Page 1


4 octombrie SFÂNTUL FRANCISC DIN ASSISI Comemorare S-a nãscut la Assisi, în anul 1182. Dupã o tinereþe uºuraticã, s-a convertit, a renunþat la averea pãrinteascã ºi s-a dãruit lui Dumnezeu cu hotãrâre. Îmbrãþiºând sãrãcia, a dus o viaþã conformã cu evanghelia, propovãduind tuturor iubirea lui Dumnezeu. Împreunã cu cei care i s-au alãturat, a întemeiat un ordin cãlugãresc cu o regulã de mare valoare spiritualã, care a fost aprobatã de Scaunul Apostolic. A iniþiat, de asemenea, un ordin de cãlugãriþe, un al treilea ordin, format dintr-o grupare de penitenþi care trãiau în lume, precum ºi vestirea evangheliei la necreºtini. A murit în anul 1226.

Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru în sãrbãtoarea sfântului Francisc. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.


2

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

6

Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru, 7 cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru în sãrbãtoarea sfântului Francisc. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.


Oficiul lecturilor

3

IMNUL Aducând cu bucurie slava care se cuvine Unui sfânt ce-n viaþã, Doamne, te-a slujit numai pe tine, Te slãvim, Stãpâne-al nostru, ºi pe tine, totodatã, Înãlþându-þi ºi cântându-þi imn de dragoste curatã. Ucenic þi-a fost acesta, cãci urmându-þi glasul tainic, S-a-nvoit sã fie-n lume al iubirii tale crainic; Nu a fost în stare lumea sã-l atragã, sã-l înºele, Cu averea, cu plãcerea, rod al patimilor rele. Doamne, clipã dupã clipã, pân-la ultima suflare, A trãit unit cu tine, pentru slava ta cea mare. Sã-þi ofere totul þie: gânduri, fapte ºi cuvinte, A fost þelul vieþii sale ºi dorinþa lui fierbinte. Pe pãmânt, din fapte bune, pentru cer ºi-a strâns comoarã; De aceea, când la tine l-ai chemat ºi-a fost sã moarã, L-ai fãcut pãrtaº în ceruri de vederea feþei tale ªi-a urcat pe firmament ca stea a vieþii monahale. El ne-a dat, slãvite Doamne, pildã bunã tuturora; Fã sã mergem pe-a sa urmã, ca, atunci când vine ora, Sã lãsãm aceastã lume, sã-þi aducem cinste þie, S-adorãm Treimea Sfântã în a ta împãrãþie. Amin. PSALMODIA Ant. 1 A cerut viaþa de la tine ºi tu i-ai dat-o, Doamne; ai revãrsat asupra lui mãrire ºi frumuseþe. Psalmul 20 (21),2-8.14 Doamne, regele se veseleºte de puterea ta * ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult! 3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii * ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. 4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese * ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat. 5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, * lungime de zile în veac ºi de-a pururi. — 2


4

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

6

Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, * strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui. 7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; * tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale. 8 Cãci regele se încrede în Domnul * ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina. 14 Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; * vom cânta ºi vom lãuda puterea ta! Ant. A cerut viaþa de la tine ºi tu i-ai dat-o, Doamne; ai revãrsat asupra lui mãrire ºi frumuseþe. Ant. 2 Cãile celor drepþi strãlucesc precum lumina care creºte din zori ºi pânã la amiazã. Psalmul 91 (92) I 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte, * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! Ant. Cãile celor drepþi strãlucesc precum lumina care creºte din zori ºi pânã la amiazã. Ant. 3 Cel drept va înflori ca un palmier, va creºte ca un cedru din Liban.


