libereze pe debitor, cu excep ia cazului în care se face dovada c p ile contractante au voit altfel. CAP. IV Nova ia ART. 1.609 No iune i feluri (1) Nova ia are loc atunci când debitorul contracteaz fa de creditor o obliga ie nou , care înlocuie te i stinge obliga ia ini ial . (2) De asemenea, nova ia se produce atunci când un debitor nou îl înlocuie te pe cel ini ial, care este liberat de creditor, stingându-se astfel obliga ia ini ial . În acest caz, nova ia poate opera f consim mântul debitorului ini ial. (3) Nova ia are loc i atunci când, ca efect al unui contract nou, un alt creditor este substituit celui ini ial, fa de care debitorul este liberat, stingându-se astfel obliga ia veche. ART. 1.610 Proba nova iei Nova ia nu se prezum . Inten ia de a nova trebuie s fie neîndoielnic .


ART. 1.611 Garan iile crean ei novate (1) Ipotecile care garanteaz crean a ini ial nu vor înso i noua crean decât dac aceasta s-a prev zut în mod expres. (2) În cazul nova iei prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de crean a ini ial nu subzist asupra bunurilor debitorului ini ial f consim mântul acestuia din urm i nici nu se str mut asupra bunurilor noului debitor f acordul s u. (3) Atunci când nova ia opereaz între creditor i unul dintre debitorii solidari, ipotecile legate de vechea crean nu pot fi transferate decât asupra bunurilor codebitorului care contracteaz noua datorie. ART. 1.612 Mijloacele de ap rare Atunci când nova ia are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de ap rare pe care le avea împotriva debitorului ini ial i nici cele pe care acesta din urm le avea împotriva creditorului, cu excep ia situa iei în care, în acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea absolut a actului din care s-a n scut obliga ia ini ial . ART. 1.613 Efectele nova iei asupra debitorilor solidari i fideiusorilor (1) Nova ia care opereaz între creditor i unul dintre debitorii solidari îi libereaz pe ceilal i codebitori cu privire la creditor. Nova ia care opereaz cu privire la debitorul principal îi libereaz pe fideiusori. (2) Cu toate acestea, atunci când creditorul a cerut acordul codebitorilor sau, dup caz, al fideiusorilor ca ace tia s fie inu i de noua obliga ie, crean a ini ial subzist în cazul în care debitorii sau fideiusorii nu î i exprim acordul. ART. 1.614 Efectele nova iei asupra creditorilor solidari Nova ia consim it de un creditor solidar nu este opozabil celorlal i creditori decât pentru partea din crean ce revine acelui creditor. TITLUL VII Stingerea obliga iilor CAP. I Dispozi ii generale ART. 1.615 Moduri de stingere a obliga iilor Obliga iile se sting prin plat , compensa ie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuit de executare, precum i prin alte moduri expres prev zute de lege. CAP. II Compensa ia ART. 1.616 No iune Datoriile reciproce se sting prin compensa ie pân la concuren a celei mai mici dintre ele. ART. 1.617 Condi ii (1) Compensa ia opereaz de plin drept de îndat ce exist dou datorii certe, lichide i exigibile, oricare ar fi izvorul lor, i care au ca obiect o sum de bani sau o anumit cantitate de bunuri fungibile de aceea i natur .


(2) O parte poate cere lichidarea judiciar a unei datorii pentru a putea opune compensa ia. (3) Oricare dintre p i poate renun a, în mod expres ori tacit, la compensa ie. ART. 1.618 Cazuri în care compensa ia este exclus Compensa ia nu are loc atunci când: a) crean a rezult dintr-un act f cut cu inten ia de a p gubi; b) datoria are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de comodat; c) are ca obiect un bun insesizabil. ART. 1.619 Termenul de gra ie Termenul de gra ie acordat pentru plata uneia dintre datorii nu împiedic realizarea compensa iei. ART. 1.620 Imputa ia Atunci când mai multe obliga ii susceptibile de compensa ie sunt datorate de acela i debitor, regulile stabilite pentru imputa ia pl ii se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.621 Fideiusiunea (1) Fideiusorul poate opune în compensa ie crean a pe care debitorul principal o dobânde te împotriva creditorului obliga iei garantate. (2) Debitorul principal nu poate, pentru a se libera fa de creditorul u, s opun compensa ia pentru ceea ce acesta din urm datoreaz fideiusorului. ART. 1.622 Efectele compensa iei fa de ter i (1) Compensa ia nu are loc i nici nu se poate renun a la ea în detrimentul drepturilor dobândite de un ter . (2) Astfel, debitorul care, fiind ter poprit, dobânde te o crean asupra creditorului popritor nu poate opune compensa ia împotriva acestuia din urm . (3) Debitorul care putea s opun compensa ia i care a pl tit datoria nu se mai poate prevala, în detrimentul ter ilor, de privilegiile sau de ipotecile crean ei sale. ART. 1.623 Cesiunea sau ipoteca asupra unei crean e (1) Debitorul care accept pur i simplu cesiunea sau ipoteca asupra crean ei consim it de creditorul s u unui ter nu mai poate opune acelui ter compensa ia pe care ar fi putut s o invoce împotriva creditorului ini ial înainte de acceptare. (2) Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabil , nu împiedic decât compensa ia datoriilor creditorului ini ial care sunt ulterioare momentului în care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabil . CAP. III Confuziunea ART. 1.624 No iune (1) Atunci când, în cadrul aceluia i raport obliga ional, calit ile de creditor i debitor se întrunesc în aceea i persoan , obliga ia se stinge de drept prin confuziune. (2) Confuziunea nu opereaz dac datoria i crean a se g sesc în acela i patrimoniu, dar în mase de bunuri diferite.


ART. 1.625 Confuziunea i ipoteca (1) Ipoteca se stinge prin confuziunea calit ilor de creditor ipotecar i de proprietar al bunului ipotecat. (2) Ea rena te dac creditorul este evins din orice cauz independent de el. ART. 1.626 Fideiusiunea Confuziunea ce opereaz prin reunirea calit ilor de creditor i debitor profit fideiusorilor. Cea care opereaz prin reunirea calit ilor de fideiusor i creditor ori de fideiusor i debitor principal nu stinge obliga ia principal . ART. 1.627 Efectele confuziunii fa de ter i Confuziunea nu aduce atingere drepturilor dobândite anterior de ter i în leg tur cu crean a stins pe aceast cale. ART. 1.628 Desfiin area confuziunii Dispari ia cauzei care a determinat confuziunea face s renasc obliga ia cu efect retroactiv. CAP. IV Remiterea de datorie ART. 1.629 No iune (1) Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl libereaz pe debitor de obliga ia sa. (2) Remiterea de datorie este total , dac nu se stipuleaz contrariul. ART. 1.630 Feluri (1) Remiterea de datorie poate fi expres sau tacit . (2) Ea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, potrivit naturii actului prin care aceasta se realizeaz . ART. 1.631 Dovada Dovada remiterii de datorie se face în condi iile Art. 1.499. ART. 1.632 Garan ii Renun area expres la un privilegiu sau la o ipotec f cut de creditor nu prezum remiterea de datorie în privin a crean ei garantate. ART. 1.633 Fideiusiunea (1) Remiterea de datorie f cut debitorului principal libereaz pe fideiusor, ca i pe oricare alte persoane inute pentru el. (2) Remiterea de datorie consim it în favoarea fideiusorului nu libereaz pe debitorul principal. (3) Dac remiterea de datorie este convenit cu unul dintre fideiusori, ceilal i r mân obliga i s garanteze pentru tot, cu includerea p ii garantate de acesta, numai dac au consim it expres la exonerarea lui. (4) Presta ia pe care a primit-o creditorul de la un fideiusor pentru a-l exonera de obliga ia de garan ie se imput asupra datoriei, profitând, în propor ia valorii acelei presta ii, atât debitorului principal, cât i celorlal i fideiusori. CAP. V Imposibilitatea fortuit

de executare


ART. 1.634 No iune. Condi ii (1) Debitorul este liberat atunci când obliga ia sa nu mai poate fi executat din cauza unei for e majore, a unui caz fortuit ori a unor alte evenimente asimilate acestora, produse înainte ca debitorul s fie pus în întârziere. (2) Debitorul este, de asemenea, liberat, chiar dac se afl în întârziere, atunci când creditorul nu ar fi putut, oricum, s beneficieze de executarea obliga iei din cauza împrejur rilor prev zute la alin. (1), afar de cazul în care debitorul a luat asupra sa riscul producerii acestora. (3) Atunci când imposibilitatea este temporar , executarea obliga iei se suspend pentru un termen rezonabil, apreciat în func ie de durata i urm rile evenimentului care a provocat imposibilitatea de executare. (4) Dovada imposibilit ii de executare revine debitorului. (5) Debitorul trebuie s notifice creditorului existen a evenimentului care provoac imposibilitatea de executare a obliga iilor. Dac notificarea nu ajunge la creditor într-un termen rezonabil din momentul în care debitorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc imposibilitatea de executare, debitorul spunde pentru prejudiciul cauzat, prin aceasta, creditorului. (6) Dac obliga ia are ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuit de executare. TITLUL VIII Restituirea presta iilor CAP. I Dispozi ii generale ART. 1.635 Cauzele restituirii (1) Restituirea presta iilor are loc ori de câte ori cineva este inut, în virtutea legii, s înapoieze bunurile primite f drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desfiin at ulterior cu efect retroactiv ori ale c rui obliga ii au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de for major , a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora. (2) Ceea ce a fost prestat în temeiul unei cauze viitoare, care nu s-a înf ptuit, este, de asemenea, supus restituirii, afar numai dac cel care a prestat a f cut-o tiind c înf ptuirea cauzei este cu neputin sau, dup caz, a împiedicat cu tiin realizarea ei. (3) Obliga ia de restituire beneficiaz de garan iile constituite pentru plata obliga iei ini iale. ART. 1.636 Persoana îndrept it la restituire Dreptul de restituire apar ine celui care a efectuat presta ia supus restituirii sau, dup caz, unei alte persoane îndrept ite, potrivit legii. ART. 1.637 Formele restituirii (1) Restituirea se face în natur sau prin echivalent. (2) Restituirea presta iilor are loc chiar dac , potrivit legii, nu sunt datorate dauneinterese. ART. 1.638 Restituirea pentru cauz ilicit Presta ia primit sau executat în temeiul unei cauze ilicite sau imorale mâne întotdeauna supus restituirii. CAP. II


Modalit

ile de restituire

ART. 1.639 Restituirea în natur Restituirea presta iilor se face în natur , prin înapoierea bunului primit. ART. 1.640 Restituirea prin echivalent (1) Dac restituirea nu poate avea loc în natur din cauza imposibilit ii sau a unui impediment serios ori dac restituirea prive te prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent. (2) În cazurile prev zute la alin. (1), valoarea presta iilor se apreciaz la momentul în care debitorul a primit ceea ce trebuie s restituie. ART. 1.641 Pieirea sau înstr inarea bunului În cazul pieirii totale sau înstr in rii bunului supus restituirii, debitorul obliga iei de restituire este inut s pl teasc valoarea bunului, considerat fie la momentul primirii sale, fie la acela al pierderii ori al înstr in rii, în func ie de cea mai mic dintre aceste valori. Dac debitorul este de rea-credin ori obliga ia de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se face în func ie de valoarea cea mai mare. ART. 1.642 Pieirea fortuit a bunului Dac bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obliga iei de restituire este liberat de aceast obliga ie, îns el trebuie s cedeze creditorului, dup caz, fie indemniza ia încasat pentru aceast pieire, fie, atunci când nu a încasat-o înc , dreptul de a primi aceast indemniza ie. Dac debitorul este de rea-credin ori obliga ia de restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire decât dac dovede te c bunul ar fi pierit i în cazul în care, la data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului. ART. 1.643 Pierderea par ial (1) Dac bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere par ial , cum este o deteriorare sau o alt sc dere de valoare, cel obligat la restituire este inut s îl indemnizeze pe creditor, cu excep ia cazului în care pierderea rezult din folosin a normal a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabil debitorului. (2) Atunci când cauza restituirii este imputabil creditorului, bunul ce face obiectul restituirii trebuie înapoiat în starea în care se g se te la momentul introducerii ac iunii, f desp gubiri, afar de cazul când aceast stare este cauzat din culpa debitorului restituirii. ART. 1.644 Cheltuielile privitoare la bun Dreptul la rambursarea cheltuielilor f cute cu bunul ce face obiectul restituirii este supus regulilor prev zute în materia accesiunii pentru posesorul de bun -credin sau, dac cel obligat la restituire este de reacredin ori cauza restituirii îi este imputabil , regulilor prev zute în materia accesiunii pentru posesorul de reacredin . ART. 1.645 Restituirea fructelor i a contravalorii folosin ei bunului (1) Dac a fost de bun -credin , cel obligat la restituire dobânde te fructele produse de bunul supus restituirii i suport cheltuielile angajate cu producerea lor. El nu datoreaz nicio indemniza ie pentru folosin a bunului, cu excep ia cazului în care aceast folosin a fost obiectul principal al presta iei i a cazului în care bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide.


(2) Atunci când cel obligat la restituire a fost de rea-credin ori când cauza restituirii îi este imputabil , el este inut, dup compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor, s restituie fructele pe care le-a dobândit sau putea s le dobândeasc i s îl indemnizeze pe creditor pentru folosin a pe care bunul i-a putut-o procura. ART. 1.646 Cheltuielile restituirii (1) Cheltuielile restituirii sunt suportate de p i propor ional cu valoarea presta iilor care se restituie. (2) Cheltuielile restituirii se suport integral de cel care este de reacredin ori din a c rui culp contractul a fost desfiin at. ART. 1.647 Restituirea presta iilor de c tre incapabili (1) Persoana care nu are capacitate de exerci iu deplin nu este inut la restituirea presta iilor decât în limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei îmbog iri incumb celui care solicit restituirea. (2) Ea poate fi inut la restituirea integral atunci când, cu inten ie sau din culp grav , a f cut ca restituirea s fie imposibil . CAP. III Efectele restituirii fa

de ter i

ART. 1.648 Actele de înstr inare (1) Dac bunul supus restituirii a fost înstr inat, ac iunea în restituire poate fi exercitat i împotriva ter ului dobânditor, sub rezerva regulilor de carte funciar sau a efectului dobândirii cu bun -credin a bunurilor mobile ori, dup caz, a aplic rii regulilor privitoare la uzucapiune. (2) Dac asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi reale, dispozi iile alin. (1) se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.649 Situa ia altor acte juridice În afara actelor de dispozi ie prev zute la art. 1.648, toate celelalte acte juridice f cute în favoarea unui ter de bun -credin sunt opozabile adev ratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesiv , sub condi ia respect rii formalit ilor de publicitate prev zute de lege, vor continua s produc efecte pe durata stipulat de i, dar nu mai mult de un an de la data desfiin rii titlului constituitorului. TITLUL IX Diferite contracte speciale CAP. I Contractul de vânzare SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale §1. Domeniul de aplicare ART. 1.650 No iune (1) Vânzarea este contractul prin care vânz torul transmite sau, dup caz, se oblig s transmit cump torului proprietatea unui bun în schimbul unui pre pe care cump torul se oblig s îl pl teasc .


(2) Poate fi, de asemenea, transmis prin vânzare un dezmembr mânt al dreptului de proprietate sau orice alt drept. ART. 1.651 Aplicarea unor reguli de la vânzare Dispozi iile prezentului capitol privind obliga iile vânz torului se aplic , în mod corespunz tor, obliga iilor înstr in torului în cazul oric rui alt contract având ca efect transmiterea unui drept, dac din reglement rile aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obliga ii în general nu rezult altfel. §2. Cine poate cump ra sau vinde ART. 1.652 Principiul capacit ii Pot cump ra sau vinde to i cei c rora nu le este interzis prin lege. ART. 1.653 Incapacitatea de a cump ra drepturi litigioase (1) Sub sanc iunea nulit ii absolute, judec torii, procurorii, grefierii, executorii, avoca ii, notarii publici, consilierii juridici i practicienii în insolven nu pot cump ra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competen a instan ei judec tore ti în a c rei circumscrip ie î i desf oar activitatea. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) cump rarea drepturilor succesorale ori a cotelor-p i din dreptul de proprietate de la como tenitori sau coproprietari, dup caz; b) cump rarea unui drept litigios în vederea îndestul rii unei crean e care s-a n scut înainte ca dreptul s fi devenit litigios; c) cump rarea care s-a f cut pentru ap rarea drepturilor celui ce st pâne te bunul în leg tur cu care exist dreptul litigios. (3) Dreptul este litigios dac exist un proces început i neterminat cu privire la existen a sau întinderea sa. ART. 1.654 Alte incapacit i de a cump ra (1) Sunt incapabili de a cump ra, direct sau prin persoane interpuse, chiar i prin licita ie public : a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt îns rcina i s le vând ; excep ia prev zut la art. 1.304 alin. (1) r mâne aplicabil ; b) p rin ii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezint ; c) func ionarii publici, judec torii-sindici, practicienii în insolven , executorii, precum i alte asemenea persoane, care ar putea influen a condi iile vânz rii f cute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaz ori a c ror administrare o supravegheaz . (2) Înc lcarea interdic iilor prev zute la alin. (1) lit. a) i b) se sanc ioneaz cu nulitatea relativ , iar a celei prev zute la lit. c) cu nulitatea absolut . ART. 1.655 Incapacit i de a vinde (1) Persoanele prev zute la art. 1.654 alin. (1) nu pot, de asemenea, s vând bunurile proprii pentru un pre care const într-o sum de bani provenit din vânzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care îl administreaz ori a c rui administrare o supravegheaz , dup caz. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic în mod corespunz tor i contractelor în care, în schimbul unei presta ii promise de persoanele prev zute la art. 1.654 alin. (1), cealalt parte se oblig s pl teasc o sum de bani. ART. 1.656 Inadmisibilitatea ac iunii în anulare


Cei c rora le este interzis s cumpere ori s vând nu pot s cear anularea vânz rii nici în nume propriu, nici în numele persoanei ocrotite. §3. Obiectul vânz rii ART. 1.657 Bunurile ce pot fi vândute Orice bun poate fi vândut în mod liber, dac vânzarea nu este interzis ori limitat prin lege sau prin conven ie ori testament. ART. 1.658 Vânzarea unui bun viitor (1) Dac obiectul vânz rii îl constituie un bun viitor, cump torul dobânde te proprietatea în momentul în care bunul s-a realizat. În privin a construc iilor, sunt aplicabile dispozi iile corespunz toare în materie de carte funciar . (2) În cazul vânz rii unor bunuri dintr-un gen limitat care nu exist la data încheierii contractului, cump torul dobânde te proprietatea la momentul individualiz rii de c tre vânz tor a bunurilor vândute. Atunci când bunul sau, dup caz, genul limitat nu se realizeaz , contractul nu produce niciun efect. Cu toate acestea, dac nerealizarea este determinat de culpa vânz torului, el este inut s pl teasc daune-interese. (3) Când bunul se realizeaz numai par ial, cump torul are alegerea fie de a cere desfiin area vânz rii, fie de a pretinde reducerea corespunz toare a pre ului. Aceea i solu ie se aplic i în cazul prev zut la alin. (2) atunci când genul limitat s-a realizat numai par ial i, din acest motiv, vânz torul nu poate individualiza întreaga cantitate de bunuri prev zut în contract. Dac nerealizarea par ial a bunului sau, dup caz, a genului limitat a fost determinat de culpa vânz torului, acesta este inut s pl teasc dauneinterese. (4) Atunci când cump torul i-a asumat riscul nerealiz rii bunului sau genului limitat, dup caz, el r mâne obligat la plata pre ului. (5) În sensul prezentului articol, bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destina iei în vederea c reia a fost încheiat contractul. ART. 1.659 Vânzarea bunului pierit în întregime sau în parte Dac în momentul vânz rii unui bun individual determinat acesta pierise în întregime, contractul nu produce niciun efect. Dac bunul pierise numai în parte, cump torul care nu cuno tea acest fapt în momentul vânz rii poate cere fie anularea vânz rii, fie reducerea corespunz toare a pre ului. ART. 1.660 Condi ii ale pre ului (1) Pre ul const într-o sum de bani. (2) Acesta trebuie s fie serios i determinat sau cel pu in determinabil. ART. 1.661 Pre ul determinabil Vânzarea f cut pe un pre care nu a fost determinat în contract este valabil dac p ile au convenit asupra unei modalit i prin care pre ul poate fi determinat ulterior, dar nu mai târziu de data pl ii i care nu necesit un nou acord de voin al p ilor. ART. 1.662 Determinarea pre ului de c tre un ter (1) Pre ul poate fi determinat i de c tre una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului p ilor. (2) Atunci când persoanele astfel desemnate nu determin pre ul în termenul stabilit de p i sau, în lips , în termen de 6 luni de la încheierea contractului, la cererea p ii interesate, pre edintele judec toriei de la


locul încheierii contractului va desemna, de urgen , în camera de consiliu, prin încheiere definitiv , un expert pentru determinarea pre ului. Remunera ia expertului se pl te te în cote egale de c tre p i. (3) Dac pre ul nu a fost determinat în termen de un an de la încheierea contractului, vânzarea este nul , afar de cazul în care p ile au convenit un alt mod de determinare a pre ului. ART. 1.663 Determinarea pre ului în func ie de greutatea lucrului vândut Când pre ul se determin în func ie de greutatea lucrului vândut, la stabilirea cuantumului s u nu se ine seama de greutatea ambalajului. ART. 1.664 Lipsa determin rii exprese a pre ului (1) Pre ul vânz rii este suficient determinat dac poate fi stabilit potrivit împrejur rilor. (2) Când contractul are ca obiect bunuri pe care vânz torul le vinde în mod obi nuit, se prezum c p ile au avut în vedere pre ul practicat în mod obi nuit de vânz tor. (3) În lips de stipula ie contrar , vânzarea unor bunuri al c ror pre este stabilit pe pie e organizate este presupus a se fi încheiat pentru pre ul mediu aplicat în ziua încheierii contractului pe pia a cea mai apropiat de locul încheierii contractului. Dac aceast zi a fost nelucr toare, se ine seama de ultima zi lucr toare. ART. 1.665 Pre ul fictiv i pre ul derizoriu (1) Vânzarea este anulabil atunci când pre ul este stabilit f inten ia de a fi pl tit. (2) De asemenea, dac prin lege nu se prevede altfel, vânzarea este anulabil când pre ul este într-atât de dispropor ionat fa de valoarea bunului, încât este evident c p ile nu au dorit s consimt la o vânzare. ART. 1.666 Cheltuielile vânz rii (1) În lips de stipula ie contrar , cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare sunt în sarcina cump torului. (2) M surarea, cânt rirea i cheltuielile de predare a bunului sunt în sarcina vânz torului, iar cele de preluare i transport de la locul execut rii sunt în sarcina cump torului, dac nu s-a convenit altfel. (3) În absen a unei clauze contrare, cheltuielile aferente opera iunilor de plat a pre ului sunt în sarcina cump torului. ART. 1.667 Cheltuielile pred rii În lipsa uzan elor sau a unei stipula ii contrare, dac bunul trebuie transportat dintr-un loc în altul, vânz torul trebuie s se ocupe de expediere pe cheltuiala cump torului. Vânz torul este liberat când pred bunul transportatorului ori expeditorului. Cheltuielile de transport sunt în sarcina cump torului. §4. Pactul de op iune privind contractul de vânzare vânzare

i promisiunea de

ART. 1.668 Pactul de op iune privind contractul de vânzare (1) În cazul pactului de op iune privind un contract de vânzare asupra unui bun individual determinat, între data încheierii pactului i data exercit rii op iunii sau, dup caz, aceea a expir rii termenului de op iune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului. (2) Atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de op iune se noteaz în cartea funciar .


(3) Dreptul de op iune se radiaz din oficiu dac pân la expirarea termenului de op iune nu s-a înscris o declara ie de exercitare a op iunii, înso it de dovada comunic rii sale c tre cealalt parte. ART. 1.669 Promisiunea de vânzare i promisiunea de cump rare (1) Când una dintre p ile care au încheiat o promisiune bilateral de vânzare refuz , nejustificat, s încheie contractul promis, cealalt parte poate cere pronun area unei hot râri care s in loc de contract, dac toate celelalte condi ii de validitate sunt îndeplinite. (2) Dreptul la ac iune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. (3) Dispozi iile alin. (1) i (2) se aplic în mod corespunz tor în cazul promisiunii unilaterale de vânzare sau de cump rare, dup caz. (4) În cazul promisiunii unilaterale de cump rare a unui bun individual determinat, dac , mai înainte ca promisiunea s fi fost executat , creditorul u înstr ineaz bunul ori constituie un drept real asupra acestuia, obliga ia promitentului se consider stins . ART. 1.670 Pre ul promisiunii În lips de stipula ie contrar , sumele pl tite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezint un avans din pre ul convenit. §5. Obliga iile vânz torului I. Dispozi ii generale ART. 1.671 Interpretarea clauzelor vânz rii Clauzele îndoielnice în contractul de vânzare se interpreteaz în favoarea cump torului, sub rezerva regulilor aplicabile contractelor încheiate cu consumatorii i contractelor de adeziune. ART. 1.672 Obliga iile principale ale vânz torului Vânz torul are urm toarele obliga ii principale: 1. s transmit proprietatea bunului sau, dup caz, dreptul vândut; 2. s predea bunul; 3. s îl garanteze pe cump tor contra evic iunii i viciilor bunului. II. Transmiterea propriet ii sau a dreptului vândut ART. 1.673 Obliga ia de a transmite dreptul vândut (1) Vânz torul este obligat s transmit cump torului proprietatea bunului vândut. (2) Odat cu proprietatea cump torul dobânde te toate drepturile i ac iunile accesorii ce au apar inut vânz torului. (3) Dac legea nu dispune altfel, dispozi iile referitoare la transmiterea propriet ii se aplic în mod corespunz tor i atunci când prin vânzare se transmite un alt drept decât dreptul de proprietate. ART. 1.674 Transmiterea propriet ii Cu excep ia cazurilor prev zute de lege ori dac din voin a p ilor nu rezult contrariul, proprietatea se str mut de drept cump torului din momentul încheierii contractului, chiar dac bunul nu a fost predat ori pre ul nu a fost pl tit înc . ART. 1.675 Opozabilitatea vânz rii În cazurile anume prev zute de lege, vânzarea nu poate fi opus ter ilor decât dup îndeplinirea formalit ilor de publicitate respective.


