Issuu on Google+


LUNI SÃPTÃMÂNA A XXXIII-A DE PESTE AN Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Sã mergem înaintea Domnului cu cântece de laudã. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.


Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

2 10

Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Sã mergem înaintea Domnului cu cântece de laudã. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Dumnezeu în trei persoane, sursã purã de luminã, Þie, la-nceputul zilei, fiii tãi smeriþi se-nchinã. Ne e fruntea-n praf plecatã de ruºine ºi de fricã, Dar simþim cum blânda-þi mânã din þãrânã ne ridicã. Te mãrturisim pe tine, Creator ºi veºnic Tatã, ªi pe Fiul tãu cel care e-ndurarea întrupatã, ªi pe Duhul Sfânt pe care l-ai trimis din cer în lume, Focul dragostei ce-n inimi arde fãrã sã consume. Adevãrul veºnic, cel ce singur minþii noastre place, Tu, izvor de bucurie, de luminã ºi de pace, Dã-ne dragoste, credinþã ºi speranþã ne împarte, Ca sã-nvingem vraja lumii ºi-a speranþelor deºarte.


Oficiul lecturilor

3

Tu eºti alfa ºi omega, de la tine totul vine, Tu ai dat pornire lumii, îndreptând-o tot spre tine, Dor de tine-ai pus în inimi, ai deschis o ranã care Doar în tine îºi gãseºte alinare, vindecare. Dacã te-am gãsit pe tine, cu lumina ta, Stãpâne, Chiar de-am pierde toate-n viaþã, o speranþã ne rãmâne Cãci avându-te pe tine, ne e inima sãtulã; ªtim de ce trãim pe lume ºi rãsplata e destulã. Cãtre noi îndrepte Tatãl faþa sa cea milostivã, De asemenea, ºi Fiul, cel cu Tatãl deopotrivã. Duhul Sfânt ne-asculte ruga din cereasca sa splendoare. Mila sa, Treimea Sfântã, peste noi sã o coboare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Mântuieºte-mã, Doamne, pentru îndurarea ta. Psalmul 6 Omul asuprit implorã îndurarea lui Dumnezeu Acum sufletul meu e tulburat... Tatã, salveazã-mã de ceasul acesta (In 12,27). 2 Doamne, în mânia ta nu mã mustra * ºi în furia ta nu mã pedepsi. 3 Ai milã de mine, Dumnezeule,* cãci am ajuns fãrã putere; vindecã-mã, Doamne, cã-mi tremurã oasele 4 ºi sufletul mi-i tare zbuciumat. * Iar tu, Doamne, pânã când... ? 5 Întoarce-te, Doamne, mântuieºte sufletul meu, * salveazã-mã pentru milostivirea ta. 6 Pentru cã nimeni dintre cei morþi nu-ºi aminteºte de tine; * în locuinþa morþilor cine te va preamãri? 7 Sunt istovit de atâta geamãt, † în fiecare noapte mã înec în plâns în patul meu * ºi cu lacrimi scald aºternutul meu.


4

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

8

Mi s-au împãienjenit ochii de durere, * am îmbãtrânit între toþi duºmanii mei. 9 Depãrtaþi-vã de la mine toþi cei care sãvârºiþi nelegiuire, * cãci a auzit Domnul glasul plângerii mele. 10 A auzit Domnul cererea mea, * Domnul a primit rugãciunea mea. 11 Sã se ruºineze ºi sã se tulbure toþi duºmanii mei; * sã se retragã ºi sã se ruºineze îndatã. Ant. Mântuieºte-mã, Doamne, pentru îndurarea ta. Ant. 2 Domnul este scãparea sãracului în necazuri. Psalmul 9 A (9) Mulþumire pentru victorie Iarãºi va veni sã-i judece pe cei vii ºi pe cei morþi. I Te voi lãuda, Doamne, din toatã inima, * voi vesti toate faptele tale minunate! 3 Mã voi bucura ºi voi tresãlta de veselie în tine, * voi preamãri numele tãu, Dumnezeule preaînalt! 4 Duºmanii mei dau înapoi, * se clatinã ºi pier dinaintea feþei tale, 5 cãci tu ai judecat pricina mea ºi mi-ai fãcut dreptate, * te-ai aºezat pe tron ca judecãtor al dreptãþii. 6 Ai mustrat neamurile, l-ai distrus pe cel nelegiuit, * le-ai ºters numele în veci, pentru totdeauna. 7 Au fost distruºi duºmanii, * nimiciþi pe vecie, le-ai dãrâmat cetãþile, * a dispãrut o datã cu ei ºi amintirea lor. 8 Dar Domnul stãpâneºte în veci, * ºi-a aºezat scaunul lui de domnie pentru judecatã; 2


