Issuu on Google+

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Şcoala Doctorală Prof.univ.dr. Radu Baltasiu

Suport de curs. Nov. 2010

Probleme contemporane Criza economică mondială (2006) 2008-astăzi

1


2

Criza • Ca recesiune, reprezintă a doua scădere consecutivă semestrială a PIB-ului într-o ţară. • Capătă valențe globale atunci când această scădere antrenează procese economice și sociale intercontinentale. • Criza de astăzi este una dintre cele mai grave de după depresiunea din 1930 prin amploarea blocajelor financiare (lipsa de lichidităţi), a prăbuşirii valorii bunurilor la scară mondială, a ratei şomajului. Ea pune în pericol stabilitatea statelor şi este pentru prima dată când „înţelepciunea” economică şi politică occidentală este pusă sub semnul îndrebării, la scară globală.

• Principala cauză: amploarea fantastică a creditului derivat (economia speculativă a plasării la „infinit” a riscurilor prin instrumente sofisticate).


3

COSTURI

DIRECTE

15 mii miliarde de dolari Suma se referă la sprijinul guvernamental necesar pentru prevenirea prăbuşirii economiei mondiale „The gods strike back. Financial risk got ahead of the world’s ability to manage it….” The Economist, 11 feb. 2010 [http://www.economist.com/node/15474137]


4 Este o criză atipică. În mod normal, PIB-ul ar fi trebuit să scadă în statele care au declanşat-o.

Cifrele crizei [ecession] În schimb, problema s-a mutat la nivelul „potenţialului productiv”: discrepanţa dintre ce produc acum şi ce ar putea produce ţările bogate este foarte amplă – corelează cu rata şomajului. “Economic focus. A new yardstick for measuring slumps is long overdue”, The Economist, 11 sept. 2008, http://www.economi st.com/node/122079 87


5

Cifrele crizei: prăbuşirea încrederii

Consumer Confidence Index, Market Harmoncis, este realizat pentru Conference Board de către NFO Research Inc., http://www.market-harmonics.com/free-charts/sentiment/consumer_confidence.htm


6

Cine controlează fluxurile, controlează veniturile. Fluxurile sunt „cântărite” pe bursă

q


7

Cine controlează fluxurile, controlează veniturile. Veniturile sunt acolo unde sunt … bursele


8

Principala trăsătură a paradigmei dominante: traiul pe datorie

“The answer to all problems seemed to be more debt. Depressed? Use your credit card for a shopping spree “because you’re worth it”. Want to get rich quick? Work for a privateequity or hedge-fund firm, using borrowed money to enhance returns. Looking for faster growth for your company? Borrow money and make an acquisition. And if the economy is in recession, let the government go into deficit to bolster spending.”

The Economist, 24 iunie 2010, „A special report on debt. Repent at leisure. Borrowing has been the answer to all economic troubles in the past 25 years. Now debt itself has become the problem”, http://www.economist.com/node/16397110


9

Paradigma emergentă a globalizării Paralel cu “criza”, se înregistrează apariţia unei noi globalizări. Capitalul principalelor economii emergente este şi el internaţionalizat, dar operează după alte criterii, iar finalitatea lui politico-socială pare a fi alta.

The Economist, coperta numărului din 16 septembrie 2006, http://www.economist.com/printedition/displayC over.cfm?url=/images/20060916/20060916issuec ovUS400.jpg


10

„Dovezile statistice” ale „lumii noi” Nu doar că lumea veche (India şi China) recapătă iniţiativa în istorie pe care au abandonat-o europenilor în sec. XV, dar axul lumii începe să se schimbe. Ponderile se schimbă:

“Technology in India and China. Leapfrogging or piggybacking?”, The Economist, 8 nov. 2007, http://www.economist.com/node/10053145?story_i d=10053145

“Emerging Economies. Dizzy in Boomtown”, The Economist, 15 nov. 2007, http://www.economist.com/node/10136509?story_id=10136509 “Emerging-market multinationals. The challengers.”, The Economist, 10 ian. 2008, http://www.economist.com/node/10496684?story_id =10496684


11

Dar, noile modele nu vor atinge prea curând eficienţa vechii paradigme

Ce lipseşte Chinei Ce lipseşte este Chinei este “motorul social” “motorul – accesul social” – accesul muncitorului la muncitorului consumul la consumul produselor. Spre produselor. Spre deosebire de China, deosebire în de China, SUA pondereaponderea în PIB a în PIB a consumului s-a consumului menţinut s-a menţinut la 70% şi în 2008. la 70% şi în 2008. Ponderea acestuia Ponderea a acestuia a scăzut în China scăzut la 35% în în China la 35% în 2008. 2008.

Pentru date legate de graficul “Hey, small spender!”, vezi “How workers are losing 0ut in China …”, The Economist, 11 oct. 2007, http://www.economist.com/node/9944703?story_id=9944703 . Pentru date 2008 vezi The Economist, 21 ian 2010, “Invested Interests” http://www.economist.com/node/15328875


12

Dar, noile modele nu vor atinge prea curând eficienţa vechii paradigme •

Capacitatea de a construi valoare este încă redusă: doar 15% din valoarea exporturilor electronice chinezeşti este contribuţia adăugată a Chinei, 85% din valoare fiind acoperită de importurile din Vest cu care China îşi face … exporturile1.