ART. 1.676 Str mutarea propriet ii imobilelor În materie de vânzare de imobile, str mutarea propriet ii de la vânz tor la cump tor este supus dispozi iilor de carte funciar . ART. 1.677 Radierea drepturilor stinse Vânz torul este obligat s radieze din cartea funciar , pe cheltuiala sa, drepturile înscrise asupra imobilului vândut, dac acestea sunt stinse. ART. 1.678 Vânzarea bunurilor de gen Atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transfer cump torului la data individualiz rii acestora prin predare, num rare, cânt rire, m surare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului. ART. 1.679 Vânzarea în bloc a bunurilor Dac îns mai multe bunuri sunt vândute în bloc i pentru un pre unic i global, proprietatea se str mut cump torului îndat ce contractul s-a încheiat, chiar dac bunurile nu au fost individualizate. ART. 1.680 Vânzarea dup mostr sau model La vânzarea dup mostr sau model, proprietatea se str mut la momentul pred rii bunului. ART. 1.681 Vânzarea pe încercate (1) Vânzarea este pe încercate atunci când se încheie sub condi ia suspensiv ca, în urma încerc rii, bunul s corespund criteriilor stabilite la încheierea contractului ori, în lipsa acestora, destina iei bunului, potrivit naturii sale. (2) Dac durata încerc rii nu a fost convenit i din uzan e nu rezult altfel, condi ia se consider îndeplinit în cazul în care cump torul nu a declarat c bunul este nesatisf tor în termen de 30 de zile de la predarea bunului. (3) În cazul în care prin contractul de vânzare p ile au prev zut c bunul vândut urmeaz s fie încercat, se prezum c s-a încheiat o vânzare pe încercate. ART. 1.682 Vânzarea pe gustate (1) Vânzarea sub rezerva ca bunul s corespund gusturilor cump torului se încheie numai dac acesta a f cut cunoscut acordul s u în termenul convenit ori statornicit prin uzan e. În cazul în care un asemenea termen nu exist , se aplic dispozi iile art. 1.681 alin. (2). (2) Dac bunul vândut se afl la cump tor, iar acesta nu se pronun în termenul prev zut la alin. (1), vânzarea se consider încheiat la expirarea termenului. ART. 1.683 Vânzarea bunului altuia (1) Dac , la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se afl în proprietatea unui ter , contractul este valabil, iar vânz torul este obligat s asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul s u c tre cump tor. (2) Obliga ia vânz torului se consider ca fiind executat fie prin dobândirea de c tre acesta a bunului, fie prin ratificarea vânz rii de c tre proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procur cump torului proprietatea asupra bunului. (3) Dac din lege sau din voin a p ilor nu rezult contrariul, proprietatea se str mut de drept cump torului din momentul dobândirii


bunului de c tre vânz tor sau al ratific rii contractului de vânzare de c tre proprietar. (4) În cazul în care vânz torul nu asigur transmiterea dreptului de proprietate c tre cump tor, acesta din urm poate cere rezolu iunea contractului, restituirea pre ului, precum i, dac este cazul, dauneinterese. (5) Atunci când un coproprietar a vândut bunul proprietate comun i ulterior nu asigur transmiterea propriet ii întregului bun c tre cump tor, acesta din urm poate cere, pe lâng daune-interese, la alegerea sa, fie reducerea pre ului propor ional cu cota-parte pe care nu a dobândit-o, fie rezolu iunea contractului în cazul în care nu ar fi cump rat dac ar fi tiut nu va dobândi proprietatea întregului bun. (6) În cazurile prev zute la alin. (4) i (5), întinderea daunelorinterese se stabile te, în mod corespunz tor, potrivit art. 1.702 i 1.703. Cu toate acestea, cump torul care la data încheierii contractului cuno tea c bunul nu apar inea în întregime vânz torului nu poate s solicite rambursarea cheltuielilor referitoare la lucr rile autonome sau voluptuare. ART. 1.684 Rezerva propriet ii Stipula ia prin care vânz torul î i rezerv proprietatea bunului pân la plata integral a pre ului este valabil chiar dac bunul a fost predat. Aceast stipula ie nu poate fi îns opus ter ilor decât dup îndeplinirea formalit ilor de publicitate cerute de lege, dup natura bunului. III. Predarea bunului ART. 1.685 No iune Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispozi ia cump torului, împreun cu tot ceea ce este necesar, dup împrejur ri, pentru exercitarea liber i neîngr dit a posesiei. ART. 1.686 Întinderea obliga iei de predare (1) Obliga ia de a preda bunul se întinde i la accesoriile sale, precum i la tot ce este destinat folosin ei sale perpetue. (2) Vânz torul este, de asemenea, obligat s predea titlurile i documentele privitoare la proprietatea sau folosin a bunului. (3) În cazul bunurilor de gen, vânz torul nu este liberat de obliga ia de predare chiar dac lotul din care f ceau parte bunurile respective a pierit în totalitate, afar numai dac lotul era anume prev zut în conven ie. ART. 1.687 Predarea bunului imobil Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispozi ia cump torului, liber de orice bunuri ale vânz torului. ART. 1.688 Predarea bunului mobil Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea material , fie prin remiterea titlului reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care îi permite cump torului preluarea în orice moment. ART. 1.689 Locul pred rii Predarea trebuie s se fac la locul unde bunul se afla în momentul încheierii contractului, dac nu rezult altfel din conven ia p ilor ori, în lipsa acesteia, din uzan e. ART. 1.690 Starea bunului vândut


(1) Bunul trebuie s fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului. (2) Cump torul are obliga ia ca imediat dup preluare s verifice starea bunului potrivit uzan elor. (3) Dac în urma verific rii se constat existen a unor vicii aparente, cump torul trebuie s îl informeze pe vânz tor despre acestea f întârziere. În lipsa inform rii, se consider c vânz torul i-a executat obliga ia prev zut la alin. (1). (4) Cu toate acestea, în privin a viciilor ascunse, dispozi iile art. 1.707-1.714 r mân aplicabile. ART. 1.691 Dezacordul asupra calit ii (1) În cazul în care cump torul contest calitatea sau starea bunului pe care vânz torul i l-a pus la dispozi ie, pre edintele judec toriei de la locul prev zut pentru executarea obliga iei de predare, la cererea oric reia dintre i, va desemna de îndat un expert în vederea constat rii. (2) Prin aceea i hot râre se poate dispune sechestrarea sau depozitarea bunului. (3) Dac p strarea bunului ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli însemnate, se va putea dispune chiar vânzarea pe cheltuiala proprietarului, în condi iile stabilite de instan . (4) Hot rârea de vânzare va trebui comunicat înainte de punerea ei în executare celeilalte p i sau reprezentantului s u, dac unul dintre ace tia se afl într-o localitate situat în circumscrip ia judec toriei care a pronun at hot rârea. În caz contrar, hot rârea va fi comunicat în termen de 3 zile de la executarea ei. ART. 1.692 Fructele bunului vândut Dac nu s-a convenit altfel, fructele bunului vândut se cuvin cump torului din ziua dobândirii propriet ii. ART. 1.693 Momentul pred rii În lipsa unui termen, cump torul poate cere predarea bunului de îndat ce pre ul este pl tit. Dac îns , ca urmare a unor împrejur ri cunoscute cump torului la momentul vânz rii, predarea bunului nu se poate face decât dup trecerea unui termen, p ile sunt prezumate c au convenit ca predarea aib loc la expirarea acelui termen. ART. 1.694 Refuzul de a preda bunul (1) Dac obliga ia de plat a pre ului este afectat de un termen i, dup vânzare, cump torul a devenit insolvabil ori garan iile acordate vânz torului s-au diminuat, vânz torul poate suspenda executarea obliga iei de predare cât timp cump torul nu acord garan ii îndestul toare c va pl ti pre ul la termenul stabilit. (2) Dac îns , la data încheierii contractului, vânz torul cuno tea insolvabilitatea cump torului, atunci acesta din urm p streaz beneficiul termenului, dac starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat în mod substan ial. IV. Garan ia contra evic iunii ART. 1.695 Condi iile garan iei contra evic iunii (1) Vânz torul este de drept obligat s îl garanteze pe cump tor împotriva evic iunii care l-ar împiedica total sau par ial în st pânirea netulburat a bunului vândut.


(2) Garan ia este datorat împotriva evic iunii ce rezult din preten iile unui ter numai dac acestea sunt întemeiate pe un drept n scut anterior datei vânz rii i care nu a fost adus la cuno tin a cump torului pân la acea dat . (3) De asemenea, garan ia este datorat împotriva evic iunii ce provine din fapte imputabile vânz torului, chiar dac acestea s-au ivit ulterior vânz rii. ART. 1.696 Excep ia de garan ie Acela care este obligat s garanteze contra evic iunii nu poate s eving . ART. 1.697 Indivizibilitatea obliga iei de garan ie Obliga ia de garan ie contra evic iunii este indivizibil între debitori. ART. 1.698 Modificarea sau înl turarea conven ional a garan iei (1) P ile pot conveni s extind sau s restrâng obliga ia de garan ie. Acestea pot chiar conveni s îl exonereze pe vânz tor de orice garan ie contra evic iunii. (2) Stipula ia prin care obliga ia de garan ie a vânz torului este restrâns sau înl turat nu îl exonereaz pe acesta de obliga ia de a restitui pre ul, cu excep ia cazului în care cump torul i-a asumat riscul producerii evic iunii. ART. 1.699 Limitele clauzei de ner spundere pentru evic iune Chiar dac s-a convenit c vânz torul nu va datora nicio garan ie, el spunde totu i de evic iunea cauzat ulterior vânz rii prin faptul s u personal ori de cea provenit din cauze pe care, cunoscându-le în momentul vânz rii, le-a ascuns cump torului. Orice stipula ie contrar este considerat nescris . ART. 1.700 Rezolu iunea contractului (1) Cump torul poate cere rezolu iunea vânz rii dac a fost evins de întregul bun sau de o parte a acestuia îndeajuns de însemnat încât, dac ar fi cunoscut evic iunea, el nu ar mai fi încheiat contractul. (2) Odat cu rezolu iunea, cump torul poate cere restituirea pre ului i repararea prejudiciului suferit. ART. 1.701 Restituirea pre ului (1) Vânz torul este inut s înapoieze pre ul în întregime chiar dac , la data evic iunii, valoarea bunului vândut a sc zut sau dac bunul a suferit deterior ri însemnate, fie din neglijen a cump torului, fie prin for major . (2) Dac îns cump torul a ob inut un beneficiu în urma deterior rilor cauzate bunului, vânz torul are dreptul s scad din pre o sum corespunz toare acestui beneficiu. (3) Dac lucrul vândut are, la data evic iunii, o valoare mai mare, din orice cauz , vânz torul este dator s pl teasc cump torului, pe lâng pre ul vânz rii, sporul de valoare acumulat pân la data evic iunii. ART. 1.702 Întinderea daunelor-interese (1) Daunele-interese datorate de vânz tor cuprind: a) valoarea fructelor pe care cump torul a fost obligat s le restituie celui care l-a evins; b) cheltuielile de judecat efectuate de cump tor în procesul cu cel ce l-a evins, precum i în procesul de chemare în garan ie a vânz torului; c) cheltuielile încheierii i execut rii contractului de c tre cump tor;


d) pierderile suferite i câ tigurile nerealizate de c tre cump tor din cauza evic iunii. (2) De asemenea, vânz torul este inut s ramburseze cump torului sau s fac s i se ramburseze de c tre acela care evinge toate cheltuielile pentru lucr rile efectuate în leg tur cu bunul vândut, fie c lucr rile sunt autonome, fie c sunt ad ugate, dar, în acest din urm caz, numai dac sunt necesare sau utile. (3) Dac vânz torul a cunoscut cauza evic iunii la data încheierii contractului, el este dator s ramburseze cump torului i cheltuielile cute pentru efectuarea i, dup caz, ridicarea lucr rilor voluptuare. ART. 1.703 Efectele evic iunii par iale În cazul în care evic iunea par ial nu atrage rezolu iunea contractului, vânz torul trebuie s restituie cump torului o parte din pre propor ional cu valoarea p ii de care a fost evins i, dac este cazul, s pl teasc daune-interese. Pentru stabilirea întinderii daunelor-interese, se aplic în mod corespunz tor prevederile art. 1.702. ART. 1.704 Înl turarea evic iunii de c tre cump tor Atunci când cump torul a p strat bunul cump rat pl tind ter ului eving tor o sum de bani sau dându-i un alt bun, vânz torul este liberat de urm rile garan iei, în primul caz prin rambursarea c tre cump tor a sumei pl tite cu dobânda legal calculat de la data pl ii, iar în al doilea caz prin plata valorii bunului dat, precum i, în ambele cazuri, a tuturor cheltuielilor aferente. ART. 1.705 Chemarea în judecat a vânz torului (1) Cump torul chemat în judecat de un ter care pretinde c are drepturi asupra lucrului vândut trebuie s îl cheme în cauz pe vânz tor. În cazul în care nu a f cut-o, fiind condamnat printr-o hot râre intrat în puterea lucrului judecat, pierde dreptul de garan ie dac vânz torul dovede te existau motive suficiente pentru a se respinge cererea. (2) Cump torul care, f a exista o hot râre judec toreasc , a recunoscut dreptul ter ului pierde dreptul de garan ie, afar de cazul în care dovede te c nu existau motive suficiente pentru a împiedica evic iunea. ART. 1.706 Beneficiarii garan iei Vânz torul este obligat s garanteze contra evic iunii fa de orice dobânditor subsecvent al bunului, f a deosebi dup cum dobândirea este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. V. Garan ia contra viciilor bunului vândut ART. 1.707 Condi ii (1) Vânz torul garanteaz cump torul contra oric ror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuin rii la care este destinat sau care îi mic oreaz în asemenea m sur întrebuin area sau valoarea încât, dac le-ar fi cunoscut, cump torul nu ar fi cump rat sau ar fi dat un pre mai mic. (2) Este ascuns acel viciu care, la data pred rii, nu putea fi descoperit, asisten de specialitate, de c tre un cump tor prudent i diligent. (3) Garan ia este datorat dac viciul sau cauza lui exista la data pred rii bunului. (4) Vânz torul nu datoreaz garan ie contra viciilor pe care cump torul le cuno tea la încheierea contractului. (5) În vânz rile silite nu se datoreaz garan ie contra viciilor ascunse. ART. 1.708


Modificarea sau înl turarea conven ional a garan iei (1) Dac p ile nu au convenit altfel, vânz torul este obligat s garanteze contra viciilor ascunse, chiar i atunci când nu le-a cunoscut. (2) Clauza care înl tur sau limiteaz r spunderea pentru vicii este nul în privin a viciilor pe care vânz torul le-a cunoscut ori trebuia s le cunoasc la data încheierii contractului. ART. 1.709 Denun area viciilor (1) Cump torul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat s le aduc la cuno tin a vânz torului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejur rile, sub sanc iunea dec derii din dreptul de a cere m sura prev zut la art. 1.710 alin. (1) lit. d). (2) În cazul în care cump torul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul prev zut la alin. (1) este de dou zile lucr toare. (3) Atunci când viciul apare în mod gradual, termenele prev zute la alin. (1) încep s curg din ziua în care cump torul î i d seama de gravitatea i întinderea viciului. (4) Vânz torul care a t inuit viciul nu poate invoca prevederile prezentului articol. ART. 1.710 Efectele garan iei (1) În temeiul obliga iei vânz torului de garan ie contra viciilor, cump torul poate ob ine, dup caz: a) înl turarea viciilor de c tre vânz tor sau pe cheltuiala acestuia; b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acela i fel, îns lipsit de vicii; c) reducerea corespunz toare a pre ului; d) rezolu iunea vânz rii. (2) La cererea vânz torului, instan a, inând seama de gravitatea viciilor i de scopul pentru care contractul a fost încheiat, precum i de alte împrejur ri, poate dispune o alt m sur prev zut la alin. (1) decât cea solicitat de cump tor. ART. 1.711 Viciile care nu afecteaz toate bunurile vândute (1) Dac numai unele dintre bunurile vândute sunt afectate de vicii i acestea pot fi separate de celelalte f pagub pentru cump tor, iar instan a dispune rezolu iunea în condi iile art. 1.710, contractul se desfiin eaz numai în parte. (2) Rezolu iunea contractului, în ceea ce prive te bunul principal, atrage rezolu iunea lui i în privin a bunului accesoriu. ART. 1.712 Întinderea garan iei (1) În situa ia în care la data încheierii contractului vânz torul cuno tea viciile bunului vândut, pe lâng una dintre m surile prev zute la art. 1.710, vânz torul este obligat la plata de daune-interese, pentru repararea întregului prejudiciu cauzat, dac este cazul. (2) Atunci când vânz torul nu cuno tea viciile bunului vândut i s-a dispus una dintre m surile prev zute la art. 1.710 alin. (1) lit. c) i d), el este obligat s restituie cump torului doar pre ul i cheltuielile f cute cu prilejul vânz rii, în tot sau în parte, dup caz. ART. 1.713 Pierderea sau deteriorarea bunului Pierderea sau deteriorarea bunului, chiar prin for major , nu îl împiedic pe cump tor s ob in aplicarea m surilor prev zute la art. 1.710 alin. (1). ART. 1.714 Garan ia pentru lipsa calit ilor convenite


Dispozi iile privitoare la garan ia contra viciilor ascunse se aplic i atunci când bunul vândut nu corespunde calit ilor convenite de c tre p i. ART. 1.715 Garan ia în cazul vânz rii dup mostr sau model În cazul vânz rii dup mostr sau model, vânz torul garanteaz c bunul are calit ile mostrei sau modelului. VI. Garan ia pentru buna func ionare ART. 1.716 Condi iile garan iei pentru buna func ionare (1) În afar de garan ia contra viciilor ascunse, vânz torul care a garantat pentru un timp determinat buna func ionare a bunului vândut este obligat, în cazul oric rei defec iuni ivite în untrul termenului de garan ie, repare bunul pe cheltuiala sa. (2) Dac repara ia este imposibil sau dac durata acesteia dep te timpul stabilit prin contract sau prin legea special , vânz torul este obligat înlocuiasc bunul vândut. În lipsa unui termen prev zut în contract sau în legea special , durata maxim a repara iei este de 15 zile de la data când cump torul a solicitat repararea bunului. (3) Dac vânz torul nu înlocuie te bunul într-un termen rezonabil, potrivit cu împrejur rile, el este obligat, la cererea cump torului, s îi restituie pre ul primit în schimbul înapoierii bunului. ART. 1.717 Defec iunea imputabil cump torului Garan ia nu va fi datorat dac vânz torul dovede te c defec iunea s-a produs din pricina modului nepotrivit în care cump torul a folosit sau a strat bunul. Comportamentul cump torului se apreciaz i luându-se în considerare instruc iunile scrise care i-au fost comunicate de c tre vânz tor. ART. 1.718 Comunicarea defec iunii (1) Sub sanc iunea dec derii din dreptul de garan ie, cump torul trebuie comunice defec iunea înainte de împlinirea termenului de garan ie. Dac aceast comunicare nu a putut fi f cut în termenul de garan ie, din motive obiective, cump torul are obliga ia s comunice defec iunea într-un termen rezonabil de la data expir rii termenului de garan ie. (2) Dispozi iile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunz tor i în cazul în care vânz torul a garantat c bunul vândut va p stra un timp determinat anumite calit i. §6. Obliga iile cump

torului

ART. 1.719 Plata pre ului i primirea bunului Cump torul are urm toarele obliga ii principale: a) s preia bunul vândut; b) s pl teasc pre ul vânz rii. ART. 1.720 Locul i data pl ii pre ului (1) În lipsa unei stipula ii contrare, cump torul trebuie s pl teasc pre ul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului i de îndat ce proprietatea este transmis . (2) Dac la data încheierii contractului bunurile se afl în tranzit, în lipsa unei stipula ii contrare, plata pre ului se face la locul care rezult din uzan e sau, în lipsa acestora, la locul destina iei. ART. 1.721 Dobânzi asupra pre ului


În cazul în care nu s-a convenit altfel, cump torul este inut s pl teasc dobânzi asupra pre ului din ziua dobândirii propriet ii, dac bunul produce fructe civile sau naturale, ori din ziua pred rii, dac bunul nu produce fructe, îns îi procur alte foloase. ART. 1.722 Suspendarea pl ii pre ului (1) Cump torul care afl de existen a unei cauze de evic iune este îndrept it s suspende plata pre ului pân la încetarea tulbur rii sau pân când vânz torul ofer o garan ie corespunz toare. (2) Cump torul nu poate suspenda plata pre ului dac a cunoscut pericolul evic iunii în momentul încheierii contractului sau dac în contract s-a prev zut c plata se va face chiar în caz de tulburare. ART. 1.723 Garantarea crean ei pre ului Pentru garantarea obliga iei de plat a pre ului, în cazurile prev zute de lege vânz torul beneficiaz de un privilegiu sau, dup caz, de o ipotec legal asupra bunului vândut. ART. 1.724 Sanc iunea nepl ii pre ului Când cump torul nu a pl tit, vânz torul este îndrept it s ob in fie executarea silit a obliga iei de plat , fie rezolu iunea vânz rii, precum i, în ambele situa ii, daune-interese, dac este cazul. ART. 1.725 Punerea de drept în întârziere (1) În cazul vânz rii bunurilor mobile, cump torul este de drept în întârziere cu privire la îndeplinirea obliga iilor sale dac , la scaden , nici nu a pl tit pre ul i nici nu a preluat bunul. (2) În cazul bunurilor mobile supuse deterior rii rapide sau deselor schimb ri de valoare, cump torul este de drept în întârziere în privin a prelu rii lor, atunci când nu le-a preluat în termenul convenit, chiar dac pre ul a fost pl tit, sau atunci când a solicitat predarea, f s fi pl tit pre ul. ART. 1.726 Executarea direct (1) Când cump torul unui bun mobil nu î i îndepline te obliga ia de preluare sau de plat , vânz torul are facultatea de a depune lucrul vândut într-un depozit, la dispozi ia i pe cheltuiala cump torului, sau de a-l vinde. (2) Vânzarea se va face prin licita ie public sau chiar pe pre ul curent, dac lucrul are un pre la burs sau în târg ori stabilit de lege, de c tre o persoan autorizat de lege pentru asemenea acte i cu dreptul pentru vânz tor la plata diferen ei dintre pre ul convenit la prima vânzare i cel efectiv ob inut, precum i la daune-interese. (3) Dac vânzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui pre curent în sensul alin. (2), iar contractul nu a fost executat din culpa vânz torului, cump torul are dreptul de a cump ra bunuri de acela i gen pe cheltuiala vânz torului, prin intermediul unei persoane autorizate. (4) Cump torul are dreptul de a pretinde diferen a dintre suma ce reprezint cheltuielile achizi ion rii bunurilor i pre ul convenit cu vânz torul, precum i la dauneinterese, dac este cazul. (5) Partea care va exercita dreptul prev zut de prezentul articol are obliga ia de a încuno tin a de îndat cealalt parte despre aceasta. ART. 1.727 Restituirea bunului mobil (1) Atunci când vânzarea s-a f cut f termen de plat , iar cump torul nu a pl tit pre ul, vânz torul poate ca, în cel mult 15 zile de la data pred rii, s declare rezolu iunea f punere în întârziere i s cear


restituirea bunului mobil vândut, cât timp bunul este înc în posesia cump torului i nu a suferit transform ri. (2) În cazul prev zut la alin. (1), dac ac iunea în restituire nu a fost introdus în condi iile stabilite de acesta, vânz torul nu mai poate opune celorlal i creditori ai cump torului efectele rezolu iunii ulterioare a contractului pentru neplata pre ului. Dispozi iile art. 1.648 sau ale art. 1.649, dup caz, r mân aplicabile. ART. 1.728 Punerea de drept în întârziere Atunci când vânzarea are ca obiect un bun imobil i s-a stipulat c în cazul în care nu se pl te te pre ul la termenul convenit cump torul este de drept în întârziere, acesta din urm poate s pl teasc i dup expirarea termenului cât timp nu a primit declara ia de rezolu iune din partea vânz torului. ART. 1.729 Efectele rezolu iunii fa de ter i Rezolu iunea vânz rii unui imobil are efecte fa de ter i în condi iile stabilite la art. 909 i 910. §7. Dreptul de preemp iune ART. 1.730 No iune i domeniu (1) În condi iile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preemp iune, numit preemptor, poate s cumpere cu prioritate un bun. (2) Dispozi iile prezentului cod privitoare la dreptul de preemp iune sunt aplicabile numai dac prin lege sau contract nu se stabile te altfel. (3) Titularul dreptului de preemp iune care a respins o ofert de vânzare nu î i mai poate exercita acest drept cu privire la contractul ce i-a fost propus. Oferta se consider respins dac nu a fost acceptat în termen de cel mult 10 zile, în cazul vânz rii de bunuri mobile, sau de cel mult 30 de zile, în cazul vânz rii de bunuri imobile. În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea ofertei c tre preemptor. ART. 1.731 Vânzarea c tre un ter a bunurilor supuse preemp iunii Vânzarea bunului cu privire la care exist un drept de preemp iune legal sau conven ional se poate face c tre un ter numai sub condi ia suspensiv a neexercit rii dreptului de preemp iune de c tre preemptor. ART. 1.732 Condi iile exercit rii dreptului de preemp iune (1) Vânz torul este obligat s notifice de îndat preemptorului cuprinsul contractului încheiat cu un ter . Notificarea poate fi f cut i de acesta din urm . (2) Aceast notificare va cuprinde numele i prenumele vânz torului, descrierea bunului, sarcinile care îl greveaz , termenii i condi iile vânz rii, precum i locul unde este situat bunul. (3) Preemptorul î i poate exercita dreptul prin comunicarea c tre vânz tor a acordului s u de a încheia contractul de vânzare, înso it de consemnarea pre ului la dispozi ia vânz torului. (4) Dreptul de preemp iune se exercit , în cazul vânz rii de bunuri mobile, în termen de cel mult 10 zile, iar în cazul vânz rii de bunuri imobile, în termen de cel mult 30 de zile. În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea c tre preemptor a notific rii prev zute la alin. (1). ART. 1.733 Efectele exercit rii preemp iunii (1) Prin exercitarea preemp iunii, contractul de vânzare se consider încheiat între preemptor i vânz tor în condi iile cuprinse în contractul


încheiat cu ter ul, iar acest din urm contract se desfiin eaz retroactiv. Cu toate acestea, vânz torul r spunde fa de ter ul de bun -credin pentru evic iunea ce rezult din exercitarea preemp iunii. (2) Clauzele contractului încheiat cu ter ul având drept scop s împiedice exercitarea dreptului de preemp iune nu produc efecte fa de preemptor. ART. 1.734 Concursul dintre preemptori (1) În cazul în care mai mul i titulari i-au exercitat preemp iunea asupra aceluia i bun, contractul de vânzare se consider încheiat: a) cu titularul dreptului legal de preemp iune, atunci când se afl în concurs cu titulari ai unor drepturi conven ionale de preemp iune; b) cu titularul dreptului legal de preemp iune ales de vânz tor, când se afl în concurs cu al i titulari ai unor drepturi legale de preemp iune; c) dac bunul este imobil, cu titularul dreptului conven ional de preemp iune care a fost mai întâi înscris în cartea funciar , atunci când acesta se afl în concurs cu al i titulari ai unor drepturi conven ionale de preemp iune; d) dac bunul este mobil, cu titularul dreptului conven ional de preemp iune având data cert cea mai veche, atunci când acesta se afl în concurs cu al i titulari ai unor drepturi conven ionale de preemp iune. (2) Orice clauz care contravine prevederilor alin. (1) este considerat nescris . ART. 1.735 Pluralitate de bunuri vândute (1) Atunci când preemp iunea se exercit în privin a unui bun cump rat de ter împreun cu alte bunuri pentru un singur pre , vânz torul poate pretinde de la preemptor numai o parte propor ional din acest pre . (2) În cazul în care s-au vândut i alte bunuri decât acela supus preemp iunii, dar care nu puteau fi desp ite de acesta f s îl fi p gubit pe vânz tor, exercitarea dreptului de preemp iune nu se poate face decât dac preemptorul consemneaz pre ul stabilit pentru toate bunurile vândute. ART. 1.736 Scaden a obliga iei de plat a pre ului Atunci când în contractul încheiat cu ter ul s-au acordat termene de plat a pre ului, preemptorul nu se poate prevala de aceste termene. ART. 1.737 Notarea dreptului de preemp iune asupra unui imobil (1) Dreptul conven ional de preemp iune în leg tur cu un imobil se noteaz în cartea funciar . (2) Dac o asemenea notare a fost f cut , acordul preemptorului nu este necesar pentru ca acela care a cump rat sub condi ie suspensiv s î i poat înscrie dreptul în cartea funciar , în temeiul contractului de vânzare încheiat cu proprietarul. Înscrierea se face sub condi ia suspensiv ca, în termen de 30 de zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus înscrierea, preemptorul s nu notifice biroului de carte funciar dovada consemn rii pre ului la dispozi ia vânz torului. (3) Notificarea f cut în termen biroului de carte funciar înlocuie te comunicarea prev zut la art. 1.732 alin. (3) i are acelea i efecte. În temeiul acestei notific ri, preemptorul poate cere radierea din cartea funciar a dreptului ter ului i înscrierea dreptului s u. (4) Dac preemptorul nu a f cut notificarea în termen, dreptul de preemp iune se stinge i se radiaz din oficiu din cartea funciar . ART. 1.738 Exercitarea dreptului de preemp iune în cadrul execut rii silite În cazul în care bunul face obiectul urm ririi silite sau este scos la vânzare silit cu autorizarea judec torului-sindic, dreptul de preemp iune se exercit în condi iile prev zute de Codul de procedur civil .


ART. 1.739 Caractere ale dreptului de preemp iune Dreptul de preemp iune este indivizibil i nu se poate ceda. ART. 1.740 Stingerea dreptului conven ional de preemp iune Dreptul conven ional de preemp iune se stinge prin moartea preemptorului, cu excep ia situa iei în care a fost constituit pe un anume termen. În acest din urm caz, termenul se reduce la 5 ani de la data constituirii, dac a fost stipulat un termen mai lung. SEC IUNEA a 2-a Vânzarea bunurilor imobile §1. Reguli speciale aplicabile vânz rii imobilelor ART. 1.741 Vânzarea imobilelor f indicarea suprafe ei Atunci când se vinde un imobil determinat, f indicarea suprafe ei, pentru un pre total, nici cump torul i nici vânz torul nu pot cere rezolu iunea ori modificarea pre ului pe motiv c suprafa a este mai mic ori mai mare decât au crezut. ART. 1.742 Vânzarea unei suprafe e dintr-un teren mai mare Atunci când se vinde, cu un anumit pre pe unitatea de m sur , o anumit suprafa dintr-un teren mai mare, a c rei întindere sau amplasare nu este determinat , cump torul poate cere str mutarea propriet ii numai dup surarea i delimitarea suprafe ei vândute. ART. 1.743 Vânzarea unui imobil determinat cu indicarea suprafe ei (1) Dac , în vânzarea unui imobil cu indicarea suprafe ei i a pre ului pe unitatea de m sur , suprafa a real este mai mic decât cea indicat în contract, cump torul poate cere vânz torului s îi dea suprafa a convenit . Atunci când cump torul nu cere sau vânz torul nu poate s transmit aceast suprafa , cump torul poate ob ine fie reducerea corespunz toare a pre ului, fie rezolu iunea contractului dac , din cauza diferen ei de suprafa , bunul nu mai poate fi folosit în scopul pentru care a fost cump rat. (2) Dac îns suprafa a real se dovede te a fi mai mare decât cea stipulat , iar excedentul dep te a dou zecea parte din suprafa a convenit , cump torul va pl ti suplimentul de pre corespunz tor sau va putea ob ine rezolu iunea contractului. Atunci când îns excedentul nu dep te a dou zecea parte din suprafa a convenit , cump torul nu poate ob ine rezolu iunea, dar nici nu este dator s pl teasc pre ul excedentului. ART. 1.744 Termenul de exercitare a ac iunii estimatorii sau în rezolu iune Ac iunea vânz torului pentru suplimentul de pre i aceea a cump torului pentru reducerea pre ului sau pentru rezolu iunea contractului trebuie s fie intentate, sub sanc iunea dec derii din drept, în termen de un an de la încheierea contractului, afar de cazul în care p ile au fixat o dat pentru surarea imobilului, caz în care termenul de un an curge de la acea dat . ART. 1.745 Vânzarea a dou fonduri cu precizarea întinderii fiec ruia Când prin acela i contract s-au vândut dou fonduri cu precizarea întinderii fiec ruia i pentru un singur pre , dac întinderea unuia este mai mare, iar a celuilalt mai mic , se va face compensa ia între valoarea surplusului i valoarea lipsei, iar ac iunea, fie pentru suplimentul de pre , fie pentru sc derea sa, nu poate fi introdus decât potrivit regulilor


prev zute la art. 1.743 i 1.744. Rezolu iunea contractului este supus acest caz dreptului comun.

