Issuu on Google+

Sãgetãtorul Nr. 673 „ 6 iulie 2010 „ Pagini culturale ale cotidianului „Argeºul“

Varianta musceleană a „Mioriţei” (XXII) Ciobanii identificã oile dupã culoare. Oaia neagrã este numitã laie. Oaia albã este numitã albicioasa, albina, bãlaia. Oile mai sunt numite ºi dupã numele stãpânului: laia lui Toader sau albina lui Ion. Albin - adjectiv format din alb-suf. -in- albicios; fem. albinã - albicioasã. Numele propriu Albina este însoþit ºi de cãtre un adjectiv „Albina pistruie” (albã cu puncte roºii sau negre pe cap) sau „Albinã bucãlaie” (albã cu negru pe la ochi, albã cu capul negru). Culoarea claseazã ºi firea oilor suprapusã pe o magie absolutã a cromatului. În bãtaia soarelui, albul oilor pare auriu. Acesta devine roºu1, iar în Apocalips imaginaþia apostului vizionar face aceastã sinonimie: auriu ca neaua sau ca luna nouã. Vizionarã este ºi imaginea aurie pe care o lasã oile în mersul lor în bãtaia soarelui: „Pe cea coastã luce, Luce de strãluce Merg oile cruce“ (Varianta musceleanã a „Mioriþei”). Mersul oilor sugereazã o superstiþie, mersul în cruce sugereazã cã se va întâmpla un omor. Aceastã specie deosebitã a folclorului se întâlneºte în toatã zona popular-ruralã, nu numai în cea pastoralã. Astfel, în locul unei simple reprezentãri cromatrice ajungem sã vedem o imagine cu tâlc. Este exact ca în povestea Oaia cu lâna de mãtase sângerie2. Întocmai culorii sale opuse, negrul, albul se poate situa la cele douã extremitãþi ale gamei cromatice. Vasile Latiº afirmã cã

albul, „fiind absolut ºi neavând alte variaþii decât cele care merg de la mat la strãlucitor, semnificã fie absenþa, fie suma culorilor. Astfel, el se situeazã fie la începutul, fie la capãtul vieþii diurne ºi al lumii manifestate, ceea ce îi conferã o valoare idealã, asimptomicã”. Albul – condidus - este culoarea candidatului, adicã a celui care îºi va schimba condiþia. În Dicþionarul Tipografic ºi Statistic4 întocmit de Dimitrie Frunzescu, se menþioneazã un sat Albeasca ºi o vale Albeasca. Valea Albeasca, B.P. Hasdeu credea cã înseamnã valea „lui Alb”. Despre satul Albeasca, Hasdeu credea cã înseamnã „poartã albã”. Negrul este culoarea contrarã albului ºi este egalul acestuia. Ca ºi albul, negrul se poate situa la cele douã extremitãþi ale gamei cromatice. Simbolic, negrul este înþeles cel mai adesea sub aspectul sãu rece, negativ. De exemplu, turcii au dat Þãrii Româneºti numele de Kara Vlahia, care în limba noastrã înseamnã Valahia neagrã. Negru este un cuvânt românesc corespunzãtor lui nigrum, nero din limba latinã. Ca sã lãmurim aceste nume

topice în felul cum propune B.P. Hasdeu, trebuie mai întâi sã dovedim cã au existat persoane cu numele Albu. Dacã nu gãsim atestate prin documente asemenea persoane, putem presupune cã numele topice derivã de la adjectivul alb, în legãturã cu culoarea oilor sau a unor obiecte. În aceeaºi situaþie se aflã ºi negrul. Deci denumirea Albeºti vine de la „rude sau moºtenitori ai unei persoane numite Albu”, a scris Hasdeu ºi dupã el mulþi istorici ºi filologi. Însã nu toate satele cu numele Albeºti presupun un moº comun cu numele Albu, deoarece Constantin Brâncoveanu (condica visteriei, 1694) scrie: „23 jum. taleri s-au dat pietrarilor de la Albeºti pentru niºte pietre ce au tãiat de treaba caselor domneºti”. Iatã deci numele topic Albeºti explicat prin culoarea albã a pietrelor. Întâlnim Albeºti în Argeº precum: Albeºti de Muscel, satul Albuleºti al comunei Vultureºti, Albota, Alboteºti - un cãtun al comunei Albota. Albuteni - un cãtun din comuna Priboieni. Locuitorii acestei comune sunt veniþi din partea de nord a judeþului Argeº, de pe Râul Doamnei, în prima jumãtate a secolului al XlX-lea. Nume de pâru Albuþa sau Albute - fem. plur. de la albuþ, iar acest cuvânt e format din alb - suf. -ut. Albute - sat care face parte, împreunã cu Negreºti, din comuna Beleþi. Denumire polarã Albute ºi Negreºti, deoarece þãranii din Albute prelucreazã varul, iar cei din Negreºti pãmântul. Prof. Gheorghe SAVU (va urma)

1 Arthur Schott scrie în Basmele Valahe cã roºul este culoarea preferatã a valahilor, cu cât este mai aprins ºi înflãcãrat, cu atât este mai atractiv pentru ei. Pretutindeni în portul lor, în moda lor, în gustul lor se manifestã acest simþ viu al ochiului, cãruia îi corespunde ºi valoarea mare pe care ei înºiºi o pun în toate cele pe forma exterioarã în paguba adevãrului ºi a temeiului unui lucru. (Arthur ºi Albert Schott. Basme Valahe. Editura Polirom, Bucureºti, 2003, p 387.) 2 Din colecþia Arthur ºi Albert Schott. 3 Vasile Latiº, Pãstoritul în munþii Maramureºului, Editura Marca ºi Condor, Bucureºti, 1993, p. 78. 4 Dimitrie Frunzescu, Dicþionar Tipografic ºi Statistic, Tipografiile statului, 1872.

