{' '} {' '}
Limited time offer
SAVE % on your upgrade.

Page 1


Creat cu pasiune şi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts®.


Jodie Jackson

E S, T I C E E A C E

C I T E S, T I traducere din limba engleză de MIHAI MOROIU


Colec]ie coordonat\ de Dana MOROIU

Jodie Jackson YOU ARE WHAT YOU READ: WHY CHANGING YOUR MEDIA DIET CAN CHANGE THE WORLD Copyright © Jodie Jackson, 2019 First published in 2019 © Baroque Books & Arts®, 2020 Imaginea copertei: Irina DOBRESCU Concepţie grafică: Baroque Books & Arts® Lector: Rodica CREŢU Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României JACKSON, JODIE Eşti ceea ce citeşti / Jodie Jackson; trad. din lb. engleză de Mihai Moroiu. - Bucureşti: Baroque Books & Arts, 2020 Conţine bibliografie Index ISBN 978-606-8977-62-1 I. Moroiu, Mihai (trad.) 659.3

Tiparul executat de Master Print Super Offset Niciun fragment din această lucrare şi nicio componentă grafică nu pot fi reproduse fără acordul scris al deţinătorului de copyright, conform Legii Dreptului de Autor.


Dedic această carte tuturor celor care văd binele din lume, dar și contribuie să fie pus într-o lumină mai adevărată.


„Omul este doar produsul gândurilor sale; şi va deveni exact ceea ce gândește.“ GANDHI


CU VÂN T - Î NAI N T E

Nu există un moment mai potrivit decât cel de acum să regândim acoperirea mediatică și consumul de știri. Ca fostă jurnalistă, știu bine că nu se face să încep acest cuvânt-înainte cu o afirmație atât de banală. Dar ceea ce sună limpede pentru unii poate părea ciudat pentru alții. Dacă ați ales acest volum, știți că există o cale mai bună de a vă informa despre ce se întâmplă în comunitatea voastră fără să cădeți în depresie. Poate sunteți în căutarea unor strategii ori răspunsuri sau poate vreți să obțineți confirmarea că ați luat hotărârea cea bună spre a vă proteja inima și mintea de negativismului agresiv al știrilor. Acest volum strălucit scris de Jodie Jackson vă oferă cu generozitate idei și instrumente cu ajutorul cărora veți putea străbate terito­ riile neexplorate în mijlocul cărora ne-am trezit cu toții. Viața modernă pretinde noi indicații de utilizare. În ziua de azi, creierul nostru este copleșit de mesaje negative care C U VÂ N T-Î N A I N T E

9


ne afectează direct confortul. Focul continuu de știri negative ne mărește neliniștea, ne face mai temători și ne scade randamentul. Fenomenul depresiei a atins cote alarmante în ultimele decenii, iar cercetările arată că, recent, numărul copiilor aflați în jurul vârstei de opt ani, cu tentative de sinucidere, s-a dublat. Sunt doar o parte dintre indicatorii dezesperanți că lucrurile au luat-o razna. Iar în mijlocul acestui tablou mutilat se află mass-media – care perpe­ tuează o imagine dăunătoare și eronată asupra lumii și a celor care o populează. În timpul Marii Recesiuni1 din America am constatat direct ce efect puternic se obține prin schimbarea țintei mediatice și am fost martoră a impactului pozitiv al acestui demers asupra traiectoriei vieții oamenilor. Coordonam două programe naționale de știri din Statele Unite la CBS News și, la fel ca alte companii de știri, umpleam jurnalele cu povești sfâșietoare despre tot ceea ce era distrus pe această lume. Nu a fost o surpriză că în acea perioadă am asistat la o scădere generală a audiențelor, deoarece oamenii evitau să mai vadă asemenea buletine de știri deprimante. La apogeul recesiunii am hotărât împreună cu producătorii mei să încercăm ceva nou – un experiment, o idee. În loc să prezentăm doar oameni care își pierdeau casa, serviciul și economiile pentru pensie, am hotărât să

1

10

Criza economică mondială din 2008–2009 (n. tr.).