Oficiul lecturilor

5

9

el va judeca lumea cu dreptate, * fãrã pãrtinire va pronunþa sentinþa pentru popoare. 10 Domnul este refugiul celui asuprit, * scãpare sigurã în vreme de strâmtorare. 11 Cei care cunosc numele tãu se încred în tine, * cãci tu nu-i pãrãseºti pe cei care te cautã pe tine, Doamne! Ant. Domnul este scãparea sãracului în necazuri. Ant. 3 Voi vesti laudele tale la porþile fiicei Sionului. II 12

Cântaþi Domnului care locuieºte în Sion, * vestiþi printre popoare faptele sale. 13 Cãci el, care rãzbunã sângele vãrsat, * îºi aduce aminte de cei nenorociþi, nu uitã strigãtele lor. 14 Ai milã de mine, Doamne, * priveºte la nenorocirea pe care mi-au fãcut-o cei care mã urãsc; tu mã ridici de la porþile morþii † 15 ca sã vestesc toate laudele tale la porþile fiicei Sionului, * sã tresalt de bucurie pentru mântuirea ta. 16 Popoarele pãgâne cad în groapa pe care au fãcut-o * ºi li se prinde piciorul în laþul pe care l-au ascuns. 17 Domnul s-a arãtat, a þinut judecata: * pãcãtosul a cãzut în capcana pe care a fãcut-o cu mâinile sale. 18 Sã se întoarcã pãcãtoºii în locuinþa morþilor, * toþi pãgânii, cei care uitã de Dumnezeu. 19 Dar cel sãrman nu rãmâne în uitare la nesfârºit, * nãdejdea celor sãraci nu va pieri pentru totdeauna. 20 Ridicã-te, Doamne, sã nu se trufeascã omul; * sã fie judecaþi pãgânii înaintea feþei tale.


6 21

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Aºterne, Doamne, fricã peste ei, * sã ºtie neamurile cã nu sunt decât oameni! Ant. Voi vesti laudele tale la porþile fiicei Sionului. V. Dã-mi înþelegere ºi voi pãstra legea ta. R. ªi o voi þine din toatã inima.

LECTURA ÎNTÂI Din cartea profetului Ioel 4,1-3.9-21 Judecata de pe urmã; va veni apoi fericirea veºnicã Aºa spune Domnul: 1 „În zilele acelea ºi în timpul acela, când îi voi aduce înapoi pe prinºii de rãzboi ai lui Iuda ºi ai Ierusalimului, 2 voi strânge toate neamurile ºi le voi duce în Valea lui Iosafat. Acolo, mã voi judeca cu ele, pentru poporul meu, pentru Israel, moºtenirea mea, pe care l-au risipit printre neamuri, împãrþind între ele þara mea. 3 Au tras la sorþi pentru poporul meu; au dat un tânãr pentru o desfrânatã ºi au vândut o tânãrã pe vin, ºi l-au bãut. 9 Vestiþi aceste lucruri printre neamuri: Pregãtiþi rãzboiul! Treziþi-i pe viteji! Sã se apropie ºi sã se suie, toþi oamenii de rãzboi! 10 Fiarele plugurilor voastre prefaceþi-le în sãbii, ºi secerile în suliþe! Cel slab sã zicã: «Sunt tare!» 11 Grãbiþi-vã ºi veniþi, toate neamurile din jur, ºi adunaþi-vã aici! Adunã, Doamne, pe vitejii tãi! 12 Aºa vorbeºte Domnul: Sã se trezeascã popoarele ºi sã se îndrepte spre Valea lui Iosafat, cãci acolo voi ºedea sã judec toate popoarele care vã înconjoarã. 13 Puneþi mâna pe secerã, cãci holda este coaptã; veniþi ºi zdrobiþi strugurii cu picioarele: cãzile sunt pline ºi butoaiele dau afarã, cãci fãrãdelegea lor a ajuns la culme.