Remember

1905 - Radu Gyr - poet martir 1975 al neamului românesc (III) Lirica de dincolo de gratii Caracterul anticomunist al liricii poetului luptãtor cu arma în mânã împotriva bolºevismului, în numele credinþei în Dumnezeu ºi în speranþa reîntregirii patriei sfârtecate de duºmanii seculari ai poporului român, va fi invocat de cãtre slugile regimului comunist instaurat prin forþa Armatei roºii „eliberatoare”, care îl vor aresta, dupã actul de la 23 august 1944, deºi se afla încã în convalescenþã, pentru a fi judecat, împreunã cu elita scriitorilor ºi ziariºtilor români, în cel de-al doilea mare proces al criminalilor de rãzboi, poetul militant fiind condamnat la o pedeapsã privativã de libertate, însumând alþi 12 ani de muncã silnicã. În închisoarea de la Braºov ºi, ulterior, la Aiud, Radu Gyr va avea, totuºi, posibilitatea sã scrie pânã în momentul alungãrii Regelui Mihai I (30 decembrie 1947), poeziile expediate acasã fiind cenzurate de cãtre conducerea închisorii.

Începe Festivalul Internaþional

„NOPÞILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEª“ ediþia a XIV-a (7-12 iulie 2010) Proiectul: 1001 POEME * NOPÞI de IULIE Miercuri, 7 iulie - Sosirea oaspeþilor strãini pe Aeroportul „Henri Coandã“ ºi la Gara de Nord. Plecãri spre Curtea de Argeº Joi, 8 iulie 11,00: - Plecarea spre Bucureºti (oaspeþi strãini) 14,00: - Meridiane poetice (recital plurilingv al participanþilor la festival) locul: - Sala cu Oglinzi, Palatul Uniunii Scriitorilor din România (Calea Victoriei 115, Dumitru M. Ion, preºedintele Bucureºti) Academiei Orient-Occident - Cocteil în onoarea oaspeþilor Vineri, 9 iulie 10,30: - Deschiderea expoziþiei de carte a Editurii Academiei Internaþionale Orient-Occident 11,00: - Recital poetic - Lansãri de cãrþi ale participanþilor la festival locul: - Casa de Culturã „George Topârceanu” Curtea de Argeº 19,00: - Primirea oaspeþilor de cãtre ing. Nicolae Diaconu, primarul municipiului Curtea de Argeº 19,15: - Deschiderea expoziþiei de artã „Cartea de lânã” ºi „Cartea de lemn”, de Carolina Ilica - Cocteil 20,00: - Ceremonia de inaugurare a ediþiei a 14-a a Festivalului Internaþional „Nopþile de Poezie de la Curtea de Argeº” - Mesajele dlui Dumitru M. Ion, preºedinte, ºi dnei Carolina Ilica, director artistic al festivalului, mesaje ale unor personalitãþi argeºene, naþionale, internaþionale - Prezentarea antologiei festivalului: POESYS 14 * NOPÞI de IULIE (volum plurilingv: românã, englezã, francezã ºi spaniolã) - Recital poetic (plurilingv) - Concert extraordinar de muzicã tradiþionalã (Ionuþ Cârstea, nai; Daniel Dicu, vioarã; Florin Dicu, pian) locul: - Sala Mare a Primãriei Curtea de Argeº (continuare în pagina 8)

Astfel, poemele „Cimitir de deþinuþi”, „Fum”, „Nu ºtim cum o sã fie clipa-aceea”, „Imn morþilor” ºi altele vor ieºi dincolo de zidul închisorii, numai dupã ce directorul Penitenciarului principal Aiud va aplica ºtampila asigurãtoare: „Cenzurat”.

Obsesive percepþii familiale Condamnat la moarte, prin Sentinþa Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare nr. 107 din 19 mai 1959, preotul Ioan Gh. Constantinescu din Poenãrei-Muscel, participant activ la rezistenþa armatã anticomunistã de pe versanþii sudici ai Munþilor Fãgãraº, a fost acuzat, printre altele, la simulacrul de proces intentat partizanilor, cã a procurat „materiale de propagandã contrarevoluþionarã”, multiplicând ºi difuzând versurile interzise ale poetului-martir Radu Gyr. Cunoscut al bardului câmpulungean, preotul tãinuia mãrturia de preþ a „manifestului” liric al poetului, „Ridicã-te, Gheorghe, ridicã-te, Ioane!”, prin care se îndemna la o sfântã revoltã împotriva comunismului ateu. De teamã cã poemul scris de Radu Gyr în scurtul sãu rãgaz de libertate din perioada anilor 1955-1958 ºi încredinþat preotului spre

pãstrare de cãtre învãþãtorul Gheorghe Popescu va fi depistat de cãtre organele represive ale Securitãþii, poemul a fost sortit, împreunã cu alte mãrturii, „purgatoriului” ºi numai datoritã memorãrii versurilor de cãtre fiica preotului, profesoara Iuliana Constantinescu-Preduþ, condamnatã ºi ea, pentru „omitere de denunþ”, la 12 ani muncã silnicã, o strofã a acestuia a putut fi salvatã, restituindu-se, astfel, memoriei colective, versurile omise din versiunea publicatã în revista „Memoria” nr. 3 din 1992: „Cu crucea prin suflet de doruri amare, /Cu vreri rãstignite sub roºii prigoane, /Cu vise ucise de crunta teroare, /Ridicã-te, Gheorghe, ridicã-te, Ioane!”. Evocând relaþiile de suflet dintre poetul Radu Gyr ºi destinatarii poemului, învãþãtorul Gheorghe Popescu ºi preotul Ioan Constantinescu din Poenãrei, o ipotezã seductivã ar pleda pentru raportarea numelor invocate de poet – Gheorghe ºi Ion – la persoane identificabile, deºi supoziþia pare greu de acceptat, întrucât, în onomastica naþionalã, aceste nume de persoane au devenit aproape „generice” pentru neamul românesc. Grigore CONSTANTINESCU (va urma)

