Page 1

D e z v o lta r e a

competenţelor manageriale şi

antreprenoriale în vederea creşterii c o m p e t i t i v i t ă ţ i i ş i va l o r i f i c ă r i i o p o r t u n i t ă ţ i l o r d e a fa c e r i

P o s i b i l i tat i

d e i n f i i n ta r e a u n e i a f a c e r i i n

Romania

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investeşte în oameni!”


POSIBILITATI DE INFIINTARE A UNEI AFACERI IN ROMANIA

1


Cuprins: 1. Intreprinzatorul. Definire, profil, trasaturi, rol si responsabilitati ...................... pag. 3 2. Rolul si importanta IMM-urilor .................................................................... pag. 8 3. Perspectivele IMM-urilor ............................................................................ pag. 13 4. Procesul de reforma si dezvoltare a imm-urilor ............................................ pag. 15 5. Organizarea si functionarea IMM-urilor ....................................................... pag. 16 6. Elemente distinctive ale IMM

................................................................ pag. 20

7. Formalitatile necesare infiintarii unei afaceri ................................................. pag. 23 8. Forme de organizare juridica a afacerii ………………………………………..... pag. 27 9. Cadrul juridic de care am nevoie ................................................................pag. 28 10. Efectele juridice din procedura de inregistrare a unei societati comerciale .........................................................................pag. 41 11. Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii ……………………pag. 42 12. Cadrul legal.................................................................................................pag. 46 13. Facilitate acordate studentilor ................................................................... ...pag. 50 14. Anexe ……………………………………………………………………………….... pag. 52

2


1. INTREPRINZATORUL. DEFINIRE, PROFIL, TRASATURI, ROL SI RESPONSABILITATI.

1. Elemente introductive in Start-Up A deveni intreprinzator este o excelenta ocazie pentru persoanele dornice sa creeze, sa inoveze, care sunt pregatite sa desfasoare o munca de exceptie si care ar dori sa-si ia soarta in propriile maini. Cu toate acestea, drumul catre o activitate independenta nu este o calatorie de placere. Ea va fi presarata cu probleme care trebuie rezolvate. Din nefericire, succesul in afaceri nu este garantat. Omul de afaceri ar trebui sa fie constient de oportunitatile care i se ofera, dar si de riscuri. Foarte important! Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii. Inregistrarea (inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data inregistrarii in registrul comertului societatea va dobandi persoanlitate juridica, fapt care da dreptul la inceperea, de catre comerciant, a activitatii economice pentru care a fost autorizat. In acelasi timp, este foarte important sa cunosteti faptul ca, la momentul depunerii documentatiei necesare inmatricularii societatii comerciale in registrul comertului, solutionarea cererii de inregistrare a comerciantului revine in competenta persoanei desemnate – registrator (angajat al registrului comertului) care poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare decat cele enumerate in continutul prezentului suport de curs.

3


2. A fi sau a nu fi intreprinzator - factori de succes la infiintarea unei firme Motivare: Vrei sa infiintezi propria ta firma! Ideea ta de afaceri este nemaipomenita! Produsul la care te gandesti - o capodopera tehnica, economica! Serviciul oferit de tine este original, oferta ta in ansamblu extraordinara! Iar tu vrei sa fii propriul tau sef. Vrei sa-ti transpui ideea in practica cu profesionalism. Si stii ca doar o idee buna nu este suficienta pentru a avea succes pe piata. Ai descoperit cereri ale pietei care nu sunt acoperite de o oferta multumitoare. Prin activitatea ta profesionala de pana acuma si experienta ta ai identificat anumite nise de piata pe care le poti acoperi prin oferta ta. Dilemma: Esti in fata unei decizii O decizie . . . si . . . mai multe intrebari Esti pe punctul de a face un pas decisiv:  VREI sa-ti iei soarta in propriile tale maini!  VREI sa devii intreprinzatorul care isi asigura existenta proprie!  VREI sa depasesti toate dificultatile din calea ta!  VREI sa devii intreprinzatorul care poate sa asigure painea si pentru familiile angajatilor! Sunt afirmatii asupra carora trebuie sa reflectezi! Fiecare isi poate construi propriul profil al punctelor tari si slabe.

4


Stim cu totii cat de important este ca atunci cand pornim la un drum nou sa ne cunoastem puterile si slabiciunile noastre. Drumul intemeierii unei noi intreprinderi ofera, alaturi de multe sanse si multe riscuri. Toate acestea sa le cunoastem si sa le luam in seama. Prezentul suport de curs isi propune structurarea principalelor probleme pe care, in calitate de potentiali intreprinzatori trebuie sa le luati in considerare, in cadrul a trei grupe: A. Personalitatea intreprinzatorului Se refera la modul in care trasaturile de personalitate ca si cunostintele de specialitate ale celui care intentioneaza sa intemeieze o intreprindere sunt adecvate profesiei de intreprinzator. B. Piata Pentru ideea infiintarii unei firme, piata reprezinta momentul adevarului; produse sau servicii pentru care nu exista posibilitate de desfacere, potentialul pietei este redus sau sansele de dezvoltare ale pietei scazute, vor conduce in scurt timp la esec. C. Mijloacele financiare Mijloacele financiare strict necesare intemeierii unei intreprinderi se refera atat la dotarea cu echipamente si utilaje cat si la mijloacele circulante (reprezentate de stocurile de materii prime, materiale si semifabricate si produse finite) ca si la fondul de rezerva („tampon”) de care orice intreprinzator trebuie sa dispuna in perioada de lansare a afacerii sale cand incasarile nu vor acoperi cheltuielile Intreprinzatorul este cel care-si creeaza propria lui afacere, un “om obisnuit” dar care poseda caracter si motivatii personale si care se afla concomitent sub influenta mediului si a educatiei primite. Definitie: intreprinzatorul este acea persoana care initiaza singura sau in asociere o afacere, asumandu-si riscul de a investi capital si anumite responsabilitati de a conduce firma. Rezultatul acestei activitati poate fi pozitiva sau negativa (mai putin pozitiva). Performantele activitatii manageriale depind si sunt determinate de abilitatea si caracteristicile profesionale si umane ale intreprinzatorului:

5


Energie si putere de munca

Abilitati mentale: gandire creativa, capacitatea de analiza, de sinteza etc.

Cunostinte de specialitate in domeniul in care isi desfasoara activitatea

Capacitate decizionala

Abilitati de comunicare

In timp s-a incercat sa se defineasca un profil al intreprinzatorului. Acest profil cunoaste modificari de la an la an (creste numarul femeilor, scade varsta etc.). De regula intreprinzatorii dispun de experienta profesionala, dar in prezent majoritatea ignora cunoasterea manageriala. Intreprinzatorii cred in competenta si capacitatile lor, manifesta abilitate in a-i convinge pe altii, insa tolereaza prea mult incertitudinea si situatiile mai putin clare. Profilul unui intreprinzator este definit de urmatoarele trasaturi: 

Un simt dezvoltat de independenta

Dorinta de a-si asuma o responsabilitate si de a conduce o afacere

Capacitate crescuta la efort intens si de durata

Preferinta pentru afaceri cu grad mediu de risc

Reactie rapida, decizii prompte in activitatea curenta

Organizare eficienta a timpului de munca

Obstacole: a) S-a observat ca principalul obstacol este educatia primita, mediul familial din care provine. Un individ care a crescut intr-un mediu care i-a oferit securitate, ordine, va avea tine sanse de reusita in a-si comduce cu succes afacerea proprie. b) Lipsa de cunostinte manageriale c) Lipsa capitalului d) Teama de risc e) Izolarea Toate aceste obstacole pot fi depasite printr-o activitate de perfectionare si prin apelarea la consultanta.

