Issuu on Google+

Luna concediilor  pag. 2

business

POINT Anul 6  Nr. 62

Certificat de Calitate 1918/09/U ISO 9001 : 2008

www.business-point.ro

Powered by

 pag. 12

Olimpian Ungherea:

O discutie neplacuta

Crima organizata, in trei ipostaze  pag. 4

Florin Munteanu:

„Wood Be Nice“ – primul proiect romanesc de fotografie pe lemn!

La raspantia dintre doua drumuri

 pag. 5

 pag. 6  pag. 11

Horatiu Serb:

Unirea Tricolor a murit! Traiasca Dinamo Bucuresti! Sorina Bruj:

„Glossa“ lui Eminescu Cristian Mladin: si… Sanatatea – drumurile moneda cu din care platim Romania! Laura Sandru:

De ce au Spania si Japonia acelasi rating de tara?

Mircea Cosea:

 pag. 3

 pag. 9

®

Cristian Radu Birau:

 pag. 9  pag. 10

Reflector economic transilvan

Muntele, Delta si viata la tara izita pe care Taleb Rifai, secretarul general al Organizatiei Mondiale a Turismului, a facut-o recent in Romania a adus o speranta pentru agroturism. „Unicitatea Romaniei sunt muntele, campiile, viata la tara, care au inceput sa fie valorificate in ultimii 2-3 ani, si aceasta este directia buna”, este de parere oficialul OMT, si Dan Matei Agathon nimic mai imbucurator nu putea fi spus pentru cei care au investit in agroturism, fie el montan, de campie sau de Delta. Un alt lucru este important pentru agroturism, mai spune Taleb Rifai, si anume ca turistii trebuie incurajati sa cheltuiasca mai mult. Aici revenim la pregatirea celor care se ocupa de agroturism care trebuie incurajati sa dezvolte serviii adiacente, prin care sa-l pastreze mai mult timp pe turist si sa-i ofere activitati suplimentare. Aceste lucruri nu sunt noi, si le-am mai spus si eu de-a lungul timpului. Insa faptul ca avem confirmarea de la nivelul Organizatiei Mondiale a Turismului este un plus. Rifai spune lucrurile pe fata: „Intoarceti-va catre adevaratele avantaje, care sunt unice – manastirile, muntii, padurile, traseul lung al Dunarii prin tara, gastronomia si folclorul. Acestea nu sunt valorificate“. Aici este sansa agroturismului, daca isi va intelege menirea si specificul. Sigur ca, multi ani, agroturismul a fost neglijat pentru ca parea desuet, iar romanii voiau modernitate, nu intoarcerea la natura sau la traditii. Acum insa acestea au devenit ultimul racnet in materie de turism, pentru ca turistii tarilor dezvoltate s-au plictisit de zgarie-nori si de orasele aglomerate si cauta exact ce avem noi. Sau ce am putea avea, daca ne-am lua in serios pe aceasta directie. Asadar directia o stim, mai ramane sa punem mana pe treaba si sa investim nu doar bani, ci si multa inteligenta si creativitate in a dezvolta un agroturism competitiv. Aici nu e vorba doar de bani, pentru ca investitiile nu sunt imense. E vorba mai degraba de bun simt si de priceperea de a intelege ce avem valoros si cum putem vinde aceste calitati cat mai bine si cat mai multor turisti. POINT

V


POINT

POINT

business

2 special

business

Horatiu Serb

Daniel Negut

lecand de la ideea ca la noi in tara concediile de vara incep in luna iunie si se termina pe la jumatatea lui septembrie (sic!), „Business Point” propune urmatoarele: luna august sa fie luna concediilor (dorite si chiar nedorite!)... Deschidem aceasta discutie dupa ce ne-am dat seama ca, daca incerci sa-ti desfasori activitatea in mod normal in aceasta perioada a anului, vei observa cate greutati o sa intampini.

P

Din punctul meu de vedere, nu ar fi benefica aceasta initiativa! Romania nu se afla in situatia Frantei, Germaniei sau Italiei. Romania este o tara care are mult de muncit, o tara in care oamenii ar trebui sa lucreze mai mult si sa aiba sarbatori mai putine, zile libere mai putine. Observati si dvs. ca situatia noastra economica si nivelul de trai sunt departe de cele din alte state din

Luna concediilor

Daca-l cauti pe directorul unei companii, afli ca e plecat in concediu, daca vrei sa vorbesti cu cineva de la financiar e in vacanta, cand se intoarce managerul pleaca cei de la comercial, apoi contabilitatea s.a.m.d. Turismul de week-end a devenit salvarea turistului roman. De vreo 3-4 ani, la sfarsitul saptamanii, drumurile Romaniei sunt pline de masinile care pleca spre mare sau munte. Mai nou, declararea unor sarbatori religioase ca zile libere au facut sa apara niste mini-vacante care ii fac pe romani sa o ia din loc. Asadar, mai multa distratie

si mai putina munca. Ideea noastra nu este, probabil, unica. Cu siguranta, mai exista state (inclusiv unele din Uniunea Europeana!) unde s-a organizat si o luna a concediilor. Cu exceptia institutiilor vitale (spitale, alimentatie publica, politie, pompieri, domeniul energetic etc.) si a institutiilor de invatamant, care in perioada verii, oricum sunt in vacanta, se poate pune in discutie o perioada delimitata in care sa se acorde concediile. Functionalitatea institutiilor si firmelor poate sa devina mult mai eficienta in momentul in care concediile se vor acorda in aceeasi perioada a verii.

Am venit cu propunerea ca luna august sa fie o luna a concediilor, stiind din experienta anilor trecuti ca este luna in care majoritatea romanilor pleaca in concediu. Fie ca alegeti marea, cu valurile sale racoritoare, fie ca alegeti muntele, cu peisaje care va reimprospateaza, noi va dorim sa aveti parte de relaxare si vreme frumoasa! Daca, din diferite motive, nu ati plecat inca sau ati fost deja in vacanta - noi, cei de la „Business Point”, va uram concediu placut, respectiv sa va fie de bine! POINT

trimitem pe toata lumea acasa o luna intreaga, in toate ramurile economice. Nu cred ca se poate pune o asemenea problema in sectorul bugetarilor, dar in mediul privat sunt societati al caror specific le permite si deja au implementat aceasta masura - de a oferi concediu tuturor angajatilor in luna august.

BOGDAN DIACONU (PC) Nu gasesc nici argumente pro, nici argumente contra! Dupa parerea mea, ar fi la fel de util si la fel de inutil. Uitati-va in ce tari este acest sistem – este in Franta, dar nu e in SUA. Nu stiu daca intelegeti ce vreau sa va spun! Sistemul este in tarile dominate de functionarii

Uniunea Europeana. In Romania, omul castiga 300 – 400 de euro, in vreme ce pe-acolo se ajunge la 1.500 – 2.000 de euro pe luna. Desigur, ei isi pot permite luxul de a pleca in vacanta, cu totii, timp de o luna de zile, dar cred ca in Romania nu este cazul! La noi, oricum sunt foarte multi oameni ce renunta la vacante, pentru a munci si a castiga mai multi bani, ori isi reduc numarul zilelor de concediu la cel mult doua saptamani. Pe de alta parte, luna august este – cel putin pentru mine, personal – o luna de munca intensa!

IONEL BLANCULESCU (ANALIST ECONOMIC, FOST MINISTRU) Nu tot ce e bun in Occident poate fi aplicat si in Romania! Categoric, o luna de concediu general, prestabilita, nu

de stat. Asa ca, daca dorim sa devenim un stat aidoma Frantei, dominat de functionari - si chiar tindem acum spre asta – atunci, da, putem aplica sistemul si stim o treaba: timp de o luna, toate serviciile publice sunt in pauza! Insa, daca dorim sa devenim un stat antreprenorial, ca SUA, ar fi mai bine sa punem punct acestei idei.

VARUJAN PAMBUCCIAN (LIDERUL GRUPULUI PARLAMENTAR AL MINORITATILOR NATIONALE)

poate duce decat la fragmentari de activitati, ceea ce nu are cum sa fie un lucru benefic. La romani, exista un obicei al continuitatii. Din pacate, acest obicei se aplica atat in bine, cat si in rau!

LUCIAN BOLCAS (PSD) La modul general vorbind, nu cred ca este oportun pentru Romania sa preluam ideile din afara si sa le implementam, fara sa le adaptam la specificul nostru! De altfel, chiar s-a vazut ca - in ultimii 20 de ani - de multe ori a esuat preluarea bruta a unor idei din alte tari. Exista in Franta aceasta traditie - ca, in luna august, sa se puna lacatul pe tot si sa plece toata lumea in concediu, pentru a se reincarca motoarele in toate sectoarele de activitate. Dar in Romania populatia activa este si asa destul de scazuta, pentru a ne putea permite sa

Intrebarea nu este prea complicata. Pe undeva, este in concordanta cu ceea ce promovam noi, la nivelul Organizatiei Internationale a Muncii privind timpul de munca, timpul de odihna, reconcilierea vietii profesionale cu cea privata, de familie sau in comunitate

s.a.m.d. Ideea este una singura. Daca intre angajator si lucratori – reprezentati sau nu de sdindicat – exista vreo intelegere cu privire la stabilirea unei luni anumite pentru concediu, iar conventia sa fie trecuta ca o clauza a Contractului Colectiv de Munca, atunci se poate realiza ideea despre care vorbiti, aceea ca toata lumea sa plece in concediu in luna august, de pilda, anuntand si beneficiarii – in prealabil – despre aceasta decizie. Singura problema care trebuie avuta in vedere este daca o ramura de activitate se poate inchide complet, timp de o luna de zile, fara a ramane cineva in schema care sa asigure eventualele urgente ale acelui sector. Anumite activitati se pot reduce, dar nu pot fi blocate cu totul! De exemplu, poti sa amani realizarea anumitor acte notariale si sa nu te duci in luna august, dar nu poti lasa in libertate infractorii, pentru ca judecatoriile si-au inchis portile timp de o luna!

tru ca au intrat in concediu general obligatoriu toti angajatii firmelor care se ocupa de asa ceva!

MIHAI FLORIN (PRESEDINTE FEDERATIA JUDETEANA A PATRONATELOR – IASI) Din punctul meu de vedere, ca femeie de afaceri, nu este benefica o asemenea masura! Si asta, pentru ca – din experienta celor 18 ani de existenta a firmei mele – nu mi se pare corect ca clientii mei, ori potentialii clienti, sa nu aiba posibilitatea sa-si realizeze vreo lucrare ce le apare in acea luna de concediu general. Pe de alta parte, si asa incasarile sunt mai mici in lunile de

OVIDIU JURCA (FUNCTIONAR INTERNATIONAL, FOST VICEPRESEDINTE BNS) Ideea trebuie raportata la domeniul de activitate. De pilda, in panificatie nu se poate aplica, pemtru ca oamenii cumpara paine in fiecare zi! Sau in cazul abatoarelor. Nu ai cum sa lasi activitatea neacoperita o luna intreaga. Asa ca ar fi obligatoriu sa functioneze permanent serviciile de stricta necesitate. Daca o fabrica de confectii isi poate pune lacat la usa 31 de zile, inchipuiti-va cum ar fi, de exemplu, sa lasi gunoiul neridicat toata luna august, pen-

Sigur ca sistemul se aplica in Occident, dar acest lucru este posibil acolo unde se realizeaza productie pe „banda”. La un moment dat, faci pro-

vara, in cazul meu, iar datoriile la banci trebuie platite chiar si in luna august! Drept urmare, nu-mi pot permite sa inchid firma de tot.