Tipografia ARGEªUL imprimã în policromie ■ ziare ■ reviste ■ cãrþi ■ cataloage ■ calendare ■ afiºe ■ pliante ■ postere ■


8

● săgetătorul

Începe Festivalul Internaþional

„NOPÞILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEª“ - ediþia a XIV-a (7-12 iulie 2010) Proiectul: 1001 POEME * NOPÞI de IULIE (urmare din pagina 7) Sâmbãtã, 10 iulie 10,00: - Expoziþie de artã popularã * Drumul mãtãsii (Meºterii þesãtori Cristina ºi Constantin Niculescu) shoping „Artã tradiþionalã româneascã” locul: Muzeul Municipal Curtea de Argeº 12,00: - Vizitarea bisericii domneºti din Curtea de Argeº (sec. XIV) 18,00: - Recital poetic extraordinar (plurilingv) POEÞI din Argeº * poeþi strãini Locul: - Sala Mare a Primãriei Curtea de Argeº Duminicã, 11 iulie 9,00: - Excursie în Carpaþi (Pe urmele lui Vlad Þepeº/Dracula) 10,00: - Vizitarea mãnãstirii Corbii de piatrã (sec. IX) 11,30: - Vizitã la Primãria comunei Corbi * Întâlnire cu dl. primar Mihai Ungurenuº 12,30: - Plecarea oaspeþilor spre Cetatea lui Vlad Þepeº/Dracula ºi Lacul Vidraru 15,00: - Prânz în Carpaþi: Micuþul vrãjitor (La Nicolae Bârsan), Cãpãþâneni Luni, 12 iulie 10,00: - Recital poetic Lansãri de cãrþi Locul: - Casa de Culturã „George Topârceanu” Curtea de Argeº 12,30: - Vizitarea mãnãstirii princiare 13,30: - Ceremonia primirii de membri ai Academiei Internaþionale „Orient-Occident” - Recepþie oferitã de Î.P.S. Calinic, Arhiepiscop al Argeºului ºi Muscelului Locul: - Sala Meºterul Manole (Palatul Arhiepiscopal din Curtea de Argeº) 19,00: - Miting poetic internaþional - Ceremonia decernãrii premiilor Academiei Internaþionale „OrientOccident” - Închiderea ediþiei a XIV-a a Festivalului Internaþional „Nopþile de Poezie” de la Curtea de Argeº Locul: - Sala Mare a Primãriei Curtea de Argeº

ARGEªUL 6 iulie 2010

Festivalul Internaţional de la Curtea de Argeş“, - din lirica invitaþilor strãini -

Înţelepciune Pretutindeni existã faþa ascunsã a diamantului. Adevãrul imposibil Intim al suflului Cerneala întipãritã pe foaie. Prezenþa tãcerii În clipa morþii. Strãini Ce se pierd în vârtejul unei antice vorbe – Eu am visat minunea soarelui pe-o piatrã albã ªi apa de lunã înfãºuratã în noapte Pe carourile timpului o libelulã vibrând Devenind Liniºte, Repaus, Trecere, Exil, Umbrã de rând, Hoinãrealã, Absolut, Deºert al sufletului, Izvor al bucuriei, Amar, Infinit, Grãunte de nisip, Stea, Cuvinte, corpuri celeste, Interogaþie eternã dincolo de moarte, Absenþã a chipului Ca pentru exil, acelaºi cuvânt Ca pentru cãlãtorie privirea aceleiaºi ape, Ca pentru bagaj dragostea aceluiaºi foc. Nicole BARRIERE (Franþa)

*** Cineva lãuda fãrã urmã de rost, Cineva înjura absurd, caraghios, Cineva mai iubea ca un om vinovat, Cineva se vãdea primitiv ºi hidos. Ei însã uitarã de faptul acela ªi doar nepãsarea le-a fost surioarã. Transparentul lor grai atâta de dulce Acum se ascunde sub iarba de varã. Abia le mai pasã acuma de mine – ªi cine mai scrie cu þel vreo rimã? ªi cine mai þine vreo tainã ascunsã, Când viaþa e numai un circ care-animã? Acad. Maxim ZAMSHEV (Federaþia Rusã)

Triptic 1. Cel mai uºor e sã te desenezi singur Cel mai uºor e sã te desenezi singur, La drum, neapãrat la drum, Ca un punct, un cerc îngroºat, Nu de ploaie, de soare, de aer. Tot ce e plin, aici este gol, Reflectare A casei din cârcã. Dar sufletul nu-l poþi domoli cu o vorbã, Cu o bãtaie în uºã. Deodatã, din casã, toþi îºi iau zborul. Rãmâne ochiul rotund, speriat, Strãluminat. Cel mai uºor este sã desenezi Surâsul care ne trebuie, O roatã scãpãrãtoare, roata de moarã a rugãciunii, Care sã macine, sã macine fãrâmele Pânã la alba incandescenþã ªi este clar Cã mâine ar fi posibil sã mã iubeºti, Astãzi nu. Sonia MANOILOVIÆ (Croaþia)

Firele speranţei Cãmãºi de in Umede Pe balcon Atârnate Vertical Cu o regularitate a vârstei, Împotriva Nu importã cãrui vagabondaj, Dau un pas înainte Frumoºilor mincinoºi, Dau palme Sacrificaþilor sorþii, Iar eu care tricotez prin viaþã Numai cu firele speranþei, Vãd cã pierd Jumãtate Din victimele nefericirii. Acad. Dimitris P. KRANIOTIS (Grecia)