Oficiul lecturilor

5

II Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele. 11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt; 12 ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Cel drept va înflori ca un palmier, va creºte ca un cedru din Liban. V. Domnul îl cheamã pe cel drept pe cãi drepte. R. ªi îi descoperã împãrãþia lui Dumnezeu. 10

LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea sfântului apostol Paul cãtre Filipeni

3,7–4,1.4-9

Bucuraþi-vã mereu în Domnul Fraþilor, cele care erau pentru mine un câºtig, de dragul lui Cristos, eu le-am considerat o pierdere, 8 ba, mai mult, de acum consider cã toate sunt o pierdere în comparaþie cu superioritatea cunoaºterii lui Cristos Isus, Domnul meu. De dragul lui am pierdut toate ºi le consider gunoi ca sã-l câºtig pe Cristos 9 ºi sã mã aflu în el, fãrã a avea justificarea mea proprie, care vine din lege, 3,7


6

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

ci pe aceea care vine din credinþa în Cristos, justificarea ce vine de la Dumnezeu, bazatã pe credinþã. 10 Pe el vreau sã-l cunosc ºi puterea învierii lui ºi sã fiu cu el în moarte, 11 doar voi ajunge cumva la învierea din morþi. 12 Nu cã aº fi dobândit deja aceasta sau aº fi ajuns la desãvârºire, dar mã strãduiesc s-o cuceresc, aºa cum am fost ºi eu cucerit de Cristos Isus. 13 Fraþilor, eu nu consider cã l-aº fi cucerit, dar un singur lucru fac: uit cele din urma mea ºi mã avânt cãtre cele dinainte. 14 Alerg spre scop, spre rãsplata chemãrii de sus a lui Dumnezeu, în Cristos Isus. 15 Aºadar, toþi câþi suntem desãvârºiþi sã avem acest gând ºi dacã gândiþi ceva altfel, Dumnezeu vã va revela ºi aceasta. 16 Totuºi, de acolo de unde am ajuns, sã continuãm în acelaºi mod. 17 Fraþilor, fiþi imitatorii mei ºi priviþi cu atenþie la aceia care se poartã dupã modelul pe care îl aveþi în noi. 18 Cãci, v-am spus de multe ori ºi vã spun ºi acum plângând: mulþi se poartã ca duºmani ai crucii lui Cristos. 19 Sfârºitul lor este pieirea, Dumnezeul lor este pântecele, iar mãrirea lor este în ruºinea lor, fiind frãmântaþi numai de cele pãmânteºti. 20 Însã patria noastrã este în ceruri, de unde îl aºteptãm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos. 21 El va schimba trupul umilinþei noastre, fãcându-l asemãnãtor cu trupul gloriei sale prin puterea cu care este în stare sã-ºi supunã toate. 4,1 Aºa încât, fraþii mei iubiþi ºi doriþi, bucuria ºi coroana mea, rãmâneþi astfel statornici în Domnul, iubiþii mei! 4 Bucuraþi-vã mereu în Domnul! Iarãºi vã spun: bucuraþi-vã! 5 Bunãvoinþa voastrã sã fie cunoscutã tuturor oamenilor. Domnul este aproape. 6 Nu vã îngrijoraþi pentru nimic ºi, în orice împrejurare, cerând cu insistenþã prin rugãciune, cu mulþumire, sã fie prezentate cererile voastre lui Dumnezeu. 7 Iar pacea lui Dumnezeu, care întrece orice închipuire, va pãzi inimile ºi gândurile voastre în Cristos Isus. 8 În rest, fraþilor, preocupaþi-vã de acestea: toate cele adevãrate, toate cele demne, toate cele drepte, toate cele curate, toate cele plãcute, toate cele vrednice de


Oficiul lecturilor

7

laudã, tot ce e nobil, ce e drept, ce e curat, ce e vrednic de iubire, ce e vrednic de cinste, dacã ceva este virtute sau onorabil, 9 ceea ce aþi învãþat ºi primit, ce aþi auzit ºi vãzut la mine, aceea sã puneþi în practicã. ªi Dumnezeul pãcii va fi cu voi. RESPONSORIUL Lc 12,35; Mt 24,42 R. Sã fie mijlocul vostru încins ºi luminile aprinse, * iar voi fiþi asemenea oamenilor care îºi aºteaptã stãpânul sã se întoarcã de la nuntã. V. Vegheaþi aºadar, cãci nu ºtiþi în ce zi vine stãpânul vostru, * iar voi. LECTURA A DOUA Din Scrisorile cãtre toþi credincioºii, ale sfântului Francisc din Assisi (Opuscula, edit. Quaracchi 1949, 87-94)