Oficiul lecturilor

7

14

Iatã, mulþimi ºi iar mulþimi vin în Valea Judecãþii; cãci ziua Domnului este aproape în Valea Judecãþii! 15 Soarele ºi luna se întunecã, stelele îºi pierd lumina. 16 Domnul strigã din Sion ºi glasul lui vuieºte din Ierusalim; cerurile ºi pãmântul se zguduie. Dar Domnul este un loc de adãpost pentru poporul sãu ºi o fortãreaþã pentru fiii lui Israel; 17 atunci veþi ºti cã eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, care locuieºte în Sion, muntele meu sfânt. Ierusalimul va fi un loc sfânt ºi strãinii nu vor mai trece prin el. 18 În ziua aceea, mustul se va prelinge pe munþi ºi laptele va curge pe dealuri. Toate pâraiele din Iudeea vor fi pline cu apã, un izvor va ieºi din casa Domnului ºi va uda Valea Sitim. 19 Egiptul va fi pustiit, Idumeea va fi prefãcutã într-o paraginã, pentru cã au înmulþit silniciile împotriva fiilor lui Iuda ºi au vãrsat sânge nevinovat în þara lor. 20 Dar în Iudeea, ca ºi în Ierusalim, vor fi mereu locuitori din generaþie în generaþie. 21 Le voi rãzbuna sângele pe care nu l-am rãzbunat încã. ªi Domnul va locui în Sion”. Il 4,18; Ap 22,17c.1 RESPONSORIUL R. Din munþi va curge must, vãile vor fi pline de lapte, toate pâraiele lui Iuda vor fi pline cu apã. * Cel care este însetat sã vinã, cel ce voieºte sã ia în dar apa vieþii. V. Mi-a arãtat apoi râul ºi apa vieþii, limpede cum e cristalul, ºi care izvorãºte din tronul lui Dumnezeu ºi al Mielului. * Cel care. LECTURA A DOUA Din tratatul Despre iertare al sfântului Fulgenþiu de Ruspe, episcop (Cartea 2, 11, 2 – 12, 1.3-4: CCL 91A, 693-695)


8

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Cel care va învinge nu va mai fi lovit de cea de-a doua moarte Într-o clipã, într-o clipire de ochi, la sunetul trâmbiþei de apoi, va suna trâmbiþa ºi morþii vor învia neputreziþi, iar noi vom fi schimbaþi (1Cor 15,52). Atunci când spune noi, Paul aratã cã împreunã cu el vor câºtiga darul transformãrii viitoare cei care împreunã cu el ºi cu însoþitorii sãi trãiesc în comuniune eclezialã ºi în viaþã sfântã. Explicã apoi calitatea acestei transformãri, spunând: Aceastã fiinþã supusã putrezirii trebuie sã se îmbrace în neputrezire ºi aceastã fiinþã muritoare trebuie sã se îmbrace în nemurire (1Cor 15,53). Atunci, în aceºtia va urma transformarea datoratã ca o recompensã dreaptã la o renaºtere precedentã fãcutã printr-un act spontan ºi generos al credinciosului. De aceea, se promite rãsplata renaºterii viitoare celor care în timpul vieþii prezente au trecut de la rãu la bine. Harul realizeazã mai întâi, ca dar divin, reînnoirea unei învieri spirituale prin îndreptãþirea interioarã. Apoi va veni învierea trupeascã, ce va perfecþiona starea celor îndreptãþiþi. Ultima transformare va fi constituitã de glorie. Însã aceastã schimbare va fi definitivã ºi veºnicã. Tocmai pentru aceasta, credincioºii trec prin transformãrile succesive ale îndreptãþirii, învierii ºi glorificãrii, pentru ca aceasta sã rãmânã neschimbatã pentru veºnicie. Prima metamorfozã are loc aici, pe pãmânt, prin intermediul luminãrii ºi al convertirii, adicã prin trecerea de la moarte la viaþã, de la pãcat la dreptate, de la infidelitate la credinþã, de la faptele rele la o conduitã sfântã. Cei care învie prin aceastã înviere nu îndurã cea de-a doua moarte. Despre aceºtia se spune în Apocalips: Fericit este cel care are parte de învierea cea dintâi. Cea de-a doua moarte nu are nici o putere asupra acestora (Ap 20,6). În aceeaºi carte se mai spune: Cel care învinge nu va fi deloc vãtãmat de moartea cea de a doua (Ap 2,11). Aºadar, dupã cum prima înviere constã în convertirea inimii, tot aºa, a doua moarte constã în chinul veºnic.