Un vis În amurg În livada cu meri De-un copac calul alb mi-am legat Am aþipit ºi printre roze m-am scufundat. Moartea eu mi-am visat. Cum suspina acel mãr am visat. Mama cu neagrã maramã eu miam visat. Am visat cã pe munþii din Shusha Un înger a pogorât într-o stea. Calul deodatã a nechezat ªi atunci m-am trezit. Acad. elchin ISKENDERZADE (Azerbaidjan)

1953 Am bãtut pânã la capãt grãdina pe acoperiºul ºopronului ridicat de bunic copiii noºtri se strâmbau la fotoaparatul meu Altãdatã, într-un alt oraº, mã aflam în pragul casei copilãriei. O lumânare pâlpâia în bucãtãrie. Acolo se aflau doi bãtrâni cãrora le-am spus: „Noi am venit sã locuim aici. Eu, soþia, doi copii mai mari ºi unul în cãrucior.” Nu-mi mai aduc aminte prea multe. Tata ºi mama S-au aºezat pe o canapea; aºadar m-am cocoþat în poala lor ªi, râzând, am cãzut de acord sã numim engleza „eng-eng”, iar franceza „francfranc”. În 1949, timid, am încercat aceeaºi uºa de la bucãtãria aceleiaºi case din strada Aia, nr. 16. Cineva a fost luat la vreme de noapte din casa aflatã-n grãdinã. Apoi am acoperit pereþii camerelor cu tapet, lipind mai întâi niºte ziare. Mi-amintesc cum am înfipt un cuþit între ochii unui ins cu mustaþã, care a murit în 1953, Lãsând rusoaicele sã plângã pe strãzi. Jüri TALVET (Estonia)

Scrisori către prieten I. Închipuie-þi Clipa Unei picãturi de ploaie neagrã Prelingându-se De-a lungul pãrului meu Clipa Unui mers în fugã Pe strãzile înlãcrimate Ale oraºului nostru de odinioarã

Jurământ Dacã liniºtite pot sã asculte jignirile, Aceste urechi nu sunt ale mele, Dacã sãrutã mâna duºmanului ºi a celui viclean, Aceastã gurã nu este a mea. Dacã nu roºesc când rãspund neruºinãrii, Aceste buze nu sunt ale mele. Dacã în mine se ascunde alt eu, Am sã-l ucid – Fiþi-mi, voi, martori! Acad. Ahmet Emin ATASOY (Turcia)

Ochii Ei nu vorbesc niciodatã, Însã previn, Dogoresc ªi se destãinuiesc. Ei ºtiu totdeauna ªi nu greºesc niciodatã Când rãul de bine Îl despart pe cântar. Oricât sunt de mincinoºi, Ochii spun adevãrul! Kostadinka-Koþa GHEORGHEVSKA (Germania /R. Macedonia)

Timpul îşi are formele sale Timpul are felurite forme dearome. În fiecare miºcare a orelor ticãie moartea ªi invers bate oglinda care ne priveºte chipul. Egal, curba emoþiilor coboarã, Carnea devine flascã, dar gândirea, Durã ºi obositã, nu ne abandoneazã. E ca ºi cum ai vorbi pereþilor într-o camerã goalã Fãrã nicio ieºire, un labirint de nisip Cu petalele în mintea pierdutului oaspete Dolan MOR (Cuba/Spania)

Închipuie-þi clipa Pe care-aº fi putut s-o retez În faþa ta

continuare există

Cãscându-mi venele Cu sânge-ngheþat Colette MART (Luxemburg)

continuare vrajã rea existã existã existã ºi despumeazã tot ce se spumeazã decojeºte destramã

Tipografia ARGEŞUL imprimă în policromie ■ ziare ■ reviste ■ cărţi ■ cataloage ■ calendare ■ afişe ■ pliante ■ postere ■


9

● săgetătorul

ARGEªUL 6 iulie 2010

„Nopţile de poezie ediţia a 14-a

Muzica zilelor noastre

Vă mulţumesc, dom’ profesor! Cã aþi venit la Piteºti ºi aþi lucrat cu ai noºtri. Aºa cum ºtiþi ºi puteþi. Ales, precis, academic. Cu sârg ºi tenacitate. Cu reuºitã, vãdit. Indiscutabil, de lãudat. Indubitabil, de repetat... Ne-aþi oferit o cântare model. Apreciatã de toþi. Cu Mendelssohn, Brahms ºi Ceaikovski în ºtime. Într-un concert redutabil. Lucrat în detaliu, la fix. Cu ºtaif, echilibru, impact. Puternic, viu, rafinat. „Hebridele”, giuvaer. „A cincea”, aprigã foc. Iar „Dublul”, de mare preþ. Echipã bunã fãcând cu Tomescu ºi Suma. Care, cu Handel la bis, ne-au lãsat paf, realmente... Socot util sã-i fiþi aproape orchestrei noastre cât mai des. Sã o ºcoliþi, modelaþi, înãlþaþi. Untu’ sã iasã din ea ºi lumea întreagã s-o ºtie. Fin’cã sunteþi o forþã. Stimulativ creatoare. ªi numele Dumitru Goia înseamnã valoare, succes ºi respect pretutindeni... Mulþam, dom’ profesor, ne onoraþi! E clar c-aveþi MUZICA-n sânge ºi lecþia fuse de soi. Vã aºteptãm s-o reluaþi, de-o mai conta ce vrem noi... Adrian SIMEANU

Ediþia de anul trecut a Festivalului Internaþional „Nopþile de poezie de la Curtea de Argeº“ s-a bucurat de prezenþa a numeroºi oaspeþi.