Baza industrială de creştere economică a Chinei este fragilă: capitalul pe cap de locuitor ajunge la doar 5% din valoarea celui din SUA sau Japonia. De asemenea, ▫ ▫

Deşi pare că are o bază industrială solidă, producţia de oţel a Chinei pe persoană este mai mică decât o avea SUA în 1920 (0,5 tone faţă de 0,6 tone). Infrastructura feroviară chineză, planificată să ajungă în 2012 la 110 mii km, este de 4 ori mai mică decât cea a SUA din … 1916 (400 mii km) 2. Creşterea ponderii centralelor energetice pe cărbune (90% din centralele noi în 2006 ,de la 70% în 2000) are costuri ecologice deja foarte mari3 şi contribuie la scăderea eficienţei energetice4.

Baza socială a dezvoltării Chinei este încă instabilă. Disparităţile dintre mediul rural şi mediul urban se menţin. 60% dintre chinezi trăiesc în mediul rural fără asistenţă medicală şi fără şcolaritate satisfăcătoare. 5

Creşterea Chinei care se realizează prin exploatarea populaţiei – consumul în PIB a scăzut de la 47% în 1990 la 36% în 2006.6. Consumul gospodăriei americane în PIB, în 2007 … era de peste 7 o%. 1. “A survey of technology in India and China. Leaprfogging or piggybacking? The economies of India and China are not as sophisticated as they appear. ” The Economist, 8 nov. 2007, http://www.economist.com/node/10053145? story_id=10053145 2. “China’s Economy. Not just another fake ” The Economist, 14 ian. 2010, http://www.economist.com/node/152707 08?story_id=15270708

3. În 2010, 90% din an este catalogat “moderat” sau “nesănătos” pentru respiraţie în Beijing. “Pollution in China. Raising a stink” The Economist, 5 aug. 2010, http://www.economist.com/node/16744110

4. “A large black cloud. Rapid growth is exacting a heavy environmental price” The Economist, 13 mar. 2008, http://www.economist.com/node/10795813

5. “Missing the barefoot doctors…” The Economist, 11 oct. 2007, http://www.economist.com/node/ 9944734

6. “A workers’ manifesto for China. How workers are losing out in China …” The Economist, 11 oct. 2007, http://www.economist.com/nod e/9944703?story_id=9944703


13

Globalizarea şi paradigmele sale concurente: SUA şi China

The Economist, “China and America. The odd couple. America should be much more confident in its dealings with its closest rival”, 22 oct 2009, http://www.economist.com/node/14699593?sto ry_id=14699593

Kal, The Economist, 12nov 09


14

SUA Războiul din Coreea) “Lecţiile învăţate de China au fost mai amestecate. În ciuda substanţialei sale inferiorităţi materiale, China reuşise obţinerea unei situaţii de blocaj cu superputerea americană printr-o combinaţie de manevre militare şi politice. Dar ea a mai învăţat preţul confruntării directe cu puterea militară americană. Alte ciocniri sino-americane nu aveau să mai aibă loc pe parcursul Războiului rece.” (Kissinger, Diplomaţia, All, 2007, p.430)

„capital flight” – America mută producţia în China. Globalizarea prin interdependenţa lanţurilor productive intercontinentale. Contribuţia la PIB este însă profund inegală: China este asamblator, producătorul real rămânând SUA. (vezi p.12)

şi

China Destinderea din perioada lui Nixon. Se încheie războiul din Vietnam

SUA face afaceri cu banii Chinei. China menţine yuanul … prin rezerve în dolari.


15

Criza – o problemă culturală (prăbuşirea mitului dereglementării pieţelor)

“Taming the beast” “WALL STREET got drunk.” “Bankers deserve D.” ”The heart of the new finance is on Wall Street and in London, but the growth of cross-border capital flows vastly extended its reach”.

“An Anglo-Saxon invention” Extrase şi grafică din “World Economy: When fortune frowned. A special report on the world economy. Taming the Beast”. The Economist, Oct. 11-17, 2008, p.10, [http://www.economist.com/node/12373748] şi http://www.economist.com/node/12373696


16

Criza – o problemă culturală (impasul iniţiativei în istorie pe tipar neoliberal) securitisation

Its hallmark is . Banks that once made loans and held them on their books now pool and sell the repackaged assets, from mortgages to car loans.

computer wizardry

… increasing made it possible to create a dizzying array of derivative instruments …

The notional value of all outstanding global [securitization] contracts at the end of 2007 reached $600 trillion, some 11

times world output.

A decade earlier it had been “only” $75 trillion, a mere 2.5 times global GDP”

Sursa: ibidem


17

Criza. Finalul ei … altă criză?

Împărţirea lumii de către mai multe paradigme globalizante va conduce la folosirea mai eficientă a resurselor limitate - de la mediu la resursa socială?

The Economist, “A survey of the world economy. More pain than gain”, 14 sept. 2006. http://www.economist.com/node/7878071


18

Din societăţi democratice, ajungem societăţi îndatorate? Criza de „superputere” a statului (occidental)

“The growth of the state. Leviathan stirs again” The Economist, 21 ian 2010, http://www.economist.com/node/15328727


Probleme contemporane: criza economică de după 2006 - prezentare prescurtata