Page 1


31 iulie SFÂNTUL IGNAÞIU DE LOYOLA, PREOT Comemorare S-a nãscut în anul 1491, la Loyola, în Þara Bascilor. A trãit la curtea regeascã ºi a îmbrãþiºat cariera militarã. Apoi, convertindu-se, a studiat teologia la Paris ºi a adunat în jurul lui un grup de oameni animaþi de acelaºi ideal, cu care a întemeiat mai târziu, la Roma, Societatea lui Isus. A exercitat un apostolat rodnic ºi prin scrieri, ºi prin formarea unor discipoli care au avut un mare rol în reînnoirea Bisericii. A murit la Roma, în anul 1556.

Invitatoriul V. Doamne, deschide-mi buzele. R. ªi gura mea va vesti lauda ta.

Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul 94 (95) Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putem zice: „Astãzi!” (Evr 3,13). 1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului, sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre! 2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudã ºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim! 3 Cãci mare Dumnezeu este Domnul ºi mare împãrat peste toþi zeii; 4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântului ºi ale lui sunt înãlþimile munþilor; 5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o, ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul. 6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa lui ºi sã îngenunchem înaintea Domnului, creatorul nostru,


31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

2 7

cãci el este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte, turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte. 8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui: „Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu; 9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri, m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele. 10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta; de aceea am zis: Este un popor cu inima rãtãcitã, 11 nu au cunoscut cãile mele; de aceea am jurat în mânia mea: Nu vor intra în odihna mea!” Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Veniþi sã-l adorãm pe Cristos, pãstorul suprem. Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Isuse, pãstor al pãstorilor, care Eºti sfintei Biserici pãstorul cel mare, În imnuri slãvesc astãzi slugile tale În ziua intrãrii în cer triumfale,


Oficiul lecturilor

3

Pe marele sfânt ce plãcutu-þi-a þie Pãrtaº sã îl faci la a ta preoþie; Umil servitor ce nimic nu-þi refuzã, Poporului tãu cãtre cer cãlãuzã. Acesta-i pãstorul model ºi luminã Ce plânge cu cei care plâng ºi suspinã. Prin el Dumnezeu tuturor îºi aratã Iubirea-i curatã, iubirea de tatã. Cântãri pentru sfântul pãstor azi rãsunã; În ceruri el poartã pe frunte cununã. Isuse, spre dânsul azi poartã-ne gândul. La tine s-ajungem pe dânsul urmându-l. Te-adorã toþi sfinþii, cu ei deodatã, Te-adorã tot omul, cerescule Tatã; ªi Fiului tãu, de asemeni, se-nchinã, ªi Duhului Sfânt dãtãtor de luminã. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Psalmul 20 (21),2-8.14 2

Doamne, regele se veseleºte de puterea ta * ºi de mântuirea ta se bucurã atât de mult! 3 Tu i-ai împlinit dorinþa inimii * ºi cererea buzelor sale tu n-ai respins-o. 4 L-ai întâmpinat cu binecuvântãri alese * ºi i-ai pus pe frunte o cununã de aur curat. 5 El a cerut de la tine viaþã ºi tu i-ai dat-o, * lungime de zile în veac ºi de-a pururi. 6 Slava lui este mare datoritã mântuirii tale, * strãlucire ºi mãreþie aºezi deasupra lui. 7 L-ai rânduit pe el ca binecuvântare pentru totdeauna; * tu l-ai umplut de bucurie înaintea feþei tale. 8 Cãci regele se încrede în Domnul * ºi prin bunãvoinþa Celui Preaînalt nu se va clãtina.


4

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

14

Înalþã-te, Doamne, în tãria ta; * vom cânta ºi vom lãuda puterea ta! Ant. Dacã cineva vrea sã fie primul, sã fie ultimul dintre toþi ºi slujitorul tuturor. Ant. 2 Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare.

Psalmul 91 (92) I 2 Cât de frumos este sã-l lãudãm pe Domnul, * sã cântãm numele tãu, Preaînalte, 3 sã vestim de dimineaþã îndurarea ta * ºi noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde ºi cu harpa, * cu cântare de alãutã. 5 Pentru cã mã faci sã mã bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresãlta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrãrile tale, Doamne, * ºi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaºte, * ºi cel fãrã de minte nu va înþelege aceasta. 8 Chiar dacã pãcãtoºii vor creºte ca iarba * ºi fãcãtorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciþi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eºti preaînalt în veºnicie! Ant. Când va veni pãstorul suprem, veþi fi încoronaþi cu mãrirea nepieritoare. Ant. 3 Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu. II 10 Cãci, iatã, duºmanii tãi, Doamne, † iatã, duºmanii tãi vor pieri * ºi se vor risipi toþi fãcãtorii de rele. 11 Dar tu înalþi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspãt;