6


Pentru a incerca sa definim rolul intreprinzatorului trebuie sa pornim de la rolul IMM-lor in economie. Primele studii dedicate acestor intreprinzatori au aparut la inceputul secolului trecut cand s-a conturat un prim concept privind rolul pe care-l joaca intreprinzatorul privat. Concept 1: pentru a fi sigur de reusita, acesta trebuie sa fie un organizator, un foarte bun negociator, cuceritor. Sa posede concomitent vivacitate de spirit, gandire perseverenta, capacitate de a distinge momentele favorabile si elementele principale ale activitatii, sa fie o persoana inteligenta, sa aiba imaginatie constructiva si sa produca idei, proiecte de activitate etc. Trebuie sa manifeste perspicacitate, sa cunoasca oamenii, sa poata aprecia colaboratorii si sa beneficieze de suplete in gandire si de o anumita forta de sugestie. In viziunea acestui concept tipurile clasice de intreprinzatori sunt: 

Proprietarul funciar

Birocratul

Speculatorul

Negociatorul

Manufacturierul

Concept 2: jumatatea secolului trecut; intreprinzatorul are rolul de a realiza combinatii noi, el trebuie sa fie adeptul schimbarilor economice. Limita acestei conceptii consta in faptul ca aceste schimbari economice trebuie facute numai ca rezultat al inovatiei. In viziunea acestui concept un intreprinzator identifica intai nevoia, apoi combina manopera, materiile prime si capitalul pentru satisfacerea acestei nevoi. Intreprinzatorul este considerat un promotor al schimbarilor, pe care ar trebui sa le considere ca ceva obisnuit. In mod normal intreprinzatorii nu fac ei insisi schimbarile ci doar le cerceteaza si le exploateaza ca o ocazie favorabila.

7


Concept 3: pune accent pe motivarea individuala, din perspectiva acestui concept mobilurile (motivatiile) individuale constituie elementele esentiale al oricarei activitati de a intreprinde ceva. Motivivatiile pot fi diverse plecand de la bani pana la dorinta de responsabilitate, preferinta pentru un anumit grad de risc, independenta, siguranta, castigarea unei aprecieri din partea societatii. Exista trei tipuri de intreprinzatori: 

Intreprinzatori conducatori al caror obiectiv principal il constituie siguranta



Intreprinzatori inovativi al caror obiectiv principal este dorinta de a avea senzatii



Intreprinzatori controlori care urmaresc castigarea si mentinerea puterii. Evolutia rolului intreprinzatorilor a fost puternic influentata de principiile si tehnicile manageriale, fiind

in stransa legatura cu mediul social din care provine intreprinzatorul. El trebuie sa fie constient ca isi asuma responsabilitati de natura economica, etica, sociala fata de angajat, furnizor, clienti. Este greu sau imposibil de delimitat acestea deoarece ele se intrepatrund si se interconditioneaza. Nerespectarea ordinii economice va determina responsabilitati de natura sociala si etica.

8


2. ROLUL SI IMPORTANTA IMM-URILOR Definirea interprinderilor mici si mijlocii In ultimele decenii s-a inregistrat o crestere si dezvoltare importanta a micilor afaceri, in tara noastra. Micile afaceri reprezinta catalizatorul principal al cresterii economice. Aceste mici afaceri contribuie in buna masura la realizarea unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale. IMM-urile joaca un rol insemnat in economie din urmatoarele motive: 

Supletea structurilor care le confera o capacitate ridicata de adaptare la fluctuatiile mediului economic;

Intreprinderile mici si mijlocii se pot integra relativ usor intr-o retea industriala regionala, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economica a regiunii respective, iar pe de alta parte la reducerea somajului si cresterea nivelului de trai, pentru ca ofera locuri de munca;

Dimensiunea lor redusa, care contribuie la evitarea birocratiei excesive si la evitarea dezumanizarii;

IMM-urile formeaza la nivelul individual un ansamblu mult mai usor de controlat/condus. Nu exista o definitie unanim recunoscuta a IMM-urilor. Pentru a fi considerata mica/mijlocie o afacere

trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Definirea IMM-urilor, are in vedere urmatoarele aspecte: 

dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numarul de personal, profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numarului de personal).

unitatea de conducere: in general IMMul este o intreprindere stapanita si condusa de un numar redus de persoane, in general asociat unic (1 persoana). Statisticile arata ca 45% au fost create si conduse de una si aceiasi persoana. Definitia IMM-urilor: sunt organisme cu vocatie industriala sau comerciala cu un centru de profit si

cu o singura activitate.

9


In aprecierea marimii unei intreprinderi se au in vedere criterii cantitative si calitative: 

cantitative: volumul vanzarilor, numarul salariatilor, profit

calitative: la atingerea unui anumit nivel al productivitatii muncii, atingerea unui anumit grad al unitatii in mediul economic, la atingerea unui anumit nivel de comportament. Exemple: In SUA intreprinderile sunt considerate mici si mijlocii daca:  numarul proprietarilor (persoanelor) este intre 1-20;  au o localizare geografica bine determinata,  managementul este independent, separat de proprietar, iar  cifrele de afaceri se invart in jurul a catorva milioane de $ (comert cu amanuntul: 8 mil $; comert cu ridicata 22 mil $). In UE criteriul principal este cel al numarului de salariati clasificat pe 3 categorii:  micro-intreprindere: 1-9 salariati  intreprinderi mici: 10-99 salariati  intreprinderi mijlocii: 100-499 salariati. Romania a preluat partial acest criteriu de clasificare:  micro-intreprindere: 1-9 salariati  intreprinderi mici: 10-49 salariati  intreprinderi mijlocii: 50-249 salariati.

Cadrul legal de functionare a unei afaceri in Romania este asigurat de legea 31/1990 – a societatilor comerciale si Legea 26/1990 – a registrului comertului, completata cu alte acte normative, iar pentru modul de derulare al IMM-urilor este completat prin Legea 133/1999 - privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor. IMM-urile isi desfasoara activitatea in sfera: productiei de bunuri materiale si servicii. Aceste intreprinderi pot fi infiintate in orice domeniu de activitate, in general servicii, constructii generale, comert cu amanuntul sau ridicata. In servicii ele ofera servicii specializate cu un pronuntat caracter tehnic (exemplu: saloane de coafura si cosmetica, atelier de reparatii a incaltamintelor, spalatorii etc.). Aceste servicii pot fi oferite atat consumatorilor individuali cat si intreprinderilor. In comertul cu amanuntul IMM-urile ofera marfuri spre vanzare direct consumatorilor si ele se pot clasifica in: lanturi de magazine sau unitati independente.

10


In comertul cu ridicata sunt de regula intermediari intre productie si comertul cu amanuntul. De regula in constructii si industria prelucratoare exista putine IMM-uri datorita costurilor ridicate si datorita ciclurilor de productie relativ lungi. Organizarea interna a IMM-urilor este influentata in mod fundamental de doua aspecte: a. In 80% din cazuri conducerea este asigurata de proprietar ceea ce impiedica intr-o anumita masura aparitia si manifestarea disocierii de autoritate b. Salariatii sunt slab sau putin sindicalizati ceea ce contribuie la formarea unor relatii privilegiate intre salariati si proprietari. Aceasta relatie este influentata de personalitatea conducatorului. Organizarea si structura IMM-urilor depind de interactiunea dintre intreprindere si familia proprietarului, apare necesitatea obiectiva de a gestiona cu mare grija aceasta interactiune. Aceasta situatie indica mai multe probleme: 

mentinerea concentrata (eficace) a puterii la nivelul fiecarei generatii,

succesiunea si transpunerea (transmiterea) puterii,

gestionarea unei politici de personal care sa permita coexistenta relatiilor familiale si nefamiliale,

compatibilitatea evolutiei intreprinderii cu evolutia familiei.

In general se contureaza in viata economica doua tipuri de IMM: 1. Mica intreprindere traditionala care de regula nu are o strategie pe termen lung, are o piata restransa de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor si eventuala linie de dezvoltare sunt transmise prin experienta din generatie in generatie. 2. Noul tip de IMM (IMM-urile moderne) pun in aplicare o tehnologie de varf, cauta piete noi, se orienteaza spre gasirea unui crenel tehnologic, spre crearea de produse mai bine adaptate destinatiei lor, produse de calitate superioara insotite de un service superior mai ales in ceea ce priveste fiabilitatea, rezistenta si finisajele. IMM-urile moderne de regula prezinta competenta in realizarea unui produs complex, competenta dobandita fie prin studii de specialitate ale angajatilor fie prin aptitudini deosebite si experienta acestora.