Laudele

9

De aceea, acela care nu vrea sã fie condamnat cu pedeapsa veºnicã a celei de-a doua morþi sã se grãbeascã, aici, pe pãmânt, sã devinã pãrtaº de prima înviere. Dacã cineva, în timpul vieþii prezente, transformat de teama de Dumnezeu, se converteºte de la o viaþã rea la o viaþã bunã, trece de la moarte la viaþã ºi apoi va fi ºi transformat din necinste în glorie. RESPONSORIUL Col 3,3-4; Rom 6,11 R. Voi aþi murit ºi viaþa voastrã este ascunsã împreunã cu Cristos în Dumnezeu. * Când se va arãta Cristos care este viaþa voastrã, atunci ºi voi vã veþi arãta împreunã cu el în glorie. V. Cugetaþi la cele de sus, cãci voi aþi murit ºi viaþa voastrã este ascunsã împreunã cu Cristos în Dumnezeu. * Când se va arãta. Rugãciunea de încheiere Doamne, Dumnezeul nostru, dã-ne, te rugãm, harul sã te urmãm mereu cu bucurie, cãci numai slujindu-te necontenit pe tine, izvorul oricãrui bine, putem afla fericirea deplinã ºi nepieritoare. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.


10

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

IMNUL Isuse, tu, care luceºti ca un soare, A Tatãlui veºnic cereascã splendoare, Persoanã divinã, izvor de luminã, Ce ziua o chemi la luminã sã vinã. Din sfântul lãcaº al splendorilor tale, În lumea cea tristã a beznei totale O razã-a luminii în veci neapuse Trimite-ne nouã acuma, Isuse. Cerescule Tatã, rugãmu-ne þie, Tu, care eºti sursã de har ºi tãrie, Ne iartã-ale vieþii greºeli ºi cusururi ªi-a ta îndurare cânta-vom de-a pururi. Pãcatul ne trage în jos, spre þãrânã, Duºmanul pe drumuri greºite ne mânã. Fiinþe sãrmane cãzute-n capcane! Din ele ne scoate, sub paza ta ia-ne. Ne-alungã din cale dureri ºi nãpaste, Pãstreazã-ne trupul ºi inima caste, În suflet credinþa în clocot sã fiarbã, Sã nu o sufoce satanica iarbã. Ca hranã în viaþã Cristos sã ne fie, El, pâinea cea vie, izvor de tãrie, Iar Duhul ne stingã a inimii sete, Cu vinul iubirii curate ne-mbete, Ca ziua de azi s-o petrecem în pace, Cu sfântã sfialã Cristos sã ne-mbrace, Iar dacã în suflet credinþa e tare, Noi nu vom cunoaºte apus ºi-nserare. Acum, când lumina dã lumii contururi, Cristos care-n Tatãl rãmâne de-a pururi, El, care-i mai dulce decât aurora, Luminã ne-aducã din cer tuturora. Amin. PSALMODIA Ant. 1 De dimineaþã te rog, Doamne, ascultã glasul meu.


Laudele

11

Psalmul 5,2-10.12-13 Rugãciune de dimineaþã pentru a cere ajutor Cei care l-au primit se vor bucura în veci de cuvântul care locuieºte în ei. 2 Pleacã-þi urechea la cuvintele mele, Doamne! * Ascultã-mi suspinele! 3 Ia aminte la strigãtele mele, † regele meu ºi Dumnezeul meu! * 4 pentru cã mã rog cãtre tine, Doamne! Dimineaþa vei auzi glasul meu; * de dimineaþã voi sta înaintea ta ºi voi aºtepta, 5 cãci tu nu eºti un Dumnezeu cãruia sã-i placã rãul, † cel nelegiuit nu-ºi aflã adãpost în preajma ta; * 6 cei mândri nu pot sta înaintea ochilor tãi. Tu îi urãºti pe toþi cei care sãvârºesc fãrãdelegea † 7 ºi îi nimiceºti pe cei mincinoºi. * Domnul îl dispreþuieºte pe cel care varsã sânge ºi pe cel care înºalã. 8 Dar eu, prin îndurarea ta cea mare, † voi intra în casa ta * ºi te voi adora cu teamã în templul tãu cel sfânt. 9 Doamne, povãþuieºte-mã în dreptatea ta, înaintea duºmanilor mei! * Netezeºte calea ta înaintea mea. 10 Pentru cã nu este adevãr în gura lor, * inima lor nu este decât o capcanã; mormânt deschis este gâtul lor, * iar limbile lor sunt înºelãtoare. 12 Sã se bucure toþi cei care se încred în tine * ºi în veci sã tresalte. Cãci tu îi ocroteºti * ºi toþi cei care iubesc numele tãu se vor bucura în tine. 13 Tu îl binecuvântezi pe cel drept, Doamne, * ca un scut îl încoronezi cu bunãvoinþa ta.