Mi c he l l e G i e l a n


consacrăm o săptămână de programe referitoare la ce ar putea să facă oamenii în asemenea situații. Diverși experți au prezentat strategii utile prin care să poată fi evitate capcanele financiare, astfel ca viața să își reia cursul normal. „Happy Week“, în care erau relatate povești minunate despre cum fuseseră folosite asemenea metode, a bene­ ficiat de cea mai mare audiență în acel an. Concentrarea asupra soluțiilor i-a inspirat pe oameni să acționeze într-un mod semnificativ. Lentila prin care vedem lumea ne schimbă total modul de abordare. Dacă suntem convinși că totul este periculos și în continuă decădere, ne refugiem în casă convinși că fericirea și succesul unora înseamnă implacabil eșecul altora. Dacă reușim să înțelegem limpede greutățile pe care le înfruntăm și în același timp să menținem credința că reacția noastră contează cu adevărat, vom ști și că problema nu este decât începutul poveștii. Jodie Jackson reprezintă expertul ideal care ne poate ghida spre o realitate mai bună. Am învățat enorm de la ea și știu că la fel veți învăța și dumneavoastră. Am întâlnit-o pe Jodie pe vremea când eram amândouă tinere cercetătoare – interesate de impactul dietelor mediatice asupra bunăstării și performanțelor personale. În postura mea de cercetătoare a cantității, care ronțăia cifre în căutarea tendințelor, am fost inspirată de atenția acordată de Jodie calității, care mergea drept la miezul emoțional. Activitatea desfășurată de ea mi-a dezvăluit implicațiile psihologice ale jurnalismului orientat către soluții și m-a învățat multe C U VÂ N T-Î N A I N T E

11


despre modul în care știrile îi afectează pe oameni. Începând de atunci, am colaborat în diverse studii, împreună cu Solutions Journalism Network și, dincolo de asta, ne-am și împrietenit. Iar munca a căpătat și mai multă semnificație grație prieteniei dintre noi. Ne-am fost aproape când am devenit mame, stând de vorbă nu numai despre lumea pe care dorim să o creăm pentru copiii noștri, ci și despre lumea în care dorim ca ei să trăiască exact din această clipă. Vrem ca ei să aibă o mentalitate solidă, adică pregătită să găsească oricând soluții când apar încercări, și să perceapă în orice moment potențialul unor schimbări în bine. Tocmai în virtutea acestei dorințe, atât spre folosul copiilor, cât și spre folosul nostru, vă sunt atât de recunoscătoare pentru că ați ales această carte. După cum veți constata curând, Ești ceea ce citești nu este doar o carte, ci un autentic manifest al unei mișcări. Doar împreună putem provoca o schimbare majoră a acestei lumi, renunțând la spiritul negativ și alungând stresul, pentru a crea în schimb o planetă a oamenilor care cred că problemele acestei lumi pot fi cu adevărat rezolvate printr-o schimbare a comportamentului lor. Fiecare pas făcut în direcția revizuirii relației cu știrile și orice conversație pe acest subiect purtată cu cei din jur produce un efect benefic, îndreptând familia, comunitatea și lumea dumneavoastră. MICHELLE GIELAN, cercetătoare și autoare a bestsellerului Broadcasting Happiness

12

Mi c he l l e G i e l a n


SCRISOARE DI N PART EA AU TOA RE I

În 2011 am ajuns în punctul în care nu mai suportam să aud nicio știre. Căutam un post nou ori de câte ori auzeam la radio semnalul buletinului de știri. Îmi sunau ca niște clopote de alarmă, avertizându-mă că se apropie ceva îngrozitor. Unii considerau că am luat o hotărâre naivă ori că poate fi vorba despre slăbiciune, ignoranță sau pur și simplu despre un exces. Iar părerea lor mi-a indus un sentiment de vinovăție, poate că nu eram suficient de puternică sau de pregătită să înfrunt lumea în toată urâciunea ei. În realitate, nu vedeam – și nu văd – lumea ca pe ceva urâcios. Potrivit experienței mele, lumea este un loc remarcabil și complex, în care abundă aventura, imaginația și bunăvoința, la fel ca suferința, cruzimea și nedreptatea. Înțelegeam foarte bine că lumea e plină de imperfecțiuni, dar nu puteam fi în niciun caz de acord cu imaginea S C R I S O A R E D I N PA R T E A A U T O A R E I