11


Rolul si importanta IMM-urilor decurg din urmatoarele trasaturi ale acestora: 

Ofera noi locuri de munca

Favorizeaza inovarea si flexibilitatea

Se constituie practic in locuri unde personalul se perfectioneaza si de unde se poate indrepta apoi spre intreprinderile mari

Stimuleaza concurenta

Ajuta la buna functionare a intreprinderilor mari pentru care presteaza diferite servicii sau produc diferite subamsamble

Fabrica produse si presteaza servicii in conditii de eficienta.

12


3. PERSPECTIVELE IMM-URILOR Desi in ultimul timp acest sector a inregistrat un recul in economia romaneasca, se va accentua importanta IMM-urilor cel putin din urmatoarele considerente: 

Exista o tendinta de modificare a ponderilor intre ramurile economiei nationale in favoarea serviciilor (a revenit la moda activitatea de servicii)

S-au creat asociatii care reprezinta si apara interesele IMM-urilor (acestea dau semne ca functioneaza). exemplu: Agentia Nationala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (organizatie guvernamentala); Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (organizatie neguvernamentala) etc.

Au aparut si apar publicatii de specialitate pentru IMM-uri

Au inceput sa apara specialisti pregatiti in mod deosebit pentru activitatea in IMM-uri

Legea 133/1999 precum si celelalte acte normative si legi sau ordonante au oferit o serie de facilitati pentru IMM-uri (finantare de programe pentru pregatire profesionala, facilitati la acordarea de credite, alte facilitati economico-financiare in special impozitul pe profit).

Pot aparea probleme (neajunsuri) in activitatea IMM-urilor cum ar fi: 

Managerii (conducatorii) nu au pregatirea necesara

Lipsa resurselor financiare

Deficientele activitatii de marketing

Pot aparea dificultati in recrutarea personalului,

Pachet salarial (nemotivant) fata de firmele mari,

Sunt mai instabile (rata mare de aparitie (creare) si dispartie (faliment)).

Consecintele unui faliment sunt prezente: a. in plan material b. in plan psihologic: de regula un patron care a dat faliment nu se apuca prea repede de o alta afacere. c. Poate avea si efecte sociale: reducerea locurilor de munca, disparitia anumitor produse de pe piata.

13


Cauzele falimentului pot fi multiple, unele au caracter obiectiv altele subiectiv. Printre cauzele falimentului unui IMM amintim: 

Caracteristicile intreprinzatorului: lipsa abilitatilor sale atat in plan organizatoric cat si in plan profesional;



Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum si incapacitatea de a previziona nivelul acestora;



Mediul extern al firmei care isi manifesta prezenta prin factorii sai perturbatori.

14


4. PROCESUL DE REFORMA SI DEZVOLTARE A IMM-URILOR In Romania procesul de reforma s-a desfasurat pe doua coordonate: 

S-a urmarit privatizarea intreprinderilor de stat

Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii Din pacate nu s-a inregistrat nici un succes deosebit pe aceste coordonate, dar s-a obtinut o anumita

coerenta. In acest proces de reforma au aparut probleme legate de ponderea mica a IMM-urilor in industrie (risc mai mare), probleme de restructurare, de lipsa subventiilor sau insuficienta acestora precum si de slaba dezvoltare sau lipsa unor instrumente de sustinere a IMM-urilor. Instrumente de sustinere a IMM-urilor: 1. Incubatoarele de afaceri. Este un laborator economic care ofera asistenta IMM-urilor si care contribuie la stimularea si cultivarea talentului de intreprinzator. Pun la dispozitie asistenta si spatiu pentru schimbul de idei, cursuri de pregatire si perfectionare, programe de pregatire pentru manageri si salariati, ofera consultanta gratuita si usureaza contactele cu banci si parteneri. 2. Agentiile de consultanta care ofera sprijin IMM-urilor in: 

testarea aptitudinilor intreprinzatorului,

elaborarea planului de afaceri,

cursuri de pregatire in domeniul afacerilor,

ofera informatii necesare pentru inceperea afacerilor

15


5. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA IMM-URILOR

1. Particularitatile manageriale ale IMM-urilor IMM-urile formeaza un “univers” caracterizat prin diversitate, dinamism si flexibilitate. Starea de sanatate a oricarei economii depinde de nr de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretica si in modalitatile de practicare a managementului in cadrul acestora. Formele proprii de manifestare a procesului managerial din IMM-uri impun tratarea lor ca un domeniu distinct insa integrat managementului general. Existenta si activitatea IMM-lor se desfasoara pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile distinctive ale acestora: 

Dimensiunea redusa: determina un potential redus al intreprinderii, conduce la limitarea cotei de piata, determina imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor unitare si aduce intreprinderea in situatia de a face fata unei concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O cale de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste inteprinderi mari.

Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care determina starea de sanatate a unei economii, motor de dezvoltare a oricarei economii.

Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.

Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoasterea mai buna a cererii si o flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta pe piata.

Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri piata cea mai buna si convenabila e aceea cu bariere mai ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera obtinerea unor castiguri mai stabile. Activitatea IMM-lor se desfasoara sub influenta conjugata a unor factori de mediu atat de ordin

general cat si specifici, acestea constituindu-se in constrangeri care-si pun amprenta asupra proceselor

16


manageriale. Intr-o economie de tranzitie aflata in plin proces de dezvoltare si consolidare a IMM-lor numarul si natura constrangerilor sunt diferite. Constrangerile privind cadrul legislativ se concretizeaza in reglementari fiscale disipate, confuze si intr-o lipsa a codificarii si clasificarii coerente a impozitelor directe pe categorii de venituri. Sistemul de calcul a impozitului pe profit e nestimulativ. In plan financiar constrangerile rezida in faptul ca resursele disponibile sunt insuficiente si nu asigura intreg necesarul. Gama serviciilor financiare oferite de banci si de catre societatile de asigurare e limitata iar personalul este insuficient instruit pentru a lucra cu IMM-urile. Tabloul acesta al conditiilor de mediu e completat de o infrastructura fizica neadecvata si de o furnizare deficitara a unor servicii de baza (transport, asigurarea utilitatilor, planificarea urbana pentru amplasari de spatii etc.). Managementul IMM-lor e influentat de o serie de coordonate micro-economice: 

Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e amplasata IMM-ul

Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora confera pietelor o configuratie puternic atomizata si un caracter concurential

Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi sau eventual intreprinderi mici dar care ofera o varietate mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice (similare)

IMM-le datorita numarului lor mare fac greu distinctia intre concurentii principali si ceilalti concurenti. Ca rezultat nu stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti

IMM-le sunt puternic influentate de preturile concurentei.

Particularitatile procesului managerial in cadrul IMM-lor sunt determinate si de un alt element: 

Etapa si faza ciclului de viata in care se afla firma. Eficienta procesului de conducere favorizeaza cresterea (dezvoltarea) dimensiunilor firmei sau

trecerea intr-un stadiu superior de dezvoltare. Intre stadiul de dezvoltare al firmei si managementul ei se stabilesc interconditionari si interconexiuni.

17


In cazul IMM-lor se pot intalni urmatoarele etape de viata ale ciclului: 1. Etapa lansarii Aceasta faza are doua momente: a. Faza de supravietuire: se formeaza intreprinderea, se folosesc resursele proprii si imprumutate, se cauta clientii si se testeaza cotele de adaos si pragul de rentabilitate. Faza e caracterizata prin faptul ca “patronul e afacerea” deoarece s-a observat ca patronul se implica in toate activitatile si controleaza direct angajatii. Activitatile sunt numeroase dar reduse ca volum. Organizarea este simpla iar factorul critic il constituie capacitatea operationala. b. Faza de consolidare: se inregistreaza cresteri usoare si se amplifica necesarul de mijloace circulante. Factorii cheie sunt capacitatea manageriala si resursele financiare. 2. Etapa cresterii (decolarii) E constituit din doua faze: a. Faza controlului si a planificarii in cadrul careia se urmareste demonstrarea capacitatii de a concura pe piata prin penetrarea pietii. Se inregistreaza eforturi de marire a capitalului, un control financiar mai intens, apare necesitatea de personal suplimentar, se deleaga sarcini si se fac eforturi in directia unei planificari strategice a activitatii. b. Faza extinderii: in care se trece de la intreprinderea mica la cea mijlocie; are loc o expansiune majora; creste competitivitatea; apar managerii profesionisti; creste gradul de delegare iar factorii critici (cheie) sunt:  planificarea operationala  planificarea strategica  resursele umane  capacitatea de planificare (identificarea obiectivelor de atins).