LUANA POPA (PRESEDINTE – ASOCIATIA FEMEILOR DE AFACERI SI A FEMEILOR CONDUCATOARE DE INTREPRINDERI - BRASOV)

ductie pe stoc, in avans, pentru a onora eventualele contracte aflate in derulare in august si inchizi uzina in acea luna, trimitand oamenii in concediu general. Insa, in contructii sau lucrari edilitare, de exemplu, nu se poate! De ce? Pentru ca – in perioada de vara – se poate realiza aici un program de lucru mai lung. De aceea, chiar exista in domeniile respective un program de lucru extins, de la 1 aprilie, pana la 30 octombrie. Nu ai cum sa inchizi „fabrica” – generic vorbind - tocmai intr-o perioada cand este mai mult de munca!

IOAN MINTAS (PRIMVICEPRESEDINTE CNIPMMR)


POINT

POINT

business

analiza 3

O discutie neplacuta

business

Mircea Cosea a propun o discutie despre salarii si pensii, dar va avertizez ca va fi o discutie neplacuta si poate va voi deveni chiar antipatic. Va propun sa nu mai cerem revenirea cat mai curand posibil a salariilor si a pensiilor la nivelul anului 2010, ba chiar sa insistam sa ramana la nivelul actual. Nu cred ca o astfel de propunere place cuiva. Cine ar fi dispus sa renunte la posibilitatea revenirii la o situatie mai buna si sa accepte permanentizarea starii de austeritate? Totusi, va rog sa-mi ascultati argumentele. Pentru a fi mai clar, voi puncta fiecare argument.

V

deducerea din aceleasi disponibilitati bugetare a unei sume mai mici aferente salariilor platite. Nu ne-am echilibrat deficitul prin crearea de venituri suplimentare, ci printr-o alta utilizare (mai corecta, dar cu sacrificii sociale) a veniturilor deja existente. Revenirea la nivelul anterior al salarizarii s-ar face, deci, nu ca rezultat al eficientizarii activitatii economice si a cresterii productivitatii, ci prin reorientarea aceleiasi sume catre un numar mai mic de salariati. Altfel, si popular, spus, avem aceeasi placinta dar o impartim la mai putini comeseni. Am dat afara pe unii ca sa-i platim mai bine pe altii. In concluzie, revenirea la nivelul initial al salariilor ar avea urmatoarele efecte: cresterea salariilor cu procentul promis de 5% nu ar conduce la o ridicare reala a puterii de cumparare, datorita inflatiei mai mari de 5%; ar creste numarul somerilor in sectorul public si ar conduce la o reducere a salariilor in sectorul privat datorita presiunii pe care un numar mai mare de someri l-ar exercita

Argumentul nr. 1 Programul de austeritate care a impus reducerea salariilor bugetare si a pensiilor in 2010 a avut succes, dintr-un anumit punct de vedere. El a redus cheltuielile statului pana la un nivel acceptat de suma veniturilor acestuia, ceea ce a condus la o micsorare importanta a deficitului bugetar. Nu ma aventurez in a spune ca a condus la macrostabilizare, ci doar la o echilibrare a raporturilor dintre principalii indicatori macroeconomici. Oricum, este fara indoiala un succes din punctul de vedere al capacitatii de rezistenta in eventualitatea revenirii crizei. Aceasta echilibrare nu a insemnat, insa, si o crestere semnificativa a veniturilor bugetare, ci doar crearea unui spatiu de manevra aproximativ in aceeasi suma a veniturilor bugetare existente inainte de reducerea salariilor, adica nu s-a creat o suma, ci a ramas o suma dupa

pe piata muncii; nu ar da posibilitatea statului sa realizeze un program mai coerent de investitii publice si, in consecinta, sa creeze noi locuri de munca.

Argumentul nr. 2 Chiar daca programul de austeritate a realizat un echilibru, el nu a adus nimic din

punctul de vedere al politicilor de relansare economica, singurul motor al acesteia ramanand exportul pe care nu-l putem accelera decat in masura in care exista o crestere a cererii externe (putin probabila, in actualele conditii internationale). In acest context, ar fi preferabila nu o viziune pe termen scurt, ci una pe termen mediu si lung, in sensul utilizarii acelei sume devenite disponibile pentru investitii pe programe de interes national capabile sa duca la o schimbare importanta structurala din punctul de vedere al competitivitatii internationale si a modernizarii unor sectoare vitale ale natiunii, cum ar fi educatia si sanatatea.

Argumentul nr. 3 Situatia generala a populatiei si puterea ei de cumparare depind nu numai de venituri ci si de nivelul preturilor. Nu ar fi, deci, gresit daca am privi problema invers, nu prin prisma cresterii salariilor si a pensiilor, ci a reducerii preturilor bunurilor si tarifelor serviciilor. Pentru aceasta ar trebui ca prioritare sa devina preocuparile pentru cresterea productivitatii prin stimularea inovarii, cercetarii si modernizarii productiei si serviciilor, concomitent cu cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. La ce concluzie ne conduc cele trei argumente? Ne conduc spre ideea unei strategii si viziuni pe termen lung, bazate pe investitia in timp. Decat o crestere nesemnificativa in prezent a salariilor si pensiilor, mai bine o utilizare a sumelor disponibile pentru investitii care, pe termen mediu si lung ar asigura o crestere sanatoasa, constanta si semnificativa a salariilor si pensiilor. Mi-ar parea rau sa credeti ca ceea ce am argumentat pana in prezent constituie o discutie neplacuta. Nici vorba! Ceea ce urmeaza este neplacut, caci trebuie sa va spun ca argumentele mele nu sunt valabile decat in urmatoarele conditii: un grad foarte inalt de credibilitate a guvernarii si a institutiilor statului; un grad foarte inalt de coeziune si solidaritate nationala; consens politic pe principalele programe de dezvoltare; reducerea substantiala a coruptiei, clientelismului politic si evaziunii; un grad inalt de conlucrare si cooperare intre politica monetara a BNR si cea bugetara a Guvernului. Nu credeti ca este neplacut, sau chiar jenant, daca va spun ca aceste conditii nu exista?! POINT


POINT

POINT business

Crima organizata, in trei ipostaze

ti propun – frate Cititorule – un exercitiu moral. O experienta gazetareasca, din care sa invatam – si tu, si eu – cate ceva. Hai sa privim in jurul nostru – evident, cu un ochi coroziv si sa incercam sa surprindem chipul tenebros al crimei organizate. Chipul ei terifiant. Malefic. Un chip in trei ipostaze Olimpian Ungherea top-model. De unde sa incepem? A, nici sa nu te gandesti la celebrul Fane Spoitoru, sau la clanul Duduienilor, ori la faimosul interlop Gigi Boeru. Nu si nu! Acestia nu sunt decat niste mici copii, care se joaca cu pitpalacul prin tarana. Astazi, traim cu totul si cu totul alte vremuri. Vremuri ample. Vremuri furtunoase. Prapastioase. Vremuri eminamente noi. Si, desigur, la vremuri noi, interlopi noi. Interlopi de o anvergura inspaimantatoare. Interlopi nemaiintalniti in intreaga istorie a Romaniei. Sunt organizati dupa legi draconice. Dupa reguli de fier. O noua putere – oculta si devastatoare – a irumpt, in ultimul deceniu, in Romania: MAFIA GULERELOR ALBE. Sub sceptrul ei, crima organizata a devenit stiinta. Si arta. Pentru ca opereaza, deopotriva, cu otelul rece si necrutator al pistolului, dar si cu materia inefabila a sufletului omenesc. Si deasupra tuturor monstruoaselor principii, guverneaza Legea Tacerii. OMERTA. Tac politistii, tac oamenii politici, tac magistratii. Chiar si Biserica tace. Doar niste zurlii de ziaristi incoruptibili mai urla in pustiu. Singuri. Si incearca sa proiecteze asupra crimei organizate din Romania lumina dureroasa a adevarului. Drept marturie pentru Judecata de Apoi. Pentru ca exista, totusi, o

I

business

4 articol de fond

justitie imanenta, fara de care s-ar stinge definitiv soarele sperantei. Daca nu crezi – frate Cititor – in justitia imanenta, opreste-te cu lectura acestui text aici. Si acum. Si lasa-ma sa ma lupt singur cu morile mele de vant. Iar daca, dimpotriva, increderea ta in destinul neamului romanesc inca nu te-a parasit, daca puterea credintei tale in maibinele zilei de maine este inca intacta, atunci insoteste-ma prin labirintul crimei organizate, in trei din ipostazele sale top–model.

Prima ipostaza Barbat brunet, foarte brunet, inalt, suplu, sportiv. Abia saltat peste jumatatea veacului. Supranumit Profesorul. Ochii, de un verde intunecat. Profesor universitar, autor de carti, trei limbi straine: engleza, franceza si germana. Are un suras cuceritor, persuasiv, irezistibil. Vorbeste usor aferat, molatic, lungeste vocalele si-si priveste interlocutorul in albul ochilor. Imediat dupa Revolutia Decembristilor s-a varat in politica: deputat, senator, ministru. Are peste zece randuri de case risipite prin tara si strainatate. Familie onorabila, moderna, puternica: nevasta, trei copii, patru frati, trei cumnate, doua matusi, veri, nepoti. Clanul Profesorului trece de 30 de capete. Intr-un deceniu a strans tot atata avere cat familia Rotschild intr-un secol. Arogant si las. Infumurat si fricos. Cativa metri cubi de dosare penale, pe numele sau, asteapta zadarnic sa fie promovat in instantele de judecata. Orice incercare insa a esuat: o imunitate parlamentara – abuziva si complice - se pune de-a curmezisul. Timpul trece si faptele penale se prescriu: visul de aur al coruptilor.