Oficiul lecturilor

5

12

ochiul meu priveºte de sus la duºmanii mei † ºi urechile mele aud lucruri înfricoºãtoare * despre cei ce se ridicã împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creºte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaþi în casa Domnului * vor înflori în curþile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade ºi la bãtrâneþe, * îºi pãstreazã seva ºi prospeþimea, 16 ca sã vesteascã: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Slujitor bun ºi credincios, intrã în bucuria Domnului tãu. V. Vei auzi un cuvânt din gura mea. R. ªi le vei duce vestea cea bunã. LECTURA ÎNTÂI Din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru

5,1-11

Slujirea pãstorilor ºi a credincioºilor Pe prezbiteri, care sunt între voi, eu care sunt prezbiter ca ºi ei ºi martor al suferinþelor lui Cristos ºi pãrtaº al gloriei care se va arãta, îi îndemn: 2 Pãstoriþi turma lui Dumnezeu care v-a fost încredinþatã, supraveghind-o, nu cu silã, ci de bunãvoie, aºa cum vrea Dumnezeu, nu pentru un câºtig necinstit, ci din iubire; 3 nu ca ºi cum aþi fi stãpâni peste cei care v-au fost încredinþaþi, ci fãcându-vã exemple pentru turmã. 4 Iar când va apare pãstorul suprem, veþi primi cununa mãririi, care nu se veºtejeºte. 5 Tot aºa ºi voi, tinerilor, supuneþi-vã prezbiterilor. Îmbrãcaþi-vã toþi în umilinþã unii faþã de alþii, pentru cã: Dumnezeu se împotriveºte celor mândri, însã celor smeriþi le dã har. 6 Aºadar, umiliþi-vã sub mâna puternicã a lui Dumnezeu pentru ca el sã vã înalþe la timpul potrivit. 7 Lãsaþi 1


6

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

în grija lui toatã neliniºtea voastrã, cãci el se îngrijeºte de voi. 8 Fiþi cumpãtaþi, vegheaþi! Duºmanul vostru, diavolul, ca un leu care rage, dã târcoale cãutând pe cine sã înghitã. 9 Împotriviþi-vã lui, tari în credinþã, ºtiind cã ºi fraþii voºtri rãspândiþi în lume îndurã aceleaºi suferinþe. 10 Iar Dumnezeul oricãrui har, care v-a chemat la gloria sa veºnicã în Cristos Isus, dupã ce veþi fi suferit puþin, el însuºi vã va desãvârºi, vã va întãri, vã va da putere, vã va face neclintiþi. 11 Lui sã-i fie puterea în veci. Amin. RESPONSORIUL 1Cor 4,1-2; Prov 20,6 R. Orice om sã ne considere ca slujitori ai lui Cristos ºi administratori ai tainelor lui Dumnezeu. * Ceea ce se cere de la administratori este ca fiecare sã fie gãsit credincios. V. Mulþi oameni se prezintã ca binefãcãtori, dar cine va gãsi un bãrbat credincios? * Ceea ce. LECTURA A DOUA Din Faptele culese de Ludovic Consalvo din gura sfântului Ignaþiu (Cap. 1, 5-9: Acta Sanctorum Iulii, 7 [1868] 647)

Discerneþi duhurile, dacã sunt de la Dumnezeu Fiind un devorator pasionat de romane ºi de alte cãrþi fanteziste referitoare la faptele fabuloase ale personajelor celebre, atunci când a început sã se simtã mai bine, Ignaþiu a cerut sã i se dea câteva cãrþi pentru a mai trece timpul. Dar în casa în care era internat nu s-a gãsit nici una din acele cãrþi de care era pasionat, motiv pentru care i-au fost date douã cãrþi intitulate Viaþa lui Cristos ºi Vieþile sfinþilor, ambele scrise în limba maternã. A început sã le citeascã ºi sã le reciteascã ºi, pe mãsurã ce asimila conþinutul lor, simþea nãscându-se în el un anumit interes pentru temele tratate în acele cãrþi. Dar, adesea, mintea sa se întorcea la toatã acea lume imaginarã descrisã de lecturile precedente.