13


construită de consumul de știri. Și așa am ajuns să înțeleg că nu eu eram defectă, ci industria de știri. Reacția mea nu a fost dintotdeauna atât de puternică; a fost un proces treptat: dacă la început urmăream zilnic știrile, aproape obsesiv, am ajuns să nu le mai sufăr deloc. Am scris volumul de față deoarece am obosit să mai citesc atâtea titluri incendiare, încărcate mai mult de păreri decât de fapte concrete, de emoții, și nu de rațiune, menite să ațâțe conflictul, în loc să contribuie la rezolvarea lui. Am început să mă aprind când ceilalți nu înțelegeau de ce mă supără concentrarea neînduplecată a știrilor asupra laturii negative a existenței. Iar ei săreau să apere acest fapt cu argumentul nesatisfăcător că „așa sunt știrile“, fără să încerce să pătrundă de ce ni se livrează doar asemenea noutăți. Faptul că oamenii nu pun la îndoială știrile m-a făcut să-mi doresc să sap mai adânc. Am început să pun întrebări de felul: de ce există o preferință masivă pentru știri negative? Cu ce scop insistă jurnaliștii asupra corupției și scandalurilor? Să fie doar pentru a-i trage la răspundere pe vinovați sau devine un mijloc de intimidare pentru alții? De ce relatează jurnaliștii despre crimele de război? Ca să pună presiune pe cei care încalcă drepturile omului ori ca să caute mijloace mai legitime de conduită? Sau pur și simplu povestesc ceea ce văd, fără să se gândească la consecințe? Oare mass-media creează ori reflectă opinie? Reprezintă o întreprindere comercială, în urmărirea profitului, sau una nobilă, în căutarea integrității? Pun în 14

Jodi e Ja c kson


circulație știri în interesul publicului ori în interesul propriului lor succes? Care sunt consecințele prezentării unei imagini atât de negative asupra lumii? Ceea ce am descoperit este că multe companii de știri își protejează agresiv produsul. Dacă te îndoiești de integritatea știrilor produse de ele, te vezi de multe ori contrat cu nobilele principii de la baza lor, construite pe ideea că problemele cresc la întuneric, dar la lumină încep să scadă – răspunderea jurnaliștilor fiind să arunce lumină asupra răului din lume, să îl dezvăluie pentru a-l pune pe agenda publică și a contribui la dispariția lui. Deprimant este că jurnaliștii care comunică de pe poziții de noblețe sunt tot mai puțini în peisajul mediatic actual, în vreme ce jurnalismul de proastă calitate câștigă tot mai mult teren. Mulți jurnaliști sunt obligați să scrie articole care să genereze profit, supuși obligației de a atinge cifrele stabilite în ce privește audiența, veniturile din publicitate și aria de acoperire. Ținând seama de costurile reduse de producție și de caracterul lui amuzant, jurnalismul de proastă calitate prosperă în sânul companiilor specializate – ceea ce aduce beneficii cifrei lor de afaceri, în schimb afectează la nivel psihologic și social. Ni se pune la dispoziție o versiune inventată și manipulată a adevărului. Uneori fără nicio urmă de adevăr. Este profund îngrijorător faptul că informația pe care o consumăm prin intermediul știrilor devine baza noastră de înțelegere a lumii. Apoi ea creează un filtru prin care vedem lucrurile și care influențează felul în care simțim, S C R I S O A R E D I N PA R T E A A U T O A R E I