A doua ipostaza Are aerul unei tate din cartierul Ferentari. Bondoaca, latareata si grasa. Chipul grosolan si etern transpirat. Niste ochelari de vedere enormi, rotunzi, cu multe, foarte multe dioptrii, inspira un soi de mila crestineasca pentru amarasteni. Eroare. Cumplita eroare. In spatele acestei masti se ascunde un vulcan energetic colosal - unul din apocalipticii vampiri financiari ai Romaniei. N-a fost maritata niciodata. Nu are copii. Neamurile si le-a renegat. Traieste ca o batrana lupoaica singuratica, zavorata in castelul ei aurit, cu zidurile ridicate pana la cer. Dispune de o avere – neoficial – de peste un miliard de euro. Din speculatii financiare. Din santaj. Din coruperea autoritatilor. A trecut prin cateva procese penale, amplu comentate in presa. Intr-unul, chiar a fost condamnata. Atunci, cu catusele la maini, a declarat, cu aplomb, ziaristilor: „Uitati-va cu mare bagare de seama la mine. Peste exact o luna voi fi iarasi libera… Si intocmai asa s-au petrecut lucrurile. O imensa armata de procurori, judecatori si avocati au scos-o basma

curata. De atunci nu s-a mai atins nimeni de numele ei, de averea ei. Umbla vorba ca se afla in posesia unor dosare compromitatoare despre multi din politicienii pititi pe la etajele superioare ale puterii. Si astazi, la aproape 70 de ani, conduce cu mana forte un imperiu financiar, bazat pe rapt, inselaciune si coruptie. Cativa oameni ai legii, care au tinut cu tot dinadinsul sa-si faca datoria, au pierit, rand pe rand, din peisajul public: unii si-au dat demisia, altii au fost demisi, iar altii, ca intr-un banc sinistru, au refuzat sa manance ciuperci. Unei tinere ziariste, care a intrebat-o, dintr-o sfanta naivitate: „De ce nu va opriti, doamna? Ati strans, in numai cativa ani, o avere imensa. In celebra revista Forbes, ocupati unul din primele douazeci de locuri. De ce nu va opriti?“, batrana multimilionara a raspuns sec si franc: „Nu pot“.

A treia ipostaza O piticanie de barbat: slab ca o scandura, cu parul sarmos, valvoi, obrazul vanat, ochii vineti, trupul firav. Si ciung de mana stanga. Privire de carnasier flamand. Elegant, parfumat, polyglot. Buzele subtiri afiseaza un etern zambet misterios. Glasul: un bariton profund, seducator, captivant. Daca te prinde in acel halou sonor, cu greu mai poti evada de sub puterea sa magica. Uneori, violent si trufas. Alteori, umil si smerit. Dar, intotdeauna atent ca o cobra. In tinerete, a fost vanzator la un chiosc de ziare. Apoi, taximetrist. Prin anii ’90, dupa accidentul in care si-a pierdut mana, a patruns intr-un grup de traficanti de droguri si carne vie. Atunci a facut primul milion de dolari. S-a extins apoi la imobiliare, la medicamente, la comertul clandestin cu arme. In anul 2000, si-a cumparat un fotoliu de senator. Senator este si astazi. In acelasi an, i-a murit nevasta: stearpa si bolnava. Anul urmator, s-a recasatorit si si-a umplut casa de copii: trei baieti si doua fete. In ultima vreme, si-a cumparat cateva posturi de televiziune, cateva ziare si un lung lant de restaurante. Locuieste, impreuna cu numeroasa lui familie, intr-un superb palat de la marginea Capitalei. Este permanent inconjurat de un popor de bodyguarzi, avocati si purtatori de servieta. A, da, si de o liota de politicieni, pe care ii priveste cu un dispret deloc cenzurat. Visul lui secret este sa scrie candva un articol de presa – sa-l scrie el insusi, nu sa i-l scrie altii – lumea sa-l citeasca si sa pice in limba de admiratie. Visuri! Stie ca asa ceva nu se va intampla niciodata.

*** In 1996, am avertizat public ca Romania este in pericol sa devina un stat mafiot, iar pericolul acesta s-a transformat in realitate. Acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale chestorului Ion Pitulescu, fostul sef al Politiei Romane. POINT


POINT

POINT

business

interviu 5

business

„Wood Be Nice“ – primul proiect romanesc de fotografie pe lemn!

Initiatorii si-au propus sa redea materialitatea imaginii si sa ne-o apropie aici, in lumea fizica: „Vrem sa le facem sa redevina palpabile, sa le redam umanitatea care a stat la baza crearii lor, iar lemnul marcheaza perfect revenirea imaginii la firescul ei. Am ales metoda de transfer manual al imaginii pe lemn, deoarece lemnul imprumuta din personalitatea si energia imaginii, augmentand-o si dandu-i noi valente“

B

usiness Point: Cine sunteti voi, de fapt?

Daniel Loagar: Suntem un grup de prieteni pasionati de imagine si, mai ales, de crearea ei – de regula, pe baza unui concept – prin imagine intelegandu-se fotografie, transfotografie, colaj, instalatie etc. Impreuna am pus bazele unui atelier de creatie, pe numele lui „Una Isola Muy Hermosa“. Cei trei prieteni de pe „insula“ sunt: Daniel Loagar (autor de colaje de obiecte/instalatii si fotograf), Andrei Cornea (fotograf si autor de colaje) si Victor Dumitrescu (fotograf si viceversa). Victor Dumitrescu: Atelierul de creatie este o poveste recenta. A aparut anul trecut, in iarna, dupa ce Daniel a avut prima expozitie personala de colaje de obiecte. Ne-am dorit un spatiu unde sa ne putem desfasura si unde sa ne ducem la bun sfarsit ideile si am gasit un garaj destul de incapator in centrul Bucurestilor. Pentru un spatiu mai generos, pentru a fi mai aproape de pulsul orasului. Am inceput prin a face colaje de obiecte pe lemn. Daniel realiza acest lucru de cativa ani, avand deja participari la evenimente nationale si internationale.

usiness Point: Ce este B„Wood Be Nice“? Andrei Cornea: „Wood Be Nice“ este primul proiect coerent din Romania de transpunere a imaginii pe lemn masiv si isi propune sa apropie imaginea de lumea materiala. De asemenea, este si prima realizare din historia „insulei“. Initiatorul proiectului este Daniel Loagar, care a descoperit si experimentat aceasta tehnica artizanala de transfer al imaginii pe suprafete neconventionale (in acest caz, lemnul) si le-a propus celorlalti membrii realizarea sa. Victor Dumitrescu: Dupa ce primele teste de fotografie pe lemn s-au materializat, proiectul a fost propus altor trei prieteni: Tatiana Volontir,

fotografie transferata pe lemn, cat si colaje de obiecte, insa vom aborda teme noi, iar maniera realizarii va fi una noua, o combinatie intre fotografie si colaj de obiect. Victor Dumitrescu: E prea devreme sa vorbim acum despre aceste proiecte. Mai mult, am vrea sa pastram si elementul-surpriza.

usiness Point: Exista si o latura Bcomerciala a proiectului? George Visan, Livia Stefan, care au fost entuziasmati de rezultate si au contribuit la proiect cu fotografii din portofoliu.

Point: Care este ideea Bdinusiness spatele „Wood Be Nice“? Andrei Cornea: „Wood be Nice“ este primul si singurul proiect din Romania al carui rezultat este o expozitie de fotografie pe lemn. Filosofia din spatele lui e simpla: readucerea fotografiei in lumea palpabila – un fel de repunere in drepturi a imaginii care a devenit, in secolul nostru, aproape exclusiv virtuala; transformarea imaginii in obiect de arta ce poate fi admirat, atins, atarnat pe perete sau daruit. Daniel Loagar: Nu in ultimul rand, interactia dintre imagine si fibrele lemnului (vizibile prin imagine) extinde valentele fotografiei initiale, augmentand-o sau schimbandu-i, subtil, sensul initial. Rezultatul: fotografia pe lemn are un aspect androgin, situat intre fotografia de epoca si pictura pe lemn vechi.

usiness Point: Pe unde a umblat B„Wood be Nice“? Victor Dumitrescu: Vernisajul expozitiei a avut loc anul acesta, pe 3 aprilie, la Atelierul de Productie, in Bucuresti. A fost un succes redutabil, fiind vizitat de cel putin 400 de oameni. A fost peste asteptarile noastre. Ne-am bucurat enorm si am fost profund impresionati de entuziasmul cu care a fost primita munca noastra. Expozitia s-a continuat, timp de o luna, in Teatrul-Cafenea Godot din Bucuresti (13 - 25 aprilie 2011). In luna mai am revernisat expozitia in pubul Londophone din Bucuresti, moment in care au fost atarnate pe perete o serie de zece lucrari noi (8 mai - 8 iunie 2011). Au urmat participari la Festivalul Street Delivery, la Festivalul Urban Femei pe Matasari si la Festivalul International BestFest.

Point: BCeusiness urmeaza? Daniel Loagar: Vama sub Lumini de Oscar 2011, Festivalul CloverFest Muscel 2011, Festivalul Peninsula Targu-Mures 2011, Festivalul de Teatru ArtThalia Drobeta - Turnu Severin 2011, Festivalul PlaiFest Timisoara 2011.

usiness Point: Cum sunt realizate lucrarBile? Daniel Loagar: Fotografiile pe lemn sunt realizate cu multa, multa munca. Si pasiune. Fiecare faza a procesului de transfer al imaginii pe lemn se face manual, artizanal – de la taierea si slefuirea lemnului brut si pana la protejarea lucrarii rezultate cu ulei de in sau instalarea unui sistem de prindere. Tot procesul de realizare a unei fotografii pe lemn dureaza cateva zile (in medie trei - patru).

usiness Point: Ce pregatiti pentru Bviitorul apropiat? Daniel Loagar: Pregatim noi proiecte, prin care vom aduce in fata publicului atat lucrari de

Daniel Loagar: Facem asta din pasiune si cred ca se vede. Primim constant aprecieri si incurajari pentru ceea ce facem si asta ne motiveaza sa continuam si sa vrem mai mult. Dar un atelier de creatie are nevoie de resurse financiare pentru a se sustine: pentru chirie, cheltuieli si, in primul rand, pentru materiale (care nu sunt deloc ieftine). Daca, initial, am pornit cu bani din buzunarele proprii, in prezent, proiectele in derulare (chiar si „Wood be Nice“) necesita din ce in ce mai multe fonduri, pe care nu le avem. De aceea avem si o parte de productie, respectiv fotografia pe lemn la comanda, personalizata, la preturi umane. Andrei Cornea: Pentru cei care vor sa faca un cadou unic sau care vor sa-si expuna fotografiile personale pe un mediu inedit, cum este lemnul

masiv, pentru cei ce vor sa pastreze clipa pentru o viata, avem un site al proiectului (www.woodbenice.com), unde se regasesc si informatiile de contact…

