Issuu on Google+


Duminica din octava Naºterii Domnului SFÂNTA FAMILIE: ISUS, MARIA ªI IOSIF Sãrbãtoare Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care a fost supus Mariei ºi lui Iosif. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;


2

Duminica Sfintei Familii

9

acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care a fost supus Mariei ºi lui Iosif. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Simþim fericire când gândul ne zboarã Spre locul în care umila Fecioarã Cu soþul ºi Fiul, în mica lor casã, Trãiesc laolaltã o viaþã retrasã. Iosif, muncitorul cel harnic, dulgherul, Pe cel ce zidit-a pãmântul ºi cerul A lui meserie îl pune s-o-nveþe Cu multã rãbdare ºi multe poveþe. Maria în casã munceºte cât poate, Gãteºte ºi þine în ordine toate.


Oficiul lecturilor

3

Cu zâmbet pe buze ea toate le face ªi-n jur rãspândeºte iubire ºi pace. Pe voi trei v-admirã întreg Nazaretul, Cãci bine cunoaºteþi în viaþã secretul De-a face din muncile voastre mãrunte Spre cealaltã lume o trainicã punte. Sã fie, Isuse, slãvit al tãu nume, Cãci, din îndurare nãscându-te-n lume, Ne-ai dat pentru viaþã o sigurã cale; Fã, Doamne, sã mergem pe urmele tale. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Când pãrinþii l-au dus pe pruncul Isus la templu, Simeon l-a luat în braþele sale ºi l-a binecuvântat pe Dumnezeu. Psalmul 23 (24) Al Domnului este pãmântul ºi tot ce este pe el, * lumea ºi cei care locuiesc în ea. 2 Cãci el l-a întemeiat pe mãri * ºi l-a stabilit peste râuri. 3 Cine va urca pe muntele Domnului? * Cine va sta în locul sãu cel sfânt? 4 Cel care are mâinile nepãtate ºi inima curatã, † cel care nu-ºi înalþã sufletul spre lucruri deºarte * ºi nu jurã cu viclenie. 5 Acesta va primi binecuvântare de la Domnul * ºi dreptate de la Dumnezeu, mântuitorul sãu. 6 Acesta este neamul celor care-l cautã pe el, * al celor care cautã faþa Dumnezeului lui Iacob. 7 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 8 Cine este acest rege al mãririi? † E Domnul cel tare ºi puternic, * Domnul cel viteaz în luptã! 9 Ridicaþi-vã, porþilor, pragurile voastre de sus, † deschideþi-vã, voi, porþi veºnice, * ca sã intre regele mãririi! 1


4

Duminica Sfintei Familii

10

Cine este acest rege al mãririi? * Domnul oºtirilor: el este regele mãririi. Ant. Când pãrinþii l-au dus pe pruncul Isus la templu, Simeon l-a luat în braþele sale ºi l-a binecuvântat pe Dumnezeu. Ant. 2 Intrând în casã, magii l-au gãsit pe prunc împreunã cu Maria, mama lui.

Psalmul 45 (46) Dumnezeu este pentru noi loc de refugiu ºi putere, * ajutor uºor de gãsit în timp de încercare. 3 De aceea nu ne temem, chiar dacã s-ar zgudui pãmântul * ºi ar cãdea munþii în mijlocul mãrii; 4 chiar de-ar clocoti ºi ar spumega apele ei * ºi munþii s-ar zgudui la izbirea ei. 5 Un râu cu braþele sale înveseleºte cetatea lui Dumnezeu, * locuinþa sfântã a Celui Preaînalt. 6 Dumnezeu este în mijlocul ei: ea nu se clatinã; * Dumnezeu îi vine în ajutor dis-de-dimineaþã. 7 Naþiunile pãgâne se zbuciumã,† împãrãþiile se clatinã. * El ºi-a ridicat glasul ºi pãmântul se topeºte de groazã. 8 Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi. 9 Veniþi ºi vedeþi lucrãrile minunate ale Domnului, * faptele uimitoare pe care le-a fãcut pe pãmânt. El face sã înceteze rãzboaiele pânã la marginile pãmântului, † 10 frânge arcul ºi sfãrâmã lancea, * iar scuturile le arde în foc. 11 Opriþi-vã ºi recunoaºteþi cã eu sunt Dumnezeu, * eu mã înalþ peste popoare, mã înalþ peste tot pãmântul. 2


Oficiul lecturilor

5

12

Domnul oºtirilor este cu noi, * Dumnezeul lui Iacob este un turn de scãpare pentru noi. Ant. Intrând în casã, magii l-au gãsit pe prunc împreunã cu Maria, mama lui. Ant. 3 Sculându-se, Iosif a luat pruncul ºi pe mama lui, în timpul nopþii, ºi a plecat în Egipt.

