Issuu on Google+

Anul VII  Nr. 58 www.b-a.ro Publicatie membra a BRAT

by ed r e Pow

Revista de actualitate si consultanta

Vasile Vlasin:

„Mai mult. Mai bine. Impreuna.“ pag 7

Mircea Cosea:

3 11 „Investi]iile [i consumul ne vor Vice Versa

Florin Pogonaru:

scoate din criza“ Dan Matei Agathon:

2

Aten]ie, Romania! Tinerii vor sa te paraseasca! Constantin Niculescu, presedintele ACR:

„Romania s-a dezvoltat haotic in toate domeniile, in ultimii ani“

Olimpian Ungherea:

V

iolen]a – alarma de gradul zero! 4

Horatiu Serb:

Dan Bernovici si Marius Raileanu:

M

azinoul reprezinta un fenomen social“

ititeii [i... „bateria“!

11

„C

6

4 Provocarea de a [ti ce i]i dore[ti Marius C. Romascanu:

Vlad Hogea:

„E

u sunt 5 executorul testamentar al lui Nastratin Hogea!“

5

Victor Atanasie Stanculescu, despre extazul [i agonia industriei romane[ti de aparare

14


DAn Matei Agathon

EDITORIAL

A

Am avut ocazia sa predau un curs la studentii de anul I de la Academia de Studii Economice Bucuresti si am vorbit despre cultura antreprenoriala. Nu stiu daca am fost prea crud si prea realist, spunandu-le studentilor ca e o adevarata ne-

ten]ie, Romania! Tinerii vor sa te paraseasca!

bunie sa devii om de afaceri in aceasta tara, dar am sperat ca, la varsta lor, entuziasmul si energia sunt suficiente ca sa-i incurajeze sa viseze la aceasta provocare. Am fost surprins, insa, sa vad ca prima intrebare pe care mi-au adresat-o studentii dupa curs a fost daca ii sfatuiesc sa plece din Romania... Am fost eu prea direct, neincurajand vi-

sarea, sau, mai degraba, tinerii acestia sunt prea informati ca sa mai creada in povesti? Ar trebui sa ne ingrijoram serios, daca elita studentilor acestei tari, in timp ce sta cu ochii pe carte, nu-si poate stapani gandul de a parasi Romania. Scriu aici ceea ce le-am spus si lor: daca si ei parasesc aceasta tara, cine o va duce mai departe? Cine va schimba lucrurile si va repune valorile pe un fagas normal? Cred ca toti politicienii si oamenii care iau decizii pentru aceasta tara ar trebui sa incerce sa se confrunte cu studentii romani si cu asteptarile lor, ca sa inteleaga mai bine ce putem astepta de la viitor. Ca sa priceapa ce au de facut pentru ca inteligenta acestui pamant sa nu plece, ca de atatea ori, spre orizonturi mai bune. Le-am spus studentilor ca am umblat peste tot pe glob, dar nicaieri nu e ca acasa, si ca, oricum, lumea nu mai e un loc generos si primitor, in conditiile atator amenintari. Dar atasamentul fata de casa si de familie e suficient ca sa-i tina

aici? Nu e cam putin? Nu le cerem cam mult daca le spunem sa ramana in Romania doar pentru ca e acasa? Si viitorul lor, si sansele lor unde sunt? Societatea romaneasca si statul trebuie sa se gandeasca serios la viitorul tinerei generatii, care nu mai accepta sa fie de sacrificiu. Tinerii acestia au vazut prea multe la o varsta frageda ca sa se mai multumeasca cu putin. Si ar putea descoperi foarte curand si proverbul latin „Ubi bene, ubi patria“ - unde ne este bine acolo este si patria noastra. Caz in care Romania va ramane cu amintirea inteligentei... Nu mai putem miza doar pe atasamentul fata de familie si loc atunci cand le cerem tinerilor sa ramana. Trebuie sa le si oferim o sansa potrivita cu orizontul lor de asteptari, care e tot mai larg. Acum au posibilitatea sa compare si sa decida. De prea multe ori, atat comparatia, cat si decizia nu ne este favorabila. Suntem dispusi sa-i pierdem? Atunci

sa nu ne mai miram ca pierdem toate competitiile, toate bataliile, si ca nu reusim sa indreptam nimic. Cu cine sa reconstruim Romania daca toti cei care isi doresc sa realizeze ceva ajung sa construiasca in alta parte, unde sunt mai bine primiti ca acasa? Ori facem ceva rapid in acest sens, ori o sa vedem cum exodul din ultimii ani va creste alarmant si ireversibil. Ceea ce isi va pune amprenta de nesters pe viitorul acestei tari.

Be careful Romania! Young people want to leave you! I had the opportunity to teach a course to the first-year students at the Academy of Economic Studies and talk about the entrepreneurial culture. I don’t know if I was too tough and too realistic, telling the students that it’s a real craziness to become a businessman in this country but I hoped that at their age, the enthusiasm and energy are enough to encourage them to dream of this challenge. I was surprised, however, to see that at the end of the course the first question that I have been asked by the students was whether to leave Romania or not. Was I too blunt not to encourage them to dream on or maybe these young men are too informed to believe in fairy tales? We should seriously worry about the fact that the best students of this country, while being engrossed in studying, can not banish the thought of leaving Romania. I’m writing here what I have already told them: if they leave this country, who will rule it than? Who will change things and restore values by putting them on the right track? I think that all the politicians and decision makers of this country should try to meet and discuss with the Romanian students about their expectations, to better understand what we might expect from the future, to understand what they have to do, so as the intelligence of this country didn’t leave it heading for better places, as they did so many times before. I told the students that I have walked all over the globe, but there is no place like home, that the world is no longer a generous and friendly place with so many threats around.

2

However, is the attachment to their families enough to keep them here? Isn’t that too little? Don’t we ask too much if we tell them to stay in Romania just because it’s their home? What about their future and their chances? The Romanian society and the state should think seriously about the future of the younger generations who are no longer willing to be sacrificial. These youngsters have seen too many at an early age, to be satisfied with so little. And they could very soon find the Latin proverb „Ubi bene, ubi patria“ – our home is where we feel good. In this case Romania will remain only with the memories of its intelligence ... We can no longer rely only on the attachment to their family and place when we ask them to stay. We have to offer these young people a chance for their horizon of expectations, which is getting broader. Now they have the opportunity to compare and decide. Too often, the comparison as well as the decision are not in our favor. Can we afford to lose them? Then there is no wonder that we lose all the competitions, all the battles, and we have failed in all our attempts to repair something. Who should we rebuild Romania with if all those who want to do something, finally do it somewhere else, where they are better welcomed than at home? Either we do something soon to change that or we’ll see how the exodus from the recent years will increase alarmingly and irreversibly. That will forever leave its mark on this country’s future. (Traducere de Cosmina Stroescu)


Mircea Co[ea

(

ANALIZA

V

Reforma economica

Cosmina Stroescu

In sfarsit, un grup de lucru al coalitiei de guvernare a intocmit un program corect si viabil de relansare a cresterii economice, prin masuri pro-active de incurajare a mediului de afaceri. Desi nu este decat o schema simpla de flexibilizare a fiscalitatii, trebuie remarcat ca este prima actiune de trecere de la masuri pro-ciclice – caracteristice pentru anii 2009 si 2010 – la masuri pro-active. Programul prevede reducerea CAS-ului cu 3-35%, reducerea cotei unice de la 16 la 12% si ridicare salariului minim pana la cca. 800 RON. Succesul acestor masuri este conditionat de data introducerii lor, avand in vedere timpul obiectiv necesar pentru a obtine cel putin o crestere a PIB-ului de 1-1,5% pana la sfarsitul acestui an, ca o garantie a capacitatii revenirii cuantumului salariilor si pensiilor la nivelul de dinainte de reducerile din 2010. In acest sens, simularile efectuate de catre institutele de statistica si prognoza arata ca data introducerii acestor masuri ar fi cel tarziu 1 iulie 2011. Respingerea acestor masuri nu a fost opera – asa dupa cum ne-am fi asteptat – a opozitiei, ci chiar a Ministerului de Finante al coalitiei, care, prin vocea secretarului de Stat, a declarat ca „un astfel de program s-ar putea lua in calcul numai in anul 2012 si numai daca colectarile la buget vor permite acest lucru“. Este tocmai VICE VERSA, dar deloc surprinzator, avand in vedere conceptia de contabilitate simpla existenta inca din 1990 la nivelul compartimentului de politica bugetara a acestui minister. In cazul de fata, ministerul

The economic reform Finally, a working group of the ruling coalition has prepared a fair and sustainable program to revive the economic growth through pro-active measures to encourage business. Though only a scheme to ease taxation, it must be noted that it’s the first attempt of transition from pro-cyclical measures- characteristic to the period 2009 and 2010 – to pro-active measures. The program comprises the decrease of HIH by 3-35%, the flat tax reduction from 16 to 12% and the minimum wage increase up to approx. 800 RON. The success of these measures depends on the date when they are to be adopted, given the time needed to obtain a GDP growth of at least 1-1.5% by the end of this year, as a guarantee of the ability to pay the pensions and salaries just like before the cuts from 2010. In this respect, the simulations carried out by the Statistic institutes show that these measures should be adopted no later than July 1, 2011. The rejection of these measures was not the work –as we have expected- of the opposition, but of the Ministry of Finance of the coalition, which stated through the voice of the State Secretary that “such a program could be on our agenda no sooner than 2012 providing that the budget income makes it possible”. It is exactly the vice versa, but it’s not at all surprising, taking into account the simple current accounting system that has been on since 1990 in the budget policy department of this Ministry. In this case the ministry can’t go further the stage of basic arithmetic, considering that a taxation reduction can’t be accepted

ICE VERSA

nu depaseste stadiul de aritmetica primara, socotind ca o reducere a fiscalitatii nu poate fi admisa decat dupa ce s-au colectat la buget sumele ce pot lipsi temporar printr-o fiscalitate mai redusa. Este o pozitie rigida, incapabila de o viziune dinamica, pe termen mediu sau lung. Este VICE VERSA si in sensul ca numai printr-o reducere a fiscalitatii care stimuleaza activitatea si conduce la cresterea locurilor de munca si, in consecinta, a masei de impozitare, se pot mari sumele atrase la buget. Este VICE VERSA si pentru ca nu renunta la conceptia anacronica prin care bugetul este un fel de pusculita a guvernului in favoarea conceptiei prin care bugetul devine un instrument de politica economica a guvernului prin care se stimuleaza relansarea economica si cresterea locurilor de munca.

Reforma in sanatate Reforma in sanatate se traduce prin inchiderea a mai mult de 60 de spitale si transformarea lor in camine de batrani. Asta este tot. Nimic altceva. Lasand la o parte vesnicele deficiente organizatorice ale aplicabilitatii reformelor si accidentele nefericite ale incapacitatii salvarii unor pacienti care nu au mai gasit spitale - la propriu - cu portile deschise, deoarece inca de dimineata se pusesera lacate, trebuie spus ca si in cazul acestei reforme apare un VICE VERSA. Este un VICE VERSA al principiilor acestei reforme, traduse prin inchideri si nu prin deschideri. Spitalele au fost inchise, conform declaratiilor ministrului de resort, deoarece „nu erau eficiente din punct de

vedere economic“. Oare, in cazul unei tari cu cel mai redus nivel de igiena si asistenta medicala din Europa, in care a reaparut tuberculoza si care are cel mai scazut nivel al sperantei de viata, spitalele pot fi considerate Centre de Profit? Nu ar trebui, oare, sa fie considerate, cel putin in aceasta etapa istorica, Centre de Utilitate Publica si de Siguranta Nationala? Nu ar fi trebuit depus efort pentru dotarea lor si pentru un mai bun manageriat decat sa fie brusc si violent inchise? Atunci cand pomul este invadat de omizi, ca sa scapi de ele, dai cu insecticide, dar nu tai pomul, cu omizi cu tot. Este VICE VERSA.

Vice Versa prior to the collection of the budget incomes, that could temporarily be absent due to lower taxes. It’s a rigid attitude, incapable of a dynamic outlook on a medium or long term. It’s the vice versa; only due to a tax reduction that stimulates activity and leads to an increase of the jobs and consequently of the taxes the budget funds can be increased. It’s the vice versa because it does not give up the anachronistic idea that the budget is not a kind of moneybox of the government, but on the contrary, the budget is a tool of economic policy of the Government to stimulate the economic recovery and increase the number of vacant jobs.

The Health Care Reform The Health Care Reform is seen as the lockout of more than 60 hospitals which are to be turned into retirement homes. That is all. Nothing else, except the eternal organizational deficiencies in applying the eternal reforms and

the unfortunate accidents in failing to rescue patients who have not found the hospitals with the doors open (literally) because early in the morning padlocks had been put on; it must be said that there is also a VICE VERSA in this reform. It’s a VICE VERSA of the principles of this reform that manifested itself in lockouts, not openings. The hospitals were closed, as declared by the health Minister, because „they were not economically efficient.” I wonder if a country with the lowest level of hygiene and medical care in Europe, where tuberculosis has reappeared and has the lowest life expectancy, hospitals can be regarded as profit centers? Shouldn’t they be considered, at least in this historical period, Centers of Public Utility and National Security? Shouldn’t they have been better equipped and managed than suddenly closed? When the tree is invaded by caterpillars, you spray insecticides to get rid of them, but you don’t cut the tree with caterpillars and all. It’s the VICE VERSA.