în

§2. Vânzarea terenurilor forestiere ART. 1.746 Vânzarea terenurilor forestiere Terenurile din fondul forestier aflate în proprietate privat se pot vinde cu respectarea, în ordine, a dreptului de preemp iune al coproprietarilor sau vecinilor. SEC IUNEA a 3-a Vânzarea mo tenirii ART. 1.747 No iune i form (1) În sensul prezentei sec iuni, prin mo tenire se în elege dreptul de a culege o mo tenire deschis sau o cot din aceasta. (2) Sub sanc iunea nulit ii absolute a contractului, vânzarea unei mo teniri se încheie în form autentic . ART. 1.748 Garan ia Dac nu specific bunurile asupra c rora se întind drepturile sale, vânz torul unei mo teniri garanteaz numai calitatea sa de mo tenitor, afar de cazul când p ile au înl turat expres i aceast garan ie. ART. 1.749 Obliga iile vânz torului Dac nu s-a convenit altfel, vânz torul este obligat s remit cump torului toate fructele pe care le-a cules i toate pl ile primite pentru crean ele mo tenirii pân la momentul încheierii contractului, pre ul bunurilor vândute din mo tenire i orice bun care înlocuie te un bun al mo tenirii. ART. 1.750 Obliga iile cump torului Dac nu s-a convenit altfel, cump torul este inut s ramburseze vânz torului sumele pl tite de acesta din urm pentru datoriile i sarcinile mo tenirii, precum i sumele pe care mo tenirea i le datoreaz acestuia din urm . ART. 1.751 R spunderea pentru datoriile mo tenirii Vânz torul r mâne r spunz tor pentru datoriile mo tenirii vândute. ART. 1.752 Bunurile de familie (1) Înscrisurile sau portretele de familie, decora iile sau alte asemenea bunuri, care nu au valoare patrimonial însemnat , dar care au pentru vânz tor o valoare afectiv , se prezum a nu fi cuprinse în mo tenirea vândut . (2) Dac aceste bunuri au valoare patrimonial însemnat , vânz torul care nu i le-a rezervat expres datoreaz cump torului pre ul lor la data vânz rii. ART. 1.753 Formalit i de publicitate (1) Cump torul unei mo teniri nu dobânde te drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în mo tenire decât potrivit regulilor privitoare la cartea funciar . (2) El nu poate opune ter elor persoane dobândirea altor drepturi cuprinse în mo tenire decât dac a îndeplinit formalit ile cerute de lege pentru a face opozabil dobândirea fiec ruia dintre aceste drepturi.


ART. 1.754 Alte forme de înstr inare a mo tenirii Dispozi iile prezentei sec iuni se aplic i altor forme de înstr inare, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit, a unei mo teniri. În privin a înstr in rilor cu titlu gratuit se aplic în mod corespunz tor i dispozi iile privitoare la dona ii. SEC IUNEA a 4-a Alte variet i de vânzare §1. Vânzarea cu plata pre ului în rate

i rezerva propriet

ii

ART. 1.755 Rezerva propriet ii i riscurile Atunci când, într-o vânzare cu plata pre ului în rate, obliga ia de plat este garantat cu rezerva dreptului de proprietate, cump torul dobânde te dreptul de proprietate la data achit rii ultimei rate din pre ; riscul bunului este îns transferat cump torului de la momentul pred rii acestuia. ART. 1.756 Neplata unei singure rate din pre În lipsa unei în elegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din pre , nu d dreptul la rezolu iunea contractului, iar cump torul p streaz beneficiul termenului pentru ratele succesive. ART. 1.757 Rezolu iunea contractului (1) Când a ob inut rezolu iunea contractului pentru neplata pre ului, vânz torul este inut s restituie toate sumele primite, dar este îndrept it re in , pe lâng alte daune-interese, o compensa ie echitabil pentru folosirea bunului de c tre cump tor. (2) Atunci când s-a convenit ca sumele încasate cu titlu de rate s mân , în tot sau în parte, dobândite de vânz tor, instan a va putea totu i reduce aceste sume, aplicându-se în mod corespunz tor dispozi iile referitoare la reducerea de c tre instan a cuantumului clauzei penale. (3) Prevederile alin. (2) se aplic i în cazul contractului de leasing, precum i al celui de loca iune, dac , în acest ultim caz, se convine ca la încetarea contractului proprietatea bunului s poat fi dobândit de locatar dup plata sumelor convenite. §2. Vânzarea cu op iune de r scump rare ART. 1.758 No iune i condi ii (1) Vânzarea cu op iune de r scump rare este o vânzare afectat de condi ie rezolutorie prin care vânz torul î i rezerv dreptul de a r scump ra bunul sau dreptul transmis cump torului. (2) Op iunea de r scump rare nu poate fi stipulat pentru un termen mai mare de 5 ani. Dac s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani. ART. 1.759 Exercitarea op iunii (1) Exercitarea op iunii de r scump rare de c tre vânz tor se poate face numai dac acesta restituie cump torului pre ul primit i cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare i realizarea formalit ilor de publicitate. (2) Exercitarea op iunii îl oblig pe vânz tor la restituirea c tre cump tor a cheltuielilor pentru ridicarea i transportul bunului, a


cheltuielilor necesare, precum i a celor utile, îns în acest din urm caz numai în limita sporului de valoare. (3) În cazul în care vânz torul nu exercit op iunea în termenul stabilit, condi ia rezolutorie care afecta vânzarea este considerat a nu se fi îndeplinit, iar dreptul cump torului se consolideaz . ART. 1.760 Efecte (1) Efectele vânz rii cu op iune de r scump rare se stabilesc potrivit dispozi iilor privitoare la condi ia rezolutorie, care se aplic în mod corespunz tor. Cu toate acestea, vânz torul este inut de loca iunile încheiate de cump tor înaintea exercit rii op iunii, dac au fost supuse formalit ilor de publicitate, dar nu mai mult de 3 ani din momentul exercit rii. (2) Vânz torul care inten ioneaz s exercite op iunea de r scump rare trebuie s îi notifice pe cump tor, precum i pe orice subdobânditor c ruia dreptul de op iune îi este opozabil i fa de care dore te s î i exercite acest drept. (3) În termen de o lun de la data notific rii, vânz torul trebuie s consemneze sumele men ionate la art. 1.759 alin. (1), la dispozi ia cump torului sau, dup caz, a ter ului subdobânditor, sub sanc iunea dec derii din dreptul de a exercita op iunea de r scump rare. ART. 1.761 Bunul nepartajat (1) În cazul vânz rii cu op iune de r scump rare ce are ca obiect o cot dintr-un bun, partajul trebuie cerut i în raport cu vânz torul dac acesta nu i-a exercitat înc op iunea. (2) Vânz torul care nu i-a exercitat op iunea de r scump rare în cadrul partajului decade din dreptul de op iune, chiar i atunci când bunul este atribuit, în tot sau în parte, cump torului. ART. 1.762 Sanc iune (1) În cazul în care diferen a dintre pre ul r scump rii i pre ul pl tit pentru vânzare dep te nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, pre ul r scump rii va fi redus la pre ul pl tit pentru vânzare. (2) Prevederile alin. (1) se aplic i vânz rilor în care vânz torul se oblig s r scumpere bunul vândut. CAP. II Contractul de schimb ART. 1.763 No iune Schimbul este contractul prin care fiecare dintre p i, denumite copermutan i, transmite sau, dup caz, se oblig s transmit un bun pentru a dobândi un altul. ART. 1.764 Aplicabilitatea dispozi iilor de la vânzare (1) Dispozi iile privitoare la vânzare se aplic , în mod corespunz tor, i schimbului. (2) Fiecare dintre p i este considerat vânz tor, în ceea ce prive te bunul pe care îl înstr ineaz , i cump tor, în ceea ce prive te bunul pe care îl dobânde te. ART. 1.765 Cheltuielile schimbului În lips de stipula ie contrar , p ile suport în mod egal cheltuielile pentru încheierea contractului de schimb.


CAP. III Contractul de furnizare ART. 1.766 No iune (1) Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumit furnizor, se oblig s transmit proprietatea asupra unei cantit i determinate de bunuri i s le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau s presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealalt parte, denumit beneficiar, se oblig s preia bunurile sau s primeasc prestarea serviciilor i s pl teasc pre ul lor. (2) În cazul furniz rii de bunuri, ca accesoriu al obliga iei principale, furnizorul se poate obliga s presteze beneficiarului acele servicii necesare pentru furnizarea bunurilor. (3) Dac prin acela i contract se convin atât vânzarea unor bunuri, cât i furnizarea unor bunuri sau servicii, atunci contractul va fi calificat în func ie de obliga ia caracteristic i cea accesorie. ART. 1.767 Transmiterea dreptului de proprietate. Preluarea i predarea bunurilor (1) Proprietatea asupra bunurilor se transfer de la furnizor la beneficiar în momentul pred rii acestora. Beneficiarul are obliga ia s preia bunurile la termenele i în condi iile prev zute în contract. (2) Preluarea bunurilor se face prin recep ia de c tre beneficiar, ocazie cu care se identific i se constat cantitatea i calitatea acestora. (3) Când expedierea produselor este în seama furnizorului, produsele recep ionate sunt socotite predate beneficiarului pe data pred rii lor c tre . ART. 1.768 Pre ul produselor sau serviciilor (1) Pre ul datorat de beneficiar este cel prev zut în contract sau în lege. (2) Dac în cursul execut rii contractului se modific reglementarea legal a pre ului sau mecanismului de determinare a acestuia, între p i va continua s se aplice pre ul sau mecanismul de determinare a acestuia stabilit ini ial în contract, dac legea nu prevede expres contrariul. (3) Dac legea prevede expres c pre ul sau modalitatea de determinare pe care le stabile te se va aplica i contractelor în curs, fiecare dintre p i poate denun a contractul în 30 de zile de la data intr rii în vigoare a legii. Pe durata celor 30 de zile p ile vor aplica pre ul stabilit prin contract. ART. 1.769 Subcontractarea (1) Furnizorul poate subcontracta furnizarea bunurilor sau serviciilor tre o ter persoan , cu excep ia cazurilor în care contractul are un caracter strict personal sau natura contractului nu permite. (2) Exist subcontractare ori de câte ori produsul sau serviciul care face obiectul contractului de furnizare este în fapt furnizat, în tot sau în parte, de c tre un ter cu care furnizorul a subcontractat în acest scop. ART. 1.770 R spunderea furnizorului principal. Dreptul de regres al acestuia În cazul subcontract rii, executarea contractului de furnizare r mâne sub supravegherea furnizorului i acesta r spunde fa de beneficiar pentru calitatea produselor i a serviciilor furnizate de ter ul subcontractant, având îns drept de regres împotriva acestuia. ART. 1.771 Aplicabilitatea dispozi iilor de la vânzare


Dispozi iile prezentului capitol se întregesc, în mod corespunz tor, cu dispozi iile privitoare la contractul de vânzare, în m sura în care nu este prev zut o reglementare special pentru contractul de furnizare. CAP. IV Contractul de report ART. 1.772 No iune (1) Contractul de report este acela prin care reportatorul cump de la reportat cu plata imediat titluri de credit i valori mobiliare circulând în comer i se oblig , în acela i timp, s revând reportatului titluri sau valori mobiliare de aceea i specie, la o anumit scaden , în schimbul unei sume determinate. (2) Contractul de report se încheie prin remiterea titlurilor sau valorilor mobiliare, iar dac acestea sunt nominative, prin îndeplinirea formalit ilor necesare pentru transmiterea lor. ART. 1.773 Drepturi accesorii În lips de stipula ie contrar , drepturile accesorii conferite de titlurile i valorile mobiliare date în report, precum dobânzile i dividendele ajunse la scaden în timpul duratei reportului, se cuvin reportatorului. ART. 1.774 Obliga ia reportatorului de a exercita op iunea (1) Reportatorul este obligat s exercite op iunea pe seama reportatului în timpul reportului, dac titlurile acord un asemenea drept, în condi iile legii speciale. (2) Reportatul trebuie s pun la dispozi ia reportatorului fondurile necesare, cu cel pu in 3 zile înainte de scaden a termenului de op iune. Dac reportatul nu îndepline te aceast obliga ie, reportatorul trebuie s vând dreptul de op iune în numele i pe seama reportatului. ART. 1.775 Efectuarea de v rs minte asupra titlurilor Dac în timpul reportului urmeaz a se efectua v rs minte în contul titlurilor i valorilor mobiliare care fac obiectul reportului, reportatul trebuie s pun la dispozi ia reportatorului sumele necesare, cu cel pu in 3 zile înainte de scaden a v rs mintelor. În caz contrar, reportatorul poate proceda la lichidarea silit a contractului. ART. 1.776 Lichidarea reportului. Lichidarea diferen elor i reînnoirea reportului (1) Lichidarea reportului se va face în untrul celei de a doua zile de lucru ce urmeaz scaden ei. (2) Dac la scaden a termenului reportului p ile lichideaz diferen ele, când plata, i reînnoiesc reportul asupra unor titluri sau valori mobiliare ce difer prin calitatea sau specia lor ori pe un alt pre , atunci se consider c p ile au încheiat un nou contract. CAP. V Contractul de loca iune SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale §1. Cuprinsul contractului ART. 1.777


No iune Loca iunea este contractul prin care o parte, numit locator, se oblig s asigure celeilalte p i, numite locatar, folosin a unui bun pentru o anumit perioad , în schimbul unui pre , denumit chirie. ART. 1.778 Felurile loca iunii (1) Loca iunea bunurilor imobile i aceea a bunurilor mobile se nume te închiriere, iar loca iunea bunurilor agricole poart denumirea de arendare. (2) Dispozi iile prezentei sec iuni sunt aplicabile, în mod corespunz tor, închirierii locuin elor i arend rii, dac sunt compatibile cu regulile particulare prev zute pentru aceste contracte. (3) Loca iunea spa iilor destinate exercit rii activit ii unui profesionist este supus prevederilor prezentei sec iuni, precum i dispozi iilor art. 1.824 i 1.828-1.831. ART. 1.779 Bunurile ce pot face obiectul loca iunii Toate bunurile, atât mobile cât i imobile, pot face obiectul loca iunii, dac dintr-o prevedere legal sau din natura lor nu rezult contrariul. ART. 1.780 Pre ul loca iunii (1) Chiria poate consta într-o sum de bani sau în orice alte bunuri sau presta ii. (2) Dispozi iile privitoare la stabilirea pre ului vânz rii sunt aplicabile, în mod corespunz tor, i chiriei. ART. 1.781 Încheierea contractului de loca iune Contractul de loca iune se consider încheiat îndat ce p ile au convenit asupra bunului i pre ului. ART. 1.782 Loca iuni succesive În situa ia unor loca iuni succesive ale c ror perioade se suprapun fie i par ial, conflictul dintre locatari se rezolv : a) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciar , în favoarea locatarului care i-a notat dreptul în cartea funciar , dispozi iile art. 902 alin. (1) aplicându-se în mod corespunz tor; b) în cazul mobilelor supuse unor formalit i de publicitate, în favoarea locatarului care a îndeplinit cel dintâi aceste formalit i; c) în cazul celorlalte bunuri, în favoarea locatarului care a intrat cel dintâi în folosin a bunului, dispozi iile art. 1.275 aplicându-se în mod corespunz tor. ART. 1.783 Durata maxim a loca iunii Loca iunile nu se pot încheia pentru o perioad mai mare de 49 de ani. Dac p ile stipuleaz un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani. ART. 1.784 Incapacit i (1) Dispozi iile privitoare la incapacit ile prev zute la art. 1.654 i 1.655 sunt aplicabile, în mod corespunz tor, i loca iunii. (2) De asemenea, sunt aplicabile, prin analogie, i dispozi iile art. 1.653, inclusiv atunci când exist litigiu cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului ce urmeaz a face obiectul loca iunii. (3) Dac legea nu dispune altfel, loca iunile încheiate de persoanele care, potrivit legii, nu pot face decât acte de administrare nu vor dep i 5 ani. ART. 1.785 Loca iunea f durat determinat


Dac în contract p ile nu au ar tat durata loca iunii, f a- i fi dorit s contracteze pe o durat nedeterminat , în lipsa uzan elor, loca iunea se consider încheiat : a) pentru un an, în cazul locuin elor nemobilate sau spa iilor pentru exercitarea activit ii unui profesionist; b) pe durata corespunz toare unit ii de timp pentru care s-a calculat chiria, în cazul bunurilor mobile ori în acela al camerelor sau apartamentelor mobilate; c) pe durata loca iunii imobilului, în cazul bunurilor mobile puse la dispozi ia locatarului pentru folosin a unui imobil. §2. Obliga iile locatorului ART. 1.786 Obliga iile principale ale locatorului Locatorul este inut, chiar f vreo stipula ie expres : a) s predea locatarului bunul dat în loca iune; b) s men in bunul în stare corespunz toare de folosin pe toat durata loca iunii; c) s asigure locatarului lini tita i utila folosin a bunului pe tot timpul loca iunii. ART. 1.787 Predarea bunului Locatorul este obligat s predea bunul împreun cu toate accesoriile sale în stare corespunz toare utiliz rii acestuia. ART. 1.788 Sarcina repara iilor (1) Locatorul este obligat s efectueze toate repara iile care sunt necesare pentru a men ine bunul în stare corespunz toare de întrebuin are pe toat durata loca iunii, conform destina iei stabilite potrivit art. 1.799. (2) Sunt în sarcina locatarului repara iile locative, a c ror necesitate rezult din folosin a obi nuit a bunului. (3) Dac , dup încheierea contractului, se ive te nevoia unor repara ii care sunt în sarcina locatorului, iar acesta din urm , de i încuno tin at, nu începe s ia de îndat m surile necesare, repara iile pot fi f cute de locatar. În acest caz, locatorul este dator s pl teasc , în afara sumelor avansate de locatar, dobânzi socotite de la data efectu rii cheltuielilor. (4) În caz de urgen , locatarul îl poate în tiin a pe locator i dup începerea repara iilor, dobânzile la sumele avansate neputând curge decât de la data în tiin rii. ART. 1.789 Asigurarea folosin ei Locatorul este obligat s întreprind tot ceea ce este necesar pentru a asigura în mod constant locatarului folosin a lini tit i util a bunului, fiind dator s se ab in de la orice fapt care ar împiedica, diminua sau stânjeni o asemenea folosin . ART. 1.790 Garan ia contra viciilor (1) Locatorul garanteaz contra tuturor viciilor lucrului care împiedic sau mic oreaz folosirea lui, chiar dac nu le-a cunoscut la încheierea contractului i f a ine seama dac ele existau dinainte ori au survenit în cursul loca iunii. (2) Locatorul nu r spunde pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului i pe care locatarul nu le-a reclamat în condi iile art. 1.690 alin. (3). Locatorul poate fi obligat la desp gubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzeaz vie ii, s ii sau integrit ii corporale a locatarului.


ART. 1.791 Efectele garan iei contra viciilor (1) Dac locatorul nu înl tur viciile în cel mai scurt termen, locatarul are dreptul la o sc dere propor ional a chiriei. În cazul în care viciile sunt atât de grave încât, dac le-ar fi cunoscut, locatarul nu ar fi luat bunul în loca iune, el poate rezilia contractul, în condi iile legii. (2) Atunci când aceste vicii aduc vreun prejudiciu locatarului, locatorul poate fi obligat i la daune-interese, în afar de cazul când dovede te c nu le-a cunoscut i c , potrivit împrejur rilor, nu era dator s le cunoasc . ART. 1.792 Garan ia pentru lipsa calit ilor convenite Dispozi iile privitoare la garan ia contra viciilor ascunse se aplic i atunci când bunul dat în loca iune nu corespunde calit ilor convenite de tre p i. ART. 1.793 Tulbur rile de fapt Locatorul nu este inut s îl garanteze pe locatar de tulburarea cauzat prin fapta unui ter care nu pretinde vreun drept asupra bunului, afar numai dac tulbur rile începute înaintea pred rii bunului îl împiedic pe locatar s îl preia, caz în care dispozi iile art. 1.794 alin. (2) sunt aplicabile. ART. 1.794 Tulbur rile de drept (1) Dac un ter pretinde vreun drept asupra bunului dat în loca iune, locatorul este dator s îl apere pe locatar chiar i în lipsa unei tulbur ri de fapt. Dac locatarul este lipsit în tot sau în parte de folosin a bunului, locatorul trebuie s îl desp gubeasc pentru toate prejudiciile suferite din aceast cauz . (2) Indiferent de gravitatea tulbur rii, dac i-a comunicat-o locatorului, ca acesta s o înl ture de îndat , locatarul poate cere o sc dere propor ional a chiriei. Dac tulburarea este atât de grav încât, dac ar fi cunoscut-o, locatarul nu ar fi contractat, el poate rezilia contractul în condi iile legii. (3) Locatarul care, la încheierea contractului, cuno tea cauza de evic iune nu are dreptul la daune-interese. ART. 1.795 Introducerea în proces a locatorului (1) Dac locatarul este chemat în judecat de un ter care pretinde un drept asupra bunului închiriat, inclusiv un drept de servitute, i exist riscul pierderii, în tot sau în parte, a folosin ei bunului, el are dreptul s cear introducerea în proces a locatorului, în condi iile Codului de procedur civil . (2) Locatarul va fi inut s îl desp gubeasc pe locator de toate prejudiciile suferite ca urmare a necomunic rii tulbur rii de c tre locatar. El nu va fi îns inut la desp gubiri dac dovede te c locatorul nu ar fi avut câ tig de cauz sau c , având cuno tin de tulburare, nu a ac ionat. §3. Obliga iile locatarului ART. 1.796 Obliga iile principale Locatarul are urm toarele obliga ii principale: a) s ia în primire bunul dat în loca iune; b) s pl teasc chiria în cuantumul i la termenul stabilite prin contract; c) s foloseasc bunul cu pruden i diligen ; d) s restituie bunul la încetarea, din orice cauz , a contractului de loca iune.


ART. 1.797 Data pl ii chiriei (1) În lips de stipula ie contrar , locatarul este obligat s pl teasc chiria la termenele stabilite potrivit uzan elor. (2) Dac nu exist uzan e i în lipsa unei stipula ii contrare, chiria se pl te te dup cum urmeaz : a) în avans pentru toat durata contractului, dac aceasta nu dep te o lun ; b) în prima zi lucr toare a fiec rei luni, dac durata loca iunii este mai mare de o lun , dar mai mic de un an; c) în prima zi lucr toare a fiec rui trimestru, dac durata loca iunii este de cel pu in un an. ART. 1.798 Caracterul executoriu Contractele de loca iune încheiate prin înscris sub semn tur privat care au fost înregistrate la organele fiscale, precum i cele încheiate în form autentic constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele i în modalit ile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege. ART. 1.799 Obliga iile privind folosirea bunului Locatarul este obligat s foloseasc bunul luat în loca iune cu pruden i diligen , potrivit destina iei stabilite prin contract sau, în lips , potrivit celei prezumate dup anumite împrejur ri, cum ar fi natura bunului, destina ia sa anterioar ori cea potrivit c reia locatarul îl folose te. ART. 1.800 Schimbarea formei ori destina iei bunului. Folosirea abuziv Dac locatarul modific bunul ori îi schimb destina ia sau dac îl întrebuin eaz astfel încât îl prejudiciaz pe locator, acesta din urm poate cere daune-interese i, dup caz, rezilierea contractului. ART. 1.801 În tiin area locatorului despre nevoia de repara ii Locatarul este obligat, sub sanc iunea pl ii de daune-interese i a suport rii oric ror alte cheltuieli, s îi notifice de îndat locatorului necesitatea efectu rii repara iilor care sunt în sarcina acestuia din urm . ART. 1.802 Repara iile locative În lips de stipula ie contrar , repara iile de între inere curent sunt în sarcina locatarului. ART. 1.803 Lipsa de folosin în caz de repara ii urgente (1) Dac în timpul loca iunii bunul are nevoie de repara ii care nu pot fi amânate pân la sfâr itul loca iunii sau a c ror amânare ar expune bunul pericolului de a fi distrus, locatarul va suporta restrângerea necesar a loca iunii cauzat de aceste repara ii. (2) Dac totu i repara iile dureaz mai mult de 10 zile, pre ul loca iunii va fi sc zut propor ional cu timpul i cu partea bunului de care locatarul a fost lipsit. (3) Dac repara iile sunt de a a natur încât, în timpul execut rii lor, bunul devine impropriu pentru întrebuin area convenit , locatarul poate rezilia contractul. ART. 1.804 Obliga ia de a permite examinarea bunului Locatarul este obligat s permit examinarea bunului de c tre locator la intervale de timp rezonabile în raport cu natura i destina ia bunului, precum i de c tre cei care doresc s îl cumpere sau care, la încetarea contractului, doresc s îl ia în loca iune, f îns ca prin aceasta s i se cauzeze o stânjenire nejustificat a folosin ei bunului.


§4. Subloca iunea

i cesiunea contractului de loca iune

ART. 1.805 Dreptul de a subcontracta i de a ceda contractul Locatarul poate s încheie o subloca iune, total sau par ial , ori chiar cedeze loca iunea, în tot sau în parte, unei alte persoane, dac aceast facultate nu i-a fost interzis în mod expres. Cu toate acestea, dac bunul este mobil, subloca iunea ori cesiunea nu este permis decât cu acordul scris al locatorului. ART. 1.806 Interdic ia subloca iunii i a cesiunii (1) Interdic ia de a încheia o subloca iune o include i pe aceea de a ceda loca iunea. Interdic ia de a ceda loca iunea nu o include pe aceea de a încheia o subloca iune. (2) Interdic ia de a încheia o subloca iune prive te atât subloca iunea total , cât i pe cea par ial . Interdic ia de a ceda loca iunea prive te atât cesiunea total , cât i pe cea par ial . ART. 1.807 Efectele subloca iunii. Ac iuni împotriva sublocatarului (1) În caz de neplat a chiriei cuvenite în temeiul loca iunii, locatorul îl poate urm ri pe sublocatar pân la concuren a chiriei pe care acesta din urm o datoreaz locatarului principal. Plata anticipat a chiriei c tre locatarul principal nu poate fi opus locatorului. (2) Locatorul î i p streaz dreptul prev zut la alin. (1) atunci când crean a având ca obiect chiria datorat în temeiul subloca iunii a fost cedat . (3) Locatorul poate, de asemenea, s se îndrepte direct împotriva sublocatarului pentru a-l constrânge la executarea celorlalte obliga ii asumate prin contractul de subloca iune. ART. 1.808 Efectele cesiunii loca iunii (1) Prin cesiunea contractului de loca iune de c tre locatar, cesionarul dobânde te drepturile i este inut de obliga iile locatarului izvorâte din contractul de loca iune. (2) Dispozi iile privind cesiunea contractului se aplic în mod corespunz tor. §5. Expirarea termenului

i tacita reloca iune

ART. 1.809 Expirarea termenului (1) Contractul de loca iune înceteaz de drept la expirarea termenului convenit de p i sau, dup caz, prev zut de lege, f a fi necesar o în tiin are prealabil . (2) În privin a obliga iei de restituire a bunului dat în loca iune, contractul încheiat pe durat determinat i constatat prin înscris autentic constituie, în condi iile legii, titlu executoriu la expirarea termenului. (3) Dispozi iile alin. (2) se aplic în mod corespunz tor i contractului încheiat pe perioad determinat prin înscris sub semn tur privat i înregistrat la organul fiscal competent. ART. 1.810 Tacita reloca iune (1) Dac , dup împlinirea termenului, locatarul continu s de in bunul i s î i îndeplineasc obliga iile f vreo împotrivire din partea locatorului, se consider încheiat o nou loca iune, în condi iile celei vechi, inclusiv în privin a garan iilor.


(2) Noua loca iune va fi îns pe durat conven ia p ilor nu se prevede altfel.

nedeterminat , dac

prin lege sau

§6. Înstr inarea bunului dat în loca iune ART. 1.811 Opozabilitatea contractului de loca iune fa de dobânditor Dac bunul dat în loca iune este înstr inat, dreptul locatarului este opozabil dobânditorului, dup cum urmeaz : a) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciar , dac loca iunea a fost notat în cartea funciar ; b) în cazul imobilelor neînscrise în cartea funciar , dac data cert a loca iunii este anterioar datei certe a înstr in rii; c) în cazul mobilelor supuse unor formalit i de publicitate, dac locatarul a îndeplinit aceste formalit i; d) în cazul celorlalte bunuri mobile, dac la data înstr in rii bunul se afla în folosin a locatarului. ART. 1.812 Încetarea loca iunii în caz de înstr inare (1) Dac p ile convin astfel, loca iunea înceteaz în cazul înstr in rii bunului dat în loca iune. (2) Cu toate acestea, loca iunea r mâne opozabil dobânditorului chiar i dup ce locatarului i s-a notificat înstr inarea, pentru un termen de dou ori mai mare decât cel care s-ar fi aplicat notific rii denun rii contractului, conform prevederilor art. 1.816 alin. (2). (3) Locatarul c ruia i s-a comunicat încetarea contractului cu respectarea prevederilor alin. (2) nu are drept la desp gubire nici împotriva locatorului, nici împotriva dobânditorului. ART. 1.813 Raporturile dintre locatar i dobânditor (1) În cazurile prev zute la art. 1.811, dobânditorul se subrog în toate drepturile i obliga iile locatorului care izvor sc din loca iune. (2) Locatorul ini ial r mâne r spunz tor pentru prejudiciile cauzate locatarului anterior înstr in rii. ART. 1.814 Efectele garan iilor constituite de locatar Când locatarul bunului înstr inat a dat garan ii locatorului pentru îndeplinirea obliga iilor sale, dobânditorul se subrog în drepturile izvorând din aceste garan ii, în condi iile legii. ART. 1.815 Cesiunea i plata anticipat a chiriei Plata anticipat a chiriei sau cesiunea crean ei privind chiria nu poate fi opus dobânditorului decât dac în privin a acestora au fost îndeplinite, înainte ca înstr inarea s devin opozabil locatarului, formalit ile de publicitate prin înscrierea la arhiv sau, dup caz, în cartea funciar , în func ie de obiectul loca iunii, ori dac plata anticipat sau cesiunea a fost cunoscut de dobânditor pe alt cale. §7. Încetarea contractului ART. 1.816 Denun area contractului (1) Dac loca iunea a fost f cut f determinarea duratei, oricare dintre p i poate denun a contractul prin notificare. (2) Notificarea f cut cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau, în lips , de uzan e nu produce efecte decât de la împlinirea acelui termen.


