Page 1

Lumina și Intunericul


Lumina 

Def : Lumina este stimulul care acționînd asupra retinei din ochi produce la omul sănătos senzația vizuală. Din punct de vedere fizic, lumina este o radiație electromagnetică; pentru a fi percepută de om ea trebuie să aibă anumite caracteristici: frecvența trebuie să fie cuprinsă între limitele sensibilității vizuale ale receptorilor fotosensibili din retină, iar intensitatea trebuie să depășească pragul de sensibilitate al acestora. În sens larg se poate folosi termenul de "lumină" și pentru radiații electromagnetice invizibile pentru om, ca de exemplu lumina infraroșie sau cea ultravioletă. Lumina împreună cu temperatura face parte din factorii ecologici. Lumina este stimulul care acționînd asupra retinei din ochi produce la omul sănătos senzația vizuală. Din punct de vedere fizic,

Lumina este stimulul care acționînd asupra retinei din ochi produce la omul sănătos senzația vizuală. Din punct de vedere fizic, .lumina este o radiație electromagnetică; pentru a fi percepută de om ea trebuie să aibă anumite caracteristici: frecvența trebuie să fie cuprinsă între limitele sensibilității vizuale ale receptorilor fotosensibili din retină, iar intensitatea trebuie să depășească pragul de sensibilitate al acestora. În sens larg se poate folosi termenul de "lumină" și pentru radiații electromagnetice invizibile pentru om, ca de exemplu lumina infraroșie sau cea ultravioletă. Lumina împreună cu temperatura face parte din factorii ecologici.


Caracteristicile fizice ale luminii 

Undele electromagnetice, deci și lumina vizibilă, se compun dintr-un camp electric și unul magnetic, orientate perpendicular unul pe celălalt, amandouă variabile în timp și spațiu, și care se generează reciproc. Variația acestor campuri este în general[necesită citare] periodică atît în timp cat și în spațiu; perioada de repetare temporală a oscilațiilor este inversul matematic al frecvenței cîmpului electromagnetic respectiv; perioada spațială este numită lungime de undă.

Aceste două caracteristici sînt legate între ele prin intermediul vitezei de propagare a undei (v. viteza luminii). Frecvența undelor electromagnetice nu depinde de mediul în care se propagă acestea. În schimb, lungimea de undă depinde de viteza de propagare a undei într-un mediu dat, astfel încît aceeași undă trecînd dintr-un mediu în altul va suferi variații ale lungimii de undă, conform relației:


unde este viteza de propagare a undei în mediul respectiv. Cînd se descrie o radiație electromagnetică prin lungimea sa de undă trebuie deci precizat și mediul în care se propagă unda; în lipsa acestei precizări se va subînțelege că este vorba de lungimea de undă în vid. Aceasta este aproximativ egală cu lungimea de undă în aer, cu o eroare acceptabilă în multe situații practice.


Undele electromagnetice reale se pot descompune în unde elementare cu următoarele caracteristici: frecvență: această frecvență unică determină în cazul luminii vizibile culoarea percepută de ochi. Culorile undelor elementare sînt pure, și niciodată nu se întîlnesc în natură. Lumina produsă de laseri, cea obținută prin separarea luminii albe în culorile componente, cea obținută cu ajutorul unor filtre, sînt exemple de lumină care doar se apropie de undele monocromatice ideale. Dispozitivele de reproducere a culorilor (ecranul de televizor color, tipăriturile color, etc.) nu pot reda fidel culori de o asemenea puritate.

amplitudine: aceasta este o măsură a variației cîmpurilor electric și magnetic care alcătuiesc unda. Este de asemenea legată de strălucirea aparentă a unei surse de lumină. Trebuie precizat totuși că ochiul nu este la fel de sensibil la toate culorile, și este chiar insensibil la razele electromagnetice din afara spectrului vizibil. Culori care par să aibă aceeași intensitate vizuală pot avea intensități fizice foarte diferite.


polarizare: vectorul cîmpului electric și cel al cîmpului magnetic sînt perpendiculare atît unul pe celălalt cît și pe direcția de propagare a undei electromagnetice. Dar chiar și cu această limitare mai este permis un grad de libertate, de rotație a celor doi vectori în jurul direcției de propagare. Dacă față de un anumit sistem de axe de coordonate vectorul cîmpului electric este de exemplu vertical, spunem că lumina respectivă este polarizată vertical. În mod obișnuit ochiul nu este sensibil la polarizarea luminii, dar există experimente optice simple prin care aceasta se poate pune în evidență.


Legile luminii  

Reflexia luminii : Reflexia luminii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Apare la suprafața de separare intre două medii optice.


Legile reflexiei

Sunt două legi: Raza de lumină incidentă, raza de lumină reflectată și normala în punctul de incidență sunt coplanare. Unghiul de reflexie r este egal cu unghiul de incidență i.

Matematic, a doua lege se scrie .


 

Refractia luminii Refracția este schimbarea direcției de propagare a unei unde din cauza schimbării vitezei de propagare, la interfața dintre două medii.


   

Legile refractiei : Legile refracție sunt in număr de două: Raza incidentă, normală si raza refractată sunt coplanare. Indicele de refracție notat cu n este raportul dintre sinusul unghiului de incidență i si sinusul unghiului de refracție r. Matematic această a doua lege se poate scrie:


INTUNERICUL ď Ź

Intunericul este o energie ce apare natural, si este o parte a realitatii din dualitate. El reprezinta o energie care este, pur si simplu, care constitue o parte din intreg, dar ajuta Lumina sa se inteleaga pe sine. Nu exista RAU in intuneric. Aceasta reprezinta doar o forta opusa. De fapt, INTUNERICUL lucreaza in armonie cu ceea ce ati numi LUMINA. Spunem ca ceea ce numiti RAU reprezinta INTUNERICUL neechilibrat sau dezechilibrat. Raul apare cand duceti energia la o extrema si, pur si simplu, incercati sa opriti LUMINA. RAUL este obsedat de el insusi si crede doar in sine. Devine foarte centrat in sine si incepe sa deformeze si sa distorsioneze relatia sa cu LUMINA. Intr-un sens , el va nega Lumina,cu scopul de a se dilata pe sine.


Intunericul poate fi numit cu multe alte nume negative. El poate fi numit energie feminina. Poate fi numit - cealalta parte. El este doar o parte a ecuatiei. El poate fi –zero- comparat cu –unu- al luminii. Sau, poate fi –unu- comparat cu –zero-. Intunericul si lumina, in cel mai pur sens, nu sunt inchise in structura lor de energie. Aceasta se schimba. Aceasta se schimba si invers — intunericul spre lumina. Intunericul este o stare naturala de a fi. El este o parte a dualitatii. Acesta este o dimensiune prin el insusi. El este un partener si un IUBIT al luminii. Ele isi schimba rolurile,intr-o directie sau alta.


Proiect realizat de : Babici Bogdan Profesor : Nelu Fănațan Clasa : 9H Liceu : Colegiul Național Economic “ Nicolae Titulescu “


Lumina & Intunericul  

Lumina si intunericul , prezentare powerpoint

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you