3


ARTICOL DE FOND

Marius C. Roma[canu

Olimpian Ungherea

De la o vreme – intinsa peste doua decenii – traim intr-o lume tot mai violenta. Tot mai ascutita. Si mai fierbinte. O lume plina de gropi morale si injuraturi si urlete. Cu oarece ani in urma, niste hoarde de ciomagari – duca-se pe pustii – urlau pe marile bulevarde ale Micului Paris: „Noi muncim, nu gandim!“ Violenta pe strada, violenta in Parlament, violenta in Casa Domnului. Sper ca n-ati uitat, oameni buni, gasca aia de senatori care care se dadeau de ceasul mortii sa zbiere cat mai convingatori acel sublim si repetabil ”Huo!” de la inalta tribuna a Parlamentului. In naosul unei sfinte Biserici din cartierul bucurestean Drumul Taberei, doi popi s-au injurat – deopotriva, cu ura si invidie – s-au paruit cu gesturi evlavioase, incaierandu-se pe acelasi ciolan: Casa Domnului. Afara, in fata Bisericii, enoriasii - atatati de diabolice ganduri – s-au impartit deja in doua tabere vrajmase: lipseste doar o

For about two centuries we have been living in an increasingly violent world. It’s a sharper and hotter violence day after day. It’s a world full of moral curses and yelling. A few years ago some mobs of punks – go darn! - were yelling on the large boulevards of the small Paris: “we are working not thinking!” Violence on the streets, violence in the Parliament, violence in the Lord’s house. Dear fellows, I hope you haven’t forgotten that gang of Senators who were desperately shouting that sublime and repeatable “Huo” from the high tribune of the Parliament. In the central aisle of a holy church somewhere in Drumul Taberei district in Bucharest, two priests have bitterly sworn each other full of hatred and envy. They have fought with pious gestures, claiming supremacy for the same thing: the Lord’s house. Outside, in front of the church, the parishioners – stirred by evil thoughts – had already divided themselves in two opposite sides. They needed only a sparkle to raise a public bloody riot. Violence is surrounding us. It takes control not only over the peace of our souls, but also over the clarity of our thoughts. It is sneaking into our homes, families and schools. The hospitals are no longer shunned by this destructive tsunami of violence. A hospital to whose gates an old man dies waiting in vain to be hospitalized is not at all that oasis of peace and hope. Can you hear Hippocrates’ crying? There is nothing left of the famous Oath, except the indifference that brings death. Indifference is seen as one of the cruelest manifestations of violence. “Mr. Lazarescu’s death” is not only a famous Romanian movie, but also a terrible reality turned into art. The violence flows all over us and through usas a filthy mud – coming out of the Editorials’ columns, TV screens and radios. Please don’t tell me that I’m wrong, although I’d better be. But the press rating is not on my wish list. The trivial language has become one of the most terrible forms of violence and the harsh language, another one. A so called Pepe is washing his dirty laundry in public, and throws the bucket with dirty water over the wrinkled cheek of a woman called Oana. Another terrible couple -Iri and Moni- are shouting out desperately and angrily all their sexual frustrations in front of any journalist who pops up with a microphone. Lately, violence has manifested itself on the internet. Here violence is crying out, and fluttering under our nose its horrible si pentru sora ei geamana: prostia – un ras homeric, un suras vitriolic inseamna moarte. Am spus homeric? Am spus vitriolic? Nu! Se taie si se rescrie: un ras

Provocarea de a [ti ce i]i dore[ti

De peste o suta de ani, soarele si aspirina sunt declarate cand benefice, cand nocive, intr-o alternanta ce tine uneori de moda, alteori de sezon. Astazi, descoperim ca majoritatea lucrurilor care ne inconjoara sunt supuse acelorasi consideratii. Fie ca este vorba despre hrana sau haine, mediu ori tehnologie, lucrurile stau cam la fel ca si in cazul soarelui si al aspirinei. Untul este un aliment ideal, pana cand descoperim binefacerile margarinei. Dar margarina este un aliment care ceva mai tarziu se va dovedi periculos, atata vreme cat exista, totusi, un interes suficient de mare pentru ca untul sa ramana alimentul exceptional de bun in comparatia sa eterna cu margarina. Produsele mai sus citate au rolul de exemplu, iar alegerea lor este pur intamplatoare. Insa acest simplu exercitiu de perceptie poate continua oricat veti dori, inlocuind exemplele oferite cu orice alt produs, serviciu, idee sau concept care va trece prin minte. Pornind de la nevoi elementare, umanitatea a dezvoltat, de-a lungul evolutiei sale, un intreg univers de nevoi cu totul noi, unele conexe, altele derivate din acele putine trebuinte cu adevarat esentiale pana si indivizilor traitori intr-o societate civilizata si super tehnologizata, asa cum este lumea timpurilor moderne. Fiecare dintre noi este expus zilnic, fie ca si-o doreste, fie ca nu, „vitrinelor” ticsite de produse si servicii, ce au ca singura menire satisfactia clientului, intr-un grad din ce in ce mai ridicat si din ce in ce mai sofisticat. Veti spune, probabil, ca nu e nimic in neregula cu faptul ca oamenii isi doresc sa evolueze permanent, atunci cand vine vorba despre identificarea com-

4

teribila scanteie, pentru a se aprinde un scandal public sangeros. Violenta ne impresoara de pretutindeni. Ne cotropeste nu doar linistea sufletului, ci si limpezimea gandirii. Se intinde, insidioasa, in casele noastre, in familiile noastre, in scolile noastre. Nici spitalele nu mai sunt ocolite de acest tsunami devastator al violentei. Un spital, la portile caruia moare un om baran, asteptand zadarnic sa fie internat, nu mai este de mult acea sfanta oaza de liniste si salvare. Auziti cum plange Hipocrat? Din celebrul sau Juramant, n-a mai ramas decat nepasarea zamislitoare de moarte. Nepasarea, ca una dintre cele mai dure manifestari ale violemtei. „Moartea domnului Lazarescu“ nu e doar un faimos film romanesc, ci o crunta realitate transfigurata in arta. Violenta curge peste noi si prin noi – ca un noroi pestilential – din coloanele de presa, de pe sticla televizoarelor, din palniile posturilor de radio. Hai, sa nu-mi spuneti ca n-am dreptate. Desi, as prefera sa n-am. Dar rating-ul de presa n-are nici in clin, nici in maneca, cu preferintele mele. Limbajul trivial a devenit una din maretele culmi atinse de violenta. Limbajul grobian, o alta culme. Un nu-stiu-care Pepe isi spala rufele murdare in public, iar galeata cu laturi o varsa peste obrazul creponat al uneia care-si zice Oana. Un alt cuplu de lumpeni – Iri si Moni – isi tipa, cu disperare, sarcasm si mitocanie, toate refularile viscerale, toate frustrarile sexuale, in fata oricarui jurnalist care le vara microfonul sub nas. Mai nou, violenta si-a gasit un debuseu lax pe Internet. Aici, violenta tipa din toti bojocii, ne flutura pe sub ochi monstruoasele ei sclipiciuri, ne ademeneste cu sofisticate si toxice mixturi de culori, forme si sunete, ruinandu-ne spiritul si otravindu-ne constiinta. Violenta a devenit un modus vivendi. Violenta este cea mai pernicioasa molima a acestui inceput de mileniu. Molima planetara. Violenta – alarma de gradul zero! De unde se pravale atata violenta peste capul nostru? Din ce grote ale conditiei umane a irumpt? Cum s-o stavilim? Cum sa-i tinem piept? De ce lumea devine tot mai violenta? Unde si care sa-i fie sorgintea? Cine se face vinovat de aceasta pacoste care ne corupe sufletul? Saracia? Bogatia? Indolenta? Anul 2012? Simple intrebari retorice. Iar in final, o intrebare deloc retorica: Stie cineva care este antidotul violentei? Eu il stiu. Este rasul sanatos. Este surasul candid. Este zambetul bland, care taie in carnea vie a violentei. Pentru violenta – ca

Violence – zero emergency!

pleta si cat mai corecta a intregii game de nevoi pe care si le pot satisface achizitionand produse si servicii. Iar eu va voi da dreptate, insa numai pana la un punct. Intr-o lume coplesita de informatie, in care posibilitatea de a verifica afirmatii se intinde pe durate de timp ce acopera, uneori, chiar si ani, cum pot eu, consumatorul de rand, sa aflu - altcumva decat pe sanatatea si pe buzunarul meu daca ceea ce cred ca imi trebuie si doresc sa cumpar astazi e tot una cu ceea ce imi va trebui, cu adevarat, si maine?

sparkling trifles, baits us with its sophisticated and toxic mix of colors, shapes and sounds, destroys our spirit and poisons our conscience. Violence has become a modus vivendi and it is the most dangerous disease of the century- a worldwide spreading disease. Violence - zero emergency. Where from so much violence coming down on us? What caves of the human condition has it come from? How can we stop it? How can we stand up to it? Where does it originate from? Who is guilty of this plague that stains our soul? Wealth? Poverty? The year 2012? These are only rhetorical questions.

And at the end a question that is not a bit rhetorical: does anybody know what the antidote for violence is? I know. It’s a good roar of laughter. It’s a broad smile. It’s the warm smile that goes deep through and beyond violence. For Violence as well as for its twin sister called Stupidity a Homeric laughter, a vitriolic smile means death. Have I said Homeric? No, take this word out and rewrite: a... Nastratinian laughter and a smile! Don’t you believe me? Just try it! The effect of a smile is astonishing on someone who has just cursed you. Traducere de Cosmina Stroescu si un suras... nastratinian! Nu ma credeti? Incercati! Efectul unui zambet este naucitor pentru cel care tocmai te-a injurat.

Romanii nu au abilita]i financiare O companie din zona bancara a finalizat, recent, un studiu – „Consumer Resourcefulness“ – in cadrul caruia a dezvoltat un test de „inteligenta financiara“, validat la nivel global drept instrument de masurare a cunostintelor si abilitatilor financiare ale consumatorilor. Studiul a fost realizat in 10 tari: Olanda, Belgia, Spania, Romania, Polonia, SUA, Mexic, India, Coreea si Japonia. Testul de inteligenta financiara – denumit „FQ test“ - a inclus 13 intrebari, axate pe patru directii: viitorul financiar, aspecte financiare legate de gospodarie, economisire si investitii. In functie de numarul raspunsurilor corecte, respondentii au fost incadrati in patru profile de cunostinte privind banii si finantele personale: nestiutor (intre 0 si 4 raspunsuri corecte); incepator (intre 5 si 8); mediu (9-11) si avansat (12-13 raspunsuri corecte). Intr-un comunicat de presa, grupul financiar respectiv anunta ca – in conformitate cu rezultatele „FQ test” - dintre cele zece state incluse in studiu, romanii au printre cele mai reduse niveluri de cunostinte si abilitati financiare. Astfel, intr-un clasament realizat in functie de ponderea profilelor „mediu” si „avansat”, japonezii (cu 44%), indienii (40%) si coreenii (37%) sunt cei mai informati cu privire la chestiunile legate de bani. La polul opus, se situeaza spaniolii (cu 24%), romanii (23%) si mexicanii (19%). In ceea ce-i priveste pe romani, 69% au un nivel redus de cunostinte financiare (incadrandu-se la „incepatori”), procent care este, totusi, peste media globala, de 63%. In esenta, acesta categorie intelege elementele de baza legate de administrarea banilor, dar are dificultati in a utiliza concepte financiare esentiale, precum economisirea pentru pensie sau constituirea unui fond de urgenta. Alti 8% dintre romani se incadreaza in profilul „nestiutor”, pentru care chestiunile legate de bani nu prezinta interes, dar au si un nivel foarte redus de intelegere a problematicilor respective. Spre comparatie, in Mexic si Polonia aceasta categorie se ridica la nivelul de 10% dintre respondenti, in Belgia – la 7%, in Olanda si Spania – 6%, in SUA - 5%, in Japonia si India – 4%, iar in Coreea – 3%. Este interesant de observat ca, daca la nivel global intrebarile legate de economisire s-au dovedit a fi cele mai dificile (doar 51% dintre participanti raspunzand corect), in Romania situatia este usor diferita. Astfel, intrebarile cu cel mai redus numar de raspunsuri corecte sunt cele legate de problemele financiare din gospodarie (51% au raspuns gresit), economisire (49% raspunsuri incorecte), investitii (46%) si viitorul financiar (cu 35% raspunsuri gresite). Pe de alta parte, peste 90% dintre romani vor sa-si imbunatateasca abilitatile financiare, iar 40% simt nevoia sa fie ajutati in acest sens. De ce nu au reusit sa-si asigure romanii o educatie financiara? Conform „FQ test“, 39% dintre cei intervievati din Romania au spus ca nu au avut timp pana acum, in vreme ce numai 9% au fost pe deplin cinstiti – parerea mea! – si au recunoscut ca „este prea complicat“!

Daniel Negu]

V

iolen]a – alarma de gradul zero!


INTERVIU VLAD HOGEA:

„E

u sunt executorul testamentar al lui Nastratin Hogea!“

„MAN LIFESTYLE“: Stim ca mesajele difuzate la TV au un grad ridicat de diseminare. E valabil si pentru „Filmul sau Viata?“, emisiunea dumneavoastra de la Antena 2?

„NASTRATIN“ - singura revista de pamflet (inter)urban si caricatura de brand – a fost lansata recent de catre Grupul de Presa pe care il conduceti... „NASTRATIN“ are toate sansele sa dea peste cap ierarhiile prestabilite din presa romaneasca, pentru ca opereaza cu o singura unitate de masura: umorul de moda veche, care ne facea sa radem cu gura pana la urechi. Eu n-am intalnit vreun om pe care sa nu-l pufneasca rasul in timp ce rasfoieste revista „NASTRATIN“. Eu am readus spiritul lui Nastratin Hogea in viata publica din Romania, transfigurandu-l (din personalitate - in personaj!). Prima transfigurare a fost cea din folclor (in secolul XIII), a doua a facut-o, pentru spatiul romanesc, Anton Pann (in secolul XIX). Iar acum, in 2011, prin revista „Nastratin“, are loc a treia transfigurare. Eu (care ma trag chiar din Nastratin Hogea, unii stramosi de-ai mei venind din Anatolia pe plaiul mioritic, in vremea lui Stefan cel Mare) ma consider executorul testamentar al lui Nastratin Hogea. Vorbim, fireste, de o mostenire spirituala...

VLAD HOGEA: Eu mor dupa filme. Cand eram copil, cea mai mare placere era sa merg la cinematograf. Acum, am ajuns sa fac o emisiune care mixeaza filmul cu viata. De fapt, pana la „Filmul sau Viata?“, nimeni nu indraznise sa faca un talk-show televizat care sa amestece filmul de fictiune cu viata reala. Eu m-am luat dupa Mark Twain (care zicea: „Adevarul este mult mai ciudat decat fictiunea“) si am conceput un produs media care a reusit sa prinda la public. Deci si mesajul nostru, cum spuneti dumneavoastra, se „disemineaza“...