Interviu realizat de Horatiu Serb


POINT

POINT

business

6 opinii

La raspantia dintre doua drumuri

ste dificila evaluarea si categorisirea unui popor de catre el insusi. De cele mai multe ori atributele si caracteristicile de baza se sedimenteaza in timp, in mintea observatorilor externi. Noi ii vedem pe nemti ca fiind rigurosi si precisi, pe francezi rafinati, promotori ai Florin Munteanu unor parfumuri exotice, ai unei imbracaminti sofisticate, sau pe chinezi – maestri in arta manuala, migalosi pana la perfectiune... Cei din afara noastra, cum ne vad ei oare? Nu cred ca are o legatura directa cu imaginea romanului generata astazi de mass media interna si internationala... Si ceea ce vedem acum si afirmam (catalogand poate abuziv), ca fiind caracteristic unui neam, se mai potriveste cu realitatea? Sa nu uitam ca viata se accelereaza continuu! Globalizarea, structurarea unei culturi bazate pe internet, pe mall-uri si supermarketuri sterge treptat o mare parte din aceste „etichete“ puse de istorie. Contextul se schimba continuu! Fara sa vrem si fara sa simtim in general ne schimbam si noi - co-evoluam cu acest mediu! Important ar fi sa vedem spre ce ne poarta aceasta schimbare continua? Ce proprietati are mediul in care evoluam? Este el benefic? Ne putem oare lasa dusi de „tendintele exterioare“ sau trebuie sa luptam construindu-ne o alta dimensiune ce poate schimba maine, concret, insasi etichetele puse pe diferitele popoare (grupuri)? Iata de ce as aduce in discutia noastra cuvintele lui Octavian Paler („Paradoxul vremurilor noastre”), care zic eu, pot defini bine o bifurcatie esentiala in calea dezvoltarii noastre ca fiinte si in final a unei altfel de Romanii: „Paradoxul vremurilor noastre este ca avem cladiri mai mari dar suflete mai mici; autostrazi mai largi dar minti mai inguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin. Cumparam mai mult dar ne bucuram mai putin. Avem case mai mari dar familii mai mici. Avem mai multe accesorii dar mai putin timp. Avem mai multe functii dar mai putina minte, mai multe cunostinte dar mai putina judecata, mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina dar mai putina sanatate“. Desi citatul de mai sus este doar o mica parte din lucrarea lui Paler, cred ca este sugestiv, esentializat si poate consitui o „oglinda“ ce reflecta o criza majora, globala, in luarea unei decizii privind evolutia personala, spiritul in care ne crestem copiii si implicit structuram viitorul unei natii! Se intrevad doua

E

drumuri ce duc in locuri diferite, total diferite! Pe care sa il apucam in constructia entitatii noastre? Pe cel ce se vede, „carnal“, distorsionat, evident, considerat de multi „normal caci astea sunt vremurile“? sau sa ne incumetam sa pornim catre celalalt loc in care Omul este valoare si nu Resursa, in care inima in armonie cu ratiunea deschide orizonturi noi, se bucura si daruieste? Orice structura sociala se naste, se maturizeaza, imbatraneste si moare, aidoma oricarui lucru viu. Evolutia Omenirii se produce printr-o succesiune de etape de „calm“ intrerupte de perioade de criza, de convulse, specifice „mortii” Vechiului si nasterii Noului... Criza actuala este un bun prilej de meditatie, de alegere, schimbare. Oare o dorim cu-adevarat? Incercand sa patrundem printr-o modelare stiintifica procesul de germinare, structurare, fructificare si destructurare a unei „epoci sociale“, se poate identifica o corelatie intre debitul de materie, energie si informatie ce „traverseaza” o grupare sociala si structura ei functionala, organizationala (inclusiv culturala, etica si spirituala). Pe masura ce omenirea descopera Legi, din ce in ce mai profunde, mai subtile, ale Naturii si este capabila sa genereze o proiectie a acestor legi intr-o lume de artefacte din ce in ce mai sofisticate, insasi natura acestor produse modifica nivelul nevoilor, a intereselor si intentiilor, constituind astfel o premiza a schimbarii... Descoperirea curentului electric si a efectelor acestuia a generat toata aceasta lume „moderna“: societatea informationala. In „samanta” fenomenului fizic de inductie se aflau incapsulate toate produsele utilizate azi... generatoarele de energie electrica , radioul, telefonul, calculatorul ... Atunci cand se epuizeaza valentele unui asemenea „sambure informational“ lumea creata dispare treptat dar sigur lasa in urma altceva... o alta samanta (poate fizica cuantica...). In asemenea momente de cumpana, in crize majore ce tulbura coerenta unei societati globale, apare oportunitatea alegerii unul alt drum. Este momentul de creativitate si nu de imitatie a unei solutii de succes din trecut, aflata in faza finala de descompunere... Cred ca ar merita o analiza mai lucida si bazata pe noi metodologii, specifice unei abordari neliniare precum cea furnizata de studiul Complexitatii, pentru a ne putea caracteriza pe noi ca romani (un recensamant al abilitatilor si nu doar cantitativ) pentru a ne gasi astfel locul in comunitatea globala moderna. Ne-am putea incumeta la o asemenea analiza? Am putea oare incepe cumva? Cum ar arata Romania din perspectiva unei minti luminate si a unei inimi calde? Uneori, chiar si o utopie poate inalta spirite tinere, dincolo de orice obstacol. POINT

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) in colaborare cu Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) si Institutul de Management si Marketing International Manager au lansat editia a IX-a a Cartei Albe a IMM-urilor din Romania 2011, care prezinta o utilitate aparte in investigarea starii si perspectivelor fenomenului intreprenorial in Romania si in impulsionarea dezvoltarii sectorului de IMM-uri. Lucrarea a fost realizata de un colectiv de specialisti si reprezinta cea mai cuprinzatoare si aprofundata analiza a situatiei IMM-urilor din Romania, a fenomenului intreprenorial, a performantelor si problematicii IMM-urilor, fiind un titlu de referinta in literatura de specialitate, atat in Romania cat si la nivelul Uniunii Europene. Editia a IX-a a ,,Cartei Albe a IMM-urilor din Romania” se constituie atat ca o radiografie a starii evolutive a IMM-urilor din Romania, cat si a contextului socio-economic in care acestea isi desfasoara activitatea, surprinzand totodata si efectele crizei economice asupra acestui sector, la nivelul anului 2011. Principalele categorii de analize incorporate in editia 2011 a Cartei Albe a IMM-urilor din Romania sunt urmatoarele: a. analiza aprofundata a situatiei IMM-urilor din Romania pentru anul 2011 la nivel national, regional, sectorial si judetean; · analiza situatiei IMM-urilor in viziune contextuala a tuturor intreprinderilor, a economiei romanesti in ansamblul sau a economiei in conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana; · analiza fenomenului intreprenorial in dinamica, pornind din 1990 si pana in prezent, cu accent asupra evolutiilor din 2009 – 2011; analiza IMM-urilor si a celorlalte intreprinderi cu accent asupra performantelor: de ansamblu, comerciale, financiare, inovationale, sociale; b. analiza esentializata a problematicii IMM-urilor, fiecare capitol finalizandu-se cu o selectie de aspecte semnificative; De asemenea, au fost abordate in cadrul lucrarii doua categorii de probleme majore deosebit de actuale: · perceperea ultimelor evolutii economico-sociale de catre intreprinzatorii din Romania; · caracterizarea intreprinzatorilor din Romania. Grupurile tinta carora le este destinata Carta Alba a IMM-urilor 2011 sunt: · intreprinzatorii si managerii din IMM-uri, care gasesc in cadrul lucrarii numeroase informatii privind mediul intreprenorial si bunele practici manageriale, utile cresterii functionalitatii si performantelor firmelor in care lucreaza; · organismele administratiei centrale si locale cu atributii in domeniul economic; · organizatiile de IMM-uri, celelalte organizatii patronale, sindicatele nationale, de ramura si locale, camerele de comert si industrie etc.; · liderii politici la nivel national si local, interesati in realizarea unui mediu de afaceri favorizant agentilor economici; · mass-media nationala, regionala si judeteana care abordeaza problematica economico-sociala; · organizatiile si organismele internationale interesate de starea si evolutia mediului de afaceri din Romania si de evolutia performantelor agentilor economici. Partenerii evenimentului au fost Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania (CECCAR), EximBank si Piraeus Bank. Partenerii media ai evenimentului au fost urmatorii: Agentia Nationala de Presa Agerpres, Avocatnet, Anunt Exclusiv, Apulum 94, Banknews.ro, Bloombiz, Business Adviser, Business Point, Bursa, Business Woman Magazine, Business& Money, Calendarevenimente.ro, Centruldepresa.ro, Clubafaceri.ro, Comunicatedepresa.ro, Comunicatemedia.ro, Curierul National, Ecomunicate.ro, Efin.ro, Economistul, Finantare.ro, Gazeta de Sud, Market Watch, Manager.ro, Media Bloc, Nastratin, Newschannel.ro, N24plus, Smartfinancial.ro, Spin Media, Wallstreet.ro, webPR.ro, Euractiv.ro, Hotnews.ro.


POINT

POINT

business

imobiliare 7

business

Variatii mari de pret, in iulie, pe segmentul apartamentelor noi

aloarea Indicelui imobiliare.ro calculat la nivel national pentru luna iulie a ajuns la 1.026 euro/mp util, cu 0,8% mai putin decat in iunie. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, cand Indicele imobiliare.ro indica valoarea de 1.151 euro/mp, preturile apartamentelor sunt in prezent cu 10,9% mai mici. Totusi, in majoritatea oraselor analizate, evolutiile au fost diferite pe cele doua segmente noi si vechi. „Desi indicele imobiliare.ro calculat la nivel national a inregistrat o scadere de doar 0,8% in ultima luna, pe segmentul apartamentelor noi am asistat la variatii mari, diferite de la un oras la altul. Au avut loc atat cresteri de pret in Brasov, Constanta si Timisoara, cat si scaderi importante in Bucuresti sau Cluj-Napoca. Pe de alta parte, segmentul apartamentelor vechi este mai putin dinamic, oscilatiile fiind cuprinse intre -1,3% in Cluj-Napoca si +1,1% in Timisoara“, subliniaza Adrian Erimescu, directorul general imobiliare.ro.

V

Bucuresti Indicele imobiliare.ro pentru Bucuresti arata, pentru luna iulie, o valoare medie de 1.162 euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi, inregistrand o scadere de 1,4%. Spre deosebire de alte orase, pretul apartamentelor noi din Capitala a inregistrat o scadere importanta, de 4,1%. Mai putin dinamic s-a dovedit a fi segmentul unitatilor vechi a caror pret a inregistrat o crestere de 0,6%. Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi din Bucuresti a ajuns in luna iulie la valoarea de 1.350 euro/mp util, in scadere cu 4,1% fata de luna iunie. Totodata, apartamentele noi sunt cu 5,4% mai ieftine decat anul trecut. Pretul a evoluat diferit insa pe categorii de apartamente. Si in aceasta luna, cea mai interesanta evolutie au avut-o apartamentele noi cu trei camere, care s-au ieftinit cu aproape 4%. Garsonierele noi s-au ieftinit cu 2,2% in ultimele treizeci de zile, iar pretul apartamentelor cu doua camere a scazut cu 1,1%. In iulie, apartamentele vechi din Capitala s-au scumpit cu 0,6%. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceasta categorie de apartamente a ajuns la 1.106/euro mp de suprafata utila. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, apartamentele vechi sunt mai ieftine cu 6,2%. Nicio categorie de apartamente vechi din Capitala nu a inregistrat o oscilatie de pret mai mare de 1% in ultimele 30 de zile. Apartamentele cu trei camere si garsonierele s-au scumpit cu 1%, respectiv 0,9%. Pe de alta parte, pretul apartamentelor cu doua si patru camere s-au ieftinit cu 0,2%, respectiv 0,7%.