Psalmul 86 (87) Întrucât temeliile sale sunt pe munþii cei sfinþi, † 2 Domnul iubeºte porþile Sionului * mai mult decât toate locuinþele lui Iacob. 3 Lucruri mãreþe s-au spus despre tine, * cetate a lui Dumnezeu. 4 Voi aminti de Rahab ºi de Babilon printre cei care mã cunosc; † iatã, filistenii, Tirul ºi Etiopia * s-au nãscut acolo. 5 Se va spune despre Sion: „ªi acesta, ºi acela s-au nãscut într-însul * ºi însuºi Cel Preaînalt îl întãreºte”. 6 Domnul scrie în cartea popoarelor: * „Aceºtia s-au nãscut acolo”. 7 Iar ei danseazã ºi cântã: * „Toate izvoarele mele sunt în tine”. Ant. Sculându-se, Iosif a luat pruncul ºi pe mama lui, în timpul nopþii, ºi a plecat în Egipt. V. Îi voi face pe toþi fiii tãi discipoli ai Domnului. R. ªi fiii tãi vor trãi în pace. 1

LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Efeseni 5,21–6,4 Viaþa creºtinã în familie 5,21 Fraþilor, fiþi supuºi unii altora în frica lui Cristos. 22 Femeile sã se supunã bãrbaþilor lor ca Domnului,


6

Duminica Sfintei Familii

23

pentru cã bãrbatul este capul femeii aºa cum ºi Cristos este capul Bisericii, trupul sãu, al cãrui mântuitor ºi este. 24 ªi cum Biserica se supune lui Cristos, tot aºa ºi femeile sã fie supuse bãrbaþilor lor în toate. 25 Bãrbaþilor, iubiþi-vã soþiile aºa cum Cristos a iubit Biserica ºi s-a dat pe sine pentru ea 26 pentru a o sfinþi, purificând-o prin baia apei în cuvânt, 27 ca sã ºi-o prezinte sieºi ca o Bisericã glorioasã, fãrã sã aibã vreo patã sau rid sau ceva asemãnãtor, ci sã fie sfântã ºi neprihãnitã. 28 Tot aºa, ºi bãrbaþii trebuie sã-ºi iubeascã soþiile ca pe trupul propriu. Cine îºi iubeºte soþia se iubeºte pe sine. 29 Cãci nimeni nu ºi-a urât vreodatã propriul trup, dimpotrivã, îl hrãneºte ºi îl îngrijeºte aºa cum face Cristos pentru Bisericã. 30 Cãci toþi suntem mãdulare ale trupului sãu. 31 De aceea îºi va lãsa omul tatãl ºi mama ºi se va uni cu soþia sa ºi cei doi vor fi un singur trup. 32 Misterul acesta este mare: eu o spun cu privire la Cristos ºi la Bisericã, 33 dar ºi cu privire la voi: fiecare sã-ºi iubeascã soþia ca pe sine însuºi, iar soþia sã aibã respect faþã de bãrbat. 6,1 Copii, ascultaþi de pãrinþii voºtri, în Domnul, cãci aºa este drept. 2 Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta, aceasta este cea dintâi poruncã însoþitã de o promisiune: 3 ca sã-þi fie bine ºi sã trãieºti mult timp pe pãmânt. 4 Iar voi, pãrinþilor, sã nu-i provocaþi pe copiii voºtri la mânie, ci creºteþi-i în disciplina ºi învãþãtura Domnului. RESPONSORIUL Ef 6,1-2; Lc 2,51 R. Copii, ascultaþi de pãrinþii voºtri, în Domnul, cãci aºa este drept. * Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta. V. A coborât Isus cu Maria ºi Iosif ºi a venit la Nazaret ºi era supus lor. * Cinsteºte. LECTURA A DOUA Din Discursurile lui Paul al VI-lea, papã (Discurs þinut la Nazaret, 5 ianuarie 1964)