Oficiul lecturilor

7

În acest joc complex de solicitãri s-a inserat acþiunea lui Dumnezeu cel milostiv. În timp ce citea Viaþa Domnul nostru Cristos, ºi vieþile sfinþilor, se gândea în sine ºi se întreba astfel: „ªi dacã aº face ºi eu ce a fãcut sfântul Francisc? Dacã aº imita exemplul sfântului Dominic?” Aceste consideraþii durau chiar mai mult timp, fiind înlocuite ºi cu acelea cu caracter lumesc. Astfel de schimbãri de stare sufleteascã l-au preocupat mult timp. Dar între cele dintâi ºi celelalte era o diferenþã. Când se gândea la lucrurile din lume, era cuprins de o mare plãcere; dar imediat, când, obosit fiind, le lãsa, se simþea trist ºi arid. În schimb, atunci când îºi imagina sã poatã împãrtãºi austeritatea pe care a vãzut-o cã a fost pusã în practicã de sfinþi, atunci nu numai cã simþea o plãcere gândindu-se la ea, dar bucuria continua ºi dupã aceea. Totuºi, el nu-ºi dãdea seama ºi nici nu dãdea importanþã acestei diferenþe, pânã când, deschizând într-o zi ochii minþii, a început sã reflecteze cu atenþie asupra experienþelor interioare care îi provocau tristeþe ºi asupra celorlalte care îi aduceau bucurie. Aceasta a fost prima meditaþie cu privire la lucrurile spirituale. Mai târziu, intrat de acum în exerciþii spirituale, a constatat cã de aici a început sã înþeleagã ceea ce i-a învãþat pe ai sãi cu privire la diversitatea duhurilor. 1Pt 4,11.8a RESPONSORIUL R. Dacã cineva vorbeºte, cuvintele lui sã fie ca ale lui Dumnezeu; dacã cineva slujeºte, sã o facã dupã puterea pe care i-a dãruit-o Dumnezeu; * pentru ca în toate sã fie preamãrit Dumnezeu prin Isus Cristos. V. Mai presus de toate, sã aveþi o dragoste statornicã între voi. * Pentru ca. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care l-ai rânduit pe sfântul Ignaþiu de Loyola sã lucreze în Bisericã spre mai marea glorie a numelui tãu, prin mijlocirea ºi exemplul lui, dã-ne, te


31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

8

rugãm, harul ca, purtând pe pãmânt lupta cea bunã, sã ne învrednicim a primi cununa biruinþei alãturi de el, în ceruri. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Laudele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Pe Ignaþiu, comandantul încãrcat cu decoraþii, În ovaþii ºi-n avântul unei sfinte admiraþii, Îl aclamã azi soldaþii, curajoºii, minunaþii, Care luptã sub drapelu-i, dupã-atâtea generaþii. Luptãtor ce chiar la moarte sã se ducã nu se teme E învins de cel ce este Rege-al gloriei supreme. Dezerteaz-atunci din oastea lumii rele-nºelãtoare, Ca sã lupte-n oastea-i sfântã pentru el ºi-a sa onoare. Cu armata lui, pe care reuºeºte s-o închege, Îl vesteºte pretutindeni pe Cristos, slãvitul Rege. Cu soldaþii curajoasei, minunatei lui armate, Rãutatea, rãtãcirea ºi pãcatul îl combate. Duhul Sfânt revarsã-ntrânsul, din comoara lui divinã, Inspiraþii uimitoare ºi torente de luminã, Ca sã fie celor care niciodatã nu-i refuzã Înþeleptele-i poveþe pân-la moarte cãlãuzã. Comandantul dã poruncã ºi se duc, se duc ostaºii; Pân-la marginile lumii, plini de zel, îi poartã paºii;


Laudele

9

Rãspândesc împãrãþia; bãtãlia lor e sfântã, Crucea, steagul biruinþei, pretutindeni o împlântã. Preamãrire-n cer Treimii sã-i aducã-ntreaga fire, Iar Ignaþiu tuturora mult curaj sã ne inspire; El în luptã ne conducã, sã ne poarte spre victorii, Sã primim ºi noi cununa ce-o primesc învingãtorii. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte. Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care pãrãseºte lucrãrile întunericului vegheazã pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eºti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaþã. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreºte trupul meu, * ca un pãmânt pustiu, uscat ºi fãrã apã. 3 Astfel te-am cãutat în sanctuarul tãu, * ca sã contemplu puterea ºi mãreþia ta. 4 Îndurarea ta preþuieºte mai mult decât viaþa, * de aceea buzele mele te laudã. 5 Te voi binecuvânta toatã viaþa mea * ºi voi ridica mâinile mele invocând numele tãu. 6 Ca ºi cum m-aº sãtura cu mãduvã ºi grãsime, * aºa se desfatã buzele mele când gura mea te laudã, 7 când îmi amintesc de tine în aºternutul meu * ºi mã gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru cã ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mã ataºez de tine cu tot sufletul * ºi dreapta ta mã ocroteºte. Ant. Voi sunteþi lumina lumii; nu se poate ascunde o cetate aºezatã pe munte.