streºini putrezinde scânteiazã pãtrund existã existã vorbire da vã rog acum cu mreje cãderi impuse negi de stâncã peºti albi albaºtri ce licãresc pãtrund rãsunã tot ce spumeazã zbârnâie bâzâie bate articulare conjugare în mici bucãþele existã Elisabeth WANDELER-DECK (Elveþia)

În ceea ce mă priveşte Nimic în afara sânului mamei ºi a sângelui Nu are gust veºnic, o, draga mea De aceea, sã n-am parte sã-þi vãd cãruntele fire ªi zbârciturile frunþii Tobele fã-le sã geamã, Sã se dezgheoace mugurii pomilor; Trezeºte primãvara pânã în inima Munþilor Blestemaþi Astfel încât sã le scuturi blestemul. Fata cu mijlocul subþire care ia apã de la cascadã Fã-o mireasã, Cele ºapte margini ale lumii La nuntã adunã-le. Inimã, În afara laptelui mamei ºi a sângelui Nimic nu e veºnic. Elona ZHANA (Belgia/Albania)

Diptic 1. Mama Buricele degetelor mamei Sunt tinere Ele nasc îngeri De bumbac alb Care îºi întind aripile Pe perdeaua bucãtãriei.

Din buricele Degetelor mamei Rãsar constelaþii-nflorate Care dau, prin daperii, Rãdãcini.

ªi mã simt Tot mai singur, dar mai uºor. Un emigrant, am putea zice, Care bagajul ºi l-a pierdut, Dar nu-i pare rãu.

Cu fiecare ochi Ea împleteºte-un necaz Cu fiece împunsãturã de ac Ea înºirã-o durere Apoi îl ia în poalã Pe Hegel ªi lãmureºte împreunã cu el Filozofia istoriei. Daniþa NAIN-RUDOVIÆ (Bosnia ºi Herþegovina)

Cred cã viaþa mea a constat În a merge singur, lãsând pe afarã Lucruri nefolositoare ªi dragi Prin locuri pe care de-acum le-am uitat Jorge Fernandez GRANADOS (Mexic)

Murmur Cu sufletul pe buze Trebuie sã fie fiinþa Sau buzele sã caute Sufletu-acela Care fuge de ele Ori sufletul sã afle Buzele-acelea Care sã spunã: Stai liniºtit, Noi murmurãm pentru tine! Baki YMERI (R. Macedonia)

Lucrurile Lucrurile tot merg înainte Într-un ritual liniºtit. Nu ºtiu dacã ele dispar Sau îºi schimbã doar locul. ªtiu doar cã sunt mai puþine Lucrurile care parcã s-ar pierde În juru-mi Într-o ceaþã-alburie. Lumina aceea de dupã-amiazã le apãrã. Zilele se scurg ducând cu ele lucrurile la care-am þinut. Cu paºi tainici, în spatele meu ele dispar. Lucruri Mãrunte. Lucruri Care am preupus cã ar fi ale mele.

Memorie şi vis Tu apari De dincolo de frontierele memoriei Tu taci Curbezi trecerea Timpului Aprinzi pe drumul tãu Toate întortocherile serii ªi toatã imensa mea slãbiciune. Deschid pumnul Ah, câte linii mi-aº ºterge ªi câte mãrunte refugii În labirinturile Timpului? Unde vor merge vinele mele De vreme ce pietrele au nãpãdit drumul ªi-au îngropat câteva fire ale pârãului? Iatã c-aud ecoul paºilor tãi Tu soseºti Braþele tale amuºineazã memoria Tu elimini ferestrele ªi istoria care te-a încercuit. Iar tu vii Aºteptare aºternutã pe frunþi Pentru a înãlþa prin viaþã o floare Mai înainte ca grãdinile sã se ofileascã Mai înainte ca râurile sã se umfle Tu soseºti ªi într-o strãfulgerare pleci iarãºi Sub paºii tãi e decepþia Tu fãrâmiþezi marele vis Care-a trãit între mâinile mele Pe care îl povesteam ªi-l sãdeam în þãrâna timpului – Iar eu… Tu soseºti Neºtiind cã sãmânþa aceasta Este vis sau þãrânã.

Tu calci în picioare pãmântul Fãrã s-auzi zgomotul liniºtii Tu nu bagi de seamã Cenuºiul florilor ºi al ploii Tu nu ºtii cã Viaþa am ascuns-o departe ªi m-am þinut în picioare Formã care se teme sã creascã – Eu am desenat Pe chipul meu surâsul lacrimilor ªi te-am vãzut Venind De dincolo de frontierele memoriei. Liniºtea mistuindu-te, Tu te apropiai tot mai mult Tu te apropiai ªi, într-o strãfulgerare, Piereai. Nabeela ZUBARI (Regatul Bahrein)

Rutină Mã port cum se poartã sãracii: în fiecare luni mãnânc ficat ºi în fiecare marþi salatã în fiecare miercuri îmi fac un ceai cu lamâie, trec prin Borneo de unde adun mostre de chitinã, de spermã ºi de otravã îl citesc pe Kant în vreo bibliotecã nimic nu poate fi mai sublim – vorbesc doar cu bãncile din parc care sunt verzi ºi mã cunosc: am o dragoste ºi dormim împreunã deasupra aceluiaºi jargon Dar într-o zi nimic nu va mai fi la fel norocul meu va fi nemãrginit: ale mele vor fi mãrile, cerul ºi munþii în grãdina mea vor trãi canguri, unii vor visa sã fie ca mine Regii Magi vor muri de invidie ºi poate se vor rãzboi cu moºtenitorii mei cu vântul, cu focul – de cât de bine se vor vinde poemele astea Melcion MATEU (Spania) (Din volumul „În curtea mea, canguri“ - 2005)

* Poeziile sunt preluate din volumul „1001 poeme * nopþi de iulie“. Traducerea Carolina ILICA ºi Dumitru M. ION