Trebuie sã fim simpli, umili ºi curaþi Tatãl preaînalt l-a trimis pe arhanghelul sãu, Gabriel, ca sã vesteascã sfintei ºi glorioasei Fecioare Maria cã Cuvântul Tatãlui, aºa de vrednic, aºa de sfânt ºi aºa de glorios, va coborî din cer ºi din sânul ei va primi trupul adevãrat al omenitãþii ºi fragilitãþii noastre. El, fiind deosebit de bogat, a voit totuºi sã aleagã sãrãcia, pentru sine ºi pentru Maica sa preasfântã. La apropierea pãtimirii sale, a celebrat Paºtele cu ucenicii sãi. Apoi l-a rugat pe Tatãl, spunând: Tatã, dacã este posibil sã treacã de la mine potirul acesta (Mt 26,39). Totuºi, ºi-a pus voinþa în voinþa Tatãlui ºi voinþa Tatãlui a fost ca Fiul sãu binecuvântat ºi glorios, dat nouã ºi nãscut pentru noi, sã se ofere pe sine în propriul sânge, ca jertfã ºi victimã pe altarul crucii. Nu s-a oferit pentru sine, cãci nu avea nevoie, el, care a creat toate. În schimb s-a oferit pentru pãcatele noastre, lãsându-ne exemplu, ca sã mergem pe urmele sale (cf. 1Pt 2,21). ªi Tatãl a voit ca toþi sã ne mântuim prin el ºi sã-l primim cu inimã curatã ºi trup curat.


8

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

O, cât sunt de fericiþi ºi binecuvântaþi cei care îl iubesc pe Domnul ºi ascultã de evanghelia sa! Este spus: Sã-l iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu din toatã inima ta, din tot sufletul tãu ºi pe aproapele tãu ca pe tine însuþi (Lc 10,27). Aºadar, sã-l iubim pe Dumnezeu ºi sã-l adorãm cu inimã curatã ºi minte curatã, pentru cã el însuºi cautã aceasta mai presus de orice atunci când spune: Adevãraþii adoratori îl vor adora pe Tatãl în duh ºi adevãr (In 4,23). Aºadar, toþi cei care îl adorã, trebuie sã-l adore în duh ºi adevãr. Sã-i adresãm lui zi ºi noapte laude ºi rugãciuni, pentru cã trebuie sã ne rugãm mereu ºi sã nu încetãm niciodatã (cf. Lc 18,1) ºi sã-i spunem: Tatãl nostru, care eºti în ceruri! (Mt 6,9). În afarã de aceasta, sã facem roade vrednice de pocãinþã (Mt 3,8) ºi sã-l iubim pe aproapele ca pe noi înºine. Sã fim iubitori, sã fim umili, sã dãm de pomanã, pentru cã pomana spalã sufletele noastre de murdãria pãcatului. Oamenii pierd tot ceea ce lasã în aceastã lume. Ei poartã cu sine numai rãsplata dragostei ºi a pomenilor pe care le-au fãcut. Domnul le dã premiul ºi recompensa. Nu trebuie sã fim înþelepþi ºi pricepuþi conform trupului, ci, mai degrabã, simpli, umili ºi curaþi. Nu trebuie sã dorim niciodatã sã fim deasupra celorlalþi, ci, mai degrabã, slujitori ºi supuºi tuturor creaturilor umane din iubire faþã de Dumnezeu. ªi Duhul Domnului se va odihni asupra tuturor celor care au fãcut toate acestea ºi au rãmas statornici pânã la sfârºit. El îºi va pune în ei locuinþa ºi casa sa. Ei vor fi fii ai Tatãlui ceresc, pentru cã împlinesc faptele sale. Vor fi consideraþi pentru Domnul nostru Isus Cristos fie soþie, fie frate, fie mamã. RESPONSORIUL

Mt 5,3.5.6

R. Fericiþi cei sãraci în duh, pentru cã a lor este împãrãþia cerurilor. * Fericiþi cei blânzi, pentru cã ei vor moºteni pãmântul. V. Fericiþi cei cãrora le este foame ºi sete de dreptate, pentru cã ei vor fi sãturaþi. * Fericiþi.