(3) La împlinirea termenului de preaviz, obliga ia de restituire a bunului devine exigibil , iar contractul de loca iune încheiat în condi iile prev zute la art. 1.809 alin. (2) sau (3), dup caz, constituie, în condi iile legii, titlu executoriu cu privire la aceast obliga ie. ART. 1.817 Rezilierea loca iunii Atunci când, f justificare, una dintre p ile contractului de loca iune nu î i execut obliga iile n scute din acest contract, cealalt parte are dreptul de a rezilia loca iunea, cu daune-interese, dac este cazul, potrivit legii ART. 1.818 Imposibilitatea folosirii bunului (1) Dac bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destina iei stabilite, loca iunea înceteaz de drept. (2) Dac imposibilitatea folosirii bunului este numai par ial , locatarul poate, dup împrejur ri, s cear fie rezilierea loca iunii, fie reducerea propor ional a chiriei. (3) Atunci când bunul este doar deteriorat, loca iunea continu , fiind aplicabile dispozi iile art. 1.788. (4) În toate cazurile în care imposibilitatea total sau par ial de folosire a bunului este fortuit , locatarul nu are drept la daune-interese. ART. 1.819 Desfiin area titlului locatorului (1) Desfiin area dreptului care permitea locatorului s asigure folosin a bunului închiriat determin încetarea de drept a contractului de loca iune. (2) Cu toate acestea, loca iunea va continua s produc efecte i dup desfiin area titlului locatorului pe durata stipulat de p i, f a se dep i un an de la data desfiin rii titlului locatorului, îns numai dac locatarul a fost de bun -credin la încheierea loca iunii. ART. 1.820 Moartea locatorului sau a locatarului (1) Loca iunea nu înceteaz prin moartea locatorului sau a locatarului. (2) Cu toate acestea, în cazul loca iunii cu durat determinat , mo tenitorii locatarului pot denun a contractul în termen de 60 de zile de la data la care au luat cuno tin de moartea locatarului i existen a loca iunii. ART. 1.821 Restituirea bunului (1) La încetarea loca iunii, locatarul este obligat s restituie bunul luat în loca iune în starea în care l-a primit, în afar de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii. (2) Pân la proba contrar , locatarul este prezumat c a primit bunul în stare corespunz toare de întrebuin are potrivit destina iei stabilite. (3) Restituirea bunurilor mobile luate în loca iune se face în locul în care au fost predate. ART. 1.822 R spunderea locatarului pentru bunul închiriat (1) Locatarul r spunde pentru degradarea bunului închiriat în timpul folosin ei sale, inclusiv cea cauzat de incendiu, dac nu dovede te c a survenit fortuit. (2) El r spunde inclusiv pentru degradarea cauzat de membrii familiei sale, de sublocatarul s u, ca i de fapta altor persoane c rora le-a îng duit în orice mod folosirea, de inerea sau accesul la bun. ART. 1.823 Îmbun irile f cute de locatar (1) Locatorul are dreptul de a p stra lucr rile ad ugate i autonome efectuate asupra bunului pe durata loca iunii i nu poate fi obligat la


desp gubiri decât dac locatarul a efectuat lucr rile cu acordul prealabil al locatorului. (2) Dac lucr rile au fost efectuate f acordul prealabil al locatorului, acesta poate alege s cear locatarului aducerea bunului în starea ini ial , precum i plata de desp gubiri pentru orice pagub ar fi cauzat bunului de c tre locatar. (3) În cazul în care nu a avut acordul prealabil al locatorului, locatarul nu poate invoca, în niciun caz, dreptul de reten ie. SEC IUNEA a 2-a Reguli particulare în materia închirierii locuin elor ART. 1.824 Închirierea f cut f determinarea duratei (1) Atunci când contractul de închiriere s-a încheiat f determinarea duratei i nu s-a convenit altfel, chiria ul poate denun a contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei. (2) În cazul prev zut la alin. (1), locatorul poate denun a contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic de: a) 60 de zile, dac intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lun sau mai mare; b) 15 zile, dac intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o lun . ART. 1.825 Denun area închirierii încheiate pe durat determinat (1) Dac închirierea este pe durat determinat , locatarul poate denun a unilateral contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz de cel pu in 60 de zile. Orice clauz contrar este considerat nescris . (2) În cazul în care închirierea este pe durat determinat , iar în contract s-a prev zut c locatorul poate denun a unilateral contractul în vederea satisfacerii nevoilor locative proprii sau ale familiei sale, acestei denun ri i se aplic termenul de preaviz prev zut la art. 1.824 alin. (2). ART. 1.826 Clauze nescrise Este considerat nescris orice clauz în temeiul c reia: a) chiria ul este obligat s încheie o asigurare cu un asigur tor impus de locator; b) se prevede r spunderea solidar sau indivizibil a chiria ilor din apartamente diferite situate în acela i imobil, în cazul degrad rii elementelor de construc ii i a instala iilor, obiectelor i dot rilor aferente p ilor comune ale imobilului; c) chiria ul se oblig s recunoasc sau s pl teasc în avans, cu titlu de repara ii locative, sume stabilite pe baza estim rilor f cute exclusiv de locator; d) locatorul este îndrept it s diminueze sau s suprime, f contrapresta ie echivalent , presta iile la care s-a obligat prin contract. ART. 1.827 Vicii care amenin s tatea ori integritatea corporal (1) Dac imobilul închiriat, prin structur sau prin starea sa, constituie o primejdie grav pentru s tatea celor care lucreaz sau locuiesc în el, chiria ul, chiar dac a renun at la acest drept, va putea rezilia contractul de închiriere, în condi iile legii. (2) Chiria ul are dreptul i la daune-interese dac , la data încheierii contractului, nu a cunoscut viciile bunului. ART. 1.828


Dreptul de preferin al chiria ului la închiriere (1) La încheierea unui nou contract de închiriere a locuin ei, chiria ul are, la condi ii egale, drept de preferin . El nu are îns acest drept atunci când nu i-a executat obliga iile n scute în baza închirierii anterioare. (2) Dispozi iile referitoare la exercitarea dreptului de preemp iune în materia vânz rii sunt aplicabile în mod corespunz tor. ART. 1.829 Folosirea p ilor i instala iilor comune ale cl dirii (1) În cl dirile cu mai multe apartamente, chiria ii au dreptul de a întrebuin a p ile i instala iile de folosin comun ale cl dirii potrivit cu destina ia fiec reia. (2) Chiria ii sunt obliga i s contribuie la cheltuielile pentru iluminarea, înc lzirea, cur area p ilor i instala iilor de folosin comun , precum i la orice alte cheltuieli pe care legea le stabile te în sarcina lor. ART. 1.830 Rezilierea contractului (1) În cazul în care, f justificare, una dintre p ile contractului de închiriere nu î i execut obliga iile n scute din acest contract, cealalt parte are dreptul la rezilierea contractului. (2) De asemenea, locatorul poate cere instan ei rezilierea contractului de închiriere i în cazul în care chiria ul, membrii familiei sale sau alte persoane c rora acesta din urm le-a îng duit, în orice mod, folosirea, de inerea sau accesul în locuin fie au un comportament care face imposibil convie uirea cu celelalte persoane care locuiesc în acela i imobil sau în imobile aflate în vecin tate, fie împiedic folosirea normal a locuin ei sau a p ilor comune. ART. 1.831 Evacuarea chiria ului (1) Dac prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiria ului se face în baza unei hot râri judec tore ti. (2) Chiria ul este obligat la plata chiriei prev zute în contract pân la data eliber rii efective a locuin ei, precum i la repararea prejudiciilor de orice natur cauzate locatorului pân la acea dat . ART. 1.832 Alte persoane care locuiesc împreun cu chiria ul (1) În lipsa unei interdic ii stipulate în acest sens, i alte persoane pot locui împreun cu chiria ul, caz în care vor fi inute solidar cu acesta, pe durata folosin ei exercitate, pentru oricare dintre obliga iile izvorâte din contract. (2) Încetarea, din orice cauz , a contractului de închiriere, precum i hot rârea judec toreasc de evacuare a chiria ului sunt de drept opozabile i se execut împotriva tuturor persoanelor care locuiesc, cu titlu sau f titlu, împreun cu chiria ul. ART. 1.833 Subînchirierea i cesiunea contractului de închiriere Chiria ul poate ceda contractul de închiriere a locuin ei sau subînchiria locuin a numai cu acordul scris al locatorului, caz în care, în lipsa unei stipula ii contrare, cesionarul, respectiv sublocatarul r spunde solidar cu chiria ul pentru obliga iile asumate fa de locator prin contractul de închiriere. ART. 1.834 Decesul chiria ului (1) Contractul de închiriere a locuin ei înceteaz în termen de 30 de zile de la data înregistr rii decesului chiria ului. (2) Descenden ii i ascenden ii chiria ului au dreptul, în termenul prev zut la alin. (1), s opteze pentru continuarea contractului de închiriere


pân la expirarea duratei acestuia, dac sunt men iona i în contract i dac au locuit împreun cu chiria ul. Dispozi iile art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privin a so ului supravie uitor. (3) Persoanele prev zute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemneaz de comun acord persoana sau persoanele care semneaz contractul de închiriere în locul chiria ului decedat. În cazul în care ace tia nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la data înregistr rii decesului chiria ului, desemnarea se face de c tre locator. (4) Subînchirierea consim it de chiria înceteaz la expirarea termenului prev zut la alin. (1), dac loca iunea nu continu în condi iile alin. (2). În acest ultim caz, persoana desemnat potrivit alin. (3) semneaz contractul de subînchiriere în locul chiria ului decedat. ART. 1.835 Locuin e cu destina ie special Regimul închirierii prev zut de legea special pentru locuin ele sociale, locuin ele de necesitate, locuin ele de serviciu, locuin ele de interven ie i locuin ele de protocol se întrege te cu prevederile prezentului cod. SEC IUNEA a 3-a Reguli particulare în materia arend rii ART. 1.836 Bunuri ce pot fi arendate Pot fi arendate orice bunuri agricole, cum ar fi: a) terenurile cu destina ie agricol , i anume terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbu tii fructiferi, planta iile de hamei i duzi, p unile împ durite, terenurile ocupate cu construc ii i instala ii agrozootehnice, amenaj rile piscicole i de îmbun iri funciare, drumurile tehnologice, platformele i spa iile de depozitare care servesc nevoilor produc iei agricole i terenurile neproductive care pot fi amenajate i folosite pentru produc ia agricol ; b) animalele, construc iile de orice fel, ma inile, utilajele i alte asemenea bunuri destinate exploat rii agricole. ART. 1.837 Arendarea f cut pe durat nedeterminat Dac durata nu este determinat , arendarea se consider a fi f cut pentru toat perioada necesar recolt rii fructelor pe care bunul agricol urmeaz s le produc în anul agricol în care se încheie contractul. ART. 1.838 Condi ii de form (1) Contractul de arendare trebuie încheiat în form scris , sub sanc iunea nulit ii absolute. (2) Sub sanc iunea unei amenzi civile stabilite de instan a de judecat pentru fiecare zi de întârziere, arenda ul trebuie s depun un exemplar al contractului la consiliul local în a c rui raz teritorial se afl bunurile agricole arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special inut de secretarul consiliului local. (3) Când bunurile arendate sunt situate în raza teritorial a mai multor consilii locale, câte un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local în a c rui raz teritorial sunt situate bunurile arendate. (4) Dispozi iile în materie de carte funciar r mân aplicabile. (5) Toate cheltuielile legate de încheierea, înregistrarea i publicitatea contractului de arendare revin arenda ului. ART. 1.839 Schimbarea categoriei de folosin


Arenda ul poate schimba categoria de folosin a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat în scris de c tre proprietar i cu respectarea dispozi iilor legale în vigoare. ART. 1.840 Asigurarea bunurilor arendate Arenda ul este obligat, chiar în lips de stipula ie expres , s asigure bunurile agricole pentru riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor calamit i naturale. ART. 1.841 Reducerea arendei stabilite în bani în cazul pieirii recoltei (1) Atunci când, pe durata arend rii, întreaga recolt a unui an sau cel pu in o jum tate din ea a pierit fortuit, arenda ul poate cere reducerea propor ional a arendei dac aceasta a fost stabilit într-o cantitate determinat de produse agricole, într-o sum de bani determinat sau într-o sum de bani determinabil în func ie de valoarea unei cantit i determinate de produse agricole. (2) Dac arendarea este f cut pe mai mul i ani, reducerea nu se va stabili decât la sfâr itul arend rii, când se va face o compensare a recoltelor tuturor anilor de folosin . ART. 1.842 Excep ii (1) Arenda ul nu poate ob ine reducerea arendei în cazul în care pieirea recoltei a avut loc dup ce a fost culeas . (2) Reducerea arendei nu va putea fi cerut nici atunci când cauza pagubei era cunoscut la data încheierii contractului. ART. 1.843 Riscul pieirii fructelor în cazul în care arenda se pl te te în fructe (1) Atunci când arenda este stabilit într-o cot din fructe sau într-o sum de bani determinabil în func ie de valoarea unei astfel de cote, pieirea fortuit , în tot sau în parte, a fructelor de împ it este suportat propor ional i nu d niciuneia dintre p i ac iune în desp gubire împotriva celeilalte. (2) Dac îns pieirea s-a produs dup culegerea fructelor i una dintre i întârzie în mod culpabil predarea sau recep ia lor, cota cuvenit acesteia se reduce cu fructele pierdute, iar cota celeilalte p i se consider ca i cum nu ar fi survenit nicio pierdere, afar numai dac fructele ar fi pierit chiar dac predarea i recep ia fructelor se f ceau la timp. ART. 1.844 Plata arendei în fructe Atunci când arenda se pl te te în fructe, în lipsa altui termen prev zut în contract, arenda ul este de drept în întârziere pentru predarea lor de la data culegerii, iar arendatorul este de drept în întârziere pentru recep ie de la data la care a fost notificat în scris de c tre arenda . ART. 1.845 Caracterul executoriu Contractele de arendare încheiate în form autentic , precum i cele înregistrate la consiliul local constituie, în condi iile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele i în modalit ile stabilite în contract. ART. 1.846 Cesiunea arend rii Cu acordul scris al arendatorului, arenda ul poate s cesioneze contractul de arendare so ului care particip la exploatarea bunurilor arendate sau descenden ilor s i majori. ART. 1.847 Interdic ia subarend rii


(1) Nu sunt permise oficiile de arenda i. (2) Subarendarea total sau par ial este interzis , sub sanc iunea nulit ii absolute. ART. 1.848 Reînnoirea arend rii (1) Contractul de arendare se reînnoie te de drept, pentru aceea i durat , dac niciuna dintre p i nu a comunicat cocontractantului, în scris, refuzul u cu cel pu in 6 luni înainte de expirarea termenului, iar în cazul terenurilor cu destina ie agricol , cu cel pu in un an. (2) Dac durata contractului de arendare este de un an sau mai scurt , termenele de refuz al reînnoirii prev zute la alin. (1) se reduc la jum tate. ART. 1.849 Dreptul de preemp iune Arenda ul are drept de preemp iune cu privire la bunurile agricole arendate, care se exercit potrivit art. 1.730-1.739. ART. 1.850 Cazuri speciale de încetare a contractului Contractul de arendare înceteaz prin decesul, incapacitatea sau falimentul arenda ului. CAP. VI Contractul de antrepriz SEC IUNEA 1 Reguli comune privind contractul de antrepriz §1. Dispozi ii generale ART. 1.851 No iune (1) Prin contractul de antrepriz , antreprenorul se oblig ca, pe riscul u, s execute o anumit lucrare, material ori intelectual , sau s presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui pre . (2) Dispozi iile prezentei sec iuni sunt aplicabile, în mod corespunz tor, i antreprizei pentru lucr ri de construc ii, dac sunt compatibile cu regulile particulare prev zute pentru acest contract. ART. 1.852 Contractul de subantrepriz (1) Prin contractul de subantrepriz antreprenorul poate încredin a unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor p i ori elemente ale lucr rii sau serviciilor, afar de cazul în care contractul de antrepriz a fost încheiat în considerarea persoanei sale. (2) În raporturile cu beneficiarul, antreprenorul r spunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa fapt . (3) Subantrepriza este supus dispozi iilor prev zute pentru contractul de antrepriz . ART. 1.853 Incapacit i Dispozi iile art. 1.655 alin. (1) se aplic în mod corespunz tor i contractului de antrepriz . ART. 1.854 Pre ul (1) Pre ul antreprizei poate consta într-o sum de bani sau în orice alte bunuri sau presta ii. (2) Pre ul trebuie s fie serios i determinat sau cel pu in determinabil. (3) Atunci când contractul nu cuprinde clauze referitoare la pre , beneficiarul datoreaz pre ul prev zut de lege ori calculat potrivit legii


sau, în lipsa unor asemenea prevederi legale, pre ul stabilit în raport cu munca depus i cheltuielile necesare pentru executarea lucr rii ori prestarea serviciului, avându-se în vedere i uzan ele existente. ART. 1.855 Delimitarea fa de vânzare Contractul este de vânzare, iar nu de antrepriz , atunci când, potrivit inten iei p ilor, executarea lucr rii nu constituie scopul principal al contractului, avându-se în vedere i valoarea bunurilor furnizate. ART. 1.856 Ac iunea direct a lucr torilor În m sura în care nu au fost pl tite de antreprenor, persoanele care, în baza unui contract încheiat cu acesta, au desf urat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucr rii contractate au ac iune direct împotriva beneficiarului, pân la concuren a sumei pe care acesta din urm o datoreaz antreprenorului la momentul introducerii ac iunii. §2. Obliga iile p

ilor

ART. 1.857 Procurarea, p strarea i întrebuin area materialelor (1) Dac din lege sau din contract nu rezult altfel, antreprenorul este obligat s execute lucrarea cu materialele sale. (2) Antreprenorul care lucreaz cu materialele sale r spunde pentru calitatea acestora, potrivit dispozi iilor de la contractul de vânzare. (3) Antreprenorul c ruia beneficiarul i-a încredin at materialele este obligat s le p streze i s le întrebuin eze potrivit destina iei lor, conform regulilor tehnice aplicabile, s justifice modul în care acestea au fost întrebuin ate i s restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucr rii. ART. 1.858 Informarea beneficiarului Antreprenorul este obligat s îl informeze f întârziere pe beneficiar dac normala executare a lucr rii, tr inicia ei sau folosirea potrivit cu destina ia acesteia ar fi primejduit din cauza: a) materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potrivit contractului, beneficiarul le-a pus la dispozi ie; b) instruc iunilor necorespunz toare date de beneficiar; c) existen ei sau ivirii unor împrejur ri pentru care antreprenorul nu este inut s r spund . ART. 1.859 Neluarea m surilor necesare de c tre beneficiar (1) În cazul în care beneficiarul, de i a fost în tiin at de c tre antreprenor în condi iile art. 1.858, nu ia m surile necesare într-un termen potrivit cu împrejur rile, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificându-l în acest sens. (2) Cu toate acestea, dac lucrarea ar fi de natur s amenin e s tatea sau integritatea corporal a persoanelor, antreprenorul este obligat s cear rezilierea contractului, sub sanc iunea de a prelua riscul i de a r spunde pentru prejudiciile cauzate inclusiv ter ilor. ART. 1.860 Pieirea lucr rii înainte de recep ie (1) Dac anterior recep iei lucrarea piere ori se deterioreaz din cauze neimputabile beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator s o refac pe cheltuiala sa i cu respectarea condi iilor i termenelor ini iale, inând seama, dac este cazul, de regulile privind suspendarea fortuit a execut rii obliga iei.


(2) Atunci când materialul a fost procurat de beneficiar, acesta este inut s suporte cheltuielile refacerii lucr rii numai dac pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. În celelalte cazuri, beneficiarul este obligat s furnizeze din nou materialele, dac pieirea sau deteriorarea nu este imputabil antreprenorului. (3) Dispozi iile prezentului articol nu sunt aplicabile atunci când pieirea sau deteriorarea are loc dup recep ia lucr rii, situa ie în care antreprenorul r mâne r spunz tor, dac este cazul, în temeiul garan iei contra viciilor i pentru calit ile convenite. ART. 1.861 Controlul execut rii lucr rii Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuial , s controleze lucrarea în cursul execut rii ei, f a-l stânjeni în mod nejustificat pe antreprenor, precum i s îi comunice acestuia observa iile sale. ART. 1.862 Recep ia lucr rii (1) De îndat ce a primit comunicarea prin care antreprenorul îl în tiin eaz c lucrarea este finalizat , beneficiarul are obliga ia ca, întrun termen rezonabil potrivit naturii lucr rii i uzan elor din domeniu, s o verifice i, dac aceasta corespunde condi iilor stabilite prin contract, s o recep ioneze, precum i, atunci când este cazul, s o ridice. (2) Dac , f motive temeinice, beneficiarul nu se prezint sau nu comunic neîntârziat antreprenorului rezultatul verific rii, lucrarea se socote te recep ionat f rezerve. (3) Beneficiarul care a recep ionat lucrarea f rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucr rii sau lipsa aparent a calit ilor convenite. ART. 1.863 Garan ia contra viciilor i pentru calit ile convenite Antreprenorul datoreaz garan ie contra viciilor lucr rii i pentru calit ile convenite, potrivit dispozi iilor privind garan ia contra viciilor lucrului vândut, care se aplic în mod corespunz tor. ART. 1.864 Exigibilitatea pre ului (1) Atunci când obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat s îi pl teasc antreprenorului pre ul la data i locul recep iei întregii lucr ri, dac prin lege sau contract nu se prevede altfel. (2) În cazul în care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat înainte de recep ie, f vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pre atunci când el a dat materialul sau când pieirea ori deteriorarea a avut o alt cauz decât viciile materialului dat de beneficiar. În acest caz, contractul r mâne în fiin , fiind aplicabile dispozi iile art. 1.860. ART. 1.865 Pre ul estimat (1) Atunci când, cu ocazia încheierii contractului, pre ul lucr rilor sau al serviciilor a f cut obiectul unei estim ri, antreprenorul trebuie s justifice orice cre tere a pre ului. (2) Beneficiarul nu este inut s pl teasc aceast cre tere decât în sura în care ea rezult din lucr ri sau servicii care nu puteau fi prev zute de c tre antreprenor la momentul încheierii contractului. ART. 1.866 Pre ul stabilit în func ie de valoarea lucr rilor sau serviciilor Dac pre ul este stabilit în func ie de valoarea lucr rilor executate, a serviciilor prestate sau a bunurilor furnizate, antreprenorul este inut, la cererea beneficiarului, s îi dea socoteal despre stadiul lucr rilor, despre serviciile deja prestate i despre cheltuielile deja efectuate. ART. 1.867


Pre ul forfetar (1) Atunci când contractul este încheiat pentru un pre global, beneficiarul trebuie s pl teasc pre ul convenit i nu poate cere o diminuare a acestuia, motivând c lucrarea sau serviciul a necesitat mai pu in munc ori a costat mai pu in decât s-a prev zut. (2) Tot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o cre tere a pre ului pentru motive opuse celor men ionate la alin. (1). (3) Pre ul forfetar r mâne neschimbat, cu toate c s-au adus modific ri cu privire la condi iile de executare ini ial prev zute, dac p ile nu au convenit altfel. ART. 1.868 Vânzarea bunurilor neridicate în termen (1) Dac antreprenorul s-a obligat s execute o lucrare cu materialul beneficiarului sau s presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat în acest scop, iar acesta din urm nu ridic bunul în termen de 6 luni socotit din ziua convenit pentru recep ie sau, când lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai târziu, de la data finaliz rii, antreprenorul, dup ce l-a în tiin at în scris pe beneficiar, are dreptul s vând bunul cu diligen a unui mandatar cu titlu gratuit al beneficiarului. (2) Dup re inerea pre ului lucr rii i a cheltuielilor de vânzare, antreprenorul va consemna diferen a la dispozi ia beneficiarului. (3) Dispozi iile prezentului articol nu sunt aplicabile în cazul în care beneficiarul introduce împotriva antreprenorului o ac iune întemeiat pe neexecutarea sau executarea necorespunz toare a lucr rii. ART. 1.869 Ipoteca legal Pentru garantarea pl ii pre ului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficiaz de o ipotec legal asupra lucr rii, constituit i conservat în condi iile legii. §3. Încetarea contractului ART. 1.870 Decesul beneficiarului Decesul beneficiarului nu determin încetarea contractului decât dac aceasta face imposibil sau inutil executarea sa. ART. 1.871 Decesul antreprenorului sau incapacitatea sa de a executa contractul (1) În cazul în care antreprenorul decedeaz sau devine, f culpa sa, incapabil de a finaliza lucrarea sau de a presta serviciul, contractul înceteaz dac a fost încheiat în considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului. (2) Beneficiarul este inut s recep ioneze partea deja executat , dac o poate folosi. (3) De asemenea, în cazul prev zut la alin. (1), beneficiarul este obligat pl teasc , în propor ie cu pre ul convenit, valoarea lucr rilor efectuate i a cheltuielilor f cute în vederea finaliz rii lucr rii, îns numai în sura în care aceste lucr ri i cheltuieli îi sunt de folos. (4) Beneficiarul are dreptul, cu condi ia de a pl ti o indemniza ie adecvat , s cear predarea materialelor preg tite i a planurilor pe cale de a fi puse în executare, dispozi iile legale privitoare la drepturile de proprietate intelectual r mânând aplicabile. ART. 1.872 Rezolu iunea sau rezilierea contractului imputabil antreprenorului Beneficiarul are dreptul s ob in rezilierea sau, dup caz, rezolu iunea contractului în cazurile în care, f justificare:


a) respectarea termenului convenit pentru recep ia lucr rii a devenit dit imposibil ; b) lucrarea sau serviciul nu se execut în modul convenit i într-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu împrejur rile, antreprenorul nu remediaz lipsurile constatate i nu schimb pentru viitor modul de executare a lucr rii sau serviciului; c) nu se execut alte obliga ii ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul contractului. ART. 1.873 Rezolu iunea sau rezilierea contractului imputabil beneficiarului Dac antreprenorul nu poate începe sau continua executarea contractului din cauza neîndeplinirii f justificare de c tre beneficiar a propriilor obliga ii, antreprenorul este îndrept it s ob in rezolu iunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, dac este cazul. SEC IUNEA a 2-a Contractul de antrepriz

pentru lucr ri de construc ii

ART. 1.874 No iune Prin contractul de antrepriz pentru lucr ri de construc ii, antreprenorul se oblig s execute lucr ri care, potrivit legii, necesit eliberarea autoriza iei de construire. ART. 1.875 Obliga ii accesorii ale beneficiarului (1) Beneficiarul este obligat s permit antreprenorului, în m sura în care este necesar pentru executarea lucr rii, folosirea c ilor de acces, a instala iilor proprii de alimentare cu ap i a altor utilit i ce deservesc imobilul. (2) Beneficiarul este obligat s ob in toate autoriza iile cerute de lege pentru executarea lucr rii. În vederea execut rii acestei obliga ii, antreprenorul trebuie s coopereze cu beneficiarul, furnizându-i informa iile necesare pe care le de ine sau pe care ar trebui s le de in în considerarea specializ rii sale. ART. 1.876 Controlul execut rii lucr rilor (1) În cursul execut rii contractului, beneficiarul are dreptul ca, f a stânjeni activitatea normal a antreprenorului, s controleze stadiul de execu ie, calitatea i aspectul lucr rilor efectuate i ale materialelor întrebuin ate, precum i orice alte aspecte referitoare la îndeplinirea de tre antreprenor a obliga iilor sale contractuale. (2) Beneficiarul comunic antreprenorului constat rile i instruc iunile sale în scris, dac nu s-a convenit altfel. (3) La finalizarea acelei p i din lucrare ce urmeaz a fi acoperit prin executarea ulterioar a altor lucr ri sau prin montarea unor elemente de construc ii, antreprenorul i beneficiarul sunt obliga i s constate împreun existen a p ii finalizate i conformitatea acesteia cu dispozi iile legale i clauzele contractului. În acest scop, dac nu s-a convenit altfel, antreprenorul îl convoac pe beneficiar la locul execut rii lucr rii în untrul unui termen rezonabil, a c rui întindere se stabile te, potrivit uzan elor existente, în raport cu natura lucr rii i locul situ rii acesteia. În cazul în care beneficiarul nu se prezint la termenul comunicat în scris sau pe alt cale convenit de c tre p i, antreprenorul poate întocmi singur actul de constatare a lucr rii ce urmeaz a fi acoperit . ART. 1.877 Împrejur ri care împiedic executarea lucr rilor


