Page 2

ARGEªUL

8 ● săgetătorul Joc de şah Lãsaþi-mã sã fiu pionul alb ce aleargã cu paºi miriapodici spre cealaltã parte a lumii, în tabãra adversã, printre nebuni, cãlãreþi ºi turnuri. Lãsaþi-mã sã fac slalom printre algoritmi ai voinþei, sã trãiesc în paradoxuri, greºeli deliberate, în pasiuni raþionale din mulþimea iubirilor iraþionale. Lãsaþi-mã sã îmi joc viaþa ca pe o partidã de ºah. Lãsaþi-mã sã fiu eu, un pion alb, la începutul unei lungi cãlãtorii.

Noi Ne hrãnim zilnic cu cocktail de dorinþe ºi ne amãgim clipã de clipã cu aburii alcoolicelor vicii... Iubesc fiinþa umanã! Prea inteligentã pentru a aprecia Clipa, prea involuatã pentru expresia-i ultimã. ªi totuºi... cea mai grea pedeapsã pentru noi este de a ni se rãpi dreptul de a exista.

Sentimente ªtiai cã buzele norilor sunt moi ºi calde? Mi-a spus ploaia.

10 ianuarie 2012

Avangardiºtii

La geamandură

Eºti la limitã, la capãtul puterilor tale. Ea te anunþã, mai încolo poþi sã mori. Nu-i nicio problemã, gândurile rele te duc cu valul spre adânc, te-ai sãturat de România, te-ai sãturat de proºtii din ea ºi vrei sã scapi. Ai încercat printr-un pumn de pastile, dar n-ai reuºit. Vrei sã pleci, dar n-ai diplomã. Ai diplomã, dar n-ai bani. La geamandurã te simþi singur; nimeni nu se avântã pânã acolo, decât cei curajoºi. Probabil eºti ºi tu curajos, dar n-ai vrut sã arãþi asta. Tu acolo te simþi singur, de asta ºi mergi. E ca un refugiu atunci când cetatea ta e atacatã de tunurile societãþii. Cauþi un loc unde eºti sigur cã nu vei fi rãnit. Chiar dacã eºti. Consideri un loc bun de ascuns, pentru cã lupta nu-i sfârºitã. ªtii cã vrei sã lupþi, dar eºti prea slãbit acum pentru a o face. Din pãcate, mulþi în astfel de momente se gândesc sã renunþe de tot la luptã. „Parcã nu mai are rost; mã aflu la geamandurã ºi mã gândesc ce sã fac. Sã trec de ea renunþând la mâini ºi la picioare, ori sã mã întorc la câmpul de luptã ºi sã lupt pânã când puterile mã vor lãsa de tot?“ Sunã dur ambele variante, dar asta-i viaþa ºi aºa a fost mereu. Începe devreme, se sfârºeºte tot... devreme. Mori cu fiecare minut ce trece pe zi, pe noapte, cu fiecare pahar de apã pe care-l bei. Mori ºi nu vrei sã ºtii asta, nu vrei sã bagi în seamã, nu vrei sã iei în considerare. Te-ai gândit bine, oricum mori în ambele variante, dar nu uita, înainte sã faci asta (sã mori), lasã ceva în urmã. Prin luptã, nu prin predare. Eºti omul cu diferenþa. Atunci de ce nu te întorci la luptã? Adrian ANGHEL

Tot ea mi-a povestit cã norii iubesc în asfinþit, în nuanþe roz-roºu-violet. Încerc sã îi cuprind în braþe... dar nu-i pot ajunge. Ei ºi?... M-am îndrãgostit de nori. Din nou iubesc ceea ce nu pot atinge. El: De ce taci? Ea: Mã gândeam. El: La ce? Ea: Nu conteazã. El: Sãrutã-mã! Ea: Þin la altcineva. Norii: Idealurile te conduc pe cele mai înalte culmi. Ea: De-asta am ales sã vã iubesc. Norii: Eºti atât de om! Ea: ªi voi atât de departe... Din cer picurã ploaia. Stropii îmi cad pe claviculã. De aici par atât de... atât de... neatins. Cãtãlina CEAUªESCU

Gânduri de dimineaţă Spre zori, îngerul meu pãzitor se ivi pe neaºteptate. Palid la chip. Aripile îi pãreau obosite. - Astãzi, în juru-þi, risipeºte luminã, iertare ºi compasiune. - Dar oamenii nu mai sunt aºa cum ºtiai, i-am rãspuns. Au ajuns mohorâþi, ranchiunoºi ºi nepãsãtori. - De câte ori îþi e greu, tu dai înapoi! Hai, fã tu primul pas ºi, dacã n-ai sã reuºeºti, zâmbeºte apoi. Dar mai înainte nu uita sã-þi mângâi pisica. Zorii, atunci, l-au sorbit pe fereastrã. Alexandru DUªAN