3. Etapa de incetinire a cresterii 4. Etapa de maturitate: stagneaza volumul de activitate si profitul; 5. Etapa declinului

18


Cauzele esecului pe langa cele mentionate in Capitolul precedent cuprind si urmatoarele elemente: 

Educatie manageriala si economica deficitara



Rigiditate



Incapacitatea de a determina piata tinta si segmentele tinta Aceste etape sunt greu de identificat in timp dar fiecare din aceste etape in mod normal se intind pe

o perioada de cel putin 1 an. Trecerea de la o perioada la alta e precedat de regula de o criza la nivelul intreprinderii care daca este corect rezolvata se trece la o faza superioara. Dimensiunea redusa a IMM-lor induce in plan managerial o serie de elemente distinctive. Dincolo de acestea, principiile, metodele si tehnicile de baza raman aceleasi indiferent de marimea intreprinderii, forma de proprietate sau mediul in care actioneaza.

19


6. ELEMENTELE DISTINCTIVE ALE IMM-LOR 1. Cumularea calitatii de proprietar si a celui de manager Se intalneste in majoritatea IMM-lor. Factorii favorizanti sunt urmarorii: 

Gama restransa de activitati

Complexitatea restransa (redusa)

Diversitatea redusa a problemelor manageriale

Avantaje: 

Nivel maxim de motivare a managerului proprietar

Concentrarea informatiilor si a proceselor decizionale la nivelul unei singure persoane

Reducerea riscului aparitiei unor distorsiuni inerente in cadrul delegarilor de autoritate

Economisirea de resurse financiare pentru plata unui manager.

Dezavantaje: 

Lipsa experientei si a pregatirii necesare conducerii activitatii

2. Functia de previziune e slab reprezentata Slaba reprezentare a functiei de previziune se refera la faptul ca orizontul de timp vizat e redus iar strategiile adoptate sunt preponderent cele de mentinere si/sau supravietuire. 3. Continutul functiei de organizare e diferit fata de intreprinderile mari Pentru IMM-uri tipul de structura organizatorica predominant e cel organic caracterizat printr-un numar redus de reguli si proceduri, prin obiective si sarcini difinite vag precum si prin criterii subiective de selectie a personalului. Specializarea (pe post) functiilor e relativ scazuta ceea ce prezinta totusi si avantajul ca favorizeaza diversificarea activitatilor fiecarui salariat.

20


Felxibilitatea organizatorica favorizeaza adaptabilitatea ridicata la modificarea pietei si la modificarile survenite in comportamentul consumatorilor. Sistemul informational joaca un rol vital, el conditioneaza rationalizarea distributiei marfurilor, configuratia lui e simpla cu circuite scurte si foarte scurte, fluxurile informationale oscileaza ca volum si continut in functie de nevoile curente si concrete. In cazul IMM-urilor e mult mai adevarat ca: “E mai avantajos si mai ieftin sa se miste informatii decat marfuri.” 4. Functia de antrenare gaseste in IMM-uri un mediu favorabil de manifestare. Dimensiunea redusa a IMM precum si specificul activitatii favorizeaza si determina o serie de interrelationari frecvente, stranse in special in ceea ce priveste relatia dintre manager-angajat. Aceasta personalizare a relatiilor creeaza premisele unei evaluari eficiente a personalului subordonat in stransa corelatie cu gradul de implicare si cu contributia reala a fiecaruia la atingerea obiectivelor propuse. Problematica resurselor umane e deosebit de importanta in cadrul IMM-urilor pentru ca acestea nu-si pot permite erori in privinta numarului si a pregatirii angajatilor, cheltuielile cu salariile avand o pondere insemnata. 5. Sunt create conditii favorabile de exercitare a functiei de coordonare Managerul doreste armonizarea intereselor individuale cu cele generale ale intreprinderii. Comunicarea se realizeaza intens in toate directiile, atat in plan formal cat si informal ceea ce contribuie la cresterea vitezei de reactie cand apar modificari de mediu. Comunicarea poate intalni anumite bariere concretizate in: 

Ignorarea informatiilor

Intelegerea diferita a continutului mesajului transmise

Refuzul de a receptiona anumite mesaje (“aud numai ce vreau si numai ce-mi place”)

6. Se manifesta particularitati ale functiei de control specifice IMM-lor Incheie ciclul managerial si prezinta particularitati in cazul IMM-urilor. Volumul redus, dimensiunile acesteia faciliteaza controlul care in acest fel se realizeaza nemijlocit de manageri fara intermediari si se evita deformarea realitatii. Controlul poate sa devina riguros, permanent, managerul avand posibiltatea sa intervina 21


operativ pentru corectarea abaterilor. Cunoasterea si intelegerea corecta a particularitatilor manageriale din cadrul IMM-urilor are o contributie esentiala in optimizarea activitatii. 7. Particularitati organizatorice ale IMM-urilor Organizarea presupune determinarea activitatilor care trebuie desfasurate pentru realizarea obiectivelor intreprinderii si repartizarea acestor activitati pe persoane. Aceasta activitate de organizare se supune unor principii (concepte) organizatorice: a) Unitatile de comanda sau subordonarea unui singur sef, trebuie sa existe o compatibilitate intre responsabilitate si autoritate b) Delegarea de autoritate: inseamna acordarea autoritatii necesare unui subordonat pentru a duce la sfarsit o activitate. c) Descrierea corecta si completa a activitatilor, a sarcinilor de munca, in privinta precizarii oblig

22


7. FORMALITATI NECESARE INFIINTARII UNEI AFACERI

Suport tematic: Legea leaga importante consecinte de indeplinirea formalitatilor de inmatriculare. De exemplu, inregistrarea in Registrul Comertului determina dobandirea de catre persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiile familiale si societatile comerciale a personalitatii juridice. 1. Caracteristici generale * Criterii in alegerea formei de exercitare a comertului: Intreprinzatorii particulari trebuie sa-si aleaga cu grija cea mai convenabila forma juridica pentru afacerea pe care doresc sa o inceapa. Alegerea trebuie facuta in functie de: 

natura activitatii ce urmeaza a fi organizata,

anvergura acesteia,

numarul viitorilor parteneri de afaceri,

gradul de implicare si de raspundere asumat de fiecare dintre ei,

volumul disponibil si si cel necesar al capitalului social,

caracteristicile specifice fiecareia dintre formele juridice prevazute de legislatia in viguare,

amploarea intreprinderii, estimata pe baza planului de afaceri sau pe baza predictiilor intreprinzatorului etc.

 amploarea intreprinderii Este binecunoscut faptul ca unei intreprinderi de mici dimensiuni nu i se potriveste o forma juridica exagerata, tot astfel cum o intreprindere ambitioasa, care anticipeaza o activitate sustinuta si venituri considerabile, are nevoie de o „haina” mai sofisticata, care sa puna mai bine in valoare ansamblul fortelor de productie sau de prestari de servicii.