Tipografia ARGEŞUL imprimă în policromie ■ ziare ■ reviste ■ cărţi ■ cataloage ■ calendare ■ afişe ■ pliante ■ postere ■


10

● săgetătorul

ARGEªUL 6 iulie 2010

Nopţi (descântate) de iulie Despre „poezia nopþii” am mai scris; a pornit de la pastorul englez Edward Young („Night Thoughts”, 1745), a cãrui operã i-a „inspirat“ pe preromanticii cãzuþi în vraja meditaþiei nocture. Young, Blair (în Anglia), Klopstock, Novalis (în Germania), Lamartine, Alfred de Musset (în Franþa), Bertola (în Italia), Paraskos, Kerasustas, Rouvas (în Grecia) sunt cu toþii „poeþi ai nopþii”; îi putem adãuga ºi pe românii (pe linie lamartinianã) I.H. Rãdulescu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, V. Alecsandri; ºi, mai apoi, pe contemporanul neîntrecutului Eminescu, Alexandru Macedonski (mai apropiat de Alfred de Musset), care a dat literaturii române ciclul de 12 nopþi nemuritoare (câte una pentru fiecare lunã din an). ªi pentru cã noaptea (pentru clasicii care vor urma romanticilor) sporeºte puterea transgresiunii, ºi pentru cã, de curând, rãsfoind un album de artã cu monumente UNESCO din România, mi-am amintit de o picturã exterioarã de la mãnãstirea Voroneþ din Bucovina, în care este înfãþiºat Socrate, ce-ar fi sã ne întoarcem ºi mai departe în timp, cu vreo douã milenii ºi jumãtate în urmã, la un autor care în tinereþe scria poezie, din dorinþa de a-l întrece pe Homer, dar dându-ºi seama de imposibil, a trecut la a întocmi piese de teatru; întâlnirea cu fascinantul Socrate l-a fãcut sã „abandoneze” ºi teatrul, dedicându-se, pentru totdeauna, filozofiei. Platon – cãci despre el este vorba –

a rãmas, peste timp, cel mai citit nostru, care e zeu, aratã cã, dupã cum filozof, în special dialogurile, un fel nu trebuie sã încercãm a vindeca ochii de scenete (în care „joacã” mai ales fãrã sã vindecãm capul, ori capul fãrã minþile personajelor), într-un stil atic sã þinem seama de trup, tot astfel nici ºi îmbibat de poezie, lãmurindu-ne cã trupul nu poate fi însãnãtoºit fãrã „teoria ideilor“ nu a lãsat sã se piardã suflet. ªi toate de aici pornesc, îmi cele douã pasiuni de tinereþe ale lãmurea el, de la suflet: atât cele rele, autorului ei. cât ºi cele bune, ale trupului ori ale fãpturii noastre depline, ºi de aici se Am recitit Charmides (despre înþelepciune), în care Platon, prin nelipsitul personaj central (al dialogurilor) Socrate, mentorul sãu, aduce în discuþie zalmoxianismul traco-geþilor, adicã al strãmoºilor noºtri din Dacia preistoricã, regele lor fiind – cum vom regãsi apoi ºi în studiul „De la Zalmoxis la Gingis-Han”, al celui mai mare istoric al religiilor, românul Mircea Eliade - ºi zeu, ºi terapeut, pregãtindu-ºi supuºii pentru a deveni nemuritori printr-o „metodã totalã“ de conservare a sãnãtãþii, în care trupul nu poate fi tãmãduit, la nevoie, fãrã a fi descântat, mai întâi, sufletul. Iatã mãrturia înþeleptului Socrate, rostitã de faþã cu Critias, ºi înconjurat de tinerii Carolina Ilica, directorul artistic al festivalului Atenei – pentru tânãrul, revarsã ele (...). Prin urmare, mai ales frumosul ºi cumpãtatul Charmides, care scria ºi versuri (ºi în care Socrate sufletul se cade îngrijit, dacã avem de gând sã aducem la o bunã stare atât pare a se regãsi pe sine, cel din capul, cât ºi restul trupului. (...). juneþe): „(...) descântecul (...) L-am Învãþându-mã aºadar un asemenea deprins (...) de la un trac, unul dintre leac ºi asemenea descântece, mã medicii lui Zalmoxis, despre care se îndemna totodatã sã nu mã las zice cã stãpânesc meºteºugul de a te înduplecat de nimeni sã-i îngrijesc face nemuritor. ªi spunea tracul acela capul cu leacul acesta, pânã nu-mi va (...) cã (...) Zalmoxis, (...) regele

Scriitori, publicişti şi folclorişti ai Argeşului Pro memoria

ªtefan Trâmbaciu (n. 14.V.1942, Racoviþa, Argeº) ªcoala Medie Nr. 1 Beiuº (1960); Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureºti (1969); doctorat Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” Bucureºti. Profesor în ºcoli din Argeº (1969-1973); cercetãtor ºi director Muzeul din Câmpulung Muscel (din 1973); cadru didactic universitar Catedra de istorie-muzeologie, Universitatea din Piteºti (conferenþiar, 1977-2000, profesor din 2000), ºeful Catedrei de istorie-muzeologie (1998); redactor responsabil revista „Studii ºi comunicãri”, editatã de Muzeul Municipal din Câmpulung Muscel, colaboreazã cu studii ºi articole de specialitate la publicaþii din Câmpulung Muscel, Piteºti, Curtea de Argeº, Goleºti, Bucureºti, Braºov, Ploieºti, Târgoviºte, iniþiazã campanii de sãpãturi arheologice, participã la simpozioane ºi consfãtuiri naþionale, efectueazã vizite de documentare în Austria, Franþa, Germania, Belgia, China, Rusia, Ungaria, cerceteazã istoria oraºului Câmpulung Muscel. Volume reprezentative: „Obârºia câmpulungenilor musceleni în Evul Mediu în prima jumãtate a secolului al XIX-lea pânã în 1865” (Bucureºti, 1997); „Câmpulung medieval în cincizeci de documente” (idem); „Contribuþii la studiul obºtilor de moºneni din Þara Româneascã, secolele XIV-XIX” (Bucureºti, 2000) º.a.