12

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Ant. De dimineaþã te rog, Doamne, ascultã glasul meu. Ant. 2 Doamne, Dumnezeul nostru, lãudãm numele tãu preaslãvit. Cântarea

1Cr 29,10-13

Numai lui Dumnezeu cinste ºi slavã Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos! (Ef 1,3). 10b

Doamne, Dumnezeul lui Israel, pãrintele nostru, * tu eºti binecuvântat din veac în veac. 11 Ale tale, Doamne, sunt mãrirea ºi puterea, † gloria, strãlucirea ºi maiestatea; * tot ce este în cer ºi pe pãmânt îþi aparþine. A ta este, Doamne, împãrãþia, * cãci tu te înalþi, ca un stãpân, mai presus de toate. 12 Bogãþia ºi cinstea vin de la tine, * tu eºti atotstãpânitor. În mâna ta este puterea ºi tãria, * cu mâna ta pe toate poþi sã le mãreºti ºi sã le întãreºti. 13 Iar acum, Dumnezeul nostru, te mãrturisim * ºi lãudãm numele tãu preaslãvit. Ant. Doamne, Dumnezeul nostru, lãudãm numele tãu preaslãvit. Ant. 3 Adoraþi-l pe Domnul în templul sãu cel sfânt. Psalmul 28 (29) Laudã Cuvântului lui Dumnezeu Un glas din ceruri a zis: „Acesta este Fiul meu preaiubit!” (Mt 3,17). 1 Aduceþi Domnului, fii ai lui Dumnezeu, * aduceþi Domnului preamãrire ºi putere, 2 aduceþi Domnului gloria numelui sãu. * Adoraþi-l pe Domnul în strãlucirea sfinþeniei sale.


Laudele

13

3

Glasul Domnului este peste ape, † Dumnezeul slavei tunã; * Domnul este peste apele întinse. 4 Glasul Domnului este puternic, * glasul Domnului e plin de mãreþie. 5 Glasul Domnului despicã cedrii, * Domnul zdrobeºte cedrii Libanului 6 ºi face sã salte Libanul ca un viþel * iar Sirionul ca un pui de zimbru. 7 Glasul Domnului varsã limbi de foc, † 8 glasul Domnului cutremurã pustiul * ºi va cutremura Domnul pustiul Cadeº. 9 Glasul Domnului face cerboaicele sã nascã, † despoaie pãdurile * ºi în lãcaºul sãu sfânt toþi îi cântã slava. 10 Domnul stãpâneºte peste potop, * Domnul stãpâneºte în veci ca rege. 11 Domnul va da tãrie poporului sãu, * Domnul va binecuvânta poporul sãu cu pace. Ant. Adoraþi-l pe Domnul în templul sãu cel sfânt. 2Tes 3,10b-13 LECTURA SCURTÃ Dacã cineva nu vrea sã munceascã, nici sã nu mãnânce. Auzim însã cã unii dintre voi umblã în neorânduialã, nelucrând nimic, ci amestecându-se peste tot. Unora ca aceºtia le poruncim ºi-i sfãtuim în Domnul Isus Cristos sã-ºi mãnânce pâinea proprie, muncind în liniºte. Însã voi, fraþilor, sã nu obosiþi în a face bine. RESPONSORIUL SCURT R. Binecuvântat sã fie Domnul * din veac ºi pânã-n veac! Binecuvântat. V. El singur sãvârºeºte fapte minunate * din veac ºi pânã-n veac! Slavã Tatãlui. Binecuvântat. Ant. la Benedictus: Binecuvântat sã fie Domnul Dumnezeul nostru.


14

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Binecuvântat sã fie Domnul Dumnezeul nostru.


Laudele

15

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l preamãrim pe Cristos, cel plin de har ºi de Duhul Sfânt, ºi sã-l implorãm cu încredere: Dã-ne, Doamne, Duhul tãu! Dãruieºte-ne harul sã petrecem ziua aceasta cu bucurie, cu pace ºi fãrã prihanã, – pentru ca, ajungând în pragul serii, sã te putem lãuda cu veselie ºi cu inimã curatã. Sã fie astãzi strãlucirea ta asupra noastrã – ºi cãlãuzeºte lucrarea mâinilor noastre. Aratã-þi faþa asupra noastrã spre bine, în pace, – ca sã fim ocrotiþi astãzi de mâna ta puternicã. Priveºte cu bunãtate la toþi cei care se încredinþeazã rugãciunilor noastre: – copleºeºte-i cu tot binele sufletesc ºi trupesc. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Te rugãm, Doamne, sã inspiri faptele noastre ºi sã ne ajuþi sã le împlinim, aºa încât tu sã fii începutul ºi înfãptuitorul lucrãrilor noastre. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori,