(1) În cazul în care, în cursul execut rii contractului, constat gre eli sau lipsuri în lucr rile de proiectare în temeiul c rora s-a încheiat contractul, antreprenorul este obligat s comunice de îndat beneficiarului i proiectantului constat rile sale, împreun cu propunerile de remediere, în sura în care acestea intr în domeniul preg tirii sale profesionale, precum i s cear beneficiarului s ia m surile corespunz toare. (2) Dac beneficiarul, luând i avizul proiectantului, nu comunic de îndat m surile luate pentru înl turarea gre elilor sau lipsurilor semnalate ori dac m surile luate nu sunt corespunz toare, antreprenorul poate s suspende executarea lucr rilor, în tiin ându-i de îndat despre aceasta pe beneficiar i proiectant. ART. 1.878 Recep ia lucr rilor. Riscul contractului (1) Dup finalizarea construc iei, se va proceda, în condi iile legii, la recep ia provizorie la terminarea lucr rii, urmat de recep ia final . (2) Riscurile trec asupra beneficiarului de la data recep iei provizorii la terminarea lucr rii. ART. 1.879 R spunderea pentru vicii (1) Termenele de garan ie contra viciilor lucr rii sunt cele stabilite de legea special . (2) Arhitectul sau inginerul este exonerat de r spunderea pentru viciile lucr rii numai dac dovede te c acestea nu rezult din deficien e ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat i, dac este cazul, din vreo lips de diligen în coordonarea sau supravegherea lucr rilor. (3) Antreprenorul este exonerat de r spundere numai dac dovede te c viciile rezult din deficien e ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de c tre beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decât dac dovede te c viciile rezult din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului. (4) Fiecare dintre p ile prev zute la alin. (2) i (3) poate fi exonerat de r spundere dac dovede te c aceste vicii rezult din deciziile impuse de beneficiar în alegerea solului sau a materialelor ori în alegerea subantreprenorilor, a exper ilor sau a metodelor de construire. Exonerarea de spundere nu opereaz atunci când aceste vicii, de i puteau s fie prev zute în cursul execut rii lucr rii, nu au fost notificate beneficiarului. Prevederile art. 1.859 r mân aplicabile. ART. 1.880 Începutul prescrip iei privind r spunderea pentru vicii (1) Prescrip ia dreptului la ac iune pentru vicii aparente începe s curg de la data recep iei finale sau, dup caz, a împlinirii termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de recep ie final , pentru înl turarea viciilor constatate. (2) Prescrip ia dreptului la ac iune pentru viciile lucr rii de proiectare începe s curg odat cu prescrip ia dreptului la ac iune pentru viciile lucr rilor executate de antreprenor, afar numai dac viciile lucr rilor de proiectare au fost descoperite mai înainte, caz în care prescrip ia va începe curg de la data descoperirii acestora. CAP. VII Contractul de societate SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.881 No iune


(1) Prin contractul de societate dou sau mai multe persoane se oblig reciproc s coopereze pentru desf urarea unei activit i i s contribuie la aceasta prin aporturi b ne ti, în bunuri, în cuno tin e specifice sau presta ii, cu scopul de a împ i beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. (2) Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor propor ional cu participarea la distribu ia beneficiului, dac prin contract nu s-a stabilit altfel. (3) Societatea se poate constitui cu sau f personalitate juridic . ART. 1.882 Condi ii de validitate (1) Poate fi asociat orice persoan fizic sau persoan juridic , afar de cazul în care prin lege se dispune altfel. Un so nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune decât cu consim mântul celuilalt so , dispozi iile art. 349 aplicându-se în mod corespunz tor. (2) Orice societate trebuie s aib un obiect determinat i licit, în acord cu ordinea public i bunele moravuri. (3) Fiecare asociat trebuie s contribuie la constituirea societ ii prin aporturi b ne ti, în bunuri, în presta ii sau cuno tin e specifice. ART. 1.883 Regimul aporturilor (1) În cazul unei societ i cu personalitate juridic , aporturile intr în patrimoniul societ ii, iar în cazul unei societ i f personalitate juridic , aporturile devin coproprietatea asocia ilor, afar de cazul în care au convenit, în mod expres, c vor trece în folosin a lor comun . (2) În cazul aportului unor bunuri imobile sau, dup caz, al altor drepturi reale imobiliare, contractul se încheie în form autentic . (3) Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate prev zute de lege. Dac înscrierea dreptului în registrele de publicitate a fost f cut înainte de data înmatricul rii societ ii, transferul drepturilor este, în toate cazurile, afectat de condi ia dobândirii personalit ii juridice. ART. 1.884 Forma contractului (1) Contractul de societate se încheie în form scris . Dac prin lege nu se prevede altfel, forma scris este necesar numai pentru dovada contractului. (2) Sub sanc iunea nulit ii absolute, contractul prin care se înfiin eaz o societate cu personalitate juridic trebuie încheiat în form scris i trebuie s prevad asocia ii, aporturile, forma juridic , obiectul, denumirea i sediul societ ii. ART. 1.885 Durata societ ii (1) Durata societ ii este nedeterminat , dac prin contract nu se prevede altfel. (2) Asocia ii pot prelungi durata societ ii, înainte de expirarea acesteia. ART. 1.886 R spunderea asocia ilor fondatori i a primilor administratori (1) Asocia ii fondatori i primii administratori numi i prin contract spund solidar pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei condi ii de form a contractului de societate sau a unei formalit i necesare pentru constituirea societ ii ori, dac este cazul, pentru dobândirea personalit ii juridice de c tre aceasta. (2) În cazul modific rii contractului, dispozi iile alin. (1) se aplic administratorilor cu drept de reprezentare a societ ii afla i în func ie la


data modific rii, respectiv la data la care ar fi trebuit s se îndeplineasc formalit ile referitoare la aceast modificare. ART. 1.887 Domeniul de aplicare (1) Prezentul capitol constituie dreptul comun în materia societ ilor. (2) Legea poate reglementa diferite tipuri de societ i în considerarea formei, naturii sau obiectului de activitate. ART. 1.888 Formele societare Dup forma lor, societ ile pot fi: a) simple; b) în participa ie; c) în nume colectiv; d) în comandit simpl ; e) cu r spundere limitat ; f) pe ac iuni; g) în comandit pe ac iuni; h) cooperative; i) alt tip de societate anume reglementat de lege. ART. 1.889 Dobândirea personalit ii juridice (1) Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asocia ii pot conveni constituirea unei societ i cu personalitate juridic , cu respectarea condi iilor prev zute de lege. În acest caz, r spunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiar , nelimitat i solidar , dac prin lege nu se dispune altfel. (2) Dac , potrivit voin ei asocia ilor, societatea urmeaz s aib personalitate juridic , indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituit numai în forma i condi iile prev zute de legea special care îi confer personalitate juridic . (3) Societatea dobânde te personalitate juridic prin i de la data înmatricul rii în registrul comer ului, dac prin lege nu se dispune altfel. (4) Pân la data dobândirii personalit ii juridice, raporturile dintre asocia i sunt guvernate de regulile aplicabile societ ii simple. SEC IUNEA a 2-a Societatea simpl §1. Încheierea contractului de societate ART. 1.890 Condi ii de form Contractul de societate nu este supus unor formalit i speciale, cu excep ia celor prev zute la art. 1.884 alin. (1) i celor care rezult din natura bunurilor ce constituie aport. ART. 1.891 Modificarea contractului de societate În lips de stipula ie contrar sau dac prin lege nu se dispune altfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozi iilor prev zute de lege pentru încheierea sa valabil . ART. 1.892 Personalitatea juridic (1) Societatea simpl nu are personalitate juridic . (2) Dac asocia ii doresc dobândirea personalit ii juridice, prin actul de modificare a contractului de societate vor indica, în mod expres, forma juridic a acesteia i vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozi iile legale aplicabile societ ii nou-înfiin ate.


(3) În cazul prev zut la alin. (2) dobândirea personalit ii juridice se face f a se dispune dizolvarea societ ii simple. Asocia ii i societatea nou-înfiin at r spund solidar i indivizibil pentru toate datoriile societ ii n scute înainte de dobândirea personalit ii juridice. ART. 1.893 Societ ile de fapt Societ ile supuse condi iei înmatricul rii conform legii i r mase neînmatriculate, precum i societ ile de fapt sunt asimilate societ ilor simple. §2. Efectele contractului de societate I. Drepturile

i obliga iile asocia ilor între ei

ART. 1.894 Formarea capitalului social (1) Asocia ii contribuie la formarea capitalului social al societ ii, prin aporturi b ne ti sau în bunuri, dup caz. (2) Capitalul social subscris se divide în p i egale, numite p i de interes, care se distribuie asocia ilor propor ional cu aporturile fiec ruia, dac prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel. (3) Asocia ii se pot obliga la aport în presta ii sau în cuno tin e specifice, cu titlu de aport societar. În schimbul acestui aport, asocia ii particip , potrivit actului constitutiv, la împ irea beneficiilor i suportarea pierderilor, precum i la luarea deciziilor în societate. ART. 1.895 Realizarea aporturilor (1) Fiecare dintre asocia i r spunde fa de societate i fa de ceilal i asocia i pentru v rsarea aporturilor la care s-a obligat. (2) Drepturile conferite de p ile de interes sunt suspendate pân la rsarea aporturilor la capitalul social. ART. 1.896 Aportul în bunuri (1) Aportul în bunuri, altele decât cele fungibile, se efectueaz prin transferul drepturilor asupra acestora i predarea efectiv a bunurilor în stare de func ionare potrivit destina iei sociale. (2) Asociatul care aporteaz proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun r spunde pentru efectuarea aportului întocmai unui vânz tor fa de cump tor, iar asociatul care aporteaz folosin a r spunde pentru efectuarea aportului întocmai unui locator fa de locatar. (3) Aporturile constând în bunuri fungibile sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu de aport în folosin , ci devin, în toate cazurile, proprietatea asocia ilor, chiar dac în contractul de societate nu s-a stipulat aceasta în mod expres. ART. 1.897 Aportul în bunuri incorporale (1) Asociatul care aporteaz o crean r spunde pentru existen a crean ei la momentul aportului i încasarea acesteia la scaden , fiind obligat s acopere cuantumul acesteia, dobânda legal care începe s curg de la scaden i orice alte daune ce ar rezulta, dac crean a nu se încaseaz în tot sau în parte. (2) Asociatul care aporteaz ac iuni sau p i sociale emise de o alt societate r spunde pentru efectuarea aportului întocmai unui vânz tor fa de cump tor. (3) Asociatul care aporteaz cambii sau alte titluri de credit care circul în comer r spunde potrivit alin. (1). ART. 1.898


Aportul în numerar Asociatul care a subscris ca aport o sum de bani datoreaz în caz de neexecutare suma la care s-a obligat, dobânda legal de la scaden i orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus în întârziere. ART. 1.899 Aporturile în presta ii i cuno tin e specifice (1) Aportul în presta ii sau cuno tin e specifice este datorat în mod continuu, atât timp cât asociatul care s-a obligat la acesta este membru al societ ii, iar asociatul este inut fa de societate pentru toate câ tigurile realizate din activit ile care fac obiectul aportului. (2) Aporturile în presta ii sau cuno tin e specifice se efectueaz prin desf urarea de c tre asociatul care s-a obligat a unor activit i concrete i prin punerea la dispozi ia societ ii a unor informa ii, pentru realizarea obiectului acesteia, în modalit ile i condi iile stabilite prin contractul de societate. (3) Neexecutarea aportului în presta ii sau cuno tin e specifice d loc numai la o ac iune în excludere cu daune-interese, dac este cazul. ART. 1.900 Regimul p ilor de interes (1) P ile de interes sunt indivizibile. (2) P ile de interes pl tite sau v rsate în întregime dau drept de vot în adunarea asocia ilor, dac prin contract nu s-a prev zut altfel. (3) Când o parte de interes devine proprietatea comun a mai multor persoane, acestea sunt obligate s desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor sociale aferente. (4) Cât timp o parte de interes este proprietatea comun a mai multor persoane, acestea r spund în mod solidar pentru efectuarea v rs mintelor datorate. ART. 1.901 Transmiterea p ilor de interes (1) Transmiterea p ilor de interes se face în limitele i condi iile prev zute de lege i de contractul de societate. Transmiterea p ilor de interes c tre persoane din afara societ ii este permis cu consim mântului tuturor asocia ilor. P ile de interes se pot transmite i prin mo tenire, dac prin contract nu se dispune altfel. (2) Orice asociat poate r scump ra, substituindu-se în drepturile dobânditorului, p ile de interes dobândite cu titlu oneros de un ter f consim mântul tuturor asocia ilor, în termen de 60 de zile de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit s cunoasc cesiunea. Dac mai mul i asocia i exercit concomitent acest drept, p ile de interes se aloc propor ional cu cota de participare la profit. (3) În cazul prev zut la alin. (2) i ori de câte ori legea impune cesiunea p ilor de interes, valoarea acestora este stabilit de un expert agreat de p ile cesiunii sau, în lipsa unui acord, de c tre instan . (4) Cesiunea cu titlu gratuit a p ilor de interes este asimilat unei cesiuni cu titlu oneros i d loc la aplicarea dispozi iilor alin. (2) i (3). În privin a formei, cesiunea cu titlu gratuit este supus regimului juridic al dona iei. ART. 1.902 Participarea la profit i pierderi (1) Participarea la profitul societ ii implic i contribu ia la pierderile societ ii, în condi iile prev zute de contractul de societate, ale prezentului capitol sau ale legii speciale aplicabile, dup caz. (2) Partea fiec rui asociat la profituri i pierderi este propor ional cu aportul s u la capitalul social, dac nu s-a convenit altfel. Partea la profituri i pierderi a asociatului al c rui raport const în presta ii sau


cuno tin e specifice este egal cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, dac nu s-a convenit altfel. (3) Asocia ii pot participa la câ tig în propor ie diferit de contribu ia la pierderi, cu condi ia ca astfel de diferen e s fie rezonabile potrivit cu împrejur rile i s fie expres prev zute în contract. (4) Când contractul stabile te numai partea de câ tig, aceea i propor ie are loc i cât prive te pierderile. (5) Orice clauz prin care un asociat este exclus de la împ irea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerat nescris . (6) Prin excep ie de la art. 1.881 alin. (2), asociatul al c rui aport const în presta ii sau cuno tin e specifice este scutit, în m sura corespunz toare acestui aport, de a participa la pierderi, dac aceast scutire a fost prev zut în mod expres în contractul de societate. ART. 1.903 Obliga ia de neconcuren (1) Asociatul nu poate face concuren societ ii pe cont propriu sau pe contul unei ter e persoane i nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo opera iune care ar putea fi p gubitoare pentru societate. (2) Asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei ter e persoane la o activitate care ar conduce la privarea societ ii de bunurile, presta iile sau cuno tin ele specifice la care asociatul s-a obligat. (3) Beneficiile rezultând din oricare dintre activit ile interzise potrivit alin. (1) i (2) se cuvin societ ii, iar asociatul este inut pentru orice daune ce ar putea rezulta. ART. 1.904 Folosirea bunurilor sociale (1) În lips de stipula ie contrar , fiecare asociat poate folosi bunurile sociale în interesul societ ii, potrivit cu destina ia acestora i f s stânjeneasc drepturile celorlal i asocia i. (2) Asociatul care, f consim mântul scris al celorlal i asocia i, întrebuin eaz bunurile sociale în folosul s u sau al unei alte persoane este obligat s restituie societ ii beneficiile ce au rezultat i s acopere daunele ce ar putea rezulta. ART. 1.905 Folosirea fondurilor comune (1) Niciun asociat nu poate lua din fondurile comune mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile f cute sau pentru cele ce urmeaz s se fac în interesul societ ii. (2) Asociatul care încalc dispozi iile alin. (1) este r spunz tor de sumele luate i de toate daunele-interese ce ar putea rezulta. (3) Prin contractul de societate se poate stipula c asocia ii pot lua din casa societ ii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare. ART. 1.906 Distribu ia pl ii datoriilor debitorului comun În cazul în care un debitor comun pl te te o parte din datoriile sale fa de societate i fa de asociat, având aceea i scaden , asociatul în mâinile ruia s-a f cut plata va aloca suma primit stingerii crean ei sale i crean ei societare, propor ional cu raportul dintre acestea. ART. 1.907 Cheltuielile f cute pentru societate (1) Asociatul are dreptul la rambursarea cheltuielilor pe care le-a f cut pentru societate i de a fi indemnizat pentru obliga iile sau pierderile pe care le-a asumat sau suferit ac ionând de bun -credin în interesul societ ii. (2) Asociatul nu poate compensa cheltuielile i pierderile prev zute la alin. (1) cu datoriile sale fa de societate i nici paguba cauzat


societ ii din culpa sa cu foloasele pe care i le-a adus prin diferite opera iuni. (3) Este interzis compensarea între datoria unui ter fa de societate i crean a acestuia asupra unui asociat. ART. 1.908 Asocierea asupra drepturilor sociale i cedarea acestora (1) Un asociat î i poate asocia o ter persoan la drepturile sale sociale f consim mântul celorlal i asocia i, dar persoana respectiv nu va putea deveni asociat al societ ii f consim mântul celorlal i asocia i, care trebuie dat în condi iile dispozi iilor art. 1.901. (2) Asociatul nu poate ceda, f consim mântul tuturor celorlal i asocia i, drepturile sale sociale, sub sanc iunea aplic rii prevederilor art. 1.901 alin. (2) i (3). (3) Asociatul nu poate garanta în niciun fel obliga iile personale sau ale vreunui ter cu drepturile sociale, f consim mântul tuturor asocia ilor, sub sanc iunea nulit ii absolute a garan iei. (4) Asociatul unei societ i cu durat nedeterminat nu poate cere, înainte de încetarea societ ii, restituirea sau contravaloarea p ii care i se cuvine din bunurile comune ale societ ii, afar de cazul retragerii sau excluderii sale. ART. 1.909 Promisiunea asupra drepturilor sociale Orice promisiune f cut de un asociat de a ceda, vinde, garanta în orice fel sau de a renun a la drepturile sale sociale îi confer beneficiarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexecutare. ART. 1.910 Hot rârile privind societatea (1) Asocia ii, chiar lipsi i de dreptul de administrare, au dreptul s participe la luarea hot rârilor colective ale adun rii asocia ilor. (2) Hot rârile cu privire la societate se iau cu majoritatea voturilor asocia ilor, dac prin contract sau prin lege nu se stabile te altfel. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (2), hot rârile privind modificarea contractului de societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consim mântul tuturor asocia ilor. (4) Obliga iile unui asociat nu pot fi m rite f consim mântul acestuia. (5) Orice clauz contrar dispozi iilor prezentului articol este considerat nescris . ART. 1.911 Adoptarea hot rârilor (1) Hot rârile sunt adoptate de asocia ii reuni i în adunarea asocia ilor. Contractul poate prevedea modul de convocare i desf urare a acesteia, iar în lips , hot rârea poate fi adoptat i prin consultarea scris a acestora. (2) Hot rârile pot, de asemenea, rezulta din consim mântul tuturor asocia ilor exprimat în actul încheiat de societate. ART. 1.912 Contestarea hot rârilor (1) Asociatul nemul umit de o hot râre luat cu majoritate o poate contesta la instan a judec toreasc , în termen de 15 zile de la data la care a fost luat , dac a fost prezent, i de la data comunic rii, dac a fost lips . Dac hot rârea nu i-a fost comunicat , termenul curge de la data la care a luat cuno tin de aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data la care a fost luat hot rârea. (2) Termenul de 15 zile prev zut la alin. (1) este termen de dec dere. II. Administrarea societ

ii


ART. 1.913 Numirea administratorilor (1) Numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum i orice alt aspect legat de administrarea societ ii se stabilesc prin contract sau prin acte separate. (2) Administratorii pot fi asocia i sau neasocia i, persoane fizice ori persoane juridice, române sau str ine. (3) Dac prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrat de asocia i, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul în interesul societ ii. Opera iunea f cut de oricare dintre ei este valabil i pentru partea celorlal i, chiar f a le fi luat consim mântul în prealabil. (4) Oricare dintre ei se poate opune, în scris, opera iunii mai înainte ca ea s fie încheiat . (5) Opozi ia nu produce îns efecte fa de ter ii de bun -credin . ART. 1.914 Limitele i revocarea mandatului de administrator (1) Administratorul, în absen a opozi iei asocia ilor, poate face orice act de administrare în interesul societ ii. (2) Administratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, dac nu se prevede altfel în contractul de societate. (3) Clauzele care limiteaz puterile de administrare conferite de lege nu sunt opozabile fa de ter ii de bun -credin . ART. 1.915 R spunderea administratorilor (1) Administratorii r spund personal fa de societate pentru prejudiciile aduse prin înc lcarea legii, a mandatului primit sau prin culp în administrarea societ ii. (2) Dac mai mul i administratori au lucrat împreun , r spunderea este solidar . Cu toate acestea, în privin a raporturilor dintre ei, instan a poate stabili o r spundere propor ional cu culpa fiec ruia la s vâr irea faptei cauzatoare de prejudicii. ART. 1.916 Pluralitatea de administratori Când sunt mai mul i administratori, f ca prin împuternicire s se determine puterile fiec ruia sau s fie obliga i s lucreze împreun , fiecare poate administra singur în interesul societ ii, cu bun -credin . Dac împuternicirea stipuleaz s lucreze împreun , niciunul dintre ei nu poate face actele de administrare f ceilal i, chiar dac ace tia ar fi în imposibilitate de a ac iona. ART. 1.917 Adoptarea deciziilor Dac s-a stipulat c administratorii decid cu unanimitate sau cu majoritate, dup caz, ace tia nu pot efectua acte de administrare decât împreun , cu excep ia cazurilor de for major , când absen a unei decizii ar putea cauza o pagub grav societ ii. ART. 1.918 Drepturile asocia ilor care nu sunt administratori (1) Actele de administrare a societ ii i cele de dispozi ie asupra bunurilor acesteia sunt interzise asocia ilor care nu au calitatea de administrator, sub sanc iunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile ter ilor de bun -credin nu sunt afectate. (2) Dac legea nu prevede altfel, oricare dintre asocia i are dreptul de a consulta registrele i situa iile financiare ale societ ii, de a lua cuno tin de opera iunile acesteia i de a consulta orice document al societ ii, f a stânjeni opera iunile societ ii i a afecta drepturile celorlal i asocia i.


(3) Administratorii vor întocmi un raport anual cu privire la mersul societ ii, care va fi comunicat asocia ilor. Oricare dintre ace tia poate solicita dezbaterea raportului de c tre to i asocia ii, caz în care administratorii sunt obliga i s convoace reunirea asocia ilor la sediul social pentru acest scop. (4) Orice clauz contractual contrar dispozi iilor prezentului articol este considerat nescris . ART. 1.919 Reprezentarea în justi ie (1) Societatea este reprezentat prin administratorii cu drept de reprezentare sau, în lipsa numirii, prin oricare dintre asocia i, dac nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre ace tia. (2) Societatea st în justi ie sub denumirea prev zut în contract sau cea înregistrat , în mod legal, dup caz, dac prin lege nu se prevede altfel. Ter ii de bun credin se pot prevala de oricare dintre acestea. III. Obliga iile asocia ilor fa

de ter i

ART. 1.920 Obliga iile fa de creditorii societ ii (1) În executarea obliga iilor fa de creditorii societ ii, fiecare asociat r spunde cu propriile sale bunuri propor ional cu aportul s u la patrimoniul social, numai în cazul în care creditorul social nu a putut fi îndestulat din bunurile comune ale asocia ilor. (2) Creditorul personal al unui asociat, în m sura în care nu s-a putut îndestula din bunurile proprii ale acestuia, va putea cere, dup caz, s se înapoieze sau s se despart i s se atribuie debitorului s u partea ce se cuvine acestuia din bunurile comune ale asocia ilor, cu aplicarea, în mod corespunz tor, a dispozi iilor art. 1.929. ART. 1.921 R spunderea asocia ilor aparen i (1) Orice persoan care pretinde c este asociat sau creeaz ter ilor deliberat o aparen conving toare în acest sens r spunde fa de ter ii de bun credin întocmai ca un asociat. (2) Societatea nu va r spunde fa de ter ul astfel indus în eroare decât dac i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia surile rezonabile pentru a împiedica inducerea ter ului în eroare. ART. 1.922 R spunderea asocia ilor ocul i Asocia ii ocul i r spund fa de ter ii de bun -credin ca i ceilal i asocia i. ART. 1.923 Interdic ia emiterii instrumentelor financiare (1) Societatea nu poate emite instrumente financiare, sub sanc iunea nulit ii absolute atât a actelor încheiate în acest scop, cât i a instrumentelor financiare emise, în afar de cazul în care prin lege se dispune altfel. (2) Asocia ii, chiar neadministratori, r spund solidar, în subsidiar, în raport cu societatea, pentru orice daune s-ar cauza ter ilor de bun -credin prejudicia i prin înc lcarea interdic iei prev zute la alin. (1). ART. 1.924 Obliga iile administratorilor fa de ter i Administratorii societ ii vor informa ter ii asupra puterilor lor înainte de încheierea actului cu ace tia.


§3. Pierderea calit

ii de asociat

ART. 1.925 Cazuri generale Pierderea calit ii de asociat are loc prin cesiunea p ilor în societate, executarea silit a acestora, moartea, încetarea personalit ii juridice, falimentul, punerea sub interdic ie judec toreasc , retragerea i excluderea din societate. ART. 1.926 Retragerea din societatea cu durat nedeterminat Asociatul unei societ i cu durat nedeterminat sau al c rei contract prevede dreptul de retragere se poate retrage din societate, notificând societatea cu un preaviz rezonabil, dac este de bun -credin i retragerea sa în acel moment nu produce o pagub iminent societ ii. ART. 1.927 Retragerea din societatea cu durat determinat (1) Asociatul unei societ i cu durat determinat sau având un obiect care nu se poate înf ptui decât într-un anumit timp se poate retrage pentru motive temeinice, cu acordul majorit ii celorlal i asocia i, dac prin contract nu se prevede altfel. (2) Dac acordul nu este întrunit, asociatul se poate adresa instan ei, care, hot rând asupra retragerii, va aprecia legitimitatea i temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii în raport cu împrejur rile i bunacredin a p ilor. În toate cazurile, asociatul este inut s acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa. ART. 1.928 Excluderea din societate La cererea unui asociat, instan a judec toreasc , pentru motive temeinice, poate hot rî excluderea din societate a oric ruia dintre asocia i. ART. 1.929 Drepturile asociatului exclus (1) Un asociat care î i pierde calitatea altfel decât prin cesiune sau executarea silit a p ilor sale în societate poate ob ine valoarea p ilor sale de la data încet rii calit ii de asociat, iar ceilal i asocia i sunt inu i s îi pl teasc imediat ce aceasta a fost stabilit , cu dobânda legal de la data încet rii calit ii de asociat. (2) În cazul în care p ile nu convin asupra valorii p ilor de interes, aceasta se va stabili de c tre instan în condi iile art. 1.901 alin. (3). §4. Încetarea contractului de societate

i dizolvarea societ

ii

ART. 1.930 Cazurile generale de încetare (1) Sub rezerva unor dispozi ii legale speciale, contractul înceteaz i societatea se dizolv prin: a) realizarea obiectului societ ii sau imposibilitatea neîndoielnic a realiz rii acestuia; b) consim mântul tuturor asocia ilor; c) hot rârea instan ei, pentru motive legitime i temeinice; d) împlinirea duratei societ ii, cu excep ia cazului în care se aplic dispozi iile art. 1.931; e) nulitatea societ ii; f) alte cauze stipulate în contractul de societate. (2) Societatea care intr în dizolvare se lichideaz . ART. 1.931 Prelungirea tacit a contractului de societate


Societatea este tacit prorogat atunci când, cu toate c durata sa a expirat, aceasta continu s execute opera iunile sale, iar asocia ii continu ini ieze opera iuni ce intr în obiectul s u i s se comporte ca asocia i. Prorogarea opereaz pe o durat de un an, continuând din an în an, de la data expir rii duratei, dac sunt îndeplinite acelea i condi ii. ART. 1.932 Nulitatea societ ii (1) Nulitatea societ ii poate rezulta exclusiv din înc lcarea dispozi iilor imperative ale prezentului capitol, stipulate sub sanc iunea nulit ii, sau din nesocotirea condi iilor generale de validitate a contractelor, dac legea special nu prevede altfel. (2) Este considerat nescris orice clauz contractual contrar unei dispozi ii imperative din prezentul capitol a c rei înc lcare nu este sanc ionat cu nulitatea societ ii. ART. 1.933 Regimul nulit ii (1) Nulitatea se acoper i nu va fi constatat sau declarat în cazul în care cauza nulit ii a fost înl turat înainte de a se pune concluzii în fond în fa a instan ei de judecat . (2) Instan a, sesizat cu o cerere în constatarea sau declararea nulit ii, este obligat s pun în discu ia p ilor posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afecteaz contractul de societate i s fixeze un termen util pentru acoperirea nulit ii, chiar dac p ile se împotrivesc. (3) Dreptul la ac iune, cu excep ia nulit ii pentru obiectul ilicit al societ ii, se prescrie în termen de 3 ani de la data încheierii contractului. ART. 1.934 Regularizarea societ ii (1) În cazul anulabilit ii societ ii pentru vicierea consim mântului sau incapacitatea unui asociat i atunci când regularizarea este posibil , orice persoan interesat poate s pun în întârziere pe acela care este îndrept it s invoce nulitatea, fie pentru a se face regularizarea, fie pentru a exercita ac iunea în anulare în termen de 6 luni de când a fost pus în întârziere, sub sanc iunea dec derii. Despre punerea în întârziere va fi în tiin at i societatea. (2) Societatea sau orice asociat poate, în termenul prev zut la alin. (1), propun instan ei învestite cu ac iunea în anulare orice m suri de acoperire a nulit ii, în special prin r scump rarea drepturilor sociale care apar in reclamantului. În acest caz, instan a poate fie s pronun e nulitatea, fie s declare obligatorii m surile propuse, dac acestea din urm au fost în prealabil adoptate de societate în condi iile cerute pentru modific rile aduse contractului de societate. La adoptarea acestor din urm m suri nu se ine seama de votul asociatului reclamant. (3) În caz de contestare a valorii drepturilor sociale care revin asociatului, valoarea acestora se determin cu respectarea dispozi iilor art. 1.901 alin. (3). ART. 1.935 Efectele nulit ii (1) Societatea înceteaz de la data r mânerii definitive a hot rârii prin care a fost constatat sau, dup caz, declarat nulitatea i intr în lichidarea patrimoniului social. (2) Prin hot rârea judec toreasc de declarare sau constatare, dup caz, a nulit ii societ ii se vor numi i lichidatorii. (3) Nici societatea i nici asocia ii nu se pot prevala de nulitate fa de ter ii de bun -credin . ART. 1.936 R spunderea pentru nulitatea societ ii


(1) Dreptul la ac iunea în repararea prejudiciului cauzat prin declararea sau, dup caz, constatarea nulit ii societ ii se prescrie în termen de 3 ani, care începe s curg de la data r mânerii definitive a hot rârii judec tore ti de declarare sau constatare a nulit ii. (2) Dispari ia cauzei de nulitate sau regularizarea societ ii nu împiedic exercitarea dreptului la ac iune în desp gubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin interven ia nulit ii. În aceste cazuri, dreptul la ac iune se prescrie în termen de 3 ani din ziua în care nulitatea a fost acoperit . ART. 1.937 Pieirea bunurilor subscrise ca aport (1) Când unul dintre asocia i a promis s pun în comun proprietatea sau folosin a unui bun care a pierit ori s-a pierdut înainte ca aportul s fi fost cut, societatea înceteaz fa de to i asocia ii, afar de cazul în care societatea poate continua i f asociatul care a subscris bunul ce a pierit ori s-a pierdut. (2) Societatea înceteaz , de asemenea, în toate cazurile, prin pieirea bunului, dac a fost pus în comun numai folosin a acestuia, iar proprietatea a r mas asociatului, afar de cazul în care societatea poate continua i f asociatul care a subscris bunul ce a pierit. ART. 1.938 Alte cazuri de încetare În cazul în care contractul nu prevede altfel, societatea înceteaz i prin: a) moartea ori punerea sub interdic ie a uneia dintre persoanele fizice asociate; b) încetarea calit ii de subiect de drept a uneia dintre persoanele juridice asociate; c) falimentul unui asociat. ART. 1.939 Continuarea contractului în cazul mor ii unui asociat În contractul de societate se poate stipula ca la moartea unui asociat societatea s continue de drept cu mo tenitorii acestuia. ART. 1.940 Drepturile mo tenitorilor în cadrul societ ii Dac s-a stipulat c , în cazurile prev zute la art. 1.938, societatea va continua între asocia ii r ma i, asociatul ori, dup caz, mo tenitorul s u nu are drept decât la partea sa ori a autorului s u, dup situa ia societ ii, la data când evenimentul s-a produs. El nu particip la drepturile i nu este inut de obliga iile ulterioare decât în m sura în care acestea sunt urmarea necesar a opera iunilor f cute înaintea acestui eveniment. §5. Lichidarea societ

ii

ART. 1.941 Numirea i revocarea lichidatorului (1) Lichidarea se face, dac nu s-a prev zut altfel în contractul de societate sau prin conven ie ulterioar , de to i asocia ii sau de un lichidator numit de ei cu unanimitate. În caz de neîn elegere, lichidatorul este numit de instan a judec toreasc , la cererea oric ruia dintre asocia i. (2) Lichidatorul numit de asocia i poate fi revocat de asocia i cu unanimitate de voturi. El poate fi, de asemenea, revocat pentru motive temeinice, la cererea oric rei persoane interesate, de instan a judec toreasc . (3) Lichidatorul numit de instan a judec toreasc poate fi revocat numai de c tre aceasta, la cererea oric rei persoane interesate.