Gim Laurian (n. Rociu, Argeº, 15.V.1949) Facultatea de Filologie-Jurnalisticã, Universitatea din Bucureºti (2000). Profesor la licee din Bucureºti (din sept. 2000); director artistic al revistei „Poezia – ªcoala de la Bucureºti” (din 1993); publicã în diferite ziare ºi

reviste (cronici, eseuri, articole, poezii, meditaþii filozofice, epigrame); prezent în antologii („Rumano Poemoj”, în limba esperanto, California, S.U.A., 1990; „Þie, Doamne!”, Editura „Amurg sentimental”, 2000; „Antologia literaturii române”, în limba esperanto, „Rumano Antologio”, Editura „Moroºan”, 2003; Almanahul „Eminescu”, Editura „Macarie”, Târgoviºte, 2004; Antologia „Privind înainte”, Editura „Amurg sentimental”, 2008); a debutat în Cenaclul literar „Nicolae Labiº”, condus de Eugen Barbu, în noiembrie 1977; este redactor la revistele „Paradox”, „Dor de dor” º.a.; primeºte numeroase premii (al U.S.R. la Festivalul de literaturã „Moºtenirea Vãcãreºtilor”; Premiul special al juriului de la Piteºti, Argeº, în 1986; Medalia de aur A.B.I., S.U.A., 2002). Volume de autor importante: „Exil în viitor” (1999); „Eminescu ºi Descartes – Introducere în Filozofia Comunicãrii” (2000); „Un soldat iese din rând” (2004); „Poeme plovdivine” (2007). Referinþe critice: Valeriu Râpeanu; acad. Alexandru Surdu; Dan Mutaºcu; Aureliu Goci; Bogdana Irimia (critic de artã) etc.

Nicolae V. Mecu (n. 17.V.1945, Gorganu, com. Cãlineºti, Argeº) Studii: ªcoala Normalã Câmpulung Muscel (1965); Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureºti (1972); dr. în filologie, specialitatea istoria literaturii române (1999). Activitate profesionalã: Institutul de Istorie ºi Teorie Literarã „G. Cãlinescu”, Academia Românã (din 1972), cercetãtor principal, gradul I, Academia Românã, profesor universitar (din 1994), coordonator al Centrului pentru Cercetãri în Istoria Literarã ºi Ediþii Critice, Academia Românã, secretar de redacþie „Revista pentru istorie ºi teorie literarã”, Academia Românã. Opera: „Iacob Negruzzi sau Vocaþia comunicãrii” (1999); „Între fapte ºi sens (Studii ºi

fi înfãþiºat mai întâi sufletul spre a fi îngrijit prin descântec, ºi tocmai aceasta e greºeala pe care o fac astãzi oamenii, urmã el, cã încearcã sã fie medici ai unei pãrþi numai, fãrã cealaltã (...)”. (Ce greºealã, repetatã ºi de medicina actualã, nu-i aºa?) „Aceastã preocupare de a considera organismul în ansamblul sãu ºi deopotrivã interacþiunile corpului ºi ale spiritului prefigureazã de aproape medicina psihosomaticã” (sau holistã, psihoterapia, în termeni ºi mai moderni) – adaugã traducãtoarea dialogului Charmides, Simina Noica, în „Note”. „Platon (...) comunicã aici câteva detalii de mare valoare. El aratã atât importanþa acordatã sufletului de cãtre Zalmoxis, care e deopotrivã zeu, rege ºi terapeut, cât ºi relaþia funcþionalã între sãnãtatea conservatã printr-o „metodã totalã“ (în care sufletul joacã rolul decisiv) ºi obþinerea nemuririi. (...) Aceste detalii confirmã ºi întreaga mãrturie a lui Herodot.” (Sã ne reamintim cã în “Istorii”, el pomeneºte despre „geþii care trãiesc în credinþa nemuririi”.) ªtim despre aceste descântece pentru suflet („de deochi“, „de sperieturã“, „de dragoste“, „de urât“ etc. etc.), asociate cu „flori dalbe“ (adicã plante de leac) pentru trup, cã se mai folosesc ºi în vremurile de acum, în satele româneºti, cu o forþã extraordinarã (prin invocaþii ºi

eseuri de istorie literarã)”, 2004; „Centrul ºi periferia (Itinerar pe orbita clasicã a literaturii române)”, 2004; „Dicþionarul scriitorilor români” (vol. II-IV, 1998-2003), „Dicþionarul general al literaturii române” (vol. I.VII, A-R, 2004-2006) – lucrãri în colaborare.

Constantin Samoilã (n. 18.V.1938, Poenãrei, com. Corbi, Argeº) Liceul Teoretic din Curtea de Argeº; ªcoala Tehnicã de Arhitecturã Bucureºti; Facultatea de Construcþii Bucureºti. Inginer constructor la Întreprinderea Construcþii ºi Trust Construcþii Piteºti; Trust Lucrãri Speciale ºi Trust Construcþii Bucureºti; Trust Construcþii Argeº; Direcþia Tehnicã, Consiliul Judeþean Argeº; S.C. Sara Cora S.R.L. Piteºti. Membru al Cenaclului de artã plasticã „Ion Andreescu” ºi al Coralei „D.G. Kiriac”, Casa Sindicatelor PIteºti. Participã la expoziþii personale ºi de grup cu lucrãri de artã platicã, la concerturile Coralei „D.G. Kiriac” prezentate în þarã ºi în strãinãtate. Volume reprezentative: „Cântând prin Europa” (Piteºti, 2005), „Amintirile de neuitat ale copilãriei” (Piteºti, 2006) – prozã memorialisticã. Este redactorul cãrþii „Iluzii spulberate”, de Eugen Cecil Samoilã, secretar general de redacþie al revistei „Poenãrei – strãbunã vatrã natalã”.