Laudele

9

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care i-ai dat sfântului Francisc sã devinã asemenea chipului lui Cristos prin sãrãcie ºi umilinþã, dã-ne, te rugãm, ca, umblând pe cãrãrile lui, sã-l putem urma pe Fiul tãu ºi sã ne unim cu tine într-o iubire plinã de bucurie. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Se aude-n ceruri astãzi o-ntrebare: Cine-i oare Fericitul sfânt ce-ntrece pe toþi ceilalþi în splendoare? E Francisc, smeritul frate, purtãtorul de stigmate, Dãruitul cu favoruri ºi cu haruri minunate. El, urmând înþelepciunea cea de lume ne-nþeleasã, Logodindu-se, alege sãrãcia ca mireasã. Rânduindu-i Rãstignitul toate rãnile sã-i poarte, Pe Cristos în suferinþã îl urmeazã pân-la moarte. Viaþa-ºi duce ca pe cruce. Totodatã, bunul frate De-o dorinþã arzãtoare zi ºi noapte consumat e: Ar dori martir sã moarã, la torturi sã se supunã; De aceea,-n cer primeºte a martirilor cununã.


10

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

Nu-i lipseºte-n cer nici slava ce-ncununã confesorii; Renunþând la vraja lumii ºi-a plãcerii iluzorii, A fãcut sã strãluceascã pe pãmânt câteva raze Din lumina ce-o primea el în vedenii ºi extaze. Îndrãgeºte curãþia; ne-ntinate ºi curate Îi sunt faptele ºi viaþa, de aceea, castul frate E o floare-ncântãtoare, cu mireasmã-mbãtãtoare În grãdina-n care cântã coruri sfinte de fecioare. Tatãl, Fiul, de asemeni, Duhul Sfânt, cel care este Foc nestins, a sa luminã permanent reverse-o peste Cei ce-aºteaptã îndurare pentru rãnile pe care Sãrãcuþul din Assisi le-a purtat cu resemnare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dumnezeu i-a înãlþat în gloria veºnicã ºi le-a dãruit un nume nepieritor. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2

Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã,


Laudele

11

7

când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Dumnezeu i-a înãlþat în gloria veºnicã ºi le-a dãruit un nume nepieritor. Ant. 2 Slujitori ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veci. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul!


12

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

74

Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Slujitori ai Domnului, binecuvântaþi-l pe Domnul în veci. Ant. 3 Vor tresãlta cei credincioºi în slavã, se vor veseli în sãlaºurile lor. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius).


Laudele

13

1

Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera. 4 Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. 3 Vor tresãlta cei credincioºi în slavã, se vor veseli în sãlaºurile lor. LECTURA SCURTÃ

Rom 12,1-2 Vã îndemn deci fraþilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, sã vã oferiþi trupurile voastre ca jertfã vie, sfântã ºi plãcutã lui Dumnezeu: acesta este cultul vostru spiritual. Nu vã conformaþi lumii acesteia, ci schimbaþi-vã prin înnoirea minþii ca sã înþelegeþi care este voinþa lui Dumnezeu, ce este bun, ce este plãcut, ce este desãvârºit. RESPONSORIUL SCURT R. Legea lui Dumnezeu * este în inima lui. Legea. V. ªi paºii lui nu vor ºovãi. * Este în inima lui. Slavã

Tatãlui. Legea. Ant. la Benedictus: Francisc cel sãrac ºi smerit a intrat bogat în ceruri, în cântul de slavã al îngerilor.