10

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

Ant. 2 Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Cântarea Dan 3,57-88.56 Toatã creatura sã-l laude pe Domnul Aduceþi laudã Dumnezeului nostru, voi, toþi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaþi-l, toate lucrãrile Domnului, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 58 Binecuvântaþi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaþi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaþi-l, toate apele care sunteþi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 sã-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaþi-l, soare ºi lunã, pe Domnul, * 63 binecuvântaþi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaþi-l, ploi ºi rouã, pe Domnul, * 65 binecuvântaþi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaþi-l, foc ºi cãldurã, pe Domnul, * 67 binecuvântaþi-l, frig ºi arºiþã, pe Domnul! 68 Binecuvântaþi-l, rouã ºi chiciurã, pe Domnul, * 69 binecuvântaþi-l, ger ºi îngheþ, pe Domnul! 70 Binecuvântaþi-l, gheþuri ºi zãpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaþi-l, nopþi ºi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaþi-l, luminã ºi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaþi-l, fulgere ºi nori, pe Domnul! 74 Sã-l binecuvânteze pãmântul pe Domnul, * sã-l laude ºi sã-l preamãreascã în veci! 75 Binecuvântaþi-l, munþi ºi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaþi-l, tot ce rãsare pe pãmânt, pe Domnul! 77 Binecuvântaþi-l, mãri ºi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaþi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaþi-l, balene ºi tot ce miºcã în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaþi-l, toate pãsãrile cerului, pe Domnul!


Laudele

11

81

Binecuvântaþi-l, fiare ºi dobitoace, pe Domnul, * binecuvântaþi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvânteazã-l, Israele, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! 84 Binecuvântaþi-l, preoþi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaþi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaþi-l, duhuri ºi suflete ale drepþilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaþi-l, sfinþi ºi smeriþi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaþi-l, voi, Anania, Azaria ºi Misael, pe Domnul, * lãudaþi-l ºi preamãriþi-l în veci! Sã binecuvântãm pe Tatãl ºi pe Fiul ºi pe Duhul Sfânt, * sã-l lãudãm ºi sã-l preamãrim în veci! 56 Binecuvântat eºti în tãria cerului, * vrednic de laudã ºi preamãrit în veci! 82

La sfârºitul acestei cântãri nu se spune Slavã Tatãlui.

Ant. Aºa sã lumineze lumina voastrã înaintea oamenilor ca ei sã vadã faptele voastre bune ºi sã-l preamãreascã pe Tatãl vostru. Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. Psalmul 149 Noua cântare a sfinþilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresãlta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaþi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioºilor sãi. 2 Sã se bucure Israel de creatorul sãu, * sã tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Sã laude numele lui în dansuri, * sã-i cânte psalmi cu harpa ºi cu cetera.


12

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

4

Cãci Domnul îl iubeºte pe poporul sãu * ºi-i încoroneazã pe cei smeriþi cu mântuire. 5 Sã tresalte de bucurie în mãrire, credincioºii lui, * sã scoatã strigãte de bucurie în aºternutul lor. 6 Gura sã le fie plinã de laudele Domnului; * ºi sãbii cu douã tãiºuri sã fie în mâinile lor, 7 ca sã arunce rãzbunare asupra neamurilor * ºi pedeapsã asupra popoarelor; 8 ca sã-i lege pe regii lor în lanþuri * ºi pe mai-marii lor în cãtuºe de fier, 9 ca sã facã cu ei judecata care a fost scrisã; * aceasta este o cinste pentru toþi credincioºii lui. Ant. 3 Cuvântul lui Dumnezeu este viu ºi plin de putere ºi mai pãtrunzãtor decât orice sabie cu douã tãiºuri. LECTURA SCURTÃ Evr 13,7-9a Amintiþi-vã de conducãtorii voºtri care v-au învãþat cuvântul lui Dumnezeu ºi, meditând împlinirea vieþii lor, imitaþi credinþa lor. Isus Cristos cel de ieri ºi de astãzi este acelaºi în vecii vecilor. Nu vã lãsaþi seduºi de învãþãturi diferite ºi strãine. RESPONSORIUL SCURT R. Ierusalime, eu þi-am rânduit strãjeri, * ei vor vesti numele Domnului. Ierusalime. V. Zi ºi noapte nu vor tãcea, * ei vor vesti numele Domnului. Slavã Tatãlui. Ierusalime. Ant. la Benedictus: O, de l-aº putea cunoaºte pe Cristos ºi puterea învierii lui ºi de aº fi pãrtaº la pãtimirile lui! CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79 Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu, 69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul sãu,


Laudele

13

70

precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi * care au fost în vechime, 71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri * ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc. 72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri * ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt. 73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham, pãrintele nostru, * cã ne va dãrui harul, 74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, * sã-i slujim fãrã teamã, 75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieþii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: * cãci vei merge înaintea Domnului sã pregãteºti cãile sale, 77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii * întru iertarea pãcatelor, 78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime 79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric ºi în umbra morþii * ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. O, de l-aº putea cunoaºte pe Cristos ºi puterea învierii lui ºi de aº fi pãrtaº la pãtimirile lui! RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-i aducem laude ºi mulþumiri lui Cristos, bunul pãstor, care ºi-a dat viaþa pentru oile sale, ºi sã-l implorãm spunând: Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu! Cristoase, care prin sfinþii pãstori ai voit sã-þi arãþi iubirea ºi îndurarea, – nu înceta niciodatã sã ne cãlãuzeºti cu milã, prin ei.