Ati absolvit Facultatea de Drept si Colegiul National de Aparare, sunteti doctor in Istorie, om de media, dar si politician. Care dintre aceste preocupari va este cea mai draga? Eu am avut, dintotdeauna, o anumita usurinta la vorbit si la scris... Imi place sa „simt“ camera de luat vederi, dupa cum mi-e drag de cuvantul tiparit... Si, poate tocmai de aceea, ma simt bine oriunde ma pot folosi de aceste „dexteritati“ native...

Sunteti director general al Grupului de Presa MEDIA BLOC (care editeaza revistele „NASTRATIN“, „BUSINESS ADVISER“, BUSINESS POINT“ si „ANUNT EXCLUSIV“). Ce sfat i-ati da unui tanar care ar vrea sa deschida o afacere acum? Ii indemn sa ia seama ca nu tot ce zboara se mananca. Iar ca sa aiba rezultate: sa vina cu idei care nu au fost „arse“, sa mobilizeze un potential maxim cu resurse putine si sa nu se bazeze pe socoteli facute acasa. Nu exista scoala mai buna decat scoala vietii (si asta n-o spune un repetent, ci un fost sef de promotie la un liceu-fanion al Romaniei)...

In ultimul timp, institutiile abilitate ne prezinta cifre prin care se preconizeaza o iesire a Romaniei din recesiune...

Eu nu sunt nici economist, nici sociolog, nici profet. Asa ca ma feresc sa fac predictii. Dar cred ca Romania mai are mult pana sa se puna pe linia de plutire. Dupa o crestere economica bazata, in mare masura, pe speculatii imobiliare si pe infuzia de valuta de la romanii care lucrau in strainatate - a urmat o criza care a facut sa incremeneasca majoritatea proiectelor demarate... Iar gheata nu se poate topi chiar de pe o zi pe alta...

Care este cea mai mare satisfactie politica a lui Vlad Hogea? Ca au existat si continua sa existe oameni care cred in Vlad Hogea si care ii trimit mesaje de sarbatori, chiar daca el nu (mai) are numerele de telefon ale multora dintre ei (iar pe unii nici nu-i cunoaste personal)...

si ideea unei carti care sa prezinte fetele vazute si nevazute ale Uniunii. A iesit „Europa Secreta“, un volum care ar putea sa-i uimeasca chiar si pe specialisti...

Considerati ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut la baza indeplinirea conditiilor sau a fost dictata de alte interese? Uniunea Europeana n-ar fi fost intreaga fara Romania. Sigur ca au avut mare nevoie de noi… Dar mi-as dori mult sa tragem si foloase de pe urma aderarii, ca sa nu ramanem „europeni“ doar pe hartie, cu cotizatia platita la zi!

Cum se intrezareste viitorul Romaniei? Daca vom sti sa scoatem la iveala si sa slefuim tot ce e mai bun si mai valoros in noi, atunci vom (re)intra in familia marilor tari si natiuni ale lumii. Iar daca nu – nu! (Interviu preluat din revista „MAN LIFESTYLE“, nr. 2/2011)

In anul 2000, la numai 23 de ani, erati cel mai tanar deputat. In 2004, la 27 de ani, va aflati deja la al doilea mandat de parlamentar. Ce sanse au tinerii sa se impuna in politica? Mi-as dori ca mai multi oameni tineri sa aiba sansa mea. Poate ca e inca posibil. Poate ca nu s-a ticalosit chiar totul in Romania. Asa, o unda de speranta ar merita sa zumzaie prin politica romaneasca. In loc sa plece in strainatate, tinerele elite mai bine ar intra in Parlament sau in structurile administratiei centrale si locale...

Ati fost observator la Parlamentul European (2005-2006)... Iar recent ati publicat cartea „Europa Secreta“. E vreo legatura? Cat am facut „naveta“ de la Bucuresti la Bruxelles si Strasbourg, am invatat destule despre constructia europeana. Si de la „corespondentele“ pe care le publicam pe atunci in presa centrala a pornit

„Romania s-a dezvoltat haotic in toate domeniile, in ultimii ani“ considera Constantin Niculescu, presedintele ACR Infiintat pe 5 aprilie 1904, Automobil Clubul Roman a implinit 107 ani, ceea ce l-a facut pe Constantin Niculescu sa exclame ca au trecut „cei 7 ani de-acasa, dupa secol“! Prilej de bilant si analize, dar si o ocazie de a consemna opinia presedintelui ACR cu privire la cateva teme economice de actualitate. Se poate spune ca dezvoltarea industriei auto conduce la dezvoltarea economica generala, deci, este un motor al dezvoltarii durabile? Industria auto este de mult un motor al dezvoltarii fiecarui stat, numai ca in Romania nu prea se intelege acest lucru!

Vorbind de tara noastra, cum vedeti industria auto, aici? Sa speram ca industria auto din Romania se afla pe drumul cel bun, dar – din pacate - nu este ajutata deloc de structura rutiera, care nu este corespunzatore. Romania produce automobile, dar nu este in stare sa construiasca si autostrazi sau sosele pentru aceste automobile...

Romania are o strategie de dezvoltare rutiera?

macar nu era accesibil tuturor romanilor. In acest context, in ultimii 20 de ani automobilul a devenit mult mai accesibil pentru majoritatea oamenilor, lasand la o parte faptul ca, de fapt, a devenit o necesitate. Insa, s-a dovedit faptul ca – asa cum se intampla cu orice „rezerva“ - si rezerva populatiei a avut o limita! Asadar, s-a ajuns la un varf si e foarte greu ca, bazandu-te pe aceeasi masa de oameni, sa cresti in continuare. Astfel ca a urmat o perioada de stagnare, despre care cred ca va mai dura ceva timp.

Nu are, iar acest lucru este unul dintre cele mai mare necazuri ale noastre! Romania nu are – cel putin pe termen mediu - o strategie de dezvoltare rutiera. De fapt, tara noastra s-a dezvoltat haotic in toate domeniile, in ultimii ani si continua acest fel de dezvoltare.

Cum caracterizati piata auto romaneasca, in aceasta perioada? Piata auto din Romania a avut o perioada „de varf“, care a fost interpretata prost de catre cei care s-au gandit la dezvoltarea generala, pentru ca ea a fost „pasata“ emotional, pe ideea ca tocmai iesisem dintr-un tip de societate in care Dacia era singurul automobil, care nici

In Romania se vand, in continuare, masini foarte scumpe. Nu este criza ? Criza este prea mult luata in seama, iar ea nu se poate manifesta peste tot, in toate structurile. Pentru a face fata crizei, este nevoie de un management corespunzator, pe care nu-l prea avem la nivel macro-economic! In schimb, cei care au stiut sa faca un management corespunzator, la nivel „micro“, nu se pot vaita de criza...

Parafrazand o veche zicala, putem spune ca „masina il face pe om“? Nu sunt de acord cu aceasta zicala, pentru ca nici haina nu prea-l face pe om. Exista destui mitocani care sunt bine imbracati!

Este soferul roman mai indisciplinat decat cei din alte tari ? Nu este mai indisciplinat, ci se confrunta cu o situatie – sa-i zicem – delicata! Atata vreme cat soseaua nu este corespunzatoare, cata vreme semnalizarea nu este asa cum trebuie, el nu prea stie ce trebuie sa respecte. In momentul in care ar fi o autostrada curata si bine facuta, semnalizata corespunzator, va spun eu ca soferul roman se disciplineaza! Este exact ceea ce am mai spus si cu alte ocazii: daca exista un stergator la usa, omul se va sterge pe picioare cand intra intr-o casa. N-ai stergator, nu se va sterge nimeni! Platim impozite si taxe, dar nu ne spune nimeni unde se duc acei bani. Au fost odata niste panouri la margine de drum, pe care scria: „Aici sunt banii dumneavoastra“! Macar asa ceva sa ni se spuna...

Cum caracterizati ACR-ul, in cateva cuvinte ? Automobil Clubul Roman a reusit sa-si faca managementul lui si nu are nicio legatura cu managementul general al statului. De aceea, suntem mandri ca – prin managementul propriu – am reusit sa investim 600.000 euro in camioane noi cu platforma, bani de achizitie pe care i-am platit cash. Si ne bucuram ca am lansat cele 15 camioane pe caile rutiere ale Romaniei, cai rutiere nemodernizate ! In schimb, camioanele noastre sunt de ultima generatie, ele iesind de pe banda de productie in ianuarie si aprilie 2011. As vrea sa putem vorbi si despre autostrazi moderne in Romania, macar la nivelul de 15 km pe luna!

Ati organizat o ceremonie religioasa, pentru a sfinti noile camioane. Ne ajunge credinta, ca sa ne fie bine? Nu! Credinta este doar un „auxiliar“ al omului civilizat. Avand in vedere ca necazul si pericolul pot fi ascunse dupa orice colt de strada, fiecare automobilist isi face cruce cand pleaca la drum. Automobilul poate sa aduca atatea necunoscute in viata omului, incat este bine sa te gandesti ca exista si un Dumnezeu! Interviu realizat de Daniel Negut

5


GAMBLING

„C

azinoul reprezinta un fenomen social“

considera cei doi proprietari ai revistei CASINO INSIDE, Dan Bernovici si Marius Raileanu CASINO INSIDE este revista industriei de gambling din Romania, aparuta in februarie 2010. CASINO INSIDE se adreseaza tuturor celor interesati de fenomenul numit gambling, jucatorilor, indiferent de nivel – de la profesionistii cu vechime si renume, pana la cei abia initiati – cat si executivilor, ce activeaza in industria de gambling. CASINO INSIDE este un proiect antreprenorial izvorat din pasiunea si cunostintele celor doi proprietari, Marius Raileanu si Dan Bernovici, si cuprinde revista cu acelasi nume, o suita de site-uri web si proiecte media dedicate acestui segment, inclusiv consultanta in domeniul jocurilor de noroc. Despre ce anume inseamna industria de gambling in Romania, am stat de vorba cu cei doi fini cunoscatori, Dan Bernovici si Marius Raileanu.

Cum percep romanii activitatile desfasurate intr-un cazino? Revista noastra chiar a facut un sondaj de opinie si am constatat ca parerile sunt impartite, dar cei mai multi oameni din cauza prejudecatilor si a influentei mediei generaliste, care, in paranteza fie spus, cauta senztionalul si nu prezinta intotdeauna realitatea, au o parere deformata despre gambling,

asa cum il percep ei din exterior. Din pacate, atunci cand spui „cazino“, majoritatea romanilor interpreteaza negativ si se gandesc la diverse ilegalitati: spalare de bani, camatarie, prostitutie s.a.m.d., ceea ce nu este adevarat. Totusi – si ne bucura acest lucru - persoanele cu varsta sub 35 de ani nu vad cazinoul ca pe un lucru rau, ci il interpreteaza ca pe o forma de „entertainment“, adica o modalitate de distractie, de petrecere a timpului liber. Nu trebuie sa te duci acolo cu ideea de a „sparge cazinoul“, ci pentru distractie, jucand atat cat iti poti permite. Pe de alta parte, organizatorii de jocuri de noroc nu-si doresc ca clientii lor sa perceapa cazinoul doar ca pe o „sursa de venit“, ci ca un mod placut de a-ti petrece seara, cum este – de pilda – in Las Vegas sau in alte mari centre de gambling din lume. Nu in ultimul rand, cazinoul – si pokerul, in ultima vreme – au devenit un fenomen social, pentru ca in tara noastra au venit mai multe companii importante din strainatate care s-au mediatizat foarte mult. Totodata, atunci cand esti la masa de joc socializezi cu ceilalti parteneri de competitie. Pana la urma, pe langa o forma de distractie, un joc inseamna si „a socializa“! De altfel, noi avem un proiect complex, ce cuprinde mai multe directii de actiune, menite sa schimbe in bine mentalitatea si perceptia romanilor despre activitatile desfasurate intr-un cazino. De fapt, ne propunem sa prezentam realitatea, iar oamenii sa ajunga sa evalueze in mod corect acest „fenomen social“, in deplina cunostinta de cauza...

Aceste jocuri fac parte din „istoria civilizatiei“ si evolueaza? Bineinteles! Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simtit nevoia de „fun“, de adrenalina, de castig si astfel, odata cu prostitutia, a aparut si... jocul, desigur fara a face o asociere directa intre cele doua.

6

Omul nu a putut si nu poate sa se ocupe numai de activitati lucrative, ci trebuie sa se si „distreze“.

Cat de dezvoltata este industria de gambling din Romania? Inca din anii ’90, au venit in tara noastra diversi investitori pe zona aceasta, iar dezvoltarea a continuat pana prin 2007-2008, cand erau aproximativ 17 cazinouri live in Romania - ceea ce este un numar mare - iar in Bucuresti se ajunsese la 13! Nici acum nu sunt putine. Au ramas in Capitala 8 cazinouri, iar unul chiar s-a inchis de curand, un semn al faptului ca se simte criza economica si in acest domeniu. Asa ca putem spune ca industria de gambling este destul de dezvoltata la noi, desi peste criza s-au suprapus cateva „lovituri“ primite in ultimii ani. Ne referim la cateva modificari legislative care i-au afectat in mod direct pe operatorii din piata. La modul general vorbind, au fost majorate taxele care trebuie platite, iar pentru a exemplifica, o sala de joc, pentru a putea functiona, trebuia sa detina minim 20 de aparate, un numar care a scazut, conform noilor norme, la 15. Numarul de 20 de aparate nu este justificat, pentru ca un cazino nu scoate din jocurile organizate banii necesari intretinerii si sustinerii atator unitati. Un numar sustenabil ar fi 12 slot-machines, pentru a fi in stare sa platesti taxele. Alt exemplu referitor la cazinourile live, de aceasta data, ar fi ca pentru fiecare masa de joc se plateste o taxa in cuantum de 6.000 de euro pe luna. Daca luam masa de poker – unde castigul cazinoului este de numai 1,5-2% din totalul banilor jucati, atunci rezulta ca mesele de poker aduc pierderi cazinoului. Toate aceste masuri, plus criza, au dus la o scadere drastica a operatorilor din piata de profil, adica a celor care au licenta sa organizeze jocuri de noroc. Daca in anul 2008 erau in Romania 1.200 de operatori, acum au ramas numai 400.