Rendez-vous cu... Persil Iatã cã a venit, cu chiu, cu vai, ºi anul Apocalipsei, dupã spusele mayaºilor, anul exterminãrii noastre. Deºi sunt speculate tot felul de evenimente ce vor declanºa sfârºitul lumii, eu consider cã omenirea nu se va lãsa atât de uºor pãcãlitã. Cel puþin aºa tind sã cred dupã ce am fost martora maratoanelor din supermarketuri pentru mâncare ºi bãuturã. Poate cã mã înºel ºi lumea se aprovizioneazã pentru sfârºitul lumii, în timp ce eu stau ºi tastez la calculator. În orice caz, românul va lua întotdeauna mai mult decât trebuie ca de… sã avem domne’! Timpul petrecut în supermarket (chiar 4 zile!) nu a fost întâmplãtor, ci a avut ca ºi rezultat un mic venit de pe urma cãruia am cumpãrat cadouri, fiindu-mi chiar necesari. Aºa am cunoscut o persoanã ce se ocupa de promoþiile din supermarketuri, reuºind astfel sã mã aleg cu o frumoasã slujbã de promoter pentru o perioadã de 4 zile, chiar în preajma Crãciunului, într-un supermarket, fãcând cunoscutã noua ofertã Persil. Recunosc, m-am simþit foarte bine când am înþeles cã practic îmi câºtig banii de una singurã ºi mã vedeam deja în magazine, gonind nebunã dupã cadouri. Nu a durat mult ºi am realizat cã nu este totul chiar atât de roz. Programul de 5 ore pe zi, în picioare, într-o fustã scurtã, fãrã pauzã, abordând mereu necunoscuþi, nu-i chiar o treabã uºoarã. Ba mai mult, în afarã de rãceala cu care m-am ales, spatele îmi era terminat de la curentul din supermarket, dar... Ce sã-i faci! Asta este, ne adaptãm! Primele douã zile au trecut mai repede, apoi am avut o pauzã ºi am reluat programul încã douã zile. Fiind Crãciunul, am abordat oameni ce nu erau interesaþi de oferta mea la detergent, cât erau interesaþi de mâncare ºi bãuturã. Mã mai trezeam din când în când cu un moºuleþ simpatic ce mã întreba: „Domniºoarã, unde gãsesc hârtia igienicã?” sau „Domniºoarã, aici era o ofertã acum douã zile, o mai aveþi?”. Rãspunsul meu fiind: „Nu ºtiu, îmi pare rãu, eu fac promoþie la Persil”,

oamenii se întorceau, îºi vedeau de ale lor, iar eu rãmâneam cu ochii în soare, aºteptând sã-mi vând detergentul. În schimb, am observat un lucru de care nu ºtiu dacã ar trebui sã mã bucur sau sã fiu indiferentã. De fiecare datã când abordam un bãrbat ce avea soþia cu el, mi se rãspundea: „Eu nu ºtiu. ªefa se ocupã de asta!” Cu un astfel de rãspuns, ce era sã mai zic? Mã retrãgeam ºi aºteptam urmãtorul client. În schimb, cele mai amuzante momente erau acelea în care, fiind singura pe aceastã promoþie, abordam cât mai mulþi oameni ca sã nu simt cât de încet trece timpul. Însã mi s-a întâmplat, nu o datã, sã întreb aceeaºi persoanã de mai multe ori dacã nu ar dori sã

cunoascã oferta Persil. Unii dintre aceºtia se enervau, alþii mã ignorau, dar cei mai mulþi zîmbeau, zicându-mi: „Nu, domniºoarã, m-aþi mai întrebat o datã!” Ce sã-i faci, eu eram pusã acolo sã prezint oferta Persil! Desigur cã a fost o experienþã aparte, am învãþat cât de greu se fac banii ºi cât de urât poþi fi tratat dacã nu abordezi clientul cu zâmbetul pe buze. Însã chiar ºi atunci se întâmplã lucruri urâte, dar rabzi ºi treci mai departe, pentru cã în final te vei duce la shopping ºi vei uita de toate, concentrându-þi atenþia pe vânãtoarea de cadouri! Aºadar, am vãzut cât de lacom poate fi românul sau cât de zgârcit, totul în funcþie de posibilitãþi. Am fãcut statistici între oferta mea ºi a concurenþei, am studiat preþurile, totul completând tabloul de Crãciun. Ce mai sãrbãtoare! Anda ROTARU

Scriitori, publicişti şi folclorişti ai Argeşului Pro memoria

Gabriela Nicoleta Georgescu (n. 3 decembrie 1977, Piteºti, Argeº) Colegiul Naþional „I.C. Brãtianu“, Universitatea „Hyperion“, Bucureºti, drd. Universitatea „Lucian Blaga“, Sibiu. Activitate literarã: colaboreazã cu articole de specialitate la revistele „Ethos românesc“, „Catedra“, „Jurnalul Artistic Rebreau“. Volume reprezentative: „Pico de la Mirandolla ºi umanismul Renaºterii“ (2000); „Studii de literaturã românã“, în colaborare (Editura „Zodia Fecioarei“, Piteºti, 2004); „Antologie de literaturã pentru copii“, în colaborare (idem, 2006); „Referinþe stilistice în literatura de detenþie“, Editura „Zodia Fecioarei“, Piteºti, 2007.