31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

14

Tu, care prin vicarii tãi îþi exerciþi necontenit misiunea de învãþãtor ºi pãstor sufletesc, – fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii noºtri. (Doamne, fii tu pãstorul poporului tãu!) Tu, care, prin sfinþii tãi puºi în fruntea poporului, te-ai arãtat medic al sufletelor ºi al trupurilor, – nu înceta sã ne vindeci ºi sã ne sfinþeºti prin ei. Tu, care þi-ai povãþuit turma prin înþelepciunea ºi iubirea sfinþilor, – edificã-ne pururi în sfinþenie prin pãstorii noºtri. Tatãl nostru. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care l-ai rânduit pe sfântul Ignaþiu de Loyola sã lucreze în Bisericã spre mai marea glorie a numelui tãu, prin mijlocirea ºi exemplul lui, dã-ne, te rugãm, harul ca, purtând pe pãmânt lupta cea bunã, sã ne învrednicim a primi cununa biruinþei alãturi de el, în ceruri. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Ora medie V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL O, Dumnezeule preasfânt, Luminã tu ne dai în zori,


Laudele

15

Iar la amiazã ne cobori, De sus, cãldurã pe pãmânt. Al patimii nãvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toþi; Din inimi ura sã o scoþi ªi dragoste sã pui în loc. Sã fie Tatãl lãudat, ªi Fiul cel nãscut din el, ªi Duhul dragostei, la fel, Primeascã cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis. Psalmul 118 (119),17-24 III (Ghimel) 17

Fã bine slujitorului tãu, ca sã rãmân în viaþã * ºi sã pãzesc cuvântul tãu. 18 Deschide-mi ochii ca sã vãd * minunãþiile legii tale! 19 Eu sunt strãin pe pãmânt: * sã nu ascunzi de mine poruncile tale! 20 Sufletul meu se consumã într-una * de dorul judecãþilor tale. 21 Tu îi mustri pe cei mândri, pe cei blestemaþi * care se abat de la hotãrârile tale. 22 Ia de la mine ocara ºi defãimarea, * cãci am pãzit învãþãturile tale. 23 Chiar dacã cei puternici se pun împotriva mea, * totuºi slujitorul tãu se gândeºte la orânduirile tale. 24 Învãþãturile tale sunt desfãtarea mea, * îndreptãrile tale sunt sfãtuitorii mei.


16

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

Psalmul 24 (25) Rugãciune pentru iertare ºi mântuire Speranþa nu înºalã (Rom 5,5). I Cãtre tine, Doamne, înalþ sufletul meu, * 2 Dumnezeul meu, mã încred în tine; sã nu fiu fãcut de ruºine, * ca sã nu râdã de mine duºmanii mei. 3 Toþi cei care se încred în tine * nu vor fi fãcuþi de ruºine. Vor fi fãcuþi de ruºine * cei care te trãdeazã pentru lucruri de nimic. 4 Fã-mi cunoscute, Doamne, cãile tale, * ºi învaþã-mã cãrãrile tale. 5 Cãlãuzeºte-mã în adevãrul tãu ºi învaþã-mã, † cãci tu eºti Dumnezeul mântuirii mele * ºi pe tine te-am aºteptat ziua întreagã. 6 Aminteºte-þi, Doamne, de îndurãrile tale † ºi de faptele milostivirii tale, * cãci ele sunt veºnice. 7 Nu-þi aduce aminte de pãcatele tinereþii mele * ºi de fãrãdelegile mele; adu-þi aminte de mine în îndurarea ta, * pentru bunãtatea ta, Doamne. 8 Domnul este bun ºi drept, * el aratã pãcãtoºilor calea; 9 îi face pe cei sãraci sã umble dupã dreptate, * îi învaþã pe cei smeriþi cãile sale. 10 Toate cãile Domnului sunt adevãr ºi îndurare* pentru cei ce pãzesc legãmântul ºi legile sale. 11 Pentru numele tãu, Doamne, * iartã-mi pãcatul meu pentru cã este mare. 1

12

II Cine este omul care se teme de Domnul? * Lui îi aratã calea pe care s-o aleagã.