Industria de gambling este o categorie de „lux“, care se adreseaza doar persoanelor cu venituri mari? Nu neaparat. Industria de gambling este impartita astfel: exista cazinourile live, salile de joc (vestitele „pacanele“ sau „jocuri mecanice“ cu castiguri), salile de pariuri si partea de online. In aceasta paleta de oferte, putem considera caziunoul live ca fiind „produsul de varf“ al industriei de profil, dar la sala de joc te poti duce si cu 20 lei.

Aceste jocuri inseamna doar noroc? Nu numai noroc. De pilda, la poker putem vorbi despre abilitati, despre inteligenta, strategie, comunicare s.a.m.d. Inclusiv este nevoie sa fii un bun psiholog!

Avem jucatori de poker de valoare internationala?

Avem jucatori profesionisti, de valoare internationala recunoscuta, precum Mihai Manole sau Toni Judet, care sunt si reprezentanti ai unor mari siteuri de poker. Cei doi s-au clasat pe locuri foarte bune la turnee de renume din Europa si din lume. Mai sunt: Dan Murariu, Cristian Dragomir... Ca sa nu mai vorbim de „romano-canadianul“ Daniel Negreanu...

Care sunt tendintele anului 2011, in gambling? In 2011, tendintele vor cunoaste o crestere in Asia si o stagnare in SUA si Europa. Pe de alta parte, se va accentua rolul noilor tehnologii, iar importanta componentei sociale in gambling va capata o insemnatate mai mare.

Romania nu se incadreaza in sfera tendintelor mondiale general valabile pentru acest an, ci mai degraba va fi intre limitele delimitate anul trecut. Cu exceptia continuarii tendintei de „canibalizare“ a clientelei - pe de o parte - si de pastrare si fidelizare a clientelei proprii, pe de alta parte, nu vedem in zona de „business to consumer“, atat pe live, cat si slot-rooms, o desfasurare de forte diferita fata de 2010. O alta tendinta in gambling, dar care are un rol social major, este protejarea tinerilor sub 18 ani.

Sunt voci din zona patronatelor, care au cerut impozitarea jocurilor on-line... Da, iar noi suntem de acord cu acest lucru. Aceste venituri se fac in Romania si ar trebui impozitate in tara noastra! Asa este firesc, in orice activitate economica. Exista forme legislative care se vor implementa inca din acest an.

Firmele straine nu ar putea parasi „spatiul de joc“ romanesc, in acest caz? Cine va dori sa actioneze aici, isi va lua licenta in Romania, prilej cu care va trebui sa fie de acord cu impozitarea castigurilor obtinute la noi. Si de ce nu ar fi de acord? Asa se intampla si in Franta, in Belgia, Italia (peste tot!), asa ca la fel va trebui sa fie si in Romania... Interviu realizat de Vlad Hogea si Daniel Negut


ADMINISTRATIE ,

Vasile Vlasin, candidat independent la Primaria Baia Mare:

„M In perioada 18-20 martie, Maramuresul a avut parte de cea mai importanta „descindere“ de ambasadori din istoria recenta. Astfel, la invitatia consilierului municipal Vasile Vlasin (consilier municipal si candidat independent la functia de primar, la alegerile care vor avea loc duminica, 8 mai), au venit la Baia Mare, in vizita oficiala, ambasadorii extraordinari si plenipotentiari ai Emiratelor Arabe Unite (Excelenta Sa Yacoub Yousif H. Alhosani), Irakului (Excelenta Sa Mohammed Saeed Al-Shakarchi) si Macedoniei (Excelenta Sa Ljupco Arsovski). Alesul baimarean a dorit (si chiar a reusit) sa le prezinte diplomatilor, pe larg si la fata locului, oportunitatile de afaceri din judet si sa faca lobby pentru atragerea de investitii: „Sunt convins ca aceasta zi va ramane in calendarul judetului Maramures ca o data importanta, insemnand deschiderea judetului catre zonele foarte potente din punct de vedere financiar“, a precizat Vasile Vlasin. Vineri, 18 martie, inaltii oaspeti (insotiti de gazda lor, Vasile Vlasin) au vizitat o serie de obiective economice majore din Municipiul Baia Mare (Inserv Holding, Optibelt, Adiss, Ramira, Italsofa, ATP Exodus, Electrosistem etc.), in scopul identificarii unor solutii de cooperare economica, pe termen scurt, mediu si lung, precum si institutii publice (intre care Primaria, Consiliul Judetean si Prefectura) si muzee (inclusiv Muzeul de Mineralogie). Factorii de decizie din Emiratele Arabe Unite au imbratisat ideea avansata de Vasile Vlasin, in legatura cu organizarea, in incinta unuia dintre somptuoasele palate din Dubai, a unei expozitii temporare a Muzeului de Mineralogie din Baia Mare.

Ambasadorii adusi de Vlasin vor sprijini turismul montan din Maramures In cursul zilei de sambata, 19 martie, diplomatii straini au putut vedea la fata

ai mult. Mai bine. Impreuna.“

„Chiar nu ma asteptam la o primire atat de calduroasa aici, in Maramures. Este pacat ca lucrurile minunate pe care le-am vazut - multi dintre romani nu le stiu. Aici am intalnit lucruri de care toti romanii ar trebui sa fie mandri. Chiar ne-au atins inima. Nu vom uita aceste trei foarte frumoase zile. Am descoperit aceasta zona, care are o multime de avantaje in foarte multe domenii. Cine vrea sa vada istoria Romaniei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, trebuie sa vina in Maramures.“ Excelenta Sa Yacoub Yousif H. Alhosani, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite

„Am descoperit aici multe lucruri foarte bune care s-au facut dupa revolutie, in special din domeniul afacerilor. Faptul ca am vizitat fabrici la cele mai inalte standarde europene in aceasta zona a Romaniei mi se pare un adevarat miracol.“

Excelenta Sa Ljupco Arsovski, ambasadorul Macedoniei

locului cateva „esantioane“ relevante pentru potentialul de turism montan al regiunii maramuresene: statiunea Suior (la cota 1.000), domeniul schiabil de la Cavnic, precum si partia olimpica de la Borsa, care, in prezent, nu mai beneficiaza de finantare spre a putea fi finalizata si data in folosinta. Sambata seara, ambasadorii au fost cazati la Manastirea Barsana, unde au asistat la slujba de duminica dimineata, dupa care au mers la Sighetul Marmatiei, unde se vor intalni cu comunitatea oamenilor de afaceri din Maramuresul Istoric si cu mai marii Primariei, au vizitat Muzeul Etnografic al Maramuresului si Memorialul Victimelor Comunismului si al

Rezistentei, dar si una dintre fabricile de mobila din oras. Gazdele ospitaliere din Sighet au pregatit si un dejun traditional, precedat de un spectacol folcloric cu totul special, la Casa Iurca de Calinesti. A urmat o deplasare la Sapanta (unde a fost vizitat Cimitirul Vesel). Duminica seara, la intoarcerea in Baia Mare, ambasadorii din Emiratele Arabe Unite, Irak si Macedonia, alaturi de amfitrionul lor, viitorul primar al municipiului Baia Mare, Vasile Vlasin, au sustinut o Conferinta de Presa, in cadrul careia au prezentat „bilantul“ vizitei oficiale in Maramures. Oaspetii s-au declarat extrem de impresionati de tot ceea ce au vazut, dar si de caldura cu care i-au primit maramuresenii.

O initiativa salutara pentru Baia Mare: Organizatia de Promovare Economica a Transilvaniei In urma intalnirilor pe care le-au avut cu oamenii de afaceri si cu autoritatile din mai multe localitati, dar si dupa ce au vizitat o parte din obiectivele turistice ale

„Am gasit in unitatile industriale de aici lucruri care sunt foarte necesare in Irak. Bineinteles ca in calitate de ambasador sunt interesat de tot ceea ce poate sa dezvolte o relatie bilaterala si de toate oportunitatile economice pentru Irak. Multumita maramuresenilor, am avut parte de un voiaj care mi-a permis sa cunosc aceasta regiune si am intentia de a ma reintoarce. In ceea ce priveste resursele naturale, resursele umane dar si istoria, aceasta regiune este unica.“

Excelenta Sa Mohammed Saeed Al-Shakarchi, ambasadorul Irakului Maramuresului, ambasadorii au decis sa sustina infiintarea unei Organizatii de Promovare Economica a Transilvaniei, care va avea sediul in Baia Mare. Aceasta va fi condusa de Vasile Vlasin (un om politic tanar, dar ajuns la deplina maturitate, care, la cei 35 de ani pe care-i are, se apropie, prin castigarea cursei pentru Primaria Baia Mare, de un momentcheie in evolutia Regiunii de Nord-Vest a tarii), el declarand: „Prezenta dvs. aici ne asigura ca pe harta intereselor dvs. din Romania, Maramuresul are deja sansa sa isi asigure primul loc. Dincolo de asta, ideea dumneavoastra de a sprijini aceasta

Organizatie de Promovare Economica, si, mai ales, faptul ca aceasta va functiona in Baia Mare, ma face sa cred ca efortul pe care l-ati depus in aceste 3 zile, precum si efortul pe care l-am depus eu, si fara modestie spun asta, a meritat din plin“. In aceeasi conferinta de presa s-a facut precizarea ca Organizatia va actiona ca o Camera de Comert. Va media proiecte intre Maramures (si alte zone din Transilvania), cu oameni de afaceri care sunt interesati sa investeasca aici. Astfel de Organizatii exista si in Franta, si in Emiratele Arabe Unite - si functioneaza foarte eficient.

7


IMOBILIARE

tIMOn 2.000 de metri patrati de expozitie indoor, cu participarea a peste 100 de companii, ce ofera la vanzare 10.000 de locuinte noi si vechi, peste 50 de brokeri imobiliari si doua zile de conferinte, cu cele mai insemnate subiecte ale pietei, care fac agenda zilei. Acestea sunt reperele celui mai mare eveniment imobiliar al anului.

Targul reuneste in aceasta primavara atat doritorii de locuinte cu ofertantii, cat si principalii jucatori din real-estate - fie ei dezvoltatori, furnizori de solutii sau brokeri - cu mediul de business care da trendul miscarilor in intreaga economie: investitori, bancheri, consultanti, arhitecti, presa, avocatura de business sau resurse umane. Astfel, editia tIMOn din aceasta primavara, ce va avea loc in perioada 14-17 aprilie, in Piata Constitutiei, aduce, pentru prima oara in Romania, notiunea de conferinte business2business, in cadrul unui targ de profil.

Concept business2business in zece conferinte Demersul, care activeaza sub brandul „Zilele Imobiliare“, organizat de tIMOn impreuna cu Asociatia Brokerilor Imobiliari - ABI, isi propune sa ofere un mediu potrivit comunicarii si dezvoltarii ulterioare intre jucatorii din piata imobiliara si companiile care misca economia autohtona, fie ei investitori, consultanti sau banci. Setul de conferinte business2business va reuni zece workshopuri cu cele mai insemnate teme ale momentului. In ziua deschiderii, joi, 14 aprilie, vor avea loc workshopurile cu temele „Solutii pentru casa viitorului“ si „Marile proiecte in stand-by. Cum le repornim?“. Vineri, 15 aprilie, vor avea loc alte worshopuri: „Prima Casa 4“, „Marketing si comunicare in real-estate“, ce vor aborda teme precum „Top greseli de comunicare“ si „Online-ul - obiceiuri si criterii de cautare si impactul Social Media“, si un workshop cu tema „Real-estate investments - persoana fizica vs persoana juridica - modalitati legale, eficiente fiscal, de realizare“, cu subtemele „TVA redus de 5% aplicabil la livrarea de constructii noi“ si „Cum va arata piata imobiliara in 2012 din punct de vedere al dezvoltatorilor“.

8

Targ de joburi

Printre vorbitorii „Zilelor imobiliare“ se numara Adrian Cristescu - presedinte West Group Arhitecture, Nicu Dinu Sales & Marketing Manager Alege Casa, Andrew Prelea - CEO Ozone Homes, Dan Schwartz - Managing Partner Scot Company Consulting, Cristi Guia - avocat Lina&Guia, Florin Chirita - Owner Alf Company, Ion Catutoiu - director general RealTime & consultant tIMOn, Rares Mocanu - profesor SNSPA - Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, Asher Lax - director de marketing si vanzari Adama, George Padure - proprietar Metropolis Residence etc. De asemenea, ABI ofera in cadrul „Zilelor imobiliare“ conferinte cu teme precum „Cine lucreaza in imobiliare“, „Standardul imobiliar european“ sau „Asigurarea profesionala - cum isi pot asigura activitatea brokerii imobiliari“. Toate aceste subiecte ale ABI, dar si altele, vor fi dezbatute prin speakerii: Bogdan Andriescu - UNSICAR, Dan Stoian - Platinum, Sergiu Berceanu Risk Control, Gabriel Turiceanu IPIX.ro etc. Totodata, in cadrul tIMOn,

– cel mai complex targ imobiliar romanesc ABI va desfasura si Targul de joburi in domeniul imobiliar - „Fa o cariera in imobiliare!“ - si va aborda un concept cu totul nou in aceasta piata, respectiv „Angajatul liber“, prin care enitatea isi propune sa puna pe piata cateva zeci de joburi de brokeri imobiliari. Cursuri gratuite pentru cei ce isi doresc sa se specializeze in bokerajul imobiliar si potentialul de a aplica la joburi ce asigura un venit mediu garantat de minimum 500 de euro/luna sunt oportunitatile generate atat pentru studenti sau absolventi, dar si pentru someri.