14

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu, 70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Francisc cel sãrac ºi smerit a intrat bogat în ceruri, în cântul de slavã al îngerilor.


Ora medie

15

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Fraþilor, sã-l preamãrim pe Cristos Domnul, sfântul tuturor sfinþilor, rugându-l sã ne dea harul sã-i slujim în sfinþenie ºi dreptate în toate zilele vieþii noastre: Tu singur eºti sfânt, Doamne! Tu ai voit sã fii ispitit pentru a fi asemenea nouã în toate, afarã de pãcat: – miluieºte-ne, Doamne Isuse. Tu ne-ai chemat pe toþi la iubire desãvârºitã: – sfinþeºte-ne, Doamne Isuse. Tu ne-ai poruncit sã fim sarea pãmântului ºi lumina lumii: – lumineazã-ne, Doamne Isuse. Tu ai venit pentru a sluji, nu pentru a fi slujit: – dã-ne harul sã-þi slujim cu umilinþã þie ºi fraþilor noºtri, Doamne Isuse. Tu eºti strãlucirea gloriei Tatãlui ºi chipul fiinþei sale: – dã-ne harul sã privim în glorie faþa ta, Doamne Isuse. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care i-ai dat sfântului Francisc sã devinã asemenea chipului lui Cristos prin sãrãcie ºi umilinþã, dã-ne, te rugãm, ca, umblând pe cãrãrile lui, sã-l putem urma pe Fiul tãu ºi sã ne unim cu tine într-o iubire plinã de bucurie. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

16

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori, Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Cel care face voia Tatãlui meu care este în ceruri, acela va intra în împãrãþia cerurilor. Psalmul 118 (119),81-88 XI (Kaf) Sufletul meu tânjeºte dupã mântuirea ta, * în cuvântul tãu mi-am pus toatã speranþa. 82 Mi-au slãbit ochii în aºteptarea promisiunii tale * ºi spun: „Când mã vei mângâia?” 83 Am ajuns ca un burduf aºezat la fum, * dar nu am uitat de îndreptãrile tale. 84 Câte sunt zilele slujitorului tãu? * Când vei judeca oare pe cei ce mã asupresc? 85 Cei mândri au sãpat groapã înaintea mea; * ei nu sunt dupã legea ta. 81


Ora medie

17

86

Toate poruncile tale sunt adevãr; † pe nedrept m-au prigonit: * vino în ajutorul meu! 87 Puþin a lipsit de nu m-au ºters de pe pãmânt, * dar nu am pãrãsit învãþãturile tale. 88 Dupã îndurarea ta dã-mi viaþã * ºi voi pãzi poruncile gurii tale. Psalmul 60 (61) Rugãciunea unui exilat Rugãciunea dreptului care nãdãjduieºte cele veºnice (sf. Ilariu). 2

Ascultã, Dumnezeule, strigarea mea, * ia aminte la rugãciunea mea. 3 De la marginile pãmântului pe tine te chem † când inima mi-e cuprinsã de neliniºte, * cãlãuzeºte-mã la stânca la care nu pot ajunge! 4 Cãci tu eºti un refugiu pentru mine, * turn puternic în faþa duºmanului. 5 Voi locui în cortul tãu pentru totdeauna, * mã voi adãposti la umbra aripilor tale, 6 cãci, tu, Dumnezeul meu, mi-ai ascultat promisiunile, * mi-ai dat moºtenirea celor care se tem de numele tãu. 7 Vei adãuga la zilele regelui alte zile, * anii lui vor fi ca generaþie dupã generaþie. 8 Va domni în veºnicie înaintea lui Dumnezeu, * îndurarea ºi adevãrul îl vor ocroti. 9 Atunci voi cânta imnuri numelui tãu în vecii vecilor, * ca sã-mi îndeplinesc promisiunile zi de zi. Psalmul 63 (64) Rugãciune împotriva duºmanilor