Ora medie

17

13

Sufletul lui va locui în fericire * ºi urmaºii lui vor moºteni pãmântul. 14 Domnul descoperã taina sa celor care se tem de el * ºi îi învaþã legãmântul sãu. 15 Ochii mei sunt pururea spre Domnul, * cãci el scoate din laþ picioarele mele. 16 Întoarce-te spre mine ºi aratã-þi îndurarea, * cãci sunt singur ºi nefericit. 17 Elibereazã de neliniºte inima mea, * scoate-mã din necazurile mele. 18 Priveºte la umilirea ºi la truda mea * ºi iartã-mi toate pãcatele. 19 Vezi cã duºmanii mei se înmulþesc * ºi cu urã înverºunatã mã urãsc. 20 Pãzeºte sufletul meu ºi mântuieºte-mã; * sã nu fiu fãcut de ruºine pentru cã mi-am pus speranþa în tine. 21 Nevinovãþia ºi dreptatea sã mã ocroteascã * pentru cã am sperat în tine. 22 Elibereazã-l, Dumnezeule, pe Israel * din toate strâmtorãrile sale. Ant. Cine vã primeºte pe voi pe mine mã primeºte ºi cine mã primeºte pe mine îl primeºte pe acela care m-a trimis. LECTURA SCURTÃ 1Tim 1,12 Îi mulþumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întãrit pentru cã m-a gãsit vrednic de încredere, rânduindu-mã în slujirea sa. V. Nu mã ruºinez de evanghelie. R. Cãci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care l-ai rânduit pe sfântul Ignaþiu de Loyola sã lucreze în Bisericã spre mai marea glorie a numelui tãu, prin mijlocirea ºi exemplul lui, dã-ne, te rugãm, harul ca, purtând pe pãmânt lupta cea bunã, sã


31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

18

ne învrednicim a primi cununa biruinþei alãturi de el, în ceruri. Prin Cristos, Domnul nostru. R. Amin. Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:

Sã-l binecuvântãm pe Domnul. R. Mulþumim lui Dumnezeu. Vesperele V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Pe Ignaþiu, comandantul încãrcat cu decoraþii, În ovaþii ºi-n avântul unei sfinte admiraþii, Îl aclamã azi soldaþii, curajoºii, minunaþii, Care luptã sub drapelu-i, dupã-atâtea generaþii. Luptãtor ce chiar la moarte sã se ducã nu se teme E învins de cel ce este Rege-al gloriei supreme. Dezerteaz-atunci din oastea lumii rele-nºelãtoare, Ca sã lupte-n oastea-i sfântã pentru el ºi-a sa onoare. Cu armata lui, pe care reuºeºte s-o închege, Îl vesteºte pretutindeni pe Cristos, slãvitul Rege. Cu soldaþii curajoasei, minunatei lui armate, Rãutatea, rãtãcirea ºi pãcatul îl combate. Duhul Sfânt revarsã-ntrânsul, din comoara lui divinã, Inspiraþii uimitoare ºi torente de luminã, Ca sã fie celor care niciodatã nu-i refuzã Înþeleptele-i poveþe pân-la moarte cãlãuzã. Comandantul dã poruncã ºi se duc, se duc ostaºii; Pân-la marginile lumii, plini de zel, îi poartã paºii; Rãspândesc împãrãþia; bãtãlia lor e sfântã, Crucea, steagul biruinþei, pretutindeni o împlântã. Preamãrire-n cer Treimii sã-i aducã-ntreaga fire, Iar Ignaþiu tuturora mult curaj sã ne inspire;


Vesperele

19

El în luptã ne conducã, sã ne poarte spre victorii, Sã primim ºi noi cununa ce-o primesc învingãtorii. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dumnezeu m-a fãcut slujitor al evangheliei prin harul pe care mi l-a dat. Psalmul 14 (15) Doamne, cine va locui în cortul tãu? * Cine se va odihni pe muntele tãu cel sfânt? 2 Cel care umblã fãrã prihanã, * face dreptatea ºi spune adevãrul din inimã; 3 cel care nu calomniazã cu limba † ºi nu face rãu semenului sãu, * nici nu aruncã ocarã asupra aproapelui. 4 În ochii sãi, cel nelegiuit e vrednic de dispreþ, * dar îi cinsteºte pe cei care se tem de Domnul. Chiar dacã i-ar fi spre pagubã, * nu-ºi calcã jurãmântul. 5 Nu-ºi împrumutã banii pentru dobândã * ºi nu ia mitã împotriva celui nevinovat. Cel care trãieºte astfel * nu se va clãtina în veci! Ant. Dumnezeu m-a fãcut slujitor al evangheliei prin harul pe care mi l-a dat. 1

Ant. 2 Acesta este slujitorul credincios ºi înþelept pe care l-a pus Domnul peste familia sa. Psalmul 111 (112) Fericit este omul care se teme de Domnul, * care îºi aflã mare plãcere în poruncile lui! 2 Seminþia lui va fi puternicã pe pãmânt * ºi urmaºii celor drepþi vor fi binecuvântaþi. 3 În casa lui va fi belºug ºi bogãþie, * dreptatea lui rãmâne pe vecie. 1