Ofertele cele mai bune Pe perioada targului imobiliar, 50 de brokeri ABI stau la dispozitia vizitatorilor, aceasta fiind cea mai numeroasa prezenta a unor brokeri imobiliari din istoria targurilor de profil locale. Acestia vor tranzactiona peste 5.000 de apartamente si case vechi, dar si peste 1.000 de terenuri. Acest lucru vine, mai ales, in ajutorul persoanelor interesate de achizitionarea unei locuinte noi prin vanzarea proprietatii vechi. Astfel, brokerii ABI sunt prezenti la expozitie, pe toata pe-

Cifre tIMOn  19 - numarul editiei tIMOn  l 2.000 de metri patrati  100 de companii participante  10.000 de case scoase la vanzare  30.000 de euro - cea mai ieftina

locuinta de euro - cea mai scumpa casa  10 conferinte  50 de brokeri ABI  400 de metri patrati de MobiDeco  400.000

rioada targului, pentru a tranzactiona inclusiv locuintele vizitatorilor ce isi doresc o schimbare a locuintei. Practic, prin intermediul brokerilor ABI cei ce isi doresc o locuinta noua, o pot vinde pe cea veche, concept apropiat celui de buy-back! Editia din aprilie a tIMOn aduce inca o noutate pentru piata targurilor imobiliare - MobiDeco, expozitia de decoratiuni interioare care ii vor permite cumparatorului sa isi bugeteze nu numai achizitia casei, ci si un total al cheltuielilor de cumparare si amenajare. MobiDeco va reuni producatori si importatori din domeniul mobilei, finisajelor si decoratiunilor. TIMOn nu se opreste aici cu premierele. Intre 14 si 17 aprilie, la tIMOn exista si oferte de apartamente in care dezvoltatorul nu mai obliga cumparatorul sa plateasca suprafetele comune. TIMOn gazduieste, ca la fiecare editie, si locuintele cele mai accesibile. Una dintre cele mai ieftine oferte este reprezentata de o garsoniera nou construita in zona Militari, la pretul de numai 30.000 de euro.

Si locuinte premium De asemenea, in acest an, la tIMOn reapar locuintele scumpe. Astfel, segmentul premium al pietei imobiliare romanesti va fi foarte bine reprezentat la expozitia din Piata Constututiei. In cadrul targului va fi scos la vanzare un triplex int-o zona centrala a Bucurestiului, la un pret de peste 400.000 de euro. Preturile medii ale apartamentelor prezente in oferta tIMOn variaza intre 30.000 si 45.000 de euro pentru garsoniere, intre 40.000 si 70.000 de euro pentru apartamentele cu doua camere si intre 70.000 si 100.000 euro pentru cele cu trei camere. Reapar locuinte noi in cartiere ce beneficiaza de infrastructura transport in

comun, parcuri, scoala, gradinita. Oferta este unica, mai ales in conditiile in care, pentru 50% dintre expozantii tIMOn, aceasta este singura prezenta la un targ imobiliar in acest sezon. tIMOn aduce participanti exclusivi din randul marilor dezvoltatori imobiliari, precum si a companiilor care furnizeaza solutii in domeniul real-estate. In aceasta primavara, oferta companiilor respective va fi disponibila vizitatorilor de targuri doar in cadrul tIMOn. Printre acestea se numara: Alege Casa, D Development, Adama, Be Igloo, ABI, Real Time, Metropolis Residence, City Dreams, Vision House, Obor Towers, City Lights Pipera, Fundeni Residence, The Concept, Expert Construct, Victoria Consult, Lac de Nuferi, GTC, Impact SA sau Cosmopolis. tIMOn - Targul Imobiliar National comunica sub un nou slogan in aceasta primavara - „Muta Castigator“. Prin numarul record de expozanti, prin prezenta a 50 de brokeri, membri ABI care vor tranzactiona apartamente vechi, sau prin ofertele speciale din timpul targului, evenimentul este unul propice pentru a „muta castigator“ in decizia de achizitie a unei locuinte.

tIMOn - targul imobiliar care a scris istorie tIMOn - Targul Imobiliar National reprezinta evenimentul de marca al pietei imobiliare din Romania. Cel mai vechi targ imobiliar si cel mai mare prin prisma suprafetei si a numarului de companii participante, tIMOn reprezinta mai mult decat o simpla expozitie imobiliara. Specificul evenimentelor gandite pentru publicul vizitator, programele de discounturi oferite de catre expozanti, atmosfera primitoare precum si prezenta unor proiecte in exclusivitate garanteaza afacerile imobiliare de succes de la tIMOn. Aflat la cea de-a XIX-a editie, tIMOn - Targul Imobiliar National a revolutionat seria evenimentelor de profil printr-o abordare atipica, orientata spre rezultate imediate si spre beneficiul comun al expozantilor si al vizitatorilor. Evidentiindu-se, in ultimii ani, drept cel mai promovat si, implicit, cel mai vizitat targ imobiliar, tIMOn a incheiat in forta anul 2009, prin patru zile de vanzari continue, intr-o perioada declarata de stereotipuri drept una in care „nu se fac vanzari“ sau „e inutil sa mergi la targuri“.


CU BASTONUL PRIN BUCURESTI ,

Hora]iu Serb

M

ititeii [i… „bateria“!

„...se aud, din toate partile, strigatele obisnuite: Baiete, o baterie!, O idee!, La moment!, Un patrician!, Gaata!, Parjoala, Mitica!, A sosit!, Un taifas, la a cincea!, Soses-teee... pe telegraf! Peste zarva aceasta piruie naiul lui Dinicu. Maistrul muscalagiu canta Ciocarlia, o scaparare uimitoare de sunete“, cam aceasta era atmosfera, dupa cum scrie Delavrancea, in carciuma lui Iordache N. Ionescu, ardelean (desi numele nu o arata, dar Constantin Bacalbasa o spune) „care scapa uneori in ciorba in loc de leustean“. „Restaurantul dobandise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a pastrat“- povesteste Bacalbasa in „Bucurestii de altadata“ - „In schimb: mititeii, bateria si protocolul s-au impamantenit. Mititeii si bateria vor trai lunga vreme in viitor“. Locul aflat pe Strada Covaci nr. 3 (anterior Oituz), din centrul istoric al Capitalei la sfarsit de secol XIX si in primele decenii ale secolului al XX-lea si-a castigat faima datorita faptului ca ziaristul, pamfletarul si umoristul Nicolae T. Orasanu, parintele spiritual al locantei, i-a compus lista de bucate intr-un mod original, despre care isi aminteste acelasi Bacalbasa: „Marea valva a restaurantului acestuia care avea bucataria curat romaneasca a inceput din ziua in care umoristul N.T. Oraseanu a compus nostima lui lista de bucate care, in parte, a ramas pana la noi

si se va perpetua [...]: Painea: o abundenta, Gheata: crema de Siberia, Scobitoarea: o baioneta, Tacamul: un regulament, tuica: o idee, Socoteala: protocolul, Carnati: patricieni, Ardeiul rosu: o torpila, Varza acra: originara de la Belgrad, Sticluta de vin de 1: o pricina, Ocaua de vin si borviz la gheata: o baterie, Apa rece: o naturala, Paharele pentru vin: semiplutoane, Cafeaua turceasca: un taifas, Cafeaua cu rom: un marghiloman“. Cu timpul, comenzile au inceput sa se faca dupa meniul lui Orasanu nu numai la Iordache, dar si in alte restaurante si birturi din capitala. Orasanu ocupa la Iordache masa 6, impreuna cu Galasescu si alti politicieni si ziaristi, in frunte cu Mihalache, Marghiloman. Era numita „Masa vanatorilor“, a mincinosilor, inventatori de glume. Masa 5 era a literatilor: B.P. Hasdeu, Radu Rosetti, Nicolae Nicoleanu,

Nicolae Filimon, Ion C. Fundescu. Acest local era foarte cunoscut in vreme, fiind frecventat de numeroase personalitati ale timpului precum Mihai Eminescu sau Anghel Saligny, fiind, se pare, un loc preferat si de I.L. Caragiale.

Despre istoria mititeilor Se povesteste ca ei s-au nascut tot aici, in strada Covaci. „Intr-o seara - zice

„I

Fostul Restaurant Iordache Ionescu din Str.Covaci, langa intersectia cu Str.Soarelui un contemporan - patronul observa ca se terminase rezerva de mate pentru prepararea carnatilor, pe care Orasanu, in celebrul sau meniu, ii numeste patricieni, foarte apreciati si cautati. In fata acestei situatii neprevazute avu o inspiratie si anume sa friga pe gratar carnatii fara invelis. Carnatii, in aceasta forma, nu mai puteau fi ca patricienii, ci erau mai mici. Din acea seara ei devenira un fel de specialitate a casei“ - urmand ca, ulterior, sa intre in patrimoniul culinar national. „La tocatura obisnuita, pentru patricieni, Iordache mai adauga cate ceva: chimen, cimbru, bicarbonat si putin salpetru, toate contribuind la cresterea volumului micilor, cand erau fripti, dandu-le o culoare placuta si un gust care cerea neaparat stropirea lor cu vestitul vin de Dragasani al lui Iordache“. Carciuma, care atunci se numea „La trei frunze de vita“, a devenit celebra pentru noul sau produs. La restaurantul din pavilionul romanesc de la Expozitia Internationala de la Paris din 1899, fusesera trimisi „nea Radu“, bucatarul si lautarul Cristache Ciolac, a carui vioara a facut mare senzatie printre mititeii romanesti, numiti de francezi „saucisses à la roumaine“. Sa reamintim si

alte bunatati care se aflau in meniul „casei“: tuzlamaua, sarmalele cu mamaliguta, paceaua (mancare cu carne de picioare de bou sau berbec, cu sos de otet cu ou), varza cu carne, ghiveciul macelaresc. Bineinteles, gustoasele bucate erau digerate mai bine si datorita maiestriei renumitilor lautari ai vremii: Cristache Ciolac, Nicolae Buica, Lica Stefanescu, Alexandru Leon, Jean Marcu, Fanica Luca, Ionescu Gaina si altii.

Reclama la sfarsit de secol XIX La randul sau, restaurantul „La Iordache“ a avut si alte elemente de inedit in povestea sa. Acestea sunt prezente in modul deosebit in care a ales proprietarul restaurantului sa-i faca reclama. Pe scurt, este vorba de o suita de reclame cu tenta umoristica. Iordache Ionescu pare a fi un punct de reper pentru multi care intentionau sa patrunda pe aceasta piata. Aceste reclame, aparute in paginile ziarului „Adeverul“, imbracau forma unor versuri umoristice. Acestea asociau diverse evenimente curente ale epocii cu restaurantul Iordache. Un exemplu de astfel de mesaj publicitar, care face si legatura intre restaurantul lui Iordache si cel al lui Tache Rusescu. De

altfel, Tache Rusescu invatase meserie la Ionescu, fapt de altfel recunoscut si mentionat de fostul ucenic intr-o serie de reclame, prin care voia sa sublinieze calitatea superioara a serviciilor furnizate: „Patlagele impanate, / Numite inambaldi, / Asa bine preparate / Nicaeri nu vei gasi / Ca la birtul lui Rusescu / Care a fost si sucursala / Lui Iordache Ionescu / Renumit in Capitala“. Sau, revenind la problema mititeilor, „Placute macmahoane / Cu Dorna preparate / Mancari foarte gustoase / Cu sosuri minunate. / Si mititei da-i prima / Inventia lui Iordache“. Alteori, reclama promovata de Ionescu este pe cat de simpla, pe atat de concisa, mentionandu-se doar locatia restaurantului - „Strada Covaci nr. 3“ - si faptul ca in cadrul localului se poate audia „musica nationala in toate serile“ („Adeverul“, nr. 976/1891, p. 3).

nvesti]iile [i consumul ne vor scoate din criza!“

considera Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania

Cat de prietenos este mediul nostru de afaceri? Nu poti spune cat de prietenos este, decat prin comparatie cu ceva. Fata de ceea ce era in anii 2000, este un progres. Am invatat cu totii multe, inclusiv reprezentantii Guvernului. Insa, comparativ cu mediul de afaceri din alte tari - din pacate, chiar state precum Bulgaria, Ungaria, vecinii nostri membri UE - trebuie sa spunem, cred, ca suntem inca departe de a fi foarte prietenosi. Dovada o anumita preferinta, in ultima vreme, a unor afaceri sa se instaleze in acele tari.

De unde incepe „lipsa de prietenie“ a mediului romanesc de afaceri? Aceasta incepe de la relatiile cu autoritatile locale si de la problemele birocratice create mai ales la nivel

local. In mod simbolic, „lipsa de prietenie“ s-a manifestat anul trecut, prin cresterea TVA-ului cu 5 procente, iar aceeasi lipsa de prietenie este reflectata si prin nivelul absurd de mare al CAS-ului. Insa, fara discutie ca sunt si elemente care ne fac atractivi. De exemplu - cota unica, dar cu precizarea ca este bine sa ne bucuram de cota unica si de nivelul pe care-l are aceasta, iar orice incercare de a face din bine, prea-bine, risca sa ne faca sa pierdem inclusiv cota unica! Pana la urma, cat de prietenos este mediul de afaceri reprezinta si o problema culturala. Este problema atitudinii cetateanului de rand fata de omul de afaceri, care se transmite asupra atitudinii functionarului public s.a.m.d. Suntem inca departe de a vedea in antreprenor, in omul de afaceri, factorul de progres social, nu numai economic. Pentru ca, pana la urma, cel care trage toata societatea inainte este antreprenorul. Cred ca publicul roman si autoritatile sunt departe de a fi ajuns la aceasta concluzie!

Ce parere aveti despre noul Cod al Muncii? Incep prin a spune ca situatia era catastrofala si deosebit de rigida, in vechiul Cod al Muncii. Eram „campionii irationalului“ in legislatia specifica. Acum, lucrurile s-au schimbat in bine si sunt de apreciat efortul si riscurile pe care si le-a asumat Guvernul, pentru trecerea legislatiei muncii. Dar s-au facut lucrurile pe jumatate! Spre exemplu, eu nu am inteles ce se va intampla cu contractele colective de munca la nivel national. Asta este cea mai mare anomalie in legislatia romaneasca a muncii. Codul Muncii prevede contracte colective de munca la nivel

national, dupa care ai contracte de munca la nivel de ramura, apoi ai contracte de munca la nivel de fabrica si tot negociezi mereu la astfel de contracte! Eu cred ca ideea de „contract colectiv de munca la nivel national“ este o ramasita din alte vremuri. Pentru mine, este foarte neclar ce se va intampla.