Virgiliu Martinescu (n. 3 decembrie 1940, Piteºti, Argeº) ªcoala Medie Nr. 1, Piteºti, actualul Colegiul „I.C. Brãtianu” (1957); Institutul Pedagogic din Piteºti, Facultatea de Filologie (1965); Universitatea din Craiova, Facultatea de FilologieIstorie (1972). Activitate profesionalã ºi publicisticã: profesor, Liceul Vedea, ºcolile din Colibaºi, Mioveni, Piscani (director), Meriºani (director), Dobrogostea, Valea Mare – ªtefãneºti, Argeº; liceele C.F.R., Construcþii, „N. Bãlcescu” (Colegiul „I.C. Brãtianu”), Piteºti (1965-1999); debuteazã

publicistic la ziarul „Secera ºi ciocanul”, Piteºti (1965); colaboreazã la „Jurnalul Puls” (redactor-ºef), „Pulsul Argeºului ºi Muscelului”, „Alerta”, „Observator”, „Curierul zilei”, Piteºti; „Flacãra”, „Gazeta Sporturilor”, „Pro Sport”, „Gazeta literarã” – publicaþii cetrale. Obþine numeroase distincþii: diplome de onoare, medalii,diplome jubiliare, 1972-2007.

Gheorghe Pãun (n. 6 decembrie 1950, Cicãneºti, Argeº) Matematician, scriitor, informatician, doctor în matematicã (1977), membru corespondent al Academiei Române (1997), cercetãtor la Institutul de Matematicã al Academiei Române (din 1994). Liceul „Vlaicu Vodã” din Curtea de Argeº; Facultatea de Matematicã, specializarea Informaticã, Uniersitatea din Bucureºti (1974). Opera: „O mie nouã sute nouãzeci ºi patru”, „Oglinzi miºcãtoare”, „Hotel Anghila” – romane; „Teama de toamnã“, vol. de versuri, 2009; studii privind teoria limbajelor formale, semiotica, lingvistica computaþionalã, inteligenþa artificialã („Mecanisme generative ale proceselor economice”, „Gramatici matriciale”, „Probleme actuale în teoria limbajelor formale”, „DNA Câmpulung New Computing Paradigms”, în colaborare). Este membru al Societãþii Americane de Matematicã, al Societãþii Române de Matematicã, al Societãþii Române de Informaticã, al Consiliului de Conducere al Asociaþiei Europene de

Informaticã Teoreticã, al Academiei Internaþionale de Informatizare de pe lângã ONU, Filiala Chiºinãu, al Uniunii Scriitorilor din România, conducãtor de doctorat în specialitatea Teoriei limbajelor formale, membru referent în comisii de doctorat ºi de promovare universitarã în România, Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Finlanda, Austria, Spania, Noua Zeelandã, Olanda. Pentru perfecþionare a primit bursã Humboldt la Universitatea din Magdeburg (Germania), burse de cercetare oferite de Ministerul Cercetãrii din Franþa, de Academia Finlandezã la Universitatea din Turku, de Ministerul ªtiinþei ºi Educaþiei din Spania.

Nicoleta F. Popa (n. 6 decembrie 1973, Piteºti, Argeº) Poetã, membrã a Uniunii Scriitorilor din România (2003). Liceul „Zinca Golescu“, Piteºti (1992); Facultatea de ªtiinþe Administrative ºi ale Comunicãrii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu“, Piteºti, teza de licenþã despre Emil Cioran (2005). Audiazã cursurile profesorilor Gabriel Liiceanu, Andrei Pleºu, Nicolae Manolescu (1992-1994). Activitate profesionalã ºi literarã: lucreazã la Centrul Informatic Judeþean Argeº (din 2006); colaboreazã la revistele „Calende“, „Argeº“, „Contrapunct“, „Interval“, ziarul „Ora“ (19921994) etc., publicã volumul „Autorul este plecat în weekend“, versuri (1997); versuri în culegerile

Tipografia ARGEŞUL imprimă în policromie ■ ziare ■ reviste ■ cărţi ■ cataloage ■ calendare ■ afişe ■ pliante ■ postere ■

Sagetatorul Nr. 749  

Sagetatorul Nr. 749

Sagetatorul Nr. 749  

Sagetatorul Nr. 749

Advertisement