18

4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi

În acest psalm este vorba, mai ales, despre pãtimirea Domnului (sf. Augustin). 2 Ascultã, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * pãzeºte sufletul meu de teama duºmanului. 3 Fereºte-mã de adunarea celor rãi, * de mulþimea celor ce sãvârºesc fãrãdelegea. 4 Ca sabia îºi ascut limbile lor, † precum sãgeata, aruncã cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihãnit, trag pe neaºteptate ºi nu se tem. * 6 Se încurajeazã în rãutatea lor, se pun de acord ca sã întindã curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prãpastie este omul ºi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveºte pe ei cu sãgeþile sale: * pe neaºteptate ei au fost rãniþi, 9 ºi însãºi limba lor îi va face sã cadã; * oricine, vãzându-i, va clãtina din cap. 10 Atunci toþi vor fi cuprinºi de teamã, † vor vesti lucrãrile Domnului* ºi vor înþelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul ºi va nãdãjdui în el, * ºi vor fi lãudaþi toþi cei drepþi cu inima. Ant. Cel care face voia Tatãlui meu care este în ceruri, acela va intra în împãrãþia cerurilor. LECTURA SCURTÃ

1Cor 9,26-27a

Eu aºa alerg, nu fãrã rost; aºa lupt cu pumnul, dar nu lovind în aer. Îmi chinuiesc trupul ºi îl fac sclav. V. Fericit omul pe care tu îl povãþuieºti, Doamne. R. ªi îl înveþi legea ta.


Vesperele I

19

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care i-ai dat sfântului Francisc sã devinã asemenea chipului lui Cristos prin sãrãcie ºi umilinþã, dã-ne, te rugãm, ca, umblând pe cãrãrile lui, sã-l putem urma pe Fiul tãu ºi sã ne unim cu tine într-o iubire plinã de bucurie. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele I V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Doamne, tu eºti Creatorul a toate, De-aceea, doar mâna-þi puternicã poate Ca ziua-n veºmânt de luminã s-o-mbrace, Iar noaptea-n veºmânt de tãcere ºi pace. Aduce-nserarea ºi gânduri pioase ªi dulce odihnã truditelor oase, Iar minþii repaus îºi dã fiecare Când toatã tristeþea din inimi dispare. Când umbrele serii vãzduhul îºi cerne, Din nou cãtre Domnul mãririi eterne Cu drag ni se-nalþã ºi ruga, ºi gândul, Iertare cerându-i, smeriþi adorându-l. Pe cel care viaþa cu har ne-o inundã Voim sã-l slãvim cu iubire profundã;


Duminica a XXVII-a de peste an

20

ªi mintea, ºi glasul elogii sã-i þese, Prinos sã-i aducem de imnuri alese. Se terminã ziua ºi noaptea-i aproape, Stã noaptea în beznã acum sã ne-ngroape; Credinþa aprinsã în suflet ne fie În beznã luminã, în noapte fãclie. A noastrã cântare vãzduhul strãbatã-l, Prin Fiul ºi-n Duhul s-ajungã la Tatãl. Pãmântul ºi cerul în veci sã adoare Treimea domnind în cereascã splendoare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, fie numele Domnului lãudat. Psalmul 112 (113) Lãudaþi numele Domnului I-a dat jos de pe tron pe cei puternici ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi (Lc 1,52). 1 Lãudaþi, slujitori ai Domnului, * lãudaþi numele Domnului! 2 Fie numele Domnului binecuvântat, * de acum ºi pânã în veac. 3 De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, * fie numele Domnului lãudat! 4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naþiunile, * slava lui este mai presus de ceruri. 5 Cine este ca Domnul, Dumnezeul nostru, care locuieºte atât de sus, * 6 care îºi pleacã privirea sã vadã ce se petrece în cer ºi pe pãmânt? 7 El ridicã pe cel slab din þãrânã, * înalþã din mizerie pe cel sãrac, 8 pentru ca sã-l aºeze alãturi de conducãtori, * de conducãtorii poporului sãu.