Brasov Preturile apartamentelor din Brasov au scazut in luna iulie. Conform Indicelui imobiliare.ro, pretul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vanzare in acest oras are o valoare de 862 euro/mp de suprafata utila, cu 0,1% mai putin decat in luna iunie. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, apartamentele scoase la vanzare sunt cu 5% mai ieftine. Pretul apartamentelor noi din ansamblurile rezidentiale brasovene a atins valoarea de 915 euro/mp si a crescut in ultimele treizeci de zile cu 2%. In ceea ce priveste apartamentele vechi, pretul solicitat de proprietari a inregistrat o scadere de 0,3%. In iulie, in Brasov, apartamentele

vechi s-au ieftinit cu 0,3%, pretul acestora coborand de la 861 euro/mp util pana la o valoare medie de 858 euro/mp util. In mod paradoxal, pretul apartamentelor mari, cu patru camere, a continuat sa creasca: +1,5%. Pretul cerut pentru apartamentele cu trei camere a scazut in iunie cu 0,6%. Apartamentele cu doua camere au inregistrat o crestere de pret de 0,3%, iar garsonierele s-au ieftinit cu 2,1% in intervalul analizat. In comparatie cu iulie 2010, preturile apartamentelor vechi din Brasov sunt in prezent cu pana la 9% mai ieftine, cea mai mare diferenta de pret fiind intalnita in cazul garsonierelor.

Cluj-Napoca Indicele imobiliare.ro pentru ClujNapoca a inregistrat o scadere de 4,7% in iulie, aceasta fiind cea mai mare diferenta de pret inregistrata in ultimele treizeci de zile de indicele calculat la nivel de oras.

Pretul mediu pentru apartamentele scoase la vanzare in Cluj-Napoca are, in prezent, valoarea de 943 euro/mp util, cu 7,8% mai putin decat cea inregistrata in urma cu 12 luni. Scaderea preturilor a fost resimtita mai ales pe segmentul apartamentelor noi, segment care a influentat evolutia indicelui general la nivelul orasului. Acestea s-a ieftinit cu peste 7% in ultimele treizeci de zile, pana la 916 euro/mp. Pretul mediu cerut pentru apartamentele vechi scoase la vanzare in ClujNapoca a inregistrat o scadere de 1,3% in iulie, coborand de la 987 euro/mp la 974 euro/mp. Cea mai mare variatie de pret este intalnita in cazul garsonierelor, unde a fost constatata o scadere de 5,7%. Apartamentele cu doua camere s-au scumpit cu 0,5% in ultimele treizeci de zile, iar apartamentele cu trei camere au inregistrat o scadere de pret de 0,7%. Preturile

solicitate in prezent pentru apartamentele vechi sunt cu pana la 8,3% mai mici in comparatie cu luna iulie 2010, cea mai mare diferenta fiind inregistrata in cazul unitatilor cu o camera.

Constanta Preturile cerute pe segmentul rezidential din Constanta au crescut in ultimele treizeci de zile. Valoarea medie inregistrata de Indicele imobiliare.ro pentru luna iulie este de 955 euro/mp util, in crestere cu 1,5% fata de luna precedenta. Pretul mediu cerut pentru apartamentele noi a cunoscut o crestere de 5,4% de la 912 euro/mp util pana la 961 euro/mp util. Tendinta s-a pastrat si in cazul apartamentelor vechi al caror pret mediu pe metru patrat util a inregistrat, in iulie, o crestere de 0,5%, atingand valoarea de 953 euro/mp util. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, pre-

turile solicitate pentru apartamentele din Constanta sunt, in medie, cu 5,2% mai mici. Pretul mediu de strigare pentru apartamentele din blocurile vechi din Constanta a inregistrat o crestere de 0,5% in luna iulie, atingand valoarea de 953 euro/mp util. Apartamentele cu trei camere sunt cele care au dat tonul, pretul acestora crescand cu 2%. Pe de alta parte, garsonierele si apartamentele cu doua camere s-au ieftinit cu 0,3%, respectiv 0,8%. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, cea mai mare diferenta de pret se inregistreaza in cazul apartamentelor cu doua camere, 6,9%, iar cea mai mica, de 3,1%, in cazul unitatilor cu trei camere.

Timisoara Apartamentele scoase la vanzare in Timisoara s-au scumpit cu 2,6% in iulie. Valoarea Indicelui imobiliare.ro pentru aceasta luna a urcat din nou peste pragul de 800 euro, pana la 820 euro/mp util. Diferenta de pret fata de aceeasi perioada a anului trecut s-a contractat, aceasta fiind in prezent de 3,6%. Apartamentele noi s-au scumpit in intervalul analizat cu 6,3%. Pretul mediu pentru aceasta categorie este de 914 euro/mp util, cu 3% mai mare decat in urma cu 12 luni. In iulie, pretul cerut de proprietari si intermediari pentru un metru patrat de suprafata utila in cazul apartamentelor vechi a fost de 798 euro, cu 1,1% mai mult decat in iunie. Situatia se prezinta insa diferit pe categorii de apartamente. Apartamentele vechi cu patru camere au inregistrat o crestere de pret de 2%. Apartamentele cu doua camere s-au scumpit cu 1,8%. Preturile garsonierelor au inregistrat o crestere de 0,5%, in timp ce pretul apartamentelor cu trei camere a scazut cu 0,4%. In comparatie cu luna iulie 2010, apartamentele vechi sunt mai ieftine cu un procent cuprins intre 2% in cazul garsonierelor si 8,1% in cazul apartamentelor cu patru camere.

Iasi Indicele imobiliare.ro pentru Iasi a inregistrat in iulie, o valoare medie de 855 euro/mp util, in crestere cu 0,8%, fata de luna iunie. In comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, preturile solicitate in prezent pentru apartamentele scoase la vanzare in capitala Moldovei sunt cu 4,9% mai mici. Tendinta de scumpire a fost data de evolutia pretului apartamentelor noi, care a crescut cu 2,9% in ultimele treizeci de zile. Pretul apartamentelor vechi a cunoscut o scadere de 0,6% in acelasi interval.

Ploiesti Indicele imobiliare.ro pentru Ploiesti inregistreaza, in luna iulie, o valoare medie de 865 euro/mp util pentru apartamentele noi si vechi scoase la vanzare in acest oras. Apartamentele s-au ieftinit, astfel, cu 3,6% in ultimele treizeci de zile. In comparatie cu luna iulie 2010, preturile solicitate in prezent sunt cu aproape 10% mai mici.

Despre imobiliare.ro: Lansat in ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este primul si cel mai accesat portal imobiliar din Romania. Portalul a depasit de curand pragul de 19.000 de vizitatori unici pe zi si cuprinde cea mai mare baza de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel national. Daniel Crainic


POINT

POINT

business

8 imobiliare

Investitia in imobiliare, mai degraba paguba decat castig

e la Revolutie incoace, investitiile in case si terenuri au fost sfinte. Cu totii am fost invatati ca trebuie sa ne cumparam o casa, sa platim pentru ea zeci de ani, iar la final ne va aduce castiguri. Cu totii am crezut la un moment dat ca este mai bine sa investesti in proprietati decat sa pui banii la banca. Mai este acest concept valabil si astazi, dupa ce am simtit gustul amar al crizei? • Preturile mici nu garanteaza o investitie profitabila • Apartamentele executate silit si terenurile agricole, singurele care pot fi considerate investitii bune Asemenea plasamente, pentru cei care au investit inainte de criza, au facut

D

diferenta dintre saracie si averi atat de mari incat nu le puteau duce. Acum insa, acest adevar demonstrat nu mai este neaparat valabil. Studiile economistilor americani au demonstrat: preturile imobiliarelor ajustate la inflatie au stagnat in perioada 1890 -1990. Evident, au fost cresteri si scaderi ciclice, dar la sfarsitul perioadei de timp, nimeni nu a iesit in castig, nici in pierdere. Ceea ce conduce la teoria ca investitiile in imobiliare nu sunt pentru oricine, ci pentru cei care pot sa vada clar care este momentul potrivit sa cumperi si cand trebuie sa vinzi. „Investitiile imobiliare sunt complicate si riscante acum. Totdeauna o investitie este despre cat de repede recuperezi banii si cat de mult castigi. Iar acum este

foarte greu de spus cum vor evolua lucrurile si deci nu poti face un plan de afaceri. Trebuie sa fie alternative mai bune decat investitiile in imobiliare.”, arata Adrian Crivii, director general al companiei de consultanta Darian.

Preturile mici nu garanteaza o investitie profitabila Tentatia de a cumpara pentru investitie este insa destul de puternica in aceasta perioada in care preturile s-au prabusit. Calculele simple arata ca preturile nu pot merge in alta directie decat in sus. Chiar daca nu se va ajunge la nivelul din anii trecuti, profitul este oricum garantat. Aceasta teorie nu este impartasita insa de voci puternice din piata, care spun ca inca mai este loc pentru caderi.

„Apartamentele sunt inca destul de scumpe. Deci ar trebui sa urmeze o runda de scumpiri si abia apoi o crestere. In plus, nu vor fi niste cresteri spectaculoase, eu nu vad mai devreme de zece ani o crestere, si atunci de ce sa stai atatia ani sa se intoarca piata si sa iti blochezi banii?”, continua Crivii. Iar cei care asteapta ieftiniri, se gandesc ca preturile ar trebui sa se apropie de nivelul de dinainte de boomul imobiliar. „Trebuie sa iti pui intrebarea ce se intampla cu economia Romaniei. Si nu este niciun semn de incurajare. Apartamentele trebuie sa ajunga la 30.000 euro, nu la 60.000 euro, unde le tine Prima Casa. Daca se aseaza piata, atunci se va cumpara si se va vinde foarte usor, orice“, este de parere Cristian N. Antonescu, managing partener Immoinvest.

Apartamentele executate silit si terenurile agricole, singurele care pot fi considerate investitii bune Singurul segment in care achizitia unei locuinte poate fi vazuta drept investitie este cel al executarilor silite. Asa pot fi obtinute preturi derizorii, pentru proprietati care la valoarea de piata pot costa chiar si dublu fata de pretul maxim licitat. In cazul terenurilor, discutia este similara. Singurele in care merita sa te gandesti sa investesti sunt cele agricole datorita preturilor foarte mici, spun specialistii.

Terenurile sunt inca scumpe, nu sunt oportunitati de investitie In rest, segmentul terenurilor este inghetat si fara perspective incurajatoare. Proprietarii de terenuri tin inca preturile sus, mai ales in zonele in care oferta este limitata. Singurele preturi accesibile sunt la periferiile marilor orase, dar chiar si acolo sunt nejustificat de mari, dupa parerea analistilor. „Sigur ca daca gasesti un teren la 10 euro/mp pe care se pot construi case si exista curent electric tras, atunci poti sa zici ca valoarea lui poate ajunge peste cativa ani la 20-30 euro/mp. Asta ar fi o oportunitate. Alta motivatie pentru ca cineva sa iasa din oras sa cumpere, care ar fi? Ca se duce pentru aer si da de trei ori mai scump, numai cu transportul? Nu avem sosele express, nu avem nimic.”, spune Cristian N. Antonescu. Nu a fost niciodata o idee buna sa faci o achizitie departe de utilitati, iar acum cu atat

mai putin este cazul. Au trecut vremurile in care orice teren era o investitie buna. „Trebuie facuta diferenta intre terenurile valoroase, cu aptitudini reale, nu cu posibilitati virtuale. Pantelimon, Domnesti, Otopeni sunt alegeri bune. Estul si Vestul in primul rand, ca sunt cele mai interesante pe termen scurt si mediu si apoi Nordul, prin traditie. Mogosoaia, de exemplu. Sunt localitati foarte bine pozitionate fata de Bucuresti”, spune Robert Dobrescu, manager Nobila Casa Rasariteana.