(4) Pot fi numi i lichidatori atât persoane fizice, cât i persoane juridice, care au statut de practicieni în insolven . (5) Când sunt mai mul i lichidatori, hot rârile lor se iau cu majoritate absolut . ART. 1.942 Obliga iile i r spunderea lichidatorilor Obliga iile i r spunderea lichidatorilor sunt reglementate de dispozi iile aplicabile administratorilor, în afar de cazul în care prin lege sau prin contractul de societate se dispune altfel. ART. 1.943 Inventarul (1) Administratorii trebuie s predea lichidatorilor bunurile i documentele sociale i s prezinte acestora bilan ul ultimului exerci iu financiar. (2) Lichidatorii trebuie s întocmeasc inventarul bunurilor i fondurilor sociale i s stabileasc activul i pasivul patrimoniului social. Inventarul trebuie s fie semnat de administratori i lichidatori. ART. 1.944 Puterile lichidatorilor (1) Lichidatorii pot s încheie toate actele necesare lichid rii i, dac asocia ii nu au stipulat altfel, pot s vând , chiar în bloc, bunurile sociale, s încheie conven ii arbitrale i s fac tranzac ii. (2) Ei reprezint societatea în justi ie, în condi iile prev zute de lege. (3) Lichidatorii nu pot îns s ini ieze noi opera iuni, sub sanc iunea de a r spunde personal i solidar pentru toate daunele ce ar putea rezulta. ART. 1.945 Plata datoriilor sociale Asocia ii sau, dup caz, lichidatorul sunt inu i a pl ti creditorii societ ii, a consemna sumele necesare pentru plata crean elor exigibile la o dat ulterioar , contestate sau care nu au fost înf ate de creditori, i a înapoia cheltuielile ori avansurile f cute în interesul social de unii asocia i. ART. 1.946 Restituirea aporturilor i împ irea excedentului r mas în urma lichid rii (1) Dup plata datoriilor sociale, activul r mas este destinat ramburs rii aporturilor subscrise i v rsate de asocia i, iar eventualul excedent constituie profit net, care va fi repartizat între asocia i propor ional cu partea fiec ruia la beneficii, dac nu s-a prev zut altfel prin contractul de societate sau prin hot râre a asocia ilor, i cu aplicarea, dac este cazul, a prevederilor art. 1.912 alin. (1). (2) Bunurile aduse în uzufruct sau în folosin se restituie în natur . (3) Dac bunul adus în proprietate se afl înc în masa patrimonial , acesta va fi restituit, la cererea asociatului, în natur , cu obliga ia pl ii unei sulte, dac este cazul. (4) Dup rambursarea aporturilor b ne ti i în bunuri, asociatul care a contribuit la patrimoniul social cu aporturi în cuno tin e specifice sau presta ii are dreptul de a primi, în limita cotei sale de participare la profit, bunurile rezultate din presta ia sa, dac acestea se afl înc în patrimoniul societ ii, cu obliga ia pl ii unei sulte, dac este cazul. (5) Dac în urma lichid rii excedentul r mas const într-un bun a c rui atribuire c tre asocia i este interzis de lege, lichidatorul va vinde bunul la licita ie public , cu încuviin area prealabil a instan ei competente, iar suma se împarte asocia ilor, potrivit alin. (1). ART. 1.947 Suportarea pasivului


Dac activul net este neîndestul tor pentru înapoierea în întregime a aporturilor i pentru plata obliga iilor sociale, pierderea se suport de asocia i potrivit cu contribu ia acestora stabilit prin contract. ART. 1.948 Împ eala bunurilor sociale Împ eala în natur a bunurilor societ ii se face potrivit regulilor privitoare la împ eala bunurilor proprietate comun . SEC IUNEA a 3-a Asocierea în participa ie ART. 1.949 No iune Contractul de asociere în participa ie este contractul prin care o persoan acord uneia sau mai multor persoane o participa ie la beneficiile i pierderile uneia sau mai multor opera iuni pe care le întreprinde. ART. 1.950 Proba Contractul se probeaz numai prin înscris. ART. 1.951 Personalitatea juridic Asocierea în participa ie nu poate dobândi personalitate juridic i nu constituie fa de ter i o persoan distinct de persoana asocia ilor. Ter ul nu are niciun drept fa de asociere i nu se oblig decât fa de asociatul cu care a contractat. ART. 1.952 Regimul aporturilor (1) Asocia ii r mân proprietarii bunurilor puse la dispozi ia asocia iei. (2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum i cele ob inute în urma folosirii acestora s devin proprietate comun . (3) Bunurile puse la dispozi ia asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre asocia i pentru realizarea obiectului asocierii, în condi iile convenite prin contract i cu respectarea formalit ilor de publicitate prev zute de lege. (4) Asocia ii pot stipula redobândirea în natur a bunurilor prev zute la alin. (3) la încetarea asocierii. ART. 1.953 Raporturile dintre asocia i i fa de ter i (1) Asocia ii, chiar ac ionând pe contul asocierii, contracteaz i se angajeaz în nume propriu fa de ter i. (2) Cu toate acestea, dac asocia ii ac ioneaz în aceast calitate fa de ter i sunt inu i solidar de actele încheiate de oricare dintre ei. (3) Asocia ii exercit toate drepturile decurgând din contractele încheiate de oricare dintre ei, dar ter ul este inut exclusiv fa de asociatul cu care a contractat, cu excep ia cazului în care acesta din urm a declarat calitatea sa la momentul încheierii actului. (4) Orice clauz din contractul de asociere care limiteaz r spunderea asocia ilor fa de ter i este inopozabil acestora. (5) Orice clauz care stabile te un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asocia i este considerat nescris . ART. 1.954 Forma i condi iile asocierii Cu excep ia dispozi iilor prev zute la art. 1.949-1.953, conven ia ilor determin forma contractului, întinderea i condi iile asocierii, precum i cauzele de dizolvare i lichidare a acesteia. CAP. VIII


Contractul de transport SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 1.955 No iune Prin contractul de transport, o parte, numit transportator, se oblig , cu titlu principal, s transporte o persoan sau un bun dintr-un loc în altul, în schimbul unui pre pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se oblig îl pl teasc , la timpul i locul convenite. ART. 1.956 Dovada contractului Contractul de transport se dovede te prin documente de transport, precum scrisoare de tr sur , recipis de bagaje, foaie de parcurs, conosament, tichet ori legitima ie de c torie sau altele asemenea, de la caz la caz. ART. 1.957 Modalit i de transport (1) Transportul poate fi realizat de unul sau mai mul i transportatori, în acest din urm caz putând fi succesiv ori combinat. (2) Transportul succesiv este cel efectuat de 2 sau mai mul i transportatori succesivi care utilizeaz acela i mod de transport, iar transportul combinat este cel în care acela i transportator sau aceia i transportatori succesivi utilizeaz moduri de transport diferite. (3) Transportatorii care se succed î i predau unul altuia bunurile i bagajele transportate, pân la destina ie, f interven ia expeditorului sau a c torului. ART. 1.958 Domeniul de aplicare (1) Dispozi iile prezentului capitol se aplic tuturor modurilor de transport, în m sura în care nu se dispune altfel prin legi speciale sau nu sunt aplicabile practici statornicite între p i ori uzan e. (2) Cu excep ia situa iei în care este efectuat de un transportator care i ofer serviciile publicului în cadrul activit ii sale profesionale, transportul cu titlu gratuit nu este supus dispozi iilor cuprinse în acest capitol. În acest caz, transportatorul este inut numai de o obliga ie de pruden i diligen . (3) Transportatorul care î i ofer serviciile publicului trebuie s transporte orice persoan care solicit serviciile sale i orice bun al c rui transport este solicitat, dac nu are un motiv întemeiat de refuz. Pasagerul, expeditorul i destinatarul sunt obliga i s respecte instruc iunile transportatorului. ART. 1.959 R spunderea transportatorului (1) Transportatorul nu poate exclude sau limita r spunderea sa decât în cazurile prev zute de lege. (2) Transportatorul r spunde pentru prejudiciile cauzate prin întârzierea ajungerii la destina ie, cu excep ia cazului fortuit i a for ei majore. ART. 1.960 Substituirea (1) Dac transportatorul î i substituie un alt transportator pentru executarea total sau par ial a obliga iei sale, acesta din urm este considerat parte în contractul de transport. (2) Plata efectuat unuia dintre transportatori este liberatorie în privin a tuturor transportatorilor care i-au substituit pe al ii sau au fost substitui i.


SEC IUNEA a 2-a Contractul de transport de bunuri ART. 1.961 Documentul de transport (1) La remiterea bunurilor pentru transport, expeditorul trebuie s predea transportatorului, în afar de documentul de transport, toate documentele suplimentare vamale, sanitare, fiscale i altele asemenea, necesare efectu rii transportului, potrivit legii. (2) Documentul de transport este semnat de expeditor i trebuie s cuprind , între altele, men iuni privind identitatea expeditorului, a transportatorului i a destinatarului i, dup caz, a persoanei care trebuie pl teasc transportul. Documentul de transport men ioneaz , de asemenea, locul i data lu rii în primire a bunului, punctul de plecare i cel de destina ie, pre ul i termenul transportului, natura, cantitatea, volumul sau masa i starea aparent a bunului la predarea spre transport, caracterul periculos al bunului, dac este cazul, precum i documentele suplimentare care au fost predate i înso esc transportul. P ile pot conveni s introduc i alte men iuni în documentul de transport. Dispozi iile legii speciale r mân aplicabile. (3) Expeditorul r spunde fa de transportator pentru prejudiciile cauzate de un viciu propriu al bunului sau de orice omisiune, insuficien ori inexactitate a men iunilor din documentul de transport sau, dac este cazul, din documentele suplimentare. Transportatorul r mâne r spunz tor fa de ter i pentru prejudiciile rezultate dintr-o astfel de cauz , având drept de regres împotriva expeditorului. ART. 1.962 Pluralitatea de exemplare. Recipisa de primire (1) Documentul de transport se întocme te în cel pu in 3 exemplare, câte unul pentru transportator i expeditor i altul care înso te bunul transportat pân la destina ie. (2) În lipsa documentului de transport, transportatorul trebuie s elibereze expeditorului, la cererea acestuia, o recipis de primire a bunului spre transport, dispozi iile art. 1.961 alin. (2) aplicându-se în mod corespunz tor. Aceast prevedere nu se aplic în cazul transportului rutier de rfuri. (3) Documentul de transport sau, în lipsa acestuia, recipisa de primire dovede te pân la proba contrar luarea în primire a bunului spre transport, natura, cantitatea i starea aparent a acestuia. ART. 1.963 Documente de transport individuale În cazul în care expeditorul pred pentru transport mai multe colete, transportatorul are dreptul s îi solicite acestuia câte un document de transport pentru fiecare colet în parte, dac prin lege nu se prevede altfel. ART. 1.964 Documente de transport negociabile (1) Documentul de transport nu este negociabil, cu excep ia cazului în care p ile sau legea special dispun astfel. (2) În cazul în care este negociabil, documentul de transport la ordin se transmite prin gir, iar cel la purt tor prin remitere. ART. 1.965 Transmiterea documentelor de transport la ordin sau la purt tor (1) Atunci când documentul de transport este la ordin sau la purt tor, proprietatea bunurilor transportate se transfer prin efectul transmiterii acestui document. (2) Forma i efectele girurilor, anularea i înlocuirea documentului de transport sunt supuse dispozi iilor privitoare la cambie i biletul la ordin.


(3) Ultimul giratar al unui ir neîntrerupt de giruri care este posesor al titlului este considerat proprietar. Debitorul care î i îndepline te obliga ia rezultând din titlu este eliberat, numai dac nu a exist fraud sau culp grav din partea sa. ART. 1.966 Ambalajul (1) Expeditorul are obliga ia s ambaleze bunurile corespunz tor naturii acestora i modului de transport. (2) Expeditorul r spunde fa de transportator pentru prejudiciile cauzate acestuia de ambalajul necorespunz tor sau de ambalarea defectuoas a bunurilor predate spre transport. Transportatorul r mâne r spunz tor fa de ter i pentru pagubele cauzate astfel, cu drept de regres contra expeditorului. ART. 1.967 Predarea bunurilor transportatorului Expeditorul trebuie s predea bunurile la locul i în condi iile convenite prin clauzele contractului sau, în lipsa acestora, potrivit practicilor statornicite între p i ori uzan elor, s completeze i s predea documentul de transport, fiind r spunz tor pentru prejudiciile cauzate prin întârziere. ART. 1.968 Obliga ia de a transporta bunurile Transportatorul are obliga ia de a transporta bunurile predate pentru transport pân la destina ie. ART. 1.969 Termenul de transport Transportul trebuie efectuat în termenul stabilit de p i. Dac termenul în care trebuie f cut transportul nu a fost determinat de p i, se ine seama de practicile statornicite între p i, de uzan ele aplicate la locul de plecare, iar în lipsa acestora, se stabile te potrivit împrejur rilor. ART. 1.970 Suspendarea transportului i contraordinul (1) Expeditorul poate suspenda transportul i cere restituirea bunurilor sau predarea lor altei persoane decât aceleia men ionate în documentul de transport ori dispune cum va crede de cuviin , fiind obligat s pl teasc transportatorului cheltuielile i contravaloarea daunelor care sunt consecin a imediat a acestui contraordin. Dispozi iile art. 1.971 sunt aplicabile. (2) Pentru a exercita dreptul de contraordin trebuie prezentat documentul de transport semnat de transportator sau recipisa de primire, dac un asemenea document a fost eliberat; modific rile ce decurg din contraordin trebuie înscrise în documentul de transport sau pe recipis sub o nou semn tur a transportatorului. (3) Dreptul la contraordin înceteaz din momentul în care destinatarul a cerut predarea bunurilor, cu respectarea dispozi iilor art. 1.976. (4) Transportatorul r spunde pentru prejudiciile produse prin executarea contraordinelor date cu înc lcarea dispozi iilor prezentului articol. ART. 1.971 Împiedicarea execut rii transportului. Consecin e (1) În caz de împiedicare la transport, transportatorul are dreptul s îi cear instruc iuni expeditorului sau, în lipsa unui r spuns din partea acestuia, s transporte bunul la destina ie, modificând itinerarul. În acest din urm caz, dac nu a fost o fapt ce îi este imputabil , transportatorul are drept la pre ul transportului, la taxele accesorii i la cheltuieli, pe ruta efectiv parcurs , precum i la modificarea, în mod corespunz tor, a termenului de executare a transportului. (2) Dac nu exist o alt rut de transport sau dac , din alte motive, continuarea transportului nu este posibil , transportatorul va proceda potrivit instruc iunilor date de expeditor prin documentul de transport pentru cazul împiedic rii la transport, iar în lipsa acestora sau dac instruc iunile


nu pot fi executate, împiedicarea va fi adus f întârziere la cuno tin a expeditorului, cerându-i-se instruc iuni. (3) Expeditorul în tiin at de ivirea împiedic rii poate denun a contractul pl tind transportatorului numai cheltuielile f cute de acesta i pre ul transportului în propor ie cu parcursul efectuat. ART. 1.972 Modific ri aduse de transportator (1) Dac în termen de 5 zile de la trimiterea în tiin rii prev zute la art. 1.971 alin. (2) expeditorul nu d , în condi iile legii speciale, instruc iuni ce pot fi executate i nici nu îi comunic denun area contractului, transportatorul poate s p streze bunul în depozit sau îl poate depozita la un ter . În cazul în care depozitarea nu este posibil ori bunul se poate altera sau deteriora ori valoarea acestuia nu poate acoperi pre ul transportului, taxele accesorii i cheltuielile, transportatorul va valorifica bunul, potrivit dispozi iilor legii. (2) Când bunul a fost vândut, pre ul, dup sc derea drepturilor b ne ti ale transportatorului, trebuie s fie pus la dispozi ia expeditorului, iar dac pre ul este mai mic decât drepturile b ne ti ale transportatorului, expeditorul trebuie s pl teasc diferen a. (3) În cazul în care împiedicarea la transport a încetat înainte de sosirea instruc iunilor expeditorului, bunul se transmite la destina ie, f a se mai a tepta aceste instruc iuni, expeditorul fiind în tiin at despre aceasta f întârziere. ART. 1.973 Dreptul de dispozi ie ulterioar (1) Expeditorul are dreptul, prin dispozi ie ulterioar scris , s retrag înainte de plecare bunul ce urma s fie transportat, s îl opreasc în cursul transportului, s amâne predarea lui c tre destinatar ori s dispun înapoierea lui la locul de plecare, s schimbe persoana destinatarului ori locul de destina ie sau s dispun o alt modificare a condi iilor de executare a transportului. (2) Expeditorul care a dat o dispozi ie ulterioar este obligat s pl teasc transportatorului, dup caz, pre ul p ii efectuate din transport, taxele datorate i cheltuielile pricinuite prin executarea dispozi iei ulterioare, precum i s îl desp gubeasc de orice pagub suferit . (3) Expeditorul nu poate da dispozi ie ulterioar care s aib ca efect divizarea transportului, în afar de cazul când legea dispune altfel. ART. 1.974 Trecerea dreptului la destinatar Dreptul expeditorului de a modifica contractul de transport se stinge de îndat ce destinatarul i-a manifestat voin a de a- i valorifica drepturile ce rezult pentru el din contractul de transport potrivit art. 1.977 sau de îndat ce expeditorul a predat destinatarului duplicatul de pe documentul de transport. Din acel moment, dreptul de a modifica contractul de transport prin dispozi ie ulterioar trece asupra destinatarului. ART. 1.975 Dreptul de refuz al transportatorului (1) Transportatorul, conformându-se dispozi iilor legii speciale, poate refuza executarea dispozi iei ulterioare, în tiin ându-l f întârziere pe cel de la care ea eman , dac executarea dispozi iei ar fi de natur s tulbure în mod grav bunul mers al exploat rii ori dac , în cazul schimb rii locului de destina ie, sporul de taxe i cheltuieli nu ar fi garantat de valoarea bunului sau în alt fel. Dispozi iile art. 1.978 sunt aplicabile. (2) Transportatorul are obliga ia de în tiin are i în cazul în care, la primirea dispozi iei, executarea acesteia nu mai este posibil . ART. 1.976 Obliga ia de predare i de informare


(1) Transportatorul este obligat s pun bunurile transportate la dispozi ia destinatarului sau posesorului documentului de transport la ordin ori la purt tor, în locul i termenele indicate în contract sau, în lips , potrivit practicilor statornicite între p i ori uzan elor. Posesorul documentului de transport la ordin sau la purt tor este obligat s îl remit transportatorului la preluarea bunurilor transportate. (2) Predarea bunurilor transportate se face la domiciliul sau sediul destinatarului, dac din contract, din practicile statornicite între p i ori conform uzan elor nu rezult contrariul. (3) Transportatorul îl în tiin eaz pe destinatar cu privire la sosirea bunurilor i la termenul pentru preluarea acestora, dac predarea nu se face la domiciliul sau sediul acestuia, potrivit alin. (2). ART. 1.977 Data dobândirii drepturilor i obliga iilor de c tre destinatar F a aduce atingere drepturilor expeditorului, destinatarul dobânde te drepturile i obliga iile decurgând din contractul de transport prin acceptarea acestuia sau a bunurilor transportate. ART. 1.978 Pre ul i alte cheltuieli (1) Pre ul transportului i al serviciilor accesorii prestate de transportator sunt datorate de expeditor i se pl tesc la predarea bunurilor pentru transport, dac nu se prevede altfel prin contract sau legea special , dup caz. (2) Dac bunurile nu sunt de aceea i natur cu cele descrise în documentul de transport sau valoarea lor este superioar , transportatorul are dreptul la pre ul pe care l-ar fi cerut dac ar fi cunoscut aceste împrejur ri, dispozi iile legii speciale fiind aplicabile. (3) Dac pre ul se pl te te la destina ie, transportatorul va preda bunurile contra pl ii acestuia de c tre destinatar. (4) Pre ul serviciilor accesorii i al cheltuielilor efectuate pe parcursul transportului este datorat de destinatar, dac prin contract sau legea special nu se prevede altfel. ART. 1.979 Constatarea st rii bunului (1) La primirea bunurilor transportate, destinatarul are dreptul s cear se constate, pe cheltuiala sa, identitatea, cantitatea i starea bunurilor transportate. (2) Dac se va stabili existen a unor vicii, cheltuielile f cute sunt în sarcina transportatorului. (3) În lipsa conven iei contrare, viciile vor fi verificate potrivit dispozi iilor alin. (4) i (8). (4) În caz de neîn elegere asupra calit ii sau st rii unei m rfi, instan a, la cererea uneia dintre p i, poate dispune, cu procedura prev zut de lege pentru ordonan a pre edin ial , constatarea st rii acesteia de unul sau mai mul i exper i numi i din oficiu. (5) Prin aceea i hot râre se poate dispune sechestrarea m rfii sau depunerea ei într-un depozit public sau, în lips , într-un alt loc ce se va determina. (6) Dac p strarea m rfii ar putea aduce mari pagube sau ar ocaziona cheltuieli însemnate, se va putea dispune chiar vânzarea ei pe cheltuiala celui c ruia îi apar ine, în condi iile care se vor determina prin hot râre. (7) Hot rârea de vânzare va trebui comunicat , înainte de punerea ei în executare, celeilalte p i sau reprezentantului s u, dac unul dintre ace tia se afl în localitate; în caz contrar, hot rârea va fi comunicat în termen de 3 zile de la executarea ei. (8) Partea care nu s-a prevalat de dispozi iile alin. (4)-(7) trebuie, în caz de contesta ie, s stabileasc atât identitatea m rfii, cât i viciile ei.


ART. 1.980 Plata sumelor datorate transportatorului (1) Destinatarul nu poate intra în posesia bunurilor transportate decât dac pl te te transportatorului sumele datorate potrivit contractului i eventualele rambursuri cu care transportul a fost grevat, în condi iile prev zute la art. 1.978 alin. (3). (2) În caz de neîn elegere asupra sumei datorate, destinatarul poate prelua bunurile transportate dac pl te te transportatorului suma pe care sus ine c o datoreaz acestuia din urm i consemneaz diferen a reclamat de transportator la o institu ie de credit. ART. 1.981 Imposibilitatea pred rii bunurilor (1) Dac destinatarul nu este g sit, refuz sau neglijeaz preluarea bunurilor ori dac exist neîn elegeri privind preluarea bunurilor între mai mul i destinatari sau din orice motiv, f culpa sa, transportatorul nu poate preda bunurile transportate, acesta va solicita imediat instruc iuni expeditorului, care este obligat s i le transmit în maximum 15 zile, sub sanc iunea return rii bunurilor c tre expeditor, pe cheltuiala acestuia, sau a vânz rii lor de c tre transportator, dup caz. (2) În cazurile prev zute la alin. (1), dac exist urgen sau bunurile sunt perisabile, transportatorul va retransmite expeditorului bunurile, pe cheltuiala acestuia, sau le va vinde, potrivit art. 1.726, f s mai solicite instruc iuni expeditorului. (3) La sfâr itul perioadei de depozitare sau la expirarea termenului pentru primirea instruc iunilor expeditorului, obliga iile transportatorului sunt cele de la depozitul gratuit, cu obliga ia pentru expeditor de a-i rambursa integral cheltuielile de conservare i depozitare a bunurilor. (4) Transportatorul va fi desp gubit de destinatar sau expeditor, dup caz, pentru pagubele cauzate de întârzierea destinatarului în preluarea bunurilor transportate. ART. 1.982 Garantarea crean elor transportatorului (1) Pentru garantarea crean elor sale izvorâte din contractul de transport, transportatorul se bucur , cu privire la bunul transportat, de drepturile unui creditor gajist cât timp de ine acel bun. (2) Transportatorul poate exercita drepturile prev zute la alin. (1) i dup predarea c tre destinatar a bunului transportat, dar numai timp de 24 de ore de la predare i doar dac destinatarul mai de ine bunul. ART. 1.983 Predarea bunurilor f încasarea sumelor datorate (1) Transportatorul care pred bunurile transportate f a încasa de la destinatar sumele ce i se datoreaz lui, transportatorilor anteriori sau expeditorului ori f a pretinde destinatarului consemnarea sumei asupra reia exist neîn elegeri pierde dreptul de regres i r spunde fa de expeditor i transportatorii anteriori pentru toate sumele ce li se cuveneau. (2) În toate cazurile îns , transportatorul are ac iune împotriva destinatarului, chiar dac acesta a ridicat bunurile transportate. ART. 1.984 R spunderea transportatorului Transportatorul r spunde pentru prejudiciul cauzat prin pierderea total ori par ial a bunurilor, prin alterarea ori deteriorarea acestora, survenit pe parcursul transportului, sub rezerva aplic rii dispozi iilor art. 1.959, precum i prin întârzierea livr rii bunurilor. ART. 1.985 Repararea prejudiciului