16

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Psalmul 18 B (19 B) Laudã lui Dumnezeu, stãpânul legii Fiþi desãvârºiþi, precum ºi Tatãl vostru din ceruri este desãvârºit (Mt 5,48). 8 Legea Domnului este desãvârºitã, învioreazã sufletul; † mãrturia Domnului este adevãratã, * îl face înþelept pe cel neºtiutor. 9 Orânduirile Domnului sunt drepte, înveselesc inima, * poruncile Domnului sunt strãlucitoare, lumineazã ochii. 10 Frica de Domnul este curatã, rãmâne pentru totdeauna; * judecãþile Domnului sunt adevãrate, toate sunt drepte. 11 Ele sunt mai de dorit decât aurul † ºi decât mult aur curat, * mai dulci decât mierea ºi decât fagurele proaspãt. 12 Slujitorul tãu primeºte înþelepciunea prin ele; * pentru cel care le pãzeºte, rãsplata este mare. 13 Cine îºi dã seama de greºelile fãcute din neatenþie? * Curãþã-mã de pãcatele ascunse.


Ora medie

17

14

Mai presus de toate, pãzeºte-l pe slujitorul tãu de mândrie, * ca ea sã nu mã stãpâneascã niciodatã. Atunci voi fi fãrã vinã * ºi curãþat de pãcatul cel mare. 15 Plãcute sã-þi fie cuvintele gurii mele † ºi gândurile inimii mele sã ajungã înaintea ta, * Doamne, stânca mea ºi mântuitorul meu! Ant. Legea Domnului înveseleºte inima ºi lumineazã ochii. Ant. 2 Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Psalmul 7 Rugãciunea celui drept vorbit de rãu Iatã, judecãtorul stã înaintea uºii (Iac 5,9). I Doamne, Dumnezeul meu, în tine mi-am pus speranþa. * Mântuieºte-mã de toþi prigonitorii mei ºi elibereazã-mã 3 ca nu cumva sã-mi rãpeascã viaþa, sã mã sfâºie, ca leul, * fãrã ca cineva sã mã salveze! 4 Doamne, Dumnezeul meu, † dacã am sãvârºit aceasta, * dacã este nedreptate în mâinile mele, 5 dacã am rãspuns prietenului meu cu rãu * ºi fãrã motiv mi-am jefuit duºmanul, 6 atunci duºmanul sã mã prigoneascã ºi sã mã ajungã † ºi sã culce la pãmânt viaþa mea * ºi cinstea mea în praf sã o arunce. 7 Ridicã-te, Doamne, în mânia ta * înalþã-te împotriva furiei asupritorilor mei ºi scoalã-te, Dumnezeul meu, * la judecata pe care ai rânduit-o! 2


18

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

8

Adunarea neamurilor sã te înconjoare: † întoarce-te asupra ei din înãlþime! * 9 Domnul judecã popoarele; judecã-mã, Doamne, dupã dreptatea * ºi dupã nevinovãþia care este în mine! 10 Pune capãt rãutãþii pãcãtoºilor † ºi întãreºte-l pe cel drept, * tu, care pãtrunzi cu privirea inimile ºi rãrunchii, Dumnezeule preadrept. Ant. Se va scula Domnul sã judece popoarele întru dreptate. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. II Ajutorul meu este la Dumnezeu, * cel care îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. 12 Dumnezeu este un judecãtor drept * care se poate mânia în fiecare zi. 13 Oare nu este el cel care îºi ascute din nou sabia, * îºi întinde arcul ºi þinteºte? 14 κi pregãteºte armele morþii * ºi îºi încinge sãgeþile în foc. 15 Iatã, cel rãu a urzit fãrãdelegea, * a zãmislit silnicia ºi a nãscut nelegiuirea. 16 A sãpat groapã ºi a adâncit-o * ºi a cãzut în groapa pe care a fãcut-o. 17 Se întoarce rãutatea lui asupra capului sãu * ºi pe creºtetul lui coboarã nedreptatea. 18 Îl voi lãuda pe Domnul pentru dreptatea lui * ºi voi cânta numele Domnului Preaînalt. Ant. 3 Dumnezeu, judecãtorul cel drept ºi puternic, îi mântuieºte pe cei drepþi cu inima. Iac 1,19b-20.26 LECTURA SCURTà Fiecare om sã fie prompt la ascultare, încet la vorbire ºi lent la mânie, pentru cã mânia omului nu împlineºte dreptatea lui Dumnezeu. Dacã cineva crede cã este 11