Jucatori din piata estimeaza ca preturile ar trebui sa revina la nivelul lui 2005 Nici chiar preturile mici de acum nu ar trebui sa fie un argument suficient de puternic pentru achizitie, spun specialistii. Unii preconizeaza chiar ca preturile ar trebui sa se intoarca mult mai aproape de perioada 2004-2005. „In zonele centrale, terenurile erau 2.000-3.000 euro/mp, acum sunt 1.000 euro, ai spune ca e o afacere buna, dar fata de 2005, cand era 200 euro/mp e de cinci ori mai mult. • Pe Buzesti, de exemplu, s-a vandut la sfarsitul lui 2004 teren cu 250 euro/mp. • In Aviatorilor era 5-600 euro/ mp. • In Unirii, pana in 2005 pretul era pana in 100 euro/mp. Acum cer 7-800, dar in 2007 era 3.000 euro/ mp. Exact cum au crescut preturile 150%/an intre 2004-2008, asa trebuie sa se duca si inapoi”, argumenteaza Cristian N. Antonescu. Si chiar daca este tentant un asemenea pret, nu exista celelalte coordonate necesare unei investitii de succes. „Nimeni nu mai are un orizont de timp sa stie cand vinde, cand recupereaza banii. Nu mai vorbim despre profit, care nu mai e de 50-60-100%. Dar si 10% daca sunt, sa stii ca ii iei in sase luni, de exemplu. Nimeni nu poate sa spuna ca isi ia un profit oarecare intr-un orizont de timp. Deci pentru speculatori nu mai este interesanta investitia in imobiliare”, arata Robert Dobrescu. Un alt aspect este cel al randamentelor. Fata de vremurile in care orice investitor castiga 20 procente/an, acum abia daca se castiga 7%. Iar o asemenea dobanda poti lua si de la banca, cu mult mai putin efort si mai putine riscuri decat implica achizitia unui teren. POINT

Raluca Joita (IMOPEDIA.RO)

Tot ce vrei sa stii despre vin


POINT POINT

business

comentarii 9

business

Sanatatea – moneda cu care platim

-ati intrebat vreodata cum ne poate influenta starea de sanatate deciziile din viata de zi cu zi? Iata ca desi nu dam importanta sanatatii decat atunci cand se deterioreaza, aceasta ne influenteaza pas cu pas si isi pune amprenta zi de zi asupra deciziilor si comportamentelor noastre. Mari lideri, imparati sau presedinti, au cazut prada propriilor lor slabiciuni (fizice sau morale) care le au afectat semnificativ anumite decizii, importante atat pentru ei cat mai ales pentru alti oameni. Cristian Mladin Napoleon Bonaparte a obtinut, datorita caracterului sau dinamic si adaptabil, dublate de o vointa si inteligenta superioare, toate marile sale realizari. Se pare ca dupa varsta de 40 de ani, se neglija pe sine ca persoana, dedicandu-se aproape exclusiv activitatilor politice si militare. Suferea de insomnie, migrene iar oboseala acumulata a fost un factor decisiv, care a dus la infrangerea de la Waterloo. Miop fiind, Adolf Hitler era un introvertit, dominat de o vointa titanica, ce nu putea fi contrazis. Spre sfarsitul celui de al doilea razboi mondial a fost atins de maladia Parkinson. Odata cu inaintarea in varsta, vointa sa s-a transformat in obsesie, iar din vara lui 1944 declinul personalitatii sale se accelereaza, ducand la moarte. Cel care era cunoscut sub numele de Koba Stalin (neimblanzitul de otel) era un om scund, iar bratul si cotul stang ii erau rigide, ca urmare a unui accident. Caracter sangvinic tipic, avea atat calitati exceptionale (calm, adaptabilitate), cat si defecte pe masura (cinism si violenta). Moare in urma unei hemoragii cerebrale. Privind spre acesti lideri remarcanti, nu putem sa nu observam cat de mici si vulnerabili suntem noi, oamenii, in fata timpului ce se scurge implacabil. Sa nu ne mai miram de unele decizii ale politicienilor din Romania si de aiurea pentru ca acestea pot fi (si chiar sunt) influentate de starea lor de sanatate. Pe langa faptul ca populatia Romaniei este in continua scadere, Ministerul Sanatatii (influentat politic, desigur), in loc sa ajute cetatenii sa aiba acces mai facil la medicamente, pentru a le putea astfel prelungi viata (si contributiile la asigurarile de sanatate), se pare ca, din contra, doreste limitarea si scaderea populatiei. Noi i-am ales, insa ei sunt cei care ne „selecteaza“. Un fel de joaca (cinica) de-a Dumnezeu, as putea adauga. Ei, ce spuneti de asta? Prinsi in vartejul vietii, de multe ori punem boii inaintea carului, uitand ca de fapt, o prima conditie pentru a avea succes in viata este o buna sanatate, desigur, dublata de o vointa si calitati deosebite. Simpli platitori de taxe si impozite sau oameni politici importanti, cu totii platim. Moneda este chiar sanatatea noastra. POINT

POINT

V

business

„Glossa“ lui Eminescu si… drumurile din Romania!

robabil, unii dintre citiori se vor intreba ce legatura exista sau se poate - stabili intre Eminescu, versurile finale din „Glossa“ („Tu ramai la toate rece, / De te-ndeamna, de te cheama: / Ce e val, ca valul trece, / Nu spera si nu ai teama; / Te intreaba si socoate / Ce e rau si ce e bine; / ToaSorina Bruj te-s vechi si noua toate: Vreme trece, vreme vine.“) si… drumurile din Romania? Mai precis, intre evolutia (sau involutia?!) sau stagnarea lucrarilor de modernizare a drumurilor nationale, europene, judetene etc. In conditiile in care circulatia pe drumurile din tara este gatuita, sug-

P

business

POINT

15 august - 15 septembrie 2011

Tiparit in 7.000 de exemplare gratuite

ISSN: 1843-293X

Theodor Sperantia nr. 14 Sector 3, Bucuresti Tel.: 320.70.70 www.business-point.ro The publication has been audited from 1.01.2006 since 3.09.2010

rumata, sufocata sau cum mai doriti sa catalogati deplasarea motorizata, prin mass-media apar vesti „imbucuratoare“. Sau „optimiste“ pentru pentru participantii la trafic. Astfel, intr-un comunicat de presa al Guvernului Romaniei, datat 3 august, se arata ca „Ministerul Transporturilor a finalizat negocierile cu compania Bechtel“. Prin aceasta s-a realizat reducerea costurilor de constructie a Autostrazii Transilvania. Deci, vestea buna este ca se va mai construi ceva-ceva! Premierul Emil Boc a explicat, la finalul sedintei de Guvern, ca „Bechtel va continua lucrarile pe tronsonul Suplacu de Barcau – Bors, iar pentru tronsonul Gilau – Mihaiesti, odata ce se semneaza intelegerea cu Bechtel, lucrarile vor fi scoase imediat la licitatie, intrucat proiectarea este finalizata“. De asemenea, va fi reluata proiectarea pentru tronsonul Targu Mures – Campia Turzii, in vederea organizarii licitatiei pentru executie. La randul sau, ministrul Transporturilor a afirmat ca „Bechtel a inteles ca si Romania este o tara europeana in care nu poti sa faci chiar tot ceea ce iti doresti si ca, daca nu va intra in aceasta normalitate si nu se va supune standardelor de cost existente, sansele de a continua sa lucreze in Romania sunt minime“. Dixit! Altfel spus: „Mai, americanilor, bagati-va mintile in cap, ca altfel…“ Sau, parafrazandu-l pe Eminescu: „Te intreaba si socoate /Ce e rau si ce e bine“. Anca Boagiu a mai precizat ca s-a putut ajunge la „un rezultat favorabil statului roman“ prin sprijinul acordat de Ambasada Statelor Unite in Romania, de Guvernul Romaniei, si, nu in ultimul rand, de presedintele statului roman, domnul Traian Basescu“. Oare in cazul acestei afirmatii este potrivita parafrazarea eminesciana „Toate-s vechi si noua toate“? Sau mai potrivita ar fi fost: „Multumim din inima partidului?“ Revenind la datele furnizate „la cald“, ministrul Transporturilor, referindu-se la stadiul lucrarilor, a spus ca „din totalul de 2,2 miliarde de euro, cat era prevazut initial in acest contract pentru executarea celor 413 km de autostrada, au fost cheltuiti 1,25 miliarde de euro, in conditiile in care au fost executati 54 km“. Si vorbind tot de bani – pentru ca la asta se reduce orice investitie - Anca Boagiu a subliniat urmatoarele: „Costul total al Autostrazii Transilvania este estimat la 3,8 miliarde euro, fata de 9,9 miliarde euro, la cat s-ar fi ridicat investitia totala daca lucrarea ar fi fost derulata in termenii contractului incheiat in 2004“. Concluzia a fost urmatoarea: „economia pe care o face statul roman este de 6 miliarde de euro“. Vreme trece, vreme vine… Oare chiar asa va fi? Daca raspunsul - concretizat in kilometri de autostrada - va fi unul pozitiv, real, si nu doar „pe hartie“, atunci va fi Foarte Bine! Dar, om trai si om vedea! Sa nu fie ceva de genul „Ce e val, ca valul trece!“ POINT