20

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

4

El rãsare ca o luminã în întuneric pentru cei drepþi, * el este blând, îndurãtor ºi drept. 5 Fericit este omul care are milã ºi dã cu împrumut, † el îºi rânduieºte bunurile cu dreptate. * 6 El nu se clatinã niciodatã. Cel drept va fi amintit pentru totdeauna. * 7 El nu se teme de zvonurile rele, inima lui e tare ºi se încrede în Domnul. † 8 Inima lui este în siguranþã, nu are nici o teamã, * pânã când va triumfa peste duºmanii sãi. 9 El este darnic faþã de cei sãraci, † dreptatea lui rãmâne în vecii vecilor * iar fruntea lui se înalþã cu cinste. 10 Cel nelegiuit va vedea ºi se va mânia, † va scrâºni din dinþi ºi se va topi. * Dorinþa pãcãtoºilor rãmâne neîmplinitã. Ant. Acesta este slujitorul credincios ºi înþelept pe care l-a pus Domnul peste familia sa. Ant. 3 Oile mele îmi vor asculta glasul ºi va fi o singurã turmã ºi un singur pãstor. Cântarea 3b

Ap 15,3b-4

Mari ºi minunate sunt lucrãrile tale, * Doamne, Dumnezeule atotputernic! Drepte ºi adevãrate sunt cãile tale, * rege al naþiunilor! 4 Cine nu se va teme de tine, Doamne, * ºi nu va preamãri numele tãu? Tu singur eºti sfânt! † Toate popoarele vor veni ºi se vor prosterna înaintea ta, * pentru cã ai fãcut cunoscute judecãþile tale! Ant. Oile mele îmi vor asculta glasul ºi va fi o singurã turmã ºi un singur pãstor.


Vesperele

21

LECTURA SCURTà 1Pt 5,1-4 Aºadar, pe prezbiterii care sunt între voi, eu, care sunt prezbiter ca ºi ei ºi martor al suferinþelor lui Cristos ºi pãrtaº al gloriei care se va arãta, îi îndemn: Pãstoriþi turma lui Dumnezeu care v-a fost încredinþatã, supraveghind-o, nu cu silã, ci de bunãvoie, aºa cum vrea Dumnezeu, nu pentru un câºtig necinstit, ci din iubire; nu ca ºi cum aþi fi stãpâni peste cei care v-au fost încredinþaþi, ci fãcându-vã exemple pentru turmã. Iar când va apãrea pãstorul suprem, veþi primi cununa mãririi, care nu se veºtejeºte. RESPONSORIUL SCURT R. Acesta este adevãratul prieten al fraþilor sãi; * el se roagã mult pentru poporul sãu. Acesta este. V. Viaþa ºi-a dat-o pentru fraþii sãi; * el se roagã mult pentru poporul sãu. Slavã Tatãlui. Acesta este. Ant. la Magnificat: Ce-i foloseºte omului dacã ar câºtiga lumea întreagã, dar ºi-ar pierde sufletul? CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55 Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamãreºte pe Domnul 47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã, 49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, * ºi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arãtat puterea braþului sãu, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;


22

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

53

pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, * iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, * amintindu-ºi de îndurarea sa, 55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, * lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci. Slavã Tatãlui ºi Fiului * ºi Sfântului Duh. Precum era la început ºi acum ºi pururea * ºi în vecii vecilor. Amin. Ant. Ce-i foloseºte omului dacã ar câºtiga lumea întreagã, dar ºi-ar pierde sufletul? RUGÃCIUNEA UNIVERSALà Sã-i aducem laude, precum se cuvine, lui Cristos, rânduit sã fie mare preot pentru oameni în cele ce sunt ale lui Dumnezeu, ºi sã-l rugãm cu umilinþã: Mântuieºte, Doamne, poporul tãu! Tu ai luminat Biserica în chip minunat, dându-i conducãtori înþelepþi ºi sfinþi: – dã-le mereu creºtinilor harul sã se bucure de aceastã luminã. Tu ai iertat pãcatele poporului atunci când sfinþii pãstori te-au rugat, precum Moise: – prin mijlocirea lor, purificã ºi sfinþeºte necontenit Biserica ta. Tu i-ai uns pe sfinþii tãi în mijlocul fraþilor lor ºi ai trimis Duhul tãu asupra lor: – umple cu Duhul Sfânt pe toþi conducãtorii poporului tãu. Tu însuþi eºti moºtenirea sfinþilor pãstori: – nu lãsa sã se îndepãrteze de tine nici unul dintre aceia pe care i-ai dobândit cu sângele tãu. Tu ai dat viaþa veºnicã oilor tale prin pãstorii Bisericii, aºa încât nimeni sã nu le poatã rãpi din mâna ta: – mântuieºte-i pe cei rãposaþi, pentru care þi-ai dat viaþa ca jertfã. Tatãl nostru.