Vesperele

19

religios, dar nu-ºi stãpâneºte limba, din contrã, îºi înºalã inima, religiozitatea lui este zadarnicã. V. Îl voi binecuvânta pe Domnul în toatã vremea. R. Lauda lui va fi pururea în gura mea. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, stãpânul ºi pãzitorul seceriºului ºi al viei, care împarþi fiecãruia lucrarea sa ºi dai dreaptã rãsplatã dupã fapte, dã-ne harul sã purtãm povara zilei împlinind cu seninãtate voinþa ta. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi. Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Dupã ce ai vrut, o, Doamne, lumea-aceasta a o scoate Din neant, ai vrut, de-asemeni, sã pui ordine în toate; Apelor ai pus zãgazuri, gãsind loc la fiecare, ªi-ai trasat cu-nþelepciune ale cerului hotare. Norii grei pe cer atârnã, slobozind belºug de ploaie; Repezitele pâraie, râuri, fluvii mai greoaie, Prinse-n albia fireascã, curg strunite între maluri; Se frãmântã, nu au tihnã, spumegându-ºi apa-n valuri. Fã sã cadã în cascadã, ca o mult doritã ploaie, Harul tãu de sus în inimi, sã le ude, sã le-nmoaie, ªi sã spele tot ce-n ele e pãtat ºi plin de tinã, Iar pustiul trist din ele sã-l prefacã în grãdinã. Este ceasul înserãrii, ceas când bezna cade linã; Sã ne fie-acum credinþa far ºi faclã de luminã,


20

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Sã-l alunge pe cel care ne inspirã gânduri rele, Ca pãcatul ºi greºeala sã nu poatã sã ne-nºele. Tot ce cerem sã ne deie Tatãl plin de îndurare, Fiul ce-a voit sã beie cupa patimii amare, Duhul Sfânt ce locuieºte-n taina inimii sincere; Sã ne-asculte blând Treimea, dupã-a sa-nþeleaptã vrere. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Ochii Domnului privesc spre cel sãrman. Psalmul 10 (11) Cel drept îºi pune încredere în Domnul Fericiþi cei cãrora le este foame ºi sete de dreptate, pentru cã ei vor fi sãturaþi (Mt 5,6). 1 În Domnul îmi gãsesc refugiul, † cum spuneþi sufletului meu: * „Fugi în munþi ca o pasãre”? 2 Cãci iatã, pãcãtoºii îºi încordeazã arcul, † pe coardã îºi potrivesc sãgeata, * ca sã tragã pe întuneric în cei drepþi cu inima. 3 Când se clatinã temeliile, * ce poate face cel drept? 4 Domnul locuieºte în templul sãu cel sfânt, * Domnul îºi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii lui privesc spre cel sãrman, * pleoapele lui îi cerceteazã pe fiii oamenilor. 5 Domnul cerceteazã pe cel drept ºi pe cel nelegiuit. * Duhul lui îl urãºte pe acela care iubeºte violenþa. 6 El va face sã plouã peste cei rãi cãrbuni aprinºi; * foc ºi pucioasã ºi suflare de foc este partea lor de moºtenire. 7 Cãci Domnul este drept ºi iubeºte dreptatea; * cei drepþi vor vedea faþa lui. Ant. Ochii Domnului privesc spre cel sãrman.


Vesperele

21

Ant. 2 Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Psalmul 14 (15) Cine e vrednic în faþa Domnului? V-aþi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu (Evr 12,22). 1 Doamne, cine va locui în cortul tãu? * Cine se va odihni pe muntele tãu cel sfânt? 2 Cel care umblã fãrã prihanã, * face dreptatea ºi spune adevãrul din inimã; 3 cel care nu calomniazã cu limba † ºi nu face rãu semenului sãu, * nici nu aruncã ocarã asupra aproapelui. 4 În ochii sãi, cel nelegiuit e vrednic de dispreþ, * dar îi cinsteºte pe cei care se tem de Domnul. Chiar dacã i-ar fi spre pagubã, * nu-ºi calcã jurãmântul. 5 Nu-ºi împrumutã banii pentru dobândã * ºi nu ia mitã împotriva celui nevinovat. Cel care trãieºte astfel * nu se va clãtina în veci! Ant. Fericiþi cei curaþi cu inima, pentru cã ei îl vor vedea pe Dumnezeu. Ant. 3 În Fiul sãu, Dumnezeu ne-a ales spre înfiere. Cântarea

Ef 1,3-10

Planul de mântuire al lui Dumnezeu 3

Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste.