Cum apreciati economia Romaniei, in acest moment? Daca este sa ne uitam la rapoartele analistilor straini - si vorbim de analistii de prestigiu ai marilor grupuri financiare internationale - vom vedea ca previziunile pentru Romania sunt pozitive. Acest lucru porneste de la faptul ca, intr-adevar, in prima faza am aratat dorinta de a fi fermi si de a reduce cheltuielile bugetare, de a restructura finantele Romaniei, care intrasera realmente pe drumul nesustenabilitatii. Acesta a fost un factor pozitiv pentru aprecierile respective, dupa care toata lumea a gandit astfel: anul 2012 este un an electoral si - ca atare - consumul va fi stimulat dupa... „bunul obicei“ al anilor electorali, astfel incat ne vom trezi ca, dupa o a doua parte a anului 2011, in care exista asteptari pozitive, vom avea un an in care consumul va fi stimulat. Deci, pentru perioada 2011 – 2012, previziunile sunt pozitive... Daca ma intrebati pe mine, personal, cum vad lucrurile, din experienta mea, va spun ca sunt dezorientat, ca sa nu zic speriat! De exemplu, eu sunt actionar in doua fabrici de materiale plastice si cel putin la una dintre ele am ramas fara furnizori. Pe de alta parte, beneficiarii nostri sunt fabricile de cabluri, iar acestea nu au mai reusit sa vanda nimic in ultimele trei luni. Asadar, in sectorul pe care il cunosc, situa-

tia nu este deloc „roz“, cifra de afaceri a celor doua fabrici scade in continuare si trebuie sa dam oameni afara, asa ca mie nu mi se pare ca am fi iesit nici macar din recesiune!

Cand estimati ca vom iesi din recesiune si – mai departe – din criza? Vom iesi din criza de indata ce se vor face minime eforturi din partea statului pentru normalitate in privinta investitiilor. Pana la urma, acesta este „mecanismul“ peste tot in lume! Pe de alta parte, vedem ca multe state au stimulat consumul. La noi, consumul a devenit un fel de... „dusman al poporului“! Rezultatul este ca, scazand consumul atat de mult, au fost „mutilate“ sectoarele in care era creata valoare, la nivel national. Altfel spus, toti sub-furnizorii nationali care livrau pe piata interna au intrat in insolventa, nemaiavand desfacere. Intrand in insolventa, s-a ajuns la urmatoarea situatie: in momentul de fata, exista „lanturi de creare a valorii“ care au la un capat multinationale ce livreaza la export, dar nu mai au la celalalt capat furnizorii interni care le asigurau piesele de schimb, astfel ca incep sa importe. Acest lucru nu este spre binele economiei romanesti. O sa ne trezim ca nu mai avem decat multinationale ce prelucreaza doar importuri. Trebuie sa evitam acest lucru! Ar trebui sa producem aici cat mai mult din necesarul celor care vand la export. Or, in ultimul an, prin distrugerea consumului, noi am distrus tocmai acesti sub-furnizori locali. De aceea, apreciez ca investitiile si consumul reprezinta sansa iesirii Romaniei din criza! Interviu realizat de Daniel Negut

11


IMOBILIARE Valoarea medie a Indicelui national imobiliare.ro pentru luna martie, 1.043 euro/mp util, este cu 0,9% mai ridicata decat cea inregistrata in februarie. Indicele calculat la nivelul principalelor orase din tara a evoluat diferit: cresteri usoare in Brasov si Bucuresti, scaderi timide de pret la Timisoara, Cluj-Napoca, Constanta si Ploiesti. Vorbim mai degraba de o stare generala de asteptare, in cautarea directiei pe care o va urma segmentul rezidential.

Oscilatii timide de pret pe segmentul rezidential Interesul cumparatorilor pe segmentul rezidential s-a mentinut la un nivel ridicat in luna martie. Fata de aceeasi luna a anului trecut, cand Indicele imobiliare.ro indica valoarea de 1.211 euro/mp, preturile apartamentelor sunt in prezent cu 13,9% mai mici. „Preturile au evoluat timid, dar diferit in cele sapte orase pe care le analizam, osciland intre -2,5%, cel mai mare procent de scadere fiind inregistrat la Ploiesti, si +1,3%, varf atins de segmentul apartamentelor noi din Brasov. In perioada urmatoare, va exista un relativ echilibru pe piata rezidentiala, intretinut in buna masura de asteptarea unor semnale pozitive concrete pe plan economic, dar si de largirea adresabilitatii Programului Prima Casa“, subliniaza Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.

Bucuresti Indicele imobiliare.ro pentru Bucuresti indica, pentru luna martie, o valoare medie de 1.169 euro/mp util (+0,8%)

P

pentru apartamentele noi si vechi din Capitala, inregistrand, pentru a treia luna consecutiv, o crestere. In comparatie cu aceeasi luna a anului 2010, preturile solicitate in prezent sunt cu 9,9% mai mici. Tendinta de crestere a fost resimtita pe ambele segmente: nou si vechi. Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucuresti a ajuns in martie la valoarea de 1.330 euro/mp util, in crestere cu 0,3% fata de luna februarie. Totodata, apartamentele noi sunt cu 11,7% mai ieftine decat in martie 2010. Cea mai interesanta evolutie au avut-o apartamentele noi cu trei camere, care s-au scumpit cu 0,7%. Garsonierele au inregistrat cea mai mare scadere de pret in ultimele 30 de zile, de 0,9%. In schimb, pretul apartamentelor noi cu doua camere a inregistrat o scadere de 0,1% in a treia luna a anului. In luna februarie, pretul apartamentelor vechi din Capitala a avut o evolutie in crestere. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceasta categorie de apartamente a ajuns la 1.100/euro mp de suprafata utila, cu 0,9% mai mult decat in luna precedenta, dar cu 11,4% mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut. Garsonierele si apartamentele cu doua camere s-au scumpit cu 0,9%, respectiv 0,2%. Si in cazul apartamentelor vechi, vedete au fost unitatile cu trei camere, al caror pret a crescut cu 2,4%.

TNI

Targul National Imobiliar (TNI) reuneste profesionistii din domeniile imobiliar, financiar-bancar si constructii si ii conecteaza cu potentiali parteneri, investitori, presa de specialitate si enduseri pe durata a patru zile de eveniment. Editia programata in perioada 26-29 MAI la Palatul Parlamentului este asteptata cu nerabdare de catre comunitatea de business, ce este interesata de cele mai noi

12

roprietari deruta]i, in cautarea unei direc]ii Brasov Brasovul se regaseste printre orasele care au cunoscut o evolutie in crestere a preturilor in luna martie. Conform Indicelui imobiliare.ro, pretul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vanzare are o valoare de 874 euro/mp de suprafata utila, cu 0,7% mai mult decat in luna februarie. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, pretul mediu actual este cu 8,2% mai mic. Pretul apartamentelor noi din ansamblurile rezidentiale brasovene a atins valoarea de 939 euro/mp si a crescut in ultimele treizeci de zile cu 1,3%. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, apartamentele noi sunt cu 7% mai ieftine. Si in cazul apartamentelor vechui, pretul solicitat de proprietari in luna martie a crescut. In martie, in Brasov, apartamentele vechi s-au scumpit cu 0,6%, pretul acestora urcand de la 865 euro/mp util pana la o valoare medie de 870 euro/mp util. Aproape toate tipurile de apartamente vechi au inregistrat cresteri. Garsonierele au cunoscut cea mai mare corectie de pret: +1,4%. Pretul cerut pentru apartamentele cu doua camere a crescut in martie cu 0,1%. Apartamentele cu trei camere au inregistrat o crestere de 0,6%, iar cele cu patru camere s-au ieftinit cu 0,1% in intervalul analizat. In comparatie cu martie 2010, preturile apartamentelor vechi din Brasov sunt in

prezent cu pana la 10,4% mai ieftine.

Cluj-Napoca Indicele imobiliare.ro pentru ClujNapoca a inregistrat o usoara scadere de 0,1%, in martie. Astfel, pretul mediu pentru apartamentele scoase la vanzare in Cluj-Napoca pentru a treia luna din an este de 988 euro/mp util. Valoarea actuala este cu 4,7% mai mica decat cea inregistrata in urma cu 12 luni. Scaderea de pret a fost resimtita atat pe segmentul apartamentelor noi cat si in cazul apartamentelor vechi. Pretul apartamentelor noi a inregistrat o scadere de 0,1% in ultimele treizeci de zile, pana la 969 euro/mp. Pretul apartamentelor vechi a scazut cu 0,2% in ultimele 30 de zile. Pretul mediu cerut pentru apartamentele vechi scoase la vanzare in ClujNapoca a ajuns la valoarea medie de 998 euro/mp util, in a treia luna a anului, in scadere cu 0,2% fata de luna februarie. Cea mai mare variatie de pret este intalnita in cazul garsonierelor vechi, unde a fost constatata o crestere importanta de 2,7%. Apartamentele cu trei camere s-au ieftinit cu 1,2% in ultimele treizeci de zile, in timp ce apartamentele vechi cu doua camere au inregistrat o scadere de 1%. Preturile solicitate pentru apartamentele vechi sunt cu pana la 4,8% mai mici in comparatie cu luna martie 2010, cea mai mare diferenta fiind inregistrata

in cazul garsonierelor.

Iasi Indicele imobiliare.ro pentru Iasi indica, pentru luna martie 2011, o valoare medie de 786 euro/mp util in cazul apartamentelor construite inainte de 1990, in scadere cu 2,2%, fata de luna februarie. Iasiul devanseaza astfel Timisoara intr-un top al oraselor cu cele mai ieftine apartamente vechi. In comparatie cu luna martie 2010, preturile solicitate in prezent pentru aceasta categorie de apartamente sunt cu 13,9% mai mici. Tendinta de scadere a fost resimtita si in cazul apartamentelor noi, al caror pret a scazut pana la 948 euro/mp util (-0,4%) in ultima luna.

Ploiesti Indicele imobiliare.ro pentru Ploiesti indica, in luna martie, o valoare medie de 881 euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi scoase la vanzare in acest oras. Pretul apartamentelor de aici a inregistrat cea mai mare scadere la nivel national in ultimele treizeci de zile: 2,5%. In comparatie cu luna martie 2010, preturile solicitate in prezent sunt cu 13,3% mai mici.

Despre imobiliare.ro: Lansat in martie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 19.000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national.

Business Imobiliar la Palatul Parlamentului!

stiri si tendinte din domeniu. Pentru acestia, organizatorii anunta: • ansambluri rezidentiale in premiera; • oportunitati imobiliare; • program extensiv de conferinte; • prezentari ale ultimelor tehnologii in materie de constructii; • cele mai eficiente sisteme de incalzire a locuintelor;

• 6 Parteneri ai evenimentului: OTP BANK, Mervani Invest, Apulum 94, MediaCity, GTC Romania si Casa Mihnea; • lansarea pe piata a unei noi asociatii imobiliare: Asociatia Imobiliara Romana (AIR); • reteta de succes a TNI: patru zile de expozitie, un eveniment complet, trei categorii de public, minim 5 obiective de business indeplinite. „Ne bucuram de increderea pe care ne-o ofera expozantii nostri si de fidelitatea de care dau dovada de la editie la editie si, in schimb, le multumim prin organizarea de manifestari de succes ale Targului National Imobiliar, prin care sa poata obtine rezultatele scontate. Companiile care ni se alatura pentru prima data primesc si acestea o atentie sporita din partea noastra, urmarind sa le oferim o gama variata de servicii de mediatizare atat inainte de eveniment, cat si in timpul expozitiei”, a declarat Adrian BERCEA, Directorul General al BDOBC Business Center. Prin intermediul Targului National Imobiliar (TNI), companiile isi pot indeplini minim 5 obiective de business: • Crearea si consolidarea imaginii companiei; • Pozitionarea pe piata de profil; • Dezvoltarea activitatii business prin realizarea de parteneriate; • Demonstrarea performantelor si lansarea de produse si servicii noi intr-un cadru dedicat; • Contact direct cu minim 6.000 de clienti targetati. „Am lansat un nou ansamblu rezidential ce va cuprinde 400 de apartamente. Reactia publicului tinta este pozitiva si ma declar multumit de vanzarile realizate la inceput de an. Vom fi prezenti in cadrul Targului National Imobiliar (TNI) din perioada 26-29 MAI, fiind pregatiti

sa oferim cat mai multe informatii despre noul proiect, venind cu oferte atractive, personalizate in functie de client. Am ales sa fim prezenti in cadrul acestui eveniment datorita expunerii media si numarului mare de vizitatori interesati”, a marturisit Alexandru NEAGU, Director General RPF Development. „In 2010 am lansat in exclusivitate ansamblul MAPLE PLACE in cadrul Targului National Imobiliar (TNI). Din acel moment ne-am inscris la TNI pentru urmatoarele 10 editii, fix pe aceleasi standuri. Acest lucru cred ca vorbeste de la sine despre rezultatele obtinute”, a declarat Anca AXENTE, Marketing Manager Maple Place. „Nu degeaba suntem parteneri TNI inca de la prima editie organizata! Am inteles ca longevitatea pe o piata imobiliara in curs de maturizare depinde de imaginea si seriozitatea construita consecvent, in timp“, declara Ioan Sorin Rosu – Apulum 94.