(1) În caz de pierdere a bunurilor, transportatorul trebuie s acopere valoarea real a bunurilor pierdute sau a p ilor pierdute din bunurile transportate. (2) În caz de alterare sau deteriorare a bunurilor, transportatorul va acoperi sc derea lor de valoare. (3) Pentru aplicarea alin. (1) i (2) se va avea în vedere valoarea bunurilor la locul i momentul pred rii. ART. 1.986 Restituirea pre ului i a cheltuielilor În cazul prev zut la art. 1.985, transportatorul trebuie s restituie, de asemenea, pre ul transportului, al serviciilor accesorii i cheltuielile transportului, propor ional, dup caz, cu valoarea bunurilor pierdute sau cu diminuarea valorii cauzate de alterarea ori deteriorarea acestora. ART. 1.987 Calcularea cuantumului desp gubirii În cazul în care valoarea bunului a fost declarat la predare, desp gubirea se calculeaz în raport cu acea valoare. Cu toate acestea, dac valoarea real a bunului de la locul i momentul pred rii este mai mic , desp gubirea se calculeaz în raport cu aceast din urm valoare. ART. 1.988 Cazuri speciale (1) Transportatorul nu este inut s transporte documente, sume de bani în numerar, titluri de valoare, bijuterii sau alte bunuri de mare valoare. (2) Dac accept transportul unor bunuri dintre cele prev zute la alin. (1), transportatorul trebuie s acopere, în caz de pierdere, deteriorare sau alterare, numai valoarea declarat a acestora. În situa ia în care s-a declarat o natur diferit a bunurilor ori o valoare mai mare, transportatorul este exonerat de orice r spundere. ART. 1.989 Limitarea r spunderii În toate cazurile, desp gubirea nu poate dep i cuantumul stabilit prin legea special . ART. 1.990 Agravarea r spunderii Dac transportatorul a ac ionat cu inten ie sau culp grav , acesta datoreaz desp gubiri, f limit rile sau exonerarea de r spundere prev zute la art. 1.987-1.989. ART. 1.991 Înl turarea r spunderii (1) Transportatorul nu r spunde dac pierderea total ori par ial sau, dup caz, alterarea ori deteriorarea s-a produs din cauza: a) unor fapte în leg tur cu înc rcarea sau desc rcarea bunului, dac aceast opera iune s-a efectuat de c tre expeditor sau destinatar; b) lipsei ori defectuozit ii ambalajului, dac dup aspectul exterior nu putea fi observat la primirea bunului pentru transport; c) expedierii sub o denumire necorespunz toare, inexact ori incomplet a unor bunuri excluse de la transport sau admise la transport numai sub anumite condi ii, precum i a nerespect rii de c tre expeditor a m surilor de siguran prev zute pentru acestea din urm ; d) unor evenimente naturale inerente transportului în vehicule deschise, dac , potrivit dispozi iilor legii speciale sau contractului, bunul trebuie transportat astfel; e) naturii bunului transportat, dac aceasta îl expune pierderii sau stric ciunii prin sf râmare, spargere, ruginire, alterare interioar spontan i altele asemenea;


f) pierderii de greutate, oricare ar fi distan a parcurs , dac i în sura în care bunul transportat este dintre acelea care prin natura lor sufer , obi nuit, prin simplul fapt al transportului, o asemenea pierdere; g) pericolului inerent al transportului de animale vii; h) faptului c prepusul expeditorului, care înso te bunul în cursul transportului, nu a luat m surile necesare pentru a asigura conservarea bunului; i) oric rei alte împrejur ri prev zute prin lege special . (2) Dac se constat c pierderea sau deteriorarea ori alterarea a putut surveni din una dintre cauzele prev zute la alin. (1), se prezum c paguba a fost produs din acea cauz . (3) Transportatorul este, de asemenea, exonerat de r spundere, dac dovede te c pierderea total sau par ial ori alterarea sau deteriorarea s-a produs din cauza: a) unei alte fapte decât cele prev zute la alin. (1), s vâr it cu inten ie ori din culp de c tre expeditor sau destinatar, ori a instruc iunilor date de c tre unul dintre ace tia; b) for ei majore sau faptei unui ter pentru care transportatorul nu este inut s r spund . ART. 1.992 R spunderea pentru neefectuarea transportului sau pentru întârziere Transportatorul r spunde i pentru paguba cauzat prin neefectuarea transportului sau prin dep irea termenului de transport. ART. 1.993 R spunderea pentru rambursuri i formalit i vamale R spunderea transportatorului pentru încasarea rambursurilor cu care expeditorul a grevat transportul i pentru îndeplinirea opera iunilor vamale este reglementat de dispozi iile privitoare la mandat. ART. 1.994 Cazuri de dec dere (1) În cazul în care cel îndrept it prime te bunurile f a face rezerve, nu se mai pot formula împotriva transportatorului preten iile izvorâte din pierderea par ial sau alterarea ori deteriorarea bunurilor transportate ori din nerespectarea termenului de transport. (2) În cazul în care pierderea par ial sau alterarea ori deteriorarea nu putea fi descoperit la primirea bunului, cel îndrept it poate pretinde transportatorului dauneinterese, chiar dac bunul transportat a fost primit rezerve. Daunele-interese pot fi cerute numai dac cel îndrept it a adus la cuno tin a transportatorului pieirea sau alterarea ori deteriorarea de îndat ce a descoperit-o, îns nu mai târziu de 5 zile de la primirea bunului, iar pentru bunurile perisabile sau animalele vii, nu mai târziu de 6 ore de la primirea acestora. (3) În caz de inten ie sau culp grav a transportatorului, dispozi iile de mai sus privitoare la stingerea preten iilor celui îndrept it, precum i cele privitoare la termenul de în tiin are nu sunt aplicabile. ART. 1.995 Clauze de exonerare sau înl turare a r spunderii (1) Clauza prin care se înl tur sau restrânge r spunderea stabilit prin lege în sarcina transportatorului se consider nescris . (2) Cu toate acestea, expeditorul î i poate asuma riscul transportului în cazul pagubelor cauzate de ambalaj sau în cazul transporturilor speciale care resc riscul pierderii sau stric ciunii bunurilor. ART. 1.996 Bunurile periculoase (1) Expeditorul care pred pentru transport bunuri periculoase, f s informeze transportatorul în prealabil, îl va desp gubi pe acesta pentru orice pagube cauzate de natura periculoas a transportului.


(2) În cazul de la alin. (1), expeditorul va acoperi cheltuielile i riscurile decurgând din depozitul unor astfel de bunuri. ART. 1.997 R spunderea expeditorului (1) Expeditorul va desp gubi transportatorul pentru orice pagube cauzate de natura sau viciul bunurilor predate pentru transport. (2) Transportatorul r mâne îns r spunz tor fa de ter i pentru pagubele cauzate astfel, cu drept de regres împotriva expeditorului. ART. 1.998 Transportatorul care se oblig s transporte pe liniile altuia Dac nu s-a convenit altfel, transportatorul care se angajeaz s transporte bunurile atât pe liniile sale de exploatare, cât i pe cele ale altui transportator r spunde pentru transportul efectuat pe celelalte linii numai ca expeditor comisionar. ART. 1.999 R spunderea în transportul succesiv sau combinat Dac prin lege nu se prevede altfel, în cazul transportului succesiv sau combinat, ac iunea în r spundere se poate exercita împotriva transportatorului care a încheiat contractul de transport sau împotriva ultimului transportator. ART. 2.000 Raporturile dintre transportatorii succesivi (1) În raporturile dintre ei, fiecare transportator contribuie la desp gubiri propor ional cu partea ce i se cuvine din pre ul transportului. Dac îns paguba este produs cu inten ie sau din culpa grav a unuia dintre transportatori, întreaga desp gubire incumb acestuia. (2) Atunci când unul dintre transportatori dovede te c faptul p gubitor nu s-a produs pe durata transportului s u, acesta nu este inut s contribuie la desp gubire. (3) Se prezum c bunurile au fost predate în stare bun de la un transportator la altul dac ace tia nu solicit men ionarea în documentul de transport a st rii în care au fost preluate bunurile. ART. 2.001 Reprezentarea în transportul succesiv sau combinat (1) În transportul succesiv sau combinat, cel din urm transportator îi reprezint pe ceilal i în ceea ce prive te încasarea sumelor ce li se cuvin în temeiul contractului de transport, precum i cu privire la exercitarea drepturilor prev zute la art. 1.995. (2) Transportatorul care nu î i îndepline te obliga iile prev zute la alin. (1) r spunde fa de transportatorii preceden i pentru sumele ce li se cuvin acestora. SEC IUNEA a 3-a Contractul de transport de persoane

i bagaje

ART. 2.002 Con inutul obliga iei de a transporta (1) Obliga ia de transport al persoanelor cuprinde, în afara opera iunilor de transport, i opera iunile de îmbarcare i debarcare. (2) Transportatorul este inut s aduc la timp c torul, nev mat i în siguran , la locul de destina ie. (3) Transportatorul poate refuza sau accepta transportul în anumite condi ii, în cazurile prev zute de legea special . (4) Transportatorul este obligat s aib asigurare de r spundere civil , încheiat în condi iile legii. ART. 2.003 Obliga ii ale p ilor


(1) În temeiul contractului de transport, transportatorul este obligat de c tor: a) s pun la dispozi ia acestuia un loc corespunz tor legitima iei sale de c torie; b) s transporte copiii care c toresc împreun cu acesta, f plat sau cu tarif redus, în condi iile legii speciale; c) s transporte f o alt plat bagajele acestuia, în cantitatea i condi iile prev zute prin dispozi iile legii speciale. (2) În timpul transportului, c torul este obligat s se supun m surilor luate potrivit dispozi iilor legale de c tre prepu ii transportatorului. ART. 2.004 R spunderea pentru persoana c torului (1) Transportatorul r spunde pentru moartea sau v marea integrit ii corporale ori a s ii c torului. (2) El r spunde, de asemenea, pentru daunele directe i imediate rezultând din neexecutarea transportului, din executarea lui în alte condi ii decât cele stabilite sau din întârzierea execut rii acestuia. (3) În cazul în care, dup împrejur ri, din cauza întârzierii execut rii transportului, contractul nu mai prezint interes pentru c tor, acesta îl poate denun a, solicitând rambursarea pre ului. (4) Transportatorul nu r spunde dac dovede te c paguba a fost cauzat de tor, cu inten ie sau din culp grav . De asemenea, transportatorul nu spunde nici atunci când dovede te c paguba a fost cauzat de starea de tate a c torului, fapta unui ter pentru care nu este inut s r spund sau for a major . Cu toate acestea, transportatorul r mâne r spunz tor pentru paguba cauzat de mijlocul de transport folosit sau de starea sa de s tate ori a angaja ilor lui. (5) Este considerat nescris orice clauz prin care se înl tur sau se restrânge r spunderea transportatorului pentru prejudiciile prev zute în prezentul articol. ART. 2.005 R spunderea pentru bagaje i alte bunuri (1) Transportatorul r spunde pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor sau a altor bunuri ale c torului, dac nu se dovede te c prejudiciul a fost cauzat de viciul acestora, culpa c torului sau for a major . (2) Pentru bagajele de mân sau alte bunuri pe care c torul le ine cu sine, transportatorul r spunde numai dac se dovede te inten ia sau culpa acestuia din urm cu privire la pierderea sau deteriorarea lor. (3) Transportatorul r spunde pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor ori a altor bunuri ale c torului în limita valorii declarate sau, dac valoarea nu a fost declarat , în raport cu natura, con inutul obi nuit al acestora i alte asemenea elemente, dup împrejur ri. (4) În m sura în care nu se prevede altfel prin prezentul articol, dispozi iile sec iunii a 2-a din prezentul capitol se aplic în mod corespunz tor transportului bagajelor i al altor bunuri pe care c torul le ine cu sine, f a deosebi dup cum acestea au fost sau nu au fost predate transportatorului. ART. 2.006 R spunderea în cadrul transportului succesiv sau combinat (1) În cadrul transportului succesiv sau combinat, transportatorul pe al rui parcurs al transportului a intervenit decesul, v marea integrit ii corporale ori a s ii c torului, pierderea sau deteriorarea bagajelor ori a altor bunuri ale c torului r spunde pentru prejudiciul astfel cauzat. Cu toate acestea, transportatorul nu r spunde dac prin contractul de transport s-a stipulat în mod expres c unul dintre transportatori r spunde integral. fa


(2) Pentru pierderea sau deteriorarea bagajelor sau a altor bunuri ale torului ce au fost predate, fiecare dintre transportatori este inut s contribuie la desp gubire, potrivit art. 2.000, care se aplic în mod corespunz tor. (3) R spunderea pentru întârzierea sau întreruperea transportului intervine numai dac , la terminarea întregului parcurs, întârzierea subzist . ART. 2.007 Cedarea drepturilor din contractul de transport În lips de stipula ie contrar sau dac prin lege nu se prevede altfel, torul poate ceda drepturile sale ce izvor sc din contractul de transport înainte de începerea transportului, f a fi obligat s îl în tiin eze pe transportator. ART. 2.008 Înl turarea r spunderii Dispozi iile art. 1.991 alin. (3) se aplic i transportului de persoane. CAP. IX Contractul de mandat SEC IUNEA 1 Dispozi ii comune ART. 2.009 No iune Mandatul este contractul prin care o parte, numit mandatar, se oblig s încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte p i, numit mandant. ART. 2.010 Mandatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros (1) Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre dou persoane fizice se prezum a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activit i profesionale se prezum a fi cu titlu oneros. (2) Dac mandatul este cu titlu oneros, iar remunera ia mandatarului nu este determinat prin contract, aceasta se va stabili potrivit legii, uzan elor ori, în lips , dup valoarea serviciilor prestate. (3) Dreptul la ac iunea pentru stabilirea cuantumului remunera iei se prescrie odat cu dreptul la ac iunea pentru plata acesteia. ART. 2.011 Felurile mandatului Mandatul este cu sau f reprezentare. ART. 2.012 Puterea de reprezentare (1) Dac din împrejur ri nu rezult altfel, mandatarul îl reprezint pe mandant la încheierea actelor pentru care a fost împuternicit. (2) Împuternicirea pentru reprezentare sau, dac este cazul, înscrisul care o constat se nume te procur . (3) Dispozi iile referitoare la reprezentarea în contracte se aplic în mod corespunz tor. SEC IUNEA a 2-a Mandatul cu reprezentare §1. Forma

i întinderea mandatului

ART. 2.013 Forma mandatului


(1) Contractul de mandat poate fi încheiat în form scris , autentic ori sub semn tur privat , sau verbal . Acceptarea mandatului poate rezulta i din executarea sa de c tre mandatar. (2) Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie s respecte acea form , sub sanc iunea aplicabil actului însu i. Prevederea nu se aplic atunci când forma este necesar doar pentru opozabilitatea actului fa de ter i, dac prin lege nu se prevede altfel. ART. 2.014 Cazul special de acceptare tacit (1) În absen a unui refuz neîntârziat, mandatul se consider acceptat dac prive te actele a c ror încheiere intr în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta i-a oferit serviciile fie în mod public, fie direct mandantului. (2) În aplicarea dispozi iilor alin. (1) se va ine seama, între altele, de prevederile legale, de practicile statornicite între p i i de uzan e. ART. 2.015 Durata mandatului Dac p ile nu au prev zut un termen, contractul de mandat înceteaz în 3 ani de la încheierea lui. ART. 2.016 Întinderea mandatului (1) Mandatul general îl autorizeaz pe mandatar s efectueze numai acte de conservare i de administrare. (2) Pentru a încheia acte de înstr inare sau grevare, tranzac ii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta ac iuni în justi ie, precum i pentru a încheia orice alte acte de dispozi ie, mandatarul trebuie s fie împuternicit în mod expres. (3) Mandatul se întinde i asupra tuturor actelor necesare execut rii lui, chiar dac nu sunt precizate în mod expres. §2. Obliga iile mandatarului ART. 2.017 Executarea mandatului (1) Mandatarul nu poate s dep easc limitele stabilite prin mandat. (2) Cu toate acestea, el se poate abate de la instruc iunile primite, dac îi este imposibil s îl în tiin eze în prealabil pe mandant i se poate prezuma c acesta ar fi aprobat abaterea dac ar fi cunoscut împrejur rile ce o justific . În acest caz, mandatarul este obligat s îl în tiin eze de îndat pe mandant cu privire la schimb rile aduse execut rii mandatului. ART. 2.018 Diligen a mandatarului (1) Dac mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este inut s execute mandatul cu diligen a unui bun proprietar. Dac îns mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat s îl îndeplineasc cu diligen a pe care o manifest în propriile afaceri. (2) Mandatarul este obligat s îl în tiin eze pe mandant despre împrejur rile care au ap rut ulterior încheierii mandatului i care pot determina revocarea sau modificarea acestuia. ART. 2.019 Obliga ia de a da socoteal (1) Orice mandatar este inut s dea socoteal despre gestiunea sa i s remit mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dac ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.


(2) În perioada în care bunurile primite cu ocazia execut rii mandatului de la mandant ori în numele lui se afl în de inerea mandatarului, acesta este obligat s le conserve. ART. 2.020 Dobânzile la sumele datorate Mandatarul datoreaz dobânzi pentru sumele întrebuin ate în folosul s u începând din ziua întrebuin rii, iar pentru cele cu care a r mas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere. ART. 2.021 R spunderea pentru obliga iile ter ilor În lipsa unei conven ii contrare, mandatarul care i-a îndeplinit mandatul nu r spunde fa de mandant cu privire la executarea obliga iilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu excep ia cazului în care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit s îi fi fost cunoscut la data încheierii contractului cu acele persoane. ART. 2.022 Pluralitatea de mandatari (1) În absen a unei stipula ii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra împreun nu are efect dac nu a fost acceptat de c tre toate aceste persoane. (2) Când mai multe persoane au acceptat acela i mandat, actele lor îl oblig pe mandant chiar dac au fost încheiate numai de una dintre ele, afar de cazul când s-a stipulat c vor lucra împreun . (3) În lips de stipula ie contrar , mandatarii r spund solidar fa de mandant dac s-au obligat s lucreze împreun . ART. 2.023 Substituirea f cut de mandatar (1) Mandatarul este inut s îndeplineasc personal mandatul, cu excep ia cazului în care mandantul l-a autorizat în mod expres s î i substituie o alt persoan în executarea în tot sau în parte a mandatului. (2) Chiar în absen a unei autoriz ri exprese, mandatarul î i poate substitui un ter dac : a) împrejur ri neprev zute îl împiedic s aduc la îndeplinire mandatul; b) îi este imposibil s îl în tiin eze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejur ri; c) se poate prezuma c mandantul ar fi aprobat substituirea dac ar fi cunoscut împrejur rile ce o justific . (3) În cazurile prev zute la alin. (2), mandatarul este obligat s îl în tiin eze de îndat pe mandant cu privire la substituire. (4) Dac substituirea nu a fost autorizat de mandant, mandatarul r spunde pentru actele persoanei pe care i-a substituit-o ca i cum le-ar fi îndeplinit el însu i. (5) Dac substituirea a fost autorizat , mandatarul nu r spunde decât pentru diligen a cu care a ales persoana care l-a substituit i i-a dat instruc iunile privind executarea mandatului. (6) În toate cazurile, mandantul are ac iune direct împotriva persoanei pe care mandatarul i-a substituit-o. ART. 2.024 M suri de conservare a bunurilor mandantului (1) Mandatarul va exercita drepturile mandantului fa de ter i, dac bunurile primite pentru mandant prezint semne de deteriorare sau au ajuns cu întârziere. (2) În caz de urgen , mandatarul poate proceda la vânzarea bunurilor cu diligen a unui bun proprietar. (3) În cazurile prev zute la alin. (1) i (2) mandatarul trebuie s îl anun e de îndat pe mandant.


§3. Obliga iile mandantului ART. 2.025 Sumele necesare execut rii mandatului (1) În lipsa unei conven ii contrare, mandantul este obligat s pun la dispozi ia mandatarului mijloacele necesare execut rii mandatului. (2) Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urm pentru executarea mandatului, împreun cu dobânzile legale aferente, calculate de la data efectu rii cheltuielilor. ART. 2.026 Desp gubirea mandatarului Mandantul este obligat s repare prejudiciul suferit de c tre mandatar în executarea mandatului, dac acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului. ART. 2.027 Remunera ia mandatarului Dac mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat s pl teasc mandatarului remunera ia, chiar i în cazul în care, f culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat. ART. 2.028 Pluralitatea de mandan i Când mandatul a fost dat aceluia i mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comun , fiecare dintre ele r spunde solidar fa de mandatar de toate efectele mandatului. ART. 2.029 Dreptul de reten ie al mandatarului Pentru garantarea tuturor crean elor sale împotriva mandantului izvorâte din mandat, mandatarul are un drept de reten ie asupra bunurilor primite cu ocazia execut rii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia. §4. Încetarea mandatului ART. 2.030 Modurile de încetare Pe lâng cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul înceteaz prin oricare dintre urm toarele moduri: a) revocarea sa de c tre mandant; b) renun area mandatarului; c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activit i cu caracter de continuitate, mandatul nu înceteaz dac aceast activitate este în curs de desf urare, cu respectarea dreptului de revocare sau renun are al p ilor ori al mo tenitorilor acestora. ART. 2.031 Condi iile revoc rii (1) Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat i chiar dac a fost declarat irevocabil. (2) Împuternicirea dat unui nou mandatar pentru aceea i afacere revoc mandatul ini ial. (3) Mandatul dat în condi iile prev zute la art. 2.028 nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor mandan ilor. ART. 2.032 Efectele revoc rii (1) Mandantul care revoc mandatul r mâne inut s î i execute obliga iile fa de mandatar. El este, de asemenea, obligat s repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revoc rii nejustificate ori intempestive.


(2) Atunci când p ile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se consider a fi nejustificat dac nu este determinat de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de for major . ART. 2.033 Publicitatea revoc rii procurii autentice notariale (1) Dac procura a fost dat în form autentic notarial , în vederea inform rii ter ilor, notarul public c ruia i se solicit s autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat s transmit , de îndat , revocarea c tre Registrul na ional notarial, inut în format electronic, potrivit legii. (2) Notarul public care autentific actul pentru încheierea c ruia a fost dat procura are obliga ia s verifice la Registrul na ional notarial dac acea procur a fost revocat . (3) Dispozi iile alin. (1) i (2) sunt aplicabile i în cazul autentific rilor realizate de misiunile diplomatice i oficiile consulare ale României. ART. 2.034 Renun area mandatarului (1) Mandatarul poate renun a oricând la mandat, notificând mandantului renun area sa. (2) Dac mandatul este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde remunera ia pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului pân la data renun rii. (3) Mandatarul este obligat s îl desp gubeasc pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renun rii, cu excep ia cazului când continuarea execut rii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului însu i o pagub însemnat , care nu putea fi prev zut la data accept rii mandatului. ART. 2.035 Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre p i (1) În caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre p i, mo tenitorii ori reprezentan ii acesteia au obliga ia de a informa de îndat cealalt parte. (2) În cazul prev zut la alin. (1), mandatarul sau mo tenitorii ori reprezentan ii s i sunt obliga i s continue executarea mandatului dac întârzierea acesteia risc s pun în pericol interesele mandantului ori ale mo tenitorilor s i. ART. 2.036 Necunoa terea cauzei de încetare a mandatului Tot ceea ce mandatarul a f cut, în numele mandantului, înainte de a cunoa te sau de a fi putut cunoa te cauza de încetare a mandatului este socotit ca valabil f cut în executarea acestuia. ART. 2.037 Men inerea unor obliga ii ale mandatarului La încetarea în orice mod a mandatului, mandatarul este inut s î i execute obliga iile prev zute la art. 2.019 i 2.020. ART. 2.038 Încetarea mandatului în caz de pluralitate de mandatari În lipsa unei conven ii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obliga i s lucreze împreun înceteaz chiar i atunci când cauza încet rii îl prive te numai pe unul dintre ei. SEC IUNEA a 3-a Mandatul f reprezentare §1. Dispozi ii generale ART. 2.039


No iune (1) Mandatul f reprezentare este contractul în temeiul c ruia o parte, numit mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama celeilalte p i, numit mandant, i î i asum fa de ter i obliga iile care rezult din aceste acte, chiar dac ter ii aveau cuno tin despre mandat. (2) Dispozi iile prezentei sec iuni se completeaz , în mod corespunz tor, cu regulile aplicabile mandatului cu reprezentare. ART. 2.040 Efectele fa de ter i (1) Ter ii nu au niciun raport juridic cu mandantul. (2) Cu toate acestea, mandantul, substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de crean n scute din executarea mandatului, dac i-a executat propriile sale obliga ii fa de mandatar. ART. 2.041 Bunurile dobândite de mandatar (1) Mandantul poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de tre mandatarul care a ac ionat în nume propriu, cu excep ia bunurilor dobândite de ter i prin efectul posesiei de bun -credin . (2) Dac bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat le transmit mandantului. În caz de refuz, mandantul poate solicita instan ei de judecat s pronun e o hot râre care s in loc de act de transmitere a bunurilor dobândite. (3) Dispozi iile alin. (2) se aplic prin asem nare i bunurilor mobile supuse unor formalit i de publicitate. ART. 2.042 Creditorii mandatarului Creditorii mandatarului nu pot urm ri bunurile dobândite de acesta în nume propriu, dar pe seama mandantului, dac mandatul f reprezentare are dat cert i aceasta este anterioar lu rii oric rei m suri asigur torii sau de executare. §2. Contractul de comision ART. 2.043 No iune Contractul de comision este mandatul care are ca obiect achizi ionarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului i în numele comisionarului, care ac ioneaz cu titlu profesional, în schimbul unei remunera ii numit comision. ART. 2.044 Proba contractului (1) Contractul de comision se încheie în form scris , autentic sau sub semn tur privat . (2) Dac prin lege nu se prevede altfel, forma scris este necesar numai pentru dovada contractului. ART. 2.045 Obliga iile ter ului contractant Ter ul contractant este inut direct fa de comisionar pentru obliga iile sale. ART. 2.046 Cedarea ac iunilor (1) În caz de neexecutare a obliga iilor de c tre ter , comitentul poate exercita ac iunile decurgând din contractul cu ter ul, subrogându-se, la cerere, în drepturile comisionarului. (2) În acest scop, la cererea comitentului, comisionarul are obliga ia s îi cedeze acestuia de îndat ac iunile contra ter ului, printr-un act de


cesiune sub semn tur privat , f nicio contrapresta ie din partea comitentului. (3) Comisionarul r spunde pentru daunele cauzate comitentului, prin refuzul sau întârzierea ced rii ac iunilor împotriva ter ului. ART. 2.047 Vânzarea pe credit (1) Comisionarul care vinde pe credit, f autorizarea comitentului, spunde personal, fiind inut, la cererea comitentului, s pl teasc de îndat creditele acordate împreun cu dobânzile i alte foloase ce ar rezulta. (2) În acest caz, comisionarul este obligat s îl în tiin eze de îndat pe comitent, ar tându-i persoana cump torului i termenul acordat; în caz contrar, se presupune c opera iunile s-au f cut pe bani gata, proba contrar nefiind admis . ART. 2.048 Instruc iunile comitentului (1) Comisionarul are obliga ia s respecte întocmai instruc iunile exprese primite de la comitent. (2) Cu toate acestea, comisionarul se poate îndep rta de la instruc iunile primite de la comitent numai dac sunt întrunite cumulativ urm toarele condi ii: a) nu este suficient timp pentru a se ob ine autorizarea sa prealabil în raport cu natura afacerii; b) se poate considera în mod rezonabil c acesta, cunoscând împrejur rile schimbate, i-ar fi dat autorizarea; i c) îndep rtarea de la instruc iuni nu schimb fundamental natura i scopul sau condi iile economice ale împuternicirii primite. (3) În cazul prev zut la alin. (2) comisionarul are obliga ia s îl în tiin eze pe comitent de îndat ce este posibil. (4) În afara cazului prev zut la alin. (2), orice opera iune a comisionarului, cu înc lcarea sau dep irea puterilor primite, r mâne în sarcina sa, dac nu este ratificat de comitent; de asemenea, comisionarul poate fi obligat i la plata de dauneinterese. ART. 2.049 Comisionul (1) Comitentul nu poate refuza plata comisionului atunci când ter ul execut întocmai contractul încheiat de comisionar cu respectarea împuternicirii primite. (2) Dac nu s-a stipulat altfel, comisionul se datoreaz chiar dac ter ul nu execut obliga ia sa ori invoc excep ia de neexecutare a contractului. (3) Dac împuternicirea pentru vânzarea unui imobil s-a dat exclusiv unui comisionar, comisionul r mâne datorat de proprietar chiar dac vânzarea s-a cut direct de c tre acesta sau prin intermediul unui ter . (4) Dac p ile nu au stabilit cuantumul comisionului, acesta se determin potrivit prevederilor art. 2.010 alin. (2). ART. 2.050 Vânzarea de titluri de credit i alte bunuri cotate (1) În lips de stipula ie contrar , când împuternicirea prive te vânzarea sau cump rarea unor titluri de credit circulând în comer sau a altor m rfuri cotate pe pie e reglementate, comisionarul poate s procure comitentului la pre ul cerut, ca vânz tor, bunurile pe care era împuternicit s le cumpere sau re in pentru sine la pre ul curent, în calitate de cump tor, bunurile pe care trebuia s le vând în contul comitentului. (2) Comisionarul care se comport el însu i ca vânz tor sau cump tor are dreptul la comision. (3) Dac în cazurile mai sus men ionate comisionarul, dup îndeplinirea îns rcin rii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a


contractat, comitentul are dreptul s considere c vânzarea sau cump rarea s-a cut în contul s u i s cear de la comisionar executarea contractului. ART. 2.051 Revocarea comisionului (1) Comitentul poate revoca împuternicirea dat comisionarului pân în momentul în care acesta a încheiat actul cu ter ul. (2) În acest caz, comisionarul are dreptul la o parte din comision, care se determin inând cont de diligen ele depuse i de cheltuielile efectuate cu privire la îndeplinirea împuternicirii pân în momentul revoc rii. ART. 2.052 R spunderea comisionarului (1) Comisionarul nu r spunde fa de comitent în cazul în care ter ul nu i execut obliga iile decurgând din act. (2) Cu toate acestea, el î i poate lua expres obliga ia de a garanta pe comitent de executarea obliga iilor ter ului. În acest caz, în lips de stipula ie contrar , comitentul va pl ti comisionarului un comision special "pentru garan ie" sau "pentru credit" ori un alt asemenea comision stabilit prin conven ia lor sau, în lips , de c tre instan , care va ine cont de împrejur ri i de valoarea obliga iei garantate. ART. 2.053 Dreptul de reten ie apar inând comisionarului (1) Pentru crean ele sale asupra comitentului, comisionarul are un drept de reten ie asupra bunurilor acestuia, aflate în deten ia sa. (2) Comisionarul va avea preferin fa de vânz torul nepl tit. §3. Contractul de consigna ie ART. 2.054 No iune (1) Contractul de consigna ie este o varietate a contractului de comision care are ca obiect vânzarea unor bunuri mobile pe care consignantul le-a predat consignatarului în acest scop. (2) Contractul de consigna ie este guvernat de regulile prezentei sec iuni, de legea special , precum i de dispozi iile privitoare la contractul de comision i de mandat, în m sura în care acestea din urm nu contravin prezentei sec iuni. ART. 2.055 Proba Contractul de consigna ie se încheie în form scris . Dac prin lege nu se prevede altfel, forma scris este necesar numai pentru dovada contractului. ART. 2.056 Pre ul vânz rii (1) Pre ul la care bunul urmeaz s fie vândut este cel stabilit de ile contractului de consigna ie sau, în lips , pre ul curent al m rfurilor de pe pia a relevant , de la momentul vânz rii. (2) Consignantul poate modifica unilateral pre ul de vânzare stabilit, iar consignatarul va fi inut de aceast modificare de la momentul la care i-a fost adus la cuno tin în scris. (3) În lips de dispozi ii contrare ale contractului sau ale instruc iunilor scrise ale consignantului, vânzarea se va face numai cu plata în numerar, prin virament sau cec barat i numai la pre urile curente ale rfurilor, potrivit alin. (1). ART. 2.057 Remiterea, inspectarea, controlul i reluarea bunurilor (1) Consignantul va remite bunurile consignatarului pentru executarea contractului, p strând dreptul de a inspecta i controla starea acestora pe toat durata contractului.