22

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

5

El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. În Fiul sãu, Dumnezeu ne-a ales spre înfiere. LECTURA SCURTÃ

Col 1,9b-11

Sã vã umpleþi de cunoaºterea voinþei lui ºi de orice înþelepciune ºi înþelegere spiritualã, pentru ca astfel sã umblaþi într-un mod vrednic de Domnul, ca sã-i fiþi plãcuþi în toate, prin orice faptã bunã, aducând rod ºi crescând în cunoaºterea lui Dumnezeu, ca sã fiþi întãriþi cu toatã puterea, dupã puterea gloriei lui, pentru a ajunge la o statornicie desãvârºitã ºi îndelungã rãbdare, cu bucurie. RESPONSORIUL SCURT R. Vindecã sufletul meu, * cãci am pãcãtuit împotriva ta. Vindecã. V. Eu am zis: Doamne, miluieºte-mã, * cãci am pãcãtuit împotriva ta. Slavã Tatãlui. Vindecã. Ant. la Magnificat: Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul, cãci Dumnezeu a privit la smerenia mea!


Vesperele

23

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Sufletul meu îl preamãreºte pe Domnul, cãci Dumnezeu a privit la smerenia mea! RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Dumnezeu a încheiat un legãmânt veºnic cu poporul sãu ºi nu înceteazã a-i face bine. De aceea, sã-i aducem mulþumire ºi sã ne îndreptãm rugãciunea spre el cu încredere: Fã bine, Doamne, poporului tãu!


24

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

Mântuieºte, Doamne, poporul tãu – ºi binecuvânteazã moºtenirea ta. (Fã bine, Doamne, poporului tãu!) Adunã-i laolaltã pe toþi cei care poartã numele de creºtin, – ca lumea sã creadã în Cristos, pe care tu l-ai trimis. Dãruieºte harul tãu tuturor cunoscuþilor ºi prietenilor noºtri, – pentru ca ei sã rãspândeascã buna mireasmã a lui Cristos. Aratã iubirea ta celor aflaþi în agonie – ºi fã ca ochii lor sã vadã mântuirea ta. Fii îndurãtor faþã de cei rãposaþi – ºi uneºte-i cu aceia care se odihnesc în Cristos. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Sã te preamãreascã, Doamne, cântarea de laudã a slujitorilor tãi. Tu, care, pentru mântuirea noastrã, ai privit la umilinþa Fecioarei Maria, înalþã-ne, te rugãm, la plinãtatea rãscumpãrãrii. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare:


Completoriul

25

Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. Psalmul 85 (86) Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie în orice strâmtorare (2Cor 1,3.4). 1

Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, * pentru cã sunt sãrman ºi nefericit. 2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. † Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, * care ºi-a pus încrederea în tine. 3 Ai milã de mine, Doamne, * cãtre tine strig toatã ziua. 4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, * cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne! 5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, * plin de dragoste faþã de cei care te cheamã. 6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; * ia aminte la glasul cererii mele.


26

Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

7

În ziua necazului meu, strig cãtre tine * pentru cã tu îmi dai ascultare. 8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei * ºi nimic nu este ca lucrãrile tale. 9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, † se vor prosterna în faþa ta, Doamne, * ºi vor preamãri numele tãu, 10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, * tu singur eºti Dumnezeu! 11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta * ºi voi umbla în adevãrul tãu; dã-mi o inimã simplã * ca sã se teamã de numele tãu. 12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu, din toatã inima mea, * ºi voi preamãri numele tãu în veac. 13 Cãci mare este mila ta faþã de mine * ºi tu ai eliberat sufletul meu din adâncul infernului. 14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, † ºi o adunãturã de oameni violenþi vor sã-mi ia sufletul, * ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor. 15 Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, * încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr. 16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; † dã slujitorului tãu putere, * ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale. 17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, † ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, * cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat. Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin de îndurare. 1Tes 5,9-10 LECTURA SCURTÃ Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentru


Completoriul

27

noi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãim împreunã cu el. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin munca noastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin.


Luni, sãptãmâna a XXXIII-a de peste an

28

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.



Luni, săptămâna a XXXIII-a de peste an