Vesperele I

21

9

El o aºazã pe cea sterilã în casã * ca pe o mamã ce se bucurã de copii. Ant. De la rãsãritul ºi pânã la apusul soarelui, fie numele Domnului lãudat. Ant. 2 Voi lua potirul mântuirii ºi voi invoca numele Domnului. Psalmul 115 (116 B) Aducere de mulþumire în templu Prin Cristos, sã aducem pururi jertfã de laudã lui Dumnezeu (cf. Evr 13,15). 10 Eu mi-am pãstrat credinþa chiar ºi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a fãcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * ºi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu. 15 Lucru de preþ este în faþa Domnului * moartea credincioºilor sãi. 16 Ascultã-mã, Doamne, cãci sunt slujitorul tãu, * eu, slujitorul tãu, ºi fiul slujitoarei tale; tu ai sfãrâmat lanþurile mele. † 17 Îþi voi aduce jertfã de laudã * ºi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini fãgãduinþele fãcute Domnului * de faþã cu tot poporul sãu, 19 în curþile casei Domnului, * în mijlocul tãu, Ierusalime! Ant. Voi lua potirul mântuirii ºi voi invoca numele Domnului.


22

Duminica a XXVII-a de peste an

Ant. 3 Domnul Isus s-a umilit pe sine; de aceea ºi Dumnezeu l-a înãlþat în veac. Cântarea

Fil 2,6-11

Cristos, slujitorul lui Dumnezeu Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a þinut cu orice preþ sã aparã egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † ºi devenind asemenea oamenilor. * Dupã înfãþiºare era considerat ca om. 8 S-a umilit, fãcându-se ascultãtor pânã la moarte, * ºi încã moartea pe cruce. 9 De aceea, ºi Dumnezeu l-a înãlþat † ºi i-a dãruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus sã se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pãmânt ºi al celor din adâncuri, 11 ºi orice limbã sã proclame, spre mãrirea lui Dumnezeu Tatãl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Domnul Isus s-a umilit pe sine; de aceea ºi Dumnezeu l-a înãlþat în veac. 6

Evr 13,20-21 LECTURA SCURTÃ Dumnezeul pãcii care, prin sângele alianþei veºnice, l-a readus din morþi pe Domnul nostru Isus, pãstorul cel mare al oilor, sã vã întãreascã pentru orice lucrare bunã, ca sã împliniþi voinþa lui, fãcând în noi ceea ce este plãcut înaintea lui prin Isus Cristos, cãruia sã-i fie mãrire în vecii vecilor. Amin. RESPONSORIUL SCURT R. Cât sunt de minunate * lucrãrile tale, Doamne. Cât sunt. V. Toate cu înþelepciune le-ai fãcut; * lucrãrile tale, Doamne. Slavã Tatãlui. Cât sunt.


Vesperele I

23

Ant. la Magnificat: Când s-a apropiat vremea culesului, stãpânul viei ºi-a trimis slujitorii la lucrãtori, ca sã-ºi primeascã roadele. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46

Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51

A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi; 53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Când s-a apropiat vremea culesului, stãpânul viei ºi-a trimis slujitorii la lucrãtori, ca sã-ºi primeascã roadele.