Lia N. Ruse (n. Teiu din Vale, Argeº, 19.V.1931) Liceele „Mihail ºi Sevastiþa Vasilescu” (azi „Zinca Golescu”) Piteºti ºi „I.L. Caragiale” Bucureºti, studii postliceale de farmacie. Debut publicistic: 1990, versuri, „Argeºul liber”; i se citesc poeziile la postul de radio „Vocea Americii”, în emisiuni succesive, începând cu 18.II.1990; colaboreazã la „Argeºul” ºi la „Sãgetãtorul”, suplimentul literar al acestuia; publicã în „Glasul dreptãþii”, Piteºti, în „Tribuna noastrã” ºi „Pagini româneºti” din Montreal – Canada.

Manuscrisele se primesc la redacþia ziarului „Argeºul“, b-dul Republicii nr. 88, Piteºti. Tel. 0248/217704 ºi 0248/210060 e-mail: argesul@rdspt.ro www.ziarulargesul.ro

repetiþii) asupra subconºtientului celui descântat; dar descântecul cel mai de sus pentru suflet la care cred cã se referã Socrate (în faþa învãþãcelului Charmides, începãtor în fãurirea versurilor) este tocmai Poezia. Cãci iatã cum continuã înþeleptul vorbitor: „Iar sufletul, aratã el [tracul], dragul meu, se îngrijeºte cu anume descântece ºi descântecele acestea nu sunt decât rostirile frumoase (s.n.). Din asemenea rostiri se iscã în suflete înþelepciunea; iar odatã ce aceasta iese la ivealã ºi stãruie în noi, îi e lesne sã deschidã ºi calea sãnãtãþii ºi cãtre cap, ºi cãtre trupul tot.” De altfel, ºi ucenicul lui Platon, Aristotel, aºazã poezia (ºi ea „fiicã a mirãrii“) deasupra filozofiei, prin capacitatea ei de cuprindere „totalã” (cunoaºtere – simþire – emoþie). Iar în timpurile noastre, „discursul îndrãgostit“ al lui Roland Barthes nu e tot o descântare/vrãjire/încântare a sufletului (cititorului)? Dar sã ne întoarcem la deja pomenitul poet român Alexandru Macedonski ºi la „Noaptea [sa] de iulie” (scrisã parcã anume pentru Festivalul nostru, desfãºurat în iulie): „Poezie! Poezie! Ai dreptate totdeauna, Dat fiindcã simt ºi astãzi cã rãmas-am tot al tãu”. Vã doresc sã rãmâneþi ºi dumneavoastrã – pentru care antologia ediþiei a XIV-a va rãmâne mãrturie – în aceeaºi iubire împãrtãºitã dintre Poet ºi Poezie! Carolina ILICA, director artistic ºi preºedinte al juriului Festivalului Internaþional „Nopþile de Poezie de la Curtea de Argeº“

Volume de autor importante: „Freamãt de mai în colorit de toamnã”, 1994, Editura „Neagoe Basarab” din Curtea de Argeº; „Aerul din preajmã”, poezii, 1995, Editura „Exas” din Piteºti; „Picãturi sonore”, poezii, 1996, Editura „Tip Naste” Piteºti; „Sculpturi în aripa timpului”, 2001, Editura „Info Litho Piqe”, Quebec; „Lumini suave”, 2005, idem; „Desprinderi”, 2007, Editura „Club Imprimerie” Quebec; „Clipe sprijinite-n gânduri”, 2008, idem, poezii.

Cãlin Vlasie (n. 21.V.1953, Buzãu) Liceul – în Piteºti; Facultatea de Istorie, Secþia Pedagogie – Limba francezã, Universitatea din Bucureºti (1982). Profesor defectolog ªcoala Ajutãtoare din Tâncãbeºti – Snagov (1978-1980); psiholog logoped Laboratorul de Sãnãtate Mintalã Piteºti, Argeº (1982-1990); scoate revistele „Calende”, serie nouã (1991) ºi „Paralela 45” (1994), fondeazã editurile „Calende” (991), „Didactica nova” (1992), „Vlasie” (1993) ºi „Paralela 45” (1994, directorul acesteia). Ca student, participã la Cenaclul literar „Amfiteatru”, membru fondator al „Cenaclului de luni” (1977). Debuteazã în revista „Argeº” (1971). Debut editorial: „Neuronia” (în „Biblioteca Argeº”, 1981, Piteºti), reluatã în „Caietele debutanþilor”, 1980-1981 (Editura „Albatros”, Bucureºti, 1981). Alte volume: „Laborator spaþial” (poeme S.F., 1984); „Întoarcerea în viitor” (Bucureºti, 1990); „Un timp de vis” (Buucreºti, 1993); „Acþiunea interioarã” (Piteºti, 1999); „Neuronia/Neuronie” (ed. bilingvã româno-francezã, Piteºti, 2003) etc. Colaboreazã la reviste locale ºi din þarã, prezent în numeroase antologii de poezie din þarã ºi de peste hotare; preºedinte fondator al Filialei Piteºti a Uniunii Scriitorilor din România; membru fondator al A.S.P.R.O. Margareta M. ONOFREI, Marian STOICA

Sãgetãtorul Director coordonator - Mihai GOLESCU


Sagetatorul - Nr. 673