23


Astfel, in primul caz, va recomandam sa studiati posibilitatea de a exercita comertul ca persoana fizica autorizata sau intr-o asociatie familiala. In cel de-al doilea caz, se impune cu necesitate ca activitatea sa ia nastere si sa se dezvolte sub forma unei societati comerciale.  natura si volumul aporturilor la initierea firmei Daca aportul esential la firmei il constituie efortul personal al intreprinzatorului, sunt recomandate formele persoanei fizice care desfasoara activitati economice in mod independent, asociatiei familiale sau societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In ipoteza in care efortul antreprenorial este sustinut de importante resurse materiale, sunt recomandate cele mai cunoscute forme de societati comerciale (societatea cu raspundere limitata si societatea pe actiuni). Desigur ca aceste criterii nu sunt exhaustive. O optiune in alegerea formei juridice de exercitare a comertului o poate avea si gustul intreprinzatorului, preferinta sa pentru una sau alta dintre aceste forme.  Societatea comerciala Societatile comerciale sunt persoane juridice distincte de persoana proprietarilor lor (asociati / actionari / comanditari). Ele desfasoara activitati in nume propriu, au conducere si sediu propriu. Societatile comerciale dobandesc personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. Societatile comerciale se constituie prin asociere pe baza unui contract de societate / act constitutiv, iar societatile pe actiuni pot fi constituite si pe baza de subscriptie publica.Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane. Societatile comerciale pot fi constituite in urmatoarele forme juridice:  societatea in nume colectiv ;  societatea in comandita simpla;  societatea pe actiuni;

24


 societatea in comandita pe actiuni;  societatea cu raspundere limitata. *

Caracteristici comune ale formelor juridice de asociere:

Cele mai raspandite forme juridice de asociere, in practica, sunt societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. Societatile comerciale se constituie prin actul de vointa a doua sau mai multe persoane, prin incheierea unui act constitutiv. In mod exceptional, societatea cu raspundere limitata se poate constitui prin actul de vointa al unei singure persoane (societatea cu raspundere limitata cu asociat unic). Conditii obligatorii: Persoanele care constituie societati comerciale trebuie sa indeplineaca urmatoarele conditii:  sa aiba capacitate de exercitiu, adica sa poata dispune liber de bunurile lor;  sa nu se afle intr-un caz de incompatibilitate cu calitatea de asociat al unei societati comerciale;  sa nu aiba interdictie sau sa nu fie decazute din dreptul de a fi fondatori ai unei societati comerciale.  articolul 6, alineatul (2): Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru infractiunile prevazute la art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege."

Avantaje: 

permite desfasurarea unor activitati comerciale de anvergura, prin unirea eforturilor personale sau a resurselor mai multor persoane;

25




in cazul societatilor pe actiuni si al societatilor cu raspundere limitata, raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se intinde pana la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al societatii.

Dezavantaj: 

in cazul intreprinderilor de mai mica anvergura, complexitatea administrarii si mecanismul adunarilor generale ale societatilor comerciale pot complica desfasurarea activitatii.

26


8. FORME DE ORGANIZARE JURIDICA A AFACERII Organizare

Caracteristici *

Persoana fizica

Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii nr. 507/2002, de catre

PF

primarii comunelor, oraselor,municipiilor, respectiv ai sectoarelor minicipiului Bucuresti, pe a caror raza teritoriala isi are domiciliul. Pentru persoanele fizice straine care nu au domiciliul in Romania, eliberarea autorizatiilor se va face de catre primarii unitatilor administrativ – teritoriale pe a caror raza isi au resedinta.

Asociatia

Se constituie intre membrii unei familii care locuiesc in aceeasi localitate, in baza aceluiasi act

familiala, AF

normativ si proceduri ca si persoana fizica.

Societatea

Se constituie ca persoana juridica, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si

comerciala

completarile ulterioare, prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, pentru

SC

a efectua acte de comert. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice: a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) d) societate in comandita pe actiuni (SCA); e) societate cu raspundere limitata (SRL). Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati (asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii) si comanditari (asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris). f) grup de interes economic (GIE) g) grup de interes economic la nivel European (GIEE)

Filiale:

Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care sau constituit.

Sedii

O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte

secundare:

localitati, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, reprezentante, agentii, puncte de lucru etc.

* ANEXA 1. dictionar

27


9. CADRUL JURIDIC DE CARE AM NEVOIE Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei firme, incepand de la activitatile pregatitoare si pana la momentul pornirii afacerii in mod legal sunt:

 Activitati pregatitoare (pre-inregistrare) Include toate activitatile prevazute de lege ce trebuie indeplinite de la data cand un intreprinzator s-a decis sa constituie o forma de organizare a unei afaceri si data cand a depus la Biroul Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe langa Tribunal, dosarul complet pentru inregistrarea si autorizarea functionarii:  verificarea si rezervarea firmei/emblemei (obligatoriu)  cercetarea firmei/emblemei la OSIM pentru verificarea similitudinii cu marci inregistrate in registrul de marci (optional)  obtinerea, prin registrul comertului, a cazierului fiscal pentru fiecare fondator si administrator (obligatoriu)  redactarea actului constitutiv (obligatoriu) – sub semnatura privata sau autentificare la un notar, dare de data certa la notar sau OASC din cadrul ORC - M.J., sau atestarea partilor data de avocati /consilier juridic  specimenul de semnatura pentru administrator / cenzori (obligatoriu) – sub forma autentica la un notar sau in fata directorului ORC - M.J.  redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor, administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege (obligatoriu)  completarea cererii de inregistrare (obligatoriu)  obtinerea evaluarii prin expertiza, a bunului imobil subscris ca aport in natura la capitalul social (dupa caz)  obtinerea certificatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dupa caz)  varasamantul in numerar la capitalul social (direct la banca dorita sau la CEC - obligatoriu)  obtinerea acordului asociatiei de locatari sau proprietari (dupa caz)  intocmirea dosarului de inregistrare si autorizare a functionarii (obligatoriu)

28


1.

Verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei

Obtinerea verificarii disponibilitatii denumirii firmei si / sau emblemei si rezervarea lor se face inainte de intocmirea actului constitutiv al firmei. Denumirea firmei trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: 

sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti;

sa fie distinctiva – adica sa nu fie denumire generica;

sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri, si limitele concurentei loiale;

sa fie scrisa – in primul rand in limba romana;

sa nu contina o denumire utilizata in sectorul public;

sa nu aduca atingere bunelor moravuri sau ordinii publice;

sa respecte regulile de compunere prevasute de lege, specifice fiecarei forme juridice ( PF si AF ) respectiv, forme juridice de asociere ( societati comerciale cu / fara sedii secundare, filiale ).

Conditiile de validare a denumirii firmei se aplica si emblemei. Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama, pe facturi, scrisori, afise, publicatii etc., numai daca vor fi insotite in mod vizibil de denumirea firmei intreprinzatorului; daca emblema cuprinde o denumire, denumirea firmei va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. Verificarea si rezervarea denumirii firmei si / sau emblemei dureaza maximum 1 zi si se realizeaza la nivel national. Valabilitatea rezervarii denumirii firmei este de 3 luni de zile si se poate prelungi inca de 2 ori, cu perioade similare de 3 luni calendaristice. Sfat:  Daca porniti o afacere pe termen lung, protejati-va firma si emblema, care vor deveni elemente esentiale de marketing, prin urmatoarele masuri:  verificarea disponibilitatii si / sau rezervarea denumirii firmei si a emblemei la nivel national;  inregistrarea la OSIM a firmei dumneavoastra ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa; 29


2. Actele doveditoare pentru sediu Actele doveditoare pentru sediul social al firmei, al sucursalei, al altor sedii secundare, inclusiv puncre de lucru, respectiv pentru filiale reprezinta dovada detinerii cu titlu legal a spatiului, iar acest lucru se poate face prin: 

contract de vanzare- cumparare

contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale, in maxim 15 zile de la

data semnarii (L. 181 / 1997); 

contract de asociere in participatiune;

contract de lizing imobiliar

contract de comodat, de uz, de uzufruct – numai sub forma autentica

certificat de mistenitor

extras de carte funciara

Daca spafiul este aflat intr-un imobil constituit in Asociatie de proprietari / locatari, se va prezenta si acordul asociatiei (art. 11(2) din OG 85 / 2001). Daca exista coproptietari ai spatiului, se va depune si acordul coproprietarilor.

ATENTIE: Articolul 17, alineatul (2): La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.

3. Redactarea declaratiilor pe proprie raspundere la inregistrarea firmei Declaratia pe proprie raspundere se completeaza de catre: 

comerciantii persoane fizice

fondatorii si asociatii/actionarii unei societati comerciale

administratori

cenzori

30




conducatorii sucursalei



reprezentantii desemnati de catre persoanele juridice, prin contract de administrare, ca administratori sau lichidatori



reprezentantii SRL cu asociat unic persoana juridica

Semnarea declaratiei pe proprie raspundere se semneaza de catre declarant in fata judecatorului delegat, avocat sau notar, acestia certificand prin data si semnatura ca declaratia a fost data in fata acestora.

Articolul 36, lit. f) a alin. (2): "declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege".