Completoriul

23

Rugãciunea de încheiere Dumnezeule, care l-ai rânduit pe sfântul Ignaþiu de Loyola sã lucreze în Bisericã spre mai marea glorie a numelui tãu, prin mijlocirea ºi exemplul lui, dã-ne, te rugãm, harul ca, purtând pe pãmânt lupta cea bunã, sã ne învrednicim a primi cununa biruinþei alãturi de el, în ceruri. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin. Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:

Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin. Completoriul V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu. R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh. Precum era la început, ºi acum, ºi pururea, ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia. IMNUL Acum, când e timpul de mers la culcare, În rugã mai cerem o datã-ndurare: Privirile tale ce pururi sunt treze Asuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze. În vis mintea noastrã te aibã pe tine Iar inima noastrã de doru-þi suspine, Te cânte pe tine, te simtã aproape, Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape. Ne fie odihna ºi somnul în pace; Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface, ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã, Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.


24

31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã, Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã, Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fire ªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin. PSALMODIA Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne. Psalmul 87 (88) Rugãciunea unui om grav bolnav Acesta este ceasul vostru ºi puterea întunericului (Lc 22,53). 2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, * zi ºi noapte strig înaintea ta. 3 Rugãciunea mea sã ajungã înaintea ta, * pleacã-þi urechea la strigãtul meu. 4 Cãci sufletul meu e sãtul de rele * ºi viaþa mea se apropie de locuinþa morþilor. 5 Sunt numãrat printre cei care coboarã în groapã, * sunt ca un om care nu mai are putere. 6 Stau întins printre cei morþi, * ca cei uciºi, culcaþi în mormânt, de care nu-þi mai aduci aminte * ºi pe care mâna ta i-a pãrãsit. 7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncã, * în întuneric ºi în umbra morþii. 8 Mânia ta apasã asupra mea * ºi toate valurile tale le-ai prãvãlit peste mine. 9 Ai îndepãrtat pe cunoscuþii mei de la mine, * m-ai fãcut urâciune înaintea lor. Sunt închis ºi nu pot ieºi, * 10 ochii mei s-au stins de suferinþã. Toatã ziua strig cãtre tine, Doamne, * ºi-mi întind mâinile spre tine! 11 Oare pentru cei morþi ai sã faci minuni? * Sau se vor scula umbrele sã te laude?


Completoriul

25

12

Se vorbeºte oare în mormânt despre bunãtatea ta * ºi despre fidelitatea ta în locul pierzãrii? 13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric * ºi dreptatea ta în þara uitãrii? 14 Dar eu strig cãtre tine, Doamne, * de dimineaþã rugãciunea mea se înalþã la tine. 15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? * Pentru ce îmi ascunzi faþa ta? 16 Eu sunt sãrac ºi în prag de moarte încã din tinereþe; * sunt sfârºit, oprimat de spaimele tale. 17 Peste mine au trecut mâniile tale * ºi înfricoºãrile tale m-au nimicit. 18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagã * ºi toate împreunã se revarsã peste mine. 19 Ai îndepãrtat de la mine pe prieten ºi vecin * ºi întunecimile sunt cunoscuþii mei. Ant. Ziua ºi noaptea am strigat înaintea ta, Doamne. LECTURA SCURTà Cf. Ier 14,9b Tu eºti în mijlocul nostru, Doamne, ºi numele tãu este invocat asupra noastrã; nu ne pãrãsi, Doamne, Dumnezeul nostru! RESPONSORIUL SCURT R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletul meu. În mâinile tale. V. Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevãrului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. În mâinile tale, Doamne, încredinþez sufletul meu. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32 Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel 29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, * dupã cuvântul tãu, în pace,


31 iulie, sfântul Ignaþiu de Loyola, preot

26 30

cãci au vãzut ochii mei * mântuirea ta, 31 pe care ai pregãtit-o * înaintea tuturor popoarelor, 32 luminã spre luminarea neamurilor * ºi slava poporului tãu, Israel. Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocroteºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã ne odihnim în pace. Rugãciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, dãruieºte-ne, te rugãm, harul sã fim atât de strâns uniþi cu Fiul tãu unul-nãscut în moartea ºi îngroparea sa, încât sã ne învrednicim a învia împreunã cu el la o viaþã nouã. El, care vieþuieºte ºi domneºte în vecii vecilor. R. Amin. Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitã în particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputernicul Dumnezeu. R. Amin. Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului, Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii, vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice, tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii, pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte, Fecioarã de-a pururi, care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea, îndurã-te de noi, pãcãtoºii. Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã, A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã. Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuirii ªi poartã eºti luminii nemuririi!


Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

27

Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã, Decât fãptura toatã mai mãritã! Te salutãm, a cerului minune; Du la Cristos a noastrã rugãciune! Sau:

Bucurã-te, Reginã, Maica milei, viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te! Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei; cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând în aceastã vale de lacrimi. Aºadar, Mijlocitoarea noastrã, întoarce spre noi ochii tãi cei milostivi ºi, dupã surghiunul acesta, aratã-ni-l nouã pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tãu. O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie! Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dumnezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, ci ne mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarã slãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


31 iulie, sf. Ignaţiu de Loyola(vin)  

Liturgia orelor

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you