15


vorbim și reacționăm față de problemele globale, locale și chiar și personale. Informația copleșitor negativă și senzaționalistă pe care o primeam prin intermediul știrilor părea excesiv de conflictuală prin tonul ei și mi-a transmis sentimentul că lumea se duce de râpă și nu avem cum să reacționăm în niciun fel, cu excepția abstinenței totale. Asta m-a îngrijorat. Deși eram motivată să mă informez permanent despre ce se întâmplă în lume, eram tot mai atrasă de ideea de fericire a ignoranței. Mă întrebam: oare câți simțeau ca mine? Dar m-am mai întrebat: de ce ar fi nevoie ca să fiu informată într-un mod care să mă angajeze? Această întrebare suplimentară m-a făcut să descopăr ceea ce acum este cunoscut sub denumirea de jurnalism orientat spre soluții. Jurnalismul de soluții cuprinde de obicei știri referitoare la înnoiri, inițiative, pași în vederea consolidării păcii și soluții pentru problemele sociale. Una dintre cele mai grave interpretări greșite ale acestui gen de jurnalism este că știrile orientate spre soluții ar fi nesemnificative, lipsite de preocupare față de aspectele serioase, fleacuri avântate care practic nu au impact asupra lumii. Adesea oamenilor le scapă cu totul semnificația termenului și întâmpină pledoaria pentru mai multe știri orientate spre soluții comentând, spre exemplu, „nu-i pasă nimănui dacă zmeiele sunt salvate din copaci“. Sper că zâmbiți ușor, voi, cei care ați spus vreodată ceva asemănător. Adevărul este că știrile care oferă soluții au un efect semnificativ și contribuie la crearea unei imagini mai complete și mai exacte a lumii în 16

Jodi e Ja c kson


care trăim. Ne vom ocupa mai târziu în profunzime de o parte dintre cele mai răspândite opinii greșite și vom lua în considerare potențialul enorm al știrilor orientate spre soluții. Vom trece în revistă deceniile de cercetare și dovezile existente care demonstrează importanța și forța soluțiilor și trebuie în același timp să ne aducem aminte că, de multe ori, cercetarea reflectă experiența colectivă și comună a persoanelor individuale. Am constatat cu enormă încurajare că percepția mea în ce privește mass-media este nu doar individuală, ci și colectivă. Înainte de a deveni conștientă de toate astea, am descoperit știrile de soluție aproape întâmplător, respingând dorința mea puternică de a renunța pe loc. În loc să aleg ignoranța, m-am hotărât să învăț mai mult despre lume, dincolo de reprezentarea ei în mass-media. Am început să caut știri despre oameni, grupuri și organizații care încearcă să rezolve unele dintre cele mai mari probleme și provocări pe care le înfruntăm; am fost inspirată de inițiativele, progresele și soluțiile gândite să abordeze ingenios problemele despre care suntem atât de bine ținuți la curent. Am aflat despre rezistența sau progresul în ceea ce privește investigațiile referitoare la eradicarea exploatării copiilor prin muncă, la progresele din domeniul tratamentului cauzelor celor mai comune ale orbirii, la metode de deradicalizare a celor din grupurile extremiste și la inițiative de curățare a oceanelor. Asta m-a ajutat să mă simt mai legată de știri și, mai mult de atât, mai conectată la societate și la rolul meu în S C R I S O A R E D I N PA R T E A A U T O A R E I