(2) Consignantul dispune de bunurile încredin ate consignatarului, pe toat durata contractului. El le poate relua oricând, chiar în cazul în care contractul a fost încheiat pe durat determinat . (3) În cazul prev zut la alin. (2), consignantul va da consignatarului un termen rezonabil de preaviz pentru preg tirea pred rii bunurilor. (4) În cazul deschiderii procedurii insolven ei în privin a consignantului, bunurile intr în averea acestuia, iar în cazul deschiderii procedurii insolven ei în privin a consignatarului, bunurile nu intr în averea acestuia i vor fi restituite imediat consignantului. ART. 2.058 Remunera ia consignatarului (1) Contractul de consigna ie este prezumat cu titlu oneros, iar remunera ia la care are dreptul consignatarul se stabile te prin contract sau, în lips , ca diferen a dintre pre ul de vânzare stabilit de consignant i pre ul efectiv al vânz rii. (2) Dac vânzarea s-a f cut la pre ul curent, remunera ia se va stabili de tre instan , potrivit cu dificultatea vânz rii, diligen ele consignatarului i remunera iile practicate pe pia a relevant pentru opera iuni similare. ART. 2.059 Cheltuielile de conservare, vânzare a bunurilor i executare a contractului (1) Consignantul va acoperi consignatarului cheltuielile de conservare i vânzare a bunurilor, dac prin contract nu se prevede altfel. (2) În cazul în care consignantul reia bunurile sau dispune luarea acestora din posesia consignatarului, precum i în cazul în care contractul de consigna ie nu se poate executa, f vreo culp din partea consignatarului, acesta are dreptul s îi fie acoperite toate cheltuielile f cute pentru executarea contractului. (3) Consignantul va fi inut de plata cheltuielilor de între inere i de depozitare a bunurilor, ori de câte ori va ignora obliga ia sa de a relua bunurile. (4) Dac potrivit împrejur rilor bunurile nu pot fi reluate imediat de consignant în caz de încetare a contractului prin renun area consignatarului, acesta r mâne inut de obliga iile sale de p strare a bunurilor, asigurare i între inere a acestora pân când acestea sunt reluate de consignant. Acesta are obliga ia s întreprind toate diligen ele necesare relu rii bunurilor imediat dup încetarea contractului, sub sanc iunea acoperirii cheltuielilor de conservare, depozitare i între inere. ART. 2.060 Primirea, p strarea i asigurarea bunurilor (1) Consignatarul va primi i va p stra bunurile ca un bun proprietar i le va remite cump torului sau consignantului, dup caz, în starea în care le-a primit spre vânzare. (2) Consignatarul va asigura bunurile la valoarea stabilit de p ile contractului de consigna ie sau, în lips , la valoarea de circula ie de la data primirii lor în consigna ie. El va fi inut fa de consignant pentru deteriorarea sau pieirea bunurilor din cauze de for major ori fapta unui ter , dac acestea nu au fost asigurate la primirea lor în consigna ie ori asigurarea a expirat i nu a fost reînnoit ori societatea de asigur ri nu a fost agreat de consignant. Consignatarul este obligat s pl teasc cu regularitate primele de asigurare. (3) Consignantul va putea asigura bunurile pe cheltuiala consignatarului, dac acesta omite s o fac . (4) Asigur rile sunt contractate de drept în favoarea consignantului, cu condi ia ca acesta s notifice asigur torului contractul de consigna ie înainte de plata desp gubirilor. ART. 2.061


Vânzarea pe credit (1) În cazul în care consignatarul prime te autorizarea s vând pe credit, în condi iile în care p ile nu convin altfel, atunci el poate acorda cump torului un termen pentru plata pre ului de maximum 90 de zile i exclusiv pe baz de cambii acceptate sau bilete la ordin. (2) Dac nu se prevede altfel prin contract, consignatarul este solidar spunz tor cu cump torul fa de consignant pentru plata pre ului rfurilor vândute pe credit. ART. 2.062 Dreptul de reten ie (1) În lips de stipula ie contrar , consignatarul nu are un drept de reten ie asupra bunurilor primite în consigna ie i a sumelor cuvenite consignantului, pentru crean ele sale asupra acestuia. (2) Obliga iile consignatarului privind între inerea bunurilor r mân valabile în caz de exercitare a dreptului de reten ie, dar cheltuielile de depozitare incumb consignantului, dac exercitarea dreptului de reten ie a fost întemeiat . ART. 2.063 Încetarea contractului Contractul de consigna ie înceteaz prin revocarea sa de c tre consignant, renun area consignatarului, din cauzele indicate în contract, moartea, dizolvarea, falimentul, interdic ia sau radierea consignantului ori a consignatarului. §4. Contractul de expedi ie ART. 2.064 No iune Contractul de expedi ie este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se oblig s încheie, în nume propriu i în contul comitentului, un contract de transport i s îndeplineasc opera iunile accesorii. ART. 2.065 Revocarea Pân la încheierea contractului de transport, comitentul poate revoca ordinul de expedi ie, pl tind expeditorului cheltuielile i o compensa ie pentru diligen ele desf urate pân la comunicarea revoc rii ordinului de expedi ie. ART. 2.066 Contraordinul Din momentul încheierii contractului de transport, expeditorul este obligat s exercite, la cererea comitentului, dreptul la contraordin aplicabil contractului de transport. ART. 2.067 Obliga iile expeditorului (1) În alegerea traseului, mijloacelor i modalit ilor de transport al rfii expeditorul va respecta instruc iunile comitentului, iar dac nu exist asemenea instruc iuni, va ac iona în interesul comitentului. (2) În cazul în care expeditorul î i asum i obliga ia de predare a bunurilor la locul de destina ie, se prezum c aceast obliga ie nu este asumat fa de destinatar. (3) Expeditorul nu are obliga ia de a asigura bunurile decât dac aceasta a fost stipulat în contract sau rezult din uzan e. (4) Premiile, bonifica iile i reducerile tarifelor, ob inute de expeditor, apar in de drept comitentului, dac nu se prevede altfel în contract. ART. 2.068


R spunderea expeditorului (1) Expeditorul r spunde de întârzierea transportului, de pieirea, pierderea, sustragerea sau stric ciunea bunurilor în caz de neglijen în executarea expedierii, în special în ceea ce prive te preluarea i p strarea bunurilor, alegerea transportatorului ori a expeditorilor intermediari. (2) Atunci când, f motive temeinice, se abate de la modul de transport indicat de comitent, expeditorul r spunde de întârzierea transportului, pieirea, pierderea, sustragerea sau stric ciunea bunurilor, cauzat de cazul fortuit, dac el nu dovede te c aceasta s-ar fi produs chiar dac s-ar fi conformat instruc iunilor primite. ART. 2.069 Drepturile expeditorului (1) Expeditorul are dreptul la comisionul prev zut în contract sau, în lips , stabilit potrivit tarifelor profesionale ori uzan elor sau, dac acestea nu exist , de c tre instan în func ie de dificultatea opera iunii i de diligen ele expeditorului. (2) Contravaloarea presta iilor accesorii i cheltuielile se ramburseaz de comitent pe baza facturilor sau altor înscrisuri care dovedesc efectuarea acestora, dac p ile nu au convenit anticipat o sum global pentru comision, presta ii accesorii i cheltuieli care se efectueaz . ART. 2.070 Expeditorul transportator Expeditorul care ia asupra sa obliga ia execut rii transportului, cu mijloace proprii sau ale altuia, în tot sau în parte, are drepturile i obliga iile transportatorului. ART. 2.071 Termenul de prescrip ie Dreptul la ac iune izvorând din contractul de expedi ie se prescrie în termen de un an socotit din ziua pred rii bunurilor la locul de destina ie sau din ziua în care ar fi trebuit s se fac predarea lor, cu excep ia dreptului la ac iunea referitoare la transporturile care încep sau se termin în afara Europei, care se prescrie în termen de 18 luni. CAP. X Contractul de agen ie ART. 2.072 No iune (1) Prin contractul de agen ie comitentul îl împuternice te în mod statornic pe agent fie s negocieze, fie atât s negocieze, cât i s încheie contracte, în numele i pe seama comitentului, în schimbul unei remunera ii, în una sau în mai multe regiuni determinate. (2) Agentul este un intermediar independent care ac ioneaz cu titlu profesional. El nu poate fi în acela i timp prepusul comitentului. ART. 2.073 Domeniul de aplicare (1) Dispozi iile prezentului capitol nu se aplic activit ii persoanelor care: a) ac ioneaz ca intermediar în cadrul burselor de valori i al pie elor reglementate de m rfuri i instrumente financiare derivate; b) au calitatea de agent sau broker de asigur ri i reasigur ri; c) presteaz un serviciu neremunerat în calitate de agent. (2) Nu constituie agent, în în elesul prezentului capitol, persoana care: a) are calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice, având drept de reprezentare a acesteia; b) este asociat ori ac ionar i este împuternicit în mod legal s îi reprezinte pe ceilal i asocia i sau ac ionari;


c) are calitatea de administrator judiciar, lichidator, tutore, curator, custode sau administrator-sechestru în raport cu comitentul. ART. 2.074 Exclusivitatea (1) Agentul nu poate negocia sau încheia pe seama sa, f consim mântul comitentului, în regiunea determinat prin contractul de agen ie, contracte privind bunuri i servicii similare celor care fac obiectul contractului de agen ie. (2) În lips de stipula ie contrar , agentul poate reprezenta mai mul i comiten i, iar comitentul poate s contracteze cu mai mul i agen i, în aceea i regiune i pentru acela i tip de contracte. (3) Agentul poate reprezenta mai mul i comiten i concuren i, pentru aceea i regiune i pentru acela i tip de contracte, numai dac se stipuleaz expres în acest sens. ART. 2.075 Clauza de neconcuren (1) În sensul prezentului capitol, prin clauz de neconcuren se în elege acea stipula ie contractual al c rei efect const în restrângerea activit ii profesionale a agentului pe perioada contractului de agen ie sau ulterior încet rii sale. (2) Clauza de neconcuren trebuie redactat în scris, sub sanc iunea nulit ii absolute. (3) Clauza de neconcuren se aplic doar pentru regiunea geografic sau pentru grupul de persoane i regiunea geografic la care se refer contractul de agen ie i doar pentru bunurile i serviciile în leg tur cu care agentul este împuternicit s negocieze i s încheie contracte. Orice extindere a sferei clauzei de neconcuren este considerat nescris . (4) Restrângerea activit ii prin clauza de neconcuren nu se poate întinde pe o perioad mai mare de 2 ani de la data încet rii contractului de agen ie. Dac s-a stabilit un termen mai lung de 2 ani, acesta se va reduce de drept la termenul maxim din prezentul alineat. ART. 2.076 Vânzarea pe credit În lips de stipula ie contrar , agentul nu poate vinde pe credit i nu poate acorda reduceri sau amân ri de plat pentru crean ele comitentului. ART. 2.077 Reclama iile privind bunurile (1) Agentul poate primi reclama ii privind viciile bunurilor vândute sau serviciilor prestate de comitent, fiind obligat s îl în tiin eze de îndat pe acesta. (2) La rândul s u, agentul poate lua orice m suri asigur torii în interesul comitentului, precum i orice alte m suri necesare pentru conservarea drepturilor acestuia din urm . ART. 2.078 Forma contractului (1) Contractul de agen ie se încheie în form scris , autentic sau sub semn tur privat . Dac prin lege nu se prevede altfel, forma scris este necesar numai pentru dovada contractului. (2) Oricare parte are dreptul s ob in de la cealalt parte, la cerere, un document scris semnat, cuprinzând con inutul contractului de agen ie, inclusiv modific rile acestuia. P ile nu pot renun a la acest drept. ART. 2.079 Obliga iile agentului (1) Agentul trebuie s îndeplineasc , personal sau prin prepu ii s i, obliga iile ce decurg din împuternicirea care îi este dat , cu bun -credin i loialitate. (2) În mod special, agentul este obligat:


a) s îi procure i s îi comunice comitentului informa iile care l-ar putea interesa pe acesta privitoare la regiunile stabilite în contract, precum i s comunice toate celelalte informa ii necesare de care dispune; b) s depun diligen ele necesare pentru negocierea i, dac este cazul, încheierea contractelor pentru care este împuternicit, în condi ii cât mai avantajoase pentru comitent; c) s respecte instruc iunile rezonabile primite de la comitent; d) s in în registrele sale eviden e separate pentru contractele care îl privesc pe fiecare comitent; e) s depoziteze bunurile sau e antioanele într-o modalitate care s asigure identificarea lor. (3) Substituirea agentului în tot sau în parte este supus regulilor aplicabile în materia contractului de mandat. (4) Agentul care se afl în imposibilitate de a continua executarea obliga iilor ce îi revin trebuie s îl în tiin eze de îndat pe comitent, sub sanc iunea pl ii de dauneinterese. ART. 2.080 Obliga iile comitentului (1) În raporturile sale cu agentul, comitentul trebuie s ac ioneze cu loialitate i cu bun -credin . (2) În mod special, comitentul este obligat: a) s pun la dispozi ie agentului, în timp util i într-o cantitate corespunz toare, mostre, cataloage, tarife i orice alt documenta ie, necesare agentului pentru executarea împuternicirii sale; b) s furnizeze agentului informa iile necesare execut rii contractului de agen ie; c) s îl în tiin eze pe agent, într-un termen rezonabil, atunci când anticipeaz c volumul contractelor va fi semnificativ mai mic decât acela la care agentul s-ar fi putut a tepta în mod normal; d) s pl teasc agentului remunera ia în condi iile i la termenele stabilite în contract sau prev zute de lege. (3) De asemenea, comitentul trebuie s îl informeze pe agent într-un termen rezonabil cu privire la acceptarea, refuzul ori neexecutarea unui contract negociat sau, dup caz, încheiat de agent. ART. 2.081 Renun area comitentului la încheierea contractelor sau actelor de comer negociate În cazul în care agentul a fost împuternicit doar s negocieze, iar comitentul nu comunic în termen rezonabil acordul s u pentru încheierea contractului negociat de agent conform împuternicirii primite, se consider c a renun at la încheierea acestuia. ART. 2.082 Remunera ia agentului (1) Agentul are dreptul la o remunera ie pentru toate contractele încheiate ca efect al interven iei sale. (2) Remunera ia poate fi exprimat în cuantum fix sau variabil, prin raportare la num rul contractelor sau actelor de comer , ori la valoarea acestora, când se nume te comision. (3) În lipsa unei stipula ii exprese sau a unei prevederi legale, agentul are dreptul la o remunera ie stabilit potrivit uzan elor aplicabile fie în locul în care agentul î i desf oar activitatea, fie în leg tur cu bunurile care fac obiectul contractului de agen ie. (4) Dac nu exist astfel de uzan e, agentul este îndrept it s primeasc o remunera ie rezonabil , în func ie de toate aspectele referitoare la contractele încheiate. (5) Dispozi iile art. 2.083-2.087 sunt aplicabile numai în m sura în care agentul este remunerat total sau par ial cu un comision.


ART. 2.083 Condi iile comisionului Agentul este îndrept it la comision pentru contractele încheiate pe durata contractului de agen ie, dac acestea sunt încheiate: a) ca urmare a interven iei sale; b) f interven ia agentului, dar cu un client procurat anterior de acesta pentru contracte sau acte de comer similare; c) cu un client dintr-o regiune sau grup de persoane determinate, pentru care agentul a primit împuternicire exclusiv . ART. 2.084 Remunerarea dup încetarea contractului (1) Agentul este îndrept it la comision pentru un contract încheiat ulterior încet rii contractului de agen ie, dac : a) acesta a fost încheiat în principal datorit interven iei agentului pe durata contractului de agen ie i încheierea a avut loc într-un termen rezonabil de la încetarea contractului de agen ie; b) comanda emis de ter a fost primit de comitent sau de agent anterior încet rii contractului de agen ie, în cazurile prev zute de dispozi iile art. 2.083. (2) Agentul nu are dreptul la comisionul prev zut la art. 2.083, dac acesta este datorat agentului precedent potrivit alin. (1), cu excep ia cazului în care rezult din circumstan e c este echitabil ca agen ii s împart acel comision. ART. 2.085 Dreptul la comision (1) Dac p ile nu convin altfel, dreptul la comision se na te la data la care este îndeplinit una dintre condi iile urm toare: a) comitentul i-a executat obliga iile contractuale fa de ter a persoan ; b) comitentul ar fi trebuit s î i execute obliga iile contractuale potrivit conven iei sale cu ter ul; c) ter ul i-a executat obliga iile contractuale. (2) Comisionul se pl te te cel mai târziu în ultima zi a lunii care urmeaz trimestrului pentru care se datoreaz . ART. 2.086 Dreptul la comision în cazul contractelor neexecutate (1) Comisionul se datoreaz i pentru contractele încheiate, dar la a ror executare p ile acestora au renun at, dac agentul i-a îndeplinit obliga iile. (2) Atunci când contractul încheiat nu se execut de c tre p i ca urmare a unor circumstan e imputabile agentului, dreptul la comision se stinge sau comisionul se reduce propor ional cu neexecutarea, dup caz. (3) În caz de executare par ial din partea ter ului, agentul este îndrept it doar la plata unei p i din comisionul stipulat, propor ional cu executarea contractului încheiat între comitent i ter . (4) În ipotezele prev zute la alin. (2) i (3) comisioanele primite vor fi rambursate, dup caz, în tot sau în parte. ART. 2.087 Calculul valorii comisionului (1) La sfâr itul fiec rui trimestru comitentul trebuie s trimit agentului copiile de pe facturile care au fost expediate ter ilor, precum i descrierea calculului valorii comisionului. (2) La cererea agentului, comitentul îi va comunica de îndat informa iile necesare calcul rii comisionului, inclusiv extrasele relevante din registrele sale contabile. (3) Clauza prin care se derog de la prevederile alin. (1) i (2) în defavoarea agentului se consider nescris .


ART. 2.088 Durata contractului Contractul de agen ie încheiat pe durat determinat , care continu s fie executat de p i dup expirarea termenului, se consider prelungit pe durat nedeterminat . ART. 2.089 Denun area unilateral (1) Contractul de agen ie pe durat nedeterminat poate fi denun at unilateral de oricare dintre p i, cu un preaviz obligatoriu. (2) Dispozi iile alin.(1) sunt aplicabile i contractului de agen ie pe durat determinat care prevede o clauz expres privind posibilitatea denun rii unilaterale anticipate. (3) În primul an de contract termenul de preaviz trebuie s aib o durat de cel pu in o lun . (4) În cazul în care durata contractului este mai mare de un an, termenul minim de preaviz se m re te cu câte o lun pentru fiecare an suplimentar început, f ca durata termenului de preaviz s dep easc 6 luni. (5) Dac p ile convin termene de preaviz mai lungi decât cele prev zute la alin. (3) i (4), prin contractul de agen ie nu se pot stabili în sarcina agentului termene de preaviz mai lungi decât cele stabilite în sarcina comitentului. (6) Dac p ile nu convin altfel, termenul de preaviz expir la sfâr itul unei luni calendaristice. (7) Dispozi iile alin. (1)-(6) se aplic în mod corespunz tor i contractului pe durat determinat care este prelungit pe durat nedeterminat potrivit dispozi iilor art. 2.088. În acest caz, la calculul termenului de preaviz se va ine seama de întreaga perioad a contractului, cuprinzând atât durata determinat , cât i perioada în care acesta se consider încheiat pe durat nedeterminat . ART. 2.090 Denun area unilateral în cazuri speciale (1) În toate cazurile, contractul de agen ie poate fi denun at f preaviz de oricare dintre p i, cu repararea prejudiciilor astfel cauzate celeilalte p i, atunci când circumstan e excep ionale, altele decât for a major ori cazul fortuit, fac imposibil continuarea colabor rii dintre comitent i agent. (2) În ipoteza prev zut la alin. (1) contractul înceteaz la data primirii notific rii scrise prin care acesta a fost denun at. ART. 2.091 Indemniza iile în caz de încetare a contractului (1) La încetarea contractului de agen ie agentul are dreptul s primeasc de la comitent o indemniza ie, în m sura în care: a) i-a procurat noi clien i comitentului sau a sporit semnificativ volumul opera iunilor cu clien ii existen i, iar comitentul ob ine înc foloase substan iale din opera iunile cu ace ti clien i; i b) plata acestei indemniza ii este echitabil , având în vedere circumstan ele concrete, în special comisioanele pe care agentul ar fi trebuit le primeasc în urma opera iunilor încheiate de comitent cu clien ii prev zu i la lit. a), precum i posibila restrângere a activit ii profesionale a agentului din cauza existen ei în contractul de agen ie a unei clauze de neconcuren . (2) Valoarea indemniza iei nu poate dep i o sum echivalent cuantumului unei remunera ii anuale, calculat pe baza mediei anuale a remunera iilor încasate de agent pe parcursul ultimilor 5 ani de contract. Dac durata contractului nu însumeaz 5 ani, remunera ia anual este calculat pe baza mediei remunera iilor încasate în cursul perioadei respective.


(3) Acordarea indemniza iei prev zute la alin. (1) nu aduce atingere dreptului agentului de a cere desp gubiri, în condi iile legii. (4) În cazul în care contractul de agen ie înceteaz ca urmare a decesului agentului, dispozi iile alin. (1)-(3) se aplic în mod corespunz tor. (5) Dreptul la indemniza ia prev zut la alin. (1) sau, dup caz, la alin. (4) se stinge dac agentul ori, dup caz, mo tenitorul acestuia nu îl pune în întârziere pe comitent, cu privire la preten iile sale, într-un termen de un an de la data încet rii contractului de agen ie. ART. 2.092 Excep ii Agentul nu are dreptul la indemniza ia prev zut la art. 2.091 în urm toarele situa ii: a) comitentul reziliaz contractul din cauza înc lc rii de c tre agent a obliga iilor sale; b) agentul denun unilateral contractul, cu excep ia cazului în care aceast denun are este motivat de circumstan e precum vârsta, infirmitatea ori boala agentului, în considerarea c rora, în mod rezonabil, nu i se poate cere acestuia continuarea activit ilor; c) în cazul cesiunii contractului de agen ie prin înlocuirea agentului cu un ter ; d) dac nu se convine altfel de c tre p ile contractului de agen ie, în cazul nova iei acestui contract prin înlocuirea agentului cu un ter . ART. 2.093 Ineficacitatea clauzei de neconcuren (1) Comitentul nu se poate prevala de clauza de neconcuren atunci când contractul de agen ie înceteaz în urm toarele situa ii: a) f a fi aplicabile prevederile art. 2.090, comitentul denun unilateral contractul de agen ie cu nerespectarea termenului de preaviz, legal sau conven ional, i f a exista un motiv grav pentru care nu respect preavizul, pe care comitentul s îl fi comunicat de îndat agentului; b) contractul de agen ie este reziliat ca urmare a culpei comitentului. (2) La cererea agentului instan a poate, inând seama i de interesele legitime ale comitentului, s înl ture sau s limiteze efectele clauzei de neconcuren , atunci când consecin ele prejudiciabile ale acesteia pentru agent sunt grave i v dit inechitabile. ART. 2.094 Dispozi iile imperative Nu se poate deroga în defavoarea intereselor agentului de la prevederile art. 2.079, 2.080, 2.084, 2.085, art. 2.086 alin. (1), (2) i (4), art. 2.091 i 2.092. Orice clauz contrar este considerat nescris . ART. 2.095 Alte dispozi ii aplicabile (1) Dispozi iile prezentului capitol se completeaz cu prevederile referitoare la contractul de comision, în m sura în care acestea din urm sunt compatibile. (2) Dac agentul are i puterea de a-l reprezenta pe comitent la încheierea contractelor, dispozi iile prezentului capitol se completeaz în mod corespunz tor cu cele privind contractul de mandat cu reprezentare. CAP. XI Contractul de intermediere ART. 2.096 No iune (1) Intermedierea este contractul prin care intermediarul se oblig fa de client s îl pun în leg tur cu un ter , în vederea încheierii unui contract.


(2) Intermediarul nu este prepusul p ilor intermediate i este independent fa de acestea în executarea obliga iilor sale. ART. 2.097 Remunerarea intermediarului (1) Intermediarul are dreptul la o remunera ie din partea clientului numai în cazul în care contractul intermediat se încheie ca urmare a intermedierii sale. (2) În lipsa conven iei p ilor sau a unor prevederi legale speciale, intermediarul are dreptul la o remunera ie în conformitate cu practicile anterioare statornicite între p i sau cu uzan ele existente între profesioni ti pentru astfel de contracte. ART. 2.098 Restituirea cheltuielilor Intermediarul este îndrept it la restituirea cheltuielilor efectuate pentru intermediere, dac se stipuleaz expres în contract. ART. 2.099 Remunera ia în cazul pluralit ii de intermediari (1) În cazul în care intermedierea a fost realizat de mai mul i intermediari, fiecare are dreptul la o cot egal din remunera ia stabilit global, dac prin contract nu s-a stipulat altfel. (2) Dispozi iile alin. (1) se aplic atât în cazul în care pluralitatea de intermediari rezult din contracte de intermediere separate, cât i în cazul în care rezult din acela i contract de intermediere. ART. 2.100 Obliga ia de informare Intermediarul este obligat s comunice ter ului toate informa iile cu privire la avantajele i oportunitatea încheierii contractului intermediat, cu condi ia s nu prejudicieze în mod culpabil interesele clientului. ART. 2.101 Comunicarea încheierii contractului intermediat (1) Clientul are obliga ia s comunice intermediarului dac s-a încheiat contractul intermediat, în termen de cel mult 15 zile de la data încheierii acestuia, sub sanc iunea dubl rii remunera iei, dac prin contract nu se prevede altfel. (2) De asemenea, în cazul în care remunera ia se stabile te în func ie de valoarea contractului intermediat sau alte elemente esen iale ale acestuia, clientul este obligat s le comunice în condi iile indicate la alin. (1). ART. 2.102 Reprezentarea p ilor intermediate Intermediarul poate reprezenta p ile intermediate la încheierea contractului intermediat sau a altor acte de executare a acestuia numai dac a fost împuternicit expres în acest sens. CAP. XII Contractul de depozit SEC IUNEA 1 Reguli comune privind contractul de depozit §1. Dispozi ii generale ART. 2.103 No iune (1) Depozitul este contractul prin care depozitarul prime te de la deponent un bun mobil, cu obliga ia de a-l p stra pentru o perioad de timp de a-l restitui în natur .

i


(2) Remiterea bunului este o condi ie pentru încheierea valabil a contractului de depozit, cu excep ia cazului când depozitarul de ine deja bunul cu alt titlu. ART. 2.104 Proba Pentru a putea fi dovedit, contractul de depozit trebuie încheiat în scris. ART. 2.105 Delimitarea (1) Când sunt remise fonduri b ne ti sau alte asemenea bunuri fungibile i consumptibile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le prime te i nu trebuie s fie restituite în individualitatea lor. (2) În aceast situa ie se aplic , în mod corespunz tor, regulile de la împrumutul de consuma ie, cu excep ia cazului în care inten ia principal a ilor a fost aceea ca bunurile s fie p strate în interesul celui care le pred . Existen a acestei inten ii se prezum atunci când p ile au convenit restituirea se poate cere anterior expir rii termenului pentru care bunurile au fost primite. ART. 2.106 Remunera ia depozitarului (1) Depozitul este cu titlu gratuit, dac din conven ia p ilor sau din uzan e ori din alte împrejur ri, precum profesia depozitarului, nu rezult c trebuie s fie pl tit o remunera ie. (2) Când cuantumul remunera iei nu este stabilit prin contract, instan a judec toreasc îl va stabili în raport cu valoarea serviciilor prestate. §2. Obliga iile depozitarului ART. 2.107 Diligen a depozitarului (1) Dac nu s-a convenit altfel, depozitarul r spunde numai în cazul în care nu a depus diligen a dovedit pentru p strarea propriilor sale bunuri. (2) În lips de stipula ie contrar , atunci când depozitarul este remunerat sau este un profesionist ori i s-a permis s se foloseasc de bunul depozitat, el are obliga ia de a p stra bunul cu pruden i diligen . ART. 2.108 Folosirea bunului Depozitarul nu se poate servi de bunul încredin at lui f învoirea expres sau prezumat a deponentului. ART. 2.109 R spunderea depozitarului incapabil Dac depozitarul este minor sau pus sub interdic ie, deponentul poate cere restituirea bunului remis atât timp cât acesta se afl în mâinile depozitarului incapabil. În cazul în care restituirea în natur nu mai este posibil , deponentul are dreptul de a cere s i se pl teasc o sum de bani egal cu valoarea bunului, dar numai pân la concuren a sumei cu care s-a îmbog it depozitarul. ART. 2.110 Dovada propriet ii Dac nu se prevede altfel prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului s fac dovada c este proprietar al bunului depozitat. Aceast dovad nu poate fi cerut nici persoanei desemnate de c tre deponent în vederea restit