Surprize, premii si cadouri pentru vizitatori Vizitatorii editiei TNI „CASA TA si TOTUL PENTRU EA“ sunt premiati inca de la intrarea in Palatul Parlamentului cu peste 50 de publicatii imobiliare gratuite si inscriere gratuita la tombolele organizate in perioada evenimentului. Companiile si partenerii media au pregatit deja multe surprize si premii pentru cei ce le vor vizita standurile in cadrul TNI, cum ar fi: abonamente la reviste, decoratiuni si vouchere. Tombolele organizate in perioada expozitiei, premiile si regulamentul de concurs vor fi anuntate incepand cu 1 MAI pe siteul evenimentului www.targimobiliar.eu „La Targul National Imobiliar (TNI) toti au de castigat: atat expozantii, cat si vizitatorii. Companiile isi pun in aplicare strategiile Business-to-Business (B2B) si Business-to-Consumer (B2C),

avand rezultate pe termen mediu si lung, iar vizitatorii beneficiaza de ofertele promotionale valabile in perioada targului si de foarte multe surprizele, premii si cadouri”, declara Adrian BERCEADirector General BDOBC. Premiul cel mare din cadrul Targului National Imobiliar (TNI), editia 26-29 MAI, este un TEREN oferit GRATUIT de CASA MIHNEA! Mihnea Balescu, cel mai mare proprietar de terenuri din vestul Bucurestiului, ofera in cadrul TNI un cadou inedit, in premiera pentru un eveniment imobiliar: un teren de casa langa padure si lac! www.casa-mihnea.ro

Targul National Imobiliar (TNI) editia CASA TA si TOTUL pentru EA! 26-29 MAI 2011, Palatul Parlamentului - Sala Unirea Program de vizitare: Joi- Sambata: 10.00- 19.00 Duminica: 10.00- 16.00 Bilet intrare: 5 RON Organizator: BDOBC Business Center Parteneri Eveniment: OTP Bank, MediaCity, Mervani Invest, Apulum ’94, GTC Romania, CASA MIHNEA. Eveniment realizat cu sprijinul: Asociatia Imobiliara Romana (AIR), Agerpres, IMOPEDIA Parteneri media: Romania Libera; Planul Casei Mele; Domus; Caminul; Casa Mea; Unelte si Echipamente; Casa Lux; Locuinta Mea; Casa de vacanta; Oferte Speciale; Business Adviser; Business Point; Anunt Exclusiv; Nastratin; Confort; Oblique TV; Bloombiz.ro; Ziare.com; Rezidential.net; Grandimobiliar.ro; Ro-imobile.ro; Magazinuldecase.ro; Casesigradini.ro; TopEstate.ro si alte peste 50 de canale media. Detalii complete: http://www.targimobiliare.eu


IMOBILIARE

P

re]urile terenurilor s-au prabu[it. Proprietarii cauta metode alternative pentru a conserva profitul

La fel cum criza a prins dezvoltatorii imobiliari cu proiectele nevandute, la fel si proprietarii de terenuri care voiau sa scoata profit, au ramas blocati intr-o piata in care preturile au scazut atat de mult incat nu mai este rentabil sa vanda. Cum terenurile din oras s-au ieftinit chiar si de patru ori, in unele cazuri fiind chiar sub pretul de achizitie, proprietarii mari cauta acum metode alternative pentru a-si conserva profitul.

In loc sa vanda, proprietarii de terenuri se aliaza cu dezvoltatorii Un caz concret este al companiei Avrig 35, unul dintre cei mai mari investitori de pe piata romaneasca. Grupul a inceput sa cumpere terenuri in Romania inca din anul 2001. Pe unele dintre ele a construit proiecte precum Charles de Gaulle Plaza, o cladire de referinta in Bucuresti. Vor un joint-venture cu un alt dezvoltator. O metoda mai sigura, prin care se impart riscurile. Oficialii companiei au anuntat in premiera pentru imopedia.ro ca se vor alia cu o alta companie pentru a construi un proiect rezidential cu preturi accesibile, asa cum cere piata, pe terenul pe care il au in zona Jandarmeriei. „Cei care au dezvoltat conceptul Ozone Homes au o metoda specifica pentru a construi rezidente, mai ales in nordul Bucurestiului. Prin combinarea resurselor si experientelor noastre suntem siguri ca putem implementa cea mai buna strategie de dezvoltare, si deci sa minimizam riscurile si sa maximizam profitul.”, a declarat pentru imopedia.ro James Daly, manager de vanzari Avrig 35 Group. Este vorba despre sistemul de panouri structurale izolatoare. Locuintele pornesc de la 42.000 euro. Tocmai pentru ca poate construi la acest pret, dezvoltatorul Ozone Homes are

nevoie de oferte de la mai multi proprietari de terenuri din oras care vor sa colaboreze in sistemul acesta: o parte vine cu terenul, cealalta vine cu constructia. „Exista mai multi investitori care au teren in oras si ne abordeaza pentru a construi impreuna”, declara Andrew Prelea, dezvoltatorul Ozone Homes. Inainte de criza, terenurile din Bucuresti au avut doua feluri de cumparatori: erau cei care cumparau ca sa construiasca, developerii, si mai erau speculatorii. Motivul era ca toata lumea voia sa bage banii in terenuri, pentru ca pe zi ce trecea, cresteau preturile. Acum speculatorii au disparut, pentru ca nu mai cresc preturile terenurilor. „In zona Theodor Pallady, de exemplu, sunt hectare de pamant nemuncit, detinut de investitori care acum vor sa scape de ele. S-au ieftinit foarte mult. In Pallady era 200300 euro/mp, acum e cam 50 euro/mp. Lucram deci cu investitorii pentru a crea proiecte pe terenuri care altfel nu ar putea fi folosite“, continua Andrew Prelea. „Speculatorii care au cumparat cu banii jos asteapta. Cei care au luat cu bani de la banci platesc creditul, daca pot. Daca nu pot, lasa banca sa le ia terenul“, Mihalis Stratakis manager SBS Group. Pe cealalta baricada sunt cei care au in proprietate suprafete mici de terenuri. Multi dintre acestia nu sunt bine ancorati in realitatea economica si asteapta clientul care va cumpara la preturile de odinioara. „Proprietarii mici inca viseaza. Multi dintre ei. Viseaza in sensul ca au avut cereri de cumparare acum doi ani, doi ani si jumatate, la un pret mare. Atunci toata tara facea specula cu terenuri. Dar ei inca asteapta acele preturi“, conchide Mihalis Stratakis manager SBS Group. Mihaela Ochiana

15 aprilie – Ziua Agentului Imobiliar IMOPEDIA.ro da tonul pe piata imobiliara. Din nou. Anul trecut am decretat 15 aprilie „Ziua Agentului Imobiliar” si am sarbatorit acest lucru printr-un eveniment premium. Acum am ajuns la a doua editie, iar „Ziua Agentului Imobiliar” deja s-a transformat intr-un eveniment de referinta al pietei de real-estate. Cei mai importanti jucatori din domeniu vor fi prezenti la evenimentul organizat de IMOPEDIA.ro, cu sprijinul asociatilor APAIR, ARAI si UNAI. Impreuna, vom gasi raspunsurile la cele mai importante problematici ale pietei imobiliare din 2011. • Cum va arata legea agentului imobiliar? • Cum poate fi folosit programul Prima Casa 4 pentru a creste puternic numarul tranzactiilor imobiliare? • Ce instrumente are agentul imobiliar pentru a iesi din criza? „Ziua Agentului Imobiliar“ a pornit de la ideea de a fi alaturi de agentul imobiliar si, prin urmare, de piata imobiliara romaneasca. IMOPEDIA.ro propune si de data aceasta dezbateri pertinente pe marginea unor subiecte vitale pentru domeniu, precum programul Prima Casa, instrumente cu care agentul iese din criza, legislatie imobiliara, dar si multe subiectesurpriza care vor fi dezvaluite pe parcursul evenimentului, care a fost gandit in fiecare detaliu astfel incat sa se adreseze elitei din domeniu. Dupa experienta anului anterior, „Ziua Agentului Imobiliar“ si-a facut deja un nume printre specialistii din domeniu. „Conceptul de agent imobiliar trebuie reinventat. Agentul imobiliar aude de prea multe ori ca este samsar. Ca nu face nimic, dar castiga mult. Agentul imobiliar trage ponoasele vremurilor de alta data. Odata cu criza imobiliara, lucrurile s-au schimbat, iar agentul imobiliar inseamna calitate. IMOPEDIA.ro, singurul portal orientat exclusiv spre agentul imobiliar, a decis ca acesta merita o zi in calendar. Este deja al doilea an in care 15 aprilie inseamna Ziua Agentului Imobiliar“, spune Razvan Muntean, general manager imopedia.ro. „Gasesc valoare in a participa la asemenea evenimente in care sigur inveti de la ceilalti. Exista o oportunitate de networking, care este intotdeauna benefica“, a declarat Adrian Sischin, director regional Re-Max. „Initiativa este minunata! Eu cred ca Ziua Agentului va putea fi un prilej bun, in care agentii sa socializeze, sa afle unul de celalalt, sa-si impartaseasca problemele profesionale intr-o astfel de intalnire“, sustine Radu Zilisteanu, analist imobiliar. Pentru a asigura calitatea discutiei, precum si informatiile de ultima ora din domeniu, evenimentul se desfasoara in parteneriat cu Asociatia Profesionala a Agentiilor imobiliare din Romania (APAIR), Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI) si Uniunea Nationala a Agentiilor Imobiliare (UNAI). „Noi suntem obisnuiti cu initiativele imopedia.ro. Acest lucru, intr-un fel, da o anumita credinta agentilor care lucreaza pe piata, ca suntem un grup, avem interese comune, chiar daca suntem competitori, putem sta la masa discutiilor pe subiecte care ne intereseaza si pe care numai impreuna le putem promova“, spune Ruxandra Cleciu, presedinte ARAI. Imopedia.ro a decretat Ziua Agentului Imobiliar pe 15 aprilie. Cine conteaza, va fi acolo! Mihaela Ochiana

13


CLUJ

V

ictor Atanasie Stanculescu, despre extazul [i agonia industriei romane[ti de aparare

Candva o „vedeta“ a economiei romanesti, industria de aparare a Romaniei a ajuns incet dar sigur, in pragul disparitiei. Daca pe vremea lui Ceausescu aportul industriei de aparare la cresterea exporturilor era decisiv, acum intreg sectorul se zbate in suferinta, generand grave perturbatii si la nivelul dotarii fortelor armate. In cadrul unui interviu oferit de generalul Victor Atanasie Stanculescu, pe 7 martie, acesta facea o retrospectiva a ceea ce a fost industria de aparare romaneasca: „Prin functia pe care am detinut-o, de sef al Directiei de Inzestrare a Armatei, am avut legatura cu toate tarile unde se faceau exporturi de tehnica militara romaneasca... Armata Romana (industria de aparare romaneasca n.r.) ajunsese chiar, daca va puteti da seama, sa livreze catre URSS, la un moment dat, 600 de TAB-uri pe an, pe un contract de 5 ani. Adica 3000 de TAB-uri romanesti ajunse in Siberia, intr-o perioada foarte scurta de timp. Asta era intr-un fel de „barter“, la schimb pe tehnica sau chiar alimente.“ Generalul povesteste cum, prin anii ’70, fosta Securitate reusise sa aduca din Germania un motor de tanc (posibil Leopard) de 800 de cai-putere. Motorul a fost folosit de Uzinele Faur, ca model pentru a construi modelul de tanc romanesc TR 800: „Merg mai departe si spun: Romania producea pe vremea aia cel putin trei tipuri de blindate de lupta, aparatura radio si radiolocatie, doua tipuri de elicoptere de lupta, in cooperare cu francezii (pe care le-am si vandut in Sudan) si un avion de lupta, in cooperare cu sarbii. Pe vremea aceea eram capabili. Fenomenul invers, astazi este interesant: Romania nu se mai inzestreaza, ci asteapta, ca membru NATO, sa fie aparata de catre occidentali. Nu mai avem avioane pentru supravegherea spatiului aerian,

tehnica invechita nu am inlocuit-o cu nimic, dar dincolo de toate, partea cea mai proasta nu este absenta capacitatilor de productie a industriei militare, ci tocmai lipsa capacitatilor de cercetare stiintifica in domeniul militar. Uite-asa s-a distrus industria de aparare care a adus dupa sine, evident si fuga specialistilor nostri fie in alte zone ale economiei, fie in afara tarii. Acum vorbim despre cumpararea unor avioane second-hand. M-au intrebat si pe mine, acum multi ani, ce parere am: Puiu Pascu (Ioan Mircea Pascu – europarlamentar n.r.) si cu Teodor Melescanu. Ceilalti nu m-au bagat in seama, desi puteam sa le mai dau niste sfaturi. Ca exemplu doar, departamentul meu coordona activitatea a 103 fabrici care contribuiau la fabricarea unui tanc. Toate elementele se adunau la Uzinele „23 August“ (Faur) pentru asamblare, de unde tancul pleca „pe senile“. Aveam pe vremea aia un fel de consortiu (aeronautic n.r.), construit din fabrica de la Bacau, cei de la Craiova, cei de la elicoptere si cu fabrica de motoare din Militari/Bucuresti, care faceau minuni. Am avut doua tuneluri aerodinamice la standarde mult peste rusi, unul subsonic si unul supersonic, care puteau functiona si astazi. Le puteam folosi si azi sau le puteam inchiria. Nu! Cel care-a avut nevoie le-a „ras” pentru a construi nu stiu ce Mall! Alte exemple erau santierele Navale de la Mangalia, Oltenita, Turnu-Severin, Constanta, care lucrau, faceau navele, blindatele si vedetele fluviale, care erau bune! Eu m-am opus cumpararii submarinului. Uitati-va ca sta fie la dana, fie pe doc, in

Foto: InfoMondo Militar asteptarea a 2 milioane de dolari pentru schimbul de baterii, de cati ani? M-am opus deoarece e absurd sa crezi ca va ajunge Romania sa faca jocurile pe aici, atat timp cat avem si Turcia si Rusia, iar acum si Ucraina.