17


cadrul ei. Am încetat să mă mai simt atât de neputincioasă și de îngrijorată față de starea lumii. Și am ajuns să fiu capabilă să înțeleg că omenirea se află în fața unor probleme enorme, care mă puneau pe gânduri, dar mă și enervau întru câtva, fără să mă mai simt cotropită de vechile mele sentimente. Odată ce m-am putut bucura de o dietă mediatică mai echilibrată, cu un amestec mai sănătos de probleme și de soluții, am început să mă simt mai energică – și capabilă să contribui la ameliorarea oricărei situații, cu o puternică dorință de a trece la acțiune. M-am transformat din observator pasiv al lumii în participant activ la viața ei. După ce, în urma noii diete mediatice, am parcurs această proprie schimbare vizibilă, am simțit nevoia să studiez procesul la scară mai largă. M-am dedicat cu totul cercetărilor din domeniul mass-media ultimului secol. Am obținut un masterat în psihologie pozitivă, pentru a înțelege mai bine concepte ca speranța și optimismul, am devenit parteneră într-un proiect de jurnalism constructiv și am discutat la nivel global despre impactul știrilor asupra sănătății mentale și funcționării noastre sociale. Ceea ce a pornit ca anxietate provocată de bombardamentul intens cu violență, teroare, dezastru și corupție s-a transformat în cu totul altceva. Pe de o parte, m-am simțit inspirată, stimulată și autorizată de soluțiile descoperite de alții în vederea abordării acestor probleme. Pe de altă parte, eram furioasă pe companiile mediatice care îmi creaseră o falsă impresie despre lume. Problemele aduse în discuție de ele există cu adevărat. Dar nu sunt singurele 18

Jodi e Ja c kson


știri despre omenire pe care le avem la dispoziție. Mai mult de atât, vorbind despre probleme fără a menționa și progresele făcute spre rezolvarea lor, apare un vid de context, un dezechilibru și exces, în care știrile negative, în loc să fie de folos, devin dăunătoare. Ipocrizia lor mi se părea absurdă: organizațiile de știri care se mândresc că pun în lumină relele lumii au ajuns în ultimă instanță să contribuie la perpetuarea lor, tocmai prin lipsa expunerii. Așadar cine trage la răspundere mass-media? Foarte simplu: noi! E o industrie care caută profitul, ceea ce înseamnă că o putem trage la răspundere prin preferințele noastre de consumatori. A sosit vremea să optăm pentru ceea ce poate să schimbe mass-media și potențial și lumea. Volumul de față aduce în lumină șocul psihologic al știrilor și consecințele lecturii neîncetate a știrilor negative. Și, odată ce ați aflat asta, veți putea să vă regândiți relația cu știrile. Dacă vă numărați printre cei care au renunțat la lectura știrilor din mainstream, considerându-le prea deprimante, acest volum vă va ajuta să stabiliți o relație mai suportabilă cu ele. Dacă sunteți dintre cei care consumă știri din mainstream și consideră că este bine să știe ce se întâmplă în lume, nu veți găsi recomandări să renunțați la acest obicei. În schimb veți înțelege efectul acestor știri asupra cititorului, de ce sunt atât de savurate și de ce se poate să existe și un câștig, preferabil cât mai mare. JODIE JACKSON, decembrie 2018


CU P RI N S

Cuvânt-înainte ................................................................... 9 Scrisoare din partea autoarei . ........................................ 13 Introducere........................................................................ 20 Percepţia este totul .......................................................... 28 Interpretare greşită sau inducere în eroare................... 44 Ştirile proaste aduc bani buni......................................... 61 Ce e mult strică................................................................. 79 Soluţia ştirilor . ................................................................. 99 Neajutorarea faţă cu încrederea . ................................. 119 Binele, răul şi echilibrul................................................. 135 Nimic nou sub soare ..................................................... 149 Puterea de a schimba .................................................... 160 Surse ................................................................................ 184 Mulţumiri........................................................................ 186


O colecţie de formare şi rafinare a personalităţii, à la légère, fără nicio declaraţie de intenţie programatică. Enciclopedii şi alte lucrări capabile să corecteze micile imperfecţiuni şi să răspundă la marile întrebări cu graţie, umor şi inteligenţă, pentru cititorii care îşi caută bucurii oneste într-o lume a speranţelor amânate.

Profile for Baroque Books & Arts

Eşti ceea ce citeşti  

Eşti ceea ce citeşti, de Jodie Jackson

Eşti ceea ce citeşti  

Eşti ceea ce citeşti, de Jodie Jackson

Advertisement