4. Redactarea actului constitutiv Art. 7. - Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde: a)

datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati;

b)

forma, denumirea si sediul social;

c)

obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d)

capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;

e)

asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

f)

in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar, datele acestora de identificare;

g)

partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

31


h)

sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

i)

durata societatii;

j)

modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Art. 8. - Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati; b) forma, denumirea si sediul social; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni; g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; j) durata societatii; k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

32


l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni; o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Conditii legale privind forma actului constitutiv:

forma juridica

forma autentica

act constitutiv

a societatii comerciale

a actului constitutiv

sub semnatura privata

SNC

X

-

SCS

X

-

SRL

nu este obligatoriu

X

SA cu constituire simultana

-

X

SA constituita prin subscriptie publica

X

-

SA cu constituire simultana sau SRL, daca printre X

-

bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren SCA

X

-

33


5.

Depunerea capitalului social

Capitalul social se depune la orice banca, in contul de capital social al firmei ce se va constitui, numai dupa intocmirea si semnarea, de catre parti, a actului constitutiv.

6.

Depunerea specimenului de semnatura

Se depune de catre administratorii si cenzor, dupa caz. Semnaturile administratorilor unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni vor fi depuse o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori, din care rezulta depunerea garantiei/contractului de mandat. Specimenul de semnatura se da in fata directorului ORC / judecatorului delegat, acesta certificand prin data si semnatura ca a fost data in fata sa sau in fata unui Notar Public, acesta autentificand persoan, semnatura si data cand aceasta a fost data. Art. 45. - (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere. (2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

7.

Depunerea garantiei/contractului de mandat de catre administrator / cenzori, pentru SA

8.

Pregatirea copiei de pe actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice

9.

Copiile dupa actele de indentitate ale persoanelor care participa la constituire

Copiile dupa Buletinul de identitate sau dupa Cartea de identitate trebuie sa contina, in mod obligatoriu: -

toate date le de identificare ale persoanei: nume, prenume, data si locul nasterii, numele parintilor, domiciliul stabil, viza de flotant / mutatie (unde este cazul), emitentul (circa / sectia de politie ), data emiterii actului de identitate, serie, numar, si codul numeric personal (CNP).

10. Obtinerea certificatului de bonitate Alegerea asociatilor / actionarilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului, cu efecte pe termen lung si mediu, si lung asupra evolutiilor afacerii si rezultatelor economice obtinute

34


11. Obtinerea cazierului fiscal pentru persoana fizica – fondator/asociat/actionar si /sau administrator (prin registrul comertului) 12. Raspunderea fondatorilor si primilor administratori „Art. 36. – (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori, sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii.” 13. Altele: La articolul 36, lit. d) alin (2): „in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

 Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii unei societati comerciale Art. 36. - (2) Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege; g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

Registrotorul (persoana desemnata de directorul registrului comertului) poate dispune depunererea si a altor acte doveditoare decat cele enumerate.

35


14.Inregistarea comerciantului Art. 36. - (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. Include activitatile obligatorii indeplinite dupa data depunerii la Biroul Unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa Tribunal si data inregistrarii comerciantului in Registrul Comertului, incluzand:  autorizarea constituirii comerciantului de catre judecatorul delegat;  obtinerea codului unic de inregistare (CUI) de la Ministerul Finantelor Publice;  redactarea incheierii judecatorului delegat;  inregistrarea comerciantului in Registrul Comertului (J/..)  editarea certificatului de inregistare.

15. Autorizarea functionarii comerciantului Include activitatea de autorizare a functionarii comerciantului de catre institutiile publice abilitate dupa data depunerii dosarului la Biroul Unic si data eliberarii anexei continand autorizatiile necesare functionarii sanitara, sanitar-veterinara, pentru protectia muncii si pentru protectia mediului. Acolo unde este cazul, comerciantul, dupa inmatriculare, va solicita, in mod special, verificarea si autorizarea din punct de vedere al PSI.  Autorizarea functionarii societatii comerciale Obligatii ale angajatorilor: Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.

36


Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului. Angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; b) prevenirea riscurilor profesionale; c) informarea si instruirea lucratorilor; d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. De asemenea, angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masuri-lor prevazute mai sus, tinand seama de modificarea conditiilor si pentru imbunatatirea situatiilor existente.

Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute mai sus, pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b)

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c)

combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de protectie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos; g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; h)

adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;

i)

furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

Tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;

37


b) masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de protectie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice; c)

sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;

d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit intructiunile adecvate. Cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor; b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor; c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie obligatii financiare pentru lucratori. Obligatia

angajatorilor

de

a

obtine

autorizatia

de

functionare

din

punct

de

vedere

al securitatii si sanatatii in munca In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorii au obligatia sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati. Nu se autorizeaza persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice pentru care autorizarea

38


functionarii, inclusiv din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/ 2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare. Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora. In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea o cerere, completata in doua exemplare semnate in original de catre angajator. Cererea va fi insotita de urmatoarele acte: a) copii de pe actele de infiintare; b) declaratia pe propria raspundere, din care rezulta ca pentru activitatile declarate sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca. In vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza: a) inregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca; b) verifica actele depuse in sustinerea acestora, precum si declaratia pe propria raspundere; c) completeaza si emit certificatul constatator; d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate; e) asigura arhivarea documentatiei in baza careia s-au emis certificatele constatatoare. Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii. Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.

39


In cazul in care in cadrul controalelor se constata abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de munca sisteaza activitatea si propune inspectoratului teritorial de munca inscrierea mentiunii in certificatul constatator. Inspectoratul teritorial de munca mentioneaza sistarea activitatii in certificatul constatator. Angajatorul poate relua activitatea numai dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si a obtinut autorizarea. Cererea va fi insotita de certificatul constatator eliberat initial, in original. Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data reluarii activitatii. Anexele (Certificat Constatator privind autorizarea emis in baza declaratiei pe propria raspundere) la certificatul la Certificatul de inregistrare se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru activitatile desfasurate care sunt suspuse avizarii/autorizarii. Documentul care atesta inregistrarea si autorizarea functionarii activitatii unui intreprinzator este opozabil tertilor si este format din: certificatul de inregistrare cuprinzand codul unic de inregistrare (CUI) cu anexa / anexele

(Certificat Constatator privind autorizarea emis in baza declaratiei pe propria raspundere)

cuprinzand avizele, autorizatiile si/sau acordurile de functionare. 16. Notificarea comerciantului catre institutiile publice Include activitatile de notificare a inregistrarii unui comerciant catre institutii publice cu atributii legate de publicitatea, inregistrarea sau evidenta comerciantilor (unde este cazul)

40


10. EFECTELE JURIDICE DIN PROCEDURA DE INREGISTRARE A UNEI SOCIETATI COMERCIALE Constituirea unei societati comerciale se realizeaza prin parcurgerea unor etape obligatorii.

semnarea actului constitutiv de catre asociati reprezinta etapa consensuala, care produce efecte intre partile semnatare.

controlul legalitatii constituirii unei societati comerciale revine judecatorului delegat. Acesta autorizeaza constituirea comerciantului, persoana juridica si dispune inregistrarea in registrul comertului.

inregistrarea (inmatricularea) societatii comerciale in registrul comertului are rol constitutiv. De la data inregistrarii in registrul comertului societatea a dobandit persoanlitate juridica.

publicarea in Monitoul Oficial a incheierii judecatorului delegat produce efecte fata de terti.

autorizarea functionarii este in competenta institutiilor publice abilitate.

inceperea de catre comerciant a activitatii economice pentru care a fost autorizat, din momentul in care a fost autorizat.

41


11. EFECTELE INCALCARII CERINTELOR LEGALE DE CONSTITUIRE A SOCIETATII Art. 46. - (1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate. (2) In cazul in care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila. Art. 47. - (1) In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. (2) Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. (3) Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie. Art. 48. - (1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati. (2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze. (3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.

42


Art. 49. - Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48. Art. 50. - (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau. (2) Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele. Art. 51. - Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte. Art. 52. - In caz de neconcordanta intre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in presa, societatea nu poate opune tertilor textul publicat. Tertii pot opune societatii textul publicat, cu exceptia situatiei in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului. Art. 53. - (1) Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor. (2) In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din contracte incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, raspunderea revine societatii. Art. 54. - (1) Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta neregularitate.