La vremuri noi - avioane... second-hand! In ultimii doi ani se incearca gasirea unei solutii pentru dotarea cu avioane multirol a aviatiei militare. Neintrarea acestora in inzestrare in urmatorii doi ani va duce la neasigurarea securitatii spatiului aerian a Romaniei, adica o vulnerabilitate majora. Optiunea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii a fost de achizitionare a 24 avioane F-16 Block 25 aflate in uz in SUA. Motivatia: „este dorinta Aviatiei Militare!“. „Aceste «dorinte» s-au perimat pe masura ce, in timp, au fost sau nu acceptati specialisti la comanda Aviatiei Militare. Metoda nu este romaneasca, ci englezeasca; cei din urma spun ca sunt prea saraci ca sa cumpere ceva vechi. Eu, ca fost sef al Inzestrarii Armatei gandesc astfel: ori fac un efort care ma va ajuta in timp sa exploatez produsul, sa repregatesc pilotii, sa ne refacem tehnicienii, imi refac bazele

aeriene, si putem sa le remodernizam inca de 2-3 ori, trebuie sa ne definim misiunile aviatiei noastre. Am discutat cu domnul Melescanu si, anterior, si cu Ioan Mircea Pascu problema F16 second hand, iar apoi am discutat si cu Gripenul (SAAB - n.r.) direct. Acestia au propus, si am sustinut si cand eram ministrul economiei: sa importam de la americani Boeing-ul care avea nevoie de o baza tehnica puternica aici, la mijlocul drumului intre Occident si Orient, si care putea fi ROMAERO. Aceasta dupa ce scosese pe piata peste 100 de aeronave. Dar acum nu mai stim sa facem efortul pe o anumita directie. Intra banii si vedeti ca e ca si pe un teren fara apa. Eu am sustinut Gripenul. E mai mic si mai bun. Si va asigura Craiova o parte din productie. Fabrica de motoare poate fi revitalizata si am avea din nou o industrie performanta. Ii sfatuiesc si acum sa nu cumpere avioane „second-hand“, caci noi, romanii, suntem prea saraci ca sa ne permitem asa ceva. Mai bine cumparam ceva nou pe care sa-l mai imbunatatim periodic, decat sa cumparam ceva vechi, pe care sa-l reparam la fiecare zbor! Prefer sa fac un efort care sa ma ajute sa imi refac bazele, sa imi reinstruiesc pilotii, sa am si un offset, chiar cu costul unor remodernizari, decat sa fiu fortat, peste 10-15 ani, sa renunt la ele, asa cum am renuntat la MiG-23 sau MiG-29. Aici vine vorba de avioane de lupta, dar si de redefinirea misiunii aviatiei noastre: de atac sau de aparare. Mai mult, ca om care provin din Industria de Aparare, un avion nou, imi permite sa-mi dezvolt si alte fabrici conexe, de exemplu fabrica de la Craiova, care-ar face sa-i mobilizeze pe romani sa faca ceea ce stiu demult, inca de pe vremea lui Aurel Vlaicu: sa construiasca avioane!“ Dincolo de problemele de securitate grave pe care le-a generat deja distrugerea in buna masura a industriei de aparare, ramane gustul amar al alungarii unor competente dintr-un domeniu de elita care aseza Romania pe harta statelor puternice ale lumii. Ar fi bine de stiut ca industria de aparare nu a fost creata de regimul comunist in scopuri „imperiale”, aceasta fiind o realitate in peisajul economic romanesc cu mult inaintea „sosirii” lor. Stau marturie uzinele de la Cugir si Resita, uzina Malaxa sau perla industriei romanesti interbelice, IAR Brasov, care a produs IAR 80, al patrulea avion de vanatoare ca performante la inceperea celui de-al doilea Razboi Mondial. Mai grava este insa pierderea fortei de munca inalt calificate si a traditiei generate de aceasta. Pe ce ne vom baza cand va trebui sa reconstruim? Interviu realizat de Raul Dancuta (Business Adviser) si Ovidiu Mihalache (Q Magazine)

Andra-Daria Szasz

Omul, cat traie[te, inva]a!

Strategia „Europa 2020“ propune ca pilon de crestere economica sustenabila formarea continua a adultilor. In Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, planurile au devenit, deja, realitate. Privita ca o „sarcina centrala europeana” in procesul de crestere a ritmului de relansare economica, instruirea continua a adultilor s-a aflat pe agenda de dezbatere din cadrul conferintei „Adult Learning Action Plan“, derulata de curand la Budapesta. Evenimentul a subliniat necesitatea de invatare continua pentru adulti, mai mult decat oricand, pentru a contribui la o crestere inteligenta, durabila si incluziva in Europa. „Aceasta este o conferinta care este rezultatul a trei ani de munca foarte intensa pe un subiect care are o importanta covarsitoare“, a spus directorul adjunct pentru Educatie si Cultura al Comisiei Europene, Xavier Prats Monné. „For-

14

marea continua a adultilor pe piata fortei de munca este un prim pas catre relansarea economiei spatiului european”, considera si presedintele Comitetului Economic si Social European (CESE), Staffan Nilsson. „Fiecare dintre noi - cetateni, actori ai societatii civile, regiuni, guverne si politicieni – putem sa transformam in realitate o crestere economica durabila, incluziva, desteapta. Societatea civila are de lucru pentru a face Europa 2020 o realitate“, a aratat presedintele CESE. Strategia de crestere economica „desteapta” a Europei are aplicabilitate si la nivel local. In regiunea de dezvoltare NordVest exista interes pentru ceea ce inseamna crestere economica, prin prisma strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene (UE), iar planurile deja s-au pus in aplicare. In concordanta cu politicile publice ale UE trasate in „strategia Europa 2020”, la Cluj-Napoca s-a derulat al cincilea training pentru jurnalistii din Transilvania de Nord-Vest cu tema „Cresterea economica a Europei“, organizat de Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord, Agentia de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Vest si Asociatia Profesionistilor in Presa Cluj. „Acest demers este unul strategic, care nu va da rezultate peste noapte, dar pe care suntem foarte decisi sa-l continuam“, a spus Claudiu Cosier, directorul ADR Nord-Vest. Dat fiind faptul ca domeniul mass-media, de la nivel local si regional din Romania a fost unul dintre sectoarele serios afectate de criza economica, participantii la confe-

rinta au convenit ca formarea continua a jurnalistilor le va permite acestora sa faca fata schimbarilor si tranzitiilor atat in viata lor personala, cat si la locul de munca. Unul dintre principalele aspecte subliniate a fost modul de a realiza extinderea eficienta a sectorului presei intr-o perioada de austeritate economica, dar

avand ca aliat tehnologia si profesionalizarea breslei jurnalistice in ceea ce priveste tematica economica europeana. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA) si Ovidiu Nahoi, redactor-sef al „Buletin de Europa“, publicatie a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, s-au numarat printre keynote speakeri trainingului.


ALBA

crurile se privesc in context. Contextualizand, e necesar sa mentionam faptul ca una e sa iei o astfel de masura intr-o economie fara restrictii bugetare si altceva e sa aplici o astfel de masura intr-o economie cu atatea probleme structurale ca a noastra.

Alin Tomu[

V

or scadea pre]urile, daca facem TVA 5%? al discutiei, economia nationala nu poate fi tratata superficial si nici nu mai poate fi subiect de optimism national, caci cu 5%, cu 24% cota a TVA-ului, Romania este si dependenta si datoare pe foarte multe generatii. Foamea, lipsurile de ordin alimentar cu care se va confrunta aceasta tara, nu se vor schimba printr-o discutie de tip tabloid despre TVA. Oare cate lucruri mai sunt necesare pentru a intelege, odata pentru totdeauna, ca in aceasta tara copilul care se naste in acest moment, in orice maternitate, se naste cu o datorie considerabila? In conditiile in care in structura unui pret la un produs, fie el si de baza, intra atat de multi factori, in conditiile in care preturile la raft nu au avut niciodata vreo tendinta reala de scadere, nu cred ca e potrivit sa va faceti astfel calculele. Atat timp cat nu vom incepe sa producem aceste elemente de baza la costuri rezonabile si pe o piata care sa permita concurenta si dezvoltarea, atat timp cat nu avem o politica de subventii in agricultura armonizata cu profilul mediului rural in care traieste jumatate din populatia acestei tari, discutia despre cota TVA e doar un subiect de discurs politic si de can-can economic, daca vreti.

Ce luam pe mere dam pe pere Se tot discuta, si iar se discuta despre impunerea unei cote a TVA-ului de 5% la alimentele de baza, cu scopul declarat de a usura pe undeva traiul de zi cu zi al fiecaruia dintre noi. Dincolo de calculul simplist conform caruia, daca aplici unui produs o taxa de 5%, el va fi mai ieftin decat atunci cand i se aplica o taxa de 24%, exista un context economic care inseamna ceva mai mult decat tendinta de galceava generalizata. Cum Romania trece in aceste momente printr-un proces de tabloidizare a tot si toate, reducerea TVA la produsele alimentare de baza nu putea sa scape neatins de discutii sterile. Consumatorul final, desigur optimist din fire, incepe chiar sa creada in aceasta poveste, nefiind invatat ca in economie lu-

As vrea sa luam in calcul doi factori despre care vorbim putin caci ni se pare ca nu sunt atat de relevanti in discutia noastra, devenita parca una de aritmetica simpla. Primul se leaga de evolutia cursului, in sensul ca, in ultima perioada, moneda nationala a avut o tendinta de insanatosire, un factor care, pe cale de consecinta, ar fi trebuit sa se reflecte macar sensibil in preturile de pe raft. Ati observat ceva la nivelul costului legat de cosul zilnic? Al doilea element, cel privitor la cotatiile carburantilor pe pietele internationale, arata clar ca in evolutia pretului de la raft discutia despre reducerea TVA ramane doar atat, o discutie, caci la modul real, cu sau fara aceasta noua cota, viata noastra din punctul de vedere al cosului zilnic nu va suferi vreo mare modificare. In acest moment, dincolo de aspectul politicianist

Pe termen scurt si mediu (cel putin pana la sfarsitul lui 2013), preturile la alimentele de baza, cele la care se imbulzeste lumea cu ocazia fiecarei promotii, nu vor scadea. Ceea ce o sa scada intr-adevar este consumul la aceste produse, oamenii adaptandu-se la un regim rar si prost de a se alimenta. Daca inca mai exista naivitatea de a crede ca lucrurile vor sta altfel decat sunt de fapt in economia reala, unde notiunea de minune nu exista, unde notiunea de context

Fara urme Florin Bolea

Singuratatea amplifica. Antrenamentul la fel. Foamea, din nou. Toate, impreuna, isi pot amplifica atitudinea ce iti schimba destinul, astfel incat vei putea suporta orice energie, chiar si moartea, si gandul ei il vei transforma in energie, nu doar pentru a supravietui, ci si pentru a construi o lume noua pentru ceilalti, care au scapat. O sa fie o abundenta pe care n-o s-o mai transformati in obezitate, ci in ingrasamant pentru o noua cultura. Daca pana acum ati cultivat in pamant, de acum o sa cultivati in aer si totul o sa aiba gust de cer, pentru ca si voi incepeti sa semanati mai mult a cer decat a pamant, de parca ati fi fost facuti din cer, nu din pamant. Ei bine, va spun, chiar asa a fost. De aceea va intoarceti. Va urcati la cer, sunteti din cer facuti. Acum incearca din nou sa respiri, apoi, la cealalta repetare, renunta la respiratia ta, ca si cand aerul s-ar fi terminat. Nu uita, e

este mai importanta decat intrebarea stupida: ce e oare mai mare, 24 sau 5? E timpul sa renuntam la ea, chiar daca recunoasterea adevarului e mai dureroasa decat naivitatea. In cei 21 de ani am reusit sa devenim un soi de experiment sinistru in care ne legam energiile de discutii sterile, de suete televizate, in care, mai nou, subiectul tine de cateva numere: 5 si 24. Oricum ar fi, costul vietii va fi din ce in ce mai mare, iar foamea, neputand fi taxata, va fi resimtita.

antrenament; acum uita, e epuizare, apoi retrage-te, ca si cand ultima repetare nu ar exista. Stiu ca iti e foame si te simti singur sub dus, ca in ploaie, sau mai ales in cada, in apa ca in burta mamei tale inainte sa te faca. Adu-ti aminte ca vei transpira; ai reusit. Iata materia respiratiei: si-a respirat transpiratia. Asa ti-a facut Dumnezeu Creatia. Pana rotatia o sa fie completa, degetele se vor uni din nou ca organele, uitandu-ti deprinderile individualiste si personalitatea; oricum, viitorul nu mai este manual, ca inainte. Pozitia corpului si mersul, datorita conceptiei limitate despre lume si viata, au devenit rigide. Sa ne aducem aminte ca la inceput omul se deplasa inapoi la fel de flexibil ca si inainte, si avea o mobilitate a bratelor astfel incat se invarteau ca elicele. Si acum imi aduc aminte ce am scris odata, fara sa-mi dau seama ca despre viitor anticipam: „la inceput omul zbura / Si daca il calcai pe coada / ii crestea alta“, caci la inceput toate lucrurile facute si cele nefacute comunicau intre ele si omul le auzea. Ce-ti puteau spune ele altceva decat viitorul? Asta ne asteapta, fara urme. Viitorul fara lupte, pentru ca, initial, la origini, lupta a fost, de fapt, un dans ce te incarca cu energie, un dans pe care omul l-a transformat in lupta, ca sa invinga. Astfel, omul viitorului trebuie sa renunte la a invinge si sa danseze, apoi sa deseneze ce a dansat.

ANUNT UMANITAR Societatea Handicapatilor Neuropsihic „Speranta“ Alba multumeste tuturor celor care, in anul 2010, au directionat 2% din impozitul pe venit catre organizatia noastra. Speram ca si in anul 2011 vor exista oameni de bine, care ne vor sustine in demersul nostru, in beneficiul persoanelor cu handicap neuropsihic din judetul Alba. Doritorii pot completa Declaratia 230 - cu datele de mai jos: SOCIETATEA HANDICAPATILOR NEUROPSIHIC „SPERANTA“ ALBA - ALBA IULIA - CF 7268346, COD IBAN RO03BRDE010SV01133120100 - BRD ALBA IULIA. Ne puteti contacta la tel. 0721.390.139 (persoana de contact: Sucevescu Rozalia). Vom rosti o rugaciune de multumire pentru toti.

Grupul de Presa

15 aprilie - 15 mai 2011

Founded by Ioan Sorin Rosu

Tiparit in 10.000 de exemplare gratuite

rosu@b-a.ro

ISSN: 1841-4583

General Manager dr. Vlad Hogea

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.b-a.ro The publication is a member of BRAT and has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Analyst prof. univ. dr. Mircea Cosea cosea@b-a.ro

Columnists dr. Dan Matei Agathon

Senior Editors Marius C. Romascanu

agathon@b-a.ro

romascanu@mediabloc.eu

Olimpian Ungherea

Horatiu Serb

ungherea@b-a.ro

Editors Daniel Negut negut@b-a.ro

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

serb@mediabloc.eu

Alin Tomus

Editorial Secretary Raluca Iosifidis

Tel.: 0722.400.055

Care edition Claudia Daniliuc

Printing House FED Print

claudia@b-a.ro

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media

Sorina Bruj Raul Dancuta

Advertising Department

raluca@b-a.ro

Layout & DTP Omni Press & Design

www.opd.ro – arta@opd.ro

Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

Green Tree Advertising Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

15



Business Adviser nr. 58