Exemplul Nazaretului


Oficiul lecturilor

7

Casa din Nazaret este ºcoala unde începem sã înþelegem viaþa lui Isus: este ºcoala evangheliei. Aici, învãþãm, mai întâi, sã privim, sã ascultãm, sã meditãm ºi sã pãtrundem semnificaþia, atât de profundã ºi de misterioasã, a acestei manifestãri atât de simple, atât de umile, atât de frumoase a Fiului lui Dumnezeu. Dar poate, fãrã sã ne dãm seama, învãþãm ºi sã imitãm. Aici, învãþãm metoda care ne va permite sã cunoaºtem mai uºor cine este Cristos. Aici, simþim îndatã nevoia de a lua în consideraþie tot ceea ce se referã la ºederea lui în mijlocul nostru: adicã, locurile, timpurile, obiceiurile, limbajul, riturile sacre, în sfârºit, toate lucrurile de care s-a folosit Isus pentru a se descoperi lumii. Aici, totul vorbeºte, totul are o semnificaþie. Aici, în aceastã ºcoalã, înþelegem cu siguranþã de ce este necesarã o disciplinã spiritualã pentru cel care vrea sã urmeze învãþãtura Evangheliei ºi doreºte sã devinã ucenicul lui Cristos. O, cu câtã bucurie am vrea sã redevenim copii ºi sã mergem din nou la aceastã umilã ºi sublimã ºcoalã din Nazaret! Cu câtã ardoare am vrea sã reîncepem, alãturi de Maria, învãþarea adevãratei ºtiinþe a vieþii ºi sã dobândim înþelegerea adevãrurilor divine! Însã, aici, noi nu suntem decât în trecere ºi suntem nevoiþi sã renunþãm la dorinþa de a continua, în aceastã casã, formarea, niciodatã încheiatã, la înþelegerea evangheliei. Totuºi, nu vom pãrãsi acest loc fãrã sã fi primit, parcã pe furate ºi în grabã, câteva scurte învãþãturi de la casa din Nazaret. În primul rând, ea ne învaþã tãcerea. O, dacã ar renaºte în noi stima faþã de tãcere, aceastã condiþie admirabilã ºi indispensabilã a spiritului, în noi care suntem asurziþi de atâta gãlãgie, strigãte ºi zgomote în viaþa atât de agitatã ºi tumultuoasã a timpului nostru! O, tãcere din Nazaret, învaþã-ne sã fim fermi în gândurile bune, înclinaþi spre viaþa interioarã, pregãtiþi sã auzim inspiraþiile secrete ale lui Dumnezeu ºi îndemnurile adevãraþilor maeºtri. Învaþã-ne cât de importante ºi necesare sunt munca de pregãtire, studiul, meditaþia, ordinea


8

Duminica Sfintei Familii

vieþii interioare ºi personale, rugãciunea, pe care numai Dumnezeu o vede în ascuns. Apoi, aici înþelegem modul de a trãi în familie. Nazaretul sã ne aminteascã ce este familia, ce este comuniunea iubirii, frumuseþea ei austerã ºi simplã, caracterul ei sacru ºi inviolabil; sã ne arate cât este de plãcutã educaþia în familie, educaþie pe care nimic nu o poate înlocui; sã ne înveþe funcþia ei naturalã în ordinea socialã. În sfârºit, aici învãþãm disciplina muncii. O, locuinþã din Nazaret, casa Fiului tâmplarului! Aici dorim sã înþelegem ºi sã celebrãm, în special, legea, desigur, severã, dar ºi mântuitoare a muncii omeneºti; aici dorim sã restabilim demnitatea muncii, astfel încât sã fie auzitã de toþi; aici, sub acest acoperiº, dorim sã reamintim cã munca nu poate fi scop în sine, ci cã îºi primeºte libertatea ºi nobleþea, nu atât din ceea ce se numeºte valoare economicã, cât mai ales din ceea ce o îndreaptã spre scopul ei nobil; aici, în sfârºit, vrem sã îi salutãm pe muncitorii din toatã lumea ºi sã le arãtãm modelul, fratele lor divin, profetul tuturor cauzelor drepte care îi privesc, adicã pe Cristos, Domnul nostru. RESPONSORIUL 2Cor 13,11; Ef 5,19; Col 3,23 R. Bucuraþi-vã, cãutaþi desãvârºirea, îmbãrbãtaþi-vã, sã fiþi uniþi în acelaºi cuget ºi sã trãiþi în pace * cântând ºi intonând psalmi în inimile voastre pentru Domnul. V. Tot ceea ce faceþi sã faceþi din inimã, ca pentru Domnul, ºi nu pentru oameni, * cântând ºi intonând psalmi în inimile voastre pentru Domnul. IMNUL TE DEUM Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, Pe tine, Doamne, te mãrturisim. Pe tine, veºnicul Pãrinte, Tot pãmântul te cinsteºte. Þie toþi îngerii, cerurile ºi toate puterile, Heruvimii ºi serafimii îþi cântã fãrã încetare: Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul, Dumnezeul Sabaot! Plin e cerul ºi pãmântul de mãrirea slavei tale!