43


(2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea. Art. 55. - (1) In raporturile cu tertii, societatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate al societatii, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia ori cand actele astfel incheiate depasesc limitele puterilor prevazute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii. (2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatilor prevazute in alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate. Art. 56. - Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6); b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii; c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice; d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii; e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii; f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege. Art. 57. - Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Art. 58. - (1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator. (2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.

44


(3) Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras. (4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3. Art. 59. - (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. (2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

45


12. CADRUL LEGAL Cadrul legal care reglementeaza materia inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor 1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata (M.Of. nr. 49 din 4 februarie 1998), cu modificarile si completarile ulterioare: Legea nr. 348 din 6 iulie 2001 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului(M.Of. nr. 381 din 12 iulie 2001). O.U.G. nr. 129 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor(M.Of. nr. 746 din 11 octombrie 2002). O.G. nr. 15 din 30 ianuarie 2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului(M.Of. nr. 61 din 1 februarie 2003). Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei(M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003). Legea nr. 505 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2002 pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor(M.Of. nr. 857 din 3 decembrie 2003). Legea nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 30/2003 pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate (M. Of. nr. 321 din 13 mai 2003) Ordonanta Guvernului nr. 72 din 13 august 2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului (M. Of. nr. 791 din 27 august 2004) O.U.G. nr. 17/2005 pentru stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei publice centrale (M.Of. nr. 229/18.03.2005) 2. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata (M.Of. nr. 1066/17.11.2004) 3. Legea 359/2004, privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of. nr. 839/13.09.2004)

46


O.U.G. nr. 75/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M.Of. nr. 932/12.10.2004) 4. H.G. nr. 166 din 13 februarie 2003 privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa infiinteze o afacere proprie (M.Of. nr. 114 din 24 februarie 2003). 5. Legea nr. 300 din 28 iunie 2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent (M.Of.nr. 576 din 29 iunie 2004) H.G. nr. 1766 din 21 octombrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent (M.Of. nr. 1048 din 12 noiembrie 2004) 6. Hotararea Guvernului nr. 913 din 10 iunie 2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M.Of.nr. 589 din 1 iulie 2004) H.G. nr. 1422 din 11 octombrie 2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M. Of. nr. 867 din 24 octombrie 2006). 7. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 3116/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale (M.Of. nr. 1105/26 noiembrie 2004) 8. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 3118/C din 9 noiembrie 2004 privind aprobarea modelului cererii de inregistrare in registrul comertului si al declaratiilor pe propria raspundere privind autorizarea functionarii (M.Of. nr. 1105/26 noiembrie 2004) 9. Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2735/C din 23 septembrie 2003 privind probarea tarifelor pentru serviciile auxiliare prestate de oficiile registrului comertului si de Oficiul National al Registrului Comertului (M.Of. nr. 691 din 2 octombrie 2003) 10. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei - Cartea I, Titlul V - Grupurile de interes economic (M.Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003), cu modificarile si completarile ulterioare.

47


11. Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei (M.Of. nr. 172 din 28 februarie 2005) 12. O.U.G. nr. 97 din 29 iunie 2000 privind organizatiile cooperatiste de credit (M. Of. nr. 330 din 14 iulie 2000), cu modificarile si completarile ulterioare: Legea nr. 200 din 16 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit(M. Of. nr. 300 din 8 mai 2002). Legea nr. 485 din 18 noiembrie 2003 pentru modificarea si completarea Legii bancare nr. 58/1998(M.Of. nr. 876 din 10 decembrie 2003). Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal(M.Of. nr. 927 din 23 decembrie 2003). Legea nr. 122 din 19 aprilie 2004 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit (M.Of.nr. 387 din 3 mai 2004) 13. Legea nr. 566/2004 a cooperatiei agricole (M.Of. nr. 1236 din 22 decembrie 2004) 14. Legea nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M. Of. nr. 148 din 10 aprilie 2000), cu modificarile si completarile ulterioare: O.U.G. nr. 51 din 29 martie 2001pentru modificarea art. 44 din Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 175 din 6 aprilie 2001). Legea nr. 76 din 12 martie 2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor(M.Of. nr. 193 din 26 martie 2003). Legea nr. 403 din 11 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor (M.Of. nr.976 din 25 octombrie 2004). 15. Legea bancara nr. 58 din 5 martie 1998- republicata (M.Of. nr. 78 din 24 ianuarie 2005) 16. Legea nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piata de capital (M.Of.nr 571 din 29 iunie 2004) 17. Regulamentul C.N.V.M. nr.3 din 24 februarie 1998 privind autorizarea si exercitarea intermedierii de valori mobiliare (M.Of. nr. 114 din 16 martie 1998), cu modificarile si completarile ulterioare: Regulamentul C.N.V.M. nr.1 din 14 martie 2000 privind modificarea cuantumului taxelor percepute de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare(M.Of. nr. 149 din 11 aprilie 2000). Regulamentul C.N.V.M. nr. 3 din 2 decembrie 2002 privind autorizarea si functionarea societatilor de servicii de investitii financiare(M.Of. nr. 53 din 30 ianuarie 2003). 18. O.G. nr. 75 din 30 august 2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata (M.Of. nr. 664 din 23 iulie 2004), cu modificarile si completarile ulterioare:

48


O.G. nr. 10 din 21 ianuarie 2005 privind reglementarea unor masuri financiare (M.Of. nr. 96 din 28 ianuarie 2005). 19. Lege nr. 441/2006 din 27/11/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata (M. Of. Partea I nr. 955 din 28/11/2006) In functie de particularitatile societatii comerciale, mai pot fi relevante o serie de acte normative referitoare la facilitatile suplimentare aplicabile in functie de valoarea investitiei, locatia acesteia, etc.

49


13. FACILITATE ACORDATE STUDENTILOR

Studentii care vor sa infiinteze o afacere proprie beneficiaza de urmatoarele scutiri de la plata taxelor si tarifelor:  taxele si tarifele pentru operatiunile de inmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, tarifele pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului, precum si tarifele pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului la inregistrarea constituirii comerciantilor;  taxele si tarifele pentru autorizarea functionarii comerciantilor, solicitate la constituire;  taxele si tarifele pentru obtinerea de la administratia publica locala a autorizatiei de desfasurare a unor activitati economice in mod independent;  taxele pentru publicarea, in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii de inmatriculare pronuntate de judecatorul-delegat la Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal;  taxele de timbru pentru activitatea notariala, aferente actelor in cazul carora este prevazuta obligativitatea incheierii acestora in forma autentica:  cand printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren;  cand forma juridica a societatii comerciale implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a unora dintre ei pentru obligatiile sociale;  cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica. Studentul care infiinteaza o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Facilitatile se acorda o singura data, la constituirea societatii, studentilor care:  urmeaza cursurile unei forme de invatamant superior de lunga sau de scurta durata la o institutie de invatamant superior acreditata;  este cel putin in anul II de studiu si a promovat toate obligatiile prevazute de senatul universitatii;  nu a depasit varsta de 30 de ani. Îndeplinirea acestor condi ii legale trebuie s fie atestat printr-un act doveditor emis de institu ia de înv mânt superior acreditat al c rei student este solicitantul. Dovada faptului ca studentul indeplinste in mod cumulative

50


toate conditiile stipulate in lege se face cu o adeverinta eliberata de secretariatul facultatii ale carei cursuri le urmeaza. Aceste facilit i fiscale se acord o singur dat i pentru constituirea unei singure firme, individual sau împreun cu al i studen i care îndeplinesc condi iile legale men ionate mai sus. Prin urmare, facilit ile fiscale de mai sus se acord numai pentru constituirea unei firme, nu i în cazul dobândirii acesteia prin cesiunea p r ilor sociale de la o alt persoan . Întrucât dispozi iile HG. nr. 166/2003 se refer numai la institu iile de înv mânt superior acreditate, rezult c de prevederile acestui act normativ pot beneficia doar studen ii institu iilor de înv mânt superior acreditate, de stat sau particulare, indiferent dac urmeaz specializ ri acreditate sau autorizate, de lung sau de scurt durat , dac se afl la studii aprofundate i de masterat i indiferent de forma de înv mânt pe care o urmeaz . De retinut! In cazul in care, in perioada de pana la 3 ani de la inmatriculare, intervine cesionarea sau instrainarea partiala ori totala, prin orice modalitate, a partilor sociale sau a actiunilor detinute la societatile comerciale constituite, aceasta are obligatia restituirii integrale a sumelor reprezentand taxe si tarife pentru care s-a acordat scutire de plata. *

Studen ii cet eni str ini care urmeaz cursurile unei institu ii de înv mânt superior pe teritoriul

României nu beneficiaz de prevederile HG nr.166/2003.