24

Duminica a XXVII-a de peste an

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ Cristos s-a milostivit de poporul flãmând ºi a sãvârºit pentru el minunile iubirii sale. Amintindu-ne de ele, sã-l rugãm cu evlavie: Aratã-ne, Doamne, iubirea ta! Mãrturisim, Doamne, cã toate cele bune le-am primit astãzi de la bunãtatea ta: – sã nu se întoarcã la tine deºarte, ci sã aducã rod în inimã bunã. Luminã ºi mântuire a tuturor neamurilor, ocroteºte-i pe martorii pe care i-ai trimis în lumea întreagã – ºi aprinde în ei focul Duhului Sfânt. Fã ca toþi oamenii sã fãureascã o lume tot mai conformã cu demnitatea ei rânduitã de tine, – rãspunzând cu generozitate, sub cãlãuzirea ta, la cele mai urgente necesitãþi ale timpului nostru. Vindecãtorule al sufletelor ºi al trupurilor, alinã-i pe cei bolnavi, fii alãturi de cei care mor – ºi, în îndurarea ta, viziteazã-ne ºi ne învioreazã. Binevoieºte a-i numãra pe cei rãposaþi printre fericiþii din ceruri, – ale cãror nume sunt scrise în cartea vieþii. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic ºi veºnic, în iubirea ta nesfârºitã, tu dãruieºti celor ce te implorã mai mult decât meritã ºi doresc; te rugãm, revarsã mila ta asupra noastrã: elibereazã-ne conºtiinþa de tot ce o neliniºteºte ºi dãruieºte-ne ceea ce nu îndrãznim sã-þi cerem în rugãciune. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.


Completoriul

25

Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã. Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Psalmul 4 Aducere de mulþumire Minunat l-a fãcut Domnul pe acela pe care l-a înviat din morþi (sf. Augustin). 2 Când strig cãtre tine, rãspunde-mi, Dumnezeul dreptãþii mele; †


26

Duminica a XXVII-a de peste an

din strâmtorare, m-ai scos în larg: * ai milã de mine ºi ascultã-mi rugãciunea. 3 Fii ai oamenilor, pânã când veþi fi cu inima împietritã? * Pânã când veþi iubi deºertãciunea ºi veþi alerga dupã minciunã? 4 Sã ºtiþi cã Dumnezeu face minuni pentru cel credincios: * când strig cãtre el, Domnul mã aude. 5 Cutremuraþi-vã ºi nu pãcãtuiþi! † Meditaþi acestea în inimile voastre, * în aºternuturile voastre, ºi fiþi liniºtiþi. 6 Aduceþi jertfe de dreptate * ºi nãdãjduiþi în Domnul. 7 Mulþi spun: „Cine ne va arãta ce este bine?” * Fã sã rãsarã peste noi, Doamne, lumina feþei tale! 8 Tu pui mai multã bucurie în inima mea * decât au ei atunci când li se înmulþeºte grâul ºi vinul. 9 Eu mã culc în pace ºi adorm îndatã, * cãci numai tu, Doamne, îmi dai liniºte deplinã. Ant. Fie-þi milã de mine, Doamne, ºi ascultã rugãciunea mea. Ant. 2 Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii. Psalmul 133 (134) Rugãciune de searã în templu Lãudaþi-l pe Dumnezeul nostru, voi, toþi slujitorii lui, toþi cei care vã temeþi de el, mici ºi mari! (Ap 19,5). 1 Iatã, binecuvântaþi-l pe Domnul voi toþi, slujitorii Domnului; * voi, care staþi în timpul nopþii în casa Domnului. 2 Ridicaþi mâinile cãtre sanctuar * ºi binecuvântaþi-l pe Domnul.


Completoriul 3

27

Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, * el, care a fãcut cerul ºi pãmântul. Ant. Binecuvântaþi-l pe Domnul în timpul nopþii.

LECTURA SCURTÃ Dt 6,4-7 Ascultã, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Sã-l iubeºti pe Domnul, Dumnezeul tãu, din toatã inima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toate puterile tale. ªi sã fie cuvintele acestea, pe care eu þi le poruncesc astãzi, în inima ta; sã le sãdeºti în fiii tãi ºi sã vorbeºti despre ele când stai în casã sau mergi pe drum, când te culci ºi când te scoli. RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace, 30 cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace.


Duminica a XXVII-a de peste an

28

Rugãciunea de încheiere Viziteazã-ne, te rugãm, Doamne, în noaptea aceasta, pentru ca, sculându-ne în zori prin puterea ta, sã ne putem bucura de învierea lui Cristos. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi! Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi.


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

29

Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


4 octombrie, sfântul Francisc din Assisi  

Liturgia orelor