Oficiul lecturilor

9

Pe tine te mãreºte corul preaslãvit al apostolilor; Pe tine te slãveºte Numãrul vrednic de laudã al profeþilor; Pe tine te laudã ceata strãlucitã a martirilor; Pe tine te mãrturiseºte sfânta Bisericã Pe toatã faþa pãmântului: Pe tine, Tatãl, a cãrui slavã este fãrã de sfârºit, ªi pe Fiul tãu, unic, adevãrat ºi vrednic de închinare, ªi pe Duhul Sfânt, Mângâietorul. Tu eºti regele mãririi, Cristoase, Tu eºti Fiul cel veºnic al Tatãlui. Pentru mântuirea noastrã Tu nu te-ai sfiit sã te cobori în sânul Fecioarei. Tu ai biruit ghimpele morþii ªi ai deschis celor ce cred împãrãþia cerurilor. Tu stai de-a dreapta lui Dumnezeu Întru mãrirea Tatãlui. Noi credem cã vei veni ca judecãtor, Deci, pe tine te rugãm sã vii în ajutorul slugilor tale Pe care le-ai rãscumpãrat cu sângele tãu scump. Învredniceºte-ne sã fim numãraþi printre sfinþii tãi În slava ta cereascã. ¶ Mântuieºte, Doamne, poporul tãu ªi binecuvânteazã moºtenirea ta. Cãlãuzeºte-i ºi înalþã-i pe ei pânã în veac. În toate zilele te binecuvântãm ªi lãudãm numele tãu în veci ºi în vecii vecilor. Binevoieºte, Doamne, în ziua aceasta Sã ne fereºti de pãcat. Miluieºte-ne, Doamne, miluieºte-ne. Fie, Doamne, mila ta asupra noastrã Precum am nãdãjduit ºi noi în tine. În tine, Doamne, am nãdãjduit ªi nu voi regreta în veci. ¶ Aceastã ultimã parte a imnului se poate omite, la alegere.

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai dat un strãlucit exemplu de viaþã în sfânta familie de la Nazaret, dã-ne, te rugãm,


10

Duminica Sfintei Familii

harul sã trãim în familiile noastre aceleaºi virtuþi ºi sã fim uniþi prin aceeaºi iubire, pentru ca odatã sã gustãm rãsplata veºnicã în bucuria casei tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, splendoare din veºnicul Tatã, Marie, Fecioarã, tu, cea preacuratã, Iosife, ce-n grijã ai marea comoarã: Pe Domnul Isus ºi pe sfânta Fecioarã, Fãcut-aþi din cuibul cãsuþei tãcute Lãcaº de iubire ºi sfântã virtute. Într-însul smerit ºi-a fixat sanctuarul Isus, de la care ne vine tot harul. Soborul de îngeri, cuprins de mirare, Priveºte spre Domnul mãririlor care, Împins de iubirea de oameni cea multã, De douã fãpturi ale sale ascultã. Iosif cel mai mic dintre toþi se socoate, ªi totuºi e pus sã comande în toate. Nici unul cuvinte-napoi nu-ºi aruncã, Toþi trei se întrec în iubire ºi-n muncã. Ei au o cãsuþã modestã, sãracã, Dar grija lor este în toate sã-ºi placã.


Laudele

11

De-aceea-i bogatã cum nu sunt palate În lumea aceasta atât de bogate. Iosife, Marie, Isuse copile, Primiþi-ne rugile noastre umile. Trimiteþi în casele noastre creºtine Sfânt darul iubirii ºi-al pãcii depline. Mãrire sã-þi fie, o Doamne preasfinte! Pãstreazã-ne treazã în suflet ºi-n minte Dorinþa, când griji ºi tristeþi ne apasã, De-a merge odatã în ceruri, acasã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Pãrinþii lui Isus mergeau la Ierusalim în fiecare an la sãrbãtoarea Paºtelui. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.


12 9

Duminica Sfintei Familii

Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte.

Ant. Pãrinþii lui Isus mergeau la Ierusalim în fiecare an la sãrbãtoarea Paºtelui. Ant. 2 Copilul creºtea ºi se întãrea, plin de înþelepciune, ºi harul lui Dumnezeu era în el. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57

Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul!


Laudele

13

77

Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 78

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Copilul creºtea ºi se întãrea, plin de înþelepciune, ºi harul lui Dumnezeu era în el. Ant. 3 Tatãl ºi mama lui Isus erau uimiþi de ceea ce se spunea despre el. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi.


14

Duminica Sfintei Familii

2

Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. Tatãl ºi mama lui Isus erau uimiþi de ceea ce se spunea despre el. Dt 5,16 LECTURA SCURTÃ Cinsteºte pe tatãl tãu ºi pe mama ta, dupã cum þi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tãu, ca sã trãieºti mult ºi sã fii fericit în þara pe care þi-o dã Domnul, Dumnezeul tãu. RESPONSORIUL SCURT R. Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, * miluieºte-ne pe noi! Cristoase. V. Tu, care ai fost supus Mariei ºi lui Iosif, * miluieºte-ne pe noi! Slavã Tatãlui. Cristoase. Ant. la Benedictus: Tatãl ºi mama lui Isus erau uimiþi de ceea ce se spunea despre el, aleluia. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,


Laudele

15

69

ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Tatãl ºi mama lui Isus erau uimiþi de ceea ce se spunea despre el, aleluia. RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Fraþilor, zidiþi fiind pe temelia apostolilor, sã ne rugãm Tatãlui atotputernic pentru poporul sãu sfânt ºi sã-i spunem: Adu-þi aminte, Doamne, de Biserica ta! Tatã, care ai voit ca Fiul tãu înviat din morþi sã se arate mai întâi apostolilor, – dã-ne harul sã-i fim martori pânã la marginile pãmântului.


16

Duminica Sfintei Familii

Tatã, care l-ai trimis pe Fiul tãu în lume ca sã ducã vestea cea bunã sãracilor, – fã ca evanghelia sã fie vestitã la toatã fãptura. (Adu-þi aminte, Doamne, de Biserica ta!) Tatã, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã semene sãmânþa cuvântului, – dã-ne harul ca, dupã ce am semãnat cuvântul cu trudã, sã adunãm roadele cu bucurie. Tatã, care l-ai trimis pe Fiul tãu sã împace lumea cu tine prin sângele sãu, – dã-ne harul sã conlucrãm cu toþii la împãcarea cu tine ºi între noi. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai dat un strãlucit exemplu de viaþã în sfânta familie de la Nazaret, dã-ne, te rugãm, harul sã trãim în familiile noastre aceleaºi virtuþi ºi sã fim uniþi prin aceeaºi iubire, pentru ca odatã sã gustãm rãsplata veºnicã în bucuria casei tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt.


Ora medie

17

Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. Psalmul 117 (118) Glas de bucurie ºi de mântuire Aceasta este piatra pe care aþi dispreþuit-o voi, constructorii, ºi care a ajuns piatrã unghiularã (Fap 4,11). I Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 2 Sã spunã acum Israel cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 3 Sã spunã acum casa lui Aron cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! 4 Sã spunã acum cei care se tem de Domnul: * veºnicã este îndurarea lui! 5 În strâmtorare am strigat spre Domnul: * Domnul mi-a rãspuns ºi m-a scos în larg. 6 Domnul este de partea mea * ºi nu mi-e teamã de nimic: ce poate sã-mi facã omul? 7 Domnul este de partea mea, el îmi vine în ajutor, * iar eu mã uit cu dispreþ la duºmanii mei. 8 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în oameni. 9 Mai bine este sã-þi cauþi adãpost la Domnul * decât sã te încrezi în cei puternici. 1


18

Duminica Sfintei Familii

II 10

Toate neamurile m-au înconjurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 11 M-au înconjurat, m-au împresurat: * în numele Domnului le-am nimicit. 12 M-au înconjurat ca roiurile de albine, † s-au aprins ca un foc de spini: * în numele Domnului le-am nimicit. 13 M-au îmbrâncit cu putere, ca sã cad, * dar Domnul mi-a venit în ajutor. 14 Domnul este tãria ºi lauda mea: * el este mântuirea mea. 15 Strigãte de bucurie ºi de biruinþã * se aud în corturile celor drepþi: 16 „Dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate, † dreapta Domnului m-a înãlþat, * dreapta Domnului a fãcut lucruri minunate”. 17 Nu voi muri, ci voi trãi * ºi voi istorisi faptele Domnului. 18 Domnul m-a pedepsit, da, m-a pedepsit, * dar nu m-a lãsat pradã morþii. III Deschideþi-mi porþile dreptãþii, * ca sã intru ºi sã aduc mulþumire Domnului. 20 Aceasta este poarta Domnului: * cei drepþi vor intra printr-însa. 21 Te laud pentru cã m-ai ascultat * ºi ai fost salvarea mea. 22 Piatra pe care au aruncat-o zidarii * a ajuns în capul unghiului. 23 Domnul a fãcut acest lucru * ºi este minunat în ochii noºtri. 24 Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, * sã ne bucurãm ºi sã ne veselim într-însa. 25 Doamne, mântuieºte-mã, * Doamne, dã-mi biruinþã! 19


Vesperele II

19

26

Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului. * Vã binecuvântãm din casa Domnului. 27 Domnul este Dumnezeu ºi ne lumineazã. * Alcãtuiþi alaiul cu ramuri înverzite pânã la treptele altarului. 28 Tu eºti Dumnezeul meu, pe tine te laud; * Dumnezeul meu, pe tine te preamãresc. 29 Lãudaþi-l pe Domnul pentru cã este bun: * veºnicã este îndurarea lui! Ant. Maria pãstra toate aceste cuvinte, meditându-le în inima ei. Col 3,14-15 LECTURA SCURTÃ Însã, mai presus de toate acestea, îmbrãcaþi-vã cu iubire, care este legãtura desãvârºirii. Sã domneascã în inimile voastre pacea lui Cristos la care aþi fost chemaþi ca sã fiþi un singur trup ºi fiþi recunoscãtori. V. Sunt sãrac ºi în necazuri din tinereþea mea R. Iar când m-am ridicat am fost umilit ºi tulburat. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai dat un strãlucit exemplu de viaþã în sfânta familie de la Nazaret, dã-ne, te rugãm, harul sã trãim în familiile noastre aceleaºi virtuþi ºi sã fim uniþi prin aceeaºi iubire, pentru ca odatã sã gustãm rãsplata veºnicã în bucuria casei tale. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele II V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


Duminica Sfintei Familii

20

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Tu, Doamne Isuse, cereascã luminã, Speranþa acelor ce plâng ºi suspinã, Gãsit-ai în casa modestã, obscurã, A sfintei familii iubire, cãldurã. Ferice de tine, o Mamã Fecioarã, Cã ai lângã tine aºa o comoarã; Cu mii de sãruturi, la piept sã poþi strânge Pe cel ce-i din tine ºi carne, ºi sânge. Iosif, veghetorul familiei sfinte, Tu-ntreci patriarhii ce-au fost mai-nainte. Ce mare onoare de sus þi-a fost datã: Isus sã te-asculte, numindu-te tatã! Familie sfântã, mlãdiþe alese, Desprinse din vechea tulpinã-a lui Iese, Spre noi coborâþi azi privirea-ndelungã ªi rugile noastre la voi sã ajungã. Pe voi vã alegem drept sfinte modele ªi-n zilele bune, ºi-n clipele grele. Virtute, iubire ºi pace deplinã În casele noastre prin voi sã ne vinã. Stãpânul a toate, Isus, ascultat-a Ca orice fãpturã de mama ºi tata. Cu Tatãl ºi Duhul mãrire sã-i fie În lumea întreagã acum ºi-n vecie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 A treia zi l-au gãsit pe Isus în templu, ºezând în mijlocul învãþãtorilor, ascultându-i ºi întrebându-i. Psalmul 121 (122)


Vesperele II 1

21

M-am bucurat când mi s-a spus: † „Sã mergem la casa Domnului”. * 2 Iatã, picioarele noastre au ajuns la porþile tale, Ierusalime! 3 Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întãritã. 4 Acolo urcã seminþiile, seminþiile Domnului, † dupã legea lui Israel, * ca sã laude numele Domnului. 5 Cãci acolo sunt scaunele de judecatã, * tronurile casei lui David. 6 Rugaþi-vã pentru pacea Ierusalimului: * „Sã fie în siguranþã cei care te iubesc! 7 Pacea sã locuiascã între zidurile tale * ºi liniºtea în palatele tale”. 8 De dragul fraþilor ºi prietenilor mei, * eu spun: „Pace þie!” 9 De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru, * mã rog pentru fericirea ta! Ant. A treia zi l-au gãsit pe Isus în templu, ºezând în mijlocul învãþãtorilor, ascultându-i ºi întrebându-i. Ant. 2 Isus s-a întors împreunã cu ei la Nazaret ºi le era supus. Psalmul 126 (127) 1 Dacã Domnul n-ar zidi casa, * în zadar ar trudi cei care o zidesc. Dacã Domul n-ar pãzi cetatea, * în zadar ar veghea cel care o pãzeºte. 2 În zadar vã sculaþi dis-de-dimineaþã ºi vã culcaþi târziu, † mâncându-vã pâinea în obosealã, * pe când Domnul o dã preaiubiþilor sãi în timpul somnului. 3 Iatã, moºtenire de la Domnul sunt fiii, * rodul sânului este rãsplatã de la el. 4 Ca sãgeþile în mâna celui viteaz, * aºa sunt fiii tinereþilor.


22

Duminica Sfintei Familii

5

Fericit bãrbatul care-ºi umple tolba cu ei; * nu se va face de ruºine când va vorbi cu duºmanii sãi la poartã. Ant. Isus s-a întors împreunã cu ei la Nazaret ºi le era supus. Ant. 3 Isus înainta în înþelepciune, în staturã ºi în har înaintea lui Dumnezeu ºi a oamenilor. Cântarea Ef 1,3-10 Binecuvântat sã fie Dumnezeu ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, * care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã în ceruri, în Cristos. 4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, * ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui, în dragoste. 5 El a orânduit de mai înainte † sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, * dupã bunul plac al voinþei sale, 6 spre lauda gloriei harului sãu, * pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit. 7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, * iertarea pãcatelor; prin bogãþia harului sãu † 8 care a prisosit în noi, * în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea. 9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale * dupã bunãvoinþa sa, pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, * 10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor, recapitulând toate în Cristos, * cele din cer ºi cele de pe pãmânt. Ant. Isus înainta în înþelepciune, în staturã ºi în har înaintea lui Dumnezeu ºi a oamenilor. 3


Vesperele II

23

LECTURA SCURTÃ Fil 2,6-7 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu egalitatea sa cu Dumnezeu, ci s-a despuiat pe sine luând firea sclavului, devenind asemenea oamenilor, iar, dupã felul lui de a fi, a fost socotit ca om. RESPONSORIUL SCURT R. Isus a trebuit sã se asemene fraþilor sãi în toate, * ca sã devinã îndurãtor. Isus. V. S-a arãtat pe pãmânt ºi a trãit printre oameni, * ca sã devinã îndurãtor. Slavã Tatãlui. Isus. Ant. la Magnificat: Copilul Isus creºtea ºi se întãrea, plin de înþelepciune, ºi harul lui Dumnezeu era asupra lui. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.


24

Duminica Sfintei Familii

Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Copilul Isus creºtea ºi se întãrea, plin de înþelepciune, ºi harul lui Dumnezeu era asupra lui. RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Sã-l adorãm pe Isus Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu, care a binevoit sã devinã fiul unei familii omeneºti, ºi sã-l preamãrim zicând: Doamne, tu eºti modelul ºi mântuitorul tuturor! Cristoase, prin misterul supunerii tale faþã de Maria ºi Iosif, – învaþã-i pe toþi ascultarea ºi respectul faþã de aceia pe care tu i-ai pus în fruntea comunitãþii. Tu þi-ai iubit pãrinþii ºi ai fost iubit de ei, – statorniceºte toate familiile în pace ºi iubire. Tu ai fost mistuit de râvnã pentru cele ce sunt ale Tatãlui, – fã, te rugãm, ca Dumnezeu sã fie iubit ºi cinstit în orice casã. Cristoase, pãrinþii tãi, cuprinºi de neliniºte, te-au gãsit a treia zi în casa Tatãlui, – învaþã-i pe toþi sã caute împãrãþia lui Dumnezeu mai înainte de toate. Cristoase, tu i-ai unit cu tine pe Maria ºi pe Iosif în gloria cereascã, – primeºte-i pe cei rãposaþi în familia fericiþilor din ceruri. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai dat un strãlucit exemplu de viaþã în sfânta familie de la Nazaret, dã-ne, te rugãm, harul sã trãim în familiile noastre aceleaºi virtuþi ºi sã fim uniþi prin aceeaºi iubire, pentru ca odatã sã gustãm rãsplata veºnicã în bucuria casei tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.


Completoriul

25

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi. Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. Psalmul 90 (91) Sub ocrotirea Celui Preaînalt Iatã, v-am dat putere sã cãlcaþi peste ºerpi ºi peste scorpioni (Lc 10,19).


26 1

Duminica Sfintei Familii

Cel care locuieºte sub ocrotirea Celui Preaînalt * ºi se odihneºte la umbra Celui Atotputernic 2 îi spune Domnului: † „Tu eºti locul meu de refugiu ºi fortãreaþa mea, * Dumnezeul meu în care îmi pun încrederea”. 3 Cãci el te va elibera din laþul vânãtorului * ºi de ciuma pustiitoare. 4 El te va acoperi cu aripile lui † ºi vei gãsi refugiu sub penele sale; * fidelitatea lui îþi va fi scut ºi pavãzã. 5 Nu te vei teme nici de spaima nopþii, nici de sãgeata care zboarã ziua, † 6 nici de ciuma care se rãspândeºte în întuneric, * nici de molima care bântuie în plinã zi. 7 Vor cãdea alãturi de tine o mie, † ºi zece mii la dreapta ta, * dar de tine nimic nu se va apropia. 8 E de ajuns cu ochii sã priveºti * ºi vei vedea rãsplata pãcãtoºilor. 9 Pentru cã ai spus: „Tu, Doamne, eºti locul meu de refugiu” * ºi pe Cel Preaînalt þi l-ai ales adãpost, 10 nici un rãu nu te va lovi, * nici o nenorocire nu se va apropia de locuinþa ta, 11 pentru cã el le va porunci îngerilor sãi * sã te pãzeascã pe toate cãile tale. 12 Ei te vor purta pe mâini, * ca nu cumva sã-þi loveºti piciorul de piatrã; 13 vei pãºi peste lei ºi peste vipere * ºi vei cãlca în picioare pui de lei ºi balauri. 14 Pentru cã nãdãjduieºte în mine, îl voi salva, * îl voi ocroti, pentru cã îmi cunoaºte numele. 15 Când el mã va chema, eu îi voi rãspunde, † voi fi alãturi de el în necazuri. * Îl voi elibera ºi-l voi preamãri. 16 Îi voi dãrui viaþã lungã * ºi îi voi arãta mântuirea mea.


Completoriul

27

Ant. Cu aripile sale te va acoperi; nu te vei teme de spaima nopþii. LECTURA SCURTÃ Ap 22,4-5 Ei vor vedea faþa Domnului, iar numele sãu va fi pe frunþile lor. Nu va mai fi noapte acolo ºi nu vor mai avea nevoie nici de lumina candelei, nici de lumina soarelui, pentru cã Domnul Dumnezeu îi va lumina iar ei vor domni în vecii vecilor. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Sã se înalþe spre tine, Doamne, glasul nostru, care te roagã cu umilinþã ca, dupã ce am celebrat astãzi taina învierii Fiului tãu, sã ne odihnim în pacea ta feriþi de


Duminica Sfintei Familii

28

toate relele ºi sã ne trezim bucuroºi de a-þi aduce laudã. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.



Duminica din Octava Crăciunului - Sf. Familie: Isus, Maria şi Iosif