51


14. ANEXE ANEXA 1. Dictionar pentru termeni specifici.  act constitutiv – este sintagma cere desemneaza actele prin care se constituie o societate comerciala si pot fi: 

contract de societate, pentru societatea in nume colectiv, in comandita simpla;

contract de societate si statut, pentru societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata;

statutul, pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic;

contract de societate si statut, incheiate in forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

actiune – titlu negociabil, subdiviziune a capitalului social al unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiun, de valoare egala, care acorda proprietarilor ei drepturi egale. Valoarea minima a unei actiuni este de 1 leu. 

dupa modul de transmitere, actiunile pot fi nominative si la purtator.

se pot emite, in mod exceptional, in conditiile actului constitutiv, actiuni care confera titularilor drepturi diferite si anume: actiuni preferentiale, cu divident preferential, fara drept de vot.

dupa suportul pe care sunt emise, actiunile pot fi: in forma materiala, pe hartie sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

aport de capital social – se utilizeaza pentru denumirea partilor atribuite asociatilor dintr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla. In practica se mai numeste si parte sociala sau parte de interes. Nu este titlu negociabil.

autorizarea functionarii - consta in obtinerea avizelor, autorizatiilor si / sau acordurilor strict necesare pentru inceperea activitatii comerciantilor

comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii

comanditari – asociati care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris. 52


emblemã – este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen; reprezinta un drept de proprietate industriala, drept dobandit prin inscrierea acestuia in registrul comertului si este inclus in fondul comercial.

firma / unitate / intreprindere / societate comerciala / entitate comerciala – este numele sau denumirea (terminologie folosita in legislatia romanã) sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. In legislatia altor state, termenul de firma este echivalent al expresiei ‘nume comercial’; reprezinta un drept de proprietate industriala, drept dobandit prin inscrierea acestuia in registrul comertului si este inclus in fondul comercial.

firma – mai poate avea si intelesul de panou pe care este inscriptionatã denumirea asocierii juridice a intreprinzatorilor, la intrarea in unitate / intreprindere / societate comerciala / ectitate comerciala.

Filiala – este societate comerciala cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-une din formele de societate comerciala enumerate; va avea regimul juridic al formei de societate in care s-a constituit.

Sediile secundare – o societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal, sau in alte localitati, dezmembraminte sub diferite forme: sucursale, depozite, magazine, agentii etc. 

Sucursala este un dezmembramant, fara personalitate juridica, al societatii comerciale; se inregistreaza in registrul comertului si i se atribuie un cod unic de inregistrare.

Sediile secundare fara statut de sucursala nu se inregistreaza ca pozitie distincta in registrul comertului si nu au cod unic de inregistrare propriu. ATENTIE: nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiale.

societate pe actiuni inchisa - subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, specific SA

societate pe actiuni deschisa - subscriere publica, specific SA

societatea in nume colectiv

( SNC ) – reprezinta un element de credit, oferind garantii

suplimentare tertilor care intra in contact cu firma; se caracterizeaza prin intrunirea a doua elemente: asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pentru datoriile societatii si isi exercita comertul sub o forma colectiva, iar dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv; nu necesita capital social initial, dar asociatii raspund cu tot ce

53


poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati si comanditari. societatea in comandita simpla ( SCS ) – asociatii comanditati au dreptul exclusiv de a participa la

administrarea societatii in comandita, datorita existentei raspunderii lor personale si solidare pentru datoriile sociale; administrarea se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati; asociatii raspund cu tot ce poseda, cu exceptia asociatilor comanditari. Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati: comanditati si comanditari. 

societatea in comandita pe actiuni ( SCA ) – este o societate asemanatoare SCS cuprinzand doua categorii de asociati: comanditari si comanditati; capitalul social este impartit in actiuni; legea asimileaza SCA cu societatea pe actiuni fiind reglementata de dispozitiile legale referitoare la societatea pe actiuni si se constituie prin: constituire simultana si constituire simultana sau prin subscriptie publica.

societatea pe actiuni ( SA ) – capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, prin modul de transmitere pot fi nominative sau la purtator; capitalul social este expresia valorica a a aportului actionarilor, iar in schimbul aportului actionarii primesc actiuni. Poate fi constituita in una din cele doua forme: societate pe actiuni inchisa sau societate pe actiuni deschisa.

societatea cu raspundere limitata ( SRL ) – caracteristica principala este aceea ca raspunderea asociatilor pentru datoriile sociale este limitata la aporturile la capitalul social al societatii, iar capitalul social este divizat in parti sociale.

54


ANEXA 2. Factori de succes la infiintarea unei firme:

personalitatea întreprinzătorului (întemeietor al firmei)

mediul în care acţionează firma (infrastructura de sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi)

resursele puse la dispoziţie pentru demararea afacerii (capital şi oameni)

originalitatea, calitatea şi realizabilitatea ideii de afaceri

Firma a păşit cu dreptul

mediul în care acţionează firma (infrastructura de sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi)

managementul procesului de înfiinţare a firmei

55


ANEXA 3. GRESELI TIPICE, frecvente la infiintarea unei afaceri: 1) Aptitudini si calificare profesionala ale intreprinzatorului sunt insuficiente 2) Nu exista o strategie clara de piata 3) Insuficienta cunoastere a competitorilor 4) Cunostintele cu privire la organizarea interna a firmei sunt insuficiente 5) Dependenta excesiva de anumiti furnizori 6) Capacitate insuficienta de recrutare si selectie a personalului 7) Necunoasterea reglementarilor legale 8) Resurse financiare insuficiente 9) Evaluare gresita a cheltuielilor operationale 10) Incapacitate de rambursare din profit a creditelor 11) Supraestimarea capacitatii de a realiza profit 12) Politica imprudenta in domeniul investitiilor 13) Planificare eronata a lichiditatilor 14) Calculatie gresita a costurilor 15) Contabilitate necorespunzatoare si incompleta 16) Necunoasterea obligatiilor fiscale 17) Alegere neadecvata a partenerilor de afaceri 18) Alegere necorespunzatoare a amplasamentului

56


RECOMANDARI pentru cei ce vor sa-si infiinteze propria afacere: 1) Verifica in mod autocritic aptitudinile tale personale ca si calificarea ta profesionala. 2) Analizeaza cu exactitate piata si posibilitatile de desfacere. 3) Analizeaza ce este mai indicat: infiintarea unei firme noi sau preluarea uneia existenta. 4) Alegeti cu grija viitorii colaboratori. 5) Alegeti cu grija amplasamentul si dotarile. 6) Analizeaza reglementarile legale cu care te poti confrunta. 7) Determina cu exactitate necesarul de capital. 8) Planifica cifra de afaceri, costurile si profiturile viitoare. 9) Verifica daca dispui de lichiditatile necesare. 10) Apeleaza la un colaborator calificat pentru activitatea de contabilitate. 11) Verifica posibilitatile de utilizare ale tehnicii de calcul. 12) Informeaza-te cu privire la obligatiile tale fiscale viitoare. 13) Alege cea mai potrivita forma de organizare pentru firma ta. 14) Verifica riscurile posibile si ia masuri de asigurare corespunzatoare. 15) Indeplineste cu grija toate formalitatile de infiintare necesare. 16) Apeleaza din timp la un specialist care poate sa-ti acorde consultanta.

57


TITLUL PROGRAMULUI

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!”

TITLUL PROIECTULUI

Dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale în vederea creşterii competitivităţii şi valorificării oportunităţilor de afaceri

EDITORUL MATERIALULUI CCIB

DATA PUBLICĂRII Octombrie 2011

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

POSIBILITATI DE INFIINTARE A UNEI AFACERI IN ROMANIA  

A deveni intreprinzator este o excelenta ocazie pentru persoanele dornice sa creeze, sa inoveze, care sunt pregatite sa desfasoare o munca d...