Grupul de Presa

Columnists Dr. Dan Matei Agathon

Founded by Ioan Sorin Rosu rosu@b-a.ro

General Manager Dr. Vlad Hogea hogea@mediabloc.eu Tel.: 0742.303.623

Analyst Prof. univ. dr. Mircea Cosea cosea@b-a.ro

agathon@b-a.ro

Olimpian Ungherea ungherea@b-a.ro

Dr. Florin Munteanu

Cezar Ioan cezar@b-a.ro

Editors Horatiu Serb serb@mediabloc.eu

munteanu@b-a.ro

Alin Tomus

Senior Editors Marius C. Romascanu

Sorina Bruj

romascanu@mediabloc.eu

Daniel Negut negut@b-a.ro

Raul Dancuta

Editorial Secretary Raluca Iosifidis raluca@b-a.ro

Care edition Claudia Daniliuc

Advertising Department Tel.: 0722.400.055

Printing House United Print

claudia@b-a.ro

021/345.52.12 office@unitedprint.ro

Translation Cosmina Stroescu

Distribution Spin Media www.spinmedia.ro, office@spinmedia.ro

Dank Media

DTP OPD

Tel.: 0744.559.348, office@dankmedia.ro

www.opd.ro

Tel.: 0733.683.460, alintomus@gmail.com

Green Tree Advertising


POINT

business

10 r e g i o n a l

Reflector economic transilvan Alba Iulia, orasul-santier Lucrari de amploare se deruleaza in zona istorica a Albei Iulii; pe langa acestea, se lucreaza de zor si in alte parti ale orasului. Totusi, cele mai importante interventii in aceasta perioada sunt cele din zona statiei CFR (unde se introduce canalizarea) si la pasarela peste calea ferata din zona Partos (unde inca se lucreaza la partea inferioara). In Parcul Custoza se desfasoara excavari pentru infrastructura. Santierele continua pe strada Mihai Viteazul, unde lucrarile nu au fost inca finalizate. Santierul care va ramane deschis pana anul viitor (singurul se pare) ar fi cel de la pasarela de peste calea ferata din zona Partos, unde lucrarile sunt putin intarziate din pricina avizelor care se afla la autoritatile central. Ar mai fi de adaugat ca majoritatea zonelor in care se intervine sunt finalizate in proportie de peste 50%, proiectele avand mari sanse de a fi terminate inaintea sosirii sezonului de toamna. Lucrarile au fost terminate in procent de 60% in zona strazii Lucian Blaga, la fel ca si in zona Custozza, unde, pentru interventiile echipelor de la societatea de furnizare a gazelor natural a fost demontata piatra cubica. Pana la aceasta data, in proportie de 40% au fost amenajate drumurile si aleile in Cetatea Alba Carolina; peste aproape jumatate din canalul tehnic dedicate operatorilor de transmisii date si peste o treime din iluminatul in zona interioara a Cetatii. Peste jumatate din proiectele de pe strazile Traian si Andrei Muresanu, lucrarile sunt executate in proportie de numai 10% pe strada Morii. Pe strada Munteniei sunt in derulare lucrarile de amenajare a stratului de uzura, proiectul fiind finalizat in proportie de peste 80%, aproape la fel ca si in strazile Oituz si Popa Laurean; in schimb, sunt aproape finalizate interventiile de pe strazile Bucuresti, Dobrogei, Zorilor, Lucian Blaga, Gheorghe Doja si Luminii.

Aradul – in topul investitiilor straine In functie de numarul firmelor noi cu capital strain, Aradul se afla printre primele judete din tara in care firmele (conform unui anunt facut de conducerea Primariei Municipiului) sunt infiintate de la inceputul acestui an. Aradul ocupa locul 3 in luna ianuarie in topul preferintelor investitorilor straini. Intr-un comunicat de presa al primariei se mentioneaza astfel: „Aproape 160 de firme noi cu capital strain au fost inregistrate la Oficiul Registrului Comertului Arad in primele 6 luni ale anului 2011, domeniile de activitate fiind diverse, de la servicii la productie industrial, Agricola si „energie“. Revigorarea economica, conform sursei citate, la nivelul judetului aflat pe locul 3 la cresterea PIB in anul 2010, este reflectata si de scaderea semnificativa a numarului de someri. La sfarsitul semestrului I al anului 2011, rata somajului inregistrat a fost de 3,38%, mai mica cu 2,53% fata de cea de la sfarsitul semestrului I al anului 2010 si cu 0,16% fata de cea din luna mai 2011. In luna iunie, numarul total de someri inregistrati in evidentele AJOFM Arad a fost de 7243 de persoane, mai redus fata de luna mai cu 348 persoane, iar fata de

aceeasi perioada a anului trecut sunt 5452 mai putini someri. Economia Aradului evolueaza pozitiv si in trimestrul II, ca urmare a tendintei de crestere din trimestrul I a acestui an; orasul fiind atractiv pentru investitori.

Oaspeti austrieci in Hunedoara Foarte interesat, Ambasadorul Austriei la Bucuresti, Michael Schwarzinger, a efectuat zilele trecute o vizita in judet. Oficialul a vizitat municipiul Hunedoara, primarul Ovidiu Hada prezentandu-i proiectul privind exploatarea turistica a localitatii. Ambasadorul si sotia sa au vizitat Castelul Corvinilor, fiind impresionati de frumusetea lui.

De asemenea, oaspetele strain a fost informat despre proiectele administratiei judetene pentru dezvoltarea judetului. Michael Schwarzinger a declarat ca investitorii austrieci sunt interesati si pe mai departe de Romania. In tara noastra, Ambasadorul Austriei, a fost primit si de presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, cu care a discutat despre posibilitatea cresterii numarului de investitori austrieci in judet.

Timisoara: investitie de 45 milioane de euro in statia de epurare In Timisoara apele erau epurate de 100 de ani, insa acum beneficiaza de o noua statie, dupa

finalizarea reabilitarii statiei vechi, prin programul ISPA al Uniunii Europene. Astfel, orasul de pe Bega este printre putinele din tara cu statii de curatare si tratare a apei menajere dupa cele mai moderne necesitati, apa timisorenilor devenind conforma cu standardele UE. Bugetul total al proiectului a fost de peste 45 de milioane de euro, din care peste 70% fonduri nerambursabile. Statia de epurare din Timisoara a fost pusa in functiune in anul 1912, fiind, astfel, printre primele din tara. Proiectarea si executia lucrarilor au fost coordonate de Stan Vidrighin, de numele caruia se leaga si primul sistem de alimentare cu apa al orasului. Anual rezulta 51 de milioane de metri cubi de apa uzata; astfel este aratata necesitatea reabilitarii statiei prin consumul de apa in orasul de pe Bega: 122 de litri pe zi, pe cap de locuitor, la fel ca in cele mai importante state al Uniunii Europene. POINT

Laura Sandru


POINT

POINT

business

i s t o r i e r e c e n t a 11

business

Unirea Tricolor a murit! Traiasca Dinamo Bucuresti!

artierul Obor din Bucuresti a dat una din cele mai bune echipe de fotbal din perioada interbelica, Unirea Tricolor. Aceasta a luat fiinta in iunie 1926 prin fuziunea celor doua cluburi ale cartierului - Unirea (fondat in 1924) si Tricolor (1916). Clubul nou format va pastra arena din Obor a clubului Unirea. Stadionul a fost construit in anul 1924 si se afla chiar vizavi de Gara Obor. Constantin Anghelache, un fost jucator al Unirii din acea perioada, spunea intr-un interviu: „Acea parte din viata mea e acum ingropata in zona Garii de Est, langa Obor, unde era micul nostru stadion de 4.000 de locuri. Zac acolo niste blocuri comuniste, cate unul ridicat pe linia de centru si a careurilor.“ Stadionul a fost inaugurat in octombrie 1924, la meciul inaugural asistand 3000 de spectatori. In primavara lui 1934, stadionul intra intr-un plin proces de modernizare, care avea sa coste clubul trei milioane de lei. Capacitatea stadionului este marita la 4.000 de locuri. Pe locul tribunei vechi de lemn, se va construi o noua tribuna, de 2.000 de locuri, din beton armat. Noua tribuna avea lojii

C

speciale pentru presa cu pupitre comode, iar sub ea s-au amenajat vestiarele, un restaurant Si un mic hotel.

Echipa din Obor – de la legionari la comunisti… Clubul din Obor a fost considerat clubul Miscarii Legionare, deoarece la nivelul conducerii, al unora din jucatori si al suporterilor, existau simpatii pentru Garda de Fier, dar si pentru ca legionarii i-au facut reclama in 1940, cu toate ca se stie ca ei erau mai mult adeptii atletismului decat ai fotbalului. „Daca, in ultimii ani, o echipa de fotbal a fost napastuita, hulita, batjocorita, aceasta se stie ca a fost Unirea Tricolor. Azi e bine sa se stie care au fost motivele acestei atitudini. Este echipa cea mai reprezentativa a Bucurestiului, a unui cartier pur romanesc. Este echipa care a

Unirea Tricolor - a aparut in 1926, prin fuziunea dintre formatiile Tricolor si Unirea - a castigat titlul national in 1941 - a jucat doua finale de Cupa Romaniei, ’36 si ’41, ambele pierdute

avut ca presedinte pe profesorul Nae Ionescu si totdeauna mare animator pe avocatul Vica Negulescu“, se consemna in „Gazeta Sporturilor“ legionara. Valeriu (Vica) Negulescu, fruntas al Miscarii Legionare, avocat de profesie si, in perioada statului National-Legionar, primar al sectorului 2 al Bucurestilor, director al Directoratului de Fotbal si sef al gruparii oborene, s-a aflat, intre 1941 si 1945, in Germania, in lagarul de la Buchenwald. Reintors in tara in iulie 1945, a fost arestat trei ani mai tarziu. A murit, in 1959, „zidit de viu la Jilava“, dupa cum marturisesc cei prezenti acolo. Guvernarea legionara a cazut in

ianuarie 1941, dar comandantul legionar Vica Negulescu a ramas directorul fotbalului pana in aprilie. Cat priveste titlul castigat de oboreni, ramane in discutie posibilitatea strict valorica a unei

echipe - Unirea Tricolor - de a lua titlul dupa ce, in sezonul precedent, nu izbutise nici macar sa se salveze de la retrogradare.

Ministerul de Interne nationalizeaza Unirea Tricolor! In 1947, echipa Unirea Tricolor era antrenata de celebrul Stefan Carjan. Din cauza ca s-a opus cedarii echipei din Obor catre MAI, a fost ridicat de acasa in decembrie 1948 si trimis pentru zece ani in puscarie. Pana la urma, pentru ca a refuzat orice fel de colaborare, regimul comunist i-a mai dat un „supliment“ de patru ani la stuf, in Delta, asa ca fostul tehnician a fost eliberat de-abia in 1962. Dupa razboi, Unirea intra in declin in primul rand din cauza dificultatilor financiare. In 1947, clubul este preluat de Ministerul de Interne, schimbandu-si numele in Unirea Tricolor MAI. Pe 14 mai 1948, echipa fuzioneaza cu Ciocanul Bucuresti, rezultand clubul Dinamo Bucuresti, care a fost reprezentat provizoriu de ambele grupari, respectiv Ciocanul si Unirea Tricolor MAI. Aceasta din urma retrogradand, a devenit Dinamo B, iar Ciocanul s-a transformat in Dinamo A, actuala echipa din Stefan cel Mare. Inspirati si iritati de succesul militarilor, generalii de Securitate si Militie au decis, in 1947, ca e momentul ca si Ministerul de Interne sa-si faca echipa. Tactica a fost insa mai vicleana: n-a fost desfiintat un club, ci furate doua! Unirea Tricolor promovase, in primavara anului 1947, pe prima scena dupa o lupta grea, in Divizia B, cu Venus. La oboreni aparusera jucatori de mare clasa, precum tanarul Titus Ozon. „O vreme am supravietuit asa, mergeau nea Fane Carjan si ceilalti cu caciula in mana pe la unul si pe la altul, pentru a face cheta. In prima divizie erau insa alte

cerinte. Dupa promovare, echipa s-a destramat“, povestea marele fotbalist in 1995. Chemat de trei dintre colegi, care semnasera deja cu Jiul Petrosani, Ozon a plecat in Valea Jiului. In acest moment de cumpana au intervenit Internele. Ministerul a facut o oferta de fuziune intre Unirea Tricolor si FC Politia. Autoritatile promiteau lucruri atragatoare: se pastra numele Unirea Tricolor, nu se schimbau culorile (albastrunegru), echipa ramanea in cartierul Obor, se moderniza stadionul si erau

pastrati vechii jucatori, care urmau sa primeasca serviciu in cadrul ministerului. Startul dezastruos de sezon, echipa decimata, criza financiara si santajul Ministerului de Interne au dat rezultate: antrenorul si secretarul, care se opusesera fuziunii, au demisionat, iar presedintele a cedat. Pe 4 octombrie 1947, o noua Adunare Generala hotara fuziunea, noul club numindu-se Unirea Tricolor - MAI. Practic, aici s-a terminat istoria Unirii Tricolor. Prevazand ca nu mai sunt sanse de salvare, Ministerul a „inghitit“ o alta grupare de cartier,

- stadionul era langa Gara de Est, zona Obor, capacitate: 4.000 locuri - jucatori celebri: Titus Ozon, Constantin Anghelache, Marin Apostol, Gioni Dumitrescu - antrenori importanti: Stefan Cirjan, Virgil Economu - dispare in mai 1948, cand fuzioneaza cu Ciocanul, rezultand clubul Dinamo Bucuresti Ciocanul, echipa comunitatii evreiesti din cartierul Dudesti, care juca tot in Divizia A. Ulterior, Ciocanul, adica Dinamo A, a ramas in prima liga si in Bucuresti. Unirea Tricolor, numita Dinamo B, a ajuns in liga secunda, fiind, pana la urma, mutata in Brasov. Stadionul, care altadata era mandria Oborului, intra in paragina, pentru ca mai apoi, undeva prin anii 50’, sa fie demolat, iar pe locul unde altadata se jucau meciurile care faceau sa rasune Oborul, s-au construit cele trei blocuri din fata Garii de Est. Singurele lucruri care mai amintesc de faima de altadata a Unirii Tricolor sunt parcul Titus Ozon, numit astfel in memoria celui mai bun jucator pe care l-a dat Oborului si scoala Ferdinand, care asa cum se vede in pozele de epoca, parea nedespartita de stadionul Unirea… POINT (Horatiu Serb)


POINT

POINT business

business

12 a c t u a l i t a t e

De ce au Spania si Japonia acelasi rating de tara?

valuarea situatiei cu care se confrunta un stat depinde de puterea pe care acesta o concentreaza. De-a lungul timpului, au existat cazurile unor situatii in care state cu performante mai slabe au Cristian Radu Birau fost clasificate pe aceeasi pozitie cu altele, care aveau un statut mai favorabil, rezultand posibilitatea ca ratingurile sa reflecte mai putin o realitate si mai mult o opinie subiectiva a entitatii care le-a realizat. Discrepantele dintre evaluari, argumentate ca se bazeaza pe analiza obiectiva a unor indicatori de tip conjunctural sau macroeconomici, se datoreaza unei categorii de factori care se suprapun geopoliticului. La nivel practic, notele acordate riscului suveran denota constanta in timp. La un nivel teoretic, ratingurile acordate statelor ar trebui sa determine gruparea acestora in clase care sa manifeste trasaturi comune, iar taxonomia trebuie sa reflecte echivalente macroeconomice, in conditiile manifestarii aceluiasi risc politic.

E

Spania si Japonia pot fi un exemplu pentru cazul unor asemenea implicatii, deoarece statele au riscul suveran evaluat similar cu: „AA”, in vreme ce datoria Spaniei a fost apreciata mult timp peste cea a Japoniei. De ce are un stat suspectat de a avea probleme in rambursarea datoriei contractate o nota mai mare decat cea a celei de-a treia puteri mondiale, ramane o necunoscuta.

Economia nipona are un deficit public record Economia Japoniei are atributul unui ritm extrem de lent de crestere, care a culminat cu o contractie a valorii PIB de 5,2%, in 2009. Guvernul japonez a decis sa puna in aplicare un al cincilea program de stimulare destinat salvarii locurilor de munca, promovarii proiectelor de infrastructura si dezvoltarii micilor afaceri. Masurile au reusit sa reseteze economia, dar, alaturi de cresterea nesemnificativa a veniturilor bugetare, a condus la adancirea deficitului public. Totusi, masurile sustinute au dat rezultatele scontate, economia nipona reusind sa isi regaseasca vocatia de crestere bazata pe exporturi, investitii publice si consum. In 2010, s-a pus capat recesiunii provocate de criza contemporana, printr-o crestere cifrata la 3% din

PIB, insa provocarile actuale se concentreaza pe capacitatea de a mentine trendul pozitiv, dupa socul atribuit seismului din 2011 si de contrabalansare a fenomenul de imbatranire a populatiei. In aceste conditii, ratingul Japoniei se fundamenteaza pe ipoteza ca tara este un exportator net si ca detine un excedent de cont curent, dublat de un volum foarte bun al rezervelor. Elementul negativ se datoreaza volumului foarte mare al datoriei publice. Economia Spaniei s-a confruntat cu o scadere cifrata la 4,5% din PIB, in 2009, motiv pentru care guvernul si-a asumat o pozitie similara Japoniei. S-au elaborat masuri guvernamentale care sa aduca stabilizarea economica, iar acest fapt a determinat avansul datoriei publice cu 32%, doar in decursul anului 2010. Problema cresterii datoriei publice spaniole este conexa situatiei conturate de suita problemelor datoriilor suverane din Europa. In acest context, actiunile de stimulare economica au avut un impact minim asupra reluarii cresterii, volumul PIB avansand cu mai putin de 1%, in decursul anului 2010. Criza de imagine prin care au trecut toate statele mediteraneene a avut rolul sau in esecul masurilor de reluare a cresterii economice solide. In cazul Spaniei, acest aspect a tinut investitorii circumspecti, cu privire la modul in care statul va evolua, iar dependenta ibericilor de capitalurile straine este binecunoscuta. Nota acordata riscului suveran al Spaniei este expresia potentialul de crestere sau revirimentul economic si volumul mai mic al datoriei publice. Elementul cu o puternica conotatie negativa este soldul negativ al contului curent determinat, in primul rand, de deficitul comercial.

Ibericii intra pe lista neagra a „statelor-problema“ Japonia si Spania beneficiaza de note egale, pe baza unor ipoteze, care confera o oarecare sustenabilitate ratingurilor proprii, dar care sunt aplicate neuniform altor state. Paradoxul este insa faptului ca o tara ca Spania, creditata pana nu demult cu note maxime, a ajuns sa aiba probleme mai mari decat tarile pe care agentiile de rating le considerau mai riscante. Ambele state detin monede care au vocatie internationala, conferindu-se avantajul ca o parte semnificativa a datoriei publice sa fie denominata in moneda locala. Prin pozitionarea sa, Japonia are atributul unui stat care poate determina trenduri, ceea ce ii confera o buna capacitate

munca si de adancirea datoriei publice prin reasumarea rolurilor de „state providenta“. In aceste conditii cele doua note ar fi trebuit sa aiba o evolutie similara, neconcretizata insa in realitate. Acest aspect indica existenta unei rupturi survenite in logica notarii. In paralel, conditiile economice asociate riscului suveran, ar trebui sa se regaseasca si in notarea altor state. In probarea unei asemenea afirmatii apar inadvertente. SUA, un stat apropiat de Spania din punctul de vedere al raportarii datoriei publice la PIB, dar cu o vocatie internationala asemanatoare Japoniei este evaluat cu nota maxima. In conditiile in care SUA prezinta un deficit comercial mare si o expunere semnificativa asupra pietelor straine devine greu de sustinut ca ratingul propriu este o rezultanta normala. La randul sau, China este pozitionata sub nota acordata Japoniei. In ciuda faptului ca a devenit a doua mare economie mondiala si cel mai mare exportator al lumii, riscul sau suveran este perceput ca fiind mai ridicat. Daca aceleasi elemente care au sustinut notarea Japoniei cu „AA”, nu sunt aplicabile Chinei, atunci acest fapt ar trebui sa fie explicat prin implicatiile riscului politic, iar din punctul de vedere al acestui aspect intervine o alta problema, conturata de faptul ca Arabia Saudita, condusa de un regim politic nedemocratic, este pozitionata aparent nejustificat inaintea Chinei, dar pe aceeasi pozitie cu Japonia. In acest caz, insa, este dificil a afirma daca gradul mai redus de indatorare a guvernului saudit, compenseaza turbulentele curente din lumea araba. Daca datoria suverana a Spaniei ar fi evaluata sub cea a Japoniei, atunci s-ar putea atrage atentia opiniei publice asupra notelor acordate SUA, Marii Britanii sau Frantei, toate aflate in postura de a avea datorii finantate extern sau solduri negative ale conturilor curente. In situatia contrara, in care datoria Japoniei ar fi evaluata peste cea a Spaniei, marii exportatori ar putea fi favorizati, confirmandu-se ipotezele vehiculate de guvernele rus si chinez, cu privire modul in care este facuta notarea puterilor occidentale.

Logica ciudata a ratingului de tara Structura actuala a notelor de risc suveran reflecta starea echilibrului de putere. SUA nu pot fi evaluate mai jos, chiar daca nu prezinta aceleasi caracteristici economice cu Germania, deoarece s-ar neglija atributul „hegemonic”.

Evolutia istorica semestriala a ratingurilor asociate datoriilor suverane pe termen lung denominate in moneda locala si valuta

Sursa: Fitch Ratings de a genera venituri. De cealalta parte, Spania se afla in situatia ingrata de a fi asociata „statelorproblema“ ale Europei. Agentiile de rating au intervenit asupra notelor acordate Spaniei, in vreme ce evaluarile asociate Japoniei nu s-au modificat. Aceasta situatie implica evidentele unei inrautatiri ale climatului macroeconomic din Spania si o stabilitate a celui din Japonia. Cu toate acestea principalii indicatori macroeconomici reflecta doar asemanari. Ambele state au experimentat o scadere economica abrupta, care a fost contracarata prin reveniri bazate pe programe anticriza; o scadere a consumului, dublata de deteriorarea conditiilor de

Aceasta logica se rasfrange treptat si asupra celorlalte guverne, aliate sau nu, determinand un rating care reflecta valentele geopolitice si mai putin capacitatea sau vointa de plata a guvernelor. (N.R.: pana la inchiderea editiei, inevitabilul s-a produs – Statele Unite au fost degradate ca rating de tara!) Este suspect ca Spania si Japonia sa fie asezate pe aceeasi pozitie in privinta evaluarii riscului suveran, in vreme ce guverne cu resurse solide sunt evaluate mai slab. Daca notarea curenta a Spaniei si Japoniei este corecta, atunci este posibil sa asistam la alte reasezari in varful ierarhiei celor mai sigure datorii suverane. POINT